Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2006 > 09-05-2006

Ședința Camerei Deputaților din 9 mai 2006

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.59 Manuela Mitrea - declarație politică cu titlul "Guvernanții sunt insensibili la sindromul nefropatiei endemice balcanice!";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Doamna Manuela Mitrea:

"Guvernanții sunt insensibili la sindromul nefropatiei endemice balcanice!"

Nefropatia Endemică Balcanică este o boală care face în fiecare an sute de victime, multe dintre acestea aflându-se în județul Mehedinți.

În cele mai multe cazuri, persoanele afectate de maladie ajung la medic prea târziu, fiind diagnosticate cu avansate forme de cancer. Supraviețuirea lor devine doar o luptă surdă cu inevitabilul.

Așa cum este cunoscut și de specialiști, Nefropatia Endemică Balcanică (NEB) este o boală de rinichi fatală, ireversibilă, limitată geografic la câteva regiuni rurale din Peninsula Balcanică. Cu o etiologie necunoscută, evoluția bolii este lentă și ajunge să se manifeste clinic după vârsta de 40 -50 de ani. Maladia se manifestă prin insuficiență renală cronică decompensată. Rinichii își pierd capacitatea de a elimina substanțele toxice din organism, provocând grave tulburări de funcționare a tuturor organelor. Vârsta persoanelor afectate de NEB este de 30-50 de ani, boala predominând în rândul populației feminine.

Primul sat din România în care a fost depistat NEB-ul este localitatea Erghevița din județul Mehedinți. Primele cazuri au fost studiate în 1964, iar boala a fost depistată în 19 comune ce cuprind 110 sate.

Se pare că focare posibile s-ar afla situate în apropierea Municipiului Drobeta Turnu-Severin: la Erghevița, Izvorul Aneștilor, Hinova, Bistrița și în apropierea orașelor Strehaia și Vânju Mare.

Câteva mii de persoane au murit de această boală enigmatică, iar în momentul de față specialiștii apreciază că numai în România, în zona de sud-vest, aproximativ 20 de mii de persoane sunt în stadiul preclinic.

Autoritățile din Serbia și Bulgaria au luat măsuri pentru salvarea populației predispuse a fi contaminate de sindromul Nefropatiei Endemice Balcanice.

Situația locuitorilor mehedințeni a fost în atenția parlamentarilor și în trecut, însă factorii de decizie n-au luat nici o măsură care să rezolve situația.

Dacă autoritățile din Serbia și Bulgaria au hotărât strămutarea locuitorilor afectați de cumplita maladie, guvernanții români au rămas imuni la aceleași probleme cu care se confruntă o parte din populația din Mehedinți și județele limitrofe.

Știați, domnilor guvernanți, că apa pe care o consumă zilnic cei din Erghevița nu spală? Spuma de la detergent sau săpun se adună, se face ca brânza și nu curăță, iar hainele rămân murdare? Dar cel mai trist lucru este faptul că, în prezent, localitatea mai numără abia 200 de locuitori. Aceeași situație se întâlnește și în alte părți ale județului Mehedinți!

Ca parlamentar mă întreb, oare câți mehedințeni mai trebuie să moară pentru ca guvernul României să devină conștient de problemele grave cu care se confruntă cetățenii din acest colț de țară?