Iulian Iancu
Iulian Iancu
Ședința Camerei Deputaților din 15 mai 2006
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.78/25-05-2006

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
20-03-2019
13-03-2019 (comună)
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2006 > 15-05-2006 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 15 mai 2006

9. Primirea de răspunsuri la interpelările adresate primului ministru și membrilor Guvernului:  
  9.2 Iulian Iancu
 
consultă:

 

Domnul Valer Dorneanu:

  ................................................

În continuare, domnul ministru Iuliu Winkler va răspunde interpelării domnului deputat Iulian Iancu, cu privire la măsurile de susținere a exportului românesc.

Domnul Iuliu Winkler (ministru delegat pentru comerț, Ministerul Economiei și Comerțului):

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

Distinși doamne și domni deputați,

Referitor la interpelarea privind măsurile de susținere a exportului românesc, vreau să vă spun că, din punctul de vedere al Guvernului și al Departamentului de Comerț Exterior - Ministerul Economiei și Comerțului, exportul este un factor important de asigurare a creșterii economice, evoluția parametrilor exportului în România a fost pozitivă în ultimii 14 ani și în toți acești ani, exportul a fost un motor al creșterii economice.

În 2005, față de 2004, exportul a crescut cu 17,5 % și n-aș vrea acum să intru într-o analiză cu cifre, dar am un material pe care pot să-l predau distinsului domn deputat Iancu, referitor la creșterile pe anumite componente, pe sectoare economice ș.a.m.d. și pe aspecte structurale. Pornind de la această creștere, Guvernul acordă atenție deosebită promovării și susținerii exportului prin mecanisme care, pe de o parte, trebuie să fie corespunzătoare cu normele și cu politica comercială comună a Uniunii Europene, pe de altă parte, reglementărilor internaționale și, mai ales, tuturor negocierilor pe care România le poartă și obligațiilor pe care și le-a asumat vizavi de Organizația Mondială a Comerțului și negocierile în cadrul acestei organizații.

Principalele aspecte pot fi, pentru anul 2005 dar și în continuare, elaborarea strategiei naționale de export printr-un parteneriat public privat în întregul an 2005, în care au fost implicați peste 400 de specialiști din sectorul privat și cel guvernamental și terminată prin adoptarea, în luna decembrie, de către Guvern, prin hotărâre de Guvern. În acest an ne aflăm în implementarea acestei strategii.

Am inițiat un program de prezență la nivelul autorităților locale și la nivelul fiecărui județ, programul numit Exportul românesc 2006, cu două obiective principale. În primul rând de a înfățișa schimbările regimului comercial după momentul aderării și, în al doilea rând, a conștientiza și a încerca să participăm la schimbarea mentalităților companiilor exportatoare române. Am fost prezenți în județe, în Prahova, în Maramureș, în Bihor, în Ialomița și în alte județe și avem un program săptămânal de deplasări în acest sens.

Am lansat proiecte de branding sectorial în patru domenii care sunt importante astăzi pentru exportul românesc și anume în domeniul IT, al mobilei, al confecțiilor textile și în domeniul vie-vin.

Am inițiat discuții cu asociațiile producătorilor și cu asociațiile patronale și continuăm să promovăm cooperări în vederea dezvoltării activităților de branding și în alte domenii cu pondere la export. Aplicăm sistemul de susținere și promovare a exportului care are finanțare de la bugetul statului. Parametrii de utilizare a fondurilor de stat au crescut în fiecare an. Bugetul pentru 2006 este de 398 de milioane ron.

De asemenea, avem programe administrate de către Eximbank și am dispus o evaluare prin consilierii economici care lucrează în țările Uniunii Europene a metodelor de promovare a exporturilor din țările Uniunii, deci cele care sunt conforme cu politica comercială comună a Uniunii Europene Eximbank este în plin proces de reevaluare a instrumentelor de promovare a exportului.

De asemenea, valorificăm prevederile din Acordul de asociere a României la Uniunea Europeană, conform căruia liberalizarea comerțului s-a realizat în proporție de 100 % la domeniul produselor industriale și, de asemenea, există un sistem de concesii bilaterale pentru produsele agricole. Toate acestea se bazează din nou pe politica comercială comună a Uniunii Europene.

Închei prin a readuce aminte că există un material mai complet cu cifre și date. De asemenea, site-ul Ministerului Economiei și Comerțului are și pune la dispoziția companiilor și a exportatorilor români toate instrumentele de promovare, precum și modul de acces al acestor instrumente și sumele de la bugetul statului, care sunt alocate pentru aceste instrumente.

Vă mulțumesc, domnule președinte, distinși domni deputați.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Domnul deputat Iulian Iancu dorește să comenteze răspunsul dumneavoastră.

Domnul Iulian Iancu:

Mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Mulțumesc, de asemenea, domnului ministru.

Vreau, însă, să subliniez că așa cum a fost făcută expunerea astăzi aici și punând accent pe cifra care subliniază cu cât a crescut exportul României în ultimii 17 ani, aflat pe un trend crescător, putem să constatăm că, în cursul anului trecut, am avut parte tot anul de o elaborare a unei strategii pentru susținerea exportului românesc iar până acum ne aflăm într-o perioadă de implementare a acelei strategii.

În schimb, între timp, în România, practic, au fost tratate toate țintele marco-economice, dintre care aș vrea să subliniez, în mod special, cea legată de deficitul de cont curent și deficitul comercial.

Or, îngrijorarea și interpelarea mea a plecat de la mesajul dat de către exportatori, aflați la rând pentru a da faliment, în urma unei politici monetare care nu a fost, în nici un caz, corelată cu politica guvernamentală. Și mă refer aici la această politică de apreciere continuă a leului, în urma căreia, ramuri industriale întregi, în România, au fost obligate să intre în declin sau chiar să-și închidă activitățile. Subliniez aici industria sticlei. Și s-a făcut o precizare de susținere a industriei confecțiilor și a textilelor în România.

Vreau să vă spun că semnalul cel mai îngrijorător a plecat dinspre industria textilă și a confecțiilor, nu numai la nivelul de nesusținere, dar reclamația principală a fost legată de creșterea aberantă a prețurilor la utilități în acest interval de timp, de fiscalitate și nepredictibilitatea mediului și de corupție. Or, la acestea se adaugă apelul făcut de textiliști, legat de contrabandă și contrafacere. Intră pe piața românească produse textile la 1,6 dolari kg, în condițiile în care, pe piața românească, se produc cu 36,7 dolari kg.

Aici aș sublinia, însă, și faptul că prin rezultatele pe care le-au obținut cei din industrie în anul trecut, am putut constata o cădere dramatică a producției industriale de la 7,5 la 2,3 %, practic se scufundă industria românească, și pierderea a 100.000 de locuri de muncă. Iar după raportul dat de Institutul Național de Statistică, după primul trimestru, deja se mai pierd încă 11 % din numărul de locuri de muncă din domeniul industrial și se înregistrează, în continuare, o cădere abruptă a principalelor activități ale domeniului industrial, cu o creștere substanțială pe deficitul comercial la țiței, hidrocarburi și, ce este cel mai îngrijorător pentru mine, o creștere cu 80 % la importul de cărbune.

Toate aceste date mă așteptam să se regăsească în expunerea domnului ministru cu niște propuneri concrete de susținere și soluționare pe o strategie coerentă, care să se concretizeze într-un program concret și un plan unitar de măsuri.

Deci trecem de la faza de strategie la un program concret, la care rezultatele să se revadă practic, prin rezultate, atât în creșterea producției industriale, dar și prin reducerea deficitului comercial. Or, noi am ajuns, după datele Institutului Național de Statistică, la sfârșitul primului trimestru, să depășim cea mai pesimistă prognoză legată de deficitul comercial. Anul trecut 10 miliarde, iar anul acesta a fost depășită această cifră cu încă 2 miliarde doar la nivelul primului trimestru.

Sunt semnale îngrijorătoare, având în vedere raportul de mâine și șocul pe care-l vor avea de suportat agenții economici români de la 1 ianuarie 2007, în special întreprinderile mici și mijlocii.

Mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru, la rândul dumnealui vrea să facă o precizare la comentariul dumneavoastră, domnule deputat.

Domnul Iuliu Winkler:

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

Mulțumesc domnului deputat pentru această expunere care sigur că este, după opinia mea, un pic prea pesimistă pentru perioada în care ne aflăm și pentru fundamentele pe care economia românească începe să le capete.

Eu cred că ar trebui să plecăm, totuși, și de la ideea sau de la realitatea faptului că peste 70 % din pib-ul României provin din sectorul privat, sector care nu este, în acest moment, sub coordonarea sau sub dirijismul statal, să pornim de la faptul și este subliniat în programul de guvernare că dorim să finalizăm privatizarea și cred că există chiar un consens într-o oarecare măsură asupra nevoii de finalizare a privatizării în România și atunci să pornim de la anumite evidențe. Sigur că problema liberalizării contului curent și a unor derapaje și a unor întârzieri pe care Banca Națională poate că le-a comis, într-un mod, sigur, putem să discutăm pe acest subiect, aparțin, cred, mai ales anului 2004 întârzierile în pașii de liberalizare a contului curent.

Apoi, cele două ramuri pe care dumneavoastră le-ați amintit, sigur că sunt ramurile, industria textilă și cea a mobilei, în care avem cele mai mari probleme pentru că sunt, din punct de vedere social, cele mai sensibile, fiind expuse unui risc de dispariție a locurilor de muncă dar, în același timp, sunt ramurile în care lohnul este preponderent și în care companiile, timp de circa un deceniu, s-au bazat constant pe avantajul evoluției cursului de schimb pozitiv pentru ei și nu au recurs la retehnologizare și la modernizare.

Apoi, sigur, deficitul comercial, putem discuta cele trei cauze, dintre care cel mai important este creșterea consumului intern - cea mai importantă cauză pentru deficitul comercial, apoi balanța energetică care, dacă este cu plus pe energie electrică este, însă, cu deficit pe ramura de petrol și gaze și sunt cunoscute, nu cred că ar trebui să risipesc timpul dumneavoastră cu explicații prea amănunțite, apoi problema investițiilor străine directe, care sunt producătoare de deficit în acest moment, pentru că ele, de fapt, duc la importul de tehnologie în acest moment.

Eu cred că acestea, în viitor, se vor regăsi în producție destinată exportului pentru că, în general, investițiile străine nu se referă, mai ales, la piața internă a României și la producția pentru piața internă și se referă și la producție pentru export.

Deci, eu cred că, în termen scurt și mediu, putem vorbi de stabilizarea deficitului comercial care, din punctul nostru de vedere, al Ministerului Economiei și Comerțului, se regăsește în eforturi pentru majorarea exporturilor și pe termen lung, sigur, putem vorbi, în parteneriat cu mediul de afaceri, de reducere a deficitului comercial.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule ministru.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 22 martie 2019, 7:52
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro