Plen
Ședința Camerei Deputaților din 26 aprilie 2006
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.66/05-05-2006

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2006 > 26-04-2006 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 26 aprilie 2006

  Declarații politice și intervenții ale deputaților:  

Ședința a început la ora 8,30.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de doamna Daniela Popa, vicepreședinte al Camerei Deputaților, și, în a doua parte, de domnul Bogdan Olteanu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Dan Radu Rușanu și Victor-Viorel Ponta, secretari.

  Iulian Iancu - comemorând dezastrul de acum 20 de ani de la Cernobâl, un apel pentru promovarea unor proiecte strategice la nivel național;

Doamna Daniela Popa:

Bună dimineața!

Începem ședința intervențiilor cu Grupul parlamentar al P.S.D., domnul deputat Iulian Iancu.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Iulian Iancu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Astăzi, 26 aprilie 2006, se împlinesc 20 de ani de la cel mai grav accident nuclear. În urma unui test eșuat, reactorul patru al Centralei atomo-electrice de la Cernobâl a explodat. Vaste porțiuni din Europa au fost acoperite cu reziduuri radioactive.

Practic, un viciu de proiectare a provocat o creștere dramatică a energiei, elemenții de combustibil radioactiv s-au rupt și o masivă explozie de abur a pulverizat scutul protector de deasupra reactorului eliberând particule radioactive în atmosferă. Răspândirea particulelor radioactive ale accidentului de la Cernobâl a fost detectată în anii următori în întreaga lume.

Totuși, în afara zonelor direct afectate de explozie, țările Europei de Est și Scandinavia au fost cele mai expuse în prima săptămână de după accident, expunând populația acestor zone la radiații de 400 de ori mai mari decât cele de la Hiroșima.

Cei mai periculoși izotopi eliberați în atmosferă au fost: cesiu 137, iod 131, stronțiu 90. Acești izotopi au timpul de înjumătățire suficient de mare pentru a se acumula în corpul uman sau, în cazul iodului, în glanda tiroidă. Atât stronțiul, cât și iodul localizându-se în organe vitale ale corpului, sunt imposibil de eliminat, devenind o sursă constantă de radiații și cauzând cancerul sau alte boli.

Explozia a ucis 30 de oameni într-o primă fază, însă până astăzi Organizația Greenpeace din Rusia consideră că s-au înregistrat peste 60.000 de decese. În Ucraina, speranța de viață a scăzut cu 4% pentru bărbați și 1,5% pentru femei în urma accidentului.

În urma acestei catastrofe, producția de energie electrică de origine nucleară a cunoscut un puternic regres pentru mai bine de 10 ani. În perioada 1986-2002, energia electrică produsă în centrale nuclearo-electrice a crescut constant, de la 1,39 twh până la 5,51 twh în 2002, fiind însă considerată, în strategia Uniunii Europene, în furnizarea de energie drept o sursă de energie controversată.

Episodul Cernobâl a provocat o anumită neîncredere a opiniei publice în siguranța, în funcționarea centralelor nuclearo-electrice ce a determinat vehemente mișcări de protest ale cercurilor ecologiste împotriva acestor centrale.

Cu toate acestea, este greu de conceput viitorul energiei fără utilizarea acestei forme de energie. Astfel, în anul 2004, la Bruxelles, Loyola de Palacio, vicepreședintele Comisiei Uniunii Europene, avertizând asupra lipsei unei strategii unitare și coerente pentru înlocuirea petrolului ca sursă de energie primară, anunța întoarcerea Europei cu fața către producția de energie nucleară.

Luând în considerare doar rezervele recuperabile certe, zăcămintele actuale de uraniu la nivel mondial sunt suficiente pentru circa 88 de ani, la nivelul actual de producție. Resursele suplimentare însă care se ridică la circa 9794 de mii de tone ar putea crește durata la aproape 400 de ani, ceea ce oferă un plus de liniște asupra viitorului energetic al omenirii.

În ce privește România, extracția de minereu de uraniu a început în 1952, iar producția acumulată până în prezent este estimată la 18 mii de tone. Rezervele certe ale României sunt de 3,3 mii tone presupunând că producția actuală de 90 de tone pe an a fost utilizată exclusiv pentru funcționarea Grupului 1 de la Cernavodă, înseamnă că rezervele certe existente pot asigura funcționarea unui grup timp de circa 37 de ani.

Aceste rezerve ar putea asigura funcționarea primelor două grupuri de la Cernavodă până în anul 2025. Scăderea însă dramatică a rezervelor de petrol și gaze naturale ne va marca în mod decisiv civilizația actuală. Pentru omenire este imposibil să continue să exploateze irațional circa 100 milioane de barili pe zi fără ca petrolul, ca cea mai importantă resursă energetică, să se epuizeze.

Guvernele consideră că acesta este unul dintre cele mai de temut secrete, date fiind consecințele enorme asupra omenirii. La sfârșitul anilor '90, prețul petrolului era de 11 dolari pe baril. De atunci până astăzi s-a majorat de mai bine de șase ori. Plafonul maxim este fixat a fi atins în 2008, când este prognozat a fi aproape 180 de dolari pe baril, un preț absolut astronomic.

În aceste condiții, mulți experți consideră curba lui Hubert, care stabilește începutul sfârșitului erei petrolului între anii 2008-2010, drept realistă. Recentele evenimente din Iran, țară de neoprit în încercarea sa de a se dota cu arma atomică, au determinat convulsii în rândul celor mai mari puteri ale lumii, dar care, în final, au condus la creșterea prețului petrolului la un nivel record de peste 73 de dolari pe baril, confirmând scenariul creșterii dramatice a prețului petrolului.

De cealaltă parte, gigantul rus Gasprom a ridicat tonul față de europeni care sunt din ce în ce mai dependenți de gazele naturale din Rusia, amenințând că-și va orienta exporturile spre America de Nord sau Asia dacă Uniunea Europeană va încerca să-i pericliteze eforturile de expansiune.

Comemorând dezastrul de acum 20 de ani de la Cernobâl, întrebarea firească este: poate Guvernul actual să asigure securitatea energetică a României? În acest context internațional, din punct de vedere energetic, România este obligată să reanalizeze strategia de dezvoltare durabilă din punct de vedere energetic și să promoveze imediat proiectele energetice de interes național care ar trebui să reprezinte principala prioritate pentru C.S.A.T.

Europa a decis să se întoarcă cu fața spre energia nucleară, dar numai în condiții de securitate maximă. Din fericire, unitatea de la Cernavodă, Unitatea 1, utilizând un reactor de tip Candu a demonstrat un regim de funcționare de securitate maximă.

Susținerea financiară pentru Unitatea 2 și lansarea Unităților 3 și 4 conferă României posibilitatea de a juca un rol cheie în exportul de energie în sud-estul Europei.

Lituania a fost obligată să închidă capacitatea nuclearo-electrică ce era similară celei de la Cernobâl și face eforturi uriașe pentru plata energiei electrice achiziționate din import.

Bulgaria are, de asemenea, patru reactoare de 440 MW neanvelopate la Koslodui și pe care s-a angajat față de Uniunea Europeană că le va închide până la data aderării, deși a investit mai bine de 220 de milioane de euro în aceste blocuri energetice. Două unități, Unitatea 1 și Unitatea 2 au fost deja închise.

O situație similară întâlnim în Ungaria, Slovacia, Cehia, ce dețin exact aceleași blocuri energetice neanvelopate și care presupun ori costuri uriașe pentru securizare ori vor fi închise.

Cu toate acestea, este de neînțeles cum Guvernul României, într-un mod iresponsabil și neprofesionist, a abandonat obiectivele fundamentale ale statului în gestionarea sectorului energetic. Înregistrăm deja o întârziere de un an la punerea în funcțiune a Unității 2 de la Cernavodă. Nu s-a găsit soluție încă pentru un necesar de 220 de milioane de dolari pentru finalizarea lucrărilor.

Iată, un an pierdut în acest context internațional ce ar fi oferit o șansă atât din punct de vedere al deficitului în balanța comercială, dar și o cantitate de încă 10% energie ieftină din producția internă a României destinată populației.

Strategiile recente elaborate de actualul Executiv încununează pe deplin neprofesionalismul pentru simplul motiv că prevederile acestora se anulează reciproc și amândouă anulează declarațiile din luna ianuarie ale primului-ministru.

Prin urmare, solicităm primului ministru să abandoneze imediat temele sterile, politicianiste de care s-a ocupat timp de 500 de zile de guvernare, aducând populația României în pragul disperării. Solicităm să promoveze imediat proiectele strategice de interes național pentru a asigura dezvoltarea industriei energetice românești, prin valorificarea rezervelor energetice primare, petrol, gaze naturale, cărbune, energie hidro și, iată, energie nucleară, prin lansarea unui program național privind reducerea dependenței de petrol. Este singura șansă pentru a repoziționa România în noul context energetic și economic european și internațional și, totodată, de a crea nișa de dezvoltare economică și socială a României, ca stat membru al Uniunii Europene.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Mircea Ciopraga - informare asupra celei de-a 14-a reuniuni a Consiliului Miniștrilor Afacerilor Externe din statele membre în Organizația Cooperării Economice a Mării Negre;

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L., domnul deputat Mircea Ciopraga.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Mircea Ciopraga:

Mulțumesc, doamna președinte.

Declarația mea politică reprezintă o informare asupra Celei de-a 14-a Reuniuni a Consiliului Miniștrilor Afacerilor Externe din statele membre în Organizația Cooperării Economice a Mării Negre (OCEMN).

Stimați colegi,

România găzduiește astăzi un eveniment extrem de important în ceea ce privește politica externă a țării noastre în regiunea Mării Negre. Este vorba de Cea de-a 14-a reuniune a Consiliului Miniștrilor Afacerilor Externe din statele membre în Organizația Cooperării Economice a Mării Negre, eveniment care marchează încheierea mandatului României la președinția OCEMN și transferul acestei președinții către Federația Rusă pentru un mandat de șase luni, începând cu 1 mai 2006.

Organizația Cooperării Economice a Mării Negre a fost lansată în anul 1992 de 11, ulterior 12 state riverane sau situate în proximitatea bazinului Mării Negre, cu scopul de a promova integrarea treptată a regiunii în economia europeană și mondială. În cei 13 ani de existență, organizația a acumulat o experiență în materie de cooperare regională, ajungând să fie structurată în prezent pe mai multe dimensiuni de cooperare: guvernamentală, parlamentară, de afaceri, financiar-bancară și științifică.

În îndeplinirea mandatului său de președinte în exercițiu al OCEMN, România și-a propus și realizat, într-o măsură considerabilă, o serie de obiective importante, dintre care amintesc: 1) dezvoltarea unei relații de parteneriat între OCEMN și U.E., cu efecte concrete în planul atragerii Uniunii Europene la implementarea unor proiecte de dezvoltare inițiate în zonă; 2) lansarea unui proces de reflecție asupra viitorului OCEMN, inclusiv în ceea ce privește un proces aprofundat și coerent de reformă a organizației cu scopul adaptării acesteia la noile evoluții, provocări și tendințe pe plan regional și continental; 3) sprijinirea eforturilor statelor din Europa de Est și Caucaz de consolidare a proceselor democratice și a reformelor impuse de tranziția la economia de piață, concomitent cu crearea unui mediu de afaceri sigur și atractiv; 4) mobilizarea statelor membre pentru a trece la elaborarea și implementarea rapidă a unor proiecte de dezvoltare consistente, cu impact și vizibilitate pentru întreaga regiune.

Un alt obiectiv intens urmărit de către țara noastră a fost extinderea colaborării OCEMN cu alte organizații regionale și internaționale și sporirea vizibilității Organizației la nivel regional și internațional.

Astfel, pe perioada deținerii președinției în exercițiu a OCEMN au fost organizate în România reuniuni ministeriale în domeniile transporturilor, mediului, administrației și internelor, însoțite de reuniuni ale grupurilor de lucru aferente.

Au fost găzduite totodată numeroase alte manifestări în colaborare cu diverse organisme locale, regionale și ale U.E., pe probleme vizând energia, colaborarea în situații de urgență, serviciile vamale, știința și tehnologia, turismul, buna guvernare și înnoirea instituțională.

Dintre acestea menționez ca printre cele mai importante conferința recentă de la Mamaia despre "Cooperarea Interregioanală în Bazinul Mării Negre", unde a fost lansat proiectul Euroregiunii Mării Negre și Summitul Forumului Mării Negre, eveniment organizat și găzduit tot de România, la începutul lunii iunie, anul acesta.

Agenda reuniunii de astăzi de la București a miniștrilor afacerilor externe din țările membre în Organizația Cooperării Economice a Mării Negre cuprinde evaluarea cooperării între statele membre în domenii de interes major: transporturi, energie, comerț și dezvoltare economică, protecția mediului, turism, asistență în situații de urgență și combaterea crimei organizate.

În cadrul reuniunii, statele membre vor adopta o Declarație comună în care vor reafirma angajamentul pentru dinamizarea cooperării în regiunea Mării Negre, în perspectiva aniversării a 15 ani de la lansarea acestei inițiative. Declarația reflectă principalele direcții de acțiune imprimate de președinția română a OCEMN vizând creșterea eficienței și vizibilității Organizației pe plan regional și european, precum și contribuția de substanță a României la promovarea valorilor și principiilor europene în regiunea Mării Negre.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Amet Aledin - declarație politică intitulată Turcia și problema armeană;

Din partea Grupului parlamentar al UDMR nu este nimeni înscris.

Din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale, domnul deputat Amet Aledin.

Aveți cuvântul.

   

Domnul Amet Aledin:

Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Turcia și problema armeană".

În cursul lunii aprilie, în fiecare an, anumiți istorici, cei mai mulți de naționalitate armeană, dar și medii de informare, redeschid o temă sensibilă, mai ales din punct de vedere emoțional. Problema armeană continuă să fie, pentru o anumită zonă a cercetării istorice, un subiect de controverse, depășind, din păcate, limita corectă a obiectivismului.

Ea se subscrie unei problematici generale pentru perioada premergătoare primului război mondial. Interesele politice, în ceea ce privește Imperiul Otoman, erau majore, în condițiile în care Rusia își propunea să-și asigure ieșirea la Marea Mediterană, Franța să aibă sub control părți din Anatolia și Cilicia, iar Anglia să-și exercite influența asupra unor zone, precum Caucazul și Mosulul, bogate în petrol.

La începutul secolului trecut, armenii reprezentau, în sud-estul Anatoliei, 20% din populație. Statistica ne demonstrează că aceștia, în perioada existenței Imperiului Otoman nu au suferit restricții, fiind chiar promovați în importante funcții: 22 miniștri, 33 deputați, 21 pașale, 7 ambasadori, 11 consuli generali și 41 mari funcționari.

Promovarea continuă a ideii așa-zisului "genocid al turcilor împotriva armenilor", care s-ar fi petrecut în perioada anilor 1915-1917, nu face decât să îndepărteze adevărul istoric, compromisul voit fiind evident. Documente reale, datând din perioada respectivă, preluate și analizate, recent, de istoricul Kopi Kycyku, oferă o perspectivă obiectivă asupra evenimentelor.

Astfel, în timpul strămutării populației armenești din zona Anatoliei de sud-est, a existat, tocmai pentru prevenirea oricărei crime, un regulament pregătit de Talat Pașa, ministru de interne al Imperiului Otoman în perioada 1913-1917, regulament publicat la Londra în anul 1975.

Articolele 22 și 23 prevedeau pedepse grele pentru cei care ar fi hărțuit convoiul și femeile. În arhivele britanice a mai fost descoperit un document care conținea următorul ordin: "În timpul închiderii Comitetelor Armene, orice tip de conflict între armeni și turci, care se poate transforma într-un masacru, este strict interzis..."

Neexistând dovezi concrete în arhivele britanice și franceze, care să probeze existența așa-zisului "genocid împotriva armenilor", cercetările au continuat și în cadrul arhivelor Senatului american.

Același istoric, Kopi Kycyku, în volumul "Ataturkismul și Turcia Mileniului Trei", prezintă răspunsul oferit, la 23 iulie 1921, de instituția respectivă: "Nu există nici un document, printre cele 33.000 de documente din arhiva Senatului, care să probeze genocidul. Cele prezentate sunt documente de mâna a doua, care au fost returnate armenilor, dar care nu au valoare legală."

Biroul Departamentului britanic de investigații a oferit un răspuns asemănător. Tribunalul francez, în cazul "Orly 1985", a respins cărțile istoricilor armeni G.Challiand, I.Ternon și Carzou, considerându-le a fi "de mâna a doua și, deci, nu au valoare legală".

În volumul citat, "Ataturkismul și Turcia mileniului trei", sunt prezentate și alte documente, care demonstrează neexistența așa-zisului "genocid împotriva armenilor". Lucrarea lui William L.Langer "Diplomația imperialismului", apărută la Editura "Knopf", New York, 1956, precum și interviul profesorului Robert Anciaux, de la Televiziunea publică belgiană, din anul 1981, sunt câteva exemple edificatoare.

Promotorii tezei așa-zisului "genocid împotriva armenilor" se bazează și pe telegramele publicate de Aram Andonyan, în urma cercetărilor făcute de un colectiv armeano-grec din Istanbul, colectiv din care acesta a făcut parte.

Se afirmă că ar exista 50 de telegrame trimise de Talat Pașa, ministru de interne în acea perioadă, în timpul guvernării Junilor Turci, către Mustafa Abdulhalik, reprezentantul oficial al regiunii Alep. Mesajul acestor telegrame ar fi fost "lichidarea tuturor armenilor din Imperiul Otoman". Alte documente însă mult mai credibile arată că telegrama referitoare la soarta armenilor poartă numărul 84, nu 1181, și are un alt conținut: "Se ordonă ca armenii care lucrează la menținerea și construcția Departamentului de Căi Ferate să nu facă obiectul strămutării".

Un fond bogat din arhivele turcești contrazice teoria așa-zisului "genocid". În urma studierii tuturor documentelor care se referă la acest subiect, se poate constata că au existat ordine din partea ministrului de interne Talat Pașa, date guvernatorilor din Erzurum, Adana, Bitlis, Diyarbakâr, Sivas și Trabzon, dorindu-se să se respecte anumite condiții de siguranță.

În acest sens, pot fi date ca exemple telegrama nr.423, datată 21 iulie 1915, prin care se cerea "să nu se facă strămutarea armenilor catolici care nu au plecat încă", și telegrama nr.69, datată 16 noiembrie 1915, prin care se ordona guvernatorilor "să asigure hrană populației armene, să asigure, repede și ușor, transferul armenilor în locurile în care doresc, să asigure apa, hrana necesară și alte cerințe în gările de cale ferată, să informeze asupra situației, dacă nu sunt bani suficienți...".

Cu siguranță, în ceea ce privește această problemă, cercetările ulterioare trebuie să asigure o viziune generală nouă, corectă, iar acest fapt se poate împlini doar printr-un efort comun al specialiștilor. În egală măsură, sprijinul oferit de organizațiile internaționale, care să dea dovadă de nepărtinire, va fi extrem de benefic.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Mircia Giurgiu - declarație politică cu titlul Uniunea Artiștilor Plastici din Cluj a rămas fără sediu;

Din partea deputaților fără apartenență la un grup parlamentar, domnul deputat Mircia Giurgiu.

   

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Titlul declarației mele politice de astăzi este "Uniunea Artiștilor Plastici din Cluj a rămas fără sediu".

Până în data de 14 februarie 2006, galeria artiștilor plastici din Municipiul Cluj-Napoca a funcționat în spațiul de pe strada Iuliu Maniu, nr.4, din Cluj-Napoca, spațiu care a fost revendicat și câștigat de către Parohia romano-catolică.

În lipsa unui dialog real dintre cele două părți, artiștii clujeni au rămas în stradă, în ciuda faptului că filiala clujeană a Uniunii Artiștilor Plastici este cea mai mare din țară și în spațiul galeriei acesteia au expus renumiți artiști români și străini, noii proprietari au rămas neînduplecați, evacuând arta din Cluj-Napoca.

Așadar, în urma Legii nr.247, cu toate că s-a încercat să se facă dreptate, s-a făcut o mare nedreptate și artiștii din Cluj suferă și nu mai au unde să-și expună lucrările. Există o mare problemă acolo și solicit autorităților atât locale cât și centrale să găsească o soluție, fiindcă chiar dacă se dorește a se face dreptate celor care au fost nedreptățiți în urmă cu câteva zeci de ani, iată, se face o nedreptate celor care acum încearcă să facă ceva pentru cultura românească.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Dumitru Bentu - declarație politică cu titlul Comandamentul;

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul deputat Dumitru Bentu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Dumitru Bentu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi poartă titlul "Comandantul".

Activul de partid și comandă din Departamentul securității statului, întrunit în convocare de bilanț al activității în anul 1980, a adresat iubitului nostru conducător o telegramă din care reținem: "Convocarea activului de partid și de comandă a reafirmat din nou cu putere profundul devotament al tuturor lucrătorilor de securitate față de politica internă și externă a partidului și statului, față de dumneavoastră personal, mult iubite și stimate tovarășe Comandant Suprem, hotărârea nestrămutată a întregului aparat de a-și pune toată capacitatea și puterea de muncă în slujba apărării cuceririlor revoluționare ale poporului..." (Scânteia tineretului, 16 ianuarie 1981).

19 aprilie 2006... Presa, societatea civilă, parlamentari, cetățeni de diferite categorii socio-profesionale își fac auzit punctul de vedere față de unele prevederi cuprinse în mai multe proiecte de lege: proiectul privind statutul ofițerilor de informații, proiectul referitor la funcționarea și organizarea SRI și SIE, precum și cel care statuează activitatea de informații și contrainformații.

Locul comun al demersurilor amintite este perimetrat de dorința deschis exprimată ca transparența și respectarea drepturilor cetățenești în activitățile specifice instituțiilor amintite să fie evidente și nu intuiții, să nu mai fie posibile nici un fel de asimilări cu fapte și persoane a căror existență în trecutul foarte apropiat nu a fost deloc întâmplătoare.

Oamenii nu mai acceptă ca anumiți ofițeri de informații să poată efectua "acte premergătoare cu privire la fapte infracționale ce au legătură cu amenințările la adresa securității naționale". Nu mai doresc să apelez la diferite surse de informare pentru a afla ce înseamnă "pericol major la adresa securității naționale", în virtutea cărora li se ascultă telefoanele.

Ei, oamenii, vor să știe cum se "pregătește" SRI-ul să contracareze "atacurile imagologice și manipularea curentelor de opinie". Cetățenii nu doresc să își facă aprovizionarea de la persoane juridice, "inclusiv acoperite", adică firme ale serviciilor respective.

Nici în cele mai tenebroase gânduri nu vor să admită că telegrame de genul celei citate ar mai putea fi trimise către un alt comandant suprem. Am avut unul și ne-a fost suficient.

Avem acum un alt comandant în fruntea statului și deja au apărut semne că un anumit tip de nostalgie îi dă târcoale.

Chiar dacă numele său va apărea scris, vara aceasta și cu cristale Swarovski, e bine să fim prevăzători. Altfel, cine știe ce va relata presa obsedantului prim-deceniu al secolului XXI.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Costache Mircea - declarație politică cu titlul Am fost prins;

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., domnul deputat Costache Mircea.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Costache Mircea:

Vă mulțumesc.

Doamna președinte,

Stimați colegi,

"Am fost prins".

Din când în când, e normal să vină cineva la acest microfon și să recunoască că în mozaicul distrugerii și devalizărilor, în marele jaf public, a comis și el ceva. Dacă nu vom începe să recunoaștem fiecare partea lui de contribuție la măreața operă de distrugere a României, mai ales din punct de vedere economic, dar și de aici pe toate planurile, în perioada post-decembristă, nu vom face nimic.

Bineînțeles că m-am abținut cât am putut de la orice abuz, de la orice încălcare de lege, de la orice fărădelege, de la jafuri, de la rapturi, de la cârdășii, de la a participa la drenarea banului public pe orice cale. M-am opus cu obstinație, am fost un rezistent, m-am autoiluzionat că voi rezista la infinit, dar ieri am capotat. Am fost prins de cerberii democrației de la postul de televiziune PRO TV încercând să semnez în lista de prezență pe Anca Petrescu, mama Casei Poporului, în care își tocesc ei turul blugilor.

Am fost prins, mă autodenunț și sper de acum încolo să nu mai fac asemenea abuzuri și fărădelegi, iar cerberii democrației să nu se mai ocupe cu vânarea mea și a altora în astfel de cauze majore și să se îndrepte, sper, de acum, spre palatele cu multe turnulețe ale lui Mercedesa și strălucirea, unde nu s-a plătit curentul electric din decembrie 1989 până azi de zeci de miliarde, să se îndrepte spre viloaiele și spre pontoanele și spre scamatoriile arhitectonice care au împânzit țara o dată cu distrugerea industriei și agriculturii, apărând pe harta țării tot felul de întruchipări care de care mai cretinoide în peisajul montan, dar și pe litoral și în alte zone ale țării cu potențial turistic.

Sper ca să se ocupe de acum de adevărații hoți care au devalizat sistemul bancar, care au distrus România, care au dat industria la fier vechi, care au înstrăinat până și minele de aur de la Roșia Montană, resursele de petrol de sub noi, gazele naturale, apele minerale și tot ce mai era prin țara asta resursă și bun de păstrat pentru cei care vor veni, în speranța că aceia vor fi mai înțelepți decât noi.

Dar cum am fost prins la furat, nu mai am nici un drept să vorbesc sau, vorba unei colege de-a noastre deputat, că nu mai am voie să cotcodăcesc, pentru că n-am loc de domnia sa, găina de la integrare... și urez presei române să contribuie la o cauză mai nobilă pentru edificarea unei societăți în care să le fie și lor drag să trăiască, pentru că micii mercenari de presă fac un rău pe care mintea lor nu-l realizează în acest moment, de care ei nu-și dau seama, par să nu-și dea seama.

Cum am fost prins semnând în fals pe "mama Poporului, mama Casei Poporului", Anca Petrescu, a trebuit să vin astăzi spășit în fața domniilor voastre și să-l anunț pe colegul și pe convivul nostru de la PRO TV, care a făcut acest act de măreț civism, că voi adresa în contrapartidă, și eu, o umilă interpelare ministrului finanțelor publice, prin care am să-l întreb cât mai datorează PRO TV-ul și alte televiziuni comerciale la bugetul public, câte mii de miliarde, pe care sunt convins că nu le-au plătit niciodată.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
   

Stimați colegi,

Vă anunț că din partea Grupul parlamentar al P.S.D. au depus în scris declarațiile politice domnul deputat Aurel Gubandru și domnul deputat Mihai Apostolache, iar din partea Grupului parlamentar al P.D. au depus în scris declarațiile politice doamna deputat Monica Iacob Ridzi, domnul deputat Marius Rogin, domnul deputat Ioan Dumitru Puchianu, domnul deputat Aurel Olărean și domnul deputat Petru Movilă.

Constatăm că în sală nu mai sunt colegi care doresc să-și prezinte declarațiile politice.

Cu aceasta, încheiem acest tronson al ședinței noastre de astăzi.

La ora 10,00 reluăm ședința cu proiectele de legi de pe ordinea de zi.

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul deputat Ioan Munteanu a depus în scris declarația politică.

 
     

(Următoarele declarații au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la secretariatul de ședință.)

 
    Andrian-Sirojea Mihei - Potop...de nepăsare;

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

Natura insasi nu este un loc lipsit de pericole, si din pacate pentru noi toti, nu exista un alt loc unde sa ne putem feri cu adevarat de ea. În tara lui "iarna nu-i ca vara" de fiecare data când natura se manifesta altfel decat ne-am fi asteptat, pentru noi este o adevarata catastrofa. Când ploua, totu-i inundat, când ninge, totu-i blocat, când e cald, totu-i secat.

Realitatea ultimelor decenii ne prezinta o Românie în care autoritatile, an de an, sunt prinse pe picior gresit iar singurul vinovat este natura insasi.

De data aceasta, nenorocirea inundatiilor care s-au abatut asupra României are o explicatie tehnica. La ora actuala în România se petrece ceva normal si previzibil statistic, stiintific si tehnic, indiferent de culoarea politica a guvernului.

Tabelul sinoptic al debitelor previzibile pe Dunare au fost determinate statistic dupa o asigurare pe durata unui secol. Dimensionarea constructiilor de regularizare a luat în calcul aceste debite. Asigurarea de calcul a functionat pentru 110 ani. Si poate ar fi functionat si de data aceasta daca sistemul ar fi fost intretinut si adaptat corespunzator în ultimii 16 ani.

Stephen Leacock spunea "În timpurile stravechi lumea nu avea statistici, asa ca era silita sa recurga la minciuni".

Daca va veti uita pe site-ul ministerului mediului, si va îndemn sa faceti acest lucru, veti vedea în sectiunea "Apararea împotriva inundatiilor" ca înca din septembrie 2005 se cunosc zone unde au existat baraje de mici dimensiuni avariate si iazuri piscicole care au fost inundate. Veti vedea de asemenea grija cu care ministerul precizeaza ca respectivele baraje NU sunt în administrarea lor sau a subunitatilor din subordinea lor sau ca informatiile sunt obtinute din alte surse decât cele interne ministerului.

În toti acesti ani, dupa 1989, am uitat un lucru foarte important, responsabilitatea autoritatilor nu tine de forma de proprietate.

Premierul Calin Popescu Tariceanu împreuna cu ministrul Mediului, Sulfina Barbu au inspectat localitatea constanteana Oltina, pentru a analiza situatia la fata locului. În zilele de sarbatori se construise un dig, pe care, premierul, inspectându-l a constatat ca prezenta infiltratii si chiar deversari astfel încât Tariceanu a concluzionat: "Ati muncit degeaba. Munca, în zadar", spunând ca solutia aleasa nu a fost cea buna, ca digurile de la Dunare cedeaza din cauza debitelor exceptionale ale fluviului "Digurile sînt supuse la o forta pentru care n-au fost proiectate", oprind lucrarile de consolidare a digului de la Oltina, urmând sa se izoleze zona printr-un alt dig, astfel încât sa nu fie inundate gospodariile.

V-am expus aceste lucruri, pentru a va ilustra cum, practic, nu exista o linie unitara pe care în astfel de situatii, cei afectati, cei responsabili, cei implicati direct si indirect sa o urmeze.

Practic, situatia aceasta, a inundatiilor, înca din 2005 trebuia sa ridice semne de întrebare si guvernul sa ia masuri rapide si concrete, nu sa se fi culcat linistit pe o ureche ca "a trecut" si poate nu se mai repeta în urmatorii 40 de ani. Încercarile grele, din 2005 prin care au trecut o serie de români, trebuiau sa determine guvernul, ca prin masuri imediate, printr-o reactie prompta, sa NU mai permita ca acest lucru sa se repete.

Consider ca cele ce se intampla desi tin de ministerul mediului ar putea fi evitate daca ministerele ar conlucra si daca ar exista o strategie concreta si reglementari unitare, niste linii directoare pe care toti sa le urmeze atunci când isi stabilesc strategiile, politicile sau programele ministeriale. Cred ca Ministerul Agriculturii, prin sistemul de irigatii, Ministerul Economiei si Comertului, prin hidrocentralele existente, Ministerul Transporturilor, prin dragari si regularizari de senale navigabile, si Ministerul Mediului prin reglementari coerente si pertinente, având aceasta preocupare în sine, toate, împreuna, daca ar exista aceasta strategie despre care am spus, ar putea colabora astfel încât sa evite producerea unor astfel de dezastre. O linie comuna, lucrul în echipa, actiuni coordonate, pe care sa le urmeze concret, actiuni de dezvoltare, consolidare, îmbunatatire a sistemelor existente si de construire a unora noi, ar conduce, în situatii de criza, la diminuarea efectelor furiei naturii.

Acum, însa, se actioneaza haotic, fiecare minister se implica, însa nu se stie daca ce fac e întru rezolvarea situatiei sau e cum a spus primul ministru "munca în zadar". Oamenii din zonele afectate, cu spaima în suflete fac tot ce pot, de la copii pâna la oamenii în vârsta, umplând saci, punându-i, ajutând pentru a-si salva avutul. Si în final, apa le ia casele. E corect domnilor? Oamenii acestia si-au investit încrederea în guvern, pun umarul sa îsi salveze bunurile, cetatenii României sunt solidari cu drama celor afectati de inundatii trimitând ajutoare, soldatii muncesc zi si noapte pentru a construi diguri pe care apa le ia într-o clipa si NU EXISTA NICI O GARANTIE ca cele ce se întreprind sunt de folos?

Oare nici macar acum, nu reusim sa învatam din greselile noastre?

Recunosc ca ne confruntam cu debite istorice, recunosc ca trecem prin schimbari politico-administrative istorice. De asemenea, recunosc ca necesitatile bugetare sunt mai mari decât veniturile bugetare, dar trebuie sa constientizam ca mandatul nostru este un mandat pentru a face lucruri, lucruri bune pentru oameni si ca trebuie sa reusim sa gândim strategic în viitor si sa avem un responsabil pentru fiecare problema care poate afecta România si românul în perioada urmatoare. Nu vreau sa le explic guvernantilor ce înseamna pentru o societate comerciala responsabilitatea manualului de criza si nu vreau sa explic nici avantajele preîntâmpinarii catastrofelor din viitor. Dar România are nevoie de viziune si de asumarea viitorului cu bune si cu rele, construind, implementând si responsabilizând strategii, oameni, surse de finantare, ca românul, cetatean al României, sa traiasca linistit cu gândul la viitor.

    Mihai Cristian Apostolache - din nou despre tranzacțiile imobiliare;

Domnul Mihai Cristian Apostolache:

În urma intervenției mele de săptămâna trecută, am primit, deja, câteva semnale de susținere din partea unora dintre primarii prahoveni, dar și semnale mai puțin prietenoase din partea altora, ca și din partea a două societăți care se ocupă cu tranzacțiile imobiliare.

Mi-am spus că este bine!

Informația, iată, circulă, subiectul este interesant, efectele deciziilor de astăzi putând fi unele favorabile sau, dimpotrivă, defavorabile pe termen lung.

Spuneam, săptămâna trecută, că pe măsură ce se apropie momentul integrării în Uniunea Europeană, cresc exponențial tranzacțiile imobiliare, de regulă, spre câștigul cumpărătorilor.

Și mai spuneam și că nu am nimic împotriva legilor economiei de piață, potrivit cărora unii pierd, iar alții câștigă, demersul meu referindu-se nu la tranzacțiile între persoane fizice sau juridice independente, ci la cele făcute de autoritățile administrației publice locale, cărora le recomandam, cu sinceritate, să nu se grăbească să înstrăineze bunurile imobile din domeniul privat al localităților, pentru că prețul acestora este în creștere, iar aceste bunuri sunt singurele pe care le pot pune garanție pentru contractarea de credite interne sau externe, fără de care dezvoltare infrastructurii nu mai este posibilă.

În urma reacțiilor despre care aminteam la începutul intervenției mele, consider că lucrurile stau chiar mai grav decât mi-am imaginat inițial: s-a constituit, deja, o rețea a intereselor imobiliare. Au apărut specialiști în "vânarea" chilipirurilor oferite de administrațiile locale sufocate de bugete sub limita austerității, mai ales în zonele cu potențial "european" (pe traseele autostrăzilor, în localitățile care deja au încheiat parteneriate pentru dezvoltare, în cele foarte apropiate de centre industriale dezvoltare etc)!

În aceste condiții, recomandarea mea, adresată autorităților locale, de a nu mai vinde, se extinde, astăzi, cu aceea de ... a cumpăra!

Sunt destui proprietari de terenuri dispuși să renunțe la această calitate pentru că nu mai au forța de a le munci sau pentru că nu mai au acest interes...

Sunt destui cei care și-au redobândit proprietăți imobiliare pe care nu le mai pot întreține!

Este, iată, un moment încă favorabil pentru ca localitățile să își consolideze patrimoniul, astfel încât momentul 2007 să le găsească pregătite!

    Aurel Olărean - declarație politică intitulată Pădurile Bucovinei - o avuție jefuită ca-n codru;

Domnul Aurel Olărean:

«Pădurile Bucovinei - o avuție jefuită "ca-n codru"»

Bucovina a fost dintotdeauna un tărâm al pădurilor, al peisajelor muntoase împădurite ce odată văzute te fac să visezi și să te crezi în Elveția. Oamenii de aici le-au îngrijit, au trăit de pe urma exploatărilor forestiere și și-au găsit adăpost în ele în vremurile de restriște.

După 1989, mulți din cei expropriați abuziv de puterea comunistă și-au revendicat și și-au primit înapoi pădurile pierdute, dar nu toți au și înțeles sau au știut să le respecte la fel ca și strămoșii lor.

În goana după un câștig ușor și rapid, noii proprietari au trecut la defrișări masive și fără nici o logică, lăsând munți întregi dezgoliți și pradă eroziunilor apelor. Mulți dintre proprietari, din lipsă de mijloace financiare, au cedat pe sume de nimic drepturile de exploatare unor societăți comerciale care au trecut imediat la tăieri. Nu a mai existat interesul de a planta noi arbori și deci a regenera pădurea tăiată, ci numai interesul câștigului imediat.

Nu mă refer la acei oameni sărmani care, uneori aduși la disperare de frig și sărăcie, au intrat în pădure și au furat o căruță de lemne; mă refer în mod direct la acei mari exploatatori ai masei lemnoase care defrișează masiv, fără a se mai gândi la viitorul pădurii.

Acela care fură o căruță de lemne face o faptă penală și este pedepsit aspru pentru furt din avutul public sau privat, în schimb cei care distrug o pădure nu se încadrează în aceeași categorie. Pentru ei, legea prevede amenzi usturătoare, dar nu am auzit încă de un proprietar de pădure care să fie trimis la închisoare pentru defrișări.

Și așa am ajuns astăzi ca munții Bucovinei să nu mai semene cu Elveția, și încet, încet, puhoaiele de apă îi rod și scot la iveală albul stâncilor goale, în loc de verdele pădurilor.

    Ioan Dumitru Puchianu - declarație politică intitulată România sub blestemul apelor - neputința autorităților, dar și dezinteresul local sporesc haosul creat de natură;

Domnul Ioan Dumitru Puchianu:

"România sub blestemul apelor - neputința autorităților, dar și dezinteresul local sporesc haosul creat de natură"

România a ajuns o țară în care parcă și natura nu mai ține cu noi. Pe lângă toate problemele pe care le au românii, în ultimii ani și natura s-a învrăjbit împotriva noastră, parcă pentru a ne pedepsi pentru faptele neștiute pe care le-am săvârșit. Anul trecut ne-am lovit de două ori cu valurile inundațiilor, apoi au urmat zăpezile, apoi alunecările de teren, și acum din nou inundațiile.

Lăsând deoparte bâlbâiala și măsurile uneori populiste adoptate de Guvern, trebuie să recunoaștem, însă, că și factorii locali sau chiar populația nu este deloc pregătită pentru astfel de situații- limită.

Nu vreau să absolv Guvernul de nici o vină, cu toate că, în fond, măsurile de apărare împotriva inundațiilor ar fi trebuit să facă parte dintr-o strategie pe termen lung pe care guvernele anterioare erau datoare să o stabilească, nu numai acest Guvern, care este în funcție de un an de zile.

Doresc însă să vă atrag atenția asupra unor alte aspecte, care, așa cum suntem prinși în dramatismul momentelor, de multe ori ne scapă, voit sau nu.

Un element important în astfel de situații îl reprezintă populația locală, adică exact cei loviți de furia naturii, or, la acest capitol stăm extrem de prost. Nu este admisibil să vezi localnicii cum stau la marginea drumului și dau sfaturi, în vreme ce trupele de jandarmi sau militari ridică diguri din saci din nisip sau salvează cu mijloace improvizate ce mai poate fi salvat.

Nu mă refer la bătrâni sau la copii, ci la oameni în toată puterea, care se mulțumesc să stea și să privească cum casa vecinului din vale este luată de ape și sunt mulțumiți că gospodăria lor este pe deal. Se pare că solidaritatea umană este pe cale de dispariție în România și asta este îngrijorător.

Mulți dintre dumneavoastră sunteți din județe sau zone afectate de inundații și mulți dintre dumneavoastră știți, mai bine decât mine, că majoritatea acestor locuințe luate acum de ape nu sunt construite în ceea ce se numește "vatra satului", ci pe terenurile foste agricole de la margine și care au fost cunoscute dintotdeauna ca fiind zone inundabile.

După 1989, din lipsă de alte posibilități, mulți și-au construit case pe terenurile agricole retrocedate, și acum consecințele se văd. Durerea lor este și durerea noastră, dar să fim totuși un pic realiști: nu statul are datoria de a avea grijă de averea fiecăruia, așa cum nu are obligația de a reconstrui casele dărâmate și gospodăriile distruse. Statul poate avea eventual numai o datorie morală, nu și una materială, pentru că în astfel de situații întreg poporul este cel care participă la reconstrucție.

Mă văd obligat din nou să scot în evidență rolul, uneori negativ, jucat de mass-media în aceste momente. Știm că se caută drama, se scoate în evidență durerea și disperarea celor loviți de furia naturii, și din păcate numai rareori se difuzează materiale obiective, de parcă astfel de materiale, luate "la rece", ar știrbi cu ceva din dramatismul real al momentului.

Vă aduceți aminte de sinistrații din Timiș din anul 2005? Au fost strămutați în locuințe provizorii și în corturi militare până s-a potolit urgia. Și dau interviuri la TV că sunt nemulțumiți că nu e apă caldă, să se poată spală zilnic, sau ca Guvernul nu ia măsuri să fie refăcute casele.

Sau de sinistrații care după ce Guvernul le-a refăcut casele se plângeau că nu au geamuri termopane? Vă mai aduceți aminte de tinerii care pescuiau peștele ce scăpase din iazuri după creșterea apelor, în vreme ce soldații se chinuiau să refacă digul rupt?

Sper și știu că acestea au fost și sunt exemple singulare, dar care pătează sentimentul de solidaritate umană. Nu vreau să fiu înțeles ca un cinic, ci vreau doar să vedem lucrurile obiectiv și mai ales să transmitem locuitorilor acest îndemn la solidaritate locală, ei fiind primii și cei direct interesați în salvarea lor de moment.

    Bogdan Liviu Ciucă - declarație politică intitulată România în pragul aderării la Uniunea Europeană;

Domnul Bogdan Liviu Ciucă:

Declarație politică intitulată "România în pragul aderării la Uniunea Europeană"

Integrarea României în Uniunea Europeană este programată să aibă loc la 1 ianuarie 2007. Această dată a fost propusă la summitul de la Salonic din 2003 și confirmată la Bruxelles pe 18 iunie 2004. Raportul de țară privind progresele României din octombrie 2004 a afirmat de asemenea data de 1 ianuarie 2007 ca dată de aderare pentru România și Bulgaria.

România a fost prima țară din Europa centrală și de est care a avut relații oficiale cu Comunitatea Europeana. În anul 1974, o înțelegere a inclus România în Sistemul Generalizat de Preferințe al Comunității, iar un acord asupra produselor industriale a fost semnat în 1980. Relațiile diplomatice ale României cu U.E. datează din 1990, urmând ca în 1991 să fie semnat un Acord de Comerț și Cooperare. În iulie 1997, Comisia și-a publicat«Opinia asupra solicitării României de a deveni membră a Uniunii Europene». Negocierile de aderare ale României cu U.E. au început la 15 februarie 2000 și s-au încheiat în cadrul summitului U.E. de iarnă de la Bruxelles, din 17 decembrie 2004, Tratatul de aderare fiind semnat pe 25 aprilie 2005 în Luxemburg, dată de la care România a obținut statutul de observator activ la nivelul tuturor instituțiilor comunitare, fiind necesară și asigurarea prezenței reprezentanților români la nivelul instituțiilor europene și al grupurilor de lucru ale acestora.

Amplasarea geopolitică a României va influența politica U.E. cu privire la relațiile cu Europa de est, Orientul Mijlociu, Turcia și Asia. Prin Inițiativa de Cooperare în Sud-Estul Europei (SECI), România are o oportunitate de a-și demonstra supremația în regiune.

Din punct de vedere al opiniei publice, în România acest aspect este favorabil integrării. Potrivit Eurobarometrului 64, desfășurat în toamna anului trecut, încrederea românilor în U.E., deși încă cea mai mare între statele membre sau în curs de aderare, este tot mai apropiată de cea a statelor membre: 64%, față de 62% în Portugalia și Grecia.

Traiectoria noastră trebuie sa fie mai definită ca niciodată, ne aflăm la mai puțin de 250 de zile de "pasul european", suntem datori cu un parcurs fără ezitare și fără greșeli. Scenariile fataliste nu-și găsesc argumentele și trebuie să ne asumăm responsabilitatea propriilor noastre acțiuni și fapte.

Strategia României în ceea ce privește drumul spre aderare, este una fermă, concretă, vizează fondul problemelor sociale, economice și morale. Avem nevoie, în aceste momente, de luciditate și stabilitate politică, de o canalizare reală a tuturor eforturilor claselor sociale din România spre acest deziderat atât de important pentru națiunea română.

    Claudius Mihail Zaharia - apel pentru implicarea serioasă a Parlamentului în dezbaterea și reglementarea mecanismelor care să asigure eficientizarea activității sistemului administrativ;

Domnul Claudius Mihail Zaharia:

Situația gravă cu care se confruntă țara noastră, și anume inundarea de către apele Dunării a unui număr în continuă creștere de localități în județele aflate pe cursul fluviului, trece într-un con de umbră toate celelalte subiecte care vizează țara noastră.

Pagubele rezultate în urma acestei catastrofe vor fi factori decisivi, care mai devreme sau mai târziu vor determina Guvernul să blocheze un set de proiecte, din cauza lipsei de fonduri, și implicit vor determina o scădere a activității în procesul de dezvoltare al țării noastre.

Cu toate că autoritățile s-au mobilizat din nou exemplar și au reușit ca prin eforturile depuse să sensibilizeze și totodată să impresioneze autoritățile altor țări, creșterea debitului apelor Dunării a mai scos la iveală o hibă a sistemului administrativ din România: incapacitatea mobilizării în vederea prevenirii catastrofelor.

Astfel, cu toate că pericolul era cunoscut cu mai bine de o lună înainte de a se produce, sistemul administrativ din România nu a fost capabil să implementeze nici o acțiune de natură preventivă, în combaterea pericolului ce avea să urmeze.

Ajungem să aflăm astăzi cu stupoare fie că armata nu mai are corturi în care să fie adăpostiți sinistrații, că în locurile amenajate ca spațiu de refugiu domnește haosul administrativ, vedem oameni care sunt lăsați să aștepte retragerea apelor, fără ca cineva să le explice ce se va întâmpla cu ei, copii care nu își vor continua în mod firesc anul școlar, bătrâni care abia fac față la condițiile grele de trai pe care le impune situația de evacuat și multe alte imagini care nu fac altceva decât să ne prezinte un adevăr foarte dureros: în situații deosebite, eficiența și calitatea serviciilor publice din România nu este la standarde europene.

Soluțiile la aceste probleme de organizare, stimați colegi, se găsesc aici, în Parlamentul României, pentru că instituțiile statului funcționează în baza legilor adoptate de Camera Deputaților și Senat, iar un cadru legislativ bine pus la punct poate reprezenta o rampă de lansare pentru ca administrațiile centrale, regionale și locale să poate contribui în sensul cel mai practic la dezvoltarea comunităților pe care le administrează.

Catastrofele din ultimii doi ani consider că exprimă foarte clar nevoia unei descentralizări clare la nivelul administrației care, prin câștigarea unei mai mari libertăți de mișcare, să se poată pregăti la nivel local mult mai bine pentru prevenirea și combaterea acestor situații extreme.

Nu trebuie ca Armata și Jandarmeria să devină instituțiile care-și folosesc în mod constant personalul la toate muncile necalificate pe care le presupune combaterea acestor fenomene. Aceste forțe trebuie să-și mențină statutul de forțe responsabile cu menținerea ordinii, și nu ca forță de muncă brută.

Îmi păstrez credința că nu va mai fi nevoie de încă o serie de dezastre până când Parlamentul se va implica serios în dezbaterea și reglementarea mecanismelor care să asigure eficientizarea activității sistemului administrativ.

    Cristian Stănescu - declarație politică intitulată Patimile românilor;

Domnul Cristian Stănescu:

Declarație politică: "Patimile românilor"

Datina creștinească spune că Dumnezeu are grijă de toți și de toate: El le rânduiește, El ne dă binele și tot El ne bate cu urâtul când vede că nu mai este credință și curățenie sufletească.

România este una dintre cele mai credincioase țări. Oamenii cred în puterea Domnului și se lasă în mâinile Lui. În aceste zile ale sărbătoririi, de către creștinii ortodocși din România, a Învierii Domnului Isus Christos, parcă niciodată credința oamenilor în Dumnezeu nu a fost pusă mai mult la încercare.

"Patimile" la care a fost supus Iisus, pentru izbăvirea și iertarea păcatelor oamenilor, se abat din greu acum asupra concetățenilor noștri din diverse colțuri ale țării. Ies apele din matcă, inundă case, omoară oameni și animale nevinovate, copiii - care ar trebui să se bucure de o scurtă vacanță prilejuită de sărbătoarea de Paște - sunt nevoiți să doarmă în corturi pe câmp sau chiar sub cerul liber.

Grozăviile la care suntem martori ar trebui să ne dea fiori și să ne pună pe gânduri. Oare ce am greșit, Doamne, de ne pui la așa grele încercări?

Și cu toate că se întâmplă ceea ce se întâmplă, nu asistăm decât la un jalnic spectacol mediatic, din care câștigă doar așa-zisele mari staruri de televiziune gen "Zâna surprizelor" și Guvernul, care este luat iar prin surprindere - asta da surpriză, nu?! - de viiturile Dunării sau de apele umflate ale râurilor, ca și când prognozele meteo și experiențele de anul trecut nu erau suficiente.

Ministrul mediului, Sulfina Barbu, parcă trăiește pe altă lume, cică nu a putut repara și consolida digurile că a fost iarnă și nu s-a putut lucra. Asta-i culmea! E ca celebra frază cu "iarna nu-i ca vara", evident expresii din "puțul gândirii" profund scufundate în șprițurile de la "Golden Blitz" ale marelui comandant de nave, președintele României, domnul Traian Băsescu.

De fapt, cea mai mare "patimă" la care este supusă azi țara noastră este aceea de a tot fi condusă de politicieni care au avut de-a face cu apa, sub diverse forme: fostul președinte, Ion Iliescu, de profesie inginer în domeniul hidroenergiei și al gospodăririi apelor, în perioada comunismului, când chiar a condus Consiliul Național al Apelor; actualul președinte, Traian Băsescu, de profesie marinar, sau așa ceva, mă rog, trebuie să fi învățat ceva despre apă la Institutul de marină pe care l-a absolvit; iar, cu voia dumneavoastră, ultimul dar nu cel din urmă specialist în domeniu, primul-ministru, Călin Popescu- Tăriceanu, de profesie inginer hidrotehnician.

Păi, cu atâția specialiști în domeniul hidrotehnic, hidroenergetic sau marinăresc, care au condus România sau o conduc în prezent, măcar din punctul de vedere al apelor, românii nu ar fi trebuit să aibă de pătimit. Nu este cazul, conducătorii noștri se pricep la orice altceva, dar la meseria lor de bază, ba!

Din contră, tocmai aici este unul din cele mai vulnerabile puncte în care sunt loviți oamenii acestei țări, parcă nu se mai termină ploile și inundațiile, parcă nu mai există cele patru anotimpuri în România, ci doar unul, cel cu ploi.

Dar nici autoritățile statului nu fac nimic, niciodată, pentru a preîntâmpina și a încerca să fie evitate dezastrele provocate de inundații.

Chiar nu se poate face nimic în țara noastră, fără să fie nevoie ca cineva să își tragă o șagă, un comision gras, un gheșeft, ceva, acolo?! Cine - de ani de zile - a lăsat digurile și albiile râurilor nedecolmatate? Cine nu a stabilit strategiile de dezvoltare în domeniu, pe termen scurt, mediu și lung? Nu cei care au guvernat sau guvernează România într-o alternanță plictisitoare: când P.S.D.-ul cu U.D.M.R.-ul, când CDR-ul cu U.D.M.R.-ul!

Până când vor mai avea oamenii de pătimit și vor trebui să se mute, în corturi, în ajunul sărbătorilor creștine? Cât mai trebuie să sufere oamenii nevinovați, care au crezut în minciunile unor politicieni fără scrupule și care nu văd în politică decât o afacere, dar care uită că și aceasta, deși este o artă, este făcută de oameni pentru oameni și în folosul lor, al oamenilor simpli sau a celor care nu vor să se implice în politică?

Sigur că întrebarea este retorică și nu așteaptă răspuns de la cei care acum sunt la putere, dar nu pentru mult timp. Lipsa de răspunsuri la problemele adevărate cu care se confruntă, an de an, cetățenii acestei țări, va duce, în final, la izbăvirea Neamului Românesc și la scăparea acestuia de cei care au uitat de ce au fost trimiși în Parlament de cei care i-au votat, seduși de promisiuni mincinoase și deșarte!

    Gheorghe Chiper - declarație politică intitulată Lustrația - convertită în revanșă și oportunism;

Domnul Gheorghe Chiper:

"Lustrația - convertită în revanșă și oportunism"

Inițiatorii liberali ai legii lustrației fac în această perioadă - din păcate în toată mass-media - mare caz de intențiile lor nobile, de înaltele principii morale care au stat la baza proiectului elaborat de ei, ce se vrea un act de mare dreptate pentru societatea românească, un mijloc de aflare a adevărului și de eliberare de trecutul comunist al țării.

Pentru mai multă argumentație se invocă și practicile legislative similare din celelalte țări foste socialiste, care au trecut la aplicarea unor măsuri ce vizau lustrația încă de la începutul anilor '90, ceea ce, spun acești autori, constituie un mare avantaj pentru devenirea ulterioară a țărilor respective, un demers just și eficient la scara social-umană.

Numai că în aceste țări, chiar și în anul 2006 ajung în fruntea guvernelor persoane "lustrate", unele au avut președinți foști u.t.c.-iști sau comuniști, care le-a asigurat intrarea în U.E., iar altele continuă să-și promoveze în administrația statului oameni, fără a verifica "dosarele" lor de cadre, ținând doar seama de capacitățile lor profesionale, de competența lor în funcțiile de demnitate publică.

La noi, sunt alte rațiuni în efectuarea actului de conducere. Și desigur alți oameni, care numindu-se liberali, au convingerea (falsă) că reprezintă cel mai bine aspirațiile spre libertate și democrație, spre progres economic și justiție socială.

Personal, cred că faptele și realitatea de la noi sunt exact pe dos, și iată de ce:

  1. a iniția acte normative cu caracter restrictiv, a considera retroactiv unele fapte de ordin penal, a emite judecăți generale pentru categorii întregi de populație - nu sunt demersuri liberale, n-au spirit liberal și nici european.
  2. valoarea practică a unui astfel de demers este și mai discutabilă dacă avem în vedere că "sancționează" doar o parte mică și nereprezentativă din foștii nomenclaturiști (unele categorii incluse în proiect vizează chiar exponenți ai propriului partid, ceea ce este iarăși o dovadă de stângăcie a inițiativei legislative, stângăcie care se poate constata și la actele normative din domeniul economico-financiar ale fruntașilor liberali).
  3. cel mai grav este faptul că prin tot acest demers se încearcă o revanșă, o eliminare selectivă din competiția politică a unor oameni de valoare, buni practicieni, dar și redutabili administratori, oameni de caracter care pot și au dovedit aceasta să fie o alternativă viabilă la actuala guvernare compromisă deja.
  4. nici inițiatorii legii nu au destulă justificare și credibilitate pentru o astfel de acțiune, fiind vizibilă intenția lor vindicativă și tentația de oportunism, pe care și le-au manifestat și în alte prilejuri. Pentru că apartenența lor la liberali nu le dă dreptul de a vorbi în numele celor care au suferit în închisori, de a se erija în justițiari, mai ales dacă asupra lor și al altor fruntași liberali poate să planeze unele suspiciuni care nu le fac cinste.
    Aurel Gubandru - intervenție cu titlul Zilele Buzăului;

Domnul Aurel Gubandru:

Deja a ajuns o tradiție ca în luna aprilie a fiecărui an, la Buzău, să aibă loc manifestarea "Zilele Buzăului".

Este remarcabilă inițiativa Primăriei de a organiza în centrul municipiului un mare spectacol, dedicat în prima zi muzicii populare românești, iar cea de-a doua zi fiind rezervată celor mai importante nume ale dance-ului național.

Este o formă de atragere a publicului către valorile artistice care prin cântec și dans, alături de artiștii prezenți pe scena din "Piața Dacia", și-au adus contribuția la reușita spectacolului dedicat evenimentului.

Manifestarea a continuat cu Simpozionul "Buzăul - străveche vatră de cultură și civilizație", care a avut rolul de a evidenția trecutul județului, cu principalele sale evenimente istorice și oamenii care s-au evidențiat în diferite domenii de activitate.

Domnul academician Dan Berindei, prezent la manifestare, a vorbit despre împlinirea a 140 de ani de la înființarea Academiei Române, în care mulți buzoieni au onorat de-a lungul timpului acest for culturale românesc.

Directorul muzeului județean a prezentat informații în legătură cu atestarea Buzăului ca târg, în urmă cu 572 de ani, și legăturile acestor meleaguri cu Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul sau Constantin Brâncoveanu.

A fost elogiată personalitatea lui Alexandru Marghiloman și principiile sale politice.

"Sindromul Marghiloman" în politică are trei trăsături care s-ar putea reflecta și în activitatea politicului de astăzi:

  • un om politic trebuie să fie prudent, pentru că orice încercare de a schimba lucrurile în România de atunci era periculoasă, dacă nu se ținea cont de contextul extern;
  • să aștepți mereu momentul potrivit;
  • nu trebuie să faci nici un gest fără să-ți asiguri spatele.

Aceste calități pot deveni imperfecte, în condițiile în care nu respecți măsura.

Învinșii pot deveni eroi ai istoriei, așa cum este cazul lui Alexandru Marghiloman.

Reușita acțiunilor cultural-artistice dedicate "Zilelor Buzăului" ne dă speranța că organzatorii vor iniția și în anii următori spectacole care să atragă în număr și mai mare atât locuitorii municipiului, cât și cei ai localităților din județ.

    Mircea Valer Pușcă - declarație politică intitulată Lustrația, între deziderat și aplicare...;

Domnul Mircea Valer Pușcă:

Declarație politică intitulată "Lustrația, între deziderat și aplicare..."

Cine nu-și aduce aminte de primele zile de după Revoluția din 1989? Înfocații susținători ai "societății socialiste multilateral dezvoltate" și ai "binefacerilor" regimului comunist, nomenclaturiștii de partid și de stat, securiștii etc. se auto-lustraseră, umblând îmbrăcați în trening, abordând "fețe" spășite, ferindu-se de privirile, nu tocmai prietenoase, ale cetățenilor comuni... A fost o perioadă de timp scurtă în care toți cei care se simțeau responsabili de ororile regimului comunist au dezbrăcat "haina puterii" și s-au retras în umbra anonimatului... Ar fi fost, atunci!, momentul unei legi a lustrației. Atunci lustrația ar fi fost primită cu ușurare de cei care păcătuiseră, pe de o parte, și s-ar fi făcut o reparație minimă, dar necesară, celor care suferiseră de foame, de frig, umiliți în demnitatea lor... Ar fi fost și o minimă reparație față de urmașii celor care muriseră sau suferiseră în închisorile comuniste sau la Canal... Atunci lustrația ar fi fost percepută ca fiind doar o minimă mustrare, nicidecum o pedeapsă... N-a fost să fie, iar cei care câteva zile se retrăseseră umili și umblaseră în trening, au revenit cu aroganța cunoscută... Lipsa de voință politică a celor care preluaseră puterea, sub stindardul revoluției și în numele ei, dar care-și doreau - în fapt - restaurația, i-a propulsat sau menținut, după caz, pe vinovații tuturor ororilor sistemului de dictatură comunistă în sfera puterii politice sau economice. Și an de an puterea lor a crescut, sub privirile mirate și indignate ale celor care ceruseră lustrarea...

Acum putem să corectăm, cel puțin parțial, eroarea acelor zile și să dam satisfacția cuvenită celor care o merită: victimele dictaturii sistemului comunist. Vom dezbate în curând proiectul Legii lustrației. Din respect față de victime și pentru a proteja generațiile viitoare, trebuie ca cei care au fost capabili să impună un regim inuman, bazat pe teroare și ură de clasă, regim care a afectat până și fibra biologică a poporului român, să fie opriți din tentativa lor de a mai deține putere politică... Este un minim necesar pentru a spera la o societate salubră, bazată pe Adevăr și Dreptate!

    Ioan Ovidiu Silaghi - comentarii cu privire la un articol apărut într-un ziar pe tema Legii lustrației;

Domnul Ioan Ovidiu Silaghi:

Chiar dacă îmi petrec câteva zile pe săptămână la Bruxelles sau Strasbourg, sunt la curent cu ce se întâmplă pe scena politică din țară. Din păcate, nu numai prin intermediul colegilor și al internetului aflu despre anumite evenimente, ci și de la unii parlamentari europeni, care urmăresc cu deosebit interes ce se întâmplă în România. Mai mulți europarlamentari se miră de faptul că, într-o țară care a avut foarte mult de suferit în urma comunismului și unde există deja în dezbateri parlamentare un proiect de lege referitor la lustrație, sunt suficiente voci care critică acest demers legislativ.

Un ziarist care a cochetat înainte de 1989 cu presa comunistă și care are încă destulă priză la cititori, scria la sfârșitul săptămânii trecute, într-un editorial că: "legea lustrației nu e o rușine națională, cum zice Ion Iliescu. Legea lustrației este o imbecilitate națională (...) Documentul exclude din viața politică a țării oameni de o deosebită valoare profesională. Oameni a căror rămânere sau alegere într-o funcție ar contribui la progresul țării". Ei, bine, doamnelor și domnilor, aceste rânduri nu constituie o premieră. Este un "deja-vu" care datează de mai bine de 16 ani și l-am întâlnit sub semnături diferite prin mai multe medii de informare, de obicei cele care au apărat sau apără interesele celor care au pierdut puterea în 1989, dar, atenție îi sprijină pe cei care au preluat-o atunci.

Stau și mă întreb, acești "oameni de o deosebită valoare profesională" la care se referă toți cei care îi invocă, nu au avut 16 ani la dispoziție, să contribuie la "progresul țării"? Au avut. Și ce au făcut? Nimic! Acesta este răspunsul. Mai mult, în 16 ani de zile ne-au îndepărtat de acele țări care au rupt-o, aproape concomitent, cu regimul comunist. Oricât de bine intenționată ar fi actuala guvernare și oricâtă putere de muncă ar avea, ea nu poate să-și pună în aplicare 100% programele. De ce? Pentru că încă trebuie să repare ceea ce acești "oameni de o deosebită valoare profesională" au stricat începând cu 1990. Nu am să întreb cine sunt acești oameni? Nu pentru că nu i-aș cunoaște. Pe unii îi avem chiar colegi. Ci pentru că știu cât au contribuit, nu la progresul țării, ci la regresul ei.

Dar cei care perorează împotriva lustrației continuă pe aceeași linie: "Poți contribui la democratizarea țării și dacă ai fost activist PCR sau UTC". Această frază spune totul și nu mai este nimic de comentat. Decât faptul că, într-adevăr, după 1989, foștii activiștii PCR și UTC, aflați în PSD, au știut mai bine decât noi ceilalți, netrecuți prin aceste "școli înalte", să tragă sforile în politică, să manevreze tot ce era de manevrat și chiar să inventeze diferite mătuși Tamara, atunci când necesitățile o cereau.

P.S. 1. "Fostul activist comunist Ion Iliescu a dus România în NATO și în UE", se mai spune în editorialul din care am mai citat. O ABERAȚIE mai mare nu s-a spus în acest an în România.

P.S. 2. Dacă numai calitatea de activist PCR și UTC reprezintă certificatul de calitate pentru oamenii care pot asigura progresul României, atunci trebuie să-i considerăm dușmani pe cei care în 16-20 decembrie la Timișoara și în 21 decembrie în București au ieșit în stradă! Cel puțin în viziunea unor analiști politici.

    Dumitru Avram - declarație politică intitulată Dunărea și indolența autorităților;

Domnul Dumitru Avram:

"Dunărea și indolența autorităților"

Nu le-a fost dat bieților români să întâmpine, nici în acest an, în liniște, Sfintele Paște. Mii de oameni au fost evacuați din calea apelor Dunării, mulți dintre ei aflându-se, la cea mai luminoasă sărbătoare a Creștinătății, în corturi sau sub cerul liber. Până acum, aproximativ 1.000 de case au fost inundate, distruse sau riscă să se prăbușească. Pe 5.000 de kilometri de drumuri nu se poate circula, 150 de poduri și podețe au fost măturate de ape, iar 21.000 de hectare de teren agricol au fost transformate în lacuri imense. După nenorocirea de la Rast, a venit rândul Bistrețului, al Dăbulenilor și al județelor Călărași și Constanța să lupte cu furia apelor. Ultimele care au cedat sunt digurile de la Spanțov și Oltina și din nou Bistrețul. Apele dezlănțuite ale Dunării au făcut, de altfel, prăpăd pe tot cursul românesc. Dintre cele 10 state pe care le străbate, au fost afectate în mod deosebit România, Bulgaria și Serbia. Debitul fluviului a crescut zilnic, în proporții îngrijorătoare, astfel încât se recunoaște că o asemenea situație nu s-a mai întâlnit în ultimii 150 de ani. Dunărea albastră a devenit, așadar, mai tulbure și mai periculoasă ca oricând. Așezate pe cursul inferior al acestui râu puternic, Ungaria, Serbia, România și Bulgaria sunt țări în care n-au existat astfel de probleme, ultimele decenii au fost mai degrabă secetoase, nivelul scăzut al Dunării făcând dificilă până și navigația. Nenorocirea acestor zile de coșmar trebuie pusă pe seama neglijării lucrărilor hidrotehnice, a lipsei condamnabile de interes pentru starea digurilor contra inundațiilor, a faptului că s-au închis ochii la construcțiile ilegale ridicate pe terenurile inundabile.

Fiecare a făcut ce a vrut în această țară, în indiferența sau chiar cu inconștienta complicitate a autorităților. Așa s-a întâmplat cu jaful în ceea ce privește tăiatul pădurilor, care asigurau întârzierea topirii zăpezii în munți. N-a fost nevoie decât de o iarnă prelungită și de o primăvară ploioasă, pentru ca iadul să coboare cu adevărat peste români. În Germania, în Austria, în Ungaria și chiar în Slovacia casele sunt construite până în prispa Dunării, dar, iată, oamenii n-au cunoscut asemenea tragedii. Există, cu siguranță, un blestem al Dunării, dar există mai ales o nepăsare de neiertat a tuturor guvernărilor de după decembrie 1989, care, nu numai că n-au făcut nimic pentru stoparea corupției, dar au încurajat, prin inconștiență și sfidare, toate marile necazuri care se abat astăzi asupra bieților români. Nici după experiența îngrozitoare din Timiș și de la Vadu Roșca nu s-a făcut nimic.

Ne așteptam să-i vedem pe președinte și pe premier, pe membrii Guvernului și pe alți demnitari de la Putere petrecându-și Paștele printre lacrimile pribegilor de la Bistreț și din alte locuri ale Apocalipsei. Au plecat pe furiș să benchetuiască prin vilele lui Ceaușescu, preferând, de data aceasta, discreția plăcerii - la fel de neiertat -, în locul cizmelor de cauciuc. În multe situații, nici nu au catadicsit să-i informeze corect pe oameni cu privire la gravitatea situației. N-am văzut pe nimeni dintre cei care agită gogorița lustrației prin Dolj sau prin Călărași. Ce este cu această intolerantă Societate Civilă, de nu intervine niciodată atunci când țara trece prin cele mai cumplite încercări? Ei, bine, nu de procesul comunismului au nevoie românii în aceste momente de coșmar. După ce apele se vor fi liniștit, adevăratul proces care trebuie să aibă loc în această țară e acela al ultimilor 16 ani de prăbușire economică și de distrugere a înseși ființei naționale a Poporului Român. Foștii comuniști și nomenclaturiști s-ar fi aflat în astfel de zile amenințătoare printre oamenii necăjiți, nu la chiolhanuri interminabile. Există și sunt încă în putere destui oameni care au făcut multe lucruri bune pentru România și care au dreptul să ceară un asemenea proces! După spectacolul, uneori dezgustător, al gripei aviare, a venit rândul Dunării să agite apele din sufletele românilor.

Nu poate să nu trezească semne de întrebare faptul că numai trei țări - două aspirante la intrarea în UE, România și Bulgaria, și una pusă la stâlpul infamiei, Serbia, pentru că nu-și predă "criminalii de război" - au cel mai mult de suferit de pe urma învolburării Dunării. Este adevărat, malurile marelui fluviu sunt aici mai joase, dar atunci de ce asistă Occidentul atât de nepăsător la astfel de momente cumplite prin care trecem, neavând altă grijă decât să monitorizeze sărăcia și neputința unui popor aflat pe culmile disperării. Cursul românesc al Dunării oferă, în egală măsură, priveliști dintre cele mai contradictorii, de la pitorescul sălbatic al Cazanelor la imagini care nu fac tocmai bine ochiului plictisit al celor aflați în croaziere pe firul înșelător, mărginit de castele și de amintirile lui Richard Inimă de Leu, al marelui fluviu.

    Relu Fenechiu - semnalarea unor aspecte tehnice legate de activitatea Comisiei privind analizarea dictaturii comuniste;

Domnul Relu Fenechiu:

În ultima mea declarație politică făceam o serie de referiri critice privind înființarea, sub patronajul Președinției României a unei comisii privind analizarea dictaturii comuniste. Arătam atunci că această comisie se suprapune peste un institut similar care funcționează în subordinea Guvernului și îmi exprimam dezamăgirea față de faptul că la conducerea comisiei prezidențiale a fost numit un istoric, Vladimir Tismăneanu, care de mai mulți ani trăiește în străinătate, în loc să se apeleze la o serie de specialiști autohtoni care în ultimii ani și-au făcut o profesie de credință prin cercetarea regimului comunist.

Vin astăzi în fața dumneavoastră și vă prezint o serie de date tehnice legate de această comisie, date care îmi confirmă cele declarate în urmă cu o săptămână.

Președintele Traian Băsescu a declarat: "Aștept un raport coerent, riguros, care să-mi dea posibilitatea ca, în mod oficial să condamn epoca celor 50 de ani de comunism". Toate bune, dar cercetarea privind regimul comunist nu trebuie să înceapă cu momentul preluării efective a puterii de către PCR. Trebuie ca punctul de plecare al acestei cercetări să vizeze și faza în care comunismul a început să se infiltreze în România. Pentru că așa vor putea fi explicate și multe evenimente din perioada interbelică și din timpul războiului. Din păcate, din luările de poziție de până acum, nu a reieșit că va fi cercetată și această perioadă.

În al doilea rând, vreau să atrag atenția asupra unei chestiuni despre care s-au pronunțat până în prezent doar două persoane - Constantin Ticu Dumitrescu de la CNSAS și istoricul Marius Oprea: ambii și-au exprimat îndoiala că documentul de 100 de pagini (de ce doar 100? I se va aloca fiecărui an câte două pagini? Cred că este foarte puțin chiar și pentru o sinteză a sintezelor) va fi gata în luna noiembrie 2006, așa cum au decis domnii Băsescu și Tismăneanu. Există un uriaș impediment. Foarte mulți dintre membrii desemnați în respectiva comisie nu posedă certificate de securitate eliberate de ORNISS. Fără aceste certificate, respectivii nu pot avea acces la arhivele secretizate. Obținerea unui certificat de securitate ORNISS durează aproape trei luni de zile, deci, pentru a respecta termenul de șase luni pentru elaborarea documentului se va lucra practic doar trei luni. Or, în trei luni să cercetezi regimul comunist, mi se pare o glumă nereușită.

Aceasta în cazul în care ORNISS va respecta termenul de emitere a certificatelor de securitate. (Recent, în fața Comisiei parlamentare de control a activității SRI, directorul acestui serviciu, Radu Timofte susținea că timp de mai bine de un an de zile nu s-a putut respecta legea în ceea ce privește avizul judecătorilor pentru interceptarea telefoanelor, pentru că judecătorii desemnați nu obținuseră certificate ORNISS. Cu această ocazie vom vedea dacă ORNISS este o instituție care nu-și respectă termenele sau Radu Timofte a dezinformat Parlamentul). Mai mult, coordonatorul Comisiei, Vladimir Tismăneanu -și nu știu dacă într-o situație similară nu se află și Monica Lovinescu și Virgil Ierunca - nu are, conform legii, dreptul de a dobândi un certificat ORNISS, pe motive de cetățenie - când am avut obiecții față de desemnarea domnului Tismăneanu, nici nu cunoșteam acest amănunt, dar, iată, am avut dreptate.

Ar mai exista o soluție și ea a fost avansată de domnul Ticu Dumitrescu: MAI să elaboreze o lege de desecretizare a arhivelor. Chiar dacă acest lucru se va întâmpla și chiar dacă Parlamentul se va mobiliza exemplar, o astfel de lege tot nu va fi gata mai repede de o lună două. Deci, îmi este foarte greu să cred că această comisie va putea începe să lucreze eficient începând de mâine. Iar dacă nici una dintre cele două probleme arătate mai sus nu se vor rezolva, atunci va fi cercetată doar perioada de până în 1976. Pentru că doar la documente de până la acest an au acces persoanele fără certificat ORNISS, documentele anterioare anului 1976 neintrând sub incidența legii arhivelor.

Avem deci o comisie, dar se pune întrebarea, cum va funcționa ea?

    Liviu Câmpanu - declarație politică cu titlul Mass-media și democrația;

Domnul Liviu Câmpanu:

"Mass-media și democrația"

De fiecare dată când am avut ocazia am apreciat pozitiv rolul jucat de mass-media în dezvăluirea unor informații, fapte sau aspecte din diverse domenii, de la sportiv și cultural până la cel social-economic sau politic.

Aprecierea după care "presa este a patra putere în stat" suferă o serie de comentarii, odată cu noua repartizare a puterii în "statul global". Ierarhia axiologică tradițională propusă de Montesquieu - autonomia puterilor legislativă, executivă și judecătorească - cade în fața evidentei preluări a poziției de primă putere de către forța financiară. A doua putere (a cărei suprapunere parțială cu cea dintâi este astăzi evidentă) este puterea mediatică. Puterea mediatică are trei componente esențiale: capacitate de influență, capacitate de acțiune, factor de decizie. În consecință, puterea politică pare a se așeza pe un loc trei, de neinvidiat.

Libertatea de exprimare și dreptul la informație sunt statuate în Constituția României - art.30 și art. 31.

Ce influențează calitatea și natura jurnalismului politic?

  • valorile în care crede jurnalistul: adevăr, dreptate, interes public, interes național, binele comun;
  • valorile proprietarilor mijlocului mass-media: pragmatism, interes financiar, interes politic, dorință de putere și influență;
  • valorile presupuse că vin din partea cititorilor: obiectivitate, echidistanță, sinceritate, spirit de solidaritate;
  • valorile politicienilor care caută să capteze atenția prin popularitate și audiență pentru a-și face cunoscute ideile.
  • valorile celor care au controlul asupra ziarelor (patronatul din presă) sunt cu totul diferite de cele ale jurnaliștilor. Deși pretind că respectă adevărul, onestitatea și virtutea, aceștia urmăresc mai cu seamă să obțină profit și să facă propagandă pentru un scop anume.

Proprietarii marilor concerne mediatice, alături de directorii și conducerea de la vârf din instituțiile de presă, aparțin unei categorii de cetățeni înstăriți. Afacerile de presă în România și peste tot în lume aduc venituri uriașe, care nu se împart decât într-un grup restrâns, influent și foarte agresiv.

Criticii mass-media occidentale sunt de părere că patronatul din presă este departe de a reprezenta interesul cetățenesc, în activitatea de presă. De cele mai multe ori, interesul care prevalează este cel financiar, al propriilor afaceri derulate prin intermediul obținerii încrederii publicului de presă.

Rupert Murdoch, marele magnat de presă, întrebat cândva dacă influențează atitudinea redacțională a ziarelor pe care le conduce, a răspuns: "În mare măsură. Banii se opresc pe biroul meu. Redactorii mei au contribuția lor, dar decizia finală îmi aparține."

Otis Chandler, de la Los Angeles Times, a recunoscut că există permanent un proces de selecție ideologică, în orice redacție politică: "Eu sunt director general, eu stabilesc politica și nu am de gând să mă înconjor cu oameni care nu sunt de acord cu mine".

Proprietarii media exercită permanent o presiune financiară asupra organismului de presă. Mai mult, dacă doresc, aceștia au influență asupra știrilor în sine, asupra celor care sunt angajați sau concediați la nivelurile inferioare.

Se spune că mass-media este "câinele de pază al democrației" - nimic mai adevărat ca acest enunț - însă în această perpetuă discordanță de interese dintre jurnaliști și proprietarii de presă, dintre aceștia și politicieni, chiar și dintre aceștia din urmă și cetățeni, uneori există riscul real ca acest câine de pază al democrației să se transforme într-un maidanez nevoit să sară la gâtul tuturor celor ce-i calcă teritoriul sau îi amenință "osul".

Spun aceasta deoarece în România zilelor noastre - deși CNA-ul "veghează" - există situații când grupuri mass-media sancționează instituții și partide politice, amenințând cu embargoul și practicându-l doar pentru faptul că angajați sau membri ai acestor partide politice uzează de un drept constituțional - acela de a-și căuta dreptatea în justiție.

    Liviu Bogdan Ciucă - declarație politică cu titlul România intoleranței;

Domnul Liviu Bogdan Ciucă:

"România intoleranței"

În mai puțin de 250 de zile vom face "pasul european''. Urmează să ne integrăm în Europa. O Europă unită, o Europă în care fiecare stat este minoritar, o Europă în care toleranța reprezintă o stare de spirit normală, firească, o stare de spirit asumată natural și decent.

Ne integrăm înverzind stegulețele roșii din Rapoartele de monitorizare, ne integrăm aliniindu-ne prețurile cu cele practicate în Europa, ne integrăm aliniindu-ne la standardele europene pe domenii, ne integrăm neacceptând reducerile de taxe practicate în Europa, ne integrăm promovând în mod natural, firesc o intoleranță față de toți și toate, față de aproape toți și aproape toate.

O intoleranță strigată, promovată, distribuită obsesiv și consistent la radio, la TV, în presa scrisă, în Parlament și pe stradă. O intoleranță asumată natural. Intoleranța pe strada între șoferii de taxi, care își iau unii altora clienții, intoleranța dintre posesorul mașinii sport roșii, care nervos claxonează bătrânica ce eliberează cu greu trecerea de pietoni, intoleranța între cei ce formează coada de la raionul de reduceri, intoleranța dintre Steaua și Dinamo, intoleranța dintre galeriile echipelor de fotbal, dintre patronate și sindicate, intoleranța dintre pensionari și Guvern, dintre Turianu și Ticu Dumitrescu, dintre Putere și Opoziție, intoleranța dintre partidele aflate în Alianță sau aflate în Coaliția de guvernare, intoleranța dintre Cotroceni și Victoria, dintre Băsescu și Tăriceanu, dintre Președinte și Guvern, intoleranța dintre electorat și clasa politică.

Suntem toleranți cu investițiile străine, dar suntem intoleranți cu capitalul autohton; suntem toleranți cu cetățenii străini, dar suntem intoleranți cu cetățeanul român; suntem toleranți cu investițiile costisitoare și netransparente, dar suntem intoleranți cu punctul de pensie; suntem toleranți cu marile companii multinaționale, dar suntem intoleranți cu micul investitor.

O intoleranță prezentă în toate, o intoleranță promovată ca și calitate necesară pentru a te realiza, pentru a promova, pentru a te realiza. O intoleranța promovată de "sus" de o parte a "liderilor de opinie", de "modele", o intoleranță "promovată exemplar". O intoleranță la care trebuie să renunțăm, să renunțăm din convingere, din necesitate, din respect unii pentru ceilalți, din respect pentru "Europa" și "spiritul european".

Va trebui să realizăm că integrarea se face în Europa în "spirit european" și nu în Europa în "spirit dâmbovițean". Va trebui să fim mai toleranți; toleranți unii cu alții și înainte și după 1 ianuarie 2007; să fim mai toleranți în sensul bun și profund, natural și firesc. Să fim toleranți în"spiritul european" necesar integrării într-o Europă în care, de fapt, ne aflam dintotdeauna.

    Ion Luchian - concluzii la închiderea ultimului focar de gripă aviară din România;

Domnul Ion Luchian:

În săptămâna care a trecut, autoritățile competente au declarat închis și ultimul focar de gripă aviară din România.

Din luna octombrie a anului trecut, când la Ceamurlia a fost descoperit virusul gripei, și până în prezent, în România au existat 53 de asemenea focare, fiind închise fiecare pe rând.

Pentru faptul că toate aceste focare au fost închise relativ rapid fără a ne confrunta cu victime umane, așa cum s- a întâmplat în Asia, de exemplu, merită remarcate eforturile concentrate ale autorităților locale din zonele afectate, ale autorităților sanitar-veterinare care au împiedicat răspândirea virusului la oameni, ale oamenilor de ordine care au asigurat carantina în zonele cu risc și, nu în ultimul rând, ale autorităților guvernamentale, mai ales prin acțiunile ministrului agriculturii, domnul Gheorghe Flutur, care au acționat ferm și hotărât într-o situație de criză.

Închiderea ultimului focar de gripă aviară constituie, cu siguranță, o veste bună și pentru crescătorii români de păsări, care s-au confruntat cu o cerere mai scăzută la produsele lor în perioada în care exista o amenințare cu gripa aviară, precum și pentru cei din turism, mai ales că se apropie deschiderea sezonului estival.

Este adevărat că închiderea focarelor de gripă aviară nu înseamnă că pericolul a trecut complet, însă autoritățile competente sunt conștiente de acest lucru și mențin, în continuare, o supraveghere atentă a zonelor de risc.

Cel mai important aspect este însă acela că autoritățile române s-au confruntat cu un test deosebit de dificil, referitor la capacitatea lor de a interveni eficient într-o situație cu un potențial mare de risc, test pe care l-au trecut foarte bine, demonstrându-le cetățenilor români și partenerilor noștri europeni că sunt stăpâni pe situație.

    Cornelia Ardelean - apel pentru solidaritate în fața pericolului inundațiilor;

Doamna Cornelia Ardelean:

Țara întreagă este cutremurată de drama pe care o trăiesc, și în acest an, sute de români care și-au văzut agoniseala de o viață luată de ape. La Arad, am fost abordată de zeci de persoane, care s-au oferit să facă donații pentru sinistrați. Oamenii își doresc ca, în momentele dificile, parlamentarii să fie alături de cei care trec prin clipe atât de grele.

Am observat că în situațiile-limită, românii știu să redescopere sentimentul de solidaritate, dragostea față de compatrioții aflați în dificultate. Uneori însă, oamenii nu știu cui să se adreseze, nu găsesc punctele de reper care să coordoneze eforturile fiecăruia dintre ei. Cred că noi, parlamentarii, trebuie să ne implicăm în acest proces. Fac un apel la fiecare dintre Dumneavoastră, să transmiteți în teritoriu mesajul de solidaritate față de sinistrați, să organizați la cabinetele parlamentare puncte de colectare a ajutoarelor pentru cei care au rămas fără un adăpost deasupra capului.

Cu un an în urmă, am lansat un apel similar și m-a bucurat să văd că nu am făcut-o în zadar. Peste două sute de familii au răspuns apelului pe care l-am lansat și au donat haine sau obiecte de uz gospodăresc, care au ajuns ulterior la sinistrații din Banat și Moldova. Am avut plăcerea să stau de vorbă cu oameni care mi-au spus că apelează cu încredere la parlamentarul care îi reprezintă, pentru că așa pot fi siguri că donațiile lor ajung acolo unde este cea mai mare nevoie de ele.

În calitate de parlamentari, trebuie să cerem autorităților să intervină prompt pentru a limita efectele dezastruoase ale naturii dezlănțuite, să veghem ca oamenii afectați de inundații să primească ajutorul cuvenit pentru a face față situațiilor dificile. Este însă la fel de important să contribuim la trezirea spiritului de solidaritate socială, pentru a face societatea părtașă la efortul de a-i ajuta pe românii care suferă.

    Marius Rogin - declarație cu titlul Pericolul în care se află moștenirea lui Emanuil Gojdu;

Domnul Marius Rogin:

"Pericolul în care se află moștenirea lui Emanuil Gojdu"

Una dintre remarcabilele personalități ale intelectualității române transilvănene este și cea a lui Emanuil Gojdu. Născut la Oradea în anul 1802, se stabilește, după terminarea studiilor, în Ungaria, devenind unul dintre cei mai străluciți avocați și o figură politică importantă în acea vreme.

Deși, recunosc, până în urmă cu ceva vreme, numele lui Emanuil Gojdu n-a prea fost adus în discuție, iată că începând de anul trecut el este adus în discuție dintr-un motiv cât se poate de serios: cel al moștenirii pe care, cu literă de moarte, o lasă tinerilor români ce doresc să se formeze din punct de vedere intelectual.

Prin testamentul întocmit la 4 noiembrie 1869, Emanuil Gojdu stabilește ca cea mai mare parte a averii sale să fie administrată în cadrul unei fundații care să-i poarte numele. Așa după cum este prevăzut în testament, scopul fundației este, sau cel puțin ar trebui să fie, cel de a promova spiritul românesc, sprijinirea și asigurarea accesului la studii "a tinerilor români de religiune răsăriteană ortodoxă". Aceasta a fost dorința lui Emanuil Gojdu, dorință care, în prezent, grație anumitor interese, riscă să nu mai fie respectată și nici îndeplinită.

Trebuie să mai precizez faptul că, încă de la înființare, până în 1918, Fundația Gojdu a acordat nu mai puțin de 3.300 de burse de studii la prestigioase universități europene, între care regăsim: Berlin, Graz, Heidelberg, Munchen sau paris, iar între bursierii fundației putem să-i numărăm pe Octavian Goga, Victor Babeș, Traian Vuia sau Valeriu Braniște.

După anul 1918, moștenirea lăsată de acest om deosebit a luat diverse căi, fără a se ține cont de dorința celui căruia i-o datorăm, aceea de a fi păstrată într-o unică fundație, sub conducerea mitropolitului ortodox român.

Începând cu anul 1996, începe să funcționeze la Sibiu Fundația Emanuil Gojdu, declarată continuatoarea Fundației Gojdu din perioada interbelică și proprietarul de drept al bunurilor.

Demersurile politico-diplomatice s-au intensificat la începutul anului 1998. Periodic, cele două guverne implicate, atât cel maghiar, cât și cel român, și-au transmis documente de poziție și au avut loc negocieri privind Fundația Gojdu, astfel încât, în acest moment, ne aflăm în fața unui acord româno-maghiar, semnat de miniștrii de externe ai celor două țări, acord ce a fost semnat în toamna anului trecut și care, nici mai mult, nici mai puțin, face Guvernului maghiar un cadou nesperat.

Acordul prevede înființarea unei Fundații publice româno-ungare "Gojdu" și prin care acord Guvernul român renunță practic la imobilele pe care fundația le deține la Budapesta, imobile care au o valoare deosebită nu numai din punct de vedere economic, ci și cultural. Guvernul ungar salută acest acord cu mare bucurie, votându-l aproape în unanimitate. Ajungem în acest moment să ne punem o serie de întrebări peste care nu putem trece.

De ce Biserica Ortodoxă nu a fost consultată înainte de semnarea acordului? De ce nu s-a cerut nici părerea Academiei Române? De ce nu se ține cont de dorința testamentară a lui Emanuil Gojdu? De ce este nevoie de două Fundații Gojdu?

În aceste momente Parlamentului i se cere să voteze o ordonanță de urgență ce pune în pericol moștenirea lăsată nouă, românilor, de către Emanuil Gojdu, prin care renunțăm de bunăvoie la un lucru ce ne-a fost lăsat și pe care nu știm să-l apreciem.

Trebuie să mai amintesc un lucru foarte important, peste care se trece cu prea multă ușurință: fundația instituită sub numele lui Emanuil Gojdu este una de natură privată, asupra căreia nici o altă autoritate, fie chiar statală, nu poate interveni, nu o poate anula din punct de vedere juridic și nu poate dispune în vreun fel de patrimoniul lăsat națiunii române de proprietarul acesteia.

Votul pe care colegii mei l-au dat acestei ordonanțe este unul cât se poate de firesc. Nu putem să trecem, nu avem acest drept, peste toate semnele de întrebare pe care le ridică acest acord semnat între cele două părți. Prea multă lume își exprimă nemulțumirea față de el și cred că trebuie să fie reanalizat și luate în considerare mai multe voci.

Nu putem să venim în față să spunem că, de fapt, acordul semnat la 20 octombrie 2005 nu face referire la testamentul lui Emanuil Gojdu și că acesta este doar o sursă de inspirație pentru Fundația publică.

Cred că problema este una cât se poate de simplă: România renunță de bunăvoie la revendicarea unor bunuri materiale ce aparțin acestei fundații.

Cred că problema Fundației Gojdu trebuie și merită a fi rediscutată și reanalizată cu mai multă atenție. Mai mult decât atât, în aceste momente, am reușit, cred, să trecem peste toate campaniile de dezinformare asupra unei probleme foarte importante pentru noi, românii. Este una care implică demnitatea noastră națională și ea trebuie readusă la masa negocierilor.

    Monica Maria Iacob Ridzi - declarație politică cu titlul Atenție sporită în vederea finalizării pozitive a aderării României la Uniunea Europeană;

Doamna Monica Maria Iacob Ridzi:

"Atenție sporită în vederea finalizării pozitive a aderării României la Uniunea Europeană"

Spre bucuria noastră comună, aderarea României la Uniunea Europeană devine din zi în zi tot mai certă.

În calitatea mea de euroobservator, am avut ocazia să constat o spectaculoasă schimbare de atitudine față de țara noastră. La Strasbourg și Bruxelles tonul vehement critic al unor politicieni europeni s-a îndulcit simțitor. Este, fără îndoială, rezultatul accelerării reformei, impulsionate de noua guvernare, meritul extraordinarului efort al poporului român, dornic să pătrundă oficial în cea mai puternică structură economică și politică a lumii moderne. Meritul este cu atât mai mare cu cât, se știe, România a avut parte, în ultimii ani, de un program atent de monitorizare impus de Uniunea Europeană, fiind obligată să răspundă unor criterii de exigență extrem de severe.

Un lucru e clar: politicienii europeni se declară mulțumiți de schimbările produse în ultimii doi ani în România: reformarea Justiției, scoaterea puterii judecătorești de sub tutela fostului partid de guvernământ, precum și lupta deschisă declarată corupției care, iată, își arată deja roadele benefice.

Politicienii europeni au înțeles că de data aceasta România nu mai mimează schimbarea, ci o pune efectiv în practică. E adevărat, unii europarlamentari au în continuare anumite rețineri față de noi. Ne întreabă uneori despre finalizarea unor dosare "grele". ce s-a întâmplat cu "foloasele necuvenite" ale fostului premier Adrian Năstase? Dar cu zecile de miliarde nejustificate ale fostului ministru Dan Ioan Popescu? Unde sunt fondurile externe pe care doamna Hildegard Puwak le-a atras către firma ei de familie, în calitate de ministru al integrării? Sunt întrebări incomode, la care cu greu se poate însăila un răspuns acceptabil.

Și totuși, integrarea a devenit iminentă. După toate probabilitățile, data de 1 ianuarie 2007 va deschide o nouă eră (etapă) a existenței noastre, va deveni un reper fundamental al istoriei naționale, poate de anvergura lui 24 Ianuarie 1859 sau 1 Decembrie 1918.

Ideea aderării, așa cum arată sondajele de opinie, se bucură de un succes enorm în rândurile populației, care își leagă de acest eveniment speranțele sale legitime. Entuziasmul aderării a cuprins, în scurt timp, întreaga clasă politică românească. După cum știți, Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană a fost ratificat de Parlamentul nostru cu unanimitate de voturi. Sub cupola acestei instituții puține inițiative au avut parte de o primire atât de favorabilă.

În prezent, toate forțele politice românești, fie că sunt la guvernare sau în opoziție, recunosc, cel puțin la modul declarativ, prioritatea absolută și sprijinul necondiționat acordat aderării României.

Dar oare să fie chiar așa? Ne putem culca liniștiți, legănați de această blândă unanimitate? Oare nu există forțe ostile aderării? Oare nu ni se pregătesc iar, undeva în umbră, surprize de proporții?

Uniunea Europeană nu înseamnă numai programe sociale și fonduri nerambursabile. Înseamnă și încadrarea în anumite norme de conduită: disciplină financiară, seriozitate fiscală, gestionarea transparentă și responsabilă a banului public. Cu siguranță, firmele căpușă ale unui partid sau altul, afaceriștii obișnuiți să pescuiască în apele tulburi ale ambiguității juridice, miliardarii de mucava ai tranziției, dar și unele forțe politice ostile occidentalizării României nu văd cu ochi buni noua orientare a țării.

În ultimele două decenii, România a mai fost pusă de câteva ori în fața unor momente cu mare miză istorică. De fiecare dată s-a izbit de provocări diabolic organizate. În decembrie 1989, teroriști, neidentificați până astăzi, trăgeau cu muniție de război peste capetele puterii neocomuniste, fără a-i clinti acesteia un fir de păr. În schimb, în planul secund al acestei farse triste au murit sute de oameni nevinovați, care strigau irezistibil "Jos comunismul!"

În septembrie 1991, când prindea un prim contur ideea de aderare europeană, au fost aduse în replică detașamente de mineri, garda de pretorieni a lui Ion Iliescu, care a forțat un Guvern legitim și progresist să demisioneze. iar reforma instituțională relansată de forțele democratice în perioada 1997-2000 a fost frânată aproape până la anulare, recurgându-se din nou la masa de manevră din minerit. Atunci au fost manipulați iar acești oameni simpli și nevinovați, care sunt minerii, și atunci ortacii au fost însoțiți pe tot traseul, în marșul lor ilegal spre București, de către importanți lideri ai opoziției zilelor noastre.

Aderarea România este astăzi o certitudine. numai o catastrofă socială de proporții, numai o criză politică fără precedent ar putea compromite acest proces. De aceea îmi permit să vă adresez aceste întrebări: Suntem siguri că în lunile ce urmează nu vom fi martorii altor provocări destabilizatoare? Oare este totalmente exclusă o asemenea probabilitate? Oare forțele oarbe ale întunericului (intereselor) nu vor încerca iar să-și facă jocul lor murdar de odinioară?

Să sperăm că măcar de data aceasta organele abilitate ale statului își vor face corect datoria, iar noi, cei aleși de popor să-i apere interesele legitime, cred că trebuie să fim extrem de precauți și atenți. Nu, nu e vorba de clasica și perimata vigilență revoluționară. Dar integrarea europeană, rodul cel mai de preț al ultimilor ani de politică externă românească, trebuie finalizată pozitiv. Pentru aceasta, trebuie ferită de riscul unui cataclism politic provocat de forțe interesate să destabilizeze climatul socio-politic intern, să întârzie aderarea României la Uniunea Europeană.

    Petru Călian - declarație politică cu titlul De Paște, pensionarii au primit noi speranțe;

Domnul Petru Călian:

"De Paște, pensionarii au primit noi speranțe"

Sfintele Sărbători Pascale din acest an nu au adus, din păcate, nimic bun pentru mulți dintre români. Pe de o parte, se află cei mai sărmani dintre noi, sinistrații din județele din sudul României, care au asistat la slujba de Înviere în corturi improvizate de armată, bucurându-se de puținele lucruri pe care le-au putut salva din calea urgiei apelor și deplângând munca de o viață, irosită în inundațiile care au avut loc săptămâna trecută.

Pe de altă parte, chiar dacă neprigoniți de forța naturii, mulți români s-au trezit în prag de sărbători fără a avea posibilitatea de a cumpăra un kilogram de carne de miel sau un cozonac. Mă refer aici la pensionarii care, după o viață de muncă, se află acum în pragul subzistenței.

Premierul Călin Popescu Tăriceanu s-a gândit să ofere un ajutor acestor nevoiași și a aprobat repartizarea unor "premii de Paște": 500 de mii de lei vechi pentru cei care au o pensie de până la 2 milioane și 400 de mii de lei vechi pentru cei care au o pensie cuprinsă între 2 milioane și 3.050.000 lei. Diferența între cuantumul ajutorului de 100.000 lei vechi este meschină și, cred eu, oarecum nejustificată, deoarece suma de diferență în sine nu poate aduce prea multe alimente pe masa celor năpăstuiți.

Probabil că se dorea a fi un gest lăudabil, dar se pare că nu a fost totuși lipsit de oarecare intenție politică. Aflați în pragul celei mai lucii sărăcii, pensionarii sunt pe cale să iasă în stradă, într-un umilitor marș al desconsiderării lor de către Guvern. Dar iată că Guvernul, pentru că acest cuantum al ajutorului de Paște pentru pensionari provine din bugetul de stat, decide să amâne această izbucnire populară, oferind niște mici firimituri în prag de sărbătoare. Căci cum altfel se poate numi o astfel de sumă, în contextul în care utilitățile s-au scumpit aproape de la o lună la cealaltă? În plus, președintele Casei Naționale de Pensii, Mihai Șeitan, a afirmat că "marea majoritate a acestor pensionari nu au beneficiat de creșteri la recalcularea care a fost făcută anul trecut, iar mulți dintre ei nu au beneficiat nici de creșterea valorii punctului de pensie, operată anul acesta." Cum mai poți mulțumi pentru un astfel de ajutor, când ceea ce ți se datora de drept, îți este oferit ca premiu?

Mai mult, mulți dintre pensionari nici nu au primit în timp util, adică înainte de Paște, acest bonus guvernamental, fie din motivul întârzierii poștei, fie din alte disfuncționalități apărute între timp.

Există și categorii de pensionari care, deși se încadrează ca pensie în criteriile anunțate de Guvern, nu au primit acest ajutor, pentru că veniturile lor proveneau din fostul sistem de asigurări sociale pentru agricultori, s-au retras din activitate după 1 aprilie 2001 sau primesc pensie de serviciu conform unor legi speciale.

Concluzia este că unii sunt mai defavorizați decât alții. Dacă nu ești pensionat de mult timp, deci încă nu ești la capătul puterilor din cauza unor posibilități mult prea reduse de trai, ești tăiat de pe lista cu premii a Guvernului. Mai poți aștepta o indexare.

Oricum, de paște, pensionarii au mai primit un dar de la guvernanți. Ministrul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, Gheorghe Barbu, și-a anunțat intenția de a mai mări o dată pensiile în 2006, printr-o a doua indexare a punctului de pensie, dar cu bani de la bugetul de stat, în condițiile în care fondul de pensii nu mai poate susține o asemenea cheltuială.

Din păcate, și aici există o capcană pentru unii pensionari, cei cărora prin recalculare le-a scăzut punctajul și pensia le-a rămas la fel, nu vor mai primi acești bani decât dacă punctajul care crește câte puțin la fiecare indexare, va da o pensie mai mare decât cea din prezent.

Și așa se pare că iepurașul de paște le-a adus pensionarilor doar o nouă speranță de mai bine, nu un bine concret, de trai decent. Pentru asta trebuie să mai aștepte.

Vă mulțumesc.

    Gabriel Sandu - referire la transparența bancară existentă în acest moment în România;

Domnul Gabriel Sandu:

Băncile utilizează în activitatea de creditare banii "deponenților" care trebuie să fie ocrotiți de riscul de a-și pierde economiile prin acordarea de către bancă a unor așa numite credite neperformante. Însă aceste măsuri de precauție sunt deseori împinse la extrem. În ideea protejării intereselor deponenților se încalcă drepturile persoanelor care apelează la încheierea unui contract de credit bancar. Se ajunge la o supraîncărcare a acestora din urmă care tinde, în unele privințe, să treacă de limitele legale.

Cu toate că nivelul veniturilor din România se situează pe ultimele locuri din Europa, constatăm că nivelul dobânzilor ne pune, paradoxal, pe un loc fruntaș între țările Uniunii Europene.

La sfârșitul lunii iulie 2005, creditele destinate companiilor aveau în România o rată medie a dobânzii de 16,4%, la mare distanță față de Ungaria (8,3-10%), Polonia (6,6%), Cehia (4,1%) și Bulgaria (7,5-9%).

Situația este asemănătoare la împrumuturile pentru persoane fizice unde rata medie a dobânzilor era de 18,7%, aproape dublu decât în Ungaria, spre exemplu. Diferența dintre dobânzile la credite și cele la depozite în moneda locală este de departe cea mai mare în România, de aproximativ opt puncte procentuale, la persoane juridice, și de 10,2% la persoane fizice. Spre comparație, în Bulgaria, pentru persoane fizice marja este de doar 2%, în Cehia de 2,7%, iar în Ungaria și Polonia la jumătate față de cea din România.

Și acestea nu sunt cele mai mari probleme. Problemele mari intervin atunci când vorbim de transparența bancară existentă în acest moment în România.

Consumatorul și mă refer aici mai ales la persoanele care se împrumută de la bănci sunt puși în situația de a semna contracte de împrumut profund în defavoarea lor.

În acest moment, băncile pot modifica unilateral și după bunul plac ratele dobânzii, pot stabili o rată a dobânzii penalizatoare mai mare decât rata dobânzii stabilite pentru rambursarea capitalului, pot impune împrumutatului un contact de încheiere a unei polițe de asigurare de viață, deși chiar în cazul morții debitorului banca dispune de suficiente garanții contractuale pentru a recupera sumele datorate, pot declara contractul de credit scadent și, prin urmare, să solicite rambursarea tuturor sumelor datorate în baza acestuia, în situația în care o terță persoană formulează o acțiune în justiție împotriva împrumutatului.

Majoritatea băncilor impun debitorului să suporte inclusiv riscul legislativ (banca consideră o neîndeplinire a obligațiilor contractuale faptul că acesta nu mai îndeplinește condițiile de creditare impuse de modificările legislative ulterioare încheierii contractului de credit), forța majoră (care nu exonerează debitorul de răspundere) sau riscul politic, în timp ce banca nu răspunde pentru neîndeplinirea propriilor obligații din cauza conflictelor internaționale, măsurilor autorităților, conflictelor de muncă, nefuncționarea echipamentelor băncii etc.

În consecință, consider ca fiind absolut necesară eliminarea comportamentului abuziv al băncilor, prin obligarea acestora să-și facă publice politicile interne de creditare, precum și reglementarea mai strictă a posibilității de modificare a ratei dobânzii (inclusiv a dobânzii penalizatoare), respectiv reglementarea clară a executării silite a bunurilor debitorilor, cu protejarea intereselor acestora.

    Ioan Munteanu - reafirmarea necesității existenței contractului de arendare pentru soluționarea neînțelegerilor și a nedreptăților din agricultură;

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Insist asupra faptului că noile realități socio-economice impun existența contractului de arendare pentru soluționarea neînțelegerilor și a nedreptăților din agricultură.

Ca prefect al județului Neamț am cunoscut, în mod direct, prin audiențe, petiții, acțiuni judecătorești, sute de oameni nemulțumiți de modul în care le-au fost rezolvate problemele. Precizez faptul că nici în legile fondului funciar, nici în Legea nr. 16/1994, privind arendarea terenului nu este prevăzut contractul cadru de arendare, chiar dacă în Legea nr. 16 există câteva vagi referiri.

Vă informez că în Comisia pentru agricultură, silvicultură industrie alimentară și servicii specifice s-a dat aviz favorabil acestui proiect de lege cu votul "pentru" al tuturor deputaților prezenți la lucrări, iar în ședința Senatului a fost adoptat, înregistrându-se doar 12 voturi împotrivă.

Pentru cei care se mai îndoiesc de necesitatea inițiativei legislative promovate de către noi fac precizarea că acest proiect de lege nu implică în nici un fel bugetul de stat.

În ciuda argumentelor inițiatorilor, Guvernul nu a avizat favorabil propunerea noastră. Personal sunt de părere că expunerea de motive venită din partea Guvernului nu este corect fundamentată și nu mă îndoiesc că, în scurt timp, Parlamentul va primi din partea Guvernului o inițiativă legislativă privind contractul-cadru de arendare, foarte asemănătoare cu cea existentă în inițiativa legislativă propusă de către noi.

Și asta pentru că acest contract cadru este absolut necesar și, nu în ultimul rând, pentru că noi am avut dreptate.

Vă mulțumesc pentru atenția acordată.

    Mihaela Adriana Rusu - declarație politică cu titlul Statul și ilegaliștii;

Doamna Mihaela Adriana Rusu:

"Statul și ilegaliștii"

din cauza accizării excesive, Ministerul Finanțelor Publice a fost înfrânt, scăzând la rectificarea bugetară previziunile privind veniturile obținute anul acesta din accize. Revizuirea în minus a sumelor pe care Ministerul Finanțelor Publice se aștepta a le încasa în acest an din accize este pusă pe seama fabricanților de produse accizabile, pe seama creșterii pieței negre.

La ultima ședință de Guvern s-a estimat că din accize se va încasa cu 227,2 miliarde de lei noi mai puțin. Ministerul Finanțelor Publice precizează că această previziune negativă se bazează pe încasările mici din primul trimestru al acestui an.

Veniturile din accize au crescut nominal cu 22,6% față de perioada anului trecut, cu o rată de creștere de 2,6% sub cea a veniturilor bugetare totale. Singura explicație o reprezintă expansiunea pieței negre în domeniul produselor accizabile.

Cota unică a reprezentat o micșorare a mai multor surse de venituri bugetare. Tot mai mulți consumatori vor lua de pe piața neagră țuică, litrul de votcă fiind de aproximativ 200.000 lei.

Taxa pe viciu urmărea să scadă consumul de alcool și să îmbunătățească sănătatea populației. Taxa, însă, va îmbolnăvi populația pentru că va scădea calitatea produselor ilegale. În acest sens, Guvernul mărește fiscalitatea fără a ține cont de puterea de cumpărare.

De asemenea, consumul de țigări este constant. La tutun s-a ajuns cu acciza care trebuia să fie în 2007. O scădere a încasărilor din accize va demonstra efectul unei largi piețe ilegale. Volumul contrabandei este clar că se va dubla.

    Rareș Șerban Mănescu - referire la lista obiectivelor de investiții pentru infrastructura de transport în perioada 2006-2008;

Domnul Rareș Șerban Mănescu:

Stimați colegi,

Iată că Guvernul a aprobat lista obiectivelor de investiții pentru infrastructura de transport care se vor executa în perioada 2006-2008. Majoritatea obiectivelor de investiții aprobate pentru această perioadă sunt proiecte de infrastructură rutieră: autostrăzi, șosele de centură.

Finanțarea lucrărilor de infrastructură rutieră care se vor executa în anul în curs se asigură în tranșe de la bugetul Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, iar Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale este autoritatea abilitată să întreprindă toate măsurile necesare demarării lucrărilor.

Proiectele prevăzute de acest act normativ fac parte din programul de accelerare a acțiunilor de construire, modernizare și reabilitare a infrastructurilor rutiere, feroviare și navale de transport. Sumele aferente celor 30 de lucrări de infrastructură rutieră pentru anul în curs au fost alocate în cadrul bugetului MTCT pe anul 2006.

Câteva dintre obiectivele de investiții multianuale pentru perioada 2006-2008 sunt următoarele: Autostrada București Ploiești, Autostrada Ploiești-Comarnic, Autostrada Comarnic-Brașov (Cristian), Autostrada București-Pitești (reabilitare), finanțarea Autostrăzii Transilvania, Centura Ploiești Vest, Centura București (DN1A-DN1-DN2) și alte obiective importante.

Aceste proiecte ce ar urma să se desfășoare pe perioada 2006-2008 sunt prioritare și suntem siguri cu Guvernul va face tot posibiliul ca acestea să fie finalizate într-un mod favorabil.

    Mihai Dumitriu - declarație politică: Biserica neamului amenințată. Regulile ei de aproape două secole se doresc zdruncinate;

Domnul Mihai Dumitriu:

Declarație politică: "Biserica neamului amenințată. Regulile ei de aproape două secole se doresc zdruncinate".

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Mitropolia Moldoveni și Bucovinei își pierde locul în istorie.

Dintotdeauna, succesorul Patriarhului a fost Mitropolitul Moldovei. Acum, ordinea se vrea schimbată.

Domnilor parlamentari,

Domnule prim-ministru,

Domnule președinte,

Prea Fericite Părinte Teoctist,

Dacă nici istoria Sfintei Biserici Ortodoxe Române nu o respectăm, atunci unde va fi sprijinul nostru întru unitate?!

Astăzi facem mai multe mitropolii, mâine schimbăm ierarhii și rosturile lor!

Atragem atenția că a mai rămas un pas spre mai multe patriarhii, deși de curând am sărbătorit cu destulă mândrie aniversarea unei cifre imporatnte a autocefaliei bisericii noastre.

Știe prea Fericirea Sa, Părintele Teoctist, unde se poate ajunge?

Eminescu ne cerea să fim prudenți cu ideile de așa-zise înnoiri, care nu știm unde ne pot duce. Acestora să le oprim rostirea, dacă nu știm ce pot aduce unui popor aflat mereu la răscruce de vânturi.

Măria Sa Alexandru Ioan Cuza a rămas în istorie drept unul care a adus secularizarea, dar este și acela care a așezat tmelie organizării unitare a Bisericii Ortodoxe Române. În decretul oragnic de înființare a autorității sinodale centrale din 1864, se stabilește locul mitropolitului primat, care va deveni după Unirea din 1918 patriarhul și al celorlalte eparhii. Astfel, în capitolul al doilea art. 9-14, se stabilește că președinte al Sinodului este Primatul României (art. 9), în lipsa lui, Mitropolitul Moldovei și în lipsa și a aacestuia cel mai vechi din episopi (art. 10).

Această prevedere va fi preluată întru totul la înființarea Patriarhiei Române (1925) și păstrată până în anul de grație 2006. Acum este momentul în care a apărut ideea întreruperii unei tradiții de peste 150 de ani. Prin Unirea cea Mică, Moldova renunță la capitală, dar ctitorii ei și ai României Mari nu au ignorat nici o clipă rolul acestei părți din țară.

Domnilor parlamentari,

Prea Fericite Părinte,

Este oare obligatoriu ca toate instituțiile neamului nostru să fie afundate într-o criză fără ieșire?! Nici o normă nu se mai respectă! Dacă admitem asta întru toate, atunci să nu ne mirăm că apar biserici paralele, că distrugem cu mâna, voia și conștiința noastră singura instituție permanent credibilă.

Cine are interes să nu observe? Noi, cei de aici, din Parlamentul României, Guvernul, domnul președinte? Sau dorește Prea Fericitul Părinte Teoctist să-și distrugă aura lungii sale păstoriri - hărăzită de Dumnezeu - cu acceptaera unor mesaje de îndemn la dezbinare, dihonie și dezordine?

Nu putem ignora, nu putem călca în picioare și nici accepta participarea tacită la asemenea acte, făcându-ne că nu vedem, că nu ne intersează, lăsând să decidă pe cei cu dor de grabnică și nestăpânită așezare în scaunul patriarhal, inclusiv prin eliberarea acestuia de către Prea Fericitul însuși. Nu apărăm un nume, chiar dacă ne-ar face plăcere să-l rostim pe cel al Mitropolitului Moldovei și Bucovinei și am avea destule argumente favorabile. Apărăm rolul acesteia, câștigat în istorie.

Ne întrebăm prin ce bătălii, prin ce mișcări de culise, prin ce mijloace se caută distrugerea locului sau pentru a produce tulburarea unității Bisericii Ortodoxe Române. Dacă există cu adevărat motive de anulare a importanței Mitropoliei Moldovei și Bucovinei în istorie, atunci să le aunțăm.

Este oare mai puțin importantă acum această mitropolie, când multe milioane de români aflați dincolo de Prut și de hotarele trase arbitrar așteaptă sprijinul nostru sporit? Acum, când aceștia își leagă speranțe generate de efortul acestei mitropolii în consolidarea propriilor structuri?

Moldova este zona cea mai lovită de toanele istoriei dictate de marile puteri. Dorim ca, astăzi, această parte de țară să primească o confirmare nouă prin anularea unui drept niciodată zdruncinat? Aceasta este întrebarea noastră, la care așteptăm un răspuns, nu pentru noi, ci pentru istoria, prezentul și viitorul neamului românesc.

    Varujan Pambuccian - remember - ziua de 24 aprilie 1915;

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În ziua de 24 aprilie 1915, în Imperiul Otoman începea un șir de orori îndreptate împotriva cetățenilor de origine armeană ai Imperiului, orori care aveau să dureze până la încheierea primului război mondial. Aceste acte, constând în confiscarea bunurilor, deportări forțate și masacre, au avut ca rezultat suprimarea fizică a jumătate din locuitorii de origine armeană ai imperiului, cealaltă jumătate luând calea exilului și punând bazele părții celei mai mari din diaspora armeană din lumea de astăzi. Prin amploare, metodă, cruzime și durată, evenimentele tragice al căror subiect au fost armenii din teritoriile Imperiului Otoman se înscriu în definițiile unanim acceptate în dreptul internațional ale genocidului și crimei împotriva umanității, precum și în art. 45, 170 și 171 din Codul Penal Otoman în baza cărora în procesul intentat unui număr mare de oficialități otomane au fost date sentințe de condamnare capitală.

Genocidul armenilor, ordonat și coordonat de Guvernul Junilor Turci, a fost realizat în baza unui set de documente special emise în acest scop, unele stabilind metodele concrete de suprimare fizică, altele stabilind pedepse grave aplicate oricărui cetățean al Imperiului care ajuta în vreun fel armenii. Prin planificarea sa și prin metodele folosite, genocidul armenilor a prefigurat, până la nivel de amănunt, holocaustul din Germania nazistă. Spre deosebire de Holocaust însă, genocidul armenilor nu beneficiază încă de o recunoaștere unanimă căci, în mod surprinzător, după procesul din anul 1919 în care autorii genocidului au fost condamnați la pedeapsa capitală, guvernele care s-au succedat la conducerea Turciei moderne au negat în mod inexplicabil realitatea genocidului.

Evenimentele tragice din Imperiul Otoman au fost caracterizate ca genocid și recunoscute ca atare de către parlamentele naționale sau guvernele următoarelor state: Argentina, Australia, Belgia, Canada, Cipru, Elveția, Franța, Germania, Grecia, Italia, Liban, Polonia, Rusia, Suedia, Statele Unite ale Americii, Uruguai, Vatican, precum și de către Uniunea Europeană prin rezoluțiile A 2.33 din anul 1987 și A 5.297 din anul 2000.

Sunt, ca majoritatea armenilor care formează astăzi o vastă diasporă, urmașul unei familii care a avut norocul să scape cu viață din aceste evenimente. Datorez această viață unei familii de turci care mi-a ajutat bunicii să fugă din convoiul care se îndrepta spre deșert și din care nu a mai scăpat nimeni. Această familie l-a luat și crescut și pe unchiul meu în vârstă de un an și l-a redat bunicilor mei atunci când vremurile deveniseră mai sigure. Riscul la care s-a supus a fost sever și chiar dacă, probabil, nu-i voi întâlni niciodată pe descendenții lor, doresc ca gândul meu cel bun să îi însoțească pretutindeni. Mai datorez această viață și Guvernului Brătianu care a decis ca România să fie unul dintre primele state ale lumii care a primit refugiați armeni.

Am învățat de la strămoșii mei că popoarele nu pot fi condamnate pentru ce fac guvernele și de aceea port o profundă recunoștință tuturor oamenilor care în vremuri extrem de vitrege au ales să rămână oameni. Atât celor care au ales să îi ajute pe armeni, cât și celor care nu au răspuns insistențelor guvernului Junilor Turci de a-i jefui sau ucide pe armeni, și care nu au fost puțini, le port o profundă recunoștință.

Dacă în luările de cuvânt din anii trecuți am insistat pe necesitatea recunoașterii genocidului, astăzi doresc să aduc un omagiu tuturor celor care au acționat în favoarea armenilor sau s-au abținut de la orice acțiune împotriva lor, fie ei turci, arabi, greci, evrei, francezi, englezi sau de orice alt neam, fie ei de religie musulmană sau catolică sau ortodoxă sau de orice altă religie. Și mai doresc să îmi exprim recunoștința față de strămoșii dumneavoastră români care le-au oferit bunicilor mei o Patrie.

    Ibram Iusein - intervenție cu titlul Relațiile turco-armene;

Domnul Ibram Iusein:

"Relațiile turco - armene"

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Ar trebui să amintim că granița dintre Turcia și Armenia este stabilită de Tratatul de la Kars din 1921, semnat între Republicile Sovietice ale Armeniei, Azerbaidjan, Georgia și Turcia.

După câștigarea independenței în 1991, Armenia a refuzat să recunoască oficial validitatea acestui tratat. Nerecunoașterea graniței unui stat vecin sunt interpretate ca revendicări teritoriale. Ar trebui să amintim că Turcia este una din primele țări care a recunoscut independența Armeniei, în decembrie 1991. Armenia afirmă că Turcia a impus blocada asupra ei.

În ciuda acestor afirmații, Turcia a furnizat ajutor umanitar noii Armenii independente și a facilitat tranzitul de ajutor internațional spre Armenia pe teritoriul turcesc.

Turcia este pentru normalizarea relațiilor cu Armenia și crede că acest lucru va duce la crearea unui spirit de cooperare și stabilitate în regiune. Cetățenii armeni pot călători liberi în Turcia prin obținerea unei vize de 30 de zile la vama cu Turcia, plătind doar 10 dolari. În Turcia sunt aproape 40 de mii de cetățeni armeni care locuiesc și muncesc, acest lucru fiind ilegal. Problema armenilor este discutată deschis și liber de către poporul turc.

Turcia încurajează istorici, savanți și cercetători să discute acestă problemă istorică la orice nivel.

Această stare de lucruri demonstrează că Turcia respectă libertatea opiniei și exprimării. Postul de televiziune american PBS ( serviciul de difuzare publică ) urma să transmită în luna aprilie un documentar numit Genocidul armean. Dar, din păcate, din cauza presiunii armene masive, unii din membrii PBS au decis să nu transmită acest program de discuții, incluzând puncte de vedere divergente despre ce s-a întâmplat în interiorul Imperiului Otoman în perioada anilor 1915 - 1923.

Arhiva otomană este una din cele mai importante și mai mari din lume, la care au acces cercetători din întreaga lume în care documentele solicitate sunt furnizate în 2 - 3 ore de la solicitare.

Turcia acordă o atenție sporită și respect moștenirii culturale a tuturor grupărilor etnice și religioase de pe teritoriul său. Un monument armean este biserica Akdamar situată pe insula cu același nume din lacul Van. Se lucrează la renovarea acestui locaș din 1998 și va fi terminată în a doua parte a anului 2006.

În încheiere aș vrea să afirm că poporul turc nu este capabil de genocidul de care este acuzat.

    Ionica Constanța Popescu - declarație politică cu titlul Dați un leu pentru Ardeu!;

Doamna Ionica Constanța Popescu:

Declarație Politică

"Dați un leu pentru Ardeu!"

Pentu cei care nu știu, la Ardeu a fost cândva o cetate dacică. Undeva în județul Hunedoara de azi.

Pentru cei care știu, cetatea de la Ardeu înseamnă o filă din istoria poporului român și o mărturie a existenței noastre de mii de ani pe acest teritoriu.

Pentru copiii noștri și pentru copiii copiilor noștri, cetatea de la Ardeu va fi, probabil, numai literatură. O notiță în subsolul vreunei antologii istorice, despre care vor citi, posibil, că a fost distrusă de necunoașterea și nepăsarea unor oameni, înaintași recenți ai lor.

Pentru cei care știu, dar și pentru cei care nu știu, situl de la Ardeu este azi în pericol de a fi distrus, la fel ca alte situri arheologice din județ. Direcția Județeană de Drumuri dorește redeschiderea unei cariere de calcar în imediata apropiere a monumentului arheologic. După trecerea pe aici a căutătorilor de comori care au săpat fără noimă și fără milă pământul și au distrus urmele vechilor cetăți dacice și urmele istoriei noastre, după nepăsarea cu care anumiți așaziși arheologi tratează siturile dacice din județ, după nepăsarea sau lipsa de posibilități a autorităților de a stopa jaful și ștergerea istoriei noastre, a venit acum rândul altor autorități să încerce să îngroape cât mai adânc istoria. Tot cu buldozerul și excavatorul, așa cum se procedează în mai toate siturile dacice din Hunedoara.

Ca reprezentant al județului Hunedoara, județul cu una dintre cele mai mari rate a șomajului din țară, știu că existența unei cariere de calcar în zonă ar însemna bani la buget și locuri de muncă, două "ingrediente" absolut necesare traiului românilor de azi.

Dar tot ca reprezentant al județului Hunedoara mai știu că istoria unui neam este mai importantă și poate aduce mai mulți bani și mai multe locuri de muncă pe termen nelimitat, pe când extragerea calcarului este o activitate măsurată în timp. Acesta se va termina, locurile de muncă vor dispărea și odată cu ele și banii.

Menținerea vie a cetății de la Ardeu, prezervarea sa și includerea în circuitul turistic, pot înlocui banii ce ar urma să fie aduși de cariera de calcar, cu diferența că acest lucru s-ar face pe viață și nu pe o perioada limitată.

Dr. Napoleon Săvescu, personalitate contestată de unii, stimată de alții, chestiune de percepție, spunea, iar acest lucru nu mai ține de percepție, ci bunul simț, că "pentru lichidarea unui popor se începe prin a-i altera, a-i șterge memoria: îi distrugi cărțile, cultura, religia, istoria și apoi vine altcineva să-i scrie alte cărți, îi va da altă religie, altă cultură, îi va inventa o altă istorie. Între timp, poporul înepe să uite ceea ce a fost sau ce este, iar cei din jur vor uita și mai repede".

Pe plan local, Direcția de Cultură, Culte și Patrimoniu Național își face treaba în acest caz, dacă ținem cont că a solicitat Ministerului Culturii și Cultelor să nu avizeze cererea, ce încalcă legea, Direcției Județene de Drumuri privind redeschiderea carierei de calcar în inima cetății de la Ardeu.

Ministerul Culturii are datoria de a nu se face părtaș la lichidarea poporului a cărui cultură este menit să o apere și să o dezvolte. Și am încredere că echipa de la minister va aplica întocmai legile.

Nici presa locală nu s-a lăsat mai prejos și și-a făcut datoria, semnalând pericolul la care este expus situl de la Ardeu.

Pentru cei care știu și pentru cei care nu știu, pentru cei care vor să înțeleagă, să ajute sau să se amuze (amar), în Hunedoara două dintre persoanele care sunt sufletul mișcării de păstrare a istoriei dacilor, a istoriei noastre, sunt doi autentici daci... pe numele lor Vladimir Brilinski și Iosif Ferencz. Nu este o glumă, la fel cum lupta lor și a Asociației "SOS Cetățile Dacice" de păstrare a identității noastre, a istoriei dacilor și a ceea ce a rămas din cetățile dacice, nu este o glumă.

Ei au inițiat o campanie denumită "Dați un leu pentru Ardeu!" cu scopul de a sensibiliza opinia publică și autoritățile cu privire la cetatea de la Ardeu. Banii strânși vor să-i doneze DJD Hunedoara pentru a muta cariera de clacar undeva mai departe de zona în care exploatarea calcarului ar afecta situl. Îi felicit pentru lupta pe care o duc și sunt alături de domniile lor.

    Vasile Filip Soporan - declarație politică cu titlul D.A., din nou în căutarea vinovaților și nu a soluțiilor de care are nevoie România!.

Domnul Vasile Filip Soporan:

"D.A., din nou în căutarea vinovaților și nu a soluțiilor de care are nevoie România!"

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Doresc să vă prezint declarația politică cu titlul "D.A., din nou în căutarea vinovaților și nu a soluțiilor de care are nevoie România".

Trăim o perioadă în care analiza crizelor se face numai prin căutarea vinovaților cu un scop mediatic clar, acela de a deturna atenția populației de la problemele fundamentale cu care aceasta se confruntă. În acest mod asistăm la o continuă vânătoare de vrăjitoare.

În viziunea actualei puteri, inundațiile din anul 2005 au avut vinovați siguri. Aceștia au fost guvernanții perioadei 2001-2004, care nu au realizat suficiente diguri și nu au recondiționat digurile făcute în anii 1950-1960.

Analiza nu a fost una serioasă, s-au găsit, spre ușurarea mediatică a guvernanșilor, vinovații. După părerea lor, misiunea a fost încheiată, nu s-a propus nimic și nici nu s-au revizuit programele de acșiune pentru asigurarea protecției populației și a bunurilor materiale.

Inundațiile din 2006, prognozate încă din luna februarie, au găsit actuala Putere D.A. nepregatită, lipsită de un plan coerent de acțiune și puternic ancorată în căutarea vinovașilor. Din nou, nu se caută soluții, ci se concentrează în găsirea vinovaților. Nu s-au mai putut găsi vinovați în guvernarea PSD și, atunci, după o căutare intensă s-a găsit un nou vinovat. Acesta este Nicolae Ceaușescu. De ce ? Pentru că s-au construit diguri care au rezistat peste 35 de ani, pentru că în unele zone s-au redat agriculturii terenurile din lunca Dunării.

Specialiștii hidrologi se pot pronunța asupra variantelor tehnice, pot face o evaluare corectă, de care este nevoie pentru a se putea propune noi soluții. Ei sunt singurii care se pot pronunța asupra vinovăției lui Nicolae Ceaușescu, cu argumente solide, prin intermediul unor studii serioase.

Primul ministru nu analizează, ci dă un verdict de maxima siguranță: vinovatul este Nicolae Ceaușescu. Din nou, Ceaușescu este supus unei sentințe sumare. Oricum, el nu se mai poate apăra.

Nu se spune nimic despre modul în care s-a acționat, despre tehnologiile folosite, în care sacul încărcat cu lopata este manipulat de militari pentru a consolida digurile, despre mobilizările și acșiunile precipitate făcute în miez de noapte, despre ezitările și maniera neprofesioniste de acșiune în relația cu cetățenii.

Cetățenii din zonele calamitate au fost transportați în zonele de refugiu și lăsați să se gospodărească singuri.

Pentru toate acestea, pentru lipsa de acțiune, pentru lipsa unui program coerent, pentru lipsa unor studii temeinice, pentru lipsa unor evaluări corecte în dirijarea maselor de apă este mult mai ușor să găsești vinovașii sau vinovatul.

Cetățeanul care are de suferit de pe urma situațiilor speciale, cetățeanul care dorește liniște și siguranță poate fi mulțumit, deoarece s-a mai găsit un vinovat.

Cât mai durează lipsa dumneavoastră de acțiune, stimați guvernanți?

Cât mai durează liniștea cu care găsiși vinovații și nu găsiți soluții pentru rezolvarea problemelor care țin de buna guvernare a României?

Timpul trece și va fi din ce în ce mai greu să găsiși vinovații din vechea guvernare, așa că ar fi mai bine pentru dumnevoastră și pentru România să vă începeși munca pe care buna administrare a treburilor țării o cere.

Vă mulțumesc.

     

Ședința s-a suspendat ședința la ora 9,02 și s-a reluat la ora 10,15.

 
  Dezbaterea Proiectului de Lege privind ratificarea Acordului de împrumut între România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru finanțarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la București la 27 ianuarie 2006 (rămas pentru votul final).  

În continuare, lucrările au fost conduse de domnul Bogdan Olteanu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Victor Viorel Ponta și Dan Radu Rușanu, secretari.

   

Domnul Bogdan Olteanu:

Bună dimineața!

Domnilor deputați,

Vă rog să luați locuri în bănci.

Îi rog pe liderii de grupuri, în măsura în care sunt prezenți, să-i invite pe colegii lor în sală.

Îi rog pe colegii care sunt prezenți să-i invite pe liderii de grupuri în sală pentru a putea realiza această operațiune.

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților, anunțându-vă că din totalul celor 331 de deputați și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 203; sunt absenți 128, din care participă la alte acțiuni parlamentare un număr de 31.

Intrăm în ordinea de zi și urmează să luăm în dezbatere inițiativele legislative înscrise pe ordinea de zi pentru ședința de miercuri, 26 aprilie, 2006.

La pct.3 de pe ordinea de zi avem Proiectul de Lege privind Ratificarea Acordului de Împrumut între România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru finanțarea proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la București la 27 ianuarie 2006.

Legea are caracter ordinar.

Suntem în procedură de urgență.

Legea este prioritate legislativă, cu raport de adoptare de la Comisia pentru buget, finanțe și bănci.

Dau cuvântul reprezentantului inițiatorului.

 
   

Doamna Katalin Barbara Kibedi (secretar de stat, Ministerul Justiției):

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Distinsă Cameră,

Necesitatea ratificării acestui Acord de împrumut este cel puțin sub aspectul celor ce rezultă din strategia de reformă a sistemului judiciar și ceea ce ne-am asumat noi, având în vedere că în continuare capitolul "Justiție" este privit cu foarte mare atenție de Uniunea Europeană. Este subliniat și în expunerea de motive ce anume urmărește și la ce vor fi destinate sumele de bani care constituie obiectul acestui împrumut.

În primul rând, aș vrea să subliniez faptul că deși sunt arătate, și nu aș vrea să vă plictisesc că sunt pe liniuțe toate destinațiile acestor fonduri bănești, totuși să ne gândim că ani de zile judecătorii și procurorii au fost frustrați de posibilitatea de a realiza o perfecționare profesională organizată prin sistemul seminariilor, consfătuirilor. Or, știm foarte bine că practica neunitară este cea care neliniștește și justițiabilii, fiind totuși curios că dintr-o sală se iese cu o soluție, din altă sală cu altă soluție.

De asemenea, știm că ceea ce lipsea justiției era informatizarea. Este incredibil să te gândești că încă în mileniul trei lucrăm pe bază de condici și registre, și dacă și biletele de autobuz deja pot fi cumpărate prin sistem electronic, totuși în justiție se uzează de mijloace de Evul Mediu.

De aceea, cred că aceste două sublinieri practice sunt suficiente pentru ca dumneavoastră să reflectați și să vă dați votul în consecință.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, doamna secretar de stat.

Comisia, domnul președinte Tănăsescu, vă rog.

 
   

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare această ratificare a Acordului de Împrumut între România, pe de o parte, și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare - Banca Mondială, pentru finanțarea proiectului privind reforma sistemului judiciar, proiect care a fost semnat în ianuarie 2006, la București, valoarea proiectului fiind de 110 milioane de euro.

Structura proiectului este în concordanță cu recomandările și cerințele documentului comun de poziție al Uniunii Europene, semnat în decembrie 2004.

Proiectul respectă obligațiile pe care România și le-a asumat în privința reformei în acest domeniu, așa cum acestea au fost evidențiate în documentele comunitare.

Activitățile care urmează să fie finanțate prin acest proiect sunt legate de reabilitarea infrastructurii instanțelor, cea mai mare sumă este alocată pentru această componentă: informatizarea și automatizarea instanțelor, o continuare de fapt a acestui proces care a început cu ani în urmă; îmbunătățirea managementului dosarelor, precum și o componentă, într-adevăr, de management și de pregătire profesională a personalului din instanță.

Acest proiect va fi implementat de către Ministerul Justiției; împrumutatul va fi Ministerul Finanțelor Publice, care va încheia un acord de împrumut subsidiar cu Ministerul Justiției, prin care se va delega responsabilitatea în realizarea proiectului și utilizarea sumelor din împrumut.

La rândul lui, Ministerul Justiției, în calitate de instituție publică responsabilă cu implementarea proiectului, va încheia cu Consiliul Superior al Magistraturii un Protocol privind implementarea activităților incluse în Acordul de împrumut.

Acest proiect are o valoare totală de 142 milioane de euro, așa cum spuneam, Banca Mondială acordând 110 milioane de euro, iar prin bugetul de stat, în speță Ministerul Justiției, vor fi alocate pe timpul derulării proiectului 32 milioane de euro.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a avizat favorabil acest proiect de lege, și vă propunem, domnule președinte, doamnelor și domnilor, ca el să fie discutat, aprobat în forma în care a fost aprobată de către comisie.

Fiind o situație de urgență, vă propunem ca timpi 10 minute pentru discutarea acestui proiect.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dacă sunt obiecții sau comentarii la timpii propuși? Nu sunt.

La dezbateri generale, din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul Victor Ponta.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Evident că este un acord foarte bun și este important că a fost semnat. Am tot respectul pentru susținerile doamnei secretar de stat.

Voiam, însă, să-mi informez colegii asupra faptului că nu știu dacă este necesar votul nostru. Citim în fiecare zi în presă că ministrul justiției spune că Parlamentul strică legile, că face lucruri foarte proaste, că noi blocăm corupția, că U.D.M.R.-ul este de vină, că C.S.M.-ul este de vină, că parlamentarii sunt prost pregătiți.

Acum nu știu de ce vine la noi să-i aprobăm acest aviz. Eu cred că ministrul justiției, în persoana doamnei Macovei, poate să dea și legi, poate să și aresteze, poate să și hotărască când intrăm în Europa, când nu intrăm.

Eu, personal, n-o să mai votez nici un fel de lege din partea Ministerului Justiției, până când în fruntea ministerului nu va fi un om care să înțeleagă ce înseamnă un sistem democratic, să înțeleagă la ce folosește fiecare instituție din această țară.

Dacă citesc în fiecare zi în presă cât de răi sunteți toți cei prezenți aici ... Dacă vorbea doar de Opoziție, înțelegeam că așa vede jocul politic. Dar, din păcate, mai puțin Grupul P.D., aveți dreptate, domnule Tabără, numai dumneavoastră sunteți buni. Toți ceilalți suntem răi.

Eu aș vrea să spun, însă, că mi se pare inadmisibil, de fiecare dată noi votăm cu mare responsabilitate legi mai bune sau mai proaste, din păcate, de cele mai multe ori proaste ale ministrului justiției, după care citim în presă declarații iresponsabile despre Parlament.

Nu știu dacă este un principiu creștin, de fiecare dată să întoarcem și celălalt obraz. Eu cred că votul nostru este inutil. Doamna Macovei este destul de bine pregătită și destul de importantă ca să-și voteze singură legile.

Mulțumesc. Eu nu voi vota pentru această lege.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, domnul deputat Valeriu Tabără.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Mărturisesc că nu vreau să discut actul legislativ, ci despre ceea ce se spune de la acest microfon. Este dreptul fiecăruia dintre noi să votăm sau să nu votăm un act normativ care vine aici, să ne placă sau să nu ne placă un ministru.

Dar dacă legile ies proaste, nu este vina inițiatorului, ci este și vina noastră mare. Și nu cred că un astfel de demers pe care-l faceți, domnule coleg Ponta, v-am auzit și ieri la Biroul permanent venind chiar cu calitatea de profesor, o calitate pe care ne-o putem aroga fiecare, dar nu cred că aici. Pentru că, fiecare dintre noi, cei din sală, suntem propriii noștri profesori și judecători a ceea ce facem aici.

Eu cred că trebuie să ne schimbăm într-o oarecare măsură, să spunem, nu în totalitate, poziția față de ceea ce înseamnă colaborarea cu membrii Guvernului, pentru că multe dintre problemele cu care se confruntă Guvernul actual, inclusiv Ministerul Justiției, nu sunt problemele de ieri sau de azi. Vreau să vă spun că ele provin dintr-un timp ceva mai îndepărtat, poate cu 4, cu 5, cu 6 ani în urmă, și poate chiar pentru faptul că unii care au avut responsabilități în guvernele trecute, inclusiv eu, nu ne-am făcut suficient datoria și am mărit aceste mari probleme cu care se confruntă societatea românească, inclusiv corupția.

Eu cred că din acest punct de vedere fiecare dintre noi trebuie să fim mai circumspecți în a exprima pur cu țintă împotriva unui om.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Dacă există alte intervenții la dezbateri generale?

Dacă solicitați dreptul la replică, domnule Ponta, o să vă rog să vă cantonați în limitele dreptului la replică. Mulțumesc.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Domnule Tabără, vă mulțumesc că mi-ați spus numele, pentru că îmi dați ocazia să explic ceva ce dumneavoastră ați spus mai devreme, și anume referitor la votul de ieri din Biroul permanent.

Vă reamintesc că reprezentanții tuturor grupurilor parlamentare, în Biroul permanent, adică P.R.M., P.S.D., P.C., P.N.L., U.D.M.R. au votat împotriva unei cereri, după părerea noastră, dacă ne permiteți, greșite, a ministrului justiției.

Cei doi reprezentanți ai P.D., într-un spirit de partid pe care îl apreciez, dar care este evident greșit de această dată, au votat pentru cererea doamnei ministru.

Vă repet, și cu asta îmi închei dreptul la replică, nu este vorba de noi, toți, care avem ceva cu o persoană, este vorba de o persoană care are ceva cu restul lumii. Și cred că dacă ați studiat mai atent problema, nu juridic de data asta, ci din punct de vedere personal, ați înțelege că aveți un rol greu, de un avocat care, din păcate, apără o cauză în care nu crede.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Dacă nu mai există alte intervenții la dezbateri generale, având în vedere că nu există amendament ...

Dacă doriți drept la replică, domnule deputat? S-a vorbit pe grup. N-aveți pe procedură, drept pe grup, pentru că s-a intervenit pe grup.

Dacă doriți să interveniți din partea Grupului parlamentar al P.N.L., nu este nici un fel de problemă.

Rămânem la votul final.

 
Propunerea legislativă privind educația tinerilor supradotați, capabili de performanță înaltă (adoptată ca urmare a depășirii termenului constituțional).  

4. Propunerea legislativă privind educația tinerilor supradotați capabili de performanță înaltă.

Termenul constituțional pentru dezbatere și vot final fiind depășit, propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art.75 alin.2 din Constituție și al art.113 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, și se va trimite Senatului.

Dezbaterea Propunerii legislative de modificare și completare a Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară (rămasă pentru votul final).  

Pct.5, Propunerea legislativă de modificare și completare a Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară.

Legea are caracter organic.

Raportul Comisiei juridice, de disciplină și imunități a fost de respingere.

Propunerea de respingere nu a fost adoptată.

Conform procedurii, art.104, urmează să dezbatem pe articole, după care să votăm propunerea de adoptare a propunerii legislative.

Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul? Nu dorește.

Dacă din partea Guvernului doriți, doamna secretar de stat? Nu este necesar.

Dacă din partea comisiei există intervenții? Nu sunt intervenții.

În aceste situații, la dezbateri generale dorește să intervină cineva? Nu. Vă mulțumesc.

Vom trece la dezbaterea pe articole. O să vă rog să vă pregătiți cartelele.

În ceea ce privește titlul, vă rog să vă exprimați votul pentru titlu.

Da, vă mulțumesc.

Titlul s-a respins cu 42 de voturi împotrivă și 36 pentru.

   

Pentru articolul unic, vă rog să vă exprimați votul.

Da, vă mulțumesc.

S-a respins și articolul unic, cu 61 voturi împotrivă, 35 pentru și 5 abțineri.

Rămâne la vot final propunerea de adoptare.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind modificarea Legii 215/2001 a Administrației Publice Locale, cu modificările și completările ulterioare (rămasă pentru votul final).  

Pct.6, Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr.215/2001 a Administrației Publice Locale, cu modificările și completările ulterioare.

Legea are caracter organic.

Raportul Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic este de respingere.

Din partea inițiatorului? Vă rog, domnule deputat Călian.

   

Domnul Petru Călian:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Nu aș dori să fac o prezentare a acestui proiect de lege, deoarece solicit, în mod direct, retrimiterea lui la comisie, pentru a fi invitat și eu, în calitate de inițiator, la dezbateri pe fondul acestui proiect de lege.

Menționez faptul că nu am fost invitat și știu că există o regulă, prin care inițiatorii, în mod obligatoriu, trebuie să participe la dezbateri pe fond în comisie și să-și susțină proiectul de lege.

Vă rog să mă înțelegeți și să acceptați retrimiterea la comisie a acestui proiect.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Da, vă mulțumesc.

Dacă există intervenții pe tema solicitării de retrimitere la comisie? Nu există intervenții.

În acest caz, voi supune votului dumneavoastră solicitarea de retrimitere la comisie a acestei propuneri legislative.

Eu sunt obligat, domnule președinte, să supun votului această propunere. Dacă n-are sens, votați împotrivă.

Vă rog să vă exprimați votul pentru propunerea de retrimitere la comisie.

Da, vă mulțumesc.

Propunerea de retrimitere la comisie a fost respinsă cu 87 voturi împotrivă, 14 pentru, și o abținere.

 
   

Din partea Guvernului, dacă există intervenții? Nu sunt.

Din partea comisiei, după ce termină domnul președinte de vorbit la telefon; o să propun plenului să așteptăm.

Domnule președinte, doriți să interveniți din partea comisiei? Nu doriți să interveniți din partea comisiei.

Dezbateri generale?

Domnule deputat Călian, vă rog să luați cuvântul.

 
   

Domnul Petru Călian:

Stimați colegi,

Nu voi renunța la acest proiect de lege și mă voi lupta în Senat pentru el. Sper ca măcar acolo să fiu invitat, așa cum am fost invitat de fiecare dată, deoarece este un proiect de lege important. Însă, ca el să fie promovat, este nevoie de o voință politică unitară.

Practic, dacă acest proiect de lege era votat și se transforma în lege, am fi avut șansa să depolitizăm primăriile. Mai precis, am solicitat ca pe perioada mandatului atât primarul, cât și viceprimarii să nu mai facă politică de nici un fel, ci să facă administrație, pentru că girul pe care l-au primit sau pe care-l primesc primarii și viceprimarii din partea electoratului este acela de a face administrație publică locală și nu politică.

În urma unui studiu, vă mărturisesc faptul că, în general, peste 60% din primarii principalelor municipii din țară fac mai mult politică în primării și mai puțină administrație publică locală. Se folosesc de infrastructura primăriei, se folosesc de logistica primăriei, dar mai grav este faptul că se folosesc de banii contribuabililor.

Este incorect ca principalele partide politice, care dețin foarte mulți primari și viceprimari, să profite de banul public și să-și promoveze mai mult imaginea partidului, să-și dezvolte partidul pe banii noștri, ai tuturor contribuabililor, și după aceea să facă administrație publică locală.

Este incorect și cred eu că este chiar imposibil ca un primar să fie și om politic, să aibă și funcții pe linie politică, să mai fie și profesor sau mai știu eu ce alte funcții să aibă și să le ducă, să-și îndeplinească misiunea pe toate canalele, să-și ducă la bun sfârșit toate funcțiile. Repet, nu este posibil așa ceva, și tocmai de aceea avem o administrație publică necorespunzătoare din multe puncte de vedere. În continuare, ne jucăm cu banul public, un lucru, spun eu, extrem de grav.

Așadar, dacă va exista voință politică, vom avea șansa ca cei care doresc să candideze și să fie aleși primari, pe perioada mandatului să facă lucru bun, în sensul de a-și face datoria ca primar, în sensul de a face doar administrație publică locală.

Rămâne la latitudinea dumneavoastră, însă oricum cineva ne privește și acel cineva este electoratul.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dat fiindcă este propunere de respingere din partea comisiei, rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru înființarea comunei Bărbulești, județul Ialomița, prin reorganizarea comunei Armășești (rămasă pentru votul final).  

Pct.7, Propunerea legislativă pentru înființarea comunei Bărbulești, județul Ialomița, prin reorganizarea comunei Armășești.

Legea are caracter organic.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic.

Inițiatorul? Nu dorește să intervină.

Din partea Guvernului? Nu este necesar.

Comisia, domnule președinte Fenechiu.

   

Domnul Relu Fenechiu:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Comisia a fost sesizată pentru dezbaterea în procedură obișnuită a avizării în fond și întocmirii raportului pentru Propunerea legislativă privind înființarea comunei Bărbulești, județul Ialomița, prin reorganizarea comunei Armășești.

S-a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, punctul de vedere al Guvernului, care susține adoptarea, propunerea legislativă având ca obiect de reglementare înființarea comunei Bărbulești.

Din expunerea de motive și din documentația de susținere a propunerii legislative, rezultă că viitoarea comună dispune de ceea ce cere legea, adică local pentru primărie, școli generale, bibliotecă, dispensar, farmacie, circumscripție veterinară, spațiu pentru poliție.

Populația comunei Armășești a fost consultată cu privire la înființarea comunei Bărbulești, prin referendum, organizat în 29 ianuarie 2006, astfel îndeplinindu-se prevederile din Legea nr.351 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului.

Comisia a votat și și-a exprimat acordul pentru înființarea comunei Bărbulești, în unanimitate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dacă există dezbateri generale? Nu există dezbateri generale.

Trecem la dezbaterea proiectului și intrăm pe raport, amendamente admise, conform art.122 din Regulament.

La pct.1 dacă există observații, comentarii? Nu sunt.

Pct.2. Observații, comentarii la amendamentul admis al comisiei? Nu sunt.

Pct.3. Observații, comentarii la amendamentul admis al comisiei, alin.1? Nu sunt.

Alin.2? Nu sunt.

Pct.4. Observații, comentarii la amendamentul admis al comisiei, alin.1? Nu sunt.

Alin.2 nu sunt.

Pct.5. Observații, comentarii, alin.1? Nu sunt.

Alin.2? Nu sunt.

Alin.3? Nu sunt.

Alin.4?Nu sunt.

Pct.6. Propunerea comisiei de la art.5. Observații, comentarii? Nu sunt.

Pct.7. Propunerea comisiei de la art.6. Observații, comentarii? Nu sunt.

Pct.8. Propunerea comisiei de la art.7. Observații, comentarii? Nu sunt.

Rămâne la vot final.

 
Propunerea legislativă privind modificarea articolelor 167 (5) și 176 (1) ale Legii învățământului nr.84/1995 modificat și completat prin Legea nr.354/2004 și propunerea legislativă privind modificarea Legii nr.84 din 24 iulie 1995, Legea învățământului, republicată, cu modificările și completările ulterioare (retrimitere la comisiei).  

Pct.8. Propunerea Legislativă privind modificarea art.167 alin.(5) și 176 alin.(1) ale Legii învățământului nr.84/1995, modificată și completată prin Legea nr.354/2004.

Legea are caracter organic.

A fost introdusă pe ordinea de zi în condițiile art.37 lit.c) și art.86 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, adică fără raport.

Dacă există intervenții din partea inițiatorului?

Vă rog, domnule deputat.

Inițiatorul nu are intervenții înțeleg.

Guvernul? Nu are intervenții.

Comisia, vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Ferenc Asztalos:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În ședința comisiei de săptămâna trecută, am avut pe ordinea de zi dezbaterea acestui proiect de lege; am avut avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

În principiu, toți membrii comisiei au fost de acord cu această inițiativă legislativă, însă, din cauză că nu a venit punctul de vedere al Guvernului, noi am amânat dezbaterea inițiativei și am solicitat Biroului permanent prelungirea depunerii termenului.

Din păcate, Biroul permanent nu a acceptat această propunere a comisiei, iar în numele comisiei, în momentul de față, în calitate de vicepreședinte, aș solicita din nou plenului Camerei să retrimită această inițiativă, ca noi, începând cu ora13,00 a acestei zile, să luăm o decizie favorabilă referitoare la această propunere și, ca să nu revin din nou cu aceeși rugăminte, aș solicita, domnule președinte, un tratament asemănător și pentru următorul punct de pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Înțeleg, domnule deputat, că pentru a nu exista nici un dubiu referitor la dorința de adoptare tacită, solicitați și prelungirea termenului de dezbatere în Cameră, la 60 de zile.

 
   

Domnul Ferenc Asztalos:

Domnule președinte, vă spun din ce cauză am solicitat noi o dezbatere în cadrul comisiei.

Fiindcă acest punct de vedere al Guvernului este pozitiv, însă vine cu o observație foarte bună, cu care ar trebui să completăm această inițiativă, iar inițiatorii acceptă în totalitate punctul de vedere, deci observațiile Guvernului.

Și, datorită acestui fapt, am dori ca această inițiativă să treacă într-o formă cât mai bună, în comisie pe parcursul zilei de astăzi, și atunci în ședința următoare am putea adopta și în plenul Camerei.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul deputat Bivolaru, vă rog.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Solicit și eu, alături de colegul antevorbitor, această amânare pentru săptămâna viitoare. Părerea mea este că nu-i bine să bagatelizăm această prelungire constituțională la 60 de zile a introducerii pe ordinea de zi, pentru că este un termen care se acordă numai în cazuri excepționale, și nu există un caz excepțional în cazul de față.

Comisia a promis că zilele acestea lucrează raportul, care poate fi introdus pe ordinea de zi marțea viitoare și votat corespunzător, ca să nu depășim termenul.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

În aceste condiții, dat fiind că termenul este 5 mai, și există și dorința comisiei ca, în această săptămână, să se elaboreze raportul, cred că se poate supune la vot doar retrimiterea la comisie, cu termen de o săptămână pentru comisie.

Supun aprobării dumneavoastră retrimiterea la comisie a proiectelor de la pct.8 și 9, cu termen de o săptămână.

Vă rog să votați.

Da, vă mulțumesc.

Cu 108 voturi pentru, 1 împotrivă și 2 abțineri s-au retrimis la comisie proiectele de la pct.8 și 9.

Termen: o săptămână.

Rugămintea mea este ca săptămâna viitoare, onorată comisie, să avem raportul, să le putem discuta fără a exista riscul de a intra în adoptare tacită.

 
Dezbaterea Propunerea legislativă privind modificarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor (rămasă pentru votul final).  

Pct. 10 - Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor.

Un proiect de mare interes.

Legea are caracter organic.

Raportul Comisiei juridice este de respingere.

Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul? Inițiatorul nu dorește să ia cuvântul.

Dacă din partea Guvernului se dorește intervenție? Nu se dorește intervenție.

Din partea comisiei sesizată în fond? Domnule deputat Iordache? Raportul este de respingere, nu există altă intervenție.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Rămâne la vot final.

Dezbaterea Proiectului de Lege privind pensiile facultative (rămas pentru votul final).  

Pct. 11 - Proiectul de Lege privind pensiile facultative.

Legea are caracter organic.

A fost adoptată de Senat.

Se află în procedură de urgență. Prioritate legislativă de integrare. Raport de adoptare, Comisia pentru muncă și Comisia pentru buget.

Are cuvântul reprezentantul inițiatorul, domnul secretar de stat, președinte Mihai Șeitan.

   

Domnul Mihai Șeitan Constantin: (secretar de stat, Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, președintele Casei Naționale de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale)

Bună dimineața.

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Supunem atenției dumneavoastră astăzi un proiect de lege referitor la introducerea sistemului de pensii facultative în România. El va înlocui fosta concepție de sistem de pensii ocupaționale, foarte restrictiv, care fusese legiferat prin Legea nr. 249/-2004.

Urmează să introducă elemente noi, de natura extinderii sferei de cuprindere la toți participanții potențiali opțional, necondiționat de decizia unui angajator, a unui sindicat, a reprezentanților salariaților ș.a.m.d.; extinderea posibilității administrării unor astfel de fonduri de pensii și de alte societăți decât societăți destinate acestui obiectiv, cum ar fi societăți de asigurări sau de investiții; redefinirea claselor și modalităților de investiție a acestor fonduri și în mod special racordarea la raportul de integrare europeană, ultimul, care prevedea înlăturarea barierelor de liberă circulație a capitalurilor, lucru care nu era prevăzut până în prezent.

În plus, se reintroduc noi prevederi referitoare la garantarea acestui sistem din punct de vedere al randamentelor investiționale și al constituirii unor fonduri de garantare.

Și, nu în ultimul rând, introducerea pentru prima oară în România a egalității de tratament la pensionare, în sensul că pot beneficia de pensie facultativă la vârstă egală, la 60 de ani, atât bărbații, cât și femeile.

Același proiect de lege abrogă prin aprobare Legea nr. 249/2004, preluând toate elementele de acolo și completând-o.

Vreau să adaug că are avizele, și ale Consiliului Legislativ, și ale Consiliului Economic și Social.

Vă mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Din partea comisiei, domnul președinte Stelian Duțu. O să vă rog, după raport, să faceți și propunerea de timp.

 
   

Domnul Stelian Duțu:

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind pensiile facultative.

Comisia pentru muncă și protecție socială și Comisia pentru buget, finanțe și bănci au fost sesizate în fond în procedură de urgență în vederea examinării și întocmirii raportului comun cu Proiectul de Lege privind pensiile facultative.

La întocmirea prezentului raport, comisiile au avut în vedere avizele Consiliului Legislativ, Consiliului Economic și Social, Comisiei pentru egalitate de șanse pentru femei și bărbați, Comisiei juridice, de disciplină și imunități, Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare crearea cadrului juridic pentru înscrierea la sistemul pensiilor faculatative a oricărei persoane care dorește să participe la acest sistem.

Față de prevederile Legii nr. 249/2004 privind pensiile ocupaționale, care s-a dovedit inoperantă din cauza unor prevederi care creau confuzii în procesul de implementare, se prevăd câteva elemente noi, cum ar fi: extinderea sferei de cuprindere a participanților prin introducerea opțiunii individuale de participare, pentru a da posibilitatea cât mai multor persoane să achiziționeze un produs de pensie facultativă, necondiționat de decizia angajatorului, a sindicatelor sau a reprezentanților salariați, după caz; extinderea sferei administratorilor de fonduri de pensii și la alte categorii de societăți decât cele de pensii, utilizând astfel experiența în administrarea portofoliilor de active a societăților autorizate în domeniul asigurărilor și în cel al investițiilor; redefinirea claselor și plafoanelor de investire în vederea eliminării barierelor din calea liberei circulații a capitalului.

Comisiile propun plenului Camerei Deputaților aprobarea proiectului de lege, întrucât este necesară îmbunătățirea legislației existente, prin crearea unei legi care să asigure realizare unui sistem eficient, sigur și deschis unei game largi de participanți.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din 9 februarie 2006.

În urma finalizării dezbaterilor în ședința comună din 4 aprilie 2006, comisiile propun admiterea cu modificări a proiectului de lege.

Și vă propunem, domnule președinte, 15 minute dezbateri generale și 2 minute pe articole.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

La dezbateri generale, dacă există alte intervenții? Da, vă rog. Domnul deputat Furo.

 
   

Domnul Iuliu Ioan Furo:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Într-adevăr, această inițiativă legislativă a fost pe larg dezbătută în cele două comisii: Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia pentru muncă și protecție socială. Este o lege absolut necesară și aplicabilă în România, având în vedere ce s-a petrecut până în prezent.

Eu vreau să vă informez, stimați colegi, că în Europa nu există pensii private doar în Albania și în fostele țări iugoslave, în celelalte 25 de țări ale Uniunii Europene fondul destinat pensiilor private este în jur de 24 de miliarde de euro. Sunt 3.500 de pensii private în Europa, după datele pe care le cunosc.

Este bine venită această reglementare, este bine venită în slujba și în folosul oamenilor care vor beneficia de aceste pensii.

Doamnelor și domnilor,

Aș dori însă să rețin atenția asupra unor lucruri care ne îngrijorează. Trebuie să se manifeste o atenție prioritară la administrarea financiară a acestor pensii. Noi avem experiențe triste din alte fonduri, care au sucombat pe parcursul existenței lor.

Nu înțeleg de ce întârziem în comisiile reunite pentru finanțe, buget și comisia pentru muncă și protecție socială, care, până în prezent, au încercat de trei ori să valideze candidaturile pentru Comisia de Supraveghere a acestor fonduri de pensii.

De asemenea, cred că această Comisie de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, care, în final, cred că va fi avizată de către comisie și supusă aprobării Parlamentului, e necesar să acorde o atenție majoră protejării intereselor participanților și ale beneficiarilor, prin asigurarea unei funcționări eficiente a sistemulului de pensii private.

De asemenea, domnul ministru Șeitan n-a pomenit aici, mi se pare nejustificat faptul că este foarte întârziată elaborarea normelor de aplicare a acestui proiect de lege. Ca atare, rog Guvernul să urgenteze elaborarea acestor norme, pentru ca ele să fie aplicate în conformitate cu prevederile acestei legi.

În ceea ce ne privește, grupul nostru parlamentar va susține adoptara acestei legi, cu speranța că aplicarea legii va fi pe deplin respectată de noile instituții care au această menire.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Doresc doar să vă informez că audierile pentru Comisia de Supraveghere a Pensiilor Private se vor desfășura în comisii reunite marțea viitoare, astfel încât săptămâna viitoare, probabil joi dimineață, să votăm în Camere reunite componența acestei comisii.

Alte intervenții la dezbateri generale? Nu sunt.

Dacă există comentarii, observații la propunerea de timp de dezbatere făcută de domnul președinte Duțu: 15 minute, cu 2 de articol? Nu sunt. Mulțumesc.

Trecem atunci la dezbaterile pe articole.

Procedăm pe raport.

Lista de amendamente admise. Există și două amendamente respinse, voi ruga inițiatorul să le susțină, în măsura în care dorește.

Pct. 1, titlul legii.

Observații, comentarii? Nu sunt.

Pct. 2. Observații, comentarii? Nu sunt.

Pct. 3? Nu sunt.

Pct. 4, propunerea comisiei.

Observații, comentarii? Nu sunt.

Pct. 5? Nu sunt.

Pct. 6, propunerea comisiei.

Observații, comentarii? Nu sunt.

Pct. 7? Nu sunt.

Pct. 8, propunerea comisiei.

Observații, comentarii? Nu sunt.

Pct. 9, propunerea comisiei.

Observații, comentarii? Nu sunt.

Pct. 10, propunerea comisiei.

Observații, comentarii? Nu sunt.

Pct. 11, propunerea comisiei.

Pct. 12, propunerea comisiei.

Pct. 13, propunerea comisiei.

Pct. 14, propunerea comisiei.

Pct. 15, 16, 17, 18, propunerea comisiei.

Pct. 19, 20, 21.

Pct. 22, amendamentul comisiei.

Pct. 23, amendamentul comisiei.

Pct. 24, 25, 26.

Pct. 27, amendamentul comisiei.

Pct. 28.

Pct. 29 amendamentul comisiei.

Pct. 30, 31, 32.

Pct. 33, amendamentul comisiei.

De la pct. 34 la 39? Nu sunt.

De la pct. 40 la 42? Nu sunt.

Pct. 43, amendamentul comisiei.

Pct. 44, amendamentul comisiei.

Pct. 45.

Pct. 46, amendamentul comisiei.

Pct. 47, amendamentul comisiei.

Pct. 48.

Pct. 49, amendamentul comisiei.

Pct. 50, 51.

Pct. 52, amendamentul comisiei.

De la pct. 53 la 55? Nu sunt.

Pct. 56, amendamentul comisiei.

Pct. 57, amendamentul comisiei.

Pct. 58, 59.

Pct. 60, amendamentul comisiei.

De la pct. 61 la 66? Nu sunt.

Pct. 67, amendamentul comisiei.

Pct. 68, amendamentul.

Pct. 69 amendamentul comisiei.

Pct. 70, amendamentul comisiei.

De la pct. 71 la 73.

Pct. 74, amendamentul comisiei.

Pct. 75, amendamentul comisiei.

Pct. 76, amendamentul comisiei.

Pct. 77.

Pct. 78, amendamentul comisiei.

De la pct. 79 până la 100? Nu sunt.

Pct. 101, amendamentul comisiei.

De la pct. 102 până la 111? Nu sunt.

Pct. 112, amendamentul comisiei.

De la pct. 113 până la 118? Nu sunt.

Pct. 119, amendamentul comisiei.

De la pct. 120 până la 122.

Pct. 123, amendamentul comisiei.

De la pct. 124 la 129? Nu sunt.

Pct. 130, amendamentul comisiei.

De la pct. 131 până la 137? Nu sunt.

Pct. 138, amendamentul comisiei.

Pct. 139.

Pct. 140, amendamentul comisiei.

Pct. 141, 142 până la 146.

Pct. 147, amendamentul comisiei.

De la pct. 148 până la 164? Nu sunt.

De la pct. 165 până la 176? Nu sunt.

Pct. 177, amendamentul comisiei? Nu sunt.

Pct. 178.

Pct. 179, amendamentul comisiei.

De la pct. 180 până la 188? Nu sunt.

Pct. 189, amendamentul comisiei.

Pct. 190.

Pct. 191, amendamentul de la comisie.

Pct. 192, amendamentul de la comisie.

Pct. 193, amendamentul de la comisie.

Pct. 194, amendamentul de la comisie.

Pct. 195, amendamentul de la comisie.

Nu sunt observații, comentarii.

Dacă amendamentele respinse se susțin? Da, domnule deputat Bivolaru, vă rog.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Amendamentele respinse nu mai pot fi susținute, după ce dumneavoastră ați supus aprobării tot textul. Deci, am observat acest lucru, aceste amendamente respinse ori, de fiecare dată, vă opriți asupra amendamentului și întrebați, dacă nu, facem convenția, cine nu intervine pe parcursul derulării, efectiv înseamnă că nu-și susține amendamentul.

Nu mai poate fi susținute la sfârșitul dezbaterii și aprobării pe articole aceste amendamente respinse.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Sunt de acord cu dumneavoastră, domnule deputat. am vrut doar să verific dacă mai există cumva o urmă de neatenție și s-a pierdut articolul respectiv. Am anunțat de la început că amendamentele respinse se pot susține la momentul respectiv, dar dacă există, totuși, intenția de a le susține, nu doresc în nici un fel să o îngrădesc.

 
     

Domnul Ioan Bivolaru (din sală):

Nu se mai poate, domnule președinte!

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

În acest caz, proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind unele măsuri de protecție socială a personalului disponibilizat din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva, prin concedieri colective, ca urmare a restituirii pădurilor către foștii proprietari (rămas pentru votul final).  

Pct. 12, Proiectul de Lege privind unele măsuri de protecție socială a personalului disponibilizat din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva, prin concedieri colective, ca urmare a restituirii pădurilor către foștii proprietari.

Legea are caracter ordinar.

A fost adoptată de Senat.

Se află în procedură de urgență.

Comisia pentru muncă înțeleg că a întocmit raportul.

Din partea inițiatorului, vă rog, domnule secretar de stat Vasile Lupu.

   

Domnul Vasile Lupu (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Distinși deputați,

Vă supunem atenției dumneavoastră proiectul de lege amintit și, ca urmare a aplicării Legii nr. 247, Regia Națională a Pădurilor va disponibiliza peste 2 milioane de hectare. Pe măsura retrocedării, personalul va fi disponibilizat, și prezentul proiect de lege nu vine decât să asigure protecția socială a acestui personal, în număr de 7.048.

Având în vedere aceste considerente, vă rugăm să votați favorabil acest proiect de lege, cu amendamentele făcute de Comisia pentru muncă și protecție socială a Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Din partea comisiei, vă rog, domnule președinte Duțu.

 
   

Domnul Stelian Duțu:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizele Consiliului Legislativ, Consiliului Economic și Social, Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, Comisiei juridice, de disciplină și imunități, Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare adoptarea unor măsuri de protecție socială a personalului din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva, disponibilizat în baza unui proces de restructurare ce se va declanșa ca urmare a diminuării treptate a fondului forestier proprietate publică a statului administrat de Regia Națională a Pădurilor - Romsilva.

Comisia propune plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, întrucât, prin aplicarea prevederilor Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției precum și unele măsuri adiacente, cu modificările și completările ulterioare, restituirea integrală a pădurilor către foștii proprietari este un proces al cărui început este imediat.

În urma dezbaterii în ședința din 11 aprilie 2006, comisia propune admiterea cu modificări a proiectului de lege și vă propune 10 minute dezbateri generale și un minut pe articole.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dacă există intervenții la dezbateri generale? Vă rog. Domnul deputat Furo.

 
   

Domnul Iuliu Ioan Furo:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Se știe că pădurea, zona verde este o avuție și o bogăție a țării. În cei 16 ani, destui au fost aceia care și-au bătut joc de această bogăție, s-a defrișat nelimitat, s-a tăiat lemnul și s-a valorificat la intern sau la extern, după voia și placul fiecăruia. Este o pădure care este avuție națională. Vedem și în aceste zile, din cauza unor măsuri abuzive luate pe parcursul timpului, unde s-a ajuns cu sistemul ecologic.

Nu vreau să spun că nu susținem această lege. Este uman și este umanitar ca cei peste 7.000 de oameni care vor fi disponibilizați să-și găsească un sprijin material pentru asigurarea existenței lor.

Având în vedere însă că din sistemul patrimonial pleacă peste 2 milioane de hectare de teren, acest lucru înseamnă că nu trebuie, prin privatizare, neglijată grija care se va acorda acestui fond forestier aparținând țării.

Ca atare, cu mult respect, atrag atenția inițiatorului să nu neglijeze acel art. 8 din lege, care prevede folosirea în continuare a experienței și a activității acestor oameni, care, unii mai puțin, alții mai mult, au slujit interesele forestiere, interesele zonei verzi și ale pădurii din România. Ar fi păcat ca acești specialiști, pregătiți prin forme speciale, adecvate, în învățământ, începând din școala profesională și terminând cu facultățile forestiere, să fie abandonați și experiența lor să nu fie folosită.

Vom susține această inițiativă legislativă, dar, repet, adresez o rugăminte, care ar trebui să fie o lege, scrisă sau nescrisă, pentru cei care administrează fondul forestier, să aibă mai mare grijă de această bogăție imensă a României, care este, din păcate, în mare pericol.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă există alte intervenții la dezbateri generale? Nu sunt.

Trecem atunci la dezbaterile pe articole.

Luăm raportul comisiei.

Dacă la titlul legii există observații, comentarii? Nu sunt.

Pct. 2 din raport.

Observații, comentarii? Nu sunt.

Pct. 3 din raport.

Observații, comentarii? Nu sunt.

Pct. 4 din raport, în formularea comisiei.

Observații, comentarii? Nu sunt.

Pct. 5, 6, 7, 8.

Pct. 9 din raport, art. 6 alin. 1, în formularea comisiei.

Observații, comentarii? Nu sunt.

Alin. 2, 3 rămân așa cum au fost propuse.

Alin. 4, formularea comisiei.

Observații, comentarii? Nu sunt.

Pct. 10 din raport.

Observații, comentarii? Nu sunt.

Pct. 11 din raport.

Observații, comentarii? Nu sunt.

Rămâne la vot final.

 
Dezbateri asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.17/2006 cu privire la plata diferențelor salariale din perioada octombrie 2001 - septembrie 2004 pentru personalul didactic din învățământul de stat (retrimis comisiei).  

Pct. 13, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 17/2006 cu privire la plata diferențelor salariale din perioada octombrie 2001 - septembrie 2004 pentru personalul didactic din învățământul de stat.

Legea are caracter ordinar.

A fost adoptată de Senat.

Raport comun de adoptare, Comisia pentru învățământ, Comisia pentru buget.

Suntem în procedură de urgență.

Rog inițiatorul.

   

Domnul Koto Jozsef (secretar de stat, Ministerul Educației și Cercetării):

Domnule președinte,

Onorată asistență,

În acordul încheiat la 28 noiembrie 2005 între comisia de negociere a Guvernului și președinții federațiilor sindicale reprezentative din învățământ s-a stabilit plata diferențelor salariale cuvenite personalului didactic pentru perioada octombrie 2001-septembrie 2004, rezultate din aplicarea prevederilor Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic.

Pentru punerea în practică a celor stabilite prin acest acord, Guvernul a aprobat o ordonanță de urgență prin care se reglementează modalitatea de acordare a acestor diferențe salariale. Astfel, s-a aprobat ca plata diferențelor salariale să se facă eșalonat, pe o perioadă de 35 de luni, începând cu plata drepturilor salariale aferente lunii februarie din 2006, iar pentru personalul didactic pensionat plata acestor diferențe se va face în maxim trei tranșe.

Sumele reprezentând diferențele salariale vor fi actualizate cu indicele de inflație publicat în luna ianuarie, luna în care se face plata față de luna pentru care se calculează.

Diferențele de drepturi salariale stabilite prin hotărâri judecătorești rămase definitive și irevocabile se vor plăti într-o singură tranșă.

Plata acestor drepturi se va face din sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanțarea cheltuielilor de personal din instituțiile de învățământ preuniversitar de stat aprobate pentru anul 2006.

Influențele financiare suplimentare estimate de Ministerul Educației și Cercetării sunt de circa 638 de milioane RON, din care 161 de milioane RON, sume stabilite prin hotărâri judecătorești. Iar din suma totală, de 638.000.000 lei, în anul 2006, urmează să se plătească circa 297 de milioane.

Prin actul normativ mai sus menționat s-a aprobat...

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule secretar de stat, sintetic, vă rog.

 
   

Domnul Koto Jozsef:

Deci, luând în considerare cele de mai sus, în numele Guvernului, noi propunem și susținem adoptarea actului normativ.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Din partea comisiei, o să vă rog să prezentați raportul sintetic și să propuneți și timpul de dezbatere.

 
   

Domnul Asztalos Ferenc:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport și Comisia pentru buget, finanțe și bănci ale Camerei Deputaților au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu acest proiect de lege.

Proiectul a fost avizat de către Comisia juridică, de disciplină și imunități și a primit aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ.

Pornind de la certitudinea că învățământul trebuie să constituie o prioritate națională pentru formarea intelectuală a tinerilor, prin această ordonanță de urgență Guvernul dorește respectarea Protocolului încheiat cu președinții federațiilor sindicale reprezentative din învățământ privind repararea prejudiciilor salariale produse în perioada octombrie 2001-septembrie 2004 personalului din învățământul de stat. Stabilirea unei reglementări în acest sens va conduce la eliminarea unor discriminări între personalul didactic aflat în această situație. Plata acestora se va face integral în cursul anului 2006, pentru sumele calculate conform hotărârilor judecătorești, și în mod eșalonat pe 35 de luni, pentru diferențele recalculate pentru care nu există hotărâri judecătorești.

În raport de obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

La dezbaterea propunerii legislative au participat, în conformitate cu prevederile art. 51 și ale art. 52 din Regulamentului Camerei Deputaților, domnii Dumitru Miron și Jozsef Koto, secretari de stat din partea Ministerului Educației și Cercetării.

Propunerea legislativă a fost adoptată de Senat în ședința din 16 martie 2006.

La lucrările reunite ale comisiilor au fost prezenți 50 de deputați, din totalul de 53 de membri.

Raportul a fost adoptat în ședința din 12 aprilie 2006, cu unanimitate de voturi.

Potrivit art. 75 alin. 1 și 3 din Constituția României, respectiv și art. 92 din Regulamentului Camerei Deputaților, Camera Deputaților este Cameră decizională.

În urma dezbaterilor, cele două comisii reunite, cu unanimitate de voturi, propun admiterea fără modificări a proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

Având în vedere procedura de urgență, cele două comisii propun 5 minute pentru dezbateri în ansamblu și câte un minut pe articole.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă există intervenții la dezbateri generale? Da, domnul deputat Moisoiu.

 
   

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Nu există calitate care se poată realiza fără o plată corespunzătoare.

Învățământul, așa cum se știe și, respectiv, salarizarea în procesul de învățământ, este o cenușăreasă, o cenușăreasă a sistemului nostru bugetar.

Am votat, cu puțin timp în urmă, o lege a calității învățământului, la care m-am referit și adineauri și care, de fapt, stabilește că vrem să avem un învățământ mai bun.

Din păcate, cadrele didactice au suferit prea mult în ultima perioadă sau poate chiar de mult, de ani de zile, din acest punct de vedere.

Grupul parlamentar al Partidului România Mare este pentru și va vota pentru ca această diferență salarială să se plătească în modul în care s-a stabilit.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului PSD, domnul deputat Munteanu.

 
   

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vreau să ridic o problemă de principiu.

Din ordonanța de Guvern rezultă că cel care cheamă la instanță Guvernul își primește drepturile toate în acel an, aceștia fiind un număr mai mic decât majoritatea acelora care lucrează în învățământul de stat. Iar ceilalți, care au stat la catedră și nu au dat în judecată Guvernul, vor primi aceste diferențe din perioada 2001-2004 în 35 de luni.

Cred că nu este drept și cred că, domnule președinte, ar trebui, cu aceeași măsură tratați toți cei care lucrează în învățământ și cred că bine ar fi să retrimitem la comisie, să fie adoptat în acest fel acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Pentru că v-ați adresat mie, am să iau și eu cuvântul, în aceste condiții.

(Domnul Bogdan Olteanu, președintele de ședință, coboară la tribună.)

Sigur că voi vorbi din partea Grupului liberal.

Ca președinte de ședință voi supune votului propunerea de retrimitere la comisie.

Aș vrea, doar, să reamintesc plenului Camerei faptul că proiectul de lege pe care-l discutăm astăzi nu este rezultatul unui act de voință unilateral al Guvernului, ci este rezultatul negocierilor cu sindicatele profesorilor, și această formulă de plată eșalonată a fost agreată de sindicatele profesorilor.

De aceea, dacă retrimitem astăzi la comisie, înseamnă că nu suntem de acord cu ceea ce, de fapt, profesorii au dorit.

Vă mulțumesc.

(Domnul Bogdan Olteanu își reia locul la prezidiu.)

Din partea Grupul parlamentar al PD, domnul deputat Tabără.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă mărturisesc că am un respect deosebit pentru tot ceea ce înseamnă organizații profesionale, organizații care apără interesele unor categorii sociale sau profesionale. Unele dintre acestea, sigur, sunt sindicatele din învățământ și, ca om de învățământ, nu pot să nu accept anumite poziții pe care sindicatele le iau.

Dar, mi se pare absolut nedrept și este, practic, o îngrădire a libertății de mișcare, de atitudine, dacă vreți, a persoanei de a crea, printr-o lege, disfuncționalități și neuniformități în a trata aceeași categorie profesională din societatea românească, și nu o categorie oarecare.

Și noi credem că un astfel de proiect va trebui să fie revăzut, astfel încât toate categoriile de profesori, toți cei îndreptățiți să primească aceste diferențe să le primească odată cu ceilalți. Altfel, cred că am transforma sindicatele în acele organizații privilegiate și un anumit tip de șantaj care limitează, practic, libertatea individului și, mai ales, a celui care se găsește în acest domeniu al instrucției și educației.

Eu cred că retrimiterea la comisie și rediscutarea acestei probleme este bine venită și o susținem.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc.

Alte grupuri parlamentare dacă doresc să intervină? Nu mai sunt intervenții. Vă mulțumesc. Neexistând amendamente admise sau respinse, rămâne la vot final.

 
Dezbateri asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.8/2006 pentru completarea Ordonanței Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor (retrimis comisiei).  

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.8/2006 pentru completarea Ordonanței Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor. Legea are caracter ordinar. Proiectul a fost adoptat de Senat. Raport comun - Comisia pentru tehnologia informației și Comisia juridică.

Dacă, din partea inițiatorului există intervenții? Domnul secretar de stat Nețin? Scurt, dacă ne iubiți.

   

Domnul Aurel Nețin (secretar de stat, Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației):

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați deputați,

Se are în vedere, prin acest proiect de lege, modificarea regimului juridic al contravențiilor, și anume în crearea posibilității prin plată electronică, și anume prin carduri.

 
  Dezbateri asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.17/2006 cu privire la plata diferențelor salariale din perioada octombrie 2001 - septembrie 2004 pentru personalul didactic din învățământul de stat (retrimis comisiei).  

Domnul Ioan Munteanu (din bancă):

Retrimiterea la comisie? Procedură.

   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă datorez scuze și voi supune votului retrimiterea la comisie la proiectul anterior, după care reluăm procedura.

Supun votului dumneavoastră propunerea viceliderului Grupului PSD de retrimitere la comisie a proiectului de lege de la punctul 13.

Vă rog să vă exprimați votul.

Propunerea de retrimitere la comisie a fost adoptată cu 69 de voturi pentru, 37 împotrivă și 3 abțineri. Proiectul se retrimite la comisie.

 
   

Termen? Propunere de termen de la comisie? Există un reprezentant al comisiei? Nu există. Atunci două săptămâni termen.

Cer scuze domnului deputat pentru această omisiune.

 
Dezbateri asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.8/2006 pentru completarea Ordonanței Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor (retrimis comisiei).  

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Stau nedumerit în fața unor lucruri pe care eu nu le prea înțeleg.

Nu știu, acest proiect de lege n-a fost depus de Ministerul Învățământului?

Domnul ministru al învățământului nu mai are susținerea PD?

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Revenim la punctul 14 pe ordinea de zi.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.8/2006 pentru completarea Ordonanței Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

Domnul secretar de stat Neți.

 
   

Domnul Aurel Nețin:

Mulțumesc încă o dată.

Unul dintre proiectele Ministerului Comunicațiilor și Tehnologiei Informației se numește Ghișeul virtual de plăți și are în vedere posibilitatea efectuării de plăți, cum ar fi impozitele, amenzile și contravențiile prin mijloace moderne de plată, și anume prin carduri.

Prima aplicație pe care vrem s-o implementăm este plata amenzilor de circulație prin intermediul cardurilor bancare.

Există o lege, Legea nr.161/2003 privind transparența la înregistrarea informațiilor și serviciilor publice prin mijloace electronice. Conform art. 17 din această lege, MCTI și MAI stabilesc proceduri și norme, inclusiv cele legate de securitate, care să asigure gradul necesar de siguranță în vederea bunei desfășurări a procedurii electronice.

Având în vedere cele menționate, ministerul nu susține amendamentul propus în cadrul ședinței reunite în Comisia de IT și Comisia juridică.

Mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Din partea comisiilor reunite? Domnul deputat Florin Iordache și domnul deputat Varujan Pambuccian. Pe rând.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Voi prezenta raportul comun al celor două comisii, al Comisiei juridice și al Comisiei pentru tehnologia informației și comunicațiilor.

În întocmirea acestui raport am ținut cont de avizul favorabil al Consiliului Legislativ. De asemenea, de avizul favorabil al Comisiei de administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; de asemenea, de avizul favorabil al Comisiei pentru buget.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Propunerea legislativă a fost adoptată de Senat.

Noi propunem adoptarea cu modificările din prezentul raport.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul președinte Pambuccian.

 
   

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Nu este uzual, în momentul în care este un raport comun, să își prezinte punctul de vedere ambele comisii.

Eu o fac pentru că a fost făcut un amendament în Comisia juridică peste un amendament propus de Comisia pentru tehnologia informației și cred că amendamentul propus de noi era cel corect. Am să vă argumentez acum de ce.

Este vorba de punctul 3 din ordonanță, în care noi am adăugat un amendament legat de definirea Ghișeului virtual de plăți, pentru a indica cine este instituția care are responsabilități față de acest Ghișeu virtual de plăți și considerăm că este suficient acest amendament; restul chestiunilor, legate de felul în care se organizează Ghișeul virtual de plăți, făcând obiectul Legii nr.161/2003, în care se spune foarte limpede că acest mod de funcționare este stabilit printr-un ordin comun al ministrului comunicațiilor și tehnologiei informației și ministrului administrației și internelor.

În Comisia juridică, amendamentul care a fost acceptat când am avut comisie comună a fost legat strict de organizarea modalității de plată, fără să spună cine este instituția care răspunde de acest ghișeu, și în care au fost puse patru instituții care urmează să creeze un ordin comun, obținând astfel două legi care sunt contradictorii.

Deci propunerea noastră este să lăsăm problema ordinului comun în Legea nr.161, așa cum este ea stabilită ca un cadru general, și să acceptăm un amendament care, din păcate, dintr-o eroare materială nu figurează la amendamente respinse și care sună în felul următor, și vă rog să-l notați: "Ghișeul virtual de plăți reprezintă un sistem informatic aflat în proprietatea MCTI, utilizat de instituții ale administrației publice față de care cetățenii au debite și care facilitează plata acestor debite on line, prin mijloace electronice".

Deci, vă propunem ca acest amendament, care nu figurează - dintr-o eroare materială, la amendamente respinse, să înlocuiască amendamentul făcut în ședința comună cu Comisia juridică.

În rest, proiectul de lege este bine venit, util și va mai simplifica puțin birocrația și așa foarte mare pe care o avem în România.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Există observații din partea comisiilor în ce privește această eroare materială? Da, domnul deputat Dan Nica.

 
   

Domnul Dan Nica:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Observația făcută de domnul deputat Pambuccian este corectă, deși aceste observații erau mult mai multe la număr.

Intenția lăudabilă de a stabili un cadru legal pentru aceste plăți, din păcate, a fost anulată de imprecizia, sau impreciziile, pentru că sunt mai multe, ale acestui act normativ.

Dacă vorbim de plăți virtuale, nu putem vorbi de instituții virtuale, și această observație a fost una de fond.

În momentul în care vorbim de cineva care colectează banii cetățenilor sau ai instituțiilor, fie că este vorba de amenzi, fie că este vorba de taxe, el trebuie să aibă un regim juridic extrem de bine definit. Și întrebările care s-au pus erau, pe bună dreptate, justificate. Unde și în subordinea cui funcționează acest Ghișeu virtual de plăți. Și aici, un prim răspuns l-a dat domnul Pambuccian, care a spus că acest amendament al comisiei nu a fost preluat în raportul comun al Comisiilor juridice și pentru comunicații și IT.

O a doua chestiune: cine gestionează acest flux de bani? Pentru că el intră undeva, în acest Ghișeu virtual care se presupune că va funcționa în subordinea cuiva dar, mai departe, unde sunt duși acești bani? La Ministerul de Finanțe, intuim noi. Care este fluxul de circulație a acestor bani? Ș.a.m.d.

Deci, din acest motiv, domnule președinte, vreau să confirm ceea ce spunea domnul deputat Pambuccian, că nu există, la ora actuală, un raport care să permită plenului să voteze în cunoștință de cauză, pentru că toate aceste lucruri care lipsesc din raportul comun nu fac decât să... nu oferă un obiect concret acestui act legislativ pe care-l discutăm astăzi.

Dacă nu există posibilitatea ca acest amendament, care a fost depus, dar nu se regăsește în raportul comun, singura soluție este retrimiterea la comisiile reunite și punerea acestor observații într-un raport care să permită plenului să voteze un act normativ care să nu creeze mai departe probleme. Și vă dau un exemplu de o singură problemă care ar putea să apară. Un cetățean care-și plătește o taxă sau o amendă, în momentul în care dorește să intre în instanță, va putea contesta acest lucru, pentru faptul că legea nu prevede nici cine poartă responsabilitatea, nici cine confirmă plata ș.a.m.d. și nici în subordinea cui se află toate aceste instituții.

Deci, dacă nu există posibilitatea tehnică de a reintroduce aceste amendamente care nu se regăsesc în raport, singura soluție pe care noi o vedem este retrimiterea la comisie.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

De aceasta, domnule deputat, am și ridicat întrebarea dacă există obiecții la corectarea acestei erori materiale aici, în sală. Dacă există obiecții, atunci vom retrimite raportul, dacă nu există obiecții la îndreptarea erorii, atunci vom supune votului și acel amendament respins.

Din partea Comisiei juridice, domnul deputat Iordache.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Comisia juridică este de acord, în principiu, cu reintroducerea acestui amendament care, dintr-o eroare, a fost uitat în raport. Cu votul colegilor și cu votul plenului, considerăm că această eroare poate fi corectată, astfel încât acest proiect de lege să fie un proiect de lege bun.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc.

Domnul deputat Petru Călian.

 
   

Domnul Petru Călian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Acest proiect de lege este extrem de simplu. El s-a complicat mai mult în plenul celor două comisii reunite, care au dezbătut pe fond acest proiect de lege.

Practic, proiectul se numește Ghișeul virtual de plăți și, în fond și la urma urmei, este vorba despre sistemul de plată cu carduri personalizate sau indiferent de care or fi ele. Nicidecum nu luăm în discuție un alt sistem de plată, fapt pentru care amendamentul propus de domnul președinte Pambuccian este bun și nu cred că este cazul să mai retrimitem încă o dată la comisie acest proiect de lege.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă nu se ridică obiecții referitoare la această... Da, domnul deputat Bivolaru, vă rog.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Aici nu este vorba de erori materiale, în această ordonanță și, mai ales, în raport.

Problemele sunt de fond. Și, având în vedere că sunt de fond, și o parte din susținerile acestor probleme de fond au fost realizate în parte și de domnul Pambuccian și pe fond mai mult de domnul deputat Nica, soluția retrimiterii la comisie este cea mai onorabilă propunere care se poate face acum pe o astfel de ordonanță.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

În aceste condiții supun votului dumneavoastră propunerea de retrimitere la comisiile reunite a acestui proiect legislativ, urmând ca termenul să fie o săptămână?

 
     

Domnul Ioan Bivolaru (din bancă):

Două săptămâni.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Două săptămâni.

Supun votului dumneavoastră propunerea de retrimitere la comisie.

Nu s-a aprobat retrimiterea la comisie, cu 76 de voturi împotrivă, 49 pentru și o abținere.

 
   

În aceste condiții, sigur că rămâne de discutat în ce măsură se acceptă caracterul de eroare materială a amendamentului respectiv.

Mai există intervenții la dezbateri generale? Nu sunt. Discutăm atunci pe articole și aștept intervenții.

Dacă la titlul legii sunt observații sau comentarii? Nu sunt.

Dacă la art. 1 al ordonanței sunt observații, comentarii la varianta propusă de către comisii?

Domnul Pambuccian, doriți să interveniți? Nu. Nu sunt.

Dacă la punctul 1 din raport, introducerea unui alin. 3, după alin. 2 al articolului unic. Există observații, comentarii? Nu sunt.

Alin. 3, varianta comisiei. Nu sunt.

Vă rog să ridicați mâna, domnule deputat, luați cuvântul atunci.

 
   

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule președinte,

Repet ce am spus și la intervenția mea anterioară.

Propunerea este să înlocuim propunerea pe care o face Comisia juridică, împreună cu Comisia de IT și comunicații. Deci de aici, de la "organizarea acestei modalități de plată", până la "ministrul comunicațiilor și tehnologiei informației", cu definiția pe care v-am propus-o, și anume: "Ghișeul virtual de plăți reprezintă un sistem informatic aflat în proprietatea MCTI, utilizat de instituții ale administrației publice față de care cetățenii au debite și care facilitează plata acestor debite on line, prin mijloace electronice".

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Bivolaru.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Problemă de procedură.

Este prima dată, cel puțin în legislativul acesta, când introducem amendamente de fond, nici măcar acestea nefiind trecute într-un raport de amendamente respinse.

Repet, dacă nu s-a acceptat această idee de a retrimite la comisie pentru a intra în regulament, și avem mai multe articole de regulament care contravin și contrazic această procedură făcură pe picior, așa, într-o frățietate de către inițiator, împreună cu aceste comisii, atunci să amânați votul final pe această dezbatere și să înainteze comisia un raport suplimentar, ca să intrăm în posesia acestui text, că este un text de fond, și este interzis să se supună aprobării Camerei ceva în care această Cameră nu a intrat în posesie. Mă refer la textul respectiv. Și este text de fond. Repet, domnule președinte.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Înțeleg că nu s-a contestat de către reprezentanții celor două comisii faptul că amendamentul respins există, doar că el nu a fost introdus în textul raportului.

 
     

Domnul Ioan Bivolaru (din bancă):

Nu există la noi. Nu ne interesează ce există la comisii. Nu există la noi.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

În aceste condiții, retrimit comisiei art. 1 din proiectul ordonanței, spre elaborarea unui raport suplimentar, întrucât discuțiile care rezultă sunt de fond și creează probleme importante.

Rog comisiile să fie mai atente în elaborarea raportului suplimentar.

Termen două săptămâni?

Din sală:

O săptămână.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

O săptămână, dacă așa se propune.

Vă mulțumesc.

 
     

Domnul Varujan Pambuccian (din bancă):

Două săptămâni, fiindcă este 1 Mai.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

1 Mai plus o săptămână egal două săptămâni. Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.18/2006 pentru completarea art.3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.59/2005 privind unele măsuri de natură fiscală și financiară pentru punerea în aplicare a Legii nr.348/2004 privind denominarea monedei naționale (rămas pentru votul final).  

Punctul 15. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.18/2006 pentru completarea art.3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.59/2005 privind unele măsuri de natură fiscală și financiară pentru punerea în aplicare a Legii nr.348/2004 privind denominarea monedei naționale. Legea are caracter ordinar. A fost adoptată de Senat. Este în procedură de urgență. Raport de adoptare de la Comisia pentru buget.

Rog inițiatorul. Da, domnul președinte Șeitan, scurt, vă rog.

   

Domnul Mihai Constantin Șeitan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Foarte scurt. Obiectul de reglementare al prezentului act normativ îl prezintă modalitatea de stabilire a valorii nominale indexate a unui tichet de masă.

Astfel, pentru a se evita plafonarea valorii nominale a tichetului de masă, avută în prezent, se prevede ca rotunjirea valorii nominale rezultate din calcul să nu se mai realizeze din 1000 într-o 1000 de lei vechi, ci la 1 ban nou.

Este legată de Legea nr.348/2004 privind denominarea monedei naționale, altfel nu s-ar mai putea ieși din această denominare în sistemul tichetelor de masă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Din partea comisiei, domnul deputat Mocanu.

 
   

Domnul Alexandru Mocanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

La întocmirea raportului s-au avut în vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ și ale Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

La lucrările comisiei au participat 23 de deputați din totalul de 26, iar raportul nostru a fost adoptat cu unanimitate de voturi și vi-l propunem și dumneavoastră spre adoptare, în forma în care l-am primit de la Senat.

Mulțumesc.

Și pentru că suntem în procedură de urgență, un minut pentru fiecare articol.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Intervenții din partea grupurilor? Dezbateri generale? Nu sunt. Nu există amendamente.

Ca atare, rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.203/2005 pentru modificarea și completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal (rămas pentru votul final).  

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.203/2005 pentru modificarea și completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal. Legea are caracter ordinar. Adoptată de Senat. Raport de adoptare de la Comisia pentru buget, finanțe și bănci. Procedură de urgență.

Rog inițiatorul.

   

Doamna Elena Doina Dascălu (secretar de stat, Ministerul Finanțelor Publice):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Actul normativ prevede două aspecte esențiale.

La primul punct preia din actele normative speciale privind organizarea și funcționarea Regiei Autonome Administrarea Patrimoniului Protocolului de Stat unele prevederi referitoare la deductibilitatea cheltuielilor suportate de către această regie pentru o serie de cheltuieli înregistrate de Senat, Camera Deputaților, Administrația Prezidențială, Guvern și Curtea de Conturi.

Iar la punctul 2, întrucât au intervenit unele modificări în Directivele europene în ce privește produsele supuse accizelor, și de la 1 ianuarie 2004 au intrat în sfera de aplicare a accizelor armonizate două noi produse, gazul natural și electricitate, fără a fi reglementat și regimul de antrepozitare fiscală a acestor produse, acest act normativ prevede faptul că aceste produse armonizate nu intră în sistemul de antrepozitare fiscală.

Acestea sunt două aspecte de modificare a Codului Fiscal pe care vă rog să le aprobați.

Vă mulțumim.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Din partea comisiei?

 
   

Domnul Alexandru Mocanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

La întocmirea raportului s-au avut în vedere avizele Consiliului Legislativ și Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

Au participat la dezbaterile în comisii 23 din cei 26 de membri ai comisiei.

Raportul a fost adoptat cu majoritate de voturi și vi-l propunem spre adoptare în forma adoptată de Senat. În plus, fiind din nou în procedură de urgență, propunem un minut pentru fiecare articol.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă există intervenții din partea grupurilor la dezbateri generale? Nu sunt.

Rămâne, atunci, la vot final, neexistând amendamente admise sau respinse.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.10/2006 privind unele măsuri derogatorii de la Legea datoriei publice nr.313/2004 (rămas pentru votul final).  

17. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.10/2006 privind unele măsuri derogatorii de la Legea datoriei publice nr.313/2004. Legea are caracter ordinar. Adoptată de Senat. Suntem în procedură de urgență. Raport de adoptare de la Comisia pentru buget, finanțe și bănci.

Dacă inițiatorul dorește să intervină?

Vă rog, domnule secretar de stat.

   

Domnul Mircea Alexandru (secretar de stat, Ministerul Administrației și Internelor):

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Ordonanța de urgență a Guvernului nr.10 a fost adoptată pe 10 februarie a.c., pentru a asigura buna funcționare a centralelor de termoficare din proprietatea consiliilor județene sau a consiliilor locale și, pe cale de consecință, asigurarea confortului termic al populației, în condițiile unei ierni caracterizate prin temperaturi deosebit de scăzute care a determinat inclusiv sporirea cantităților de combustibil folosite.

Ținând seama de situația financiară dificilă a unor centrale termice și electrice de termoficare, situație care nu poate permite rambursarea din surse proprii a împrumuturilor contractate de la băncile comerciale pentru finanțarea programului de iarnă pentru perioada octombrie 2005 - martie 2006, program aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 763/2005, conform acestei ordonanțe Guvernul este autorizat să garanteze, prin Ministerul Finanțelor Publice, împrumuturi interne, contractate de operatorii economici producători de energie termică din subordinea autorităților publice locale, în scopul completării finanțării achizițiilor și transportului de resurse energetice necesare funcționării în perioada de iarnă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Din partea comisiei, domnul deputat Mocanu.

 
   

Domnul Alexandru Mocanu:

La întocmirea raportului s-au avut în vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, Comisiei pentru administrația publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, Comisiei pentru industrii și servicii, precum și avizul Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

La lucrările comisiei au participat 23 de deputați din totalul de 26.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în 16 martie, iar comisia noastră l-a aprobat cu unanimitate de voturi în forma în care a fost el adoptat de Senat și vi-l propunem și dumneavoastră, spre adoptare, în aceeași formă.

Suntem din nou în procedură de urgență.

Un minut pentru fiecare articol.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă există intervenții la dezbateri generale.

Domnul deputat Dragoș Dumitriu.

 
   

Domnul Dragoș Petre Dumitriu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Pentru a se consemna în stenogramă și în virtutea prieteniei care mă leagă de fostul ministru al finanțelor, Ionuț Popescu, aș dori să se consemneze precedentul creat cu privire la garantarea de către Ministerul Finanțelor Publice a acestor derogări de la Legea datoriei publice.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Intervenții? Nu există intervenții.

Pe articole nu avem amendamente admise sau respinse.

La vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor (rămas pentru votul final).  

18. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor. Legea are caracter ordinar.

Adoptată de Senat.

Raport de adoptare de la Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Din partea inițiatorului, vă rog, domnul secretar de stat.

   

Domnul Mircea Alexandru:

Doamnelor și domnilor deputați,

Prin proiectul de lege se propune ca activitatea de executare silită a amenzilor contravenționale aplicate persoanelor fizice să fie preluată de la Ministerul Finanțelor Publice și unitățile sale teritoriale, deci să fie preluată de către unitățile administrației publice.

De asemenea, se realizează o delimitare clară a bugetelor la care se fac venit sumele provenite din amenzile contravenționale, după cum urmează: sumele provenite din amenzile aplicate persoanelor juridice se fac venit integral la bugetul de stat, cu excepția celor aplicate, potrivit legii, de către autoritățile administrației publice locale și a amenzilor privind circulația pe drumurile publice, care se fac venit integral la bugetele locale.

Sumele provenite din amenzile aplicate persoanelor fizice, în conformitate cu legislația în vigoare, se fac venit integral la bugetele locale. Totodată, se reglementează care sunt organele competente să pună în executare sancțiunea amenzii contravenționale, respectiv organele de specialitate ale unităților administrativ-teritoriale în a căror rază teritorială domiciliază contravenientul, persoană fizică, ori, după caz, organele de specialitate ale direcțiilor generale ale finanțelor publice județene, respectiv a municipiului București, și unităților subordonate acestora, în a căror rază teritorială își are sediul contravenientul persoană juridică.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnul secretar de stat.

Din partea Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

 
   

Domnul Relu Fenechiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Senatul, în calitate de primă Cameră a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat acest proiect de lege.

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a avizat, de asemenea, acest proiect de lege.

În urma dezbaterilor în comisie, propunem plenului, spre dezbatere și adoptare, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu amendamentele admise, care sunt prezente în anexă.

Prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă există intervenții la dezbateri generale?

Nu sunt.

În aceste condiții trecem la dezbaterea pe articole.

Nu există amendamente respinse.

Punctul 1 din raport - titlul legii.

Observații, comentarii. Nu sunt.

Punctul 2, punctul 3, punctul 4, punctul 5, punctul 6 din raport, în varianta Comisiei juridice, de disciplină și imunități. Observații, comentarii. Nu sunt.

Punctul 7 din raport în varianta Comisiei juridice, de disciplină și imunități. Observații, comentarii. Nu sunt.

Alineatele 1, 2, 3, 4, 5. Nu sunt observații, comentarii.

Rămâne la vot final.

 
Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.2/2006 pentru suspendarea aplicării prevederilor Legii nr.7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar (retras de pe ordinea de zi).  

19. Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.2/2006 pentru suspendarea aplicării prevederilor Legii nr.7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar.

Legea are caracter ordinar.

A fost adoptată de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Suntem în procedură de urgență.

Inițiatorul, se află aici? Nu se află.

Încă nu am primit un punct de vedere al Comisiei pentru regulament. Ca atare, voi aplica aceeași procedură ca data trecută și scot de pe ordinea de zi acest proiect.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a guvernului nr.199/2005 privind unele măsuri pentru continuarea procesului de privatizare a Casei de Economii și Consemnațiuni C.E.C. - S.A. și Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.202/2005 pentru aprobarea strategiei de privatizare a Companiei Naționale Loteria Română - S.A. și a Companiei Naționale Imprimeria Națională - S.A., precum și pentru modificarea actelor normative care reglementează regimul acestora. (retrimitere la comisiei).  

20. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a guvernului nr.199/2005 privind unele măsuri pentru continuarea procesului de privatizare a Casei de Economii și Consemnațiuni C.E.C. - S.A.

Legea are caracter ordinar.

A fost adoptată de Senat.

Raport de respingere de la Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare.

Suntem în procedură de urgență.

Domnul deputat Cornel Popa, ați cerut cuvântul pe procedură.

   

Domnul Cornel Popa:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Având în vedere că în Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare practic s-a dat un vot mai mult pentru o anumită indisciplină a celor care trebuiau să fie prezenți și să susțină proiectul de lege, s-a dat un vot negativ spuneam, și cred că este de datoria noastră să analizăm mai cu simț de răspundere ceea ce avem de făcut. Cred că același lucru îl voi cere și pentru punctul următor de pe ordinea de zi, dar deocamdată, referindu-mă la acest punct de pe ordinea de zi, rugăm, domnule președinte, să retrimiteți la comisie, spre reanalizare acest proiect de lege.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Am să supun cu aceeași procedură de la punctele 7 și 8 trimiterea la comisie a ambelor proiecte în acest caz, dacă aceasta ați solicitat.

O să-i rog totuși pe doamnele și domnii parlamentari să ia loc în sală, e foarte multă lume în picioare.

Vă rog să vă exprimați votul în ceea ce privește propunerea de retrimitere la comisie a punctelor 20 și 21 de pe ordinea de zi.

Vă rog să votați.

Vă mulțumesc.

S-a adoptat cu 101 voturi pentru, 12 împotrivă, retrimiterea la comisie.

 
   

Comisia, un termen?

Două săptămâni, vă rog să consemnați.

S-au retrimis la comisie pct.20 și 21.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea art.40 din Legea nr.26/1996 - Codul Silvic (rămasă pentru votul final).  

22. Propunerea legislativă pentru modificarea art.40 din Legea nr.26/1996 - Codul Silvic.

Legea are caracter ordinar.

Respinsă de Senat.

Raport suplimentar de adoptare din partea Comisiei pentru agricultură, silvicultură și servicii specifice.

Suntem în procedură de urgență.

Dacă inițiatorul dorește să intervină?

Inițiatorul nu dorește să intervină.

Dacă există, din partea Guvernului, intervenții?

Domnul secretar de stat Vasile Lupu.

   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Distinși deputați,

Fără a vă plictisi vă enumăr doar câteva argumente pentru care Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.

1. Proiectul pentru modificarea art. 40 din Legea nr. 26 Codul Silvic nu este necesar întrucât art. 40 din Codul silvic face parte din titlul 2, "Fondul forestier proprietate publică".

Prevederile comune pentru cele două categorii de proprietate se regăsesc în titlul 4, "Dispoziții comune fondului forestier proprietate publică și fondului forestier proprietate privată".

Nici în titlul 3 și nici în titlul 4 din Codul silvic nu se face vorbire despre cota de tăiere pentru pădurile proprietate privată. Reglementarea acestei cantități este prevăzută în Ordonanța Guvernului nr. 96/1998, așa cum a fost ea modificată prin Legea nr. 120/2004.

În ceea ce privește realizarea precontărilor, acest aspect este reglementat prin instrucțiunile tehnice în vigoare, fiind o activitate care poate fi asigurată numai de personalul tehnic, și nu de proprietari.

De asemenea, în motivarea proiectului de lege, prezentată în expunerea de motive, se face o confuzie între ce prevede Legea nr. 26 - Codul Silvic și Ordonanța Guvernului nr. 96.

Despre ce este vorba?

Art. 40 din Codul silvic vorbește despre volumul maxim de masă lemnoasă ce se poate recolta anual din păduri, și care face obiectul hotărârii de Guvern prevăzută în art. 43 din Ordonanța Guvernului nr. 96/1998, de a aproba destinația volumului masei lemnoase. Cu alte cuvinte, se face confuzie între destinația masei lemnoase, care nu are nici o influență asupra volumului care poate fi recoltat anual din păduri.

Având în vedere considerentul de mai sus, noi nu suntem de acord cu această propunere legislativă.

Facem precizarea că, pe data de 9 martie 2006, domnul deputat Garda Kalman a făcut afirmația că acest raport a fost adoptat de comisie. Pot să vă spun că el a fost respins și vă pot prezenta și raportul pentru că-l am în dosar.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Din partea comisiei, domnul deputat Tabără.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Am să vă prezint raportul suplimentar asupra propunerii legislative pentru modificarea art. 40 din Legea nr. 26/1996 - Codul silvic.

În conformitate cu prevederile art. 89 și 108 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru agricultură, silvicultură și servicii specifice a fost sesizată, spre dezbatere pe fond, cu propunerea legislativă pentru modificarea art. 40 din Legea nr. 26/1996 - Codul silvic.

Propunerea legislativă pentru modificarea art. 40 din Legea nr. 26/1996 - Codul silvic face parte din categoria legilor organice, potrivit prevederilor art. 73 din Constituția României, republicată.

Raportul comisiei a fost adoptat în ședința din 11 aprilie 2006.

Propunerea legislativă pentru modificarea art. 40 din Legea nr. 26/1996 - Codul silvic a fost respinsă de Senat în ședința din 23 iunie 2005.

Inițiativa legislativă, potrivit art. 75 alin. 1 și 3 din Constituția României, republicată, și art. 92 alin. 9 pct. 2 din regulamentul Camerei Deputaților, republicat, este de competența decizională a Camerei Deputaților.

În urma dezbaterilor menționez că, în ședința din 11 aprilie 2006, comisia propune admiterea, cu modificări, a propunerii legislative pentru modificarea art. 40 din Legea nr. 26/1996 - Codul silvic.

Am să revin cu un punct de vedere.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Dacă vreți acum să faceți și o propunere de minute, din partea comisiei?

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

5 minute.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Dacă există obiecții, comentarii? Nu sunt.

Din partea Grupurilor parlamentare, intervenții, vă rog.

Există o intervenție din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat.

Domnul Tabără, dacă doriți să interveniți, că sunteți singurul intervenient.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă rog să acceptați ca această inițiativă legislativă să fie retrimisă la comisie pentru reanalizare.

Este, cred, cadrul cel mai corect.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Supun aprobării dumneavoastră propunerea de retrimitere la comisie a acestei inițiative legislative.

Vă rog să vă exprimați votul.

Propunerea de retrimitere la comisie s-a respins cu 71 de voturi contra, 29 pentru și 5 abțineri.

 
   

Dacă există intervenții la dezbateri generale?

Nu sunt intervenții la dezbateri generale.

Trecem, în aceste condiții, la dezbaterile pe articole.

Dacă la titlul legii există obiecții sau comentarii? Nu sunt.

Dacă la articolul unic, așa cum a fost formulat de comisii în ultimul raport, există observații, comentarii? Nu sunt.

Rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru completarea Legii fondului funciar nr.18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare (rămas pentru votul final).  

23. Proiectul de Lege pentru completarea Legii fondului funciar nr.18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Legea are caracter organic. A fost adoptată de Senat.

Raport suplimentar de adoptare din partea Comisiei pentru agricultură, silvicultură și servicii specifice, după ce propunerea inițială a comisiei, de respingere, nu a fost adoptată.

Suntem cameră decizională.

Dacă există intervenții din partea inițiatorului. Nu sunt intervenții din partea inițiatorului.

Guvernul ? Punct de vedere.

   

Domnul Vasile Lupu:

Distinși deputați,

Considerăm că nu este oportună promovarea unui act normativ cu posibile efecte retroactive și nici inserarea într-o lege referitoare la locuințe a unor prevederi care au în vedere situația juridică a terenurilor, în condițiile în care această situație, precum și modalitățile de revendicare și restituire a acestor terenuri formează deja obiectul unor reglementări în vigoare.

Aspectele vizate sunt deja reglementate în Codul civil, Legea fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările și completările ulterioare, și, nu în ultimul rând, Legea nr. 247/2005.

Vă mulțumesc.

Guvernul nu susține propunerea legislativă.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnul secretar de stat.

Comisia, vă rog.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Este, de asemenea, un raport suplimentar asupra proiectului de lege pentru completarea Legii nr.18/1991 a fondului funciar, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

În conformitate cu prevederile art. 89 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de lege pentru completarea Legii fondului funciar nr.18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Proiectul de lege pentru completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, face parte din categoria legilor organice, potrivit prevederilor art. 73 din Constituția României, republicată.

Raportul comisiei a fost adoptat, în unanimitate, în forma prezentată de Senat, în ședința din 11 aprilie 2006.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din 23 iunie 2005.

Proiectul de lege, potrivit art. 75 alin. 1 din Constituția României, republicată, și art. 92, alin. 9 pct. 2 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, este de competența decizională a Camerei Deputaților.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Dacă există intervenții la dezbateri generale? Nu sunt.

În aceste condiții proiectul rămâne la vot final.

Doamnelor și domnilor deputați,

Din partea Biroului permanent, pe care l-am consultat în majoritatea sa, înaintez Comitetului liderilor propunerea de modificare a programului de lucru, în mod excepțional, conform art. 90, și prelungirea dezbaterilor pe proiecte de lege până la 12,30, întrucât jumătate de oră pentru vot final e suficient.

Nu avem o ordine de zi foarte îndelungată la votul final.

Dacă există obiecții din partea Comitetului liderilor. Nu sunt.

Vă mulțumesc.

În aceste condiții, să considerăm programul de lucru modificat până la 12,30, pe dezbateri.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea Legii nr.705/2001, privind sistemul național de asistență socială (rămasă pentru votul final).  

24. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.705/2001 privind sistemul național de asistență socială.

Legea are caracter organic.

A fost respinsă de Senat.

Raport de respingere de la Comisia pentru muncă.

Inițiatorul, dacă dorește să ia cuvântul.

Nu dorește.

Dacă din partea Guvernului există intervenții. Nu sunt.

Comisia, domnul președinte Duțu, vă rog.

     

Domnul Stelian Duțu:

Respingere.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Da, nu există o altă intervenție din partea comisiei.

La dezbateri generale, există intervenții? Nu sunt intervenții.

Propunerea de respingere va fi supusă votului la 12,30.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea art.6 din Legea nr.203/1999 privind permisele de muncă (rămasă pentru votul final).  

25. Propunerea legislativă pentru completarea art.6 din Legea nr.203/1999 privind permisele de muncă.

Dacă există intervenții din partea inițiatorului? Nu sunt.

Din partea Guvernului? Nu sunt.

Din partea comisiei? Nu sunt.

Dezbateri generale. Nu sunt.

La vot final. Nu există amendamente admise sau respinse.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Anexei 2, cap.A, pct.8 și 9 a Legii nr.107/1996 și a Ordonanței de Urgență nr.107/2002 (rămasă pentru votul final).  

26. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Anexei 2, cap.A, pct.8 și 9 a Legii nr.107/1996 și a Ordonanței de Urgență nr.107/2002.

Legea are caracter ordinar. A fost respinsă de Senat.

Raport suplimentar 2, de respingere, din partea Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic.

Suntem cameră decizională.

Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul?

Domnul deputat Hanganu.

   

Domnul Romeo Octavian Hanganu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Circuitul în natură al acestei inițiative legislative dovedește clar că ministerul nu are nici un fel de motiv tehnic, serios, pentru respingerea inițiativei, ci doar unele de ordin subiectiv.

Este și cazul ultimului raport suplimentar: după cel de aprobare, apare unul de respingere, datorită punctului de vedere al Ministerului Mediului și apelor, conform căruia modul de organizare actual al Companiei naționale "Apele Române" este cunoscut la Uniunea Europeană, și modificarea lui în această perioadă ne-ar face deservicii în procesul de integrare.

Sigur că motivul este pueril și, după cum ne dăm seama, este grav faptul că încercăm să rezolvăm o greșeală făcută, care este în discordanță cu ceea ce cere Consiliul European prin Directiva 2000, în schimb, nu este grav faptul că am trimis acolo o formă de organizare care este, efectiv, artificială, pe problema pe care o atacă această inițiativă legislativă. Așa încât, rămânem pentru moment cu situația stabilită dinainte de 1990 de către Secretarul general al Partidului Comunist, care a arătat cu degetul unde trebuie să fie o direcție de ape, și rămânem cu aceeași situație care după 1990 a fost perpetuată, datorită faptului că a existat un director de direcție a apelor la Buzău, care a devenit ministru și care a dorit să-și țină locul la direcția respectivă în perioada în care a fost ministru.

Ce este cert este faptul că nu există un bazin hidrografic Buzău-Ialomița, există un bazin hidrografic Ialomița-Prahova și un bazin hidrografic Siret din care face parte și Buzăul.

Cu toate acestea, bineînțeles deloc emoționat de faptul că inițiativa mea ar crea instabilitate în procesul de integrare în Uniunea Europeană, și deloc de acord cu punctul de vedere al ministerului, doresc să retrag, să nu mai susțin această formă a actualei inițiative legislative, din două motive: unul de formă, pentru că ea deja se referă la o serie de acte legislative care sunt depășite, care au fost înlocuite cu altele, și un motiv de fond, poate mai serios, acela că poate exista un mod de organizare mai bun decât cel pe care l-am propus în acest moment și care rezolvă toate problemele care sunt în litigiu.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Din păcate, fiind pe ordinea de zi nu o mai putem retrage dar, sigur că va fi supusă votului.

Din partea Guvernului dacă mai există intervenții? Nu.

Din partea comisiei, domnul deputat Traian Igaș.

 
   

Domnul Traian Constantin Igaș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Propunerea legislativă a fost respinsă în Senat în ședința din 5 decembrie 2005.

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a făcut un nou raport suplimentar, care a fost adoptat cu unanimitate de voturi și este pentru respingerea acestei inițiative legislative.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Da, vă mulțumesc.

Dacă există intervenții la dezbateri generale?

Nu există intervenții la dezbateri generale fiind propunere de res....

Aaa, vă rog frumos, domnul deputat, îmi cer scuze.

 
   

Domnul Victor Sanda:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Eu vreau să fac o intervenție în susținerea propunerii domnului deputat Hanganu, pentru că e bine totuși să vorbim de o românie reală, și vreau să vă spun că și județul Dâmbovița, pe care-l reprezint, are de suferit datorită acestor împărțiri.

Vreau să vă spun că, așa, pentru noi, ar trebui să cerem de la Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor câte investiții s-au făcut în bazinul hidrografic al ialomiței și al Prahovei în ultimii 15 ani.

O să rămâneți surprinși că nu au fost alocați nici banii pentru apărări foarte importante de maluri, care au dus la eroziuni imense. Dar, pentru că văd că noi nu putem să fim parlamentari sută la sută, în nici un caz, și trebuie neapărat să fim întâi membri de partid și după aceea parlamentari, eu v-aș fi rugat să vă revizuiți părerea și să votați pentru această inițiativă.

Vreau să vă dau un exemplu punctual: județul Dâmbovița este traversat de trei mari cursuri de apă, iar investițiile se dictează de la Buzău sau, eventual, de la Pitești.

Situația este foarte grea și o nouă reîmpărțire, o nouă zonare a acestor activități ar fi fost nimerită.

Eu vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnul deputat.

Alte intervenții nu sunt la dezbateri generale.

Fiind propunere de respingere, rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.115/1999 privind responsabilitatea ministerială (rămasă pentru votul final).  

27. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.115/1999 privind responsabilitatea ministerială.

Legea are caracter organic.

A fost respinsă de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Inițiatorul, dacă dorește să ia cuvântul? Nu dorește.

Din partea Guvernului? Nu.

Comisia juridică, de disciplină și imunități, vă rog.

   

Domnul Florin Iordache:

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins această propunere.

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic propune, prin avizul său, respingerea propunerii legislative.

Guvernul nu susține această inițiativă legislativă.

Consiliul Legislativ avizează favorabil.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților respingerea propunerii legislative pentru modificarea și completarea legii nr.115/1999 privind responsabilitatea ministerială.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă există intervenții, la dezbateri generale? Nu sunt.

Fiind propunere de respingere, rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind producerea și comercializarea făinii, pâinii și produselor de panificație (rămasă pentru votul final).  

28. Propunerea legislativă privind producerea și comercializarea făinii, pâinii și produselor de panificație.

Legea are caracter organic. A fost respinsă de Senat; raport de respingere din partea Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice. Suntem Cameră decizională.

Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul? Vă rog, domnule deputat Bentu.

   

Domnul Dumitru Bentu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Inițiativa legislativă privind producerea și comercializarea făinii, pâinii și a produselor de panificație este o încercare de transpunere a cadrului legislativ modern privind preluarea, depozitarea, asigurarea și comercializarea cerealelor, pe principii calitative, care să determine obținerea unor produse competitive și o stabilizare a pieței la aceste produse.

În prezent, în România funcționează, pe bază de licență de fabricație, în sectorul de morărit, circa 1.400 de agenți economici, iar în sectorul de panificație, circa 5.000 de agenți economici care, datorită sistemului actual de emitere și verificare a licenței de fabricație, nu pot fi supravegheați și controlați periodic, în ceea ce privește modul de achiziționare, păstrare și prelucrare a materiilor prime, stare de igienă a personalului, condițiile de comercializare.

Definirea compoziției și a principalelor caracteristici ale pâinii și produselor de panificație sunt practicate și în alte state. De exemplu: standardul de identitate - în Statele Unite ale Americii, mărcile de produse - în Franța, reglementări - în Canada.

Lipsa unui cadru legislativ adecvat permite atât fabricarea unor produse necorespunzătoare din punct de vedere al calității și stării de igienă, cât și practicarea unor proceduri nelegale privind achiziția de materii prime, utilizarea forței de muncă, înregistrarea și comercializarea produselor.

Sunt, deci, necesare eforturi legislative pentru elaborarea unor reglementări armonizate cu reglementările specifice în domeniul alimentar european, care să asigure atât protecția sănătății și interesele consumatorilor, cât și o competiție corectă a produselor, evitând, în același timp, fraudele, falsificările, barierele tehnice comerciale. Numai evaziunea fiscală este apreciată ca aflându-se între 40 și 70% din totalul producției de pâine și a produselor de panificație.

În acest context, am considerat necesară elaborarea acestui act normativ, care să rezolve următoarele cerințe: asigurarea siguranței și securității alimentare a produselor de morărit și panificație; supravegherea și controlul privind siguranța și securitatea alimentară pe tot lanțul tehnologic al produselor de panificație - moară, brutărie, comerciant, consumator; crearea unui cadru unitar de urmărire și verificare a activității economice a agenților economici, precum și a unui sistem de sancționare eficient pe filiera amintită; creșterea valorii nutritive a produselor de morărit-panificație cu efecte directe asupra stării de sănătate a populației.

Stimați colegi,

Sunt câteva dintre argumentele, prin intermediul cărora am încercat să vă conving să votați favorabil această inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Guvernului?

Domnul secretar de stat Vasile Lupu.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Distinși deputați,

Începând cu anul 2005, produsele alimentare românești, inclusiv cele de morărit și panificație, se realizează și comercializează respectând aceleași cerințe și condiții ca și produsele din Uniunea Europeană.

Legislația existentă privind producerea și comercializarea făinii, pâinii și produselor de panificație este armonizată integral cu cea din Uniunea Europeană și, ținând cont de faptul că în Uniunea Europeană nu există o reglementare specială pentru pâine, care să fie transpusă în legislația națională, considerăm că nu este oportună o lege privind producerea și comercializarea făinii, pâinii și produselor de panificație.

În consecință, Guvernul nu susține propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Din partea comisiei?

Domnul deputat Tabără.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Vă prezint raportul asupra Propunerii legislative privind producerea și comercializarea făinii, pâinii și produselor de panificație.

În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice a fost sesizată, spre dezbaterea pe fond, cu Propunerea legislativă privind producerea și comercializarea făinii, pâinii și produselor de panificație.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ, avizul negativ al Consiliului Economic și Social și punctul de vedere negativ al Guvernului.

Propunerea legislativă privind producerea și comercializarea făinii, pâinii și produselor de panificație face parte din categoria legilor organice, potrivit prevederilor art.73 din Constituția României, republicată.

Proiectul de lege a fost respins cu 15 voturi pentru și 9 voturi împotrivă, în ședința din 11 aprilie 2006, din următoarele motive: în legislația României există reglementări a căror aplicare permite realizarea de materii prime și produse de panificație care să asigure siguranța alimentară a consumatorului.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat în ședința din 16 martie 2006.

Proiectul de lege, potrivit art.75 alin.(1) și alin.(3) din Constituția României, republicată, și art.92 alin.(9) pct.2 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, este de competența decizională a Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă la dezbateri generale există intervenții? Nu sunt.

Propunerea, fiind de respingere, rămâne la vot final.

 
Propunerea legislativă privind obligativitatea înscrierii grupei sanguine și RH-ului în actul de identitate și permisul de conducere auto (retrimisă comisiei).  

29. Propunerea legislativă privind obligativitatea înscrierii grupei sanguine și a RH-ului în actul de identitate și permisul de conducere auto.

Doamna deputat Daniela Popa a cerut cuvântul pe procedură.

   

Doamna Daniela Popa:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cu respect vă rog să aprobați retrimierea acestui proiect de lege la comisie. Conducând ședința Camerei Deputaților, nu am putut să fiu prezentă în cadrul comisiei, pentru susținerea acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc mult.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Vă mulțumesc.

Da. Intervenție pe procedură.

Vă rog frumos, domnule deputat Ifrim.

 
   

Domnul Mircea Ifrim:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În calitate de președinte al Comisiei pentru sănătate și familie, fac intervenția pe procedură, însă subliniez că este un proiect legislativ bun. În caz de accident și de situații speciale, este bine ca RH-ul și grupa sanguină să fie trecute pe actul de identitate. Dat fiindcă este o problemă care privește direct Comisia pentru sănătate și familie, pe procedură, aș ruga să se dea și Comisiei pentru sănătate și familie, cel puțin pentru aviz.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Din păcate, în acest stadiu, nu mai este posibilă solicitarea unui aviz, dar sunt sigur că colegii parlamentari țin cont de punctul de vedere calificat al dumneavoastră.

Dacă nu mai există alte intervenții pe procedură, supun votului dumneavoastră propunerea de retrimitere la comisie.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, sunt 145 de deputați prezenți; 124 de voturi pentru, 19 împotrivă, nici o abținere; doi deputați nu au votat.)

Da, vă mulțumesc. S-a adoptat cu 124 de voturi pentru, 19 voturi împotrivă.

 
   

Termen la comisie: două săptămâni, dat fiind calendarul. De acord, două săptămâni? Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea art.5 din Legea nr.82/1992 privind rezervele de stat (rămas pentru votul final).  

30. Proiectul de Lege pentru modificarea art.5din Legea nr.82/1992 privind rezervele de stat.

Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul? Inițiatorul nu dorește să ia cuvântul.

Din partea Guvernului, intervenții? Nu sunt.

Din partea Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare?

Domnule președinte Tudose, bine ați venit!

   

Domnul Mihai Tudose:

Bine v-am găsit, domnule președinte!

Domnule președinte,

Este a treia oară când prezentăm acest raport de respingere. Nu știu dacă mai este cazul ca să-l citesc pe tot. A fost acum două săptămâni. Inițiatorul a venit și a susținut importanța deosebită a acestui proiect de lege, proiect de lege pe care a binevoit să și-l retragă după patru zile.

În consecință, conform procedurilor, nu am mai putut să-l retragem, fiind prins pe ordinea de zi, dar Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare și-a menținut punctul de vedere anterior și vă propune, în continuare, în unanimitate, respingerea acestui proiect de lege.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Intervenții la dezbateri generale? Nu sunt.

Fiind propunere de respingere, rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii arendării nr.16/1994 (rămas pentru votul final).  

31. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii arendării nr.16/1994.

Legea are caracter organic; adoptat de Senat. Raport de respingere; al doilea raport suplimentar de respingere din partea Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Dacă inițiatorul, dorește să intervină? Nu.

Guvernul? Nu.

Comisia?

Comisia menține punctul de vedere din raport.

Dacă există intervenții la dezbateri generale? Nu sunt.

Propunere de respingere, rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative privind amplasarea unor monumente ale Poetului Național Mihai Eminescu (rămasă pentru votul final).  

32. Propunerea legislativă privind amplasarea unor monumente ale Poetului Național Mihai Eminescu.

Legea are caracter ordinar. A fost respinsă de Senat. Raport comun - Comisia pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă și Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic - de respingere.

Inițiatorul, dacă dorește să ia cuvântul? Inițiatorii nu doresc să ia cuvântul.

Din partea Guvernului, intervenții? Nu sunt.

Rog comisiile să-și exprime punctul de vedere.

Vă rog frumos, domnule deputat.

   

Domnul Petre Străchinaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Este un raport comun al Comisiei pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă și al Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic.

Guvernul nu a susținut adoptarea acestei propuneri legislative.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a prezentat un aviz negativ, în data de 15 martie a.c.

Propunerea legislativă a fost dezbătută în procedură obișnuită în ședințele din 21 și 22 martie a.c., de către Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, și în datele de 4 și 12 aprilie a.c., de Comisia pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă.

Potrivit prevederilor art.73 din Constituție, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

În conformitate cu prevederile art.54 și ale art.55 din Regulamentul Camerei Deputaților, la lucrările Comisiei pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă au participat domnul secretar de stat Ioan Onisei, din partea Ministerului Culturii și Cultelor, și domnul senator Gheorghe Funar, din partea inițiatorilor.

Raportul Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a fost adoptat cu 10 voturi pentru, un vot împotrivă și 8 abțineri.

Membrii Comisiei pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă au hotărât respingerea propunerii legislative; în urma votului: două voturi pentru, 11 voturi împotrivă și două abțineri.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat în ședința din 20 februarie 2006.

Această propunere legislativă este de competența decizională a Camerei Deputaților și comisiile au propus respingerea ei.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă există intervenții la dezbateri generale? Nu sunt.

Fiind propunere de respingere, rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea art.43 din Legea nr.58/1998 Legea bancară, modificată și completată prin Legea nr.485/2003 (rămasă pentru votul final).  

33. Propunerea legislativă pentru completarea art.43 din Legea nr.58/1998, Legea bancară, modificată și completată prin Legea nr.485/2003.

Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul? Nu.

Guvernul? Nu.

Comisia de buget, finanțe și bănci? Vă rog frumos. Nu.

Propunerea este de respingere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

La vot final, fiind propunere de respingere.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr.977/2003 privind taxa pentru serviciul public de Radiodifuziune și a Hotărârii Guvernului nr.978/2003 privind taxa pentru serviciul public de Televiziune (rămasă pentru votul final).  

34. Propunerea legislativă pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr.977/2003 privind taxa pentru serviciul public de Radiodifuziune și a Hotărârii Guvernului nr.978/2003 privind taxa pentru serviciul public de Televiziune.

Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul? Inițiatorul dorește să ia cuvântul.

Doamna deputat Ardelean.

   

Doamna Cornelia Ardelean:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Această propunere legislativă este prima propunere legislativă pe care am formulat-o în calitate de deputat. Din păcate, nu a fost corect formulată, pentru că nu trebuia să fac referire la Hotărârea de Guvern, ci asupra Legii nr.41.

Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare din Senat a constatat acest lucru, în urma sesizării Consiliului Legislativ, și în acel moment legea trebuia să urmeze un alt curs; fiind lege organică, trebuia întâi să fie dezbătută în Camera Deputaților.

Din păcate, nu s-a respectat acest lucru și a fost dezbătută întâi la Senat. Și, acum, nu știu cum am putea să îndreptăm lucrurile.

Despre ce este vorba? Este vorba despre înlăturarea unei nedreptăți: agenții economici care nu dețin aparate de radio și televizoare plătesc o taxă. Or, taxa este plata unui serviciu. Nedeținând aceste aparate, practic, nu știu de ce plătesc această taxă. Ei nu au de ce să plătească o taxă pentru un serviciu de care nu beneficiază. Persoanele fizice au fost îndreptățite. Ele nu mai plătesc taxă în situația în care nu dețin aceste aparate și acest lucru ar trebui făcut și pentru agenții economici.

Sincer, nu știu cum se poate îndrepta dezbaterea acestei propuneri legislative, în sensul ca, după ce este dezbătută în Camera Deputaților, să meargă din nou la Senat.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Aceasta, doamna deputat, sigur că se va decide la momentul la care se va stabili care este Camera decizională. Și, dacă se va stabili că este Cameră decizională Senatul, se va trimite din nou Senatului, conform procedurii.

 
   

Doamna Cornelia Ardelean:

În situația aceasta, eu vă rog, stimați colegi, să susțineți această propunere legislativă, pentru că, repet: nu este corect să plătești o taxă pentru un serviciu de care nu beneficiezi. Taxa trebuie s-o plătească cei care dețin aparatele, care beneficiază de acest serviciu. Nu aș vrea să vin cu exemple, cu mici agenți economici, care plătesc această taxă, în condițiile în care ei nici măcar nu ar avea condiții în care să țină un aparat t.v.

Vă rog din suflet să gândiți și să susțineți propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, doamnă deputat.

Din partea comisiei? Raport de respingere, înțeleg? Da. Vă mulțumesc.

Dacă există intervenții la dezbateri generale? Nu sunt.

Propunerea de respingere se va supune votului la vot final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind înălțarea unor biserici ortodoxe pentru comunitățile românești aflate în jurul granițelor României (rămasă pentru votul final).  

35. Propunerea legislativă privind înălțarea unor biserici ortodoxe pentru comunitățile românești aflate în jurul granițelor României.

Dacă inițiatorul dorește să intervină? Nu dorește.

Din partea Guvernului? Nu.

Din partea comisiei? Se menține propunerea de respingere.

La dezbateri generale, intervenții? Nu sunt.

Rămâne la vot final.

Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.181/2005 pentru completarea art.1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.59/2005 privind unele măsuri de natură fiscală și financiară pentru punerea în aplicare a Legii nr.348/2004 privind denominarea monedei naționale (rămas pentru votul final).  

36. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.181/2005 pentru completarea art.1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.59/2005 privind unele măsuri de natură fiscală și financiară pentru punerea în aplicare a Legii nr.348/2004 privind denominarea monedei naționale.

Legea are caracter ordinar, adoptată de Senat; raport de respingere din partea Comisiei de buget, finanțe și bănci. Suntem în procedură de urgență.

Domnul secretar de stat Bodu. Vă rog.

   

Domnul Sebastian Bodu (secretar de stat, ANAF):

Bună ziua!

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor deputați,

Raportul este de respingere, deoarece prevederile privind rotunjirea la un leu a taxelor și impozitelor a fost preluată în altă lege. Drept urmare, prezenta prevedere a devenit desuetă și nu face decât să repete o prevedere deja însușită de dumneavoastră.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumim, domnule secretar de stat.

Din partea comisiei? Înțeleg că se menține propunerea.

Dacă există intervenții la dezbateri generale? Nu sunt.

Rămâne la vot final.

 
Dezbateri asupra Propunerii legislative privind interzicerea accesului la demnități și funcții publice, pentru o perioadă determinată, a persoanelor care au făcut parte din nomenclatura comunistă - Legea antinomenclatură.  

37. Propunerea legislativă privind interzicerea accesului la demnități și funcții publice, pentru o perioadă determinată, a persoanelor care au făcut parte din nomenclatura comunistă - "Legea antinomenclatură".

Legea are caracter organic și a fost respinsă de Senat. Raportul de respingere al Comisiei juridice, de disciplină și imunități a fost respins de către Camera Deputaților.

Avem un nou raport, tot de respingere. Din păcate, aceasta este o încălcare a art.97 alin.4 și, ca atare, conform procedurii pe care am mai utilizat-o o dată, ar fi vorba aici despre o dezbatere pe articole. Înțeleg că nu se solicită cuvântul.

Dacă inițiatorul, în primul rând, dorește să intervină?

Pe procedură, domnul Marcu Tudor. Vă rog.

   

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am o întrebare, pe care nu ne-am putut-o lămuri în grupul nostru de partid.

Legea lustrației, care este aproape aceeași problemă tratată într-un mod asemănător, chiar, a fost trimisă la Senat, întâi; ulterior, la Camera decizională, fiind Camera Deputaților.

Aceeași lege, în altă formă și cu o altă denumire, inițiată de alții, a fost trimisă la început în Camera Deputaților, ulterior în Senat, Cameră decizională fiind Senatul.

Care este logica în care ne putem înscrie cu aceleași proceduri tratate în mod diferit?

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Dar, cu toată considerația, și la legea aceasta, tot Camera Deputaților este Cameră decizională. Suntem Cameră decizională, ca și la cealaltă. Ea a fost respinsă de Senat și noi ne pronunțăm ca și Cameră decizională. Da.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Dacă este așa, bine. Noi am avut ieri discuția, fiind convinși că această lege este trimisă la noi, la început.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Nu, nu, nu.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Bine, vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Dacă, din partea Guvernului, există intervenții? Nu sunt.

Din partea Comisiei juridice, de disciplină și imunități? Domnul deputat deputat.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Voiam să-l lămuresc pe colegu nostru, Marcu Tudor.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog, vă rog, să interveniți.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Comisia juridică, de disciplină și imunități, chiar dacă nu a respectat regulamentul, a menținut punctul de vedere privind respingerea, pentru că, în momentul în care am analizat-o, am ținut cont și de celelalte avize, de punctul de vedere al Consiliului Legislativ, și am considerat că nu este tocmai în ordine. De aceea, noi ne-am menținut cele două puncte de vedere și am respins acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Vă mulțumesc.

Pe procedură, domnul deputat Ponta.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Am luat cuvântul și data trecută pe acest proiect legislativ și am fost de acord cu retrimiterea la comisie, tocmai pentru că are un obiect de reglementare destul de apropiat de o altă lege, care este venită de la Senat. Ideea principală era de a discuta în Comisia juridică, de disciplină și imunități, după care, sigur, și în plen, două legi care au un obiect extrem de apropiat și de a încerca să avem o soluție similară. Ar fi destul de ciudat pentru Cameră să admită o lege și să respingă o altă lege destul de apropiată, sau invers. Pur și simplu, cred că ar fi nevoie aici de o concepție a Camerei Deputaților unitară, fiind vorba de un obiect de reglementare identic.

Din acest motiv, cred că ar trebui ca și această lege să fie discutată la comisie odată cu legea venită de la Senat, sub denumirea de Legea lustrației.

Vă mulțumesc. De altfel, ambele legi sunt inițiate de către deputați și cred că ar fi nevoie să avem o reglementare unitară.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul deputat Calimente, din partea Grupului parlamentar al P.N.L., după care voi întrerupe dezbaterile, dat fiindcă este ora 12 și jumătate și vom relua dezbaterea acestui proiect de lege în următoarea ședință de plen.

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Mihăiță Calimente:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sigur că, la prima vedere, cele două proiecte de lege par asemănătoare. Cine le-a citit, însă, își dă seama că este vorba de cu totul și cu totul altceva. Proiectul de Lege antinomenclatură a fost de fapt făcut tocmai ca să boicoteze Legea lustrației și s-o trimisă în derizoriu. Nu cred că există nici un fel de asemănare și, de aceea, pentru că este a doua oară când acest proiect de lege ajunge în această fază a respingerii, vă rog frumos, domnule președinte, să-l supuneți respingerii.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Vă mulțumesc, domnule deputat.

Întrucât este ora 12,31, sistez dezbaterile la acest proiect.

Rog liderii de grup să invite parlamentarii în sală, pentru vot final.

Două minute de pauză, după care trecem la votul final.

 
  Supunerea la votul final:  

(După pauză, lucrările ședinței s-au reluat la ora 12,35.)

   

Domnul Bogdan Olteanu:

Rog doamnele și domnii parlamentari să ia loc în sală.

Rog liderii de grup să-și invite colegii să vină în sală.

Vă rog să vă introduceți cartelele. O să facem și o verificare a prezenței, într-un minut.

Vă rog să luați loc în bănci, ca să putem să procedăm la vot.

Vă rog să facem o verificare a prezenței, pentru ca să verificăm și cvorumul de ședință.

Rog, serviciul tehnic, să inițializați sistemul!

Vă rog să vă exercitați prezența. Vă rog să vă manifestați prezența, ca să știm câți suntem. Da. Vă mulțumesc. În momentul acesta, sunt înregistrați 186 de prezenți.

Rugămintea este ca toți colegii să-și introducă cartelele și liderii de grup să-și invite colegii.

 
     

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Domnule președinte, unii au votat "da" și alții au votat "nu", în virtutea ordinelor pe care le-au primit!

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Noi nu putem în nici un fel, domnule deputat, să țărmurim dreptul parlamentarilor de a vota, sau de a se abține.

Trecem la sesiunea de vot final.

 
  Proiectul de Lege privind ratificarea Acordului de împrumut între România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru finanțarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la București la 27 ianuarie 2006 (adoptat);

1. Proiectul de Lege privind ratificarea Acordului de împrumut între România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru finanțarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la București la 27 ianuarie 2006.

Legea are caracter ordinar; prioritate legislativă.

Suntem primă Cameră sesizată.

Vă rog să vă exprimați votul. Da, vă mulțumesc. S-a adoptat.

(Conform afișajului, sunt înregistrați 194 de deputați prezenți; 189 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă, o abținere; un deputat nu a votat.)

  Propunerea legislativă de modificare și completare a Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară (nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptare);

2. Propunerea legislativă de modificare și completare a Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară.

Legea are caracter organic.

Suntem primă Cameră sesizată.

Vă rog să vă exprimați votul. Nu este propunere de respingere.

Propunerea nu a fost adoptată. A întrunit numai 60 de voturi pentru.

(Conform afișajului, sunt înregistrați 199 de deputați prezenți; 60 de voturi pentru, 126 de voturi împotrivă, 12 abțineri; un deputat nu a votat.)

  Propunerea legislativă privind modificarea Legii 215/2001 a Administrației Publice Locale, cu modificările și completările ulterioare (adoptată propunerea de respingere);

3. Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr.215/2001 a Administrației Publice Locale, cu modificările și completările ulterioare.

Legea are caracter organic.

Suntem primă Cameră sesizată.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să vă manifestați votul.

(Conform afișajului, sunt înregistrați 207 deputați prezenți; 178 de voturi pentru, 25 de voturi împotrivă, o abținere; trei deputați nu au votat.)

Da. Propunerea de respingere a fost adoptată cu 178 de voturi.

  Propunerea legislativă pentru înființarea comunei Bărbulești, județul Ialomița, prin reorganizarea comunei Armășești (adoptată);

4. Propunerea legislativă pentru înființarea comunei Bărbulești, județul Ialomița, prin reorganizarea comunei Armășești.

Legea are caracter organic.

Suntem primă Cameră sesizată.

Vă rog să vă exprimați votul.

(Conform afișajului, sunt înregistrați 200 deputați prezenți; 173 de voturi pentru, 20 de voturi împotrivă, 6 abțineri; un deputat nu a votat.)

Propunerea s-a adoptat cu 173 de voturi pentru.

  Propunerea legislativă privind modificarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor (adoptată);

5. Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.

Comisia propune respingerea legii; are caracter organic.

Suntem primă Cameră sesizată.

Vă rog să vă exprimați votul. Comisia propune respingerea.

(Conform afișajului, sunt înregistrați 199 de deputați prezenți; 186 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă, două abțineri; trei deputați nu au votat.)

Propunerea de respingere a fost adoptată cu 186 de voturi pentru.

  Proiectul de Lege privind pensiile facultative (adoptată);

6. Proiectul de Lege privind pensiile facultative.

Legea are caracter organic; este prioritate legislativă de integrare.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să vă exprimați votul. Legea are caracter organic.

(Conform afișajului, sunt 196 de deputați prezenți; 190 de voturi pentru, două voturi împotrivă, trei abțineri; un deputat nu a votat.)

Da. Vă mulțumesc. Legea a fost adoptată cu 190 de voturi pentru.

  Proiectul de Lege privind unele măsuri de protecție socială a personalului disponibilizat din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva, prin concedieri colective, ca urmare a restituirii pădurilor către foștii proprietari (adoptat);

7. Proiectul de Lege privind unele măsuri de protecție socială a personalului disponibilizat din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor- Romsilva, prin concedieri colective, ca urmare a restituirii pădurilor către foștii proprietari. Legea are caracter ordinar, suntem Cameră decizională, vă rog să votați.

(Conform afișajului, sunt înregistrați 191 deputați prezenți, 179 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă, 4 abțineri, 4 deputați nu au votat.)

Da. Legea a fost adoptată. Vă mulțumesc.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.18/2006 pentru completarea art.3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.59/2005 privind unele măsuri de natură fiscală și financiară pentru punerea în aplicare a Legii nr.348/2004 privind denominarea monedei naționale (adoptat);

8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 18/2006 pentru completarea art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2005 privind unele măsuri de natură fiscală și financiară pentru punerea în aplicare a Legii nr.348/2004 privind denominarea monedei naționale. Legea are caracter organic, suntem Cameră decizională. Vă rog să votați.

(Conform afișajului, sunt înregistrați 196 deputați prezenți, 194 de voturi pentru, 2 deputați nu au votat.)

Da. Vă mulțumesc. S-a adoptat.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.203/2005 pentru modificarea și completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal (adoptat);

9. Proiectul de lege privind aprobare Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 203/2005 pentru modificarea și completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal. Legea are caracter ordinar, suntem cameră decizională. Vă rog să votați.

(Conform afișajului, sunt înregistrați 195 deputați prezenți, 191 de voturi pentru, un vot împotrivă, nicio abținere, 3 deputați nu au votat.)

Da. Vă mulțumesc. S-a adoptat.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.10/2006 privind unele măsuri derogatorii de la Legea datoriei publice nr.313/2004 (adoptat);

10. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 10/2006 privind unele măsuri derogatorii de la Legea datoriei publice nr.313/2004. Legea are caracter ordinar. Suntem Cameră decizională. Vă rog să votați.

(Conform afișajului, sunt înregistrați 195 deputați prezenți, 172 de voturi pentru, 20 de voturi împotrivă, 2 abțineri, un deputat nu a votat.)

Da. Vă mulțumesc. S-a adoptat.

  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor (adoptat);

11. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor. Legea are caracter ordinar. Suntem Cameră decizională. Vă rog să votați.

(Conform afișajului, sunt înregistrați 196 deputați prezenți, 190 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă, o abținere, 3 deputați nu au votat.)

Da. Vă mulțumesc. S-a adoptat.

  Propunerea legislativă pentru modificarea art.40 din Legea nr.26/1996 - Codul Silvic (respinsă);

12. Propunerea legislativă pentru modificarea art.40 din Legea nr.26/1996 - Codul silvic. Legea are caracter ordinar. Suntem Cameră decizională. Vă rog să votați. Propunerea este de adoptare.

Da. Vă mulțumesc. Cu 158 de voturi împotrivă, 38 de voturi pentru, 5 abțineri s-a respins.

  Proiectul de Lege pentru completarea Legii fondului funciar nr.18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare (respins);

13. Proiectul de Lege pentru completarea Legii fondului funciar nr.18/1991 republicată, cu modificările și completările ulterioare. Legea are caracter organic, suntem Cameră decizională. Vă rog să votați.

Comisia nu propune respingerea. O citesc, dacă e așa ceva. Deci, supun aprobării raportul comisiei de a admite... de adoptare, dacă era raport de respingere vă citeam, domnilor colegi.

Da. Vă mulțumesc. 102 voturi împotrivă, 75 pentru, 17 abțineri, s-a respins.

  Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.705/2001, privind sistemul național de asistență socială (adoptată propunerea de respingere);

14. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.705/2001 privind sistemul național de asistență socială. Legea are caracter organic, suntem Cameră decizională. Comisia propune respingerea. Vă rog să votați.

S-a votat respingerea cu 182 de voturi pentru, 3 împotrivă, o abținere.

  Propunerea legislativă pentru completarea art.6 din Legea nr.203/1999 privind permisele de muncă (adoptată propunerea de respingere);

15. Propunerea legislativă pentru completarea art.6 din Legea nr.203/1999 privind permisele de muncă. Legea are caracter ordinar, suntem Cameră decizională. Comisia propune respingerea. Vă rog să votați.

(Conform afișajului, sunt înregistrați 196 deputați prezenți, 185 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă, o abținere, 7 deputați nu au votat.)

Da. Vă mulțumesc. S-a respins.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Anexei 2, cap.A, pct.8 și 9 a Legii nr.107/1996 și a Ordonanței de Urgență nr.107/2002 (adoptată propunerea de respingere);

16. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Anexei 2, cap. A, pct.8 și 9 al Legii nr.107/1996 și a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 107/2002. Legea are caracter ordinar, suntem Cameră decizională. Comisia propune respingerea. Vă rog să votați.

(Conform afișajului, sunt înregistrați 192 deputați prezenți, 177 de voturi pentru, 12 voturi împotrivă, 3 abțineri.)

Da. Vă mulțumesc. S-a respins.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.115/1999 privind responsabilitatea ministerială (neadoptată propunerea de respingere);

17. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.115/1999 privind responsabilitatea ministerială. Legea are caracter organic. Suntem Cameră decizională, comisia propune respingerea. Vă rog să votați.

(Conform afișajului, sunt înregistrați 206 deputați prezenți, 121 de voturi pentru, 80 de voturi împotrivă, 3 abțineri, 2 deputați nu au votat.)

   

Da. Vă mulțumesc. 121 de voturi pentru respingere, insuficiente. Întrucât Comisia juridică, de disciplină și imunități este suficientă de încărcată nu retrimit proiectul la Comisia juridică, ci îl vom dezbate pe articole, în ședința următoare.

Domnul deputat Ponta, pentru explicarea votului.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Foarte scurt, în calitate și de inițiator al acestui proiect de lege, voiam să fiu convins că toți colegii care au votat știau ce votează. Pentru că mi-aș dori să nu fie vorba aici de un considerent politic pe care s-a votat, cu semn în sus, în jos, ci să înțelegeți că era un proiect de lege făcut în concordanță cu recomandările Grupului greco- Grupului Consiliului Europei de combatere a corupției, necesar pentru integrarea României în Uniunea Europeană, care prevedea că toți miniștrii, prezenți, trecuți și viitori din această țară, au același statut ca și dumneavoastră ca și mine. Pot răspunde penal, fără a mai primi o aprobare de la președintele actual, Traian Băsescu, sau orice alt președinte. Cei care ați votat împotriva acestei legi, bănuiesc că nu ați fost corect informați asupra ei și sper să o susțineți în continuare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat, și sunt convins că în baza art.69 din Constituție, nici un parlamentar, din nici un grup parlamentar, nu votează în baza unui semn din partea vreunui coleg, ci votează în baza mandatului său reprezentativ. (Vociferări în sala de ședințe.)

 
  Propunerea legislativă privind producerea și comercializarea făinii, pâinii și produselor de panificație (neadoptată propunerea de respingere);

18. Propunerea legislativă privind producerea și comercializarea făinii, pâinii și produselor de panificație. Legea are caracter organic, suntem Cameră decizională. Comisia propune respingerea. Vă rog să votați.

(Conform afișajului, sunt înregistrați 194 deputați prezenți, 123 de voturi pentru, 68 de voturi împotrivă, 2 abțineri, un deputat nu a votat.)

Da. Vă mulțumesc. 123 de voturi pentru, insuficiente pentru respingere. Se va dezbate pe articole.

  Proiectul de Lege pentru modificarea art.5 din Legea nr.82/1992 privind rezervele de stat (adoptată propunerea de respingere);

19. Proiectul de Lege pentru modificarea art.5 din Legea nr.82/1992 privind rezervele de stat. Legea are caracter ordinar, suntem cameră decizională. Comisia propune respingerea. Vă rog să votați.

(Conform afișajului, sunt înregistrați 198 deputați prezenți, 115 voturi pentru, 78 de voturi împotrivă, 4 abțineri, un deputat nu a votat.)

Da. Vă mulțumesc. Propunerea de respingere - 115 voturi pentru. S-a adoptat.

  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii arendării nr.16/1994 (neadoptată propunerea de respingere);

20. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii arendării nr.16/1994. Legea are caracter organic. Suntem cameră decizională. Comisia propune respingerea. Vă rog să votați.

(Conform afișajului, sunt înregistrați 205 deputați prezenți, 142 de voturi pentru, 58 de voturi împotrivă, 4 abțineri, un deputat nu a votat.)

Da. Vă mulțumesc. 142 de voturi, insuficiente pentru respingere. Fiind o lege organică, se va dezbate pe articole.

  Propunerea legislativă privind amplasarea unor monumente ale Poetului Național Mihai Eminescu (adoptată propunerea de respingere);

21. Propunerea legislativă privind amplasarea unor monumente ale poetului național Mihai Eminescu. Legea are caracter ordinar. Suntem cameră decizională. Comisia propune respingerea. Vă rog să votați.

(Conform afișajului, sunt înregistrați 197 de deputați prezenți, 162 de voturi pentru, 31 voturi împotrivă, o abținere, 3 deputați nu au votat.)

Da. Vă mulțumesc. S-a adoptat respingerea.

  Propunerea legislativă pentru completarea art.43 din Legea nr.58/1998 Legea bancară, modificată și completată prin Legea nr.485/2003 (adoptată propunerea de respingere);

22. Propunerea legislativă pentru completarea art.43 din Legea nr.58/1998, Legea bancară, modificată și completată prin Legea nr.485/2003. Legea are caracter ordinar. Suntem cameră decizională, comisia propune respingerea. Vă rog să votați.

(Conform afișajului, sunt înregistrați 192 deputați prezenți, 186 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, 3 abțineri, 3 deputați nu au votat.)

Da. S-a adoptat. Vă mulțumesc.

  Propunerea legislativă pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr.977/2003 privind taxa pentru serviciul public de Radiodifuziune și a Hotărârii Guvernului nr.978/2003 privind taxa pentru serviciul public de Televiziune (adoptată propunerea de respingere);

23. Propunerea legislativă pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 977/2003 privind taxa pentru serviciul public de Radiodifuziune și a Hotărârii Guvernului nr. 978/2003 privind taxa pentru serviciul public de televiziune. Legea are caracter ordinar, suntem cameră decizională. Comisia propune respingerea. Vă rog să votați.

(Conform afișajului, sunt înregistrați 198 deputați prezenți, 106 voturi pentru, 87 de voturi împotrivă, 3 abțineri, 2 deputați nu au votat.)

Da. 106 voturi pentru propunerea de respingere. S-a adoptat propunerea de respingere.

  Propunerea legislativă privind înălțarea unor biserici ortodoxe pentru comunitățile românești aflate în jurul granițelor României (adoptată propunerea de respingere);

24. Propunerea legislativă privind înălțarea unor biserici ortodoxe pentru comunitățile românești aflate în jurul granițelor României. Legea are caracter ordinar. Suntem cameră decizională. Comisia propune respingerea. Vă rog să votați.

(Conform afișajului, sunt înregistrați 191 deputați prezenți, 149 de voturi pentru, 36 de voturi împotrivă, 6 abțineri.)

Da. Vă mulțumesc. Propunerea de respingere a fost adoptată cu 149 de voturi. Legea s-a respins.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.181/2005 pentru completarea art.1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.59/2005 privind unele măsuri de natură fiscală și financiară pentru punerea în aplicare a Legii nr.348/2004 privind denominarea monedei naționale (adoptată propunerea de respingere).

25. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 181/2005 pentru completarea art.1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2005 privind unele măsuri de natură fiscală și financiară pentru punerea în aplicare a Legii nr.348/2004 privind denominarea monedei naționale. Legea are caracter ordinar. Suntem cameră decizională. Comisia propune respingerea. Vă rog să votați.

(Conform afișajului, sunt înregistrați 193 deputați prezenți, 187 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă, o abținere, 2 deputați nu au votat.)

Da. Vă mulțumesc. S-a adoptat.

Cu aceasta, încheiem ședința de astăzi. Declar lucrările închise.

   

Ședința s-a încheiat la orele 12,55.

 
       

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti miercuri, 1 decembrie 2021, 17:21
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro