Plen
Ședința Senatului din 2 mai 2006
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.70/12-05-2006

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
28-07-2020
27-07-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2006 > 02-05-2006 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 2 mai 2006

Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art.17 alin.2 și 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată:  

Ședința începe la ora 15,20.

Lucrările sunt conduse de domnul senator Doru Ioan Tărăcilă, vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii senatori Gheorghe Funar și Gavrilă Vasilescu, secretari ai Senatului.

   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Lucrările sunt conduse de subsemnatul, în calitate de vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii senatori Gheorghe Funar și Gavrilă Vasilescu, secretari ai Senatului.

Cvorumul de ședință este de 69 de parlamentari. Absentează, motivat, de la lucrările Senatului un număr de 23 de senatori: 6 sunt membri ai Guvernului, 13 colegi sunt observatori la Parlamentul European, 3 colegi sunt plecați în delegație, respectiv, domnii senatori: Ioțcu, Lupoi și Sabău, 2 colegi sunt învoiți: domnii senatori Ilie Sârbu și Ion Bazgan.

Ședința de astăzi: lucrări în plen până la orele 19,30, cu ordinea de zi standard pe care o cunoașteți: declarații politice, informare cu privire la situația inundațiilor produse în sudul țării, din partea Guvernului, la ora 16,30 - am înțeles că va fi prezent domnul ministru Blaga, dezbateri legislative, întrebări, interpelări și răspunsuri din partea reprezentanților Executivului, între orele 18,00 și 19,30.

Înainte de a intra în primul punct înscris pe ordinea de zi, vă rog să-mi permiteți să vă aduc la cunoștință o notă pentru exercitarea de către noi a dreptului de a sesiza Curtea Constituțională, în conformitate cu prevederile art.17 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, întrucât la secretarul general al Senatului au fost depuse mai multe legi, respectiv:

  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.18/2006 pentru completarea art.3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.59/2005 privind unele măsuri de natură fiscală și financiară pentru punerea în aplicare a Legii nr.348/2004 privind denominarea monedei naționale;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.203/2005 pentru modificarea și completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.10/2006 privind unele măsuri derogatorii de la Legea datoriei publice nr.313/2004;
  • Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.181/2005 pentru completarea art.1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.59/2005 privind unele măsuri de natură fiscală și financiară pentru punerea în aplicare a Legii nr.348/2004 privind denominarea monedei naționale;
  • Lege privind pensiile facultative;
  • Lege privind unele măsuri de protecție socială a personalului disponibilizat din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva, prin concedieri colective, ca urmare a restituirii pădurilor către foștii proprietari;
  • Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor;
  • Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Ungare privind funcționarea Institutului Cultural Român la Budapesta și a Centrului Cultural al Republicii Ungare la București, semnat la București, la 20 octombrie 2005;
  • Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Uniunea Latină privind înființarea unui Birou al Uniunii Latine la București și privilegiile și imunitățile Biroului Uniunii Latine pe teritoriul României, semnat la București, la 14 octombrie 2005.

În situația în care apreciați că aceste legi sau fiecare în parte, în totalitate, sau anumite prevederi sunt neconstituționale, aveți posibilitatea de a sesiza Curtea Constituțională.

 
Declarații politice prezentate de senatori:  

Din partea grupurilor parlamentare, la declarații politice, s-au înscris din partea Grupului Alianței D.A., domnii senatori Arion Viorel și Radu Câmpeanu; din partea Grupului parlamentar PSD, domnii senatori Anghel Tâlvăr și Adrian Păunescu; din partea Grupului parlamentar PRM, domnul senator Mihai Ungheanu; din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, domnul senator, profesor Dan Voiculescu.

  Viorel Arion - Sărbătorirea zilei de 1 Mai de către fruntașii PSD-iști.

Invit la tribună primul coleg înscris, domnul senator Arion Viorel. Aveți cuvântul, domnule senator!

   

Domnul Viorel Arion:

Mulțumesc, domnule președinte!

Stimați colegi,

Deși credeam că anul acesta ziua de 1 Mai va fi scoasă de sub semnul politicului, iată că fruntașii PSD-iști nu s-au dezmințit nici acum, oferindu-ne spectacole cu mici și bere gratis, celor pe care dânșii cred că-i reprezintă, adică, pensionarii și oamenii nevoiași. Regizate la București de către președintele PSD și, respectiv, la Ploiești de către inițiatorul așa-zisului pol social, Ion Iliescu, aceste gesturi populiste nu conțin, în esența lor, nimic condamnabil. Ceea ce mă uimește, însă, este faptul că din 1990 încoace, de când PSD se află, fie la guvernare, fie în opoziție, nu observă un lucru elementar: că naivii se împuținează, iar electoratul evoluează, adesea, mai rapid decât își imaginează liderii PSD-iști. Băile de mulțime constituie de mulți ani un exercițiu pentru care domnul senator Ion Iliescu nu mai are nevoie de antrenament. Și în acest an, ca un adevărat campion al moralității și modestiei, domnia-sa a dorit să le demonstreze oamenilor că problemele lor îl preocupă și că dorește să le fie alături de sărbătoarea muncii. În locul acestor serbări câmpenești cu bere, mici și spectacole, în direct, ale diverselor formații de muzică ușoară, domnii de la PSD, care tot acuză Guvernul de nepăsare față de pagubele provocate de inundații, ar fi trebuit să se îndrepte către cei care au avut de suferit de pe urma calamităților. Și asta pentru că, deși se află în opoziție, ar fi trebuit să știe că solidaritatea umană nu are culoare politică. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

 
  Angel Tîlvăr - Invățământul românesc afectat de mediocritatea guvernanților.

Invit la tribună reprezentantul Grupului parlamentar PSD, domnul senator Angel Tîlvăr. Aveți cuvântul, domnule senator!

   

Domnul Angel Tîlvăr:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință!

"Învățământul românesc afectat de mediocritatea guvernanților". Trăim într-o țară aflată, teoretic, la finele procesului de integrare în Uniunea Europeană. Cetățenii României asistă neputincioși la modul în care guvernarea actuală periclitează atât prezentul, prin scăderea dramatică a nivelului de trai, cât și viitorul, prin aruncarea în haos a sistemului de învățământ. Unul după altul, cei doi miniștri ai educației și cercetării, de după decembrie 2004, au reușit să bulverseze total sistemul de învățământ. Dacă Mircea Miclea a avut demnitatea să se retragă datorită lipsei sprijinului unui Guvern neputincios, domnul Hărdău se află într-un permanent conflict între viziunea sa asupra învățământului și realitatea școlii românești. În acest moment, aceasta agonizează din cauza lipsei unor strategii coerente, a insuficientei folosiri a fondurilor pentru investiții, a proliferării, fără precedent, a violenței în școli, precum și a politizării învățământului. O explicație a stării de spirit care domnește în rândul cadrelor didactice o dă inspectorul general al Inspectoratului Școlar Județean Vrancea, care, într-o declarație dată cotidianului "Monitorul de Vrancea" de vineri, 28 aprilie 2006, admite că în învățământul vrâncean există o stare tensionată pe care și-o explică și prin "interese politice sau mai puțin politice". Domnul Bogoiu crede că în ceea ce privește implicarea profesorilor în politică "se aplică mai degrabă proverbul românesc, - te faci frate cu dracul până treci puntea". Cine este dracul, rămâne la latitudinea fiecăruia dintre dumneavoastră să decidă. Pentru a vă da seama de diferența enormă care există între faptele și vorbele celor care gestionează acest domeniu, am să dau citire unui scurt pasaj din mesajul ministrului Hârdău, publicat pe site-ul MEC, în care acesta declara următoarele: " Anul 2006 va fi pentru educație un an al proiectelor, un an hotărâtor ce va arăta, înainte de integrarea în Uniunea Europeană, capacitatea noastră de a atrage fonduri pe baza proiectelor". Aștept în continuare răspuns la interpelarea mea de la începutul lunii aprilie, vizavi de stadiul elaborării proiectelor, după care mă voi pronunța și în această speță. În ceea ce privește, însă, alocarea a 4 milioane de Euro pentru un proiect care vizează dotarea școlilor din mediul urban cu materiale didactice, justificarea sa este discutabilă și dovedește o profundă necunoaștere a realităților din teren, pentru că altfel nu se poate explica argumentația nefericită pe care purtătorul de cuvânt al Guvernului, a dat-o în cadrul unui briefing de presă, susținut la finalul ședinței Executivului, în care s-a decis alocarea celor 4 milioane de Euro. Citez: "Decizia a fost luată pentru că în ultimii ani majoritatea programelor de modernizare a dotărilor au favorizat mediul rural, lăsând de-o parte școlile din mediul urban". Cu toate acestea, în toate luările sale publice, de poziție, domnul ministru nu face altceva decât să paseze responsabilitatea neîndeplinirii acestor angajamente altor instituții, uitând, însă, că funcția pe care o ocupă îl obligă să gestioneze și să-și asume responsabilitatea pentru toate problemele apărute în domeniul educației. Faptul că interesul sporit de care s-ar fi bucurat învățământul din mediul rural este o adevărată utopie este demonstrat și de următoarele exemple. Astfel: conform unui sondaj efectuat de către Unitatea județeană de implementare a proiectelor Vaslui, peste 80% dintre elevii din mediul rural din acest județ nu au atins, sau chiar nu au văzut în viața lor un calculator, iar 20% dintre cadrele didactice calificate sau necalificate, sunt în aceeași situație. Situații similare se înregistrează și în județele Ialomița, Buzău sau Prahova, unde există unități școlare din mediul rural, în care lipsa tehnicii de calcul sau a profesorilor specializați a făcut ca asimilarea cunoștințelor din domeniul informatic, să fie la un nivel foarte scăzut. Un alt exemplu care dovedește preocuparea "deosebită" pentru învățământul din mediul rural este cel legat de existența a numeroase semnale, cum ar fi și cele venite din județele Galați și Teleorman, potrivit cărora bursele pentru copiii din mediul rural nu sunt plătite sau au fost plătite cu întârziere. Starea jalnică a învățământului din mediul rural este reliefată și de situația existentă în comuna vrânceană Poiana Cristei, unde 140 de copii din satele Macriu, Petreanu și Târâtu învață în condiții mai mult decât precare și sunt nevoiți să parcurgă, zilnic, aproape 10 km pentru a ajunge la cursuri. De asemenea, procesul de reabilitare al școlilor afectate de inundații nu a decurs în condiții bune, iar una din explicații, alături de managementul defectuos al responsabilităților din învățământ este că în foarte multe cazuri, acest tip de lucrări a fost atribuit unor firme pe criterii clientelare. Ministerul Educației și Cercetării din perioada aceea a spus că va declanșa o anchetă cu privire la atribuirea lucrărilor, dar nu s-a făcut nimic în acest sens. Poate că va face acest lucru actualul ministru. Sunt, însă, neîncrezător în dorința domnului ministru Hărdău de a afla cum s-au derulat contractele de reparații ale unităților școlare. Rezultatele notabile ale activității ministrului educației și cercetării, Mihail Hărdău, continuă cu creșterea numărului de elevi care abandonează cursurile școlilor. Numai în județul Vrancea, după primul semestru al anului școlar 2005-2006, peste 900 de elevi au renunțat la frecventarea cursurilor, rate înalte de abandon școlar fiind înregistrate și în județele Călărași, Brașov sau Ilfov. Iar acest fenomen va avea, cu certitudine, importante consecințe economico-sociale la nivelul comunităților din care fac parte acești copii. Un element care demonstrează că haosul din sistemul conduce în mod nemijlocit la scăderea calității procesului educațional și a performanțelor elevilor este reprezentat de rezultatele obținute de copiii care au participat la recentele simulări pentru examenele de capacitate și bacalaureat. Există județe, ca Iași, Vaslui și Buzău, în care procentul de promovabilitate a fost de sub 40%. Rezultatele de la examenul de bacalaureat din anul acesta ne vor spune, însă, cu certitudine, dacă avem motive să fim nemulțumiți sau mulțumiți de prestația actualului și, sperăm, nu a ultimului ministru al educației și cercetării din Guvernul Tăriceanu. Spun acest lucru încă de pe acum, pentru că, după greva cea mai lungă din tot învățământul românesc, și recuperările la sfârșit de săptămână a orelor pierdute, este greu de crezut că perfomanțele copiilor vor fi cele dorite. Această scurtă trecere în revistă a ceea ce a însemnat până acum mandatul domnului ministru Hărdău, nu poate stârni decât îngrijorare, iar acest sentiment se intensifică în condițiile în care nu se întrevăd nici un fel de elemente care să indice o îmbunătățire a acestei stări de lucruri. De altfel, în acest moment, domnul ministru nu se mai bucură nici măcar de sprijinul propriilor colegi, iar ceea ce s-a întâmplat, nu cu mult timp în urmă, în plenul Camerei Deputaților, ilustrează perfect acest lucru. Ministrul educației și cercetării a reușit ca, prin mediocritatea sa, să-l exaspereze până și pe primul-ministru, Călin Popescu Tăriceanu, care se vede, însă, din cauza echilibrului precar de forțe din cadrul Alianței, să-l mențină în funcție. În încheiere, aș dori să-i reamintesc domnului ministru că la întrebarea unui reporter de la un cotidian central "Credeți că se va urni ceva până la sfârșitul acestui an?", a dat următorul răspuns "În mod sigur, mă bazez pe intuiție". Eu cred că intuiția ar trebui să-i spună ministrului educației și cercetării că pentru binele sistemului de învățământ românesc, pentru viitorul milioanelor de elevi, pentru a nu mai periclita dreptul de a trăi în demnitate a sute de mii de dascăli, trebuie să se urnească din scaunul de ministru și să lase locul altei persoane, capabile să gestioneze cu realism și profesionalism destinul învățământului românesc. Vă mulțumesc. (Aplauze în sală)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator!

 
  Dan Voiculescu - Efortul național de aderare.

Îl invit la tribună pe domnul senator Dan Voiculescu. Domnule președinte, aveți cuvântul!

   

Domnul Dan Voiculescu:

Domnule președinte, v-aș ruga să vedem dacă avem cvorum. Eu cred că, conform Regulamentului, trebuie să avem cvorum. Dacă nu, îmi amân declarația politică pentru când vom avea cvorum.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnule președinte, de regulă, potrivit unei cutume din Parlament, în această fază, a dezbaterilor, cvorumul nu este necesar. Da. Îl rog pe domnul secretar Gavrilă Vasilescu să facă apelul.

 
   

Domnul Gavrilă Vasilescu:

- Antonie Ștefan Mihail - absent
- Apostol Neculai - prezent
- Arcaș Viorel - prezent
- Ardelean Aurel - prezent
- Arion Viorel - prezent
- Athanasiu Alexandru - euroobservator
- Basgan Ion - învoit
- Berceanu Radu Mircea - prezent
- Blaga Vasile - prezent
- Bobeș Marin - prezent
- Cazacu Cornelia - prezent
- Câmpeanu Radu-Anton - prezent
- Cârlan Dan - prezent
- Chelaru Ioan - prezent
- Cinteză Mircea - prezent
- Ciornei Silvia - prezent
- Cioroianu Adrian Mihai - euroobservator
- Cismaru Ivan - prezent
- Copos Gheorghe - prezent
- Cozmâncă Octav - absent
- Corodan Ioan - prezent
- Crețu Corina - euroobservator
- Crețu Ovidiu Teodor - prezent
- Cucuian Cristian - prezent
- Cutaș George Sabin - prezent
- Daea Petre - prezent
- David Cristian - Guvern
- David Gheorghe - absent
- Diaconescu Cristian - absent
- Dina Carol - absent
- Dinescu Valentin - prezent
- Dîncu Vasile - euroobservator
- Duca Viorel Senior - euroobservator
- Dumitrescu Ion Mihai - prezent
- Dumitrescu Gheorghe Viorel - prezent
- Dumitru Constantin - prezent
- Eckstein Kovacs Peter - prezent
- Fekete Szabo Andras Levente - prezent
- Filipescu Teodor - absent
- Florescu Ion - prezent
- Flutur Gheorghe - Guvern
- Frunda György - prezent
- Funar Gheorghe - prezent
- Găucan Constantin - prezent
- Geoană Mircea Dan - absent
- Georgescu Radu Cristian - prezent
- Gheorghe Constantin - prezent
- Hașotti Puiu - prezent
- Ilașcu Ilie - absent
- Iliescu Ion - absent
- Ilușcă Daniel - prezent
- Ion Vasile - prezent
- Iorga Nicolae - prezent
- Iorgovan Antonie - prezent
- Ioțcu Petru Nicolae - delegație
- Ivănescu Paula Maria - prezent
- Jurcan Dorel - prezent
- Loghin Irina - absent
- Lupoi Mihail - delegație
- Maior George Cristian - prezent
- Mardare Radu Cătălin - prezent
- Marinescu Marius - prezent
- Markó Bela - prezent
- Meleșcanu Teodor Viorel - prezent
- Mereuță Mircea - prezent
- Mihăescu Eugen - euroobservator
- Mihăilescu Petru Șerban - absent
- Moisuc Viorica Georgeta Pompilia - prezent
- Moraru Ion - absent
- Morțun Alexandru Ioan - euroobservator
- Neagoe Otilian - absent
- Neagu Nicolae - prezent
- Nemeth Csaba - prezent
- Nicolae Șerban - prezent
- Nicolai Norica - absent
- Novolan Traian - prezent
- Onaca Dorel Constantin - absent
- Oprea Mario-Ovidiu - prezent
- Oprescu Sorin Mircea - absent
- Pascu Corneliu - prezent
- Păcuraru Paul - prezent
- Păunescu Adrian - prezent
- Pereș Alexandru - prezent
- Pete Ștefan - prezent
- Petre Maria - euroobservator
- Petrescu Ilie - prezent
- Popa Aron Ioan - prezent
- Popa Dan Gabriel - prezent
- Popa Nicolae-Vlad - euroobservator
- Popescu Dan Mircea - absent
- Popescu Ionel - prezent
- Popescu Irinel - absent
- Popescu Mihail - prezent
- Prodan Tiberiu Aurelian - prezent
- Puskas Valentin Zoltan - prezent
- Rădoi Ion - prezent
- Rădoi Ovidiu - prezent
- Rădulescu Cristache - prezent
- Roibu Aristide - absent
- Sabău Dan - prezent
- Sârbu Ilie - învoit
- Silistru Doina - prezent
- Simionescu Aurel Gabriel - prezent
- Sogor Csaba - prezent
- Solcanu Ion - prezent
- Stan Petru - prezent
- Stănoiu Mihaela Rodica - prezent
- Stoica Ilie - absent
- Strătilă Șerban-Cezar - prezent
- Stroe Radu - prezent
- Szabó Karoly Ferenc - prezent
- Șerbănescu Verginia - absent
- Șerbu Gheorghe Vergil - prezent
- Șereș Ioan Codruț - Guvern
- Ștefan Viorel - absent
- Șter Sever - prezent
- Talpeș Ioan - prezent
- Tănăsescu Claudiu - prezent
- Tărăcilă Doru Ioan - prezent
- Terinte Radu - prezent
- Theodorescu Emil Răzvan - prezent
- Tîlvăr Angel - prezent
- Toma Ion - prezent
- Tudor Corneliu Vadim - prezent
- Țâbuleac Mihai - prezent
- Țicău Silvia Adriana - prezent
- Țîrle Radu - euroobservator
- Ungheanu Mihai - prezent
- Ungureanu Vasile Ioan Dănuț - prezent
- Vasilescu Gavrilă - prezent
- Văcăroiu Nicolae - absent
- Vărgău Ion - prezent
- Vedinaș Verginia - prezent
- Verestóy Attila - prezent
- Voiculescu Dan - prezent
- Vosganian Varujan - prezent
- Vraciu Jan - prezent

 
   

Domnul Attila Verestoy (din sală):

Citiți absenții.

 
   

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Domnule președinte de ședință, îmi permiteți să mai citesc încă o dată absenții?

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, domnule senator.

 
   

Domnul Gavrilă Vasilescu:

- Antonie Ștefan Mihail - absent
- Cozmâncă Octav - absent
- David Gheorghe - absent
- Diaconescu Cristian - absent
- Dina Carol - absent
- Filipescu Teodor - absent
- Geoană Mircea Dan - absent
- Ilașcu Ilie - absent
- Iliescu Ion - absent
- Loghin Irina - absent
- Mihăilescu Petru Șerban - absent
- Nicolai Norica - absent
- Onaca Dorel Constantin - absent
- Oprescu Sorin Mircea - absent
- Popescu Dan Mircea - absent
- Popescu Irinel - absent
- Roibu Aristide - absent
- Sârbu Ilie - învoit
- Stoica Ilie - absent
- Șerbănescu Verginia - absent
- Șereș Ioan Codruț - guvern
- Văcăroiu Nicolae - absent
- Vosganian Varujan - absent

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Îl invit la tribună pe domnul președinte Dan Voiculescu. Vă rog dacă doriți să interveniți în legătură cu declarația politică pentru care v-ați înscris.

 
   

Domnul Dan Voiculescu (din sală):

Suntem în cvorum?

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Suntem în cvorum, sigur. Suntem chiar foarte mulți. Urmați în rândul 2, domnule Câmpeanu. Mai sunt doi colegi din primul tur.

Aveți cuvântul, domnule președinte.

 
   

Domnul Dan Voiculescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Săptămâna trecută, PC a lansat public ideea introducerii unei taxe suplimentare de 3% pe profiturile societăților comerciale. Noi am intitulat-o "Efort național de aderare".

Propunerea PC are la bază un adevăr economic simplu și anume: ca să primești, trebuie să dai. România va trebui, prin urmare, să devină un contributor important la bugetul Uniunii Europene, pentru a putea să se bucure, în timp, de avantajele de membru.

Propunerea noastră a avut și un scop socio-politic. Am vrut să atragem atenția că integrarea în Europa nu va aduce automat râuri de lapte și miere pe străzile României. Va trebui să facem un efort național important. Va trebui să muncim de 1000 de ori mai bine, mai responsabil, va trebui să fim mult mai profesioniști pentru a putea face față aderării. Bună sau rea, inteligentă sau stupidă, binevenită sau nu, propunerea era și este un apel la luciditate, un apel la realism, un apel la dialog și la reflecție.

La toate propunerile noastre, ministrul integrării europene ne-a răspuns că încercăm să introducem în România o stare de panică. Dacă ar mai fi trăit, probabil că și Nicolae Ceaușescu ne-ar fi răspuns la fel. Distinsei oficialități din timpurile noastre, dar perfect desprinsă de realitate, îi amintim că panica este specifică mai ales oamenilor neinformați. Din păcate, nu noi, ci doamna ministru menține sub un clopot de liniște premisele, costurile și efectele integrării. Noi suntem pentru transparență și pentru progresul obținut prin confruntarea de idei.

Avem o viziune deschisă și pragmatică de oameni veniți din mediul de afaceri, din viața reală și nu din politica de tip ipocrit. Așa se și explică faptul că, spre deosebire de doamna ministru, am rămas cu picioarele pe pământ.

Doamnelor și domnilor senatori,

În viziunea Partidului Conservator, 1 ianuarie 2007 înseamnă pentru România o șansă istorică de efort național pentru prosperitate, și nu o pomană europeană, grandioasă, de prosperitate fără muncă.

Îi asigurăm pe toți românii că Partidul Conservator își dorește enorm integrarea la timp în Uniunea Europeană. Pentru această integrare am și intrat la guvernare, asigurând stabilitatea politică a României. Considerăm, însă, că nu avem voie vreodată să fim ipocriți cu românii. Noi credem că este de datoria fiecărui om politic onest să le spună cinstit românilor că performanța economică este cea care ne va ține în Uniunea Europeană, și nu strângerile de mâini și zâmbetele oficialităților.

Doamna senator... Doamna senator... (Se adresează doamnei senator Paula Maria Ivănescu.)

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu (din sală):

Nu aud.

 
   

Domnul Dan Voiculescu:

V-aș ruga să nu stați cu spatele, doamna senator. (intervenție neinteligibilă a doamnei senator Paula Maria Ivănescu)

Sărut mâna!

De aceeași performanță vorbesc și semnalele financiare recente, venite dinspre Bruxelles. Aceste semnale ne spun că se dorește o Românie cu mai mulți bani la buget, capabilă să facă față provocărilor naționale și europene.

Dragi colegi,

Să nu ne ascundem după deget. Bugetul mai are nevoie de bani. Întrebarea care se pune este: de unde îi luăm? Din veniturile tuturor salariaților sau din câștigurile patronilor?

Noi credem că toți cei care au reușit să ajungă la prosperitate pot oferi un sprijin țării în care trăiesc. Până la urmă, așa este cinstit. După integrare, cele mai mari oportunități le vor avea tot oamenii de afaceri, oamenii care călătoresc, care își permit să se bucure de o Europă tot mai globalizată.

Îi chem, de aceea, la diminuarea propriului profit pe toți colegii patroni din România, inclusiv pe colegii parlamentari. Nu vă aduc aminte că există o judecată de apoi ori o judecată a propriei conștiințe. Sunteți liberi să aveți orice convingeri religioase sau morale pe care le credeți de cuviință, dar vă atrag atenția că este în interesul nostru, al patronilor, să cedăm o părticică din profitul nostru, pentru a asigura un mediu economic și social mai favorabil pentru inițiativele noastre.

Vă chem la un test de responsabilitate față de România și față de români, un test pe care, sunt convins, vom reuși să-l trecem împreună.

Stimați colegi,

Recunoaștem că nu mică ne-a fost mirarea ca, după lansarea propunerii noastre privind efortul național, să fim taxați imediat drept populiști, lucru cu atât mai amar, cu cât primii pe care îi vizează acest efort suplimentar greu de digerat sunt chiar membrii și simpatizanții Partidului Conservator.

Presa a relatat de multe ori că topul primilor zece parlamentari bogați din România este dominat de conservatorii veniți din mediul de afaceri. Majoritatea membrilor noștri sunt oameni de afaceri. Electoratul nostru provine, în mare măsură, din clasa de mijloc și, cu toate acestea, am decis să lansăm acest proiect național, pentru că avem o extraordinară încredere în maturitatea electoratului nostru și în viziunea pragmatică și realistă a acestuia asupra viitorului României.

Considerăm vitală lansarea unui parteneriat asumat de clasa de mijloc și de clasa bogată din România cu păturile sărace ale populației și vă propun tuturor să lansăm împreună parteneriatul pentru prosperitate. Acest parteneriat va fi valabil pentru următorii trei ani. El va trebui să includă asumarea de către cei bogați a plății efortului național de aderare și evitarea tensiunilor sociale în România.

Partidul Conservator va trimite tuturor - Guvernului, partidelor parlamentare, patronatelor, sindicatelor - o invitație pentru a realiza împreună parteneriatul pentru prosperitate.

Vă amintiți că domnul președinte Traian Băsescu spunea, în campania electorală, să ieșim din minciună. Eu vă rog, astăzi, în special pe cei care au cunoscut prosperitatea în România, să ne asumăm adevărul și să dovedim - și pentru spălarea, dacă vreți, într-o mare măsură, a imaginii omului politic și a omului de afaceri - solidaritatea cu cei care, cu sau fără voia lor, nu au reușit.

Vă mulțumesc. (aplauze)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
  Eckstein Kovacs Peter - Apel adresat administrației centrale și locale pentru încetarea distrugerii pădurii Băneasa și eliberării avizelor de construcție nefondate; - Aplicarea deontologiei parlamentare.

Îl invit la tribună pe reprezentantul Grupului parlamentar UDMR, domnul senator Eckstein Peter Kovacs.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Eckstein Kovacs Peter:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea, în mod paradoxal, este o declarație nepolitică. Nepolitică, în sensul că nu caut responsabilități, nu dau glas unui partizanat politic, pur și simplu, doresc să ridic două chestiuni, care, pentru mine, cel puțin, sunt de interes.

Una ar fi raportarea noastră la moștenirea culturală construită și la mediul în care trăim. Eu sunt clujean, dar să vorbim acum de București, pentru că, totuși, o bună bucată din viață, o trăim în Capitală.

Eu, personal, am fost oripilat când s-a început construcția unui centru comercial, cred, lângă Biserica Armenească. Niciunde, într-o țară civilizată, o bijuterie arhitecturală, cum este Biserica Armenească, nu s-ar pune în umbră printr-o construcție modernă, care nu se împacă cu stilul bisericii și eclipsează, practic, această construcție.

Foarte recent, am fost oripilat de tăierea pădurii... cred că e pădurea Băneasa. Vorbesc despre zona verde de la intrarea în București dinspre Ploiești.

București-ul nu are canale, nu are un fluviu important, dar una dintre frumusețile care au fost apreciate de toți cei care au intrat pe acest drum în Capitală, a fost acea oază verde, destul de bine întreținută, care întotdeauna a făcut o încântare ochiului. Această pădure a fost distrusă și nu știu, nu înțeleg ce fel de autoritate locală a putut să dea aprobare pentru construcțiile comerciale care s-au ridicat, dar, mai ales, pentru tăierea pădurii, a zonei verde. Este ceva de neiertat!

Înțeleg că acum sunt iarăși două proiecte, care mie mi se par mai mult decât discutabile. Unul ar fi ridicarea unei construcții pe lângă biserica Sfântul Iosif, unde nu este loc pentru o construcție înaltă, chiar la zidurile bisericii, indiferent dacă afectează sau nu afectează fundația, indiferent de ce rit ar fi biserica, dar este de nepermis să se ridice acolo un spațiu comercial foarte înalt. Al doilea proiect este în Piața Revoluției, care este, de asemenea, o bijuterie, o comoară a București-ului. Spații comerciale, slavă Domnului, sunt și, dacă vor mai fi, sunt foarte binevenite, dar nu stricând aspectul centrului Capitalei.

Așa că, apelul meu este pentru cei din administrația centrală și locală, nu știu în ce sector sunt, cine este primarul, dar să avem grijă de moștenirea noastră culturală, pentru că trebuie să o lăsăm urmașilor noștri.

A doua problemă este una, practic, de deontologie parlamentară.

Am avut șansa de a fi coleg de Parlament cu parlamentari ca Rene Radu Policrat, Dan Amadeo Lăzărescu, Dan Marțian, ca să spun numai câteva nume care nu mai sunt printre noi și care, întotdeauna, au încercat să se impună prin forța argumentelor. Nu avem fiecare dintre noi elocința acestor parlamentari, de o calitate intelectuală extraordinară, dar, totuși, de aici, până a se adresa colegilor cu invective, de a ajunge, uneori, chiar la bruscarea colegilor din Senat, cred că este răspunderea liderilor de grup și a conducătorilor ședințelor de plen să atragă atenția, de fiecare dată, să ne încadrăm într-un cadru de civilizație, care să onoreze Senatul României.

Mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Radu Anton Câmpeanu - Aduce la cunoștința plenului comunicatul doamnei senator Norica Nicolaei, în legătură cu incidentul din 26 aprilie 2006.

Îl ivit la tribună pe domnul senator Radu Câmpeanu, reprezentantul Grupului parlamentar Dreptate și Adevăr PNL-PD.

Vă invit, domnule senator Câmpeanu. Aveți cuvântul.

   

Domnul Radu-Anton Câmpeanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

De data asta, eu am să vă vorbesc foarte scurt și o fac dintr-o conștiință de om și de senator.

Am fost solicitat de colega noastră, doamna senator Norica Nicolai, să vă aduc la cunoștință comunicatul și explicația dumneaei în legătură cu incidentul regretabil, care s-a produs acum câteva zile, în această sală.

Dacă-mi dați voie să citesc acest comunicat.

"Aș fi dorit să fiu prezentă în plenul Senatului, pentru a face o declarație politică în legătură cu incidentul petrecut în sala de ședințe a acestei Camere a Parlamentului, în ziua de 26 aprilie. Din păcate, urmare acestei situații, starea sănătății mele s-a deteriorat, iar diagnosticul de "cardiopatie ischemică și angor", ce poate fi confirmat prin certificat medical, nu-mi permite să particip la lucrările plenului de astăzi, 2 mai 2006.

Doresc, însă, să precizez că îmi asum vina și regret faptul că am acceptat prezența unei persoane străine în plenul Senatului. Totodată, prezint scuze colegilor senatori pentru faptul că gestul meu a adus atingere imaginii Parlamentului."

Iscălit, Norica Nicolai.

Așa cum vă spuneam, omenește vorbind, și ca senator, am considerat necesar și din partea mea să vă aduc la cunoștință această explicație, pentru un fapt care - o declar categoric - este reprobabil, dar nu este incriminabil, rugându-vă ca dumneavoastră să socotiți, să definiți lucrurile care trebuie să se întâmple pe viitor, în funcție de adevărata lor dimensiune, fără să exagerăm mai mult decât trebuie o greșeală care a produs, cum se vede, consecințe profunde în conștiința acelui om.

Așa că, eu doresc ca Senatul să înțeleagă și omenește, și din punct de vedere senatorial, această poziție și explicație a doamnei Norica Nicolai și vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Adrian Păunescu - punctul de vedere al domnului senator asupra unor evenimente din ultimele 2 săptămâni.

Îl invit la tribună pe domnul senator Adrian Păunescu, Grupul parlamentar PSD.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Adrian Păunescu:

Grele timpuri a ajuns conștiința noastră, dacă a trebuit să-l ascultăm pe acest adevărat clasic al liberalismului românesc, care este domnul Radu Câmpeanu, luându-i apărarea, într-o chestiune, într-adevăr, neincriminabilă, unei colege, pe care și eu simt exact aceeași nevoie s-o apăr. Mi se pare că trăim vremuri grele, pentru că apăsăm foarte mult asupra celor loviți. Nu e cel mai moral dintre obiceiurile noastre, să apăsăm asupra celor loviți. Cei loviți sunt, și așa, loviți.

Am trecut, în această viață, care, oricând, se poate încheia, cum s-a încheiat viața fostului nostru coleg Ulm Spineanu - Dumnezeu să-l ierte! - prin toate, de la faptul că n-am putut să intru în facultate, ca fiu al unui deținut politic, până la faptul că îmi circulă numele ca lustrabil, în epoca nouă, pentru că am fost utecist și am condus "Flacăra. Le-am îndurat pe toate, mai ales atunci când ele aveau încărcătura de obiectivitate a trăsnetului, lipsa de logică și încărcătura trăsnetului, care alege după logica lui, și nu după a noastră.

Faptul că apăsăm așa de mult și insistăm așa de mult, și însângerăm așa de mult o cicatrice, ca și când datorită doamnei Norica Nicolai și acelei fete, care era în sală, atunci, s-ar fi petrecut ultimele două războaie mondiale, arată cât de puțin știm să punem în ecuație adevărurile cu care ne întâlnim.

Așa se explică faptul că, într-adevăr, pentru cei mai loviți dintre oameni care sunt sclavii sorții, ai mizeriei umane și ai uitării noastre, facem atât de puțin încât ei primesc noile inundații, din 2006, cu casele nepuse pe picioare de la inundațiile din 2005 și mare minune să nu aflăm că, între timp, nici cele din 1970 nu sunt gata. Ne pasă foarte puțin de adevăruri și ne interesează foarte mult poza.

Suntem justițiari. Vrem să o călcăm în picioare pe Norica Nicolai. Am prins-o cu o greșeală și vrem să facem din acea greșeală un mod de a face dreptate pe lume. Nu e nici o dreptate în acest fapt despre care eu cred că trebuie să se termine curând și să trecem și în această privință la lucrurile pe care le avem de făcut. Mă simt, pur și simplu, rușinat. Transpartinic. Nu are nici o legătură ce spun cu apartenența mea la un partid sau altul. Dar nu se poate în felul acesta. Ajungem, pur și simplu, să ne urâm sincer. Ca și căscatul, ura se ia. Ne prefacem la nesfârșit că ne urâm, încât ajungem chiar să ne urâm. Pentru acel lucru care la dimensiune istorică este un fleac. Nu e adevărat că omul care acceptă o cartelă străină, o cartelă lângă el, să funcționeze fără proprietar, e în stare să accepte și o trădare. Astea sunt bancuri proaste. Gata. Îmi cer iertare eu de la doamna Norica Nicolai pentru insistența aceasta pe care nu o observăm că dânsa o resimte în toată rușinea, în toată tristețea, în toată umilința. Nu ne credem unii altora. Cronicarul spunea: "Crede vremii și cumplitelor valuri, gândește-te pe ce vremi am scris și cât am scris". Nu ne credem unii altora și e chemat la Direcția de Cercetări Penale un admirabil om al cetății, fostul țărănist Ulm Spineanu care, ca ministru, (vă spun eu, eram atunci într-o dublă opoziție) ca ministru, s-a purtat de parcă nu a primit niciodată acel titlu și a fost corect și s-a zbătut pentru omenie.

Și e chemat la Direcția de Cercetări Penale Ulm Spineanu și nu mai rezistă. Și nu vor mai rezista mulți în această țară pe care anumite minți bolnave vor să o transforme într-o boxă ca să-și facă ei datoria verbală, datoria demagogică față de un Bruxelles iluzoriu. Nicăieri în lume nu s-a eradicat corupția. Noi vrem să eradicăm și mormintele părinților celor corupți de azi, și nepoții celor care astăzi sunt considerați corupți.

Acest spectacol dizgrațios trebuie să înceteze și trebuie să trecem la faptele esențiale care sunt cele de care suferim - și observăm că suferim - în momentul în care e nevoie ca statul să se înfiripeze și să dea un ajutor celor nenorociți. Acolo se vede cât de slab stat e statul român. Ferească Dumnezeu să-l mai putem vedea și în cealaltă situație, la război. Nu suntem în stare, deși, oameni care să se dedice cauzei sunt destui și, poate, cel mai elocvent caz este ministrul Vasile Blaga, nu suntem în stare să rezolvăm situații care, în orice țară, de pe continentul nostru, se rezolvă de către autoritățile locale.

Nu avem nici o putere și nu avem nici o putere pentru că nu acumulăm la timp nici o putere. Pentru ca să putem exercita puterea noastră trebuie să fim capabili ca, la vreme normală, să muncim, să percepem și să dăm impozite, să dezvoltăm activități pentru care se percep și impozite. O ecuație simplă. Nu ne preocupă economia și consecințele sunt evidente. Suntem un stat slab care nu e în stare să rezolve nici situația comunei Rast, și nici a comunei Bistreț. Am auzit că se pronunță, mai nou, Bis-treț și Bé-chet! nu știu, se pronunță invers, cum mai toate sunt invers.

Ei bine, asta este esența lucrurilor. Și noi suntem, ca parlamentari, atrași în tot felul de diversiuni. Am vrut să vă spun, la un moment dat, apărându-mă pe mine, că suntem atrași în diferite diversiuni, dar nu aș fi fost atât de credibil, cum sper să fiu acum când iau apărarea unui coleg cu care nu am nici o legătură, ne salutăm din trimestru în trimestru, dar pe care simt nevoia să-l apăr pentru că este nedreptățit. Una e să spui că a făcut o eroare și alta e să-l calci în picioare și să-i faci viața imposibilă. (Domnul senator Viorel Arion vorbește la telefonul mobil în primul rând al sălii)

De dragul de a-l auzi pe colegul meu Arion de la Hunedoara(care vorbește la telefon în sală!), trebuie să mă dau mai încet.

Iată, acum, circulă teoria că nu trebuia ca România să aibă diguri.

Numai cine nu a trăit în realitate, și cred că sunt puțini cei care nu au trăit într-o realitate adevărată, ca să mă exprim cât mai pleonastic, numai acela poate spune "nu trebuiau diguri".

Eu am trăit chiar în comuna Cârna. Tatăl meu a fost învățător și acolo. Și, anual, venea Dunărea. Asta e deosebirea între 1950-1960 și 2005-2006. Atunci, venea, anual.

Sigur că schimbarea naturii, schimbarea cu forța a naturii nu este un fapt de dorit. Dar dacă ar fi așa, eu știu o țară în Europa sub nivelul mării. Una, Olanda. Ar însemna că, de mâine, în zori, puterile executive și legislative ale Olandei ar trebui să ia hotărârea de a termina cu digurile, cu ridicarea Olandei la un nivel la care să poată face și cea mai performantă agricultură și să dea drumul apelor. Dar nu e totuși mai bine să profităm de faptul că avem oameni de știință, pe care-i disprețuim, pe care-i lăsăm, undeva, într-un țarc, îi izolăm și să întrebăm, că nu suntem noi deștepți în toate, să stăm de vorbă, să aflăm prin dezbateri adânci și contradictorii ce anume e de făcut? Și aici să contribuim și la iluminarea lumii. Pentru că nu suntem singurii inundabili, dar ceea ce se întâmplă la noi sporește și datorită faptului că ni s-a dat norocul de a primi Dunărea la sfârșitul carierei ei și avem și uriașa șansă că suntem săraci, șansă pe care ne-o dezvoltăm noi înșine cu o extraordinară aplicație.

Slăbiciunea statului român este poate un subiect mai interesant de discutat decât chiar problemele care apar atunci când statul român e slab și se vede că e slab.

Totuși, vă dau și câteva vești bune.

Elevii români au câștigat locul I pe națiuni la Balcaniada de matematică din Cipru, tinerii reușind să obțină șase medalii de aur, trei de argint și una de bronz. Ce va fi cu ei mâine?

Competiția anuală de proiecte de stații spațiale organizate de NASA a fost câștigată, pentru al treilea an consecutiv, de o echipă de elevi ai Centrului de excelență din Constanța, echipă coordonată de profesorul de fizică Ion Băraru. La Congres au participat 95 de lucrări, create de 533 de elevi din Belgia, Hong-Kong, Nepal, Pakistan, România, Turcia, Marea Britanie și Statele Unite. Câștigătorii concursului primesc ca premiu o vizită la NASA, însă administrația americană nu le asigură transportul până în Statele Unite, pentru că administrația americană ține minte că și România are o administrație. Așa circulă pe la Washington zvonul, că România are capitală, imn, granițe, școală și administrație. Ei, acest zvon ne privează de capitolul bani pentru drum. Administrația americană, din acest punct de vedere, e, oarecum, să spunem așa, e prea directă. Nu e bine, să crezi orice zvon. Nu. Căci administrația românească nu există, nu poate face nimic pentru copiii aceștia români supradotați. Și atunci ei rămân acasă. Și pofta de a se remarca a următoarei promoții va fi puțin mai mică și, încet-încet, părinții vor afla că trebuie să-și nască puii direct în străinătate. Să nu mai fie obligați să facă drumul la NASA, că nu-i bagă administrația românească în seamă pe acești amărâți de geniali. Asta e situația reală, situația tristă, situația tristă și reală.

Fac apel de la acest microfon către oamenii care pot arăta că în România există instanțe la fel de productive, de executive și de puternice, ca și guvernul ideal pe care ar trebui să-l aibă această țară: să finanțeze echipa copiilor din Constanța.

În vremea asta, însă, noi, acum, mă rog, trebuie să ne pregătim de noua ediție a Congresului secuilor. Asta e treaba noastră. Trebuie luate toate măsurile. Să meargă și președintele Băsescu pe acolo și să vadă ce mai poate rezolva, să mai convingă pe secuii hotărâți să fie mai puțin hotărâți, să fie mai multă milă față de statul român și față de poporul român și să terminăm cu această gravă neînțelegere a nevoii ca România să fie făcută bucăți. Cu asta ne ocupăm și probabil că la aceasta ne și îndeamnă viitorul. Mai ales că încep să dispară toate sectoarele cercetării, în afară de cele penale. Alea merg înainte. Domnul Flutur a anunțat la Suceava că va face un proiect de lege pentru restructurarea cercetării agricole. Și asta să se ducă. Să mergem înapoi la dudăi, la buruieni. Ele să se exprime în mod liber. Și ce iese printre buruieni și este, eventual, grâu, eventual, secară, să fructificăm. Eu nu zic să nu fructificăm. Dar să credem în condiția naturală a plantelor.

Dacă se desființează și aceste cercetări, dacă sunt dispute în Alianță (fostul ministru al Agriculturii, Valeriu Tabără, spune că acest proiect vizează politizarea cercetării, prin numirea în funcțiile de șefi ai acestor instituții a unor clienți politici) ne-ntrebăm: nu e prea lung drumul clientelismului? Mai bine direct, decât toată această reformă care va duce la dezastru cercetarea, încă un domeniu al cercetării.

Mai sunt multe de spus.

Mai semnalez un fapt. Nu sunt atât de entuziasmat de propunerea domnului Dan Voiculescu făcută, aici, acum, nici nu sunt în poziția de a putea participa, cumva, prin acel impozit nou la intrarea corectă în Europa. Semnalez însă un alt fapt.

Într-o noapte de aprilie am auzit un dialog, Dan Voiculescu - Ion Cristoiu, care mi-a pus deodată în față, un om politic adevărat, care se numește Dan Voiculescu.

Îmi pare rău că dumnealui are 7.435 de trepte, până să îi poți adresa un cuvânt la telefon. Eu vroiam doar să-i spun că este excepțional cum s-a comportat Dan Voiculescu acolo. A avut și norocul unui teleast de superclasă, Ion Cristoiu. Dar el pur și simplu nu a contenit să arate (pentru prima oară fără sfială) că este un personaj politic valabil și că toți cei care cred că îl au în mânecă se înșeală. Este un tip care va face politică în continuare în România. Sunt de acord cu dumnealui și, de data aceasta, cu domnul Boc într-un anumit fel, și cu senatorii democrați care au sprijinit această propunere a lui Dan Voiculescu, pe care PSD și PRM o vântură de mult, dar, iată, până acum, nu s-a putut concretiza, de a se reduce la principalele alimente TVA-ul împovărător și insuportabil. Că este împovărător știm prea bine de multă vreme, dar insuportabil ar trebui să înțelegem că a devenit. Acum 10-12 ani, Ilie Verdeț susținea în numele PSM această idee simplă și corectă: TVA mic la bunurile vitale.

Domnul Boc a spus acum ceva și a sărit toată lumea. "Ce caraghios e!"

Nu a fost deloc caraghios, a spus ceva foarte serios, că TVA-ul trebuie redus la categoriile sărace și asta se poate face înmânându-le categoriilor sărace, om de om, atunci când primesc pensia pentru o anumită sumă un bon de alimente, o anumită dovadă că pot, cu acel bon, să-și ia alimente cu un TVA mai mic. Dar asta este o chestiune urgentă!

Este o chestiune, repet, pe care o salut, o consider foarte demnă, o consider foarte, foarte nimerită și, repet, foarte urgentă!

Mi-am închipuit, până să văd ce s-a întâmplat în Franța săptămânile trecute, că societatea în care am intrat, capitalismul, are multe defecte, dar are o calitate: își rezolvă în sine și la vreme contradicțiile! Din păcate, lucrurile nu stau așa, nimic nu se rezolvă de la sine!

De aceea trebuie să punem umărul pentru a grăbi rezolvarea situațiilor grele prin care trece această țară, situații care conduc la împovărarea nevinovaților sau a unor mici vinovați și despovărarea marilor vinovați.

Din acest punct de vedere, cred că soluția este intrarea noastră, ca oameni ai legislativului, mai adânc în viața reală, în viața punctuală, în viața căreia nu-i putem oferi numai soluții de principiu, ci trebuie să-i oferim și asistență medical-socială, zi de zi.

Trebuie, adică, să nu ne mărginim cu faptul că facem legi, ci să încercăm să-i ajutăm pe colegii din Executiv să și obțină din acele legi profitul uman cel mai înalt.

Încă e timp! (Aplauze)

 
   

Domnul Doru Ioan Tăracilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Corneliu Vadim Tudor - Crearea unui partid prezidențial și procentele false și reale ale sondajelor. </ul>

Invit la tribuna Senatului pe domnul senator Corneliu Vadim Tudor, Grupul parlamentar PRM.

Aveți cuvântul, domnule președinte.

   

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Au fost abordate multe subiecte astăzi, l-am auzit pe venerabilul coleg, Radu Câmpeanu, dar și pe colegul Adrian Păunescu, apărând-o pe Norica Nicolai, eu am apărat-o acum o oră în Biroul permanent al Senatului.

Nu-mi place vânătoarea de oameni, când au venit primii ucenici lângă Isus Hristos, el le-a spus: vă voi face pescari de oameni, nu vânători de oameni!

Nu mai vânați oameni, stimați colegi mai tineri din presă!

Ați vânat-o destul pe Irina Loghin până ați băgat-o în Spitalul Militar! A făcut 25 cu 13 tensiune!

Aveți o slăbiciune la femei lipsite de apărare!

Norica Nicolai nu are nici o vină în chestiunea respectivă!

Vânați-mă pe mine, de altfel, "Realitatea TV" pregătește pentru ora 17.00 o emisiune "bombă" în stilul lui Sorin Ovidiu Vântu, care conduce țara asta, să nu-și facă Băsescu iluzii că el conduce țara, Vântu o conduce!

"Limbajul suburban al lui Vadim și al lui Becali"

Am să vorbesc pentru mine: care este limbajul meu suburban?

Am vorbit suburban la microfon? Vorbesc suburban cu presa?

A, a, a! Presa e liberă, am și eu două publicații și mai mânuiesc reteveiul din când în când, pamfletul este un gen literar din antichitate, iertați-mă, dar rușine postului "Realitatea TV"!

Când Vântu va intra în pușcărie, nu știu unde o să lucrați!

Însă pentru altceva am venit a acest microfon, vreau să vă prezint o notă pe care au elaborat-o niște specialiști foarte bine informați și cred că bănuiți că nu sunt genul de om să se joace cu vorbele, până și "Săptămâna Financiară" a lui Voiculescu - unde a dispărut Voiculescu? - îmi dă dreptate pentru că publică un serial împotriva unui mafiot arab, Hassan Awdi care a pus mâna pe "RODIPET". Presa română este în mâna unui mafiot arab care acum blochează și publicațiile trustului condus de familia lui Dan Voiculescu.

Prin urmare, nu mă joc deloc cu vorbele!

Iată, scenariu!

E bine că este și ministrul de interne aici care știe bine că îl prețuiesc pentru munca lui.

Să vedem ce ne așteaptă în politică, pentru că suntem toți angajați în politica activă!

Iată la ce se lucrează la ora actuală:

  1. Pentru a-și demonstra loialitatea față de Traian Băsescu, directorul SRI, Radu Timofte, și generalul Marin Ionel au elaborat un plan de intoxicare a opiniei publice, care are susținerea consilierilor prezidențiali Claudiu Săftoiu și Sergiu Medar.
  2. Cei doi consilieri prezidențiali au promis conducerii SRI (Timofte și Marin Ionel) că dacă planul va avea finalitatea scontată, vor fi menținuți în funcție până în 2009, iar în cazul obținerii unui nou mandat prezidențial de către Traian Băsescu, până în 2014... Vă dați seama că mult ne vom distra noi, dacă Traian Băsescu va fi... hăt, până în 2014, ce reper internațional va deveni Restaurantul "Golden Blitz", va fi mai cunoscut decât sediul ONU din New York! Asta o spun tot cu simpatie, bineînțeles!
  3. În mare, planul are ca scop obținerea de către Băsescu a unui nou mandat de 5 ani la alegerile din 2009.
  4. Pentru că toate analizele dau ca sigur eșecul constituirii unui mare partid prezidențial, de care Comunitatea Internațională este îngrijorată, asta v-o spun pentru că am dialogat cu oameni care au responsabilități în cancelariile occidentale, partid structurat în jurul Partidului Democrat, s-a concluzionat că Băsescu trebuie să se detașeze cât mai mult de Guvern și să ia pe cont propriu campania prezidențială din 2009.
  5. S-a luat în calcul și varianta înlocuirii lui Emil Boc din funcția de președinte PD. În acest sens s-au demarat discuții cu liderii PSD ai "Grupului de la Cluj", în speță, Ioan Rus, fost ministru de interne pentru a apropia de Băsescu măcar o facțiune din PSD. S-a ajuns la concluzia că nu este necesară o înlocuire a lui Mircea Geoană de la conducerea PSD, întrucât el este un adversar extrem de comod pentru Băsescu, care l-a mai învins o dată, detașat, la alegerile pentru Primăria Capitalei și ar fi de preferat să-l înfrunte din nou la prezidențialele din 2009.
  6. Pornind de la aceste premise, se va face o pregătire a opiniei publice pentru o finală prezidențială Băsescu-Geoană, evitându-se o luptă deschisă cu principalul favorit, Corneliu Vadim Tudor, se scrie în notă!
  7. Modalitatea aleasă pentru pregătirea opiniei publice în vederea fraudării alegerilor prezidențiale din 2009 este bombardamentul mass-media.
  8. În bătălia mass-media pentru manipularea opiniei publice se consideră că sondajele de opinie reprezintă principala cale.
  9. Pentru elaborarea sondajelor "aranjate" în SRI, și aici îi atrag atenția, cu toată deferența, colegului nostru Radu Stroe, președintele Comisiei parlamentare de control SRI, să nu se mai amestece SRI-ul în politica țării, să nu mai intoxice populația, să-și vadă de treaba lor! Consumă sume extraordinar de mari de la buget, bani publici într-o vreme în care țara e sub ape și e înfometată și nu au prins nici un spion, să-mi arate și mie un spion. Au prins acum 5 ani, un amărât de arab cu o plasă de plastic și cu niște teniși sparți în picioare de l-au plimbat două zile și două nopți! Atunci trebuia dați toți afară și băgați în anchetă! Ce Dumnezeu, în ce țară din lume se mai bagă serviciile secrete în politica de partide?

S-a înființat, atenție stimați colegi și Radu Stroe, s-a înființat Agenția de Cercetare Sociologică, dar de când are un serviciu secret o Agenție de Cercetare Sociologică, cu ce bani o întreține și în ce scop, sub comanda doamnei colonel Adelina Palade. Uite, ce nume frumos de cântăreață de operă, Adelina Patti.

Uite cu ce se ocupă madam' Palade!

În acest sens, au fost înființate diverse ONG-uri și fundații subvenționate de SRI, printre care și ATLE - Asociația pentru Transparență și Libertate de Expresie. Astfel, anumite fundații ale așa-zisei "societăți civile" sunt subvenționate de SRI, a se vedea Cazul APADOR-CH.

Ce bani deversează SRI de la bugetul de stat către APADOR-CH și în ce scop?

Pentru păstrarea, întreținerea legăturii cu "societatea civilă" Agenția de Cercetare Sociologică realizează săptămânal Conferințe de Presă, simpozioane sau cocktail-uri cu reprezentanți aleși pe sprânceană ai mass-media. În cadrul acestor întâlniri societatea civilă prezintă sondaje primite de la colonelul Adelina Palade ca fiind cercetări sociologice proprii.

De regulă, sondajele arată în felul următor, invariabil veți vedea, și vă spun asta ca sociolog, pe mine nu mă înșeală, îmi dau seama că este un centru unic de comandă.

În ce scop? Fraudarea alegerilor!

Alianța "DA": 41-49%, PSD: 18-23%, PRM 11-15%, PNG 4-6% etc. La prezidențiabili nu se prezintă niciodată intenția de vot, ci numai așa-zisa popularitate sau încredere - de fapt, notorietate, în urma aparițiilor la televiziune: Băsescu 52-60%, Geoană 20-28%, Vadim 16-20% și așa mai departe!

Dacă ziariștii nu au dosare la SRI, atunci sunt beneficiarii unor "atenții": bani, excursii, burse, studii etc. - firește, cei aleși de care vorbeam, nu toată presa, nu generalizăm - pentru a da publicității aceste sondaje și au și obligația de a le prezenta ca fiind reale. Institutele de sondare a opiniei publice, prin directorii lor, sunt obligate să-și însușească sondajele SRI, să păstreze tăcerea asupra lor, sau, în cazul în care sunt "agățate" cu ceva, chiar să le confirme veridicitatea. Loialitatea institutelor de sondare este "întărită" cu diverse comenzi din bani publici, pentru cercetări reale, dar mai ales fictive.

  1. O frecvență constantă la evenimentele Agenției de Cercetare Sociologică ale SRI o are Liviu Mureșan, fost și actual ofițer al Serviciilor Secrete, fost secretar executiv al FSN.
  2. Adelina Palade este adusă în București de la una din Secțiile din Moldova. Întrucât soțul ei, V. Lozeanu, este inculpat într-un dosar penal privind RAFO-Onești... în campania electorală îmi aduc aminte că Traian Băsescu vitupera împotriva fraudelor de la RAFO. De ce a înmormântat acea chestiune? E inculpat într-un dosar penal privind RAFO-Onești, ziceam, alături de Ovidiu Tender și Marian Iancu.

La ordinul lui Radu Timofte ea a fost divorțată formal. În prezent, ea locuiește, în continuare, cu Lozeanu. Să fie sănătoși, dar s-au băgat în jocuri foarte periculoase!

Înainte de 1989, decembrie, Lozeanu a fost în atenția UM 0110, anti-KGB a Securității, se pare că la fel ca și domnul Radu Timofte.

De asemenea, se cunosc legăturile strânse dintre cuplul Lozeanu-Palade și generalii SIE, Irinescu și Gheorghe Rotaru, fost director la Întreprinderea de Comerț Exterior Dunărea".

Am terminat de reprodus această notă și, în încheiere, dați-mi voie să vă citesc adevăratul sondaj IMAS.

Stimați colegi de la PSD, nu putem colabora bine, pe viitor, dacă mai țineți în sânul vostru sau nu-l aduceți la ordine pe un infractor de opinie numit Alin Teodorescu. Nu se poate să-și vândă și creierii din cap pentru o sticlă de votcă. Nu se poate așa ceva.

Un lucru e bun cu dosarele securității. Dați-le să vedeți câți sunt de genul acesta, o să-l vedeți și pe Alin Teodorescu ce agent este, și al securității vechi și al unui serviciu, undeva, peste graniță, nu mai intru în amănunte. Să vină el aici, să aibă curajul să dea ochii cu mine.

Ați văzut ce scoruri dă Alin Teodorescu, el în umbra IMAS-ului. Eu am datele reale. Nu uitați că eu sunt, totuși, a doua promoție de sociolog, postbelică, în 1971 am terminat sociologia, când Alin Teodorescu încă nu descoperise tăria și gradația sticlei de votcă, el încă bea cico, era mititel.

Eșantion 1257, marjă de eroare ± (plus/minus) 1,8%, nu ± (plus/minus) 2,9%.

Merg la amănunte și la metodologie, știu exact despre ce vorbesc și nu vreau să vă îmbete cu apă chioară, că sunteți un partid mare, important și eu cred în revenirea voastră.

Deci, interviurile au fost făcute față în față, la domiciliu, cel mai bun tip de sondaj, nu telefonic, nu alte metode și au fost luați numai hotărâții, nu și cei: nu știu, nu răspund, nu vorbesc, nu mă lasă mama, chestiuni de genul acesta.

Iată care sunt scorurile și astea sunt reale:

  • Pe locul 1, Alianța D.A., normal, 33,4%;
  • Pe locul 2, PRM, 26,3%;
  • Pe locul 3, PSD, 15,8%. Nu aveți 24%. Nu vă îmbătați cu apă chioară, vă spun cu toată prietenia și chiar cu dragostea, am colaborat în momente bune și rele, aveți 15,8%;
  • Pe locul 4, PNG (Partidul Noua Generație), 4,3%;
  • Pe locul 5, UDMR, 4,1%;
  • Pe locul 6, Partidul Conservator, 2,3%;
  • Următoarele: PPCD (Partidul Popular Creștin Democrat), 2,1%;
  • PIN (Partidul Inițiativa Națională), 1,8%;
  • Și altele: 9,9%.

Cu asta închei, aducându-vă aminte de un verset biblic: Veți cunoaște adevărul și adevărul vă va elibera!

Vă mulțumesc. (aplauze)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

Stimate colege și stimați colegi, toți cei care s-au înscris la cuvânt - în nume propriu sau în numele grupurilor parlamentare - au prezentat declarațiile politice, până în acest moment.

 
Informare cu privire la situația existentă ca urmare a creșterii debitelor fluviului Dunărea și acțiunile întreprinse de structurile sistemului național pentru situații de urgență - prezentată de domnul Vasile Blaga, ministrul administrației și internelor.  

Vă reamintesc că, săptămâna trecută, în două rânduri, colegii senatori au solicitat o informare din partea Executivului cu privire la situația existentă ca urmare a creșterii debitelor fluviului Dunărea și acțiunile întreprinse de structurile sistemului național pentru situații de urgență. Sigur, reamintesc, domnul senator Ion Vasile a fost promotorul acestei solicitări, la care s-au raliat mai mulți colegi senatori.

Domnul ministru Vasile Blaga este prezent, astăzi, în plenul Senatului, pentru a oferi un răspuns, sperăm, calificat, în legătură cu situația gravă care se manifestă în foarte multe județe din țară.

Vă invit la tribună și vă ofer cuvântul, domnule ministru!

Vă rog, aveți cuvântul!

   

Domnul Vasile Blaga - ministrul administrației și internelor:

Domnule președinte de ședință, doamnelor și domnilor senatori.

Eu am prezentat domnului președinte de ședință un dosar complet, inclusiv dispunerea resurselor, forțe și mijloace pe întregul parcurs al Dunării, așa încât îl puteți avea în întregime la dispoziție.

Lunile martie și aprilie ale acestui an au fost marcate de debite ridicate ale apelor Dunării, care au afectat grav localitățile aflate pe malul fluviului și au pus în fața unor situații dificile pe cetățenii acestor zone.

Nivelurile ridicate ale apelor s-au menținut pe parcursul a mai multor săptămâni, începând cu a doua decadă a lunii martie, iar vârful de sarcină a prilejuit înregistrarea debitului istoric de 15.800 metri cubi pe secundă la intrarea fluviului în țară.

În acest context, intervenția autorităților a avut, în principal, următoarele obiective: evitarea producerii unor pierderi de vieți omenești, atenuarea suferințelor la care au fost supuse persoanele afectate prin crearea unor condiții cât mai umane de găzduire și hrănire a acestora în urma evacuării, limitarea pagubelor economice și inițierea măsurilor necesare pentru reconstruirea zonelor afectate.

Aceste obiective au fost, în cea mai mare parte atinse, iar cel mai important succes al intervențiilor autorităților îl constituie faptul că, în perioada viiturii, nu s-au înregistrat victime omenești.

Situația la zi, evaluarea provizorie a pagubelor:

Potrivit raportului de azi dimineață de la ora 8.00, realizat de Ministerul Administrației și Internelor, situația în cele 12 județe tranzitate de Dunăre se prezintă după cum urmează:

Dublarea debitelor fluviului, față de valoarea medie multianuală, a avut drept consecință afectarea a 156 de localități; a fost necesară evacuarea a 15.000 de persoane, azi dimineață mai erau 14.200, ca urmare atât a inundațiilor produse, cât și ca măsuri de prevedere față de pericolul depășirii cotelor digurilor de apărare; cetățenii au fost cazați în tabere de corturi, organizate prin grija unităților de jandarmi și militare, la rude, în unități școlare, sanitare și pontoane plutitoare.

Potrivit datelor comunicate de comitetele județene și locale pentru situații de urgență, au fost inundate 2499 de locuințe, iar un număr de 651 de case au fost distruse. Au fost inundate 5389 de gospodării și anexe gospodărești, iar un număr de 2892 de fântâni nu mai pot fi utilizate în prezent, în condiții normale de igienă.

Capacitatea funcțională a infrastructurii localităților afectate de inundații a fost diminuată prin avarierea a 8,4 kilometri drumuri naționale, peste 600 de kilometri drumuri județene și comunale, iar un număr de 45 de poduri și 221 de podețe sunt impracticabile.

Ridicarea nivelului fluviului Dunărea a determinat inundarea a aproximativ 66.000 hectare teren arabil, 12.400 hectare păduri, 17.000 hectare pășuni și fânețe. Suprafețele care au fost inundate controlat însumează 21.000 de hectare.

Revărsarea apelor Dunării a afectat un număr de 113 obiective social-economice. Instituțiile prefectului din județele limitrofe fluviului Dunărea au primit dispoziții să procedeze la evaluarea pagubelor produse de inundații. De asemenea, operațiunile de evaluare vor fi realizate de comitetele județene și locale pentru situații de urgență, corespunzător retragerii apelor din localitățile inundate, urmând să fie transmise Ministerului Administrației și Internelor.

Principalele măsuri de intervenție:

Activitatea desfășurată de comitetele județene și locale pentru situații de urgență, pentru limitarea efectelor inundațiilor produse de Dunăre și pentru gestionarea situațiilor generate de acestea, a fost susținută, în principal, de forțe și mijloace ale Ministerului Administrației și Internelor, Ministerului Apărării Naționale, Inspectoratului General pentru Situații de Urgență.

La acțiunile desfășurate în localitățile afectate sau amenințate au participat, zilnic, peste 4.000 de militari, direct la activități de consolidare a digurilor și indirect alte 3.000 de persoane ca forțe de rezervă și grupuri operative. Aceștia au fost sprijiniți de peste 650 de mijloace de intervenție, respectiv, autocamioane, autobasculante, vole, șalupe, bărci cu motor, elicoptere, tractoare cu remorci, cifroane, escavatoare și așa mai departe.

În această perioadă, s-a acționat pentru protejarea populației, a bunurilor și a animalelor, desfășurându-se peste 3.000 de intervenții, circa 150 de operațiuni, zilnic. Au fost salvate 125 de persoane cu elicopterele Ministerului Administrației și Internelor și ale Ministerului Apărării Naționale, iar 18 persoane au fost salvate de la înec, utilizându-se bărcile din dotare.

În ceea ce privește derularea intervenției, principalele momente au fost următoarele:

În ziua de 15 martie 2006, a fost organizată o întâlnire de lucru, privind activitatea de apărare împotriva inundațiilor, cu prefecții, directorii Apelor Române și a Sistemului de Gospodărire a Apelor, unde s-a analizat concret situația existentă la nivelul fiecărui județ, fiind stabilite acțiunile și măsurile comune de prevenire, protecție și diminuare a efectelor unei eventuale inundații. S-au prezentat, cu această ocazie, punctele critice ale digurilor pentru fiecare județ, în mod deosebit pentru cele de pe Dunăre.

În data de 28 martie 2006, s-a transmis o circulară către toate prefecturile, în vederea implicării comitetelor locale pentru situații de urgență în elaborarea, completarea și reactualizarea planurilor locale de apărare.

Instituțiilor prefectului din județele riverane fluviului Dunărea li s-a solicitat aplicarea măsurilor conform planurilor de apărare împotriva inundațiilor, a sistemelor hidrotehnice de pe Dunăre, având în vedere că digurile sunt supuse presiunilor determinate de creșterea debitelor Dunării, iar conform prognozelor hidrologice, nu se estimau tendințe de normalizare a situației.

În baza prognozelor hidrometeorologice emise de specialiști, Comitetul Național pentru Situații de Urgență a hotărât, în 3 aprilie, ca Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, Ministerul Administrației și Internelor, Ministerul Mediului și Administrația Națională a Îmbunătățirilor Funciare și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență să verifice, în permanență, starea digurilor.

Totodată, s-a stabilit ca, la nivelul comitetelor județene și locale pentru situații de urgență, să fie luate măsurile necesare pentru inventarierea și completarea stocurilor de materiale de intervenție specifice necesare în situația producerii de inundații.

Verificările cu privire la starea digurilor au fost realizate de către prefecții județelor riverane Dunării și directorii sucursalelor societăților de administrare a îmbunătățirilor funciare, a societăților naționale ale Administrației Apele Române.

În momentul în care Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor a prognozat importante creșteri ale debitelor Dunării, pe perioada de topire accelerată a zăpezii în bazinul superior al fluviului, Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor a elaborat un prim scenariu privind localitățile potențial a fi inundate, la un debit de 13.600 de metri cubi pe secundă.

Varianta de acțiune prezentată în Comitetul Național pentru Situații de Urgență, pentru debite de 14.500 de metri cubi pe secundă, a fost analizată în data de 6 aprilie 2006, în sistem de videoconferință cu prefecții.

Unitățile Ministerului Administrației și Internelor din județele riverane fluviului au aplicat, din data de 7 aprilie 2006, măsurile cuprinse în gradul I al capacității de intervenție. Evoluția rapidă a cotelor Dunării, ca urmare a cantităților de apă colectate de la afluenții săi din Ungaria și Serbia, care au fost cu aproximativ 60% mai mari decât cele înregistrate în perioadele comparabile, au impus elaborarea de noi simulări pentru 14.500 de metri cubi pe secundă, 15.500 metri cubi pe secundă și, în cele din urmă, 16.000 de metri cubi pe secundă, cu propunerea de măsuri clare pentru protejarea localităților și a obiectivelor importante pe tot sectorul românesc, până la Deltă.

Ca urmare a acestor prognoze, în 13 aprilie, unitățile Ministerului Administrației și Internelor au trecut la aplicarea gradului II.

De asemenea, este de precizat că toate unitățile Ministerului Administrației și Internelor din toată țara sunt, oricum, în gradul I de intervenție.

Creșterea accentuată a debitelor Dunării și presiunea exercitată de ape asupra digurilor a impus adoptarea de către Comitetul Național pentru Situații de Urgență, în cadrul ședinței din 12 aprilie, a unor măsuri organizatorice menite să contribuie la mai buna organizare și gestionare a posibilelor situații de urgență, respectiv: monitorizarea aeriană a digurilor de-a lungul fluviului, funcționarea permanentă a centrelor operative în toate ministerele, verificarea modului de organizare de către comitetele județene pentru situații de urgență a activităților de prevenire și intervenție, organizarea intervenției pe tipuri de riscuri, pe care le organizează fiecare minister cu atribuții în managementul situațiilor de urgență, introducerea serviciului de permanență la nivelul tuturor autorităților publice implicate, începând cu 12 aprilie.

Amploarea fenomenelor produse și necesitatea aplicării unor măsuri organizatorice, prin care să fie vizate pierderile de vieți omenești și de bunuri materiale, a determinat Comitetul Național pentru Situații de Urgență să adopte hotărâri privind declararea stării de alertă în cele 12 județe de la Dunăre, începând cu 14 aprilie.

Pentru apărarea localităților și comunităților locale, au fost luate, printre altele, următoarele măsuri: supravegherea permanentă, consolidarea și supraînălțarea digului în Noianul Chișcani din Brăila; consolidarea digului Brateșul de Jos din județul Galați de pe râul Prut, unde existau și există încă creșteri importante prin fenomenul de remu; de asemenea, s-a menținut, cu acordul proiectantului, debitul evacuat din acumularea stângă la Costești, la valoarea de 180 de metri cubi pe secundă, față de 360 metri cubi, conform Regulamentului de exploatare aprobat de Comisia Mixtă Româno-Moldoveană; supraînălțarea și consolidarea digurilor localităților din Delta Dunării, Mila 23, Sulina, Gorgova, Caraorman și Crișan; închiderea în timp util a breșei produse în digul Ciulineți-Isaccea din județul Tulcea, evitându-se inundarea gospodăriilor; deschiderea controlată a unei breșe în cordonul Litoral - Sulina - Sfântul Gheorghe, în zona Canalului Împuțita pentru a urgenta evacuarea apei spre Marea Neagră și protejarea în acest fel a localităților Sulina, Crișan și Caraorman; închiderea în timp util a breșei produse în digul de apărare a orașului Măcin, din județul Tulcea, evitându-se inundarea locuințelor și obiectivelor social-economice din localitate; Supraînălțarea și consolidarea digului comunei Borcea, din județul Călărași, pentru a preveni inundarea localității; consolidarea digului Tavina, decompartimentarea incintei Oltenița-Surlani-Dorobanțu pentru a evita inundarea orașului Oltenița, și putem continua cu o serie de măsuri luate în continuare. Acumularea unui presiuni exercitate constant și pe o durată mare de timp a apelor fluviului Dunărea a condus la cedarea digurilor longitudinale ale incintelor Ghidici-Rast-Bistreț-Bechet-Dăbuleni, din județul Dolj, Oltenița-Surlani-Dorobanțu, din Călărași, Oltina din Constanța, Ostrov-Peceneaga și Ciulinați-Isaccea din județul Tulcea. Acumularea unui volum mare de apă în incinta Ghidici-Rast-Bistreț a condus la avarierea gravă a digului de compartimentare spre incinta Bistreț-Nedeea-Jiu. Au fost afectate localitățile Rast, Bistreț și Cârna. Intrarea apelor fluviului în incinta Bistreț-Dăbuleni a determinat afectarea localității Bechetul de Jos, iar cedarea digului de compartimentare dintre incintele Bechet-Dăbuleni și Potelu-Corabia a condus la inundarea terenurilor agricole din zona localităților Ianca, Potelu, Gojdibodu, Orlea și Corabia. În incinta Oltenița- Surlani-Dorobanțu au fost evacuate localitățile Spanțov, Stancea, Chiselet și Mânăstirea. Prin cedarea digurilor Ostrov-Peceneaga a fost afectată parțial zona joasă a localității Ostrov. Prin depășirea coronamentului digurilor din zonele joase au fost grav afectate localitățile Pătlăgeanca, Plauru, Tudor Vladimirescu, Ghilgani, din Delta Dunării. Au fost inundate controlat incintele Călărași-Râul, în județul Călărași și Făcăieni-Vlădeni, în județul Ialomița, în zilele de 16 și 17 aprilie 2006. În cadrul ședinței Comitetului Național pentru Situații de Urgență din 18 aprilie s-au stabilit măsuri de responsabilitate a fiecărei instituții componentă a Comitetului Național specifică domeniului său de activitate.

Ministerul Administrației și Internelor, Ministerul Apărării Naționale și autoritățile publice locale din județul Dolj să organizeze evacuarea persoanelor din zona mare de risc: Bistreț-Nedeea-Jiu pe aliniamentul Berca-Bechea-Segarcea.

Ministerul Sănătății să întreprindă măsuri necesare asigurării de ambulanțe în localitățile din care vor fi evacuate persoane și să aplice măsurile necesare pentru prevenirea îmbolnăvirii în masă.

Administrația Națională a Rezervelor de Stat să ia măsurile necesare scoaterii și transportului de alimente de primă necesitate în localitatea Rast. Totodată, Administrația Națională a Rezervelor de Stat a întocmit un proiect de Hotărâre de Guvern care a fost analizată în ședința de Guvern din 19 aprilie, în vederea achiziționării unor produse alimentare necesare pentru 14.000 de persoane sinistrate.

Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale să întrețină măsurile necesare monitorizării, consolidării și supraînălțării digurilor, pentru că din cei 1.195 de km de diguri de pe Dunăre, 1.100 km sunt în gestionarea Ministerului Agriculturii și nu Ministerului Mediului. Numai 95 de km are Ministerul Mediului.

Prin grija Ministerului Comunicațiilor și Tehnologiei Informației și a Serviciului de Informații Speciale, Ministerul Administrației și Internelor să pună la dispoziția primarilor și a consilierilor din localitățile dispuse în zonele de risc, aflate în proprietatea fluviului, cu titlu gratuit, terminale mobile și stații de emisie-recepție pentru comunicații.

Evoluția situației în județele limitrofe fluviului Dunărea, afectate de inundațiile produse și concluziile desprinse în urma analizelor efectuate de instituțiile componente ale Sistemului Național pentru Situații de Urgență au determinat adoptarea de măsuri, în cadrul ședinței din 21 aprilie, a Comitetului Național pentru Situații de Urgență.

Comitetul Național pentru Situații de Urgență din 25 aprilie a hotărât ca pentru prevenirea unor situații deosebite la compartimentul III din incinta Borcea de Jos, o echipă de specialiști din cadrul Administrației Naționale "Apele Române", Administrației Naționale de Îmbunătățiri Funciare și Serviciului Național de Îmbunătățiri Funciare și Cadastru să inspecteze digurile din componentele 1,2 și 3, în vederea stabilirii măsurilor care se impun și să emită un punct de vedere comun, în ceea ce privește inundarea controlată. În baza concluziilor, astăzi am decis că această inundare controlată nu poate fi aprobată.

Măsuri de prevenire derulate în perioada anterioară viiturii.

În acest cadru general trebuie subliniat faptul că potrivit analizelor efectuate și deciziilor adoptate în anul 2005 de Comitetul Național pentru Situații de Urgență, în perioada 1 septembrie - 30 noiembrie 2005, s-au desfășurat la nivelul fiecărui județ acțiunea de verificare a stării tehnice și funcționale a construcțiilor hidrotehnice de pe râurile interioare și de la Dunăre cu rol de apărare împotriva inundațiilor, indiferent de deținător. Totodată, având în vedere că lipsa capacităților de pompare a creat probleme deosebite în anul 2005, s-a dispus grupurilor de suport tehnic pentru gestionarea situațiilor de urgență, generate de inundații, din cadrul Comitetelor județene pentru situații de urgență, să treacă la verificarea modului de funcționare a stațiilor de pompare pentru desecare și a modului în care este asigurată scurgerea prin rețeaua de canale colectoare. În vederea îmbunătățirii capacității de răspuns, autoritățile publice locale au fost elaborate și aprobate, prin ordin comun al ministrului administrațiilor și internelor și a ministrului mediului "Manualul prefectului pentru managementul situațiilor de urgență" și "Manualul primarului...". În lunile februarie și martie 2006, s-au desfășurat instruiri ale prefecților și primarilor din toate județele țării, pe baza prevederilor acestor manuale, instruiri organizate pe comitete de bazin hidrologic, în scopul abordării și tratării unitare a aspectelor.

În perioada în care sunt emise avertizări hidrologice și meteorologice au fost luate măsuri pentru efectuarea de pre-goliri a lacurilor aflate în administrarea Companiei Naționale "Apele Române" și "Hidroelectrica" S.A., astfel încât să fie disponibile volume suplimentare pentru atenuarea acestor debite care vor fi aduse de viituri; desfășurarea corelată la nivel de bazin în perioada de ape mari a lacurilor și barajelor, a sistemelor de desecare, indiferent de deținător, astfel încât să se realizeze eficiența maximă a acțiunilor de apărare împotriva inundațiilor. De asemenea, monitorizarea lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundațiilor.

Ajutoare umanitare aprobate de Guvern pentru persoanele afectate de inundații.

Până în acest moment, valoarea totală a ajutorului acordat de Guvern este de 420 miliarde lei...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnule ministru, numai puțin, vă rog. Rog colegii senatori să facă liniște în sală. Este o chestiune deosebită, vă rog să ascultăm informarea prezentată de domnul ministru Blaga.

 
   

Domnul Vasile Blaga:

Vă mulțumesc.

Autorităților administrației publice locale li s-a pus la dispoziție peste 300 tone carburanți - motorină și benzină - pentru alimentarea mijloacelor de transport, a echipamentelor și utilajelor utilizate la evacuarea bunurilor. La solicitarea prefecților, Guvernul a aprobat acumularea în regim de urgență a unor cantități de alimente pentru intervenții operative în valoare de 21 miliarde lei. Pentru fiecare membru din familiile evacuate din propria locuință se va acorda 1.500.000 lei ca sprijin acordat de către Ministerul Muncii, în baza unor anchete sociale. De asemenea, fiecare elev va primi suma de 800.000 lei din partea Ministerului Educației și Cercetării. De acest sprijin va beneficia fiecare membru din familiile sinistrate din cele 9 județe: Brăila, Caraș-Severin, Călărași, Constanța, Dolj, Ialomița, Mehedinți, Olt și Tulcea. O altă măsură luată de Guvern vizează acordarea de ajutoare umanitare în valoare de 350 miliarde lei vechi populației sinistrate din zonele afectate de inundații, care vor fi scoase cu titlu gratuit din rezerva de stat.

Alocări suplimentare de fonduri bugetare în anul 2006 pentru realizarea lucrărilor de combatere a inundațiilor

Pentru a preveni producerea unor noi pagube materiale în urma unor inundații au fost inventariate punctele critice la lucrările hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundațiilor aflate în responsabilitatea Administrației Naționale "Apele Române". Guvernul a alocat o parte din aceste fonduri necesare demarării lucrărilor în punctele critice, respectiv, 150 miliarde lei, conform Hotărârii Guvernului nr. 373/2006. Au fost inventariate punctele critice la lucrările cu rol de apărare de la Dunăre, transmițându-se deținătorilor solicitările de luare a măsurilor de prevenire necesare. Pentru remedierea acestor puncte critice, Guvernul a aprobat prin Hotărârea nr. 360/2006 suma de 55 miliarde lei vechi. În acest an, pentru punerea în siguranță a lucrărilor cu rol de apărare existente, dar și pentru executarea unor lucrări noi sunt prevăzute a se efectua lucrări cu rol de apărare împotriva inundațiilor, în valoare totală de 2.170 miliarde lei proveniți din alocații bugetare și cofinanțare, precum credite externe, aprobate de către Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei și Banca Mondială.

În încheiere, aș vrea să remarc faptul că în contextul experienței dobândite cu ocazia valurilor succesive de inundații care au afectat România în cursul anului trecut, autoritățile au reacționat în acest an cu mai multă promptitudine și eficiență, mai ales, în condițiile eforturilor făcute pentru îmbunătățirea nivelului de dotare materială și de pregătire a reacției în cazul unor astfel de evenimente. Aș vrea să vă spun că am suplimentat de circa 22 ori mai mult bugetul pentru dotări, în cursul anului 2005, față de bugetul inițial alocat. De asemenea, în acest an sunt alocate 635 miliarde lei vechi, adică de trei ori mai mult față de anul 2005, pentru dotări, necesare Inspectoratului General pentru Situații de Urgență. Deci, de 100 ori mai mult decât în 2004. În ciuda acestor suplimentări, bugetele necesare dotărilor materiale, dar și resursele umane aflate la dispoziție rămân la un nivel absolut insuficient. Procentul dotărilor care au norma de cazare depășită a scăzut de la 99%, cât erau la 1 ianuarie 2005, la 97% la 1 ianuarie 2006, ceea ce reprezintă un progres infim raportat la necesități. Acest aspect se va afla și în cursul acestui an, precum și în anii următori în atenția Ministerului Administrației și Internelor și a Guvernului. Totodată, recentele evenimente dovedesc încă o dată necesitatea și oportunitatea introducerii sistemului asigurării obligatorii a locuințelor, în vederea asigurării unei protecții mai eficiente a populației, în cazul producerii de catastrofe naturale. Această inițiativă a Guvernului va fi materializată începând cu luna ianuarie 2007, și promit că până la sfârșitul acestei sesiuni parlamentare proiectul de lege va intra în Senat. Nu în ultimul rând, viitura produsă de Dunăre și efectele acesteia atrag din nou atenția asupra imperativului de a asigura modernizarea întregului sistem de protecție în fața inundațiilor. În condițiile în care este de așteptat ca anii viitori să prezinte aceleași caracteristici, din punct de vedere meteorologic, adaptarea acestui sistem de protecție trebuie să constituie una din principalele priorități ale României și a tuturor forțelor politice, indiferent dacă sunt la putere sau în opoziție. Vă mulțumesc. (aplauze)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule ministru pentru informarea amplă pe care ați prezentat-o plenului Senatului. De altfel, în documentul pe care mi l-ați înaintat în urmă cu o jumătate de oră, aveți mult mai multe date concrete, pe care nu le-ați mai prezentat în plen. Există și acest plan de măsuri pentru situația actuală. Voi dispune ca el să fie multiplicat și înaintat tuturor senatorilor.

Stimați colegi, să-i mulțumim domnului ministru pentru informarea prezentată în plenul Senatului, în conformitate cu prevederile art. 166 din Regulamentul Senatului, să sperăm că situația va intra într-un normal și că, efectiv, măsurile luate de Executiv vor fi atât cele necesare, cât, mai ales, salvatoare, atât pentru cetățenii din cele 12 județe, cât și pentru autoritățile publice. Vă rog, microfonul 8.

 
   

Domnul Vasile Blaga:

Aș vrea să vă spun că situația este în continuare destul de serioasă. Nu vom ieși din cote de inundații decât cel mai devreme la sfârșitul lunii mai. Deci, datorită faptului că în continuare debitele se situează la peste 13.000 metri cubi, iar în săptămâna care urmează, în 8 mai vor crește, din nou, la 13.700 m.c., cred că, undeva, spre 2 iunie vom scăpa și vom intra sub cotele de inundații pe Brăila și Galați.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule ministru

Stimați colegi, dumneavoastră știți foarte bine că, potrivit Regulamentului Senatului, în urma unei informări nu urmează dezbateri. În situația în care ...

Din sală: Întrebări...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Păi, întrebările pe care le-ați formulat, au determinat prezența domnului ministru și răspunsul domniei-sale în plenul Senatului. În situația în care apreciați că informarea prezentată este insuficientă, este incorectă sau este împotriva a ceea ce s-a întâmplat în realitate în țară, aveți posibilitatea, în conformitate cu Regulamentul, să transformați această solicitare inițială de informare, într-o moțiune simplă, într-o moțiune de cenzură și așa mai departe, dar pe o informare venită din partea Executivului, nu există o procedură regulamentară care să permită dezbateri pentru colegii senatori.

Deci, eu vă propun să nu ieșim din cadrul regulamentar pentru că, altfel, nu vom reuși să mai intrăm în cadrul regulamentar. Dumneavoastră, după cum ați observat, stimați colegi, domnul ministru Blaga a răspuns în numele întregului Guvern, dar ați văzut că, din însuși preambulul intervenției domniei-sale, sunt cel puțin patru ministere diferite implicate, nominalizate de dânsul în legătură cu acest Comitet de urgență. Eu vă propun să-i mulțumim domniei-sale, să analizăm împreună, în grupurile parlamentare, informarea pe care ne-a prezentat-o, iar în situația în care vom aprecia că răspunsurile nu sunt cele corecte, avem posibilitatea să promovăm fie o moțiune simplă, fie o moțiune de cenzură. Vă mulțumesc, domnule ministru.

Stimați colegi, vă propun să revenim la ordinea de zi. La începutul ședinței nu am putut supune votului dumneavoastră atât programul de lucru, cât și ordinea de zi din cauza lipsei cvorumului. Vă consult dacă aveți observații în legătură cu programul de lucru al Senatului, respectiv lucrări în plen până la ora 19,30. Dacă nu sunt intervenții, vă rog să vă pronunțați prin vot asupra programului de lucru al Senatului. Rog senatorii să voteze.

Cu 64 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă și o abținere, programul de lucru a fost aprobat de plenul Senatului.

În legătură cu ordinea de zi, dacă aveți observații de la staful tehnic, întrucât înainte de ședința de plen am avut o ședință de Birou permanent și există o solicitare venită din partea Comisiei speciale pentru modificarea și completarea Regulamentului Senatului, în sensul prelungirii hotărârii de depunere a unui raport, până la data de 31 august 2006. Vă solicităm să includem și acest lucru în ordinea de zi. Dacă aveți și alte intervenții? Dacă nu mai sunt alte intervenții ... Vă rog, doamna senator Vedinaș.

 
   

Doamna Verginia Vedinaș:

Da, vă mulțumesc, domnule președinte! Mă bucură această intervenție care s-a făcut, pentru că eu anunțasem deja în grupul parlamentar că voiam să aduc în discuția plenului Senatului faptul că această comisie, teoretic, pe hârtie, printr-o hotărâre a plenului Senatului, a fost constituită, dar că ea nu și-a demarat încă lucrările și voiam să subliniez necesitatea ca acest lucru să se petreacă, având în vedere că trebuie să punem de acord Regulamentul cu decizia Curții Constituționale, astfel încât, sper că acest lucru să se întâmple cât mai repede cu putință. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. La același lucru a reflectat și domnul senator Radu Berceanu, care a propus o notă Biroului permanent. Biroul permanent a aprobat-o și o supunem aprobării plenului.

 
Aprobarea programului de lucru și a ordinii de zi.  

Dacă nu mai sunt alte intervenții, vă rog să vă pronunțați prin vot asupra ordinii de zi. Vă rog să votați ordinea de zi. Rog colegii senatori să voteze.

Cu 57 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă și nici o abținere, ordinea de zi a fost aprobată de plenul Senatului.

Adoptarea proiectului de Hotărâre privind prorogarea termenului prevăzut la art.2 alin.1 din Hotărârea Senatului nr. 9/2006 privind Comisia specială pentru modificarea și completarea Regulamentului Senatului.  

Stimați colegi, prima chestiune, proiectul de Hotărâre privind prorogarea termenului prevăzut la art.2 alin.1 din Hotărârea Senatului nr.9/2006 privind Comisia specială pentru modificarea și completarea Regulamentului Senatului. Dacă aveți observații în legătură cu acest proiect de Hotărâre, prorogarea termenului până la data de 31.08.2006. Dacă nu sunt observații, vă rog să vă pronunțați prin vot asupra proiectului de hotărâre respectiv. Vă rog să votați. Rog colegii senatori să voteze.

Vă mulțumesc. Hotărârea are un singur articol.

Cu 64 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă și 3 abținere, hotărârea a fost adoptată de plenul Senatului.

Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/2006 privind sprijinul direct al statului acordat producătorilor agricoli din sectorul vegetal în anul 2006.  

La punctul 3 de pe ordinea de zi avem înscris proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.20/2006 privind sprijinul direct al statului acordat producătorilor agricoli din sectorul vegetal în anul 2006. Comisiile sesizate în fond, Comisiile pentru buget, finanțe, bănci și validări și pentru agricultură, industrie alimentară și silvicultură. Reprezentantul Guvernului este prezent. Vă rog, microfonul 10. Vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului. Aveți cuvântul.

   

Domnul Vasile Lupu - secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale:

Mulțumesc, domnule președinte!

Doamnelor și domnilor senatori,

Textul prezentului proiect de lege, care vă este supus analizei domniilor-voastre, vorbește de sprijinul care se acordă producătorilor agricoli și este orientat către adaptarea formelor de sprijin la sistemul european de plăți, susținerea producțiilor agricole competitive, realizarea cotelor negociate cu Uniunea Europeană. Sprijinul se acordă producătorilor agricoli, sub formă de plată directă, pentru întreaga suprafață cultivată sau exploatată, pentru următoarele culturi: sfeclă de zahăr, soia nemodificată genetic, plante textile, orez, plante medicinale și aromatice, hamei, legume de câmp și cartofi timpurii, legume de solarii și de sere, orzoaică de primăvară, plantații de pomi, arbuști fructiferi și căpșuni, viță-de-vie din soiuri nobile și plante ecologice. Sprijinul direct se acordă la majoritatea culturilor în două etape: în prima etapă 50% din valoare, sub formă de bonuri valorice, pentru procurarea de semințe, material săditor, îngrășăminte chimice, pesticide, motorină, folie de polietilenă, apă pentru irigat și în etapa a II-a, se acordă 50% din sprijin, cu plata în lei, în conturile beneficiarilor. Beneficiarii sprijinului direct trebuie să îndeplinească o serie de condiții, respectiv, să facă dovada dreptului de proprietate asupra terenurilor înscrise în registrul agricol și/sau exploatării terenurilor prin contract de arendă, contract de concesionare, contract de asociere în participațiune, să facă dovada plății arendei redevență sau alte obligații contractuale legate de folosința terenului din anul anterior, aplică tehnologia specifică fiecărei culturi, fac dovada utilizării semințelor certificate, au culturi asigurate conform legislației în vigoare. Pentru organizarea pieței de legume-fructe, beneficiarii sprijinului sunt producătorii agricoli persoane juridice, persoane fizice autorizate ...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Sunt convins că va trebui să mai dați o serie de răspunsuri la amendamentele respinse. Îi rog pe colegii noștri, președinții celor două comisii, să-și desemneze raportorul.

 
   

Domnul Corneliu Pascu:

Mulțumesc, domnule președinte!

Urmare analizării proiectului de lege, Comisia de buget, finanțe și bănci și Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere, cu amendamentele prezentate în anexa 1, cinci amendamente admise și 22 de amendamente respinse. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule președinte Pascu! Declar deschise dezbaterile generale. Vă consult dacă doriți să interveniți? Domnul senator Daea, aveți cuvântul, microfonul 4 sau microfonul central.

 
   

Domnul Petre Daea:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință!

Doamnelor și domnilor senatori,

Domnule secretar de stat, îmi îngădui să fac o intervenție, zic eu, cât se poate de scurtă cu putință, dar cât de precisă mi-aș dori-o în a stabili coordonatele tehnice ale acțiunii noastre într-un domeniu delicat. Nu-mi face plăcere, mai cu seamă că ne cunoaștem, să spun că acest proiect de act normativ, această ordonanță de urgență este cea mai elocventă mostră a degringoladei existente în sistemul de susținere, de stimulare a agriculturii Țării Românești. Din nefericire! Și ca să justific aceasta, îmi permit să prezint în fața dumneavoastră, pe de o parte expunerea de motive, ca fundament în decizia pe care a luat-o ministerul, și apoi, modul în care, la această expunere se dă răspuns concret, în textul legii. Se spune foarte clar, în fundamentarea actului normativ, că trebuie să ne adaptăm formelor de sprijin la sistemul european de plăți. Știu, și știu bine, suficient pentru a avea argumentația tehnică necesară că plățile directe în Uniunea Europeană sunt plăți în sume directe și nu bonuri valorice. Am menținut același mecanism, păgubos pentru țară, păgubos pentru producătorii agricoli care se așteaptă, din partea noastră, să le dăm instrumentele cu care pot lucra rapid și eficient. Din nefericire, numai încăpățânarea este, din punctul meu de vedere, argumentul. Pentru că vă pot prezenta, și v-aș ruga să vă uitați în actul normativ, că se prevede ca aceste bonuri valorice să se dea numai pe prima jumătate a anului, urmând ca restul să se dea în bani, vizavi de faptul că dorința legiuitorului este să antrenăm instituțiile într-un proiect european de accesare a fondurilor europene. Am spus-o cu un an de zile în urmă, și o repet, că am plecat pe un drum greșit. Din nefericire, ne menținem pe acest drum greșit. Și spuneam, și repet, că nu găsesc, deși cuvântul este dur, nu găsesc o altă explicație unui asemenea mod de abordare. În al doilea rând, în expunerea de motive se spune foarte clar că acest mecanism de sprijin este îndreptat în a respecta tehnologiile de cultură în campania agricolă. Păi, ce fel de respect avem față de fenomenul agricol, când actul normativ intră în tiparul Monitorului Oficial pe data de 9.03.2006, iar culturile care trebuie susținute sunt culturi din epoca întâi, care se înțelege foarte bine că ele trebuie semănate până în 15 martie. La acest act normativ, proiectăm, din nefericire, mecanismul acesta, care sunt culturile: sfecla de zahăr care este susținere, este cultură din epoca întâi, stimate coleg, plantele textile, care nu sunt altceva decât culturi în epoca întâi și nu le pui în aprilie sau în mai, le pui, din știința mea de carte și din practica mea, la desprimăvărare; dacă vreți, unele din ele, în mustul zăpezii, și mă duc cu un asemenea act normativ și mai proiectez susținere prin cupoane, ca și acest parcurs metodologic și administrativ să mă ducă până în luna aprilie, când, de altfel, cu 10 zile în urmă au apărut cupoanele. Stimați colegi, nu o fac pentru a vă supăra, dar rețineți că nu pot să fiu, în nici un caz, liniștit, ca agronom, când văd asemenea proiecte de act normativ. Îmi este greu să le interpretez și nu le pot digera, indiferent câtă voință politică aș avea, în condițiile în care știu ce înseamnă legile biologice, care sunt dincolo de înțelegerea și voința noastră politică. În al treilea rând, se spune foarte clar că este nevoie, că a fost nevoie de ordonanță de urgență, pe motivul că trebuie să se tipărească urgent bonurile valorice. Păi, stimați colegi, taman de așa ceva nu avea nevoie agricultorul român în luna aprilie. Avea nevoie, când știam programul de cultură al țării pe opțiunea producătorilor, la sfârșitul anului, cel târziu. Și v-aș ruga să căutați, între alte dorințe ale dumneavoastră, că nu există în 2004, în Ministerul Agriculturii vreun act normativ de susținere pentru producătorii agricoli, care s-a dat după 1 ianuarie. Dacă găsiți un asemenea mecanism atunci, v-aș ruga să-l luați ca argument vizavi de susținerea celui care se află acum la pupitru pentru un act normativ care este necesar pentru țară, dar este venit târziu, motiv pentru care o spunem, cu părere de rău, că acest mecanism nu-și atinge ținta pe care am dori-o cu toții din această sală. Dar, pentru a nu fi împotriva unor inițiative sau a unui sprijin cât de mic pentru agricultorul român, noi nu putem vota decât pentru un asemenea act normativ. Deci, votăm, susținem acest act normativ, tocmai din dorința de a înțelege că suntem constructivi în actul de legiferare, dar înțelegeți, stimați colegi, și mă uit la dumneavoastră cu înțelegerea profesională pe care trebuie să o avem între noi, că este imposibil să-l scoți pe acesta pe piața oamenilor care au învățat măcar primele 3 pagini ale unei agrotehnici la îndemâna fiecăruia în momentul în care s-a prezentat cu rigla să măsoare adâncimea brazdei în pământul României.

Votăm pentru, cu regretul că nu ne atingem ținta și e păcat că am ajuns aici. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator. Numai puțin, domnule senator Stan. De la Alianța D.A., a solicitat cuvântul domnul senator Păcuraru. Vă rog, să dăm cuvântul în ordine. Aveți cuvântul, domnule senator.

 
   

Domnul Ilie Petrescu (din sală):

Are probleme cu mâna.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

De data asta a ridicat mâna stângă.

 
   

Domnul Paul Păcuraru:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sigur că suntem în fața unui act normativ extrem de important. Domnul ministru Flutur ar fi dorit să fie prezent la susținerea ordonanței, dar are o întâlnire cu oficiali din Danemarca, cu ministrul danez al agriculturii, pe niște programe de cooperare de care chiar avem nevoie și, sigur, că domnii secretari de stat ne vor prezenta argumentele la discuțiile care vor avea loc.

Susținerea și subvenționarea agriculturii sunt un subiect care an de an a stârnit dispute, polemici, multe semne de întrebare și sigur că și în ceea ce privește modalitățile efective în care se face acest lucru am avut prelungi dezbateri atât în Senat, cât și în Camera Deputaților. (rumoare, discuții)

Nu sunt un specialist în materie și, ca atare, voi încerca doar să văd partea bună a paharului, partea plină a paharului, faptul că este - așa cum spunea și colegul nostru domnul senator Daea - un normativ care trebuie susținut pentru că el, practic, finalmente, cu inconvenientele pe care le are, totuși, înseamnă un spor și un ajutor de care producătorii agricoli din România pot să beneficieze.

Nu voi intra în detaliile tehnice ale ordonanței, voi încerca însă să abordez două subiecte care au fost legate de tema Ordonanței de urgență a Guvernului nr.20/2006, și anume schimbarea focalizării subvențiilor și, practic, schimbarea politicii pe care Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale o duce, în sensul că trece de la culturile mari care au fost subvenționate până acum - grâul și porumbul, în primul rând - care aveau o masă mare de beneficiari, este adevărat, pentru calitate și pentru competență. Adică focalizarea pe culturi care să asigure un plus de competitivitate, un plus de eficiență și - de ce nu ? - un plus de spor economic în activitatea pe care producătorii agricoli o desfășoară. (rumoare, discuții)

Asupra acestui aspect voi spune doar că ani în șir noi am sprijinit culturile mari, dar rezultatul, din păcate, a fost departe de a fi cel dorit, pentru că știm cu toții că sărăcia bântuie din păcate la țară, este concentrată în mediul rural, este concentrată în aceste zone tocmai din cauza faptului că lipsa de eficiență și productivitate, chiar în pofida subvențiilor acordate, face ca viața în mediul rural și beneficiile activității agricole în mediul rural să fie din ce în ce mai mici.

Eu cred că, într-adevăr, dacă vrem să scoatem mediul rural din zona de vulnerabilitate în care se află, din zona de riscuri ridicate în care se află, chiar avem a căuta soluții astfel încât activitățile agricole principale să fie aducătoare de venituri și câștiguri cât mai ridicate. Este evident că - știu eu? - culturile tehnice sau culturile cu un profil de rentabilitate mai ridicat sunt mult mai avantajoase și, din acest punct de vedere, chiar dacă numărul de beneficiari este mai mic, beneficiile pot fi mai ridicate și asta înseamnă că veniturile pe care le realizează satul românesc pot fi mai importante. (rumoare, discuții)

Un al doilea lucru pe care voiam să-l comentez este cel legat de forma de susținere, ceea ce comenta și colegul nostru domnul senator Daea - faptul că se păstrează această formă prin bonuri valorice.

Sigur că și eu m-am întrebat de ce Guvernul, în loc să apeleze la o soluție simplă, finanțarea directă cu bani și nu are nici un fel de bătaie de cap cu tipărire, multiplicare și așa mai departe, cu distribuție și toate cele conexe, de ce nu se duce direct cu un ajutor financiar care, să spunem, producătorul îl folosește la buna sa dispoziție? (rumoare, discuții)

Pentru că, din păcate, de când au început să se distribuie cupoane în România s-a constatat, în foarte multe cazuri, dacă te duci pe un sprijin financiar direct, el nu mai este utilizat pentru folosul producției agricole propriu-zise. Deci, din punctul meu de vedere, bonul valoric asigură, dacă vreți, sau dă o garanție în sensul susținerii destinațiilor acestor subvenții, în sensul că ele se duc efectiv spre producția agricolă efectivă, și nu spre alte forme de consum, fie și cele ocazionale, din câte am întâlnit uneori.

Îmi aduc aminte că atunci când s-au introdus cupoanele și când pentru prima dată a funcționat mecanismul cupoanelor, una din marile probleme pe care... autoritățile le-au avut...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnule senator Păcuraru, vă rog să așteptați, poate colegii din spatele sălii sunt și ei dispuși să-și ocupe locurile și să vă asculte. Vă rog, domnule senator.

 
   

Domnul Paul Păcuraru:

Când s-au introdus cupoanele pentru motorină și pentru sprijinul direct al producătorilor agricoli, o mare problemă a fost tocmai faptul că ele nu erau utilizate pe destinație, ci erau comercializate, cumpărate, vândute și așa mai departe și ele nu ajungeau deloc să susțină producția agricolă și cred că viziunea fundamentală pe care a avut-o ministerul a fost tocmai să garanteze că banii se folosesc acolo unde sunt necesari.

Sigur că a fost nevoie de o ordonanță de urgență pentru că nu avea ministerul cum să rezolve altfel o problemă, spunea colegul nostru, deja în restanță, trebuia să fie rezolvată cât mai operativ, solicit - chiar în numele ministrului îmi permit - sprijinul tuturor grupurilor parlamentare pentru un act normativ de care agricultura are în mod necesar nevoie.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator. Îl invit la microfon pe domnul senator Stan Petru, Grupul PRM. Aveți cuvântul, domnule senator.

 
   

Domnul Petru Stan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, PRM va vota acest proiect de lege. orice sprijin acordat agriculturii este bun, dar nu înțelegem de ce în această primăvară am avut două ordonanțe de urgență privind subvenția sau sprijinul direct pentru agricultură, așa cum numește Guvernul această subvenție.

Am avut Ordonanța de urgență a Guvernului nr.25/2006, pe care am dezbătut-o acum câteva zile, care acord sprijin pentru o suprafață foarte mare de culturi de peste 6 milioane ha, dar din păcate dau la hectar doar 259.000 lei, deci practic un sac de îngrășământ chimic, o jumătate de sac: 25 kg de îngrășăminte chimice. Și avem această Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/2006 care acordă un sprijin mai substanțial culturilor agricole dar, din păcate, această subvenție, trebuie să cunoaștem cu toți, se dă numai la 690.000 ha pământ.

Deci suprafața de sfeclă de zahăr, soia nemodificată genetic, plante textile, orez, plante medicinale, cartofi și așa mai departe însumează nici 10% din suprafața arabilă a țării. Și nu înțeleg de ce consideră Guvernul, de ce împarte culturile în două:

Zice: "susținerea culturilor competitive". Deci ce dezbatem noi acum sunt culturile competitive. Deci celelalte sunt necompetitive. Deci, recunoaște Guvernul că avem culturi necompetitive. Or, sunt comune întregi sau zone întregi care nu cultivă suprafețe competitive. Și atunci ce fac? Nu există plantă să nu fie importantă, una competitivă și alta mai puțin competitivă. Toate au importanța lor în asolament, în economie. Deci subvenția trebuie acordată la toate culturile.

Sunt o serie de plante pe care le consideră necompetitive Guvernul, cum sunt plantele furajere. Vă dau numai un exemplu. O cultură de porumb-siloz, asigură 16.000 unități-nutritive la un hectar, pe când nici o altă cultură, nici grâul, nici orzul nu pot asigura asemenea valoare. Nu mai vorbesc de dezvoltarea zootehniei, complexe de porci, de păsări, vaci de lapte și așa mai departe.

Deci până la urmă putem demonstra că oricând sunt mai competitive plantele care sunt considerate necompetitive de Guvern.

Despre subvenția propriu-zisă.

Subvenția acordată agriculturii de fapt arată gradul de dezvoltare economică a unei țări. O țară care nu poate subvenționa agricultura este subdezvoltată. Acesta este criteriul de bază. Subvenția nu este milă, am mai spus-o de multe ori, subvenția este un sprijin care se acordă producătorilor agricoli care trebuie să întoarcă la stat de 4-5 ori înapoi. Or, la noi nu se întoarce, la noi este și la ora actuală subvenționată din milă și în special anul acesta.

Chiar și în aceste culturi subvenția este mică. Cu excepția sfeclei de zahăr care este bunișoară, dar rețineți că sfecla de zahăr se cultivă pe o suprafață foarte mică și procesatorii nu au vrut să facă contracte cu producătorii în multe locuri.

Plante textile aproape nu se cultivă. Hamei aproape nu se cultivă, la pomi fructiferi se dau 4000 lei subvenție, de exemplu, și se cheltuie cam 60-70 milioane lei pe an pentru a cultiva pomi fructiferi. La viță-de-vie la fel.(discuții)

Deci dacă nu se asigură subvenționarea măcar cu 40% din cheltuieli și să se asigure și vânzarea producției, subvenția este foarte slabă, este într-adevăr milă și nu are rost să o dăm.

În ceea ce privește bonurile valorice, nu are rost să mai insist, este o prostie, este pierdere de timp, cheltuială materială, numai cine nu cunoaște poate susține că aceste bonuri valorice rezolvă agricultura.

Probabil că vor fi ultimele bonuri valorice, fiindcă am văzut că acum dă numai pentru 50%, înseamnă că domnul ministru Flutur a înțeles să lichideze cu bonurile valorice pentru la toamnă, probabil. (discuții)

Da. Beneficiază corect acum de subvenție producătorii, arendașii, concesionarii, asociațiile, deci din acest punct de vedere nu avem probleme, este corect. Păcat că această subvenție nu este mai mare și nu ocupă o suprafață mai mare de culturi.

Noi, PRM, vom vota acest proiect de lege. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator. Dați-mi voie să-l întreb pe domnul secretar de stat Vasile Lupu dacă este de acord cu amendamentele admise. (discuții)

 
   

Domnul Vasile Lupu (din sală):

Da.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Vă rog, înainte de a trece la amendamentele respinse, a solicitat cuvântul domnul senator Funar pentru a pune câteva întrebări domnului secretar de stat.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori, pentru această ordonanță de urgență foarte importantă, am câteva întrebări pentru domnul secretar de stat.

O primă întrebare: În care dintre țările membre ale Uniunii Europene se practică sprijinul direct și nu subvențiile?

A doua întrebare: De ce ne terorizați din nou cu ordonanță de urgență și nu respectați prevederile Constituției și nu ați venit de anul trecut cu un proiect de lege pe această temă?

A treia întrebare: Cum este posibil să gândiți în această ordonanță de urgență să se dea bonuri valorice, în condițiile în care susțineați că este nevoie de sprijinul direct al agricultorilor și s-a mai pierdut vreme, multe săptămâni, cu tipărirea bonurilor valorice și nu ați recurs la moneda națională, înscrisă în Constituție, la leu?

O altă întrebare: De ce încurajați birocrația și faceți iarăși scriitori de bonuri valorice pe angajații din primării?

Ultima întrebare: Cât s-a cheltuit cu tipărirea acestor bonuri valorice și de ce multele miliarde de lei nu le-ați utilizat pentru supraînălțarea digurilor care se află în administrarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale?

În funcție de răspunsul la aceste întrebări, voi renunța și la o bună parte dintre amendamente.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Vă rog, aveți cuvântul, domnule secretar de stat. Microfonul 10, vă rog.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

În toate țările europene se practică sprijinul direct, pentru că plata directă asta înseamnă - sprijin direct.

S-a adoptat formula ordonanței de urgență, pentru ca să poată beneficia și culturile din etapa întâi.

Distribuția acestor bonuri valorice se face prin Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură, iar valoarea tipăririi acestor bonuri valorice se ridică la 6.770 euro.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Anexa 2 - amendamente respinse. Pct.1.

 
   

Domnul Gheorghe Funar (de la masa prezidiului):

Renunț la toate, pentru operativitate.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

La toate?

Dați-mi voie să-i mulțumesc colegului nostru Gheorghe Funar, care, așa cum au spus și ceilalți trei antevorbitori, a apreciat importanța actului normativ pe care îl dezbatem și, mai ales că ne găsim în pericolul de a fi adoptat tacit.

Sunt o serie de amendamente admise, cu care reprezentantul Guvernului este de acord, motiv pentru care se renunță la amendamentele respinse.

Vă mulțumesc.

Îi întreb pe colegii senatori dacă mai sunt chestiuni deosebite.

Vă rog, domnule senator Gavrilă Vasilescu.

 
   

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să mă clarific asupra unei probleme.

Săptămâna trecută, joi, am votat subvențiile care se acordă pentru combustibil, pentru motorină. Era vorba de 2000 de miliarde lei, dintre care, 1600 miliarde trebuia să meargă la motorină.

Am pus o întrebare domnului ministru Flutur, ce se întâmplă cu cei 400 miliarde lei și răspunsul domnului ministru este ceva în care eu găsesc un răspuns aici, deci plantațiile de pomi, plantațiile de viță de vie și așa mai departe. Această sumă era prinsă în sintagma "alte proiecte ale Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale".

Întrebarea pe care o pun, întrucât pentru aceste plantații există altă sursă de venit și ceea ce domnul ministru a răspuns se referă la altceva și la alte programe, aici vreau să clarific, să mă lămuresc eu puțin, pentru că acolo unde a fost băgată suma respectivă, nu trebuia, pentru că era problema "subvenții agricultură", iar celelalte programe trebuiau nominalizate în proiectul de act normativ pe care noi l-am votat data trecută, că era vorba de cheltuirea unor bani și să se știe exact destinația lor.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă rog să oferiți răspuns. Microfonul 10.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Sunt alte forme de sprijin, în sectorul vegetal, la care a făcut trimitere domnul ministru Flutur. Este vorba de plantații de pomi, de plantații viticole.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Sigur, avem posibilitatea întrebărilor și a interpelărilor, în situația în care suntem nemulțumiți de răspunsurile dumneavoastră, să solicităm domnului ministru răspunsuri suplimentare.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, supun votului dumneavoastră, în primul rând, amendamentele existente în Anexa nr.1. (discuții la masa prezidiului)

Supun votului dumneavoastră raportul cu amendamentele admise.

Vă rog să vă pronunțați prin vot. Precizez că legea are caracter de lege ordinară.

Rog colegii senatori să voteze.

Raportul cu amendamentele admise, existente în Anexa nr.1, este adoptat de plenul Senatului cu 62 de voturi pentru și un vot împotrivă.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu. Vot final pe lege, vă rog. Legea are caracter de lege ordinară.

Invit colegii senatori în sală.

Vă rog să votați.

Proiectul de lege este adoptat de plenul Senatului cu 67 de voturi pentru și o abținere.

 
Dezbaterea și respingerea propunerii legislative pentru acordarea de compensații cetățenilor români sau urmașilor acestora pentru bunurile - inventar agricol proprietatea lor, trecute în patrimoniul fostelor gospodării cooperative agricole de producție, ca urmare a colectivizării impuse de regimul comunist instaurat la 6 martie 1945.  

La pct. 4 în ordinea de zi avem înscrisă propunerea legislativă pentru acordarea de compensații cetățenilor români sau urmașilor acestora pentru bunurile - inventar agricol proprietatea lor, trecute în patrimoniul fostelor gospodării cooperative agricole de producție, ca urmare a colectivizării impuse de regimul comunist instaurat la 6 martie 1945.

Inițiatori, senatorul George Maior și colegi deputați.

Domnule senator Maior, doriți să prezentați expunerea propunerii legislative?

Vă rog, vă invit la pupitru. Aveți cuvântul.

Comisiile sesizate în fond sunt Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Vă rog, microfonul 8.

Domnul senator Maior, aveți cuvântul.

   

Domnul George Cristian Maior:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Acest proiect de lege își propune să opereze o corectare importantă în legătură cu un proces care a dus, practic, la distrugerea proprietății țăranilor români în urma colectivizării forțate de după 1945.

Acest proiect de lege își propune să acopere o situație extrem de dramatică, care nu a fost abordată integral de Legea nr.18/1991 și de celelalte reglementări având ca scop refacerea proprietăților rurale.

Proiectul își propune, pe de o parte, să despăgubească țăranii pentru bunurile - inventar agricol, cu excepția pământului, bineînțeles, care a fost abordat în alte legi, de care au fost deposedați la intrarea în fostele gospodării, respectiv cooperative agricole de producție, prin acordarea unei compensații cu destinație specială, constând din părți sociale pentru achiziționarea de utilaje agricole și alte mijloace fixe necesare exploatării pământului, astăzi, în condiții moderne.

Pe de altă parte, această reglementare urmărește să stimuleze, prin această compensare acordată, constituirea asociațiilor de fermieri agricoli, respectiv, sporirea puterii lor de exploatare eficientă a pământului, în comun sau individual.

Pentru aceste motive, vă rugăm să aprobați această inițiativă, care, repet, are și un scop reparatoriu foarte important, în contextul de astăzi.

Mulțumesc mult.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule senator.

Îi invit pe cei doi președinți să desemneze raportorul. Domnul președinte Pascu, da?

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 7, vă rog.

 
   

Domnul Corneliu Pascu:

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări au luat în dezbatere propunerea legislativă și, ținând cont de faptul că și Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital au avizat negativ propunerea legislativă, au hotărât să întocmească un raport de respingere.

Supunem dezbaterii Senatului această propunere.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale.

Domnul senator Daea Petre. Microfonul 4.

 
   

Domnul Petre Daea:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Domnule președinte, doamnelor și domnilor senatori,

În primul rând, îngăduiți-mi să felicit inițiatorii acestui act normativ, care, dintr-un reflex natural, au socotit că dreptatea, în România, trebuie să fie egală pentru toți și că, dacă găsim spațiu, fonduri, modalități, instrumente și timp pentru a restitui proprietățile acelora pe care, de-a lungul vremii, decizia politică, în cursul istoriei, i-a privat de ceea ce aveau în acel moment, deci, dacă s-a găsit spațiu pentru o asemenea inițiativă legislativă - și ne aducem cu toții aminte de calupul de legi care a fost prezentat în Parlamentul României, în Camerele reunite, cu răspundere guvernamentală -, atunci este firesc ca acest reflex natural al inițiatorilor să-și găsească spațiu juridic și posibilitate de dezbatere în Senatul României.

Evident, nu este ușor. Îmi dau seama de dificultate și poți să-ți dai seama de dificultatea acestui act normativ, pentru că el vizează, cu ochii dreptății, în arcul timpului, o decizie luată greșit și există riscul ca această decizie sau fotografia necazului să nu se transforme în bucurie la această dată, dar, dincolo de acest risc, există riscul de a lăsa în afara prețuirii noastre legislative pe cei mai umiliți oameni ai țării, țăranii, care, de-a lungul timpului - și se vede și astăzi - nu au avut sprijin, iar de fiecare dată, am găsit soluții pentru alte categorii, dar mai puțin pentru țărani.

Dacă în acest moment de grijă pentru țară, dacă în acest moment dificil pentru țărani, am stăruit în marșul nostru de gândire și de concepție legislativă și asupra țăranului, zic eu că este un efort pe măsura înțelepciunii acelora care au votat și ne-au trimis în Parlamentul României, respectiv, în Senat, și să le dăm prețuirea necesară, prin a aproba acest act normativ.

Nu vreau să intru în construcția lui juridică, au făcut-o comisiile de specialitate, dar pun o întrebare, pe care o văd, din punctul meu de vedere, legitimă: cum a dat un aviz negativ Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități? Oare nu este un drept al omului, al țăranului român?

Este o întrebare la care găsesc un singur răspuns: viteza de analiză, imposibilitatea de a penetra fenomenul și lipsa de decizie, în condițiile în care forța politică din care facem parte nu ne lasă.

Să socotim astăzi că avem acele argumente, și juridice, și politice, să aprobăm acest act normativ.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Alte intervenții? (mai mulți domni senatori solicită cuvântul)

Numai puțin. Și din partea altor grupuri parlamentare. Numai puțin. Imediat.

Domnul senator Paul Păcuraru.

Rog colegii senatori, poate limitează dezbaterile.

Vă rog!

 
   

Domnul Paul Păcuraru:

Domnule președinte, stimați colegi,

Sigur că o astfel de inițiativă reparatorie, ca intenție, este binevenită. Ea este, însă, aproape inimaginabil de pus în practică, pentru că, dacă ne aducem aminte ce s-a întâmplat în ultimii 15 ani, am constatat toți că până și acolo unde lucrurile păreau a fi mai clare - este vorba de terenuri, de păduri, de imobile și așa mai departe -, lucrurile nu sunt nici măcar până astăzi lămurite. Dacă încercăm să vedem ce pățesc autoritățile... (discuții în sală; rumoare)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnule senator, vă rog să mă iertați.

Îi rog pe cei care nu sunt senatori să părăsească sala.

Rog colegii din Grupul parlamentar UDMR să nu o deranjeze pe doamna pentru a expune în plenul Senatului.

 
   

Domnul Paul Păcuraru:

Spuneam, domnule președinte...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să așteptați. Bănuiesc că nu sunt auzit sau nu sunt înțeles.

Mulțumesc.

Vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Paul Păcuraru:

Spuneam, domnule președinte, că, dacă pe teme în care reconstituirea proprietății era mai aproape de a avea o acoperire în documente, în acte, în probe, pe care foștii deținători de proprietăți să le poată aduce, iată că pe inventarul agricol am fi într-un subiect de o incertitudine și de o imposibilitate a dovedirii sale aproape fără precedent.

Discutam zilele trecute, la Arhivele Naționale, despre problematica cu care se confruntă această instituție în fața cererilor de reconstituire a pădurilor, conform Legii 247/2005.

Instituția este asaltată, pur și simplu, de cereri, fără ca să existe posibilitatea ca, știu eu, proprietățile să fie regăsite în documente, fie că e vorba de recensămintele agricole din 1940, 1948 și așa mai departe.

Deci, din acest punct de vedere, chiar dacă intenția este bună, opinia noastră este că e imposibil de pus în practică și, ca atare, cred că de aici au plecat și cele două comisii când au făcut rapoarte de respingere.

Grupul parlamentar Dreptate și Adevăr PNL-PD nu poate să susțină această propunere legislativă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Stan Petru.

Microfonul 1, vă rog.

 
   

Domnul Petru Stan:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Eu consider că aplicarea acestei legi ar crea o debandadă nemaipomenită în toată țara și ar fi pe deasupra și o lege nedreaptă.

Este imposibil de refăcut evidența care și așa nu era nici la vechile cap-uri. Să refaci pe bază de martori. Pe ce să refaci această evidență?

Dar, haideți, să judecăm din alt punct de vedere.

În cooperativele agricole de producție au fost peste patru milioane de animale, de bovine care au dispărut. Să vedem. Au intrat cu patru milioane de bovine în cooperative? Păi, în județul Sălaj, s-au dat două bovine la unul care a luat șase, pe o singură țigară, pe drum. I-a dat o țigară și a luat două bovine. Este posibil așa ceva!? Sigur că, oamenii cinstiți au stat de o parte, nu au luat nimic. Din păcate, cei cinstiți au fost puțini.

Eu vă dau un exemplu și mai grăitor.

De exemplu, în județul Vaslui, unde am lucrat, cândva, în agricultură, erau 15.000 hectare de vie nobilă, toată pe spaliere și tânără. Să plantezi un hectar de viță de vie, acum, îți trebuie 400 milioane lei. Înmulțiți 400 milioane cu 15.000 și o să vedeți ce valoare este. Este o valoare enormă. Nici nu se poate discuta. Nu mai vorbesc de grajduri distruse, instalații electrice, gemuri, tot ce exista.

Sigur, nu au luat toți, nu au beneficiat toți, dar ei se cunosc în comună, cine a luat, cine nu a luat. Nu au decât să reconstituie, acolo, în comună, această situație.

Nu mai vorbesc de terenurile arabile, desecate. Au dat terenuri neproductive și au primit plantații de pomi, de vie. Au beneficiat. Așa este întâmplarea. Dreptate totală poate face numai Dumnezeu. Terenuri desecate, de valori imense acum, dar când le-a dat la CAP nu valorau nimic.

Deci, eu nu pot să susțin această inițiativă legislativă și nu știu cine ar putea să o susțină.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc.

Stimați colegi, supun votului dumneavoastră prelungirea dezbaterilor, întrucât trei colegi din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat au solicitat cuvântul la această propunere legislativă.

Rog colegii senatori să voteze. Numai puțin să se afișeze.

Deci, supun votului dumneavoastră prelungirea dezbaterilor.

Acum, puteți să votați, vă rog, prelungirea dezbaterilor, pentru a oferi dreptul să ia cuvântul la această propunere legislativă și altor colegi senatori.

Solicitarea este respinsă de către plen.

Tocmai doream să solicit să se prelungească și programul de lucru.

În aceste condiții, bănuiesc că nu mai este necesar.

Deci, solicitarea venită din partea colegilor din Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat a fost respinsă de plen. (replică neinteligibilă din sală)

A solicitat cuvântul colegul nostru, domnul senator Apostol Neculai, senator independent.

Renunțați?

Mulțumesc.

Vă rog, inițiatorul, aveți dreptul să interveniți, dacă doriți.

Vă rog, microfonul 8.

 
   

Domnul George Cristian Maior:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Doar o remarcă, cred, importantă. Tot trăim într-o epocă a condamnărilor de tot tipul a altor epoci, s-au creat comisii de condamnare a comunismului, ar fi cazul ca un gest al nostru, într-adevăr, să traducă și în realitate această concepție politică și morală care este la modă în acest moment.

Dacă un asemenea gest nu se face, atunci, într-adevăr, poate trăim într-o simbolistică pură a unor lupte imaginare cu un trecut pe care toți ar trebui să-l condamnăm.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnul secretar de stat Vasile Lupu, dacă doriți să mai interveniți?

Nu doriți.

Vă mulțumesc.

Vă rog, stimați colegi, legea are caracter de lege ordinară.

Nu au fost formulate amendamente.

Raportul este negativ.

Supun votului dumneavoastră...

 
   

Domnul Adrian Păunescu (din sală):

Mai sunt patru minute...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mai sunt, dar plenul a votat în sensul de a nu lua cuvântul al doilea coleg din grupul parlamentar... (replică neinteligibilă din sală a domnului senator Adrian Păunescu)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Era o a doua chestiune, a doua problemă...

Deci, stimați colegi, vă rog să vă pronunțați prin vot asupra raportului de respingere. (replică din sală neinteligibilă a domnului senator Adrian Păunescu)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu eu vi l-am răpit. Eu, dimpotrivă, am supus votului plenului și plenul a votat împotrivă. Pentru că am vrut să dau cuvântul la mulți colegi. Domnului Ion Vasile, dumneavoastră, domnului Apostol care solicitase cuvântul.

Deci, raportul întocmit de cele două comisii, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și silvicultură este negativ.

Legea are caracter de lege ordinară.

Supun votului dumneavoastră...

 
   

Domnul Adrian Păunescu (din sală):

Domnule președinte,

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog.

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Ați supus votului continuarea programului...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu. Nu am mai supus pentru că, dacă s-ar fi aprobat să ia cuvântul mai mulți colegi, propuneam imediat să lucrăm peste orele 18.00, tocmai, dând posibilitatea mai multor colegi să intervină.

Am supus votului doar dreptul pentru grupurile parlamentare să desemneze mai mulți colegi vorbitori și acest lucru a fost respins de plen.

Deci, stimați colegi, vă rog să vă pronunțați prin vot asupra raportului negativ întocmit de cele două comisii asupra propunerii legislative.

Vă rog să votați.

Rog colegii senatori să voteze.

Raportul întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și silvicultură a fost aprobat de plenul Senatului cu 54 de voturi pentru, 24 de voturi împotrivă și 2 abțineri.

Pe cale de consecință, propunerea legislativă este respinsă.

Vă rog, listă pentru grupurile parlamentare.

Încheiem dezbaterile legislative.

De la orele 18.00, continuăm cu întrebări, interpelări și răspunsuri.

 
Intrebări și interpelări adresate Guvernului de către senatori:  

Domnul Doru Ioan Tăracilă:

Stimați colegi,

Vă invit să vă ocupați locurile!

La întrebări avem doar trei colegi senatori înscriși.

  Verginia Vedinaș

Doamna senator Verginia Vedinaș, aveți cuvântul.

Rog colegii senatori să-și ocupe locurile.

Vă rog, aveți cuvântul.

   

Doamna Verginia Vedinaș:

Mulțumesc, domnule președinte,

Întrebarea mea vizează situația unor imobile din Fondul Protocolului de Stat care, începând cu anii 1990, au fost acordate, cu titlul de chirie, unor personalități din viața politică, din lumea afacerilor. În conținutul întrebării dau câteva exemple, spre pildă Ion Chiriac, Petre Roman, Acop Chermezian, care, din informațiile care mi-au parvenit, fie plătesc chirii modice, fie o foarte mare perioadă de timp aceste imobile au fost, pur și simplu, gratuit ocupate.

Doresc să fiu informată care este situația acestor imobile care se află atribuite cu titlu de chirie unor personalități de genul celor menționate în întrebare, în baza cărui titlu juridic sunt ocupate locuințele respective și care este chiria care este percepută pentru folosirea locuințelor respective.

Vă mulțumesc!

 
   

Domnul Doru Ioan Tăracilă:

Mulțumesc.

 
  Ioan Chelaru

Domnul senator Ioan Chelaru, aveți cuvântul.

Vă rog, microfonul 3.

   

Domnul Ioan Chelaru:

Domnule președinte,

Obiectul întrebării este un apel pentru salvarea Catedralei Sfântul Iosif și este adresată domnului prim-ministru.

Nimic nu conferă dreptul unora lipsiți de credință să-i jignească și să-i sfideze pe toți cei care aparțin unei confesiuni, fie ea și minoritară, așa cum este cea catolică din România.

În disprețul tuturor protestelor făcute, o firmă de construcții periclitează, prin construirea, pe terenul din imediata apropiere, a unui colos de 19 etaje, 75 m și 3 niveluri subterane, Catedrala Sfântul Iosif, Palatul Episcopal, Facultatea de Teologie și celelalte clădiri din incinta Arhiepiscopiei Romano-Catolice din București, punând în primejdie monumente de o inestimabilă valoare istorică și arhitecturală.

Este inadmisibil ca, prin manevre a căror onestitate este pusă la îndoială, și fără acordul Episcopiei, o astfel de construcție să fie realizată.

Domnule prim-ministru,

În condițiile prezentate mai sus vă întreb:

Ce măsuri veți lua pentru ca un asemenea act să nu aibă loc, ca centrul în jurul căruia gravitează viața spirituală a unui milion și jumătate de credincioși, să nu fie distrusă de acte iresponsabile?

Solicit răspuns oral și în scris.

 
  Paul Păcuraru

Domnul Doru Ioan Tăracilă:

Domnul senator Paul Păcuraru, aveți cuvântul!

Microfonul 2, vă rog.

   

Domnul Paul Păcuraru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am două întrebări. Prima este adresată domnului Hârdău, ministrul educației și cercetării:

Ca urmare a negocierilor dintre autorități și sindicate, de la sfârșitul anului trecut, învățământul românesc a primit cel mai mare procent din PIB, comparativ cu ceilalți ani, anume 5%.

Cu ocazia rectificării bugetare, Ministerul Educației și Cercetării i s-au alocat 100 milioane euro pentru dezvoltare și investiții în educație.

Vă rog să prezentați obiectivele avute în vedere de dumneavoastră care vor beneficia de finanțare din suma amintită.

Solicit răspunsul în scris și electronic.

A doua întrebare este adresată doamnei Marieta Ionescu, Agenția Națională pentru Rromi.

Îmbunătățirea situației rromilor, îndeosebi prin integrarea socială și scăderea gradului de marginalizare reprezintă una din condițiile integrării în Uniunea Europeană.

Vă rog să-mi prezentați principalele programe politice elaborate în 2006 în scopul reducerii marginalizării sociale în rândul tinerilor de etnie rromă.

La fel, solicit răspunsul în scris și electronic. Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tăracilă:

Mulțumesc.

 
  Adrian Păunescu

Domnul senator Adrian Păunescu, aveți cuvântul.

Microfonul 4, vă rog.

   

Domnul Adrian Păunescu:

Domnule președinte,

Întrucât, sistemul de a ni se răspunde scris, ca să se evite, probabil, dialogul din Senat, care ar sigura cale de a merge mai aproape de adevăr, s-a extins și Guvernul mie mi-a răspuns la toate interpelările și întrebările în scris, nu-mi mai rămâne decât să cer ori să mi se răspundă numai oral, ori eventual, și muzical, pentru că este un lucru inadmisibil să se evite dialogul. Se răspunde în direcția în care doresc unii miniștri sau primul-ministru să răspundă, nu la problemă.

Iată noile întrebări adresate, conform situației politice existente, aceluiași domn prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu:

Colectivul ambulatoriu al Spitalului Colțea, în numele căruia semnează medicul coordonator Dr.Georgeta Pechi, medic primar în boli interne, ne sesizează în legătură cu intențiile de demolare a unei părți din ansamblul arhitectonic, cunoscut sub numele de Spitalul Colțea, aparținând patrimoniului național, în scopul valorificării terenului.

Pe lângă faptul că medicii din cadrul acestui ambulatoriu asigură serviciile medicale, preponderent pentru comunitatea sectorului 3, aproximativ 150.000 persoane, eliminând spitalizările și costurile ridicate pe pacient, mutarea într-o altă clădire presupune în fapt desființarea acestei unități sanitare din lipsă de spațiu de funcționare.

Care este, domnule prim-ministru situația de fapt a acestui așezământ medical?

Se intenționează, într-adevăr, desființarea ambulatoriului și ce mai desființați în continuare, avertizați-ne, totuși, din timp.

O a doua întrebare adresată primului-ministru Călin Popescu Tăriceanu:

Ca senator de Hunedoara fac, în numele Ligii pensionarilor din Hunedoara, în numele căruia semnează domnul Cordoș Ioan, președinte, și domnul Dărășteanu Octavian, secretar, un protest în legătură cu situația insuportabilă în care au ajuns pensionarii din zona Hunedoarei și a Văii Jiului.

Atragem atenția domnului prim-ministru că dicționarul limbii române s-a epuizat, urmează onomatopeele, de la un punct încolo urmează numai onomatopeele prin ieșirea în stradă și că, la un moment dat, amărâții, care nu pot face nimic pentru că sunt puțini, sunt bătrâni și nu-i aude nimeni, se vor uni și va fi foarte greu să li se răspundă tuturor de-odată. Deocamdată calea democratică este asta.

Printre aspectele negative, semnalate de pensionari, se regăsesc starea deplorabilă a sistemului de sănătate, inechitățile în stabilirea drepturilor de pensie pentru aceleași categorii de muncă, accesul tot mai limitat la bazele de tratament și nu în ultimul rând costurile foarte mari ale utilităților.

Cum vede actualul Guvern rezolvarea problemelor pensionarilor cărora le-a promis în stadiul potențial totul și nu face nimic pentru ei, cu atât mai mult cu cât acestea nu sunt singulare, citez din protestul pensionarilor din județul Hunedoara, aceasta este situația tragică a pensionarilor, și nu numai, pentru care oamenii au ajuns la disperare, căutând să-și pună capăt zilelor spânzurându-se, sărind peste balcoane, iar alții, pur și simplu, dându-și foc.

Nu încurajăm sinuciderile din motive sociale, dar le semnalăm, le semnalăm cu durere și așteptăm un răspuns concret.

Ce se poate face?

Interpelările mai târziu, domnule președinte?

 
   

Domnul Doru Ioan Tăracilă:

Mai sunt câțiva colegi care mai au întrebări și vă ofer cuvântul imediat.

 
  Vasile Ioan Dănuț Ungureanu

Domnul senator Vasile Ioan Dănuț Ungureanu are o întrebare, vă rog.

Poate între timp vin și domnii miniștri sau domnii secretari de stat pentru a răspunde.

   

Domnul Vasile Ioan Dănuț Ungureanu:

Prima întrebare este adresată domnilor miniștri Eugen Nicolăescu și Sebastian Vlădescu.

Instituirea taxei pe viciu a devenit o realitate în temeiul legilor promovate prin asumarea răspunderii Guvernului.

Această formulă lipsită de transparența deciziilor parlamentare a creat temere alegătorilor că scumpirile vor fi foarte mari.

Vă adresez următoarea întrebare:

Dacă taxa pe viciu reprezintă un factor de creștere a inflației și de scumpire a vieții cetățenilor, explicați-ne și dați-ne exemple despre felul în care veți calcula taxa pe viciu, vizavi de accize, prezentându-ne mecanismul colectării taxei pe viciu, astfel ca, înțelegând aplicarea acesteia, să prevenim orice abuz din partea autorităților fiscale și orice abatere de la lege din partea contribuabililor.

Solicit răspuns scris și oral.

A doua întrebare adresată domnului ministru Eugen Nicolăescu:

Bolnavii dependenți de dializă sunt obligați, potrivit normelor legale în vigoare, la o examinare anuală a gradului de handicap și reclamă faptul că înainte făceau acest control din trei în trei ani.

Mă întreb, domnule ministru, de ce bolnavilor dependenți de dializă și cărora li s-a stabilit incapacitatea de muncă li se aplică procedura controlului anual și nu se dispune revizuirea la cerere a gradului de handicap pe care îl are bolnavul.

Ce măsuri concrete veți întreprinde pentru ca bolnavilor dependenți de dializă să li se îmbunătățească condițiile de tratament.

Solicit răspuns scris și oral.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tăracilă:

Vă mulțumesc.

 
  Valentin Dinescu

Domnul senator Valentin Dinescu, din partea Grupului parlamentar PRM.

Microfonul 2, vă rog.

   

Domnul Valentin Dinescu:

Întrebarea mea este adresată domnului prim-ministru:

După cum cunoașteți, domnul deputat Bogdan Olteanu, președintele Camerei Deputaților, a fost numit, a făcut și mai face parte din comisii de privatizare și diverse consilii de administrație.

Vă solicit să-mi comunicați care sunt acestea, care au fost sumele totale încasate în anul 2005 și pe primul trimestrul I din anul 2006?

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tăracilă:

Mulțumesc.

 
  Ilie Petrescu

Domnul senator Ilie Petrescu, aveți cuvântul.

Microfonul central, vă rog.

   

Domnul Ilie Petrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Domnului ministru Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale:

Mai mulți producători din panificație m-au interpelat în legătură cu problemele legate de normele ce vor fi impuse după 2007 cu privire la Capitolul "integrare".

Vă solicit să mă informați cu privire la aceste norme, pentru a răspunde corect interpelărilor adresate de către producătorii de panificație.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris și oral.

Domnului Sebastian Vlădescu, ministrul finanțelor publice:

Așezarea geografică a județului Gorj face ca unele localități așezate în zona muntoasă, respectiv Padeș, Peștișani, Tismana, Crasna, Novaci, Baia de Fier, Mușetești, Polovraci, Halintești și Săcelu să aibă un potențial deosebit pentru crearea de ferme individuale.

Vă solicit să mă informați, în modul cel mai corect cu privire la fondurile existente pentru stimularea înființării de ferme individuale.

  1. Ce fonduri sunt disponibile?
  2. Sumele care pot fi primite în anul 2006 pentru localitățile din județul Gorj;
  3. La nivel național, ce fonduri se dispun și ce procent din acestea revine județului Gorj.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris și oral.

 
   

Domnul Doru Ioan Tăracilă:

Mulțumesc.

 
  Viorel Dumitrescu

Domnul senator Viorel Dumitrescu, Grupul parlamentar PRM.

Microfonul 2, vă rog.

   

Domnul Viorel Dumitrescu:

Întrebarea este adresată ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale, domnului Gheorghe Flutur.

Tensiunea politică românească a adus în prim plan gripa aviară, dar care nu a afectat nici un cetățean român și nu a decimat efective de păsări, nici din fermele agricole și nici din gospodăriile cetățenilor.

Vă rog, domnule ministru să-mi comunicați ce cheltuieli s-au făcut la nivel național și pe fiecare județ în parte pentru prevenirea și, respectiv, combaterea gripei aviare în anul 2005 și în primul trimestru al anului 2006.

Solicit răspuns scris și oral.

Și o a doua întrebare adresată ministrului apărării naționale, domnului ministru Teodor Atanasiu.

Având în vedere inundațiile din județele limitrofe Dunării, vă rog, domnule ministru, să-mi comunicați câte elicoptere ale Ministerului Apărării Naționale au acționat la lucrările de îndiguiri și de salvare a sinistraților, precum și numărul de zboruri efectuate până la data de 30 aprilie, separat pe fiecare județ.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris și oral.

 
   

Domnul Doru Ioan Tăracilă:

Mulțumesc.

 
  Angel Tîlvăr

Domnul senator Angel Tîlvăr, aveți cuvântul, Grupul parlamentar PSD.

   

Domnul Angel Tîlvăr:

Prima întrebare este adresată domnului Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale.

Conform unor estimări ale Camerei de Industrie și Agricultură Vrancea, peste 40% din firmele vrâncene vor fi afectate de aderarea României la Uniunea Europeană și ar putea fi închise, cele mai expuse fiind cele mici și mijlocii.

Având în vedere că unul din domeniile cele mai afectate ar putea fi agricultura, în special, viticultura, foarte bine reprezentată în Vrancea, vă întreb: care sunt măsurile, pe care le aveți în vedere, pentru a-i sprijini pe viticultorii vrânceni, în vederea îndeplinirii condițiilor necesare pentru a face față noilor exigențe impuse de aderare?

Dacă îmi permiteți, în continuare, aș vrea să mă a dresez domnului Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății.

Vă mulțumesc.

Fondurile insuficiente au făcut ca, în acest an, Casa județeană de asigurări de sănătate Vrancea să nu poată asigura proteze gratuite decât pentru 313 persoane, numărul solicitanților fiind, însă, mult mai mare.

Având în vedere că acest lucru pune numeroase persoane în imposibilitatea de a duce o viață normală, vă întreb: care sunt măsurile, pe care le aveți în vedere, pentru remedierea acestei situații?

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Nicolae Iorga

Domnul senator Nicolae Iorga, Grupul parlamentar al Partidului România Mare - întrebare Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, da?

Vă rog, aveți cuvântul.

   

Domnul Nicolae Marian Iorga:

Da, domnule președinte, am o întrebare pentru domnul Gheorghe Dobre, Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului.

Pe DN nr.13, în comuna Măieruși din județul Brașov, drumul național s-a surpat și este închis de aproximativ doi ani.

Vă rog să-mi comunicați, domnule ministru: cât timp vă trebuie pentru a readuce în circulație acest drum național care leagă Brașovul de Târgu-Mureș prin Sighișoara și, apoi, de vestul țării?

Cu permisiunea dumneavoastră, domnule președinte, am o întrebare și pentru domnul director general, președinte al Societății Române de Televiziune.

Îl rog să-mi comunice: în ce perioadă va avea loc, anul acesta, Festivalul "Cerbul de Aur" la Brașov sau, dacă nu va mai avea loc, să-mi comunice de ce nu va mai avea loc sau, dacă va avea loc în altă localitate, să-mi comunice localitatea în care va avea loc, pentru că, în opinia brașovenilor, "Cerbul de Aur" fără Brașov este ca și cum ar fi Festivalul San Remo fără San Remo.

Solicităm răspuns scris și - vorba colegului Adrian Păunescu - oral, să se mai deranjeze domnul președinte al Televiziunii, că nu prea l-am văzut de la începutul acestei legislaturi.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Claudiu Tănăsescu

Domnul senator Dan Claudiu Tănăsescu, Grupul parlamentar al Partidului România Mare - două întrebări către primul-ministru și către ministrul delegat pentru lucrări publice și amenajarea teritoriului, domnul László Borbély, vă rog, microfonul central.

   

Domnul Dan Claudiu Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am o întrebare pentru primul-ministru, domnul Călin Popescu-Tăriceanu. Obiectul întrebării este următorul:

De când sunteți prim-ministru, s-au înmulțit atât inundațiile, cât și alunecările de teren.

Vă solicit să-mi comunicați: care dintre cele mai reprezentative societăți comerciale, privatizate în perioada 2000 - 2005, i-au ajutat pe sinistrați, după inundații și după alunecările de teren și cu ce anume?

Aș dori răspuns scris și oral.

Vă mulțumesc.

A doua întrebare este adresată ministrului delegat pentru lucrări publice și amenajarea teritoriului, domnul László Borbély.

Obiectul întrebării este următorul: după cele 7 valuri de inundații din anul 2005, Programul Guvernului privind refacerea caselor pentru sinistrați nu a fost realizat, fiind construite, în condiții de calitate, foarte puține case.

Vă solicit să-mi comunicați Programul de construire a caselor pentru sinistrați, pe fiecare dintre județele limitrofe Dunării, precum și sumele pe care le va acorda Guvernul pentru cetățenii ale căror case și anexe gospodărești au fost inundate.

Doresc răspuns scris și oral. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Vasile Ion

Domnul senator Ion Vasile, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat. Microfonul 3.

   

Domnul Vasile Ion:

Domnule președinte, în Programul electoral, anunțat de Alianța D.A.,exista și un pachet social important, care, între timp, a dispărut.

Astăzi, chiar interveneam pe o chestiune de procedură, legat de un proiect de lege care a fost respins, iar întrebarea este către primul ministru, domnul Călin Popescu-Tăriceanu, pe care l-aș întreba următorul lucru: când va veni, în fața Parlamentului, cu un proiect de lege, alături de toate celelalte proiecte de lege care vizează retrocedări și reparații aduse unor oameni care au avut de suferit în perioada regimului comunist.

Referirea este directă: la un proiect de lege care ar viza țăranii care și-au pierdut o bună parte din averea lor, estimată la 70% din gospodăria fiecărui țăran, odată cu înscrierea în CAP-uri.

Vin cu această întrebare, pentru că nu am putut interveni la proiectul de lege respins în Senat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Petre Daea

Domnul senator Daea Petre, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, microfonul 4.

   

Domnul Petre Daea:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Întrebarea mea este adresată, deopotrivă, ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale, Gheorghe Flutur, și ministrului integrării europene, Anca Daniela Boagiu: care este stadiul Programului SAPARD, care este suma accesată pe fiecare măsură în parte.

Solicit răspuns scris și oral.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Aurel Ardelean

Domnul senator Aurel Ardelean, Grupul parlamentar al Partidului România Mare. Microfonul 1.

   

Domnul Aurel Ardelean:

Mulțumesc, domnule președinte.

O întrebare adresată primului-ministru, domnul Călin Popescu-Tăriceanu:

Mass-media a relatat faptul că ați hotărât, în cadrul Guvernului, ca să se acorde retroactiv, pe circa un an de zile, indemnizațiile lunare pentru membrii comisiilor de privatizare a Poștei Române, Romtelecom și Societății Române de Radiocomunicații.

Vă solicit să-mi comunicați care este temeiul legal pentru plata retroactivă a sumelor care nu au fost pretinse și cât este cuantumul indemnizațiilor lunare retroactive pe fiecare beneficiar în parte.

Solicit răspuns scris și oral.

Vă mulțumesc.

Interpelarea se adresează primului-ministru, domnul Călin Popescu-Tăriceanu: Ziarul "Financiar" de marți, 25 aprilie 2006, a confirmat că OMV-ul a câștigat 3.000.000.000 de euro din achiziția PETROM-ului.

Ca urmare, vă solicit să-mi comunicați: pentru cine considerați că a fost avantajoasă privatizarea PETROM, pentru români și bugetul statului român sau pentru OMV?

Solicit răspuns scris și oral.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Sever Șter

Invit la tribună pe domnul senator Sever Șter, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat. Microfonul 3.

   

Domnul Sever Șter:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am o interpelare adresată primului-ministru, domnul Călin Popescu-Tăriceanu.

Obiectul interpelării:

În data de 17 noiembrie 2005, am înregistrat, la Senatul României, o întrebare adresată președintelui Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului, prin care am prezentat starea jalnică a 4 blocuri de locuințe situate pe șoseaua Satu-Mare - Vama Petea, care au aparținut SC Agroindustrial "Aurel Vlaicu" Satu-Mare, precum și îngrijorarea celor 303 locuitori, amenințați că vor rămâne fără locuință.

Prin răspunsul la întrebare, înregistrat la Senat în data de 30 noiembrie 2005, AVAS recunoaște că a preluat aceste imobile în contul unor debite pe care le avea SC Agroindustrial "Aurel Vlaicu", precum și problemele sociale ale locatarilor, și precizează că își vor valorifica creanța în cadrul procedurii de lichidare a societății, prin scoaterea la licitație a acestor blocuri în vederea vânzării, urmând a fi anunțați și locatarii care doresc să cumpere apartamentele în care locuiesc, pentru a participa la licitație.

După data de 30 noiembrie 2005, am purtat o serie de convorbiri telefonice cu vicepreședintele AVAS, domnul Călin Sandu, prin care i-am cerut să soluționeze acest caz. De fiecare dată, s-au făcut promisiuni fără, însă, a fi întreprinse măsurile necesare.

La data de 16 februarie 2006, am depus la AVAS o informare, la care nu am primit răspuns, deși telefonic am solicitat, în repetate rânduri, să se procedeze conform legilor în vigoare. Demersurile mele s-au datorat insistenței locatarilor care, săptămânal, s-au prezentat, la mine, în audiență.

Cu stupoare am aflat că, în data de 20 aprilie, anul curent, s-a organizat o licitație de vânzare a blocurilor fără anunțarea locatarilor și fără ca să fiu informat în legătură cu acest lucru.

Prin urmare, timp de aproape 6 luni, am fost dezinformat cu bună știință. Drept consecință, am menținut locatarii într-o stare de promisiuni care, în final, s-au dovedit deșarte. Apreciez ca foarte gravă atitudinea conducerii AVAS, pe care o cataloghez ca incompetentă și iresponsabilă. De asemenea, consider că, prin ceea ce au făcut, au sfidat Parlamentul României. Întrucât am semnalat existența unor interese nelegale față de aceste blocuri, consider că cei de la AVAS sunt complici la aceste interese.

Față de aceasta, solicit să dispuneți analiza acestui caz de către Corpul de Control al primului ministru, analiză care să răspundă la următoarele întrebări:

  1. Cine se face vinovat și ce măsuri s-au luat față de aceștia, pentru că nu au răspuns, în termen legal, la informarea pe care am depus-o la AVAS?
  2. Cine și în ce condiții a organizat licitația pentru vânzarea blocurilor și de ce nu au fost anunțați locatarii?
  3. Care este rezultatul licitației și ce măsuri se preconizează din punct de vedere al protecției sociale a locatarilor blocului?
  4. Ce măsuri ați luat față de cei care și-au permis să sfideze instituția Parlamentul României?

Aștept răspuns scris și oral.

Cu deosebită stimă, senator Sever Șter.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

 
  Gheorghe Funar

Domnul senator Gheorghe Funar, Grupul parlamentar al Partidului România Mare, vă rog, aveți o întrebare.

Până când ajungeți la microfon, îl întreb pe domnul senator Mihail Popescu, sunteți înscris la întrebări-interpelări? Nu. Răspuns, poate.

   

Domnul Mihail Popescu (din sală):

O întrebare.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da? Imediat, vă ofer cuvântul. Nu erați trecut pe listă, de aceea v-am întrebat, nu de altceva. Avem timp suficient.

Vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori,

Stimați invitați,

Am două întrebări: prima adresată primului ministru, domnului Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu - domnul Călin Popescu-Tăriceanu este cel care are dosar la CNSAS. Primul nostru ministru este Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu.

Prima întrebare:

De la începutul acestui an, dumneavoastră ați avertizat că, în anul 2006, vor fi inundații cu efecte mai dezastruoase decât cele din anul 2005. Vă solicit să-mi comunicați: de când știa Guvernul despre inundațiile din anul 2006 și ce ați întreprins în mod concret, respectiv, care este programul, la nivel național și pe județe, în perioada 2006-2008 în lupta împotriva inundațiilor?

Cea de-a doua întrebare este adresată domnului ministru al administrației și internelor, colegului nostru, domnul senator Vasile Blaga:

Pornind de la prevederile Legii nr.247 din 2005, vă solicit să-mi comunicați, la nivel național și pe județe în parte, care a fost numărul total al cererilor de restituire a unor construcții și a unor terenuri și câte dintre aceste cereri au fost rezolvate până la 23 aprilie, anul curent.

De asemenea, vă solicit să-mi comunicați care au fost principalele cauze, care au condus la nerespectarea termenelor prevăzute în Legea nr.247/2005, pentru soluționarea cererilor de restituire.

Solicit răspuns scris și oral.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Mihail Popescu

Domnul senator Mihail Popescu, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, vă rog să formulați întrebarea, apoi trecem la interpelări.

   

Domnul Mihail Popescu:

Întrebarea mea este adresată Președinției: când și unde - vorbesc ca unitate administrativ-teritorială - s-a declarat stare de urgență? Sau dacă nu s-a declarat, de ce nu s-a declarat?

Justificarea că trebuia să treacă administrația în mâinile militarilor nu ține, pentru că nu așa scrie în legea respectivă sau proiectul de lege respectiv.

Solicit răspunsul scris și oral.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule senator.

 
  Adrian Păunescu

Îl invit, la microfon sau la tribună, pe domnul senator Adrian Păunescu, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, pentru o interpelare.

   

Domnul Adrian Păunescu:

Domnule președinte,

Îmi pare rău că nu am văzut mai din timp că este doamna ministru Anca-Daniela Boagiu aici, că aș fi rugat-o să detalieze observația domniei-sale cu privire la felul cum cotcodăcesc parlamentarii. Era o experiență interesantă și poate ne spunea dânsa și ce ar trebui să facă în direcția aceasta, dacă nu pot vorbi, mai ales că face parte dintr-un Guvern în care sunt atâtea nume de animale, mai mici, mai mari, muscă, fluture, sau de apropiați ai animalelor, cum ar fi boa-giu, încât mă gândesc că ar trebui să ne împărțim sarcinile, unii să bâzâie, alții să...

Din sală: Alții să cânte...

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

să? (râsete în sală) Da, alții să cânte, alții să cotcodăcească și nu știu dacă e cea mai bună soluție pentru parlamentari cotcodăcitul. Eu mă simt, cu dificultate, în stare să cotcodăcesc. Pe vremea când n-o simpatizam pe doamna Boagiu, cum o simpatizez acum, pentru unele lucruri pe care le face în numele țării, eram mai degrabă de partea cu cucurigu, decât de partea găinilor. Dar, în fine, a fost o bună reîntâlnire, însă, semnalez că toate cererile acestea ale noastre către Guvern se datorează, în esență, faptului că oamenii de autoritate din locurile pe unde mergem și pe unde trăim, și pe care-i reprezentăm, nu au cum să scoată singuri căruța din noroi, pentru că nu se iau măsurile economice de proiecție economică necesară ca să meargă industriile mici, mijlocii, atâtea câte sunt și altele din localitățile acelea. De aceea, ei cer ajutor pentru drumuri, pentru diguri, pentru că nu se pot descurca singuri. Iată o situație de la Geoagiu, județul Hunedoara: primarul orașului Geoagiu, Marius Simion, semnalează faptul că izvoarele termale din stațiunea Geoagiu-Băi și izvoarele carbogazoase Măcâia, care până în 1997 au fost în administrarea Consiliului local, respectiv, a Serviciului Public de Gospodărire Comunală Geoagiu, se află acum în administrarea unor firme private care au licență de exploatare de la Agenția Națională de Resurse București. Care este situația acestor izvoare termale, domnule prim-ministru, în acest moment, și cum pot fi ele trecute, din nou, în administrarea autorităților locale, cum au fost până în anul 1997 și așa cum se întâmplă și în țări ale Uniunii Europene? Aștept răspuns oral sau, ca să fie și mai complex, aștept răspuns oral, verbal, vocal, din gură, cum spunea un fost primar general al Capitalei. Asta este absolut extraordinar: oral, vocal, verbal, din gură.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Cu nume tot de pasăre sau nu, primarul general?

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Nu, care mi se pare că rima cu lozincă.

A doua interpelare: sistemul de irigații din România a fost până în 1989 unul din cele dezvoltate și performante, atâta vreme câtă apele nu pătrundeau în tot sudul acestei țări. Cert este că, în acest moment, strategia Guvernului de susținere și relansare a sistemului de irigații din agricultură, având în vedere că, din păcate, a fost distrus în mare parte, nu reiese de nicăieri. Nu cumva e o relație între irigații și inundații? Nu cumva, de exemplu, în zona Doljului, la limita cu Oltul, acolo unde exista acel sistem de irigații, ceea ce s-a făcut în nopți de coșmar, în aceste zile de către oameni de bună-credință, unii dintre ei, așa cum am spus, membri ai Guvernului, cum ar fi Vasile Blaga, putea fi rezolvat prin recurgerea la terminarea acelui canal și folosirea lui ca buzunar al Dunării? N-ar trebui să ne așezăm cu toții: forțe politice și, mai ales, specialiști și să găsim soluția pentru viitor? Pentru că, așa, din an în an, inundațiile vin și noi tot nepregătiți suntem. Spuneam într-o carte a mea: "De la Bârca, la Viena și înapoi" exact asta, despre ninsori... Ninsorile, dacă vin în octombrie, ne prind nepregătiți, dacă vin în noiembrie suntem nepregătiți. În decembrie, bineînțeles, cine se mai aștepta să vină ninsoarea de Crăciun. În februarie și în ianuarie aveam alte treburi, în martie era târziu, și așa se va petrece și cu inundațiile, dacă nu vom lua măsuri să combinăm cele două sisteme de irigații și inundații.

Și ultima articulație a întrebării: dacă Guvernul, într-adevăr,... eu am pus în revista mea "Flacăra", domnule senator Funar, întrebarea asta..., dacă Guvernul, într-adevăr, a știut că vin aceste nenorociri, de ce n-am știut și noi, de ce n-au fost avertizați oamenii? Pentru că, până la urmă, forța colectivă bine condusă e mai semnificativă decât forța unor oameni care se bat pentru cauză, dar nu pot prea mare lucru, mai ales, că trebuie să-i și convingă pe oameni și, deci, mă gândesc că ar fi cazul ca și în alte cazuri, și în aceasta, Guvernul să înștiințeze poporul, ce e cu el, cu poporul, pentru că odată ne trezim că suntem într-o situație pe care n-o aflăm decât la finalul ei, la deznodământul ei, și nu cred că este de dorit o asemenea situație.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Paul Păcuraru

Domnul senator Paul Păcuraru.

   

Domnul Paul Păcuraru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Puțin în afara interpelării, îmi permit o scurtă frază. La observația făcută de domnul senator Păunescu, legat de tipurile de răspunsuri pe care le dă Guvernul, voi încerca, cumva, să scuz Guvernul, prin faptul că, în foarte multe situații s-a aflat în postura în care la întrebări sau interpelări puse, n-a mai găsit interlocutori în sală. Adică întrebările sau interpelările, odată puse, nu au mai găsit aceiași atenție din partea celor care le-au făcut ...(rumoare) De aceea, eu aștept răspunsul electronic și scris.

Legat de interpelare, aș vrea să spun că interpelarea mea este adresată doamnei Maria Cristina Ana, președinta Agenției Române pentru Investiții Străine.

În mod firesc, apropierea integrării în Uniunea Europeană face ca România să devină mai atractivă pentru investitorii străini. Pentru acest lucru, ARIS-ul, organ de specialitate al Guvernului, are ca obiective principale creșterea semnificativă a volumului investițiilor străine, acțiuni de promovare și creare a unei imagini pozitive pentru România, ca destinație pentru investitorii străini, și oferirea unor servicii profesionale de asistență, în conformitate cu cele mai bune practici internaționale, investitorilor străini. Având în vedere cele de mai sus, vă rog să-mi prezentați numărul proiectelor de investiții care au beneficiat de asistență tehnică de specialitate, în cursul anului 2005, valoarea acestora, precum și o analiză comparativă privind investițiile străine raportate la noile state membre sau la statele aflate în momentul de față în procesul de integrare europeană. Aș dori, deci, o informare oficială privind volumul de investiții străine efectuate în România în comparație cu celelalte țări din fostul bloc central și est-european. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Constantin Găucan

Domnul senator Constantin Găucan.

   

Domnul Constantin Găucan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru al sănătății, Eugen Nicolăescu. Obiectul interpelării este următorul... (Domnul senator Marius Marinescu vociferează în sală)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Numai un moment. Să-l ascultăm pe domnul senator Găucan, și vă ofer cuvântul.

 
   

Domnul Constantin Găucan:

După cum cunoașteți, domnule ministru, salariile și celelalte drepturi salariale cuvenite salariaților din Ministerul Sănătății sunt foarte mici și, ca atare, au generat, în ultimii 16 ani, numeroase mișcări de protest. În dorința de a sprijini creșterea substanțială a salariilor pentru medici și ceilalți angajați ai Ministerului Sănătății, vă rog, domnule ministru, să-mi comunicați cu referire la luna martie 2006, care au fost câștigurile brute, lunare și câștigurile nete pentru medici și personalul salariat.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc.

 
  Ioan Corodan

Domnul senator Ioan Corodan.

Am lăsat intenționat pe domnul senator Marius Marinescu la urmă, pentru că are vocea mai puternică și... (rumoare, vociferări) (Domnul Ilie Petrescu ridică mâna) Nu mai sunteți trecut aici. Șapte foi mi-ați dat, să mă încurc în ele.

   

Domnul Ioan Corodan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am o interpelare adresată domnului ministru Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu, Ministerul Finanțelor Publice. La sfârșitul anului 2005, a declarat că nu se poate acorda o creștere substanțială a salariilor pentru dascăli, deoarece ar apărea o presiune inflaționistă și s-ar rata ținta inflației. După cum cunoașteți, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 și printr-o recentă hotărâre de Guvern privind plata retroactivă a indemnizațiilor pentru membrii consiliilor de privatizare de la Poșta Română, ROMTELECOM și Societatea Română pentru Radiocomunicații, se vor plăti în anul 2006 drepturi bănești de peste 500 miliarde lei, care nici măcar n-au fost prevăzute în bugetul pe acest an. Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați dacă aceste creșteri salariale, neprevăzute în bugetul pe anul 2006, constituie sau nu sume inflaționiste.

Senator PRM de Maramureș, Ioan Corodan. Solicit răspuns scris și oral. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc.

 
  Ilie Petrescu

Domnul senator Ilie Petrescu, senator de Gorj, PRM.

   

Domnul Ilie Petrescu:

Interpelare adresată Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, domnului ministru Gheorghe Barbu.

Domnule ministru, cunoașteți faptul că pensiile sunt mici, iar persoanele vârstnice, cu boli cronice, necesită tratament în stațiuni, pentru ameliorare și întreținere, la nivelul pensiei actuale, sunt puțin pensionari care-și permit să plătească un bilet într-o stațiune, motiv pentru care, în prezent, pensionarii beneficiază de bilete gratuite sau compensate în stațiuni la odihnă și tratament, în funcție de nivelul pensiilor.

Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați dacă din 2007, odată cu integrarea României în Uniunea Europeană, pensionarii vor beneficia de aceste facilități pentru îngrijirea sănătății lor. Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris și oral. Senator PRM de Gorj, Ilie Petrescu.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc.

 
  Valentin Dinescu

Domnul senator Valentin Dinescu, aveți cuvântul. Microfonul 1. Urmează domnul senator Dan Claudiu Tănăsescu.

   

Domnul Valentin Dinescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată domnului prim-ministru.

Domnule prim-ministru, în legătură cu inundațiile din primăvara acestui an, vă solicit să-mi comunicați ce v-a determinat să le garantați cetățenilor din județele limitrofe Dunării că situația este sub control și oamenii să stea liniștiți, iar înainte și după Sfintele Sărbători Pascale le-ați cerut zecilor de mii de oameni să părăsească în regim de urgență localitățile? Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris și oral.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Urmează domnul senator Aurel Ardelean.

 
   

Domnul Aurel Ardelean (din sală):

Renunț.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Claudiu Tănăsescu

Aveți cuvântul, domnule senator Claudiu Tănăsescu. Vă rog.

   

Domnul Claudiu Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată doamnei ministru Sulfina Barbu, ministrul mediului și gospodăririi apelor. Obiectul interpelării este următorul: apreciez rapiditatea și perspicacitatea liderilor Partidului Democrat, inclusiv a dumneavoastră. În campania electorală le-ați urat românilor "Să trăiți bine!", iar, acum le strigați: "Fugiți, că vine apa!" Zilele trecute ați declarat că iarna nu ne-a lăsat să reparăm digurile. Vă solicit să-mi comunicați, dacă și primăvara, vara și toamna anului 2005, nu v-au lăsat să reparați digurile sau v-au lăsat, însă, degeaba. Vă mulțumesc.

Doresc răspunsurile scris și oral.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

 
  Gheorghe Funar

Domnul senator Gheoghe Funar. Aveți cuvântul.

   

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea este adresată primului-ministru, domnului Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu. Prin Programul de guvernare 2005-2008 v-ați angajat la toleranță zero față de actele de corupție. Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați pentru anul 2005 și primul trimestru din anul curent, care dintre parlamentarii membri ai Guvernului au făcut parte, ca reprezentanți ai statului, din consiliile de administrație ale regiilor autonome, companiilor sau societăților naționale, precum și din comisiile de privatizare și care au fost sumele brute încasate de către fiecare ministru-parlamentar? Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris și oral.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc.

 
  Marius Marinescu

Înainte de a invita la... Da, vă rog. Aveți cuvântul, domnule senator Marius Marinescu.

   

Domnul Marius Marinescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Mai sunt 14 zile până la Raportul de țară. Îl întreb pe acest vice prim-ministru Gheoghe Copos, care-i suspectat de multe acte de corupție și afectează aderarea la Uniunea Europeană, afectează încrederea investitorilor străini în România, de-aia nici nu vin. În Cehia sunt de patru ori mai mulți investitori străini. În anul 2005, în Cehia, au fost investiții de 11 miliarde dolari la o populație de 10 milioane de locuitori. În Ungaria, de 6,7 milioane dolari la o populație de 10 milioane locuitori. Când vă dați demisia, domnule Copos? Gheorghe Copos? Să nu mai afectați aderarea la Uniunea Europeană? E o rușine ce sunteți dumneavoastră pentru electoratul român. Cum mai îndrăzniți să veniți în Parlamentul și Guvernul României? Afectați toate deciziile Guvernului, din punct de vedere economic. Afară din Guvernul României. Afară... Să ieșim cu toții în stradă, să-l dăm pe acest Copos afară din Guvernul României: mass-media, societatea civilă, parlamentarii de bună credință, demnitarii de bună credință. Vă mulțumesc. (rumoare, vociferări)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci, răspunsul și personal, scris și oral...(discuții)

Stimați colegi, numai puțin vă rog! Haideți să respectăm, totuși, o decență și a întrebărilor și a răspunsurilor.

 
Din partea Guvernului au primit răspunsuri orale:  

Înainte de a invita la răspuns pe doamna ministru Boagiu, vă rog să luăm act în stenograma de ședință, domnul secretar de stat Lupu, am înțeles că a prezentat răspunsurile, în scris, domnilor senatori Ilie Petrescu și Petru Stan, legat de modernizarea drumului comunal Dârșan, da? Trei răspunsuri. (Discuții la tribună)

Da, o invit la microfonul 9 pe doamna ministru Anca Boagiu.

  Gheorghe Funar - de la Anca Boagiu, ministrul integrării europene;

Doamna Anca Boagiu - ministrul integrării europene:

Mulțumesc, domnule președinte!

Domnilor senatori,

Constat că nu este nici o doamnă, așa că permiteți-mi să încep cu domnilor senatori, în primul rând vreau să-i mulțumesc domnului senator Frunda pentru interpelarea pe care mi-a adresat-o și am să fiu la fel de sinceră și aici, în sala Senatului, ca și atunci când am evaluat ceea ce se întâmplă în ceea ce privește promovarea imaginii României, promovarea intereselor pe care România le are, promovarea imaginii pe care Parlamentul României o are. În primul rând, permiteți-mi să fac o afirmație de care nu suntem străini, și această afirmație se datorează muncii celor 22 milioane de români, printre care suntem incluși și noi, cei care deținem anumite poziții, în acest moment, în România. România se află la capăt de drum, la capătul unui drum care a însemnat mult pentru noi. A însemnat eforturi făcute, în primul rând, de către cetățeni, apoi de către noi, reprezentanții în Executiv, în Legislativ, un drum care nu se oprește aici, un drum care va continua în perioada următoare, de îndată ce România va căpăta statutul de stat membru. A fost un drum anevoios, iar evaluările pe care le avem în acest moment arată că drumul a fost parcurs cu rezultate, motiv pentru care consider că aceste rezultate nu trebuie să fie puse în umbră de declarații, deseori, făcute fără nici un fel de noimă, declarații care să atragă atenția asupra noastră atunci când nu este cazul, declarații care să pună în lumină proastă România, declarații care să pună în lumină proastă Parlamentul, în ansamblul său. Nu cred că instituția Parlament merită o astfel de imagine. Nu cred. Și presupun că și dumneavoastră aveți aceeași gândire și aceeași simțire, și consider că pentru declarațiile nesăbuite făcute, uneori, de către unii dintre colegii noștri, nu merită să suportăm ...

   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Bănuiesc că vă referiți la declarațiile făcute, doamna ministru, de către colegii parlamentari! Cele nesăbuite, cele care sunt în contradicție cu interesele țării... Pentru că nu ne interesează altele, și întrebarea este concretă.

 
   

Doamna Anca Boagiu:

Am primit o interpelare și răspund la această interpelare, pentru că este parte din întrebarea orală pe care am primit-o. Integrarea este, în acest moment, un joc de echipă și Parlamentul este parte a acestei echipe, cea mai importantă și am să vă spun și de ce este cea mai importantă, pentru că legile, chiar dacă sunt promovate de către Guvernul României, nu sunt recunoscute până în momentul în care nu capătă votul Parlamentului. Același lucru se poate spune și atunci când primim evaluări despre noi. Din nefericire, credem întotdeauna în evaluările pe care le primim din plan extern, și mai puțin în evaluările pe care ni le facem noi, și ele se bazează pe declarațiile pe care noi le facem în interiorul țării. Consider că lucrurile acestea aduc prejudicii de imagine atât României, cât și Parlamentului României, iar ca ministru care răspunde de punerea în practică a tuturor angajamentelor pe care nu și le-a luat un singur partid politic, ni le-am luat cu toții - într-o anumită perioadă, un anumit partid politic s-a ocupat sau a avut sarcina negocierii, într-o altă perioadă, alt partid, alte partide politice ...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

V-aș ruga să vă referiți, expres, la interpelarea care v-a fost adresată. Restul este o declarație de bune intenții și nu punem la îndoială afirmațiile dumneavoastră! Și rugămintea este să răspundeți domnului senator Gheorghe Funar, nu Gheorghe Frunda.

 
   

Doamna Anca Boagiu:

Gheorghe Funar, domnului senator Gheorghe Funar îi răspund, cu mult drag! V-am spus că mă bucur că mi-a adresat această întrebare orală, căreia îi răspund. Deci, spunem că suntem la acest cap de drum și cred că nu avem voie, nici unul dintre noi, până la urmă, să ne batem joc, dacă vreți, la un moment dat de munca majorității colegilor noștri. Este punctul meu de vedere. Dacă vă dezamăgesc că am acest punct de vedere, asta este, asta este viața, asta este sarcina pe care o am în acest moment, și anume, aceea de a atrage atenția ori de câte ori în procesul de pregătire pentru aderare facem lucruri care nu ne conduc spre rezultatul pe care noi îl așteptăm, și pe care ni l-am asumat cu toții, toate partidele politice! În întrebarea domnului senator Funar mi se cere, expres, să nominalizez. Nu am nominalizat nici când am făcut această declarație, nu voi nominaliza nici în acest moment. Știm cu toții despre cine vorbim, atunci când vorbim, și cred că rolul pe care-l avem este acela de a avea grijă de ceea am dobândit până în acest moment. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, și eu vă mulțumesc pentru răspuns. Vă rog, îl consult pe domnul senator Funar dacă este mulțumit cu răspunsul oferit astăzi, în plenul Senatului, de către doamna ministru, în cadrul libertății de exprimare. Vă rog.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință!

Îmi exprim bucuria că doamna ministru ne-a onorat cu prezența și nu a trimis un secretar de stat, dar, la fel ca și dânsa, și eu țin la imaginea Parlamentului României, și reiterez întrebarea formulată și de distinsul nostru coleg, domnul senator Adrian Păunescu: Dumneavoastră, doamnă ministru, care țineți la imaginea Parlamentului României, v-ați referit la unii parlamentari care "cotcodăcesc". Eu v-am solicitat să-i nominalizați pe aceștia, ca să putem să ne ocupăm de ei, să nu mai șifoneze imaginea Parlamentului României, și am constatat că și astăzi evitați să-i nominalizați. Vrem să știm și noi cine "cotcodăcește" în Senat, în Cameră, ca să abordăm problema în Biroul permanent și să contribuim cu toții, în echipă, așa cum spuneați dumneavoastră la îmbunătățirea imaginii Parlamentului? Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc. Microfonul 9, dacă doriți să oferiți un răspuns concret?

 
   

Doamna Anca Boagiu:

Îi mulțumesc domnului senator. Precum spuneam, integrarea, ca și imaginea României se fac în echipă. Cred că în această echipă, și dumneavoastră, ca și mine, puteți să vedeți unde sunt cei, și cine sunt cei care nu fac parte din această echipă, și o nominalizare, pur și simplu, nu cred că rezolvă problema. Cred că, pe fond, problema este cu totul și cu totul alta, și este de atitudine.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc. Haideți să nu mai vorbim de cotcodăcit, că o să începem să vorbim și de gripa aviară atunci! Am înțeles că sunt prezenți câțiva domni secretari de stat, care ...(discuții) imediat ofer cuvântul domnului ministru Gheorghe Copos, dar cei care nu mai au senatori prezenți cărora să le ofere răspuns... Deci, rugămintea este, dacă nu sunt domnii senatori prezenți, regulamentar, vă rog să lăsați la dispoziția cabinetului pe care Ministerul pentru Relația cu Parlamentul îl are în Senat, răspunsurile pentru colegii senatori, în scris desigur, de data aceasta, și aceste răspunsuri să fie transmise.

 
  Gheorghe Funar - de la Gheorghe Copos, ministru de stat pentru coordonarea activității din domeniile mediului de afaceri și întreprinderi mici și mijlocii;

Îl invit la răspuns pe domnul viceprim-ministru Gheorghe Copos. Deci, ceilalți reprezentanți ai Guvernului, vă rog să încercați să vă rezolvați chestiunile, în concret, în sensul de a lăsa răspunsurile scrise, ca să nu stați mai mult timp aici. Vă rog, domnule ministru! (discuții în sală) Domnul senator Ion Vasile, ați dori să ... Vă rog!

Vă rog, aveți cuvântul!

   

Domnul Gheorghe Copos: - ministru de stat pentru coordonarea activităților din domeniile mediului de afaceri și întreprinderilor mici și mijlocii

Mulțumesc, domnule președinte de ședință!

Domnilor senatori, domnule senator,

Referitor la interpelarea dumneavoastră, înregistrată la Senatul României în data de 13.04.2006, prin care solicitați răspuns la întrebarea ce mi-a fost adresată, aș vrea să vă fac cunoscute următoarele: În primul rând, că apreciez în mod deosebit această întrebare, și vreau să vă informez că, de altfel, în plenul Camerei Deputaților am avut o dezbatere politică foarte interesantă în legătură cu întreprinderile mici și mijlocii, în conformitate cu noul Regulament al Camerei Deputaților. În ceea ce privește strategia Guvernului pentru întreprinderile mici și mijlocii în procesul de pre-aderare și post-aderare la Uniunea Europeană, aș vrea să vă răspund că Agenția Națională pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și Cooperație, în calitate de instituție guvernamentală responsabilă pentru politica și strategia în domeniul IMM, a elaborat și promovat strategia guvernamentală pentru susținerea și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii pe perioada 2004-2008, care a fost aprobată printr-o Hotărâre de Guvern nr.1280/2004. De altfel, această strategie cu toate anexele care sunt la această strategie, am și pus-o la dispoziție, domnule senator, la cabinetul dumneavoastră. De asemenea, strategia a fost elaborată în scopul sprijinirii sectorului întreprinderilor mici și mijlocii din România, în atingerea performanțelor economice necesare procesului de integrare pe piața europeană. Prin strategie s-a urmărit racordarea politicii naționale de orientare a întreprinderilor mici și mijlocii din România, la ceea ce Uniunea Europeană, vizând creșterea capacității competitive și antreprenoriale a întreprinderilor mici și mijlocii și sporirea aportului acestora la dezvoltarea economică durabilă. De altfel, aș vrea să vă informez că numai pentru anul 2005 am dublat, practic, fondul necesar pentru competitivitatea întreprinderilor mici și mijlocii și în bugetul pe anul 2005 am avut suma de 2.456 de miliarde de lei, care vor fi acordate întreprinderilor mici și mijlocii pentru cele 11 programe...(discuții,rumoare)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să nu-l întrerupeți pe domnul ministru! După aceea aveți dreptul să comentați. Vă rog, să-l ascultăm întâi!

 
   

Domnul Gheorghe Copos:

De asemenea, strategia prevede o serie de măsuri și acțiuni care vizează următoarele priorități:

  1. crearea unui mediu de afaceri favorabil înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii;
  2. dezvoltarea capacității competitive a întreprinderilor mici și mijlocii;
  3. îmbunătățirea accesului întreprinderilor mici și mijlocii la finanțare. Este și motivul pentru care, la șfârșitul anului 2004, printr-o hotărâre de Guvern, am reușit să mărim capitalul social la Eximbank, la da suma de 27 milioane Euro, la 200 milioane Euro;
  4. îmbunătățirea accesului întreprinderilor mici și mijlocii pe piețele externe;
  5. promovarea culturii antreprenoriale și întărirea performanțelor manageriale.

Pentru perioada 2007-2013, în cadrul planului național de dezvoltare, documentul strategic național care fundamentează și asistența financiară asigurată din fondurile structurale ale Uniunii Europene, au fost identificate prioritățile strategice pentru sectorul IMM, în perioada post-aderare. Acestea au fost transpuse în programul operațional, sectorial "Creșterea competitivității economice", care va fi finanțat din fondurile structurale ale Uniunii Europene. Măsurile care vizează stimularea dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, după aderarea României la Uniunea Europeană sunt cuprinse, de altfel, și în axa prioritară "Dezvoltarea unui sistem inovativ de producție". Au fost stabilite următoarele domenii majore, de intervenție, pentru susținerea financiară a IMM-urilor în conformitate cu regulile de eligibilitate pentru fondurile structurale:

  1. Investiții productive și pregătirea IMM-urilor pentru concurența pieții;
  2. Accesul la credite și finanțare în scopul creării unui mediu favorabil finanțării afacerilor, în condiții de competitivitate;
  3. Sprijin pentru dezvoltarea antreprenoriatului.

Proiectul programului operațional sectorial "Creșterea competitivității economice", împreună cu întreg pachetul de programe operaționale, pentru perioada 2007-2013, finanțate din fondurile Uniunii Europene, va fi prezentat în perioada imediat următoare, Comisiei Europene.

Pentru susținerea financiară a măsurilor prevăzute în strategie, Agenția a dezvoltat programe adaptate nevoilor IMM-urilor, în scopul creșterii competitivității lor, în condițiile unor presiuni concurențiale, impuse de globalizarea piețelor. De altfel, în anul 2005, am deschis 5 oficii teritoriale ale întreprinderilor mici și mijlocii, în principalele regiuni, urmând ca în anul 2006 să mai deschidem încă trei oficii teritoriale, pe regiunile stabilite. Pot să continui, domnule președinte? (Discuți, rumoare în sală)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog respectuos, să ascultăm răspunsul domnului ministru. Dacă doriți după ...

 
   

Domnul Gheorghe Copos:

Pot să continui, domnule președinte?

 
   

Domnul Marius Marinescu (din sală):

Dați-l afară, domnule președinte. Afectează integrarea României în Uniunea Europeană.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnule senator, vă rog respectuos, vă rog respectuos să ascultăm răspunsul domnului ministru. Dacă doriți după aceea să faceți comentarii legate de răspuns...

 
   

Domnul Marius Marinescu (din sală):

Ce ne povestește el aici? El este cercetat penal...

 
   

Domnul George Copos:

Pot să continui, domnule președinte?

 
   

Domnul Marius Marinescu (din sală):

Dați-l afară.

 
   

Domnul Gavrilă Vasilescu: (de la prezidiu)

Procedură.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, domnule senator. Domnul senator Gavrilă Vasilescu. Trebuie să-l ascultăm pe domnul ministru, că noi l-am invitat să ne răspundă. Altfel este absurd. L-am chemat să ne răspundă și nu-l ascultăm.

 
   

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Am o problemă de procedură. Azi, în Biroul permanent, la un moment dat am discutam și discutam și despre modul în care ne comportăm noi între noi senatorii. V-aș ruga, domnule președinte, să luați act că domnul Marinescu folosește cuvinte și expresii care nu fac cinste instituției Senatului.

Vă rog să luați în considerație că, în afară de faptul că este viceprim-ministru al Guvernului, este coleg de Senat cu dumneavoastră. Vă rog foarte mult, domnule senator, să vă comportați într-un mod civilizat. Este o dorință și un lucru elementar. Vă rog foarte mult.

 
   

Domnul Marius Marinescu (din sală):

Îmi cer scuze, domnule președinte. Este o rușine și pentru PC acest om. Afară cu el! Am respect față de colegii noștri... din afara Senatului...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Haideți totuși să-l ascultăm întâi, pentru că domnia-sa are obligație profesională și ministerială.

 
   

Domnul Marius Marinescu (din sală):

Locul lui este în altă parte.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Atâta timp cât a fost interpelat, vă rog să-i permiteți să răspundă. A fost interpelat de un alt coleg senator, nu de dumneavoastră. Vă rog, domnule senator.

 
   

Domnul George Copos:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință și în continuare sunt dezamăgit de ceea ce aud de la unii coleg în această sală. Foarte dezamăgit!

Voiam doar să vă spun că, în elaborarea acestor măsuri strategice și a programului de sprijin pentru întreprinderile mici și mijlocii, Agenția se bazează pe sondajele și analizele privind situația și nevoile sectorului întreprinderilor mici și mijlocii, raportului anual al sectorului întreprinderilor mici și mijlocii, consultările periodice în cadrul Comitetului consultativ pentru dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici și mijlocii, recomandările Cartei Europene pentru întreprinderile mici și mijlocii, precum și opiniile culese în cadrul întâlnirilor cu întreprinderile mici și mijlocii și organizațiile de reprezentare ale acestora.

Agenția acordă o deosebită atenție informării întreprinderilor mici și mijlocii în domeniul problematicii referitoare la integrarea lor în piața internă a Uniunii Europene și pentru susținerea celor de mai sus, la răspunsul scris la interpelarea dumneavoastră, am anexat următoarele documente:

  • strategia guvernamentală pentru susținerea dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii în perioada 2004-2008 - o aveți aici, domnule senator;
  • proiectul Programului operațional sectorial "Creșterea competitivității economice".

Acesta a fost răspunsul meu la întrebarea pusă de domnul senator Funar și vreau să apreciez în mod deosebit întrebarea pusă și eu sunt o persoană care răspund de activitatea întreprinderilor mici și mijlocii.

Întâmplător, grupul de firme ANA plătește cam 40 de milioane euro la bugetele statului și cer să fiu respectat pentru ceea ce am construit și ce am făcut pentru România. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule ministru. Îl întreb pe domnul senator Funar dacă este mulțumit de răspuns.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Îi mulțumesc domnului ministru de stat că ne-a onorat cu prezența. Am înțeles, din prima parte a răspunsului, că această strategie a fost pregătită în anul 2004, pe timpul Guvernului PDSR-UDMR și, ca urmare, am constatat că și coperțile dosarului sunt roșii, și nu portocalii.

Dacă-mi permiteți o întrebare suplimentară. Totuși, guvernul actual a făcut ceva în plus față de ce a făcut Guvernul PDSR-UDMR?

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, domnule ministru.

 
   

Domnul George Copos:

În primul rând, strategia a fost pregătită în 2004, așa cum spuneați, domnule senator. Noi nu am făcut altceva decât să pregătim competitivitatea întreprinderilor mici și mijlocii pentru integrare în anul 2007. E și motivul pentru care am modificat Legea nr.346/2004 și am acordat în 2004 suma de 2456 miliarde euro pentru competitivitatea întreprinderilor mici și mijlocii. Am venit cu noua lege privind microfinanțarea, am schimbat Legea 246/2004 și, nu în ultimul rând, am aprobat noua strategie privind incubatoarele de afaceri.

Pot să vă spun acum cu tărie, că prin deschiderea celor 5 oficii teritoriale, a altor 3 oficii teritoriale și a altor incubatoare de afaceri în România, întreprinderile mici și mijlocii vor fi pregătite pentru integrarea în anul 2007. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule ministru. De altfel, eu voiam să spun că aveți și inima tare, nu numai că ați prezentat acest răspuns. Este adevărat că sunteți la început de carieră politică...

 
   

Domnul Marius Marinescu (din sală):

Și la sfârșit...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

... și deci nu trebuie să fiți supărat pe un aliat, și nu pe un adversar. Vă rog, haideți să mergem...

 
   

Domnul Marius Marinescu (din sală):

Ne-a mințit tot timpul.

 
   

Domnul George Copos:

Este vorba de un coleg și vă mărturisesc că nu sunt foarte fericit că sunt coleg aici. Și nu credeam niciodată că în Senatul României se vor purta astfel de discuții. Niciodată. Suntem un grup de societăți care plătesc 40 de milioane de euro la bugetele statului și nu credeam niciodată că în Parlamentul României se pot purta astfel de discuții și putem avea astfel de colegi. Îmi pare rău.

 
   

Domnul Marius Marinescu (din sală):

Este o rușine pentru Parlamentul României și pentru Guvernul României. Domnule președinte!

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, vă ofer cuvântul, însă rugămintea este să nu cumva să depășiți prevederile Regulamentului. Vă rog. Eu nu vă atenționez, dar vă opresc atunci.

 
   

Domnul Marius Marinescu:

Domnule președinte, situația este dezastruoasă cu întreprinderile mici și mijlocii. Aceste fonduri de garantare nu sunt transparente absolut deloc și din cauza asta a dat-o afară pe Gabriela Vasile, vicepreședinte la această autoritate a întreprinderilor mici și mijlocii. Dânsa este acum la Spanțov cu un tir de ajutoare pentru sinistrați.

Domnul George Copos ce caută aici în loc să fie la inundații? A venit să-și apere scaunul și privilegiile? Domnule președinte, este cercetat penal pentru evaziune fiscală. Este o rușine pentru Guvernul României. Haideți cu toții să-l dăm afară, domnule președinte. Haideți să ieșim în stradă, dacă nu se fac lucrurile astea. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da. Domnul senator Adrian Păunescu.

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Este o situație delicată. Poate că fiind mai puțini ne va fi și mai greu să o abordăm, parcă simțind o responsabilitate sporită fiecare dintre noi.

Părerea mea despre domnul Copos contează mai puțin în clipa asta. Sunt stupefiat însă că lucrurile acestea care țin de o anumită coaliție, care are regulile ei, are liderii ei, nu sunt abordate acolo. Ce putem noi face într-o situație cum este cea pe care ne-o aduce la cunoștință cu mult subiectivism, dar care s-ar putea să fie întemeiat pe ceva, domnul senator PD.

Din ce știu eu despre pârâtul Copos, faptele sunt cu totul altele. Nu știu dacă datele pe care le-a adus acolo sunt cele reale, nu știu dacă întreprinderile mici și mijlocii sunt la pământ. Știu că în general este un om de echilibru, știu că de ceea ce s-a apucat să facă până acum în viață a făcut. Știu că nu a fost un privilegiat al sorții. A fost un băiat din județul Satu-Mare care s-a ținut de carte și de muncă și dintr-un singur punct de vedere sunt de acord cu domnul senator PD și anume că domnul Copos nu a răspuns direct la chestiunile pe care domnul senator i le-a adresat.

Înțeleg tot inventarul de probleme, ele cântăresc în judecata asupra cazului, dar parcă era nevoie și de niște răspunsuri directe. Uite, domnule, dumneata spui așa, că eu sunt un infractor. De unde rezultă că sunt un infractor? Din faptul că au existat pâre împotriva mea și că e în natura lucrurilor să fiu cercetat? Eu cred că dacă nu ajungem la înțelepciunea de a considera cercetarea ca un fapt premergător judecății și care se include în judecată în sensul de a-i da temei, atunci orice fel de om care este pârât și întrebat ce a făcut, poate fi considerat vinovat.

Câte am auzit eu despre domnul senator Marinescu, nici în cărțile de mijloc de Ev Mediu nu am citit. Și totuși, când îl întâlnesc îl salut cu deferență. Sunt bucuros că este un om dinamic, dar l-aș ruga să fie mai puțin violent, pentru că s-ar putea să stârnească și în ceilalți cheful de violență și eu nu aș vrea să vadă domnul Marinescu de exemplu cât sunt eu de violent când cred că un om este nedreptățit.

În cazul de față, nu a adus argumente. "Hai, să-l dăm afară, că e penal". Așa spun dușmanii între ei. Eu mă așteptam la mai multă înțelegere și chibzuință când e vorba de o coaliție care, formată fiind din 4 partide, trebuie să fie mult mai atentă la toate cele ce se rostesc de la unii la alții.

Nu mă pot simți satisfăcut de faptul că începe hâra, că și la nivel înalt, și la nivel de senatori și viceprim-miniștri e scandal. Și îmi închipui în ce situație sufletească este domnul Copos. Și dacă domnul Marinescu nu simte nevoia, îi prezint eu scuze domnului Copos, până la dovedirea sau respingerea acuzațiilor pe care i le-a adus colegul său.

Și eu sunt coleg cu amândoi.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Marius Marinescu (din sală):

Domnule președinte...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să nu prelungim discuția.

 
   

Domnul Marius Marinescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Domnul vicepremier George Copos nu este un simplu cetățean al României, este cercetat penal pentru evaziune fiscală. Este vicepremier în Guvernul României și răspunde de mediul de afaceri. Deci dânsul stă și ia parte la toate deciziile economice în Guvern. Deci viciază absolut totul.

Vreau să vă spun că Parlamentul European ne-a întrebat ce facem cu domnul Copos. Parlamentul Olandez la fel. Deci dânsul afectează aderarea la Uniunea Europeană. Ce vrem mai mult? Ați întâlnit dumneavoastră vreun ministru în vreun stat din Uniunea Europeană care este cercetat penal pentru evaziune fiscală să nu-și dea demisia imediat? Eu nu am auzit așa ceva!

Încă o dată îl rog pe dânsul. Mai sunt 14 zile. Să aibă demnitatea să-și dea imediat demisia. Îl așteptăm aici, la tribuna Parlamentului, să-și demisia acum. Vă mulțumesc.

 
  Petre Daea - de la Dumitru Miron, secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării;

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Îi consult pe ceilalți reprezentanți ai Executivului dacă au de formulat răspunsuri și cărora dintre colegi. Microfonul 8. Rugămintea este doar pentru senatorii prezenți în sală dacă aveți răspunsuri.

Vă rog, domnule secretar de stat.

   

Domnul Dumitru Miron - secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării:

Eu am pentru domnii senatori Șter și Daea.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Sigur, dar lângă un microfon. Microfonul 10. Domnii senatori Daea și Șter sunt prezenți.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

 
   

Domnul Dumitru Miron:

În legătură cu interpelarea formulată de domnul senator Petre Daea, Ministerul Educației și Cercetării prezintă următorul răspuns.

Directorul Daba Ioan a fost...

 
   

Domnul Marius Marinescu (din sală):

Să-ți dai demisia... dacă ai onoare...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Suntem prea puțini în sală astăzi. Vă rog, domnule secretar de stat.

 
   

Domnul Dumitru Miron:

Domnul director Daba Ioan a fost sancționat disciplinar cu destituirea din funcție, în conformitate cu prevederile Legii nr.128/1997 prin Decizia nr.177/2005 a Inspectoratului Județean Școlar Mehedinți, ca urmare a unor abateri de natură administrativă.

Prin Hotărârea nr.1/2006, pronunțată în ședința publică din 12.01.2006, Colegiul Central de Disciplină al Ministerului Educației și Cercetării, în urma unei analize minuțioase a contestației depuse de către domnul director, a respins ca nefondată această contestație și a menținut sancțiunea aplicată acestuia de către Inspectoratul Școlar Mehedinți.

Analizele făcute de către organismele de control de la Ministerul Educației și Cercetării, cu privire la rezultatele Comisiei de control care a analizat și constatat o serie de abateri de la principiile de bază ale managementului educațional, apreciem că se susțin și că, în mod întemeiat, fără ca să prevaleze subiectivismul, fără ca alte motivații decât unele acțiuni, activități sau inactivități de natură administrativă, neîndeplinirea unor sarcini care îi reveneau în mod explicit, în calitatea de director, unele elemente de atitudine întreținute în comunitatea din care făcea parte, au stat la baza acestei decizii.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Îl consult pe domnul senator Daea dacă este mulțumit de răspuns. Microfonul 4.

 
   

Domnul Petre Daea:

Mulțumesc, domnule președinte.

În primul rând, apreciez stăruința și iscusința cu care ministerul dă un răspuns, validând o stare neconformă. Spun acest lucru, gândindu-mă și la faptul că ministerul a solicitat și o prelungire a termenului de răspuns. Spun acest lucru, văzând dificultatea în care se află ministerul, dar mă gândeam că în Senatul României, dincolo de decizia nesăbuită a unora, găsim și soluția rezolvării și a reparării cazului ca atare. Nu. Răspunsul de astăzi este tot un răspuns politic, din păcate, din păcate, extrem de subțire, care mă determină pe mine, ca om politic, să fiu astăzi nemulțumit și, din nefericire, să prevăd că, într-o eventuală soluție dată de instanțele pe care noi le-am creat în România, să-mi dea mie posibilitatea, la o eventuală intervenție, să spun "Iată, stimate coleg din Guvernul României, aveam la noi, înainte de a ajunge pe treptele tribunalelor, un răspuns care să dea câștig de cauză celui ce a fost afectat de o decizie politică, luându-se o măsură administrativă, iar dovezile au fost suficient de clare și temeinice, care au fost prezentate în nota ce a însoțit interpelarea mea.

Păcat că n-am putut da astăzi dovada maturității unei analize pe măsura momentului în care ne aflăm și regret că, la interpelarea mea, am primit un răspuns la care unii se așteptau, eu, unul, care tot cred că respectul, legea, relațiile interumane pot prevala dincolo de o decizie politică, care are doar nuanța trecutului și, în nici un caz speranța viitorului.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Dumitru Miron:

Răspunsul oral este în nota respectului pe care îl purtăm față de instituția Senatului și a faptului că, procedural, știu că, de câte ori am fost aici, am fost invitați să calibrăm răspunsul într-un interval temporal scurt.

Domnule senator, răspunsul scris are trei pagini și conține elementele de detaliu. Noi apreciem că, la acest moment, iterând toate aspectele punctuale și procedurale, acesta este răspunsul.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Sever Șter - de la Dumitru Miron, secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării.

Vă rog, răspunsul pentru domnul senator...

   

Domnul Dumitru Miron:

În legătură cu interpelarea domnului senator Sever Șter...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci, pentru dânsul aveți răspuns. Vă rog.

 
   

Domnul Dumitru Miron:

Da.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Este prezent. Vă rog să...

 
   

Domnul Dumitru Miron:

Da. Am anunțat de la început, că știam că sunt prezenți domnii senatori.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Dumitru Miron:

Vreau să fac, tot așa, în sinteză - elemente mai detaliate se află în răspunsul scris -, următoarele precizări:

În județul Satu Mare, în programele de dotare tehnico-edilitară pentru unitățile de învățământ din mediul rural și în programul derulat de către Unitatea Centrală de Management a Proiectelor de Reabilitare a Școlilor, se află incluse: 21 de școli, în Programul de reabilitare a infrastructurii școlare, și 11 școli, în Programul pentru învățământul rural.

Școlile acestea, extrase din paleta largă de propuneri din județul Satu Mare, ca și din celelalte, au fost propuse, la momentul inițierii proiectelor, de către Inspectoratul Școlar Județean în consens cu autoritățile locale. La acest moment, lista care are proiecte în efectivă derulare nu poate fi modificată, întrucât programele se află în curs, însă școlile menționate în interpelarea dumneavoastră sunt reținute în baza de date a Unității Centrale de Management a Programelor de Dezvoltare și, în contextul acestor suplimentări de fonduri pentru infrastructura școlară, educațională, inclusiv din mediul rural, vor fi analizate și luate în considerare adecvat.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Îl consult pe domnul senator dacă este mulțumit de răspuns.

 
   

Domnul Sever Șter:

Nu am ridicat întâmplător aceste probleme. La nivelul județului Satu Mare sunt foarte multe școli care sunt, realmente, un pericol pentru elevi și, dacă dumneavoastră, în afară de fondurile pe care le-ați avut alocate la început, ați luat la cunoștință de situația care există acolo și, prin împrejurările care vor fi, că n-o să aveți bani, n-o să reparați aceste școli și se întâmplă o nenorocire, cine răspunde?

 
   

Domnul Dumitru Miron:

Domnule senator, vă asigurăm că ne preocupă și pe noi, Ministerul Educației și Cercetării, în egală măsură, ca și pe dumneavoastră, situația infrastructurii educaționale. Suntem preocupați în toate componentele. Problema este de anvergură, complexitatea este foarte mare, numărul de școli, la nivelul întregii țări, care comportă aceste redefiniri arhitecturale... Sigur că facem toate demersurile care țin de Ministerul Educației și Cercetării, în limita alocațiilor financiare.

 
   

Domnul Sever Șter:

Domnule ministru, eu nu vreau să vă pun într-o situație delicată. Acest răspuns voalat, pe care l-ați dat dumneavoastră, nu rezolvă problema. Și în campania electorală, dumneavoastră ați spus: "Învățământul va fi o prioritate". Nu cer să se facă dotări extravagante. Cer să se creeze un cadru normal, în care să se poată desfășura aceste ore cu copiii, adică, să nu le pice tavanul în cap, să nu aibă geamuri sparte... Condiții minime cer. Iar dumneavoastră veniți și spuneți că în funcție de disponibilitatea fondurilor. Păi, trebuie să vă faceți luntre-punte, să faceți rost de aceste fonduri, ca să asigurați aceste condiții minim necesare pentru a se putea desfășura orele cu elevii și în mediul rural.

 
   

Domnul Dumitru Miron:

Vă asigurăm că ne facem luntre-punte și facem tot ce se poate, și chiar ceva mai mult.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă adresăm rugămintea, totuși, să încercați să găsiți o soluție problemelor ridicate de colegii noștri.

 
   

Domnul Dumitru Miron:

Promitem să intrăm în analitic cu cele semnalate și să-i furnizăm domnului senator un supliment de răspuns mai punctual, pe școală, pe condiții. Promit, în numele conducerii ministerului, să facem acest lucru.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Stimați colegi, vă rog să-mi permiteți să declar închisă ședința Senatului.

 
   

Domnul Adrian Păunescu (din sală):

Așa curând?

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Practic, am rămas, de data aceasta, doar între noi.

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 19.30.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 9 august 2020, 14:54
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro