Plen
Ședința Senatului din 8 mai 2006
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.74/18-05-2006

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
04-10-2022
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2006 > 08-05-2006 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 8 mai 2006

Declarații politice prezentate de doamnele și domnii senatori:  

Ședința a început la ora 15.20.

Lucrările ședinței sunt conduse de domnul senator Doru Ioan Tărăcilă - vicepreședinte al Senatului, asistat de domnul senator Gavrilă Vasilescu și domnul senator Gheorghe Funar - secretari ai Senatului.

   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința noastră de astăzi, 8 mai 2006.

Ședința de astăzi este condusă de subsemnatul, în calitate de vice-președinte al Senatului, asistat de domnii senatori Gheorghe Funar și Gavrilă Vasilescu, secretari ai Senatului.

De la lucrările Senatului, absentează motivat un număr de 24 colegi senatori, 6 colegi senatori sunt membri ai Guvernului, 12 colegi senatori sunt observatori în Parlamentul European, 5 colegi senatori sunt plecați în delegație și un coleg senator este învoit.

Cvorumul de ședință, în momentul în care vom trece la dezbateri legislative, este de 69 parlamentari.

Programul de lucru al zilei de astăzi, lucrări în plen, până la orele 19.30, având înscris în ordinea de zi declarații politice, dezbaterea proiectelor de lege, de la orele 16.30 la 18.00, iar de la orele 18.00, întrebări, interpelări și răspunsuri, transmisiunea fiind realizată și la radio.

Programul de lucru și ordinea de zi o voi supune votului la orele 16.30, în momentul în care începem dezbaterea proiectelor de lege.

Primul punct, declarații politice.

Sunt înscriși un număr de 11 colegi senatori.

 
  Mihai Țâbuleac - Participarea la Conferința privind dezvoltarea Coridorului de transport Vest-Est, prin Nordul României (Iași - 2006); - Decalaje în dezvoltarea economică a județelor din Nordul și Sudul României.

Îl invit pe reprezentantul Grupului parlamentar al Alianței Dreptate și Adevăr PNL-PD, domnul senator Mihai Țâbuleac.

Vă invit la tribună, domnule senator, pentru a prezenta declarația politică.

Aveți cuvântul, vă rog.

   

Domnul Mihai Țâbuleac:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Am participat recent, în ziua de 30 aprilie 2006, la un eveniment care s-a desfășurat la Iași și care s-a constituit într-o conferință zonală privind dezvoltarea Coridorului de transport Vest - Est, prin Nordul României.

Această conferință a reunit un număr semnificativ de parlamentari, miniștri, prefecți, președinți de consilii județene și primari, din județele Moldovei și a beneficiat de susținerea de excepție a domnului Bogdan Olteanu, președintele Camerei Deputaților.

Pe scurt, coordonatele acestui eveniment sunt următoarele:

Scopul: De a trage un semnal de alarmă asupra faptului că între Nord - Estul României, regiunea cu cele mai mari probleme social-economice, și celelalte zone ale țării noastre există un dezechilibru major care tinde să se adâncească datorită izolării infrastructurale.

Rezultat: S-a semnat un Memorandum pentru susținerea realizării Coridorului rutier Budapesta - Odessa de importanță paneuropeană care să deservească zona izolată reprezentată de Nord - Estul României și Republica Moldova, dar și să întărească poziția strategică a României în zona Mării Negre.

Perspective pe termen scurt: Elaborarea unui proiect pentru stabilirea traseului și estimarea costurilor.

Perspective pe termen mediu: Includerea acestui obiectiv în planurile naționale și europene de dezvoltare a infrastructurii de transport.

Oarecum dezamăgit de lipsa de impact a conferinței la care am făcut referire, am venit astăzi la tribuna Senatului pentru a încerca, înainte de toate, includerea proiectului în conștiința dumneavoastră, membrii forului reprezentativ suprem al poporului român.

Ca reprezentant al celui mai sărac județ, din cea mai izolată și oropsită zonă a țării, consider că sunt cel mai îndreptățit pentru a pleda pentru nevoia de dezvoltare echilibrată a întregului teritoriu al României.

Ce credeți că este în sufletul nostru atunci când aflăm, bunăoară, că Fondurile ISPA utilizate pentru transporturi în România, în perioada 2000-2006 au fost distribuie astfel: 876 milioane euro pentru jumătatea sudică și 0 euro pentru jumătatea nordică.

Eu cred că acest exemplu, alături de multe altele, reprezintă un adevărat atentat asupra patriotismului din noi și asupra bunei noastre credințe.

Prilejul aceasta mă determină să aduc în discuție elemente asupra cărora trebuie să ne aplecăm mai îndelung, integrare și globalizare, egalitate de șanse, drepturile constituționale ale cetățeanului.

Astfel, vorbim deseori despre integrarea europeană și recunoaștem că trebuie să facem totul pentru a realiza acest deziderat, deopotrivă, și cei din Nord și cei din Sud, pentru că aceasta va determina recuperarea decalajelor economice și sociale care despart țara noastră de țările occidentale, dar nu recunoaștem că exact aceleași motive pentru care susținem cu ardoare integrarea europeană, ar trebui să ne determine să vorbim și despre integrarea românească, adică despre recuperarea decalajelor dintre județele rămase în urmă și celelalte zone ale țării.

Motivele sunt la fel de obiective și într-un caz, și în celălalt.

Dacă Europa înțelege să aloce fonduri pentru aderarea europeană a României, atunci și România trebuie să înțeleagă că trebuie să aloce fonduri pentru aderarea românească a județului Botoșani. Mă refer aici, nu la măsuri de genul declarării ca zone defavorizate a unor localități, nu tocmai sărace, și a acordării de facilități fiscale unor investitori destul de bogați, măsuri care, oricum, nu mai sunt de actualitate, ci la o justă distribuire atât a fondurilor guvernamentale, cât și europene.

Apoi vreau să invoc principiul egalității de șanse prevăzut și de Constituția României dar, cu regret, trebuie să spun că, până în prezent, nu am inclus aici și lupta împotriva discriminării cetățenilor în funcție de locul nașterii, decât ca temă pentru simpozioane și campanii electorale.

Tot în Constituția noastră este prevăzut că statul are obligația de a asigura un nivel decent al traiului pentru toți cetățenii, și iarăși trebuie să-mi exprim regretul în legătură cu faptul că practica de până acum a demonstrat că prin aceasta s-a înțeles doar nevoia de protecție socială.

Consider că noua etapă în care se află evoluția societății românești, luând în considerare și greutățile întâmpinate în această prea lungă tranziție, ne obligă și la satisfacerea nevoii de dezvoltare a tuturor comunităților de cetățeni români.

Vreau să atrag atenția asupra faptului că art.47 din Constituția României prevede că "statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică și de protecție socială", ceea ce nicidecum nu înseamnă că dezvoltarea economică trebuie să se înfăptuiască într-un județ și protecția socială în altul, adică o anumită zonă geografică să se descurce muncind și alta stând mereu cu mâna întinsă.

În fine, vorbind despre dezvoltare, doresc să ne întoarcem la Proiectul privind realizarea Coridorului rutier Budapesta - Odessa, prin nordul României, și vă propun următoarea temă de meditație:

De ce să nu fim noi cei care realizează un obiectiv care, necesar fiind, mai devreme sau mai târziu, se va realiza oricum?

Cu alte cuvinte, parafrazând după un text specific locului, de noi depinde să nu ajungem în situația de a spune: autostrada nu este a noastră și nici măcar a urmașilor noștri, ci a vecinilor noștri.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Adriana Țicău - 9 mai - Ziua Europei și integrarea României în U.E.

Invit la tribună reprezentantul Grupului parlamentar PSD, doamna senator Adriana Țicău.

Vă rog, aveți cuvântul.

   

Doamna Adriana Țicău:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

La 9 mai 1950, Robert Schuman, ministrul de externe al Franței a prezentat propunerea sa de a realiza o Europă unită, element indispensabil pentru menținerea relațiilor de pace între statele europene.

Declarația sa, rămasă în istorie, ca "Declarația Schuman" a marcat începutul creării Uniunii Europene.

Ziua de 9 mai a devenit un simbol, care alături de steag, imn, motto și moneda euro sunt elementele de identificare ale Uniunii Europene, ca entitate politică.

În anul 2006, Uniunea Europeană va sărbători "Ziua Europei", dând o nouă identitate UE, instituțiilor europene.

Începând cu 9 mai 2006, toate informațiile despre Uniunea Europeană vor putea fi accesate pe Web la adresa "EUROPA.EU" care devine astfel singurul punct oficial pentru accesul electronic la instituțiile europene.

Toate adresele Web ale instituțiilor europene vor face parte din familia "EUROPA.EU" și se vor termina cu sufixul "EUROPA.EU".

Ziua de 9 mai este sărbătorită prin activități și festivități dedicate să aducă Europa mai aproape de cetățenii săi și, mai ales, popoarele Uniunii Europene mai aproape unele de celelalte.

Mulți cetățeni ai Uniunii Europene nu cunosc însă oportunitățile pe care le oferă apartenența la Uniunea Europeană.

După extinderea din 2004, prin care s-au integrat în Uniunea Europeană Republica Cehă, Estonia, Cipru, Lituania, Letonia, Ungaria, Malta, Polonia, Slovenia și Slovacia, și așteptata extindere de la 1 ianuarie 2007, când România și Bulgaria se vor integra în Uniunea Europeană, populația Uniunii va ajunge la 500 milioane de locuitori, reprezentând o imensă bogăție culturală, socială și de diversitate lingvistică.

Pentru a dezvolta spiritul civic european și pentru ca cetățenii Uniunii Europene să cunoască oportunitățile oferite de apartenența la Uniune, Comisia Europeană a propus pentru perioada 2007 - 2013 mai multe programe dedicate implicării active a resortisanților europeni în procesul de integrare europeană.

Aceste programe sunt dedicate tinerilor, culturii, mass-media și participării civice.

Astfel Programul "Tineri în acțiune" este dedicat tinerilor, cu scopul de a le dezvolta spiritul de solidaritate, spiritul de inițiativă, creativitatea și spiritul antreprenorial.

Prin propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului Europei din 14 iulie 2004, acest program va avea pentru perioada 2007 - 2013 un buget de 915 milioane euro.

De asemenea, prin propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului Europei din 6 aprilie 2005, programul "Cetățeni pentru Europa" va avea pentru perioada 2007 - 2013, un buget de 235 milioane euro.

Pentru a putea participa la aceste programe, România trebuie să trimită proiecte.

Este important ca cetățenii, societatea civilă, mass-media să cunoască aceste programe.

Proiectele eligibile vor primi finanțare și vor permite astfel implicarea cetățenilor, a tinerilor, a societății civile și a mass-mediei din România la îmbogățirea culturii și diversității europene.

"Uniți în diversitate!" este motto-ul Uniunii Europene, așa cum este stipulat în Tratatul de stabilire a Constituției Europene, semnat în 2004.

România trebuie să devină, începând cu momentul aderării sale, un membru activ al Uniunii Europene și să se implice în susținerea adoptării Constituției Europene.

Ziua de 9 mai va intra în conștiința poporului român care, conform proiectului de Constituție Europeană, va serba, alături de celelalte state membre, Ziua Europei.

Mulțumesc. (Aplauze)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

 
  Mihai Ungheanu - Despre Vladimir Tismăneanu și scrierile sale.

Invit la tribună pe domnul senator Mihai Ungheanu, din partea Grupului parlamentar PRM.

   

Domnul Mihai Ungheanu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Se știe că în cazul inundațiilor, la cererea repetată a partidelor politice și a opiniei publice, președintele Traian Băsescu a refuzat să instituie starea de urgență. A fost însă mai ascultător atunci când circa 300 semnatari i-au cerut să condamne comunismul.

Președintele Traian Băsescu consideră, desigur, această acțiune, o urgență!

A condamna o idee este, însă, absurd!

Modul în care o idee este coborâtă pe pământ, felul în care este transformată în realitate este, însă, altceva!

Se pot condamna fapte și nu idei!

Președintele Traian Băsescu a stabilit și persoana care va înfăptui condamnarea. Un tânăr născut în România, în 1951, care avea 20 de ani, în 1971 a absolvit facultatea în țară, după care s-a expatriat, transmițând pe unde scurte ascultătorilor din lume și din România opiniile lui despre marxism și adevăr.

În cei 45 ani de regim comunist în România, tânărul comentator a cunoscut, ca fiu al burgheziei roșii postbelice, în direct, etapa comunismului postdejist, completând-o cu amintirile unei familii de comuniști moscoviți transplantați în România.

Președintele României, Traian Băsescu, va fi ținut seamă, probabil, de reclama insistentă pe care un corp de voci o face lui Vladimir Tismăneanu, despre el este vorba, ca istoric al comunismului în România.

Să-i vedem însă, lucrările!

Trei cărți ar putea fi luate în discuție în acest caz, "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Reinventarea politicului", "Stalinism pentru eternitate" sub titlul "O istorie a comunismului românesc", cărți care conțin aceeași materie informativă și aceleași teze. Autorul lor nu a intrat niciodată în arhive. Cartea pe care o scrie, urmând cercetările Institutului de istorie a PCR de la București și o "Istorie a comunismului românesc" de Gheorghe Ionescu. "Stalinismul pentru eternitate" este, mai ales, o istorie de ecouri, receptaculul unei istorii orale de familie sau de clan bolșevic, fascinat de ceea ce se petrece la centru.

Subiectivismul, fie și involuntar, anecdotica, atenția pentru intrigă, pentru senzațional, deplasează "Stalinismul pentru eternitate" din sfera științifică în aceea a literaturii. Accentul se pune peste tot pe psihologie. Autorul ne prezintă, ca un romancier, sentimentele pe care le atribuie personajelor de care se ocupă, de obicei, în dezavantajul acestora. În istorie, contează însă documentele și nu impresiile autorului.

Istoriografia modernă, care refuză să se ocupe exclusiv de marile figuri politice și de evenimentele însoțitoare, caută să descopere viața cotidiană a oamenilor: ce produc, cum se hrănesc, ce edifică, care este sufletul și mentalitatea societății. Nimic din toate acestea în cartea pomenită sau în cărțile pomenite, din ele lipsind tocmai societatea, oamenii de zi cu zi și experiența lor. Nu este o istorie, ci un comentariu la ce ar fi putut fi o istorie, este o bârfă subțire în care recunoaștem exigențele COMINTERN-ului față de partidele comuniste din țările satelite Moscovei.

În loc să fie o expunere de fapte, o istorie a societății românești în comunism și o critică a sistemului, cartea se ocupă de figuri politice de vârf și caută țapi ispășitori. Istoria stalinismului vrea să disculpe sistemul instituit de COMINTERN și să arunce vina pe seama unor persoane, fie ele Stalin, Mao, Ceaușescu și altele.

Cartea lui Vladimir Tismăneanu, "Stalinism pentru eternitate - o istorie a comunismului românesc", este o subtilă deculpabilizare a revoluționarilor de profesie, a faptelor COMINTERN-ului.

În plus, expunerea este adesea lacunară. Deși acordă lui Lucrețiu Pătrășcanu o atenție specială în această carte, autorul ocolește criza politică din 1946 de la Cluj și conflictul intern din PCR în legătură cu pozițiile autonomiste ale regionalei comuniste de la Cluj, prioritar ungurească.

Dintr-o listă finală a elitei conducătoare a PCR, doar 25 de persoane, lipsesc figuri ca Teoharie Georgescu, Goldberg, Moghioroș, Chivu Stoica, Silviu Brucan și atâția alții.

Din 21 de fotografii care ilustrează, după autor, istoria celor 45 de ani de comunism în România, 17 sunt cu Nicolae Ceaușescu și doar 4 cu Gheorghiu-Dej. Echilibrul și echidistanța lipsesc autorului cărții.

Nu intenționăm să facem o recenzie a ei, ci semnalăm absența fundamentelor științifice și caracterul utezist al lucrării.

Autorul este fascinat de o serie de mitologii ale comunismului internațional și mai puțin de adevăr.

Cartea rămâne o șuetă confortabilă pe marginea unei istorii politice, schițată după ureche.

Într-o altă lucrare - "Reinventarea politicului" din 1997 - care face istoria politică din țările Europei centrale în secolul XX, autorul uită campania românilor împotriva revoluției comuniste de la Budapesta din 1919 și uită și rezistența românească anticomunistă din munți, după 1944, deși era obligatoriu să le expună, cu atât mai mult cu cât erau avantajoase pentru o corectă imagine politică a românilor față de vecinii lor.

Aceasta este cariera științifică a persoanei pe care Traian Băsescu a desemnat-o pentru a alcătui un documentar de condamnare a regimului comunist din România. Este evident că cel ales nu este recomandat nici de vârstă, nici de lucrările lui pentru această misiune. Nu mai este recomandat nici din alte puncte de vedere.

Domnule președinte, aici se impun câteva întrebări, fie ele și retorice:

  1. Este obligatoriu ca autorul sau girantul unui document fundamental pentru istoria României postbelice să fie o persoană care a emigrat din România ? Milioanele de români care n-au emigrat și n-au vorbit la posturile de radio străine nu merită încredere ?
  2. Este obligatoriu ca omul de concepție al condamnării regimului politic postbelic comunist să fie atât de tânăr, fără marea experiență a dramei, a tragediei naționale românești ?
  3. Este obligatoriu ca autorul care girează un document atât de important să fie neapărat recrutat din clanul cominterniștilor cu state de plate la Moscova, clan mutat astăzi în Occident ?
  4. Este obligatoriu să fie evreu ?
  5. Este obligatoriu să fie ales dintre gazetarii care scriu cărți din cărți și nu dintre cercetătorii din țară care sunt mai aproape de fapte și care cercetează arhivele chiar în acele institute de cercetare istorică înființate în ultimii 15 ani ?

Întrebările pot continua. Fapt este că persoana desemnată de președintele Traian Băsescu rămâne autorul unei pseudoistorii a comunismului din România, rămânând fidel viziunii COMINTERN-ului. Prin astfel de cărți și persoane, COMINTERN-ul își prelungește metamorfotic existența.

Conform Constituției României, președintele republicii are, ca mijloc esențial de lucru, dialogul cu partidele, cu alte instituții publice, cu Academia, de pildă, cu institutele Academiei, vechi și noi, în cazul de față. O asemenea consultare se impunea și în acest caz, altfel totul poate deveni un viraj periculos.

Amintesc că președintele României își planificase niște întâlniri de regularitate cu partidele politice. De ce a uitat să le facă ?

România a fost judecată, în anii '50, '60, '70, '80, de oamenii COMINTERN-ului. Societatea din România a fost greu traumatizată de NKVD-iștii aduși în 1944, pe tancuri, de la Moscova.

A instala în chip de judecător al regimului comunist, din cei 45 de ani postbelici, pe fiul unui astfel de bolșevic exportat de Moscova, înseamnă a traumatiza din nou această societate, ceea ce trebuie să-i dea de gândit chiar și președintelui Traian Băsescu. (aplauze)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Szabo Karoly Ferenc - Neaplicarea Legii nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date.

Invit la tribună reprezentantul Grupului parlamentar UDMR, domnul senator Szabo Karoly.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Szabó Károly-Ferenc:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Măsura funcționării statului de drept este dată, printre altele, de consecințele pe care o declarație politică o are în forul legiuitor al țării, de faptul că anumite instituții trebuie să reacționeze la ele, mai mult decât numărul de persoane care-l ascultă pe cel - dacă-l ascultă - pe cel care, la un anumit moment, se adresează sălii, unui for, și, mai mult decât măsura în care presa reflectă conținutul celor pe care o să le spun acum. Prezența mea, astăzi, aici, se datorează tocmai acestui fapt și se vrea a fi un test - să vedem dacă ceea ce o să spun aici este luat în considerare de către cei care trebuie.

Țara noastră a făcut pași imenși în direcția consolidării edificiului legislativ și instituțional care să protejeze drepturile cetățenilor. Aceasta este o chestiune fundamentală și se cheltuie bani pentru ea.

Iată, există câteva legi la noi care reglementează protecția cetățeanului față de prelucrarea datelor cu caracter personal. Legea nr. 677/2001 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, care parcă are ceva slab în ea, în sensul că mai întâi vorbește de conducerea asociației, de felul în care se numesc directorii sau președinții autorității, iertați-mă, și poate tratează cu mai puțin grijă față de detalii atribuțiunile. De fapt, aceasta este Legea nr.102/2005 despre care am vorbit. Legea nr. 677/2001 se referă la protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date.

De ce m-am gândit să încerc să vă rețin atenția ? La tragerea Loto de la Paști, din 23 aprilie trecut, cetățenii care participă la acest joc, altminteri aducător de venituri, au putut să mai participe și la o așa-zisă tombolă care ar fi urmat, probabil că s-a și petrecut acest lucru, să aibă efecte în săptămâna următoare și, în mod curios, participanții la această tombolă - condiția de participare era să fi jucat la tragerea normală Loto - au fost nevoiți să completeze un act în care li se cerea, în afară de nume, prenume, adresă, codul numeric personal, seria și numărul actului de identitate și această hârtie s-o arunce într-o urnă. În afara lipsei de logică - este o logică, dar nu vreau să o spun, ea este - în afara lipsei de logică în care ... cine a câștigat, acela trebuie, în mod firesc, să se prezinte să-și ridice premiul și atunci, evident, trebuie să dea niște date personale, că altminteri nu poate avea loc actul juridic prin care i se înmânează premiul acela, s-a făcut o colectare de date, mi se pare absolut ilegală, în chestiunea unui număr oarecare, dar destul de mare de cetățeni, despre care nu există nici o garanție în legătură cu protecția lor și, mai ales, nu există nici o explicație în legătură cu oportunitatea, utilitatea și - am spus mai înainte - legalitatea lor.

Cine, ce nevoie are să cunoască aceste date aruncate într-o așa-zisă urnă, la o agenție din aceasta, Loto-Prono, cum există multe în țara asta, în care să-și completeze datele personale și să le ofere nu știm cui - altminteri, aceste bilete nici nu aveau regim special, dar nu aceasta este important - și să le ofere acolo, pentru cine ?

Aceasta este o chestiune la care m-aș fi așteptat, dar mă aștept chiar ca această autoritate, care este ordonator principal de credite - cum scrie aici, în lege - și are o sumedenie de atribuții și, aș zice, într-un limbaj neglijent, o grămadă de angajați, să aplice legea. Mie mi se pare că acest lucru n-ar fi avut voie să se petreacă. Aici, și Ministerul Finanțelor, ca fiind totuși un supervizor, cel puțin deocamdată, al acestui business, care este Compania națională Loto-Pronosport sau cum i-o fi spunând, să se sesizeze că se face un lucru ilegal.

Vă rog să agreați ideea că a colecta astfel de informații despre cetățeni, în care respectivii, cei vizați, nu au nici o informație în legătură cu destinația lor și, mă rog, posibila utilizare a acestor date este o chestiune, în afară de ilegalitatea vădită pentru care cineva ar trebui din oficiu - nu persoana care se simte lezată... Eu nici măcar nu aș putea să probez că am fost victima unui asemenea delict pentru că nimeni nu mi-a dat o chitanță, cum că eu aș fi predat acolo această fișă, căreia îi zice bilet de tombolă. Deci ceva-ceva scârțâie pe la noi în legătură cu această chestiune.

Notta bene, și la Bruxelles este un comisar european pentru protecția datelor cu caracter personal.

Nu știu ce vrem noi să raportăm, atunci, acolo, dar ce vrea să raporteze președintele Autorității - nu-l cunosc personal, aș vrea să-l cunosc - cum va raporta el că s-a preocupat de apărarea drepturilor cetățenilor atunci când se pot petrece, fără nici un fel de sancțiune, astfel de grozăvenii, în 2006, într-o țară care tocmai așteaptă raportul care va fi prezentat în Parlamentul European, luni sau marți.

Vă mulțumesc pentru atenție. (aplauze din partea UDMR)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule senator.

 
  Radu Câmpeanu - Vizita domnului Poul Nyrup Rasmussen, președintele Partidului Socialiștilor Europeni (PES) și sfaturile sale.

Invit la tribună pe domnul senator Radu Câmpeanu, Grupul parlamentar Dreptate și Adevăr PNL-PD.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule senator!

   

Domnul Radu-Anton Câmpeanu:

Domnule președinte, doamnelor și domnilor senatori.

Eu voi avea o intervenție destul de scurtă într-o dublă calitate, ca, de altfel, și dumneavoastră, de cetățean român, cetățean al acestei țări libere, și de parlamentar român.

Mă refer la o vizită care a avut loc, acum câteva zile, în România, o vizită a unei personalități politice europene importante, un om simpatic, domnul Poul Nyrup Rasmussen, care este președintele Partidului Socialiștilor Europeni (PES). Dumnealui ne-a vizitat și poporul român, ca întotdeauna, își primește oaspeții cu toată grija și cu onoarea ce i se cuvine acestui domn. Însă, poporul român mai știe un lucru, că vizitatorii trebuie să respecte anumite conduite, anumite linii de manifestare. Or, dintr-o nebăgare de seamă, dintr-o grabă, domnul Rasmussen și-a permis să ne dea o lecție și să ne spună că trebuie să înlocuim Guvernul actual, pentru că starea economică a României este în regres. Dă și niște cifre dumnealui.

Nu este dreptul domnului Rasmussen și al nici unui vizitator străin, de unde ar veni el și orice ar fi el, ca să înlocuiască drepturile exclusive ale poporului român. Numai poporul român, el singur este în drept să modifice instituțiile sau conducătorii lui. Nimeni altcineva nu are dreptul să se subroge acestui drept.

Prin urmare, doresc foarte mult să precizez acest lucru, pentru că am impresia că nu s-a precizat deloc în lumea noastră politică și nici presa nu a văzut destul de bine acest lucru. Poporul român vrea să intre în Europa, dar țin să v-o spun, domnilor - cum am spus-o nu de-acum, ci de 15 ani, am fost între primii care în țara asta am vorbit de Uniunea Europeană -, poporul român trebuie să intre cu capul sus în Europa. Și, pentru ca să intre cu capul sus, trebuie să știe să spună atunci când i se încalcă drepturile lui suverane.

Refuz să cred, însă, că domnul Rasmussen a fost influențat de prieteni de-ai domniei sale din țară, fruntași ai Partidului-Social Democrat. Refuz să cred acest lucru, pentru că refuz să cred că acești conducători ai Partidului Social-Democrat vor să încalce reguli elementare de demnitate națională. Cred numai că a fost o nebăgare de seamă din partea domnului Rasmussen și cred că era normal ca un cetățean român liber - așa cum sunt și eu și cum sunteți și dumneavoastră - și un parlamentar român să precizeze acest lucru de la înălțimea acestei tribune.

Vă mulțumesc foarte mult. (aplauze)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Petre Daea - Structura importurilor în România.

Invit la tribună pe domnul senator Petre Daea, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Petre Daea:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Domnule președinte, doamnelor și domnilor senatori.

Declarația mea politică își are obârșia în interpretarea - zic eu - destul de atentă a structurii importurilor în România și, de aici, o îngrijorare privind ponderea importurilor de carne în balanța de consum intern. Am dorit, doresc și voi dori cât voi fi în Senatului României să pun pe agenda dezbaterilor probleme care izvorăsc din realitatea și preocuparea noastră pentru bunul mers al societății.

Analizând o parte din datele care măsoară activitatea din agricultură și performanța acesteia, vă rog, doamnelor și domnilor colegi, să-mi permiteți să vă rețin atenția cu unele considerații, cu nuanța analizei momentului și cu îngrijorarea pe care o poate da o asemenea stare de fapt.

Dacă, până acum, am putut asista la diverse păreri privind politica agricolă, unele dintre acestea fără susținere, altele cu susținerea legată de dorințe, căi, mijloace și obiective, astăzi, avem datele care comensurează în răceala lor rezultatele politicilor agricole practicate în domeniul agriculturii în ultimii doi ani. Iată că acestea au căpătat glas. Vorbesc în șoapta zgomotoasă a acelora care nu doresc să le prezinte și să le interpreteze. Îmi asum acest minim risc de a le supune atenției Senatului României, în speranța că ele nu vor supăra atât de tare încât să nu fie măcar ascultate, dacă nu interpretate, analizate și apreciate ca fiind un semnal al preocupărilor noastre, ale tuturor, într-un domeniu dificil al existenței noastre. În prezentarea datelor folosesc metoda comparației, nu pentru a vedea cât de bine a fost altădată, dar, mai ales, cât de rău ne va fi, dacă nu intervenim în cel de-al 13-lea ceas.

Balanța producției de carne în România are, pe primele trei luni, date absolut îngrijorătoare. Permiteți-mi să vă prezint ponderea importului în consumul intern de carne pe primele trei luni, în comparație cu aceeași perioada, perioada 2003-2006:

  • Carne de vită - Importul în consumul intern, în anul 2003 - 2%; în anul 2004 - 2%; în anul 2005 - 8%, iar în 2006 - 16%.
  • Carne de porc - Importul în consumul intern, anul 2003 - 24%; anul 2004 - 22%; anul 2005 - 40%; anul 2006 - 44%.
  • Carne de pasăre - Importul în consumul intern, anul 2003 - 25%; anul 2004 - 26%; anul 2005 - 38%; anul 2006 - 34%.

Dacă vom continua în acest ritm, ar însemna ca în România, într-o perspectivă nu prea îndepărtată, să se importe majoritatea cantității de carne necesară consumului intern, în condițiile în care România ca țară este recunoscută ca fiind cerealieră și dispune de o bază furajeră impresionantă. Suprafața de pajiști și cea cultivată cu furaje în România este cât suprafața agricolă a Belgiei, Olandei și Elveției luate la un loc. Deci, condiții avem, dar, din păcate, nu știm să le valorificăm.

Acest indicator demonstrează fără echivoc că suntem pe un drum greșit, iar intervenția mea - a câta oară? - nu poate fi o rețetă a succesului, ci o dorință de a fi înțeles că trebuie să ne oprim din sarabanda vorbelor și trecerea la fapte bune pentru țara, în care trăim și o reprezentăm în forul legislativ.

Vă rog, stimați colegi de la Putere, analizați și dumneavoastră unde ne aflăm în agricultură și o să constatați că, cu cât ne apropiem ca timp de integrarea în Uniunea Europeană, cu atât ne îndepărtăm ca performanță de țările membre ale Uniunii Europene.

Eu cred că aici a fost nuanța intervenției celor care ne-au călcat țara. Prețuiesc extraordinar de mult pe omul politic Câmpeanu, pe omul care, poate, prin atitudine, prin ceea ce a făcut, să fie un reper al echilibrului, al manifestării politice, al înțelegerii fenomenului. Doresc numai, pentru că am vorbit după domnia-sa, să precizez acest crâmpei al analizei mele care poate, în perioada în care a fost în România vestitul oaspete al României, să manifeste îngrijorare față de situația stării de fapt. Nu cred și nu putem să fim de acord că cineva ia dreptul constituțional al poporului român, dar, în același timp, este de datoria noastră și de datoria oricărui altcuiva să înțeleagă ce se petrece în fiecare celulă a societății, mai cu seamă când această celulă, la scară națională, va face parte din fagurele economic al Uniunii Europene.

Vă mulțumesc pentru atenție! (aplauze)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Ilie Petrescu - Catastrofa din satul Seciuri, comuna Roșia de Amaradia, județul Gorj.

Invit la tribună pe domnul senator Ilie Petrescu, Grupul parlamentar al Partidului România Mare.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule senator!

   

Domnul Ilie Petrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor colegi,

Catastrofa din satul Seciuri, comuna Roșia de Amaradia, județul Gorj, nu vă este necunoscută. În noaptea de joi spre vineri, 4 - 5 mai 2006, în jurul orei 22.00, viața unei comunități locale, cu proprietăți, tradiții, drepturi și obligații s-a încheiat. Un sat întreg a fost șters de pe suprafața pământului, 280 de case au fost distruse, 544 de oameni au rămas fără agoniseala de o viață. Oamenii din Seciuri trebuie să plece, deocamdată, la rude, în corturi ori în alte localități. Presiunea amintirilor și legăturile cu pământul natal le induce, probabil, o stare de apăsare, pe care nu cred că ar putea-o suporta vreunul dintre noi.

Analize științifice, proiecte îndelung finisate ale exploatării cărbunelui nu au preconizat asemenea întâmplări. Nu se poate imputa proiectanților sau inginerilor executanți de proiect acest dezastru, pentru că, încă o dată, natura s-a dovedit superioară nouă. A fost o vreme când s-a cerut, pentru țară, cât mai mult cărbune, însă, atunci nu au fost dezastre, pentru că a fost secetă și sterilul avea stabilitate.

De la înalta tribună a Senatului României, solicit domnului ministru Vasile Blaga să efectueze o deplasare în satul Seciuri, pentru a analiza și a evalua pagubele produse de alunecările de teren și scufundările de case. De asemenea, pentru a se analiza strămutarea comunei Roșia de Amaradia în altă zonă a județului.

Solicit autorităților locale, atât Consiliului județean, Prefecturii, cât și consiliilor locale, Guvernului României să grăbească localizarea viitoarei vetre a satului într-o zonă unde să fie trecută utilitate publică, în așa fel încât, cel mai târziu, la data de 1 iunie 2006 să înceapă lucrările la case.

Senator PRM: Ilie Petrescu.

Vă mulțumesc. (aplauze)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Viorel Arion - Presiunile la care este supus PNL-ul și realizările Guvernului Tăriceanu.

Invit la tribună pe domnul senator Viorel Arion, Grupul parlamentar Dreptate și Adevăr PNL-PD.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Viorel Arion:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Se împlinește un an și aproape 5 luni de când coaliția PNL-PD-UDMR și PC se află la guvernare. Criticile cele mai dure ale societății civile și mass-media, nemulțumirile

sărăcimii de la sate și din orașe cu privire la nivelul de trai și politica guvernamentală se îndreaptă către partidul politic considerat vinovat de toate greșelile Executivului - Partidul Național Liberal.

În schimb, acțiunile pozitive ale guvernării și rolul liberalilor în politica de integrare europeană sunt minimalizate de cei care se doresc formatori de opinie în România, sau redirecționate spre alți actori politici care se impun prin limbaj populist și cărora li se aduc omagii.

Interesant este că, în momentul de față, cel care duce efectiv greul guvernării și depune toate eforturile pentru a-i convinge pe europeni că se fac reforme în România și se respectă cerințele de aderare, este, în principal, primul-ministru liberal Călin Popescu Tăriceanu ajutat și de Guvernul său.

În schimb, în mentalitatea oamenilor amărâți și afectați de inundații, în rândul opiniei publice și media românească, precum și la nivelul clasei politice românești, premierul, împreună cu partidul pe care îl conduce sunt cei mai stigmatizați.

Tăriceanu este supus unor presiuni constante, din toate părțile, în special din partea unei opoziții care s-a obișnuit doar să vorbească demagogic și populist, fără să vină cu o inițiativă concretă, pragmatică, de reconstruire a țării.

În loc să fie ajutat, Guvernul este criticat din toate părțile și, în loc să își vadă de treabă, este silit să răspundă acuzațiilor sau să piardă timp inutil în discuții sterile pe marginea unor subiecte obositoare de can-can politic și bârfă dâmbovițeană.

La fel se întâmplă și cu partidul care este arătat cu degetul pentru orice eșec al guvernării, mă refer la Partidul Național Liberal.

De la începutul acestei legislaturi am auzit tot felul de declarații politice care criticau acțiunile și strategiile Guvernului, ale primului-ministru, ale partidelor din coaliție, dar, în 60% din cazuri, premierul, demnitarii liberali și formațiunea din care fac parte au fost cei puși la stâlpul infamiei.

Motivul îl reprezintă încercarea liberalilor de a aduce modernism și reformă în politica românească și teama unora că această încercare poate avea succes.

Interesant este că, în marea lor majoritate, în aceste declarații politice se prezintă, cu lux de amănunte, nerezolvarea unor probleme sociale de care se fac, însă, vinovați cei care au preluat puterea din 1990 încoace și care au condus această țară prin grupurile de interese ascunse, până în 2004.

Nu doresc să blamez acele guvernări pentru că au avut și ele rolul lor benefic în evoluția societății românești și încerc să evidențiez slăbiciunea respectivelor regimuri în a denunța anumiți factori negativi pentru această țară: corupția, refuzul de a condamna comunismul, promovarea centralismului economic și a centrelor de hegemonie sectorială în justiție, sănătate, comerț și așa mai departe.

Diferența între aceste guvernări și cea condusă de un prim-ministru liberal, cu riscul de a mă repeta, este că acest Executiv a închis toate capitolele de negociere, în ciuda deficiențelor normative lăsate de predecesori, în special cel al justiției. Iar ceea ce este mai important, este că PNL-ul, împreună cu partenerul său, PD și partidele din coaliție, a realizat, prin acest Guvern, cea mai importantă modificare de 16 ani încoace: transformarea corupției dintr-o noțiune empirică, teoretică, în ceva pragmatic, concret și care poate fi văzut și auzit de toată lumea.

Stimați colegi,

Am făcut această declarație, nu cu rolul de a lăuda cu surle și trâmbițe Cabinetul Tăriceanu sau partidul din care fac parte, ci pentru a diminua importanța acelor atacuri și hărțuiri incisive care folosesc ca pretext anumite atitudini, declarații, opinii sau gesturi democratice ori nedemocratice, dar care sunt nimicuri comparativ cu altele, ce este drept, mai puțin mediatizate, ale altor actori politici, parlamentari sau neparlamentari.

Peste ani și ani de zile, din toate frământările politice actuale, cele mai multe vor intra în uitare. Va rămâne, însă, peste timp, performanța actualului Guvern și a primului-ministru liberal, domnul Tăriceanu, integrarea României în Uniunea Europeană. Vă mulțumesc. (aplauze)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Otilian Neagoe - Seminarul pe problemele mediului de afaceri, organizat la Brașov; - Deteriorarea accentuată a nivelului de trai în România; - Ioan Gavrilă Ogăranu.

Îl invit la tribună pe domnul senator Otilian Neagoe, Grupul parlamentar PSD. Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Otilian Neagoe:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Aș dori să mă refer în declarația politică de astăzi, la un eveniment care s-a derulat la Brașov, zilele trecute. A fost un dialog social-democrat pe problemele mediului de afaceri și aș dori să vă împărtășesc câteva din ideile care s-au spus la acest seminar: faptul că situația se arată tot mai îngrijorătoare pentru oamenii de afaceri, că reprezentanți ai patronatelor, agenți economici care au fost prezenți la aceste seminar, au subliniat deteriorarea foarte gravă din domeniul economic.

Pe acest fond are loc o deteriorare fără precedent în zona socială. Tot mai mulți oameni sunt la limita sărăciei extreme.

Practic, astăzi, în România, este tot mai greu să trăiești. De altfel, mâine, la București, se va desfășura un mare miting la care vor participa mii de pensionari din toată țara care își vor exprima protestul față de modul în care actuala guvernare se ocupă de problemele românilor.

În acest context trebuie privit, până la urmă, și gestul domnului Rasmussen care ne-a avertizat cu prietenie că avem foarte multe probleme în zona socială.

Nu trebuie să fim supărați atunci când un prieten ne atrage atenția. Europa este constituită pe acest principiu al solidarității. Trebuie să înțelegem că, dacă intrăm în Europa, trebuie să acceptăm și critici și atenționări din partea celor cu care colaborăm.

De altfel, Partidul Social Democrat a primit nenumărate avertismente, atunci când era la guvernare, din partea liberalilor și nu ne-am arătat foarte supărați. Era aici doamna Emma Nicholson care ne critica vehement. Unde or fi fost domnii de la liberali în acea perioadă, să își arate indignarea de modul în care doamna Emma Nicholson ne critica ?!

Dar vă spuneam că în țară este o situație extrem de grea. Niște prieteni îmi relatau zilele trecute, că s-a ajuns în situația în care cineva, o bătrână, a venit în vizită la o prietenă și a băut o cafea, prietena i-a oferit cu generozitate o cafea. La plecare, bătrâna i-a spus: "te rog, să-mi dai zațul, ca să pot să-mi mai fac mâine o cafea".

De asemenea, în Brașov mi s-au relatat nenumărate situații în care oamenii, în special cei în vârstă, dar sunt și oamenii de vârstă mijlocie care sunt săraci, la orele de seară, se adună la câte un vecin să urmărească știrile. Nu își mai permit să dea drumul la televizor, din cauza facturilor la energie care sunt foarte mari.

Domnilor, este timpul să luăm în serios toate aceste lucruri. Uneori am senzația că actualul Guvern conduce o altă țară și este pe o altă planetă.

Lucrurile sunt grave și în domeniul sănătății și în domeniul învățământului și în toată zona socială, dar cauza este economică, în primul rând, pentru că aici, actualul Guvenr a reușit să dea o lovitură mortală exportatorilor, în primul rând, care au negociat contractele la 39.000 lei pentru 1 euro și ca urmare aprecierii forțate a leului, iată că, sunt obligați să vândă la un curs de 34.000 lei pentru 1 euro. Pierderile sunt imense, șomaj și societăți care își închid porțile.

Sunt teme de reflecție pe care actualii guvernanți trebuie să le ia în considerare.

De asemenea, mai trebuie să ne respectăm cuvântul și cuvântul trebuie, totdeauna, să fie urmat și de fapte.

De foarte multe ori am auzit, în această sală, vorbindu-se despre comunism și despre anticomunism, vorbindu-se despre nedreptățile care s-au întâmplat în perioada comunistă.

A trecut, cu greu, un proiect de lege care viza creșterea indemnizației pentru foștii luptători anticomuniști, dar, săptămâna trecută a plecat dintre noi unul dintre marii oamenii ai Rezistenței anticomuniste din Munții Făgărașului - Ioan Gavrilă Ogăranu.

Din păcate, la moartea lui Ioan Gavrilă Ogăranu, de la București au fost două coroane: una de la CNSAS și una de la Grupul senatorial PSD.

Este, poate, timpul să atragem atenția unora care vorbesc, uneori, poate, în stil demagogic și nu iau în seamă lucruri care sunt importante pentru istoria poporului român.

Ioan Gavrilă Ogăranu a scris o carte monumentală: "Brazii se frâng, dar nu se îndoiesc niciodată". Este o carte monumentală, o carte din care avem de învățat pentru comportamentul nostru de astăzi și în viitor.

În final, v-aș cere îngăduința să ținem un moment de reculegere în memoria lui Ioan Gavrilă Ogăranu.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă rog, stimați colegi.

Se păstrează un moment de reculegere în memoria lui Ioan Gavrilă Ogăranu.

 
   

Domnul Otilian Neagoe:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Constantin Găucan - Corupția din justiție - județul Prahova.

Invit la tribună pe domnul senator Constantin Găucan, Grupul parlamentar PRM.

   

Domnul Constantin Găucan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Justiția prahoveană era cunoscută și înainte de 1989, ca deținând locul I în ce privește corupția în justiția din România.

Lucrurile nu au stagnat, după 1989, ci, din contră, au cunoscut nuanțări din ce în ce mai perfide, să spunem, în modul în care se acordă actul de justiție în județul Prahova.

Vin în fața dumneavoastră cu un caz care, la prima vedere, ar fi rizibil și ar trebui să râdem în hohote, dar, din păcate, s-a ajuns la o stare de dramă, omul despre care vorbesc fiind amenințat, în fiecare zi, cu moartea, datorită unui proces pe care l-a câștigat în legătură cu un loc moștenit.

Președintele Tribunalului din Vălenii de Munte l-a plimbat nouă luni cu expertize, cu foarte mulți bani consumați, până când hotărârea definitivă trebuia să îi fie remisă, iar omul să intre în posesia moștenirii.

Nu a fost să fie așa, pentru că, de fiecare dată, președintele nu îi dădea această hotărâre și i-a sugerat, în nenumărate cazuri, să îi umple măcar rezervorul de benzină al mașinii, dacă nu, să îi dea 1.000.000 lei.

Disperat, omul se duce la PNA Prahova care încearcă să îl descurajeze. El a vrut să îl pună în flagrant cu dare de mită - milionul cerut de un președinte de tribunal.

Deci, iată la ce găinării s-a ajuns, noi fiind învățați cu sume mari cerute de justiție de la mari corupți, să spunem, din țara românească. Numai că, de data aceasta, era un amărât și, sigur, judecătorul și-a nuanțat solicitarea, reducând-o la 1.000.000 lei.

La PNA Prahova s-a încercat să fie demoralizat și să i se spună "domnule, nu cumva vrei să îți retragi plângerea, nu vrei, cumva... să îți retragi ?! Vezi că o să ai necazuri!"

Omul a ținut-o pe a lui, a fost adus în București, la PNA București a fost instruit, i s-au pus microfoane, i s-au dat banii marcați, pentru că în Prahova nu aveau aparatura necesară, și se organizează flagrantul, omul fiind disperat după atâta hărțuială - aproape un an de zile - pentru cea mai banală hotărâre care trebuia să i se dea.

Judecătorul este prins în flagrant, i se înscenează flagrantul, este prins, sunt duși la Ploiești, urmează confruntarea cu PNA-ul, se culeg declarațiile din partea ambelor părți.

Au loc patru chemări la Curtea de Apel Prahova, omul, de bună credință, se duce, judecătorul nu se prezintă, iar la a cincia citație i se spune, cu foarte mare veselie de către judecătorul de la Curtea de Apel: "Știți, v-am ușurat sarcina, am mutat procesul la Cluj, ca să vă vină mai aproape, în vederea finalizării procesului de mită". Lucrurile nu s-au sfârșit aici, omul despre care vă vorbesc a început să primească, în fiecare zi, telefoane de amenințare: "Crezi că vei mai ajunge viu la Cluj?", "Crezi că te vei mai întoarce viu de la Cluj?" Deci, domnilor, în fața dumneavoastră am vrut să prezint un caz în care, într-adevăr, justiția a ajuns la nivel de găinărie și nu la sumele cu care eram noi învățați, ca, într-un județ, ca Prahova, să le solicite judecătorii pentru a finaliza un caz. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule senator.

 
  Mario-Ovidiu Oprea - In memoriam - Ioan Gavrilă Ogăranu.

Îl invit la tribună pe domnul senator Mario Oprea, Grupul parlamentar Dreptate și Adevăr PNL-PD. Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Mario-Ovidiu Oprea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Distinși colegi participanți,

Mă bucur că subiectul declarației mele politice a fost deja deschis de un antevorbitor, de distinsul senator Otilian Neagoe. Într-adevăr, acum câteva zile se stingea din viață un om, pentru mulți un necunoscut, dar un mare om, un mare român, un mare luptător în războiul anticomunist: Ioan Gavrilă Ogăranu. Prea puțin s-a vorbit, în opinia mea, de activitatea sa ca partizan în munți împotriva regimului comunist din anii 1950-1960, dar așa cum s-a afirmat, însă, în mass-media, și trebuie să-i mulțumim, Ion Gavrilă Ogăranu a reprezentat, vreme de aproape 30 de ani, coșmarul securității. Student la agronomie, la Cluj, și la științe economice, la Brașov, Gavrilă a intrat în lupta anticomunistă încă din 1946. A fost unul dintre liderii grevei studențești de la Cluj, din 1946. Apoi, a lucrat la constituirea unor nuclee de rezistență împotriva regimului de ocupație sovietică. Înainte de a-și lua licența în agronomie, în primăvara lui 1948, când au început marile arestări, Gavrilă s-a refugiat în Munții Făgărașului împreună cu alți câțiva camarazi. Ei au constituit Grupul Carpatin de Rezistență Națională Armată, condus de Gavrilă, grup care s-a impus, ca și Grupul Vatamaniuc, din Bucovina, într-un adevărat război cu trupele miliției, ale armatei sovietice dislocate în anumite întreprinderi montane și în zone de exploatare minieră, precum și cu detașamentele securității. Grupul Gavrilă, care era în general format din maxim 30 de bărbați, a avut zeci de lupte cu unitățile menționate ale regimului, până în 1955, când grupul a fost lichidat. După cum arată documentele securității, împotriva "Bandei Gavrilă" au fost declanșate peste o sută de atacuri. Soldații securității nu au dat, însă, piept cu partizanii, de fiecare dată, căci aceștia reușeau să se retragă din zonă la timp. Condamnat la moarte în lipsă, în 1951, Tribunalul Militar din orașul Stalin (Brașov) l-a condamnat la moarte pe Ioan Gavrilă în lipsă. În speranța că va fi sprijinit de Statele Unite ale Americii, prin finanțarea activităților de guerilă împotriva trupelor sovietice și ale regimurilor-satelit din statele de după Cortina de Fier, Ioan Gavrilă Ogăranu trăia cu iluzia că războiul său anticomunist va reuși. Din păcate, visul său avea să fie spulberat. Americanii n-au venit, iar grupul lui Gavrilă a fost distrus. Unii dintre membri au fost uciși în luptă, alții au fost prinși și condamnați la moarte. Gavrilă a scăpat miraculos, iar în 1956 a coborât din munți și s-a ascuns în Galciu, județul Alba, la văduva unui fost coleg de liceu, Ana Sabăduș, cu care s-a și căsătorit. Securitatea l-a prins abia în 1976, în urma unei trădări, pe când se afla la Cluj. Anchetat și torturat 6 luni de securitate, Gavrilă a fost eliberat, la intervenția președintelui american Richard Nixon, beneficiind și de prescrierea faptelor sale. Gavrilă a continuat lupta, la revoluția din decembrie 1989, dar nu a solicitat certificat de revoluționar, pentru că nu a vrut vreun avantaj din asta. După 1989, Ioan Gavrilă s-a dedicat, așa cum afirma chiar el, datoriei de a mărturisi despre răul comunist. A condus Fundația "Luptătorii din rezistența armată anticomunistă din România", a făcut parte din Academia Civică și din Asociația Foștilor Deținuți Politici din România.

Stimați colegi, am schițat o scurtă bibliografie, apărută și în media românească, despre unul dintre puținii partizani anticomuniști din România. Aceștia, așa puțini cum au fost, nu au uitat crezul lor de libertate și luptă pentru un ideal, iar noi beneficiem de urmările luptei lor împotriva unui sistem totalitar. În acest sens, aduc un pios omagiu, celui care a fost Ioan Gavrilă Ogăranu. Dumnezeu să-l ierte, iar Ioan Gavrilă Ogăranu să ne ierte pe noi, dacă am putea vreodată să uităm adevărații eroi postbelici ai României. Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule senator.

 
  Viorel Arcaș - Lipsa unei strategii în domeniul turismului.

Îl invit la tribună pe domnul senator Arcaș Viorel, Grupul parlamentar PSD. Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Viorel Arcaș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Ridic, astăzi, în fața dumneavoastră o problemă extrem de gravă, cu consecințe dezastruoase pe termen scurt, mediu și lung. Este vorba despre lipsa unei strategii într-unul dintre cele mai importante sectoare ale economiei românești, și anume - turismul. Nu am zis nimic anul trecut, pentru că la cârma turismului românesc se afla Marius Cristonencu, un fost dealer-auto din Brașov, care nu avea nici o legătură cu acest domeniu și nu puteai să-i ceri prea multe, deși, având în vedere lipsa lui de experiență în turism, nu ar fi trebuit să fie numit într-o asemenea funcție. De la sfârșitul anului 2005, în fruntea Autorității Naționale pentru Turism, a fost numit Ovidiu Iuliu Marian, prezentat de Alianța aflată la putere, drept un mare specialist în piața serviciilor turistice, persoană promovată din interiorul industriei. Ce a reușit să facă acest personaj în mai bine de o jumătate de an? Absolut nimic. Lucrurile nu s-au îmbunătățit, ba, dimpotrivă, s-au înrăutățit, dat fiind că vom bifa cu brio un alt an pierdut pentru turismul românesc, iar cu atâtea tinichele atârnate de coadă și cu o imagine atât de prăfuită, devine imposibil ca turismul românesc să mai iasă din gaura neagră în care a intrat. Am urmărit cu atenție evoluția sau mai bine zis involuția acestui domeniu. Am primit și semnale din piață, de la agențiile de turism și sunt absolut șocat de cele aflate și constatate. Reprezentanții agențiilor de turism ne-au comunicat că s-au săturat atât de mult să propună Autorității Naționale pentru Turism discuții, întâlniri, proiecte, care niciodată nu sunt ascultate și luate în considerare, încât au decis să nu-și mai pună nici o speranță în instituțiile statului și să acționeze fiecare după cum îl taie capul, iar cum este mult mai ușor și mai puțin costisitor să promoveze piețele externe, pentru că, oricum, românii sunt sătui până în gât de România. Exact, asta și fac, nu-i mai interesează să aducă străini în țara noastră, pentru că aceasta presupune să întreprindă pe banii lor acțiuni de promovare a României, să construiască un brand pentru turismul autohton, să participe la târguri, să ducă muncă de lămurire cu străinii, să-și spargă capul cu strategii de marketing, să-și cheltuie toate economiile. Cine pierde? Bugetul de stat, Produsul Intern Brut, în a cărui pondere, turismul, abia reprezintă 1%, în timp ce în Bulgaria reprezintă 13%, economia românească, în general, dar pe nimeni nu interesează acest lucru. O dovadă, în plus, a lipsei de interes, de profesionalism și de strategie stă marea acțiune anunțată de șeful Autorității Naționale pentru Turism, cu ocazia Târgului Național de Turism, de la începutul lunii aprilie, numită "Campania de promovare a litoralului Mării Negre". Spunem că această campanie dovedește lipsă de interes și de profesionalism a celor care conduc destinele turismului românesc, deoarece cu doar câteva zile înainte de începerea acestei campanii, la București, una dintre cele mai cunoscute organizații profesionale din domeniul turismului atrăgea atenția că trebuie să trecem în plan secund litoralul Mării Negre și să ne concentrăm pe alte programe care să reducă dependența României de sezonalitate. Mai mult, cu aceiași ocazie, președintele respectivei organizații spunea un lucru menit să ne pe pună în gardă: "Vă rog să faceți ceea ce trebuie. Ar fi păcat ca raportul și recomandările noastre să rămână pe un raft și să nu beneficiați de potențialul fantastic pe care-l aveți". Or, președintele Autorității Naționale pentru Turism a făcut exact ceea ce oficialul amintit ne ruga să nu facem: nu a dat nici doi bani pe strategia străinilor, ținând-o cu aceleași teorii și sloganuri complet depășite. Bineînțeles, la sfârșitul anului, la bilanț se va spune că nu am avut turiști străini din cauza gripei aviare, o explicație simplă și la îndemână. Nimeni nu va sta atunci să se uite în graficele de vacanță ale altor țări, precum Franța, Italia, China, Rusia, și ele atinse de aripa virusului fatidic, dar care vor înregistra cereri la fel de mari ca întotdeauna. Nu se vor uita nici la statisticile de anul trecut, care arătau o scădere a numărului turiștilor străini cu 25%, deși Marea Neagră nu a fost devastată de tsunami, Palatul Parlamentului nu a fost amenințat de teroriști, și toate zburătoarele au murit de moarte bună sau de necesități culinare. Nu se vor obosi nici măcar să citească explicațiile date de TUI, cel mai mare tur operator european, care la sfârșitul lunii martie anunța că nu mai vinde România în Germania și Țările Scandinave, din cauza întârzierii adoptării plafoanelor taxelor fiscale, ceea ce face incert tariful, și din cauza condițiilor precare de cazare. Or fi păsări aviare și pe alte meleaguri, dar, cu siguranță, acolo nu găsești problemele de aici: prețuri care se modifică de la o zi la alta, hoteluri de 2 stele declarate de 3 stele, cearșafuri schimbate numai cu șpaga, prosoape curate primite numai cu înjurături, alge, hârtii, pungi amestecate cu nisipul care ți se aruncă pe saltea, vânzători ambulanți, manele date la maxim, recepționeri sictiriți, vânzătoare de boutique și femei de serviciu transformate în chelnerițe sezoniere. Vă sună familiar? Atunci, știți că nu găinile aviare fugăresc turiștii, ci chelnerițele îngălate. Mulțumesc. (aplauze)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Prin intervenția domnului senator Viorel Arcaș, practic, cei 12 colegi înscriși la declarații politice au prezentat în plenul Senatului, în nume propriu sau în numele grupurilor parlamentare, declarațiile politice, epuizând în felul acesta, și la timp, primul punct din ordinea de zi.

Invit colegii senatori în sală.

 
Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art.17 alin.2 și 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată:  

Vă rog să-mi permiteți să vă aduc la cunoștință că la secretarul general al Senatului au fost depuse un număr de 5 legi și că aveți posibilitatea, în conformitate cu prevederile Legii nr. 47/1992, în situația în care apreciați că legile în ansamblu sau că anumite prevederi din cadrul acestora conțin elemente care sunt contrare Constituției, să sesizați Curtea Constituțională.

La secretarul general al Senatului au fost depuse următoarele legi:

  • Lege privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale;
  • Lege privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă;
  • Lege privind reorganizarea Ansamblului Folcloric "Rapsodia Călimanilor" din municipiul Toplița, județul Harghita, în Centrul Cultural Toplița și trecerea acestuia în subordinea Ministerului Culturii și Cultelor;
  • Lege privind sprijinul acordat investitorilor pentru construirea căminelor studențești private;
  • Lege pentru modificarea articolului 10 din Legea nr. 752/2001 privind organizarea și funcționarea Academiei Române.
Aprobarea programului de lucru și a ordinii de zi.  

Stimați colegi, dacă nu aveți observații asupra programului de lucru și a ordinii de zi, program de lucru cuprinzând dezbateri legislative, în continuare, până la ora 18,00, iar de la ora 18,00 - întrebări, interpelări și răspunsuri. Precizez că această parte a ședinței noastre va fi transmisă la radio. Ordinea de zi este cea care v-a fost distribuită.

Dacă nu aveți observații în legătură cu programul de lucru al Senatului, îl supun votului dumneavoastră. Rog colegii senatori să voteze. Vă rog să votați.

(Tabela indică 58 de voturi pentru, un vot împotrivă și nici o abținere).

Rog secretarii să constate dacă suntem în cvorum. Îl invit pe domnul secretar Gavrilă Vasilescu să facă apelul. Invit colegii senatori în sală.

Doamnelor și domnilor senatori, vă invit în sală pentru a începe procesul legislativ. Aveți cuvântul, domnule secretar.

   

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, "Bună ziua".

- Antonie Ștefan Mihail - prezent
- Apostol Neculai - prezent
- Arcaș Viorel - prezent
- Ardelean Aurel - prezent
- Arion Viorel - prezent
- Athanasiu Alexandru - euroobservator
- Basgan Ion - prezent
- Berceanu Radu Mircea - prezent
- Blaga Vasile - Guvern
- Bobeș Marin - absent
- Cazacu Cornelia - prezentă
- Câmpeanu Radu-Anton - prezent
- Cârlan Dan - absent
- Chelaru Ioan - prezent
- Cinteză Mircea - prezent
- Ciornei Silvia - euroobservator
- Cioroianu Adrian Mihai - euroobservator
- Cismaru Ivan - prezent
- Copos Gheorghe - Guvern
- Corodan Ioan - prezent
- Cozmâncă Octav - prezent
- Crețu Corina - euroobservator
- Crețu Ovidiu Teodor - prezent
- Cucuian Cristian - prezent
- Cutaș George Sabin - prezent
- Daea Petre - prezent
- David Cristian - Guvern
- David Gheorghe - prezent
- Diaconescu Cristian - absent
- Dina Carol - prezent
- Dinescu Valentin - prezent
- Dîncu Vasile - euroobservator
- Duca Viorel Senior - euroobservator
- Dumitrescu Ion Mihai - prezent
- Dumitrescu Gheorghe Viorel - prezent
- Dumitru Constantin - prezent
- Eckstein Kovacs Peter - prezent
- Fekete Szabo Andras Levente - prezent
- Filipescu Teodor - absent
- Florescu Ion - prezent
- Flutur Gheorghe - Guvern
- Frunda György - prezent
- Funar Gheorghe - prezent
- Găucan Constantin - prezent
- Geoană Mircea Dan - absent
- Georgescu Radu Cristian - prezent
- Gheorghe Constantin - prezent
- Hașotti Puiu - prezent
- Ilașcu Ilie - prezent
- Iliescu Ion - absent
- Ilușcă Daniel - prezent
- Ion Vasile - delegație
- Iorga Nicolae - prezent
- Iorgovan Antonie - prezent
- Ioțcu Petru Nicolae - prezent
- Ivănescu Paula Maria - delegație
- Jurcan Dorel - prezent
- Loghin Irina - prezentă
- Lupoi Mihail - prezent
- Maior George Cristian - prezent
- Mardare Radu Cătălin - prezent
- Marinescu Marius - absent
- Markó Bela - Guvern
- Meleșcanu Teodor Viorel - prezent
- Mereuță Mircea - absent
- Mihăescu Eugen - euroobservator
- Mihăilescu Petru Șerban - prezent
- Moisuc Viorica Georgeta Pompilia - prezentă
- Moraru Ion - prezent
- Morțun Alexandru Ioan - euroobservator
- Neagoe Otilian - prezent
- Neagu Nicolae - prezent
- Nemeth Csaba - prezent
- Nicolae Șerban - prezent
- Nicolai Norica - prezentă
- Novolan Traian - prezent
- Onaca Dorel Constantin - prezent
- Oprea Mario-Ovidiu - prezent
- Oprescu Sorin Mircea - absent
- Pascu Corneliu - învoire
- Păcuraru Paul - prezent
- Păunescu Adrian - absent
- Pereș Alexandru - prezent
- Pete Ștefan - prezent
- Petre Maria - euroobservator
- Petrescu Ilie - prezent
- Popa Aron Ioan - prezent
- Popa Dan Gabriel - prezent
- Popa Nicolae-Vlad - euroobservator
- Popescu Dan Mircea - prezent
- Popescu Ionel - prezent
- Popescu Irinel - prezent
- Popescu Mihail - prezent
- Prodan Tiberiu Aurelian - prezent
- Puskas Valentin Zoltan - delegație
- Rădoi Ion - absent
- Rădoi Ovidiu - prezent
- Rădulescu Cristache - prezent
- Roibu Aristide - absent
- Sabău Dan - prezent
- Sârbu Ilie - prezent
- Silistru Doina - prezentă
- Simionescu Aurel Gabriel - prezent
- Sogor Csaba - absent
- Solcanu Ion - delegație
- Stan Petru - prezent
- Stănoiu Mihaela Rodica - prezentă
- Stoica Ilie - prezent
- Strătilă Șerban-Cezar - prezent
- Stroe Radu - absent
- Szabó Karoly Ferenc - prezent
- Șerbănescu Verginia - prezentă
- Șerbu Gheorghe Vergil - delegație
- Șereș Ioan Codruț - prezent
- Ștefan Viorel - prezent
- Șter Sever - prezent
- Talpeș Ioan - prezent
- Tănăsescu Claudiu - prezent
- Tărăcilă Doru Ioan - prezent
- Terinte Radu - prezent
- Theodorescu Emil Răzvan - prezent
- Tîlvăr Angel - absent
- Toma Ion - prezent
- Tudor Corneliu Vadim - absent
- Țâbuleac Mihai - prezent
- Țicău Silvia Adriana - prezentă
- Țîrle Radu - euroobservator
- Ungheanu Mihai - prezent
- Ungureanu Vasile Ioan Dănuț - prezent
- Vasilescu Gavrilă - prezent
- Văcăroiu Nicolae - absent
- Vărgău Ion - prezent
- Vedinaș Verginia - absentă
- Verestóy Attila - prezent
- Voiculescu Dan - prezent
- Vosganian Varujan - prezent
- Vraciu Jan - prezent

(Discuții la tribună)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc domnule secretar. Rog să-i notați pe ceilalți colegi care au intrat în sală. Vă rog. Stimați colegi, vă invit să vă ocupați locurile. Resupun votului dumneavoastră programul de lucru al plenului Senatului pentru ședința de astăzi.

Vă rog să vă pronunțați prin vot. Rog colegii senatori să voteze. Domnule vice ...

Da, stimați colegi, în sală sunt peste 80 de senatori. Vă rog să vă ocupați locurile. Invit colegii senatori să-și ocupe locurile și să folosiți cartelele de vot.

Resupun votului dumneavoastră programul de lucru al Senatului. Vă rog să votați. Rog colegii senatori să voteze. Da, pentru a cincea oară resupun programul de lucru votului dumneavoastră! Dacă nu vom fi în cvorum, vom suspenda ședința. Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Vă rog să votați. Rog colegii senatori să voteze.

Cu 77 de voturi, programul de lucru a fost aprobat în unanimitate.

Deci, se pare că atunci când există concentrare și voință, se realizează multe lucruri. Vă consult dacă aveți observații legate de ordinea de zi. Nu sunt observații. Atunci, va trebui să ne pronunțăm prin vot, în momentul în care ne dă voie calculatorul. Deci, vă rog să votați ordinea de zi. Rog colegii senatori să voteze.

Cu 66 de voturi pentru, 1 vot împotrivă și o abținere, ordinea de zi a fost aprobată.

Rog colegii senatori care sunt în sală să voteze. Pentru că votul anterior a demonstrat și cvorumul de ședință.

 
Adoptarea proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Germania privind colaborarea financiară pentru anul 2004, semnat la București, la 19 decembrie 2005.  

Vă propun să luăm în dezbatere punctul 2 din ordinea de zi, proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Germania privind colaborarea financiară pentru anul 2004, semnat la București, în anul 2005. Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Sebastian Bodu, microfonul 8. Comisia sesizată în fond, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, domnul președinte Vosganian. Aveți cuvântul, domnule secretar de stat!

   

Domnul Sebastian Bodu - președinte A.N.A.F.:

Da, mulțumesc, domnule președinte! Prin prezentul Acord se vrea obținerea unei colaborări tehnice cu Republica Federală Germană. Prin acest Acord se obțin finanțări nerambursabile pentru domenii, precum promovarea reformei economice, a comerțului, a întreprinderilor mici și mijlocii, parteneriate economice. Deci, sunt grant-uri, ca să spun așa! Punctul de vedere al Ministerului de Finanțe este pentru aprobarea acestui proiect. Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc. Îl invit pe domnul președinte să prezinte raportul întocmit de comisie. Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Varujan Vosganian:

Da, domnule președinte. Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, însușindu-și avizul favorabil al Comisiei economice, de industrie și servicii și argumentația inițiatorului a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente. Mulțumesc. Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale. Vă rog, domnul senator Szabo, microfonul 1.

 
   

Domnul Fekete Szabo Andras Levente:

Domnule președinte,

Onorat Senat,

Pentru că suntem, totuși, în Senatul României și acuratețea trebuie să ne caracterizeze, eu nu știu ca denumirea acestui stat, cu care se încheie acest Acord, să se fi schimbat în ultima vreme. Ea se numește Bundes Republik Deutschland - Republica Federală Germania. Cred că și în actele oficiale, chiar și în versiunea în limba română, este bine să apară așa. Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc. Dacă mai sunt și alte intervenții? Dacă nu mai sunt alte intervenții, dați-mi voie să precizez că Senatul dezbate această lege în calitate de Cameră decizională și că legea are caracter de lege ordinară. La comisie nu au fost formulate amendamente, motiv pentru care vă rog, printr-un singur vot, să ne pronunțăm atât asupra raportului, întocmit de Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, cât și asupra legii, în ansamblu. Rog colegii senatori să voteze. Vă rog să votați.

Cu 67 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 3 abțineri, raportul întocmit de Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și proiectul de lege, în ansamblu, au fost adoptate de plenul Senatului.

 
Adoptarea proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Federale Germania privind colaborarea tehnică pentru anul 2004, semnat la București, la 19 decembrie 2005.  

La punctul 3 în ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege privind ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Federale Germania privind colaborarea tehnică pentru anul 2004, semnat la București, la 19 decembrie 2005. Îl invit pe domnul secretar de stat Sebastian Bodu să prezinte expunerea de motive.

   

Domnul Sebastian Bodu:

Da, mulțumesc. La fel ca în primul caz, este tot un acord cu RFG. De data aceasta, pentru colaborare financiară sub formă de împrumut. Valoarea maximă este de 41 milioane Euro, cu scadență foarte lungă - 25 de ani, 5 ani perioadă de grație, împrumuturi care vor fi folosite pentru programul infrastructură comunală și credite acordate IMM-urilor. Punctul de vedere al Guvernului este pentru susținerea acestui proiect. Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule secretar de stat. Sesizate în fond, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia economică. Vă rog să desemnați raportorul. Domnul președinte Vosganian, vă rog, aveți cuvântul!

 
   

Domnul Varujan Vosganian:

Domnule președinte, cele două comisii avizate în fond au dezbătut acest proiect de lege și au decis, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere fără amendamente.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale. Nu sunt intervenții. Vă rog să-mi permiteți două precizări: legea are caracter de lege ordinară, iar Senatul dezbate această lege în calitate de Cameră decizională. (discuții)

Vă rog să vă exprimați printr-un singur vot atât asupra raportului întocmit de cele două comisii, cât și asupra legii în ansamblu.

Rog colegii senatori să voteze. Vă rog să votați.

Cu 77 de voturi pentru, 1 împotrivă și 2 abțineri, raportul celor două comisii, precum și proiectul de lege în ansamblu au fost adoptate de plenul Senatului. (discuții)

 
Adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/2006 privind accelerarea procedurilor de utilizare a creditelor externe de stat și garantate de stat, precum și fondurilor structurale și ale finanțării naționale aferente, pentru lucrările de infrastructură.  

La pct.4 în ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/2006 privind accelerarea procedurilor de utilizare a creditelor externe de stat și garantate de stat, precum și a fondurilor structurale și ale finanțării naționale aferente pentru lucrările de infrastructură.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital. Prezent din partea Executivului domnul secretar de stat Septimiu Buzașu. Aveți cuvântul, domnule secretar de stat, microfonul 10.

   

Domnul Septimiu Buzașu - secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prezentul act normativ aprobă mecanismul de accelerare a procedurilor de utilizare a creditelor externe de stat și garantate de stat ale fondurilor structurale și ale finanțării naționale necesare pentru urgentarea realizării proiectelor pentru infrastructură, în sensul declanșării de către beneficiarii acestora a procedurilor de atribuire a contractelor de achiziție publică necesară realizării investițiilor, imediat după negocierea acordului de împrumut și aprobarea proiectului de către Comitetul director și cu acordul scris al băncii, în cazul creditelor externe de stat și garantate de stat și, imediat după primirea deciziei de finanțare emise de autoritatea de management, a programului operațional corespunzător în cazul fondurilor structurale și ale finanțării naționale aferente. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Vă rog să precizați dacă sunteți de acord cu amendamentul anexă la raport.

 
   

Domnul Septimiu Buzașu:

Da.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Îl invit pe domnul președinte să prezinte raportul comisiei. Aveți cuvântul, domnule senator Vosganian.

 
   

Domnul Varujan Vosganian:

Domnule președinte, recunoscând caracterul de urgență al acestui act normativ, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, cu majoritate de voturi, a hotărât să adopte raport de admitere cu amendamentul din anexă.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale. Nu sunt intervenții.

Vă rog să vă exprimați prin vot asupra raportului care conține un amendament admis și agreat de domnul secretar de stat. Vă rog să vă exprimați prin vot. Rog colegii senatori să voteze.

Raportul este adoptat de plenul Senatului cu 70 de voturi pentru, 1 împotrivă și 2 abțineri.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu. Vă rog să votați.

Cu 70 de voturi pentru, 1 împotrivă și 3 abțineri, plenul Senatului adoptă proiectul de lege supus dezbaterii.

 
Dezbaterea și respingerea propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii gazelor nr. 351/2004.  

La pct.5 avem înscrisă propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii gazelor nr.351/2004.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Inițiator, domnul senator Mihai Țâbuleac. Aveți cuvântul, domnule senator. Microfonul 8.

   

Domnul Mihai Țâbuleac:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am venit în fața dumneavoastră cu această propunere legislativă, deoarece ceea ce am propus figurează în programul de guvernare și anume este vorba de Capitolul 13 - Politica industrială - lit.b, - îmbunătățirea cadrului instituțional.

Am plecat de la credința că este de datoria noastră să aplicăm ceea ce conține programul de guvernare, nicidecum a domnului senator Gheorghe Funar, care ne tot arată cartea portocalie.

În esență, este vorba despre instituirea unui control parlamentar asupra modului în care Autoritatea Națională pentru Reglementare în domeniul Gazelor Naturale stabilește prețurile reglementate la această marfă.

Ce m-a determinat să propun aceasta? (discuții)

În primul rând, creșterea galopantă a prețurilor pentru gazele naturale. La data la care am înregistrat propunerea legislativă, respectiv înainte de sărbătorile de Crăciun, încă nu se operase majorarea cu 17% a prețurilor, care a fost urmată, la 1 aprilie, de încă o majorare de aproape 4%.

Apoi, o altă motivație a fost determinată de faptul că noi, ca parlamentari, ca reprezentanți ai populației României, nu avem creat nici un fel de cadru instituțional pentru implicare în acest domeniu și cred că este necesar să existe acest cadru instituțional deoarece avem de-a face aici cu o marfă care reprezintă monopol natural și care are un caracter existențial pentru întreaga populație a României, fie că este vorba de persoane fizice, fie că este vorba de persoane juridice. (discuții)

Este vorba despre o implicare nu neapărat pentru diminuarea gradului de independență a Autorității de Reglementare, nici determinată de lipsa de încredere în această entitate publică, ci pentru exercitarea laturii de control pe care Parlamentul trebuie să o îndeplinească, ca și pentru asumarea unor răspunderi într-un domeniu în care nu prea ne implicăm și nu prea ne-am implicat până în prezent; este vorba de domeniul economic.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
   

Domnul Mihai Țâbuleac:

Aș îndrăzni să spun că poate din cauza aceasta, a lipsei noastre de implicare, economia românească nu reușește să facă progrese în mod substanțial. (discuții)

Spuneam că nu este vorba despre o reglementare care să provoace prea multe transformări, deoarece, iată, există în legislația noastră. Chiar anul acesta noi am revizuit aceste reglementări, prevederi potrivit cărora utilități precum energia termică, apa au stabilite prețurile de către autoritatea de reglementare însărcinată cu așa ceva, dar hotărârea se ia de către entitățile administrative, sigur că de data asta este vorba despre entități locale...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Vă rog să concluzionați.

 
   

Domnul Mihai Țâbuleac:

... consilii județene sau consilii locale.

De asemenea, aș vrea să precizez că...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Vă rog să concluzionați.

 
   

Domnul Mihai Țâbuleac:

... am făcut această propunere... imediat, domnule președinte... și din obligația pe care o avem noi de a participa la acest demers, fie și doar pentru a ne informa în legătură cu eventuale modificări, în sensul majorării, pentru a veni cu măsuri compensatorii, astfel încât populația României să nu fie prejudiciată. Vă mulțumesc pentru atenție. (discuții)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Îl invit pe domnul secretar de stat Virgil Crecană să prezinte punctul de vedere al Guvernului.

Microfonul 9.

 
   

Domnul Virgil Crecană - secretar de stat în Ministerul Economiei și Comerțului:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, punctul de vedere al Ministerului Economiei și Comerțului este următorul:

Politica în domeniul gazelor naturale, pe baza programului de guvernare acceptat de Parlament, cuprinde și politica statului privind stabilirea și aplicarea prețurilor.

Comitetul de reglementare, cu rol în stabilirea prețurilor, potrivit structurii prevăzute în Legea nr.351/2004 - așa-zisa lege a gazelor - este similară celor din alte țări ale Uniunii Europene iar aprobarea de către Guvern a Regulamentului său de organizare și funcționare nu ar conduce la o independență a Autorității de Reglementare și, implicit, acesteia.

Precizăm că Legea gazelor respectă recomandările Directivei 55/2003.C, inclusiv în ceea ce privește capitolul de prețuri și tarife aferente sectorului reglementat al pieței gazelor naturale, de aceea nu putem să susținem propunerea de modificare. Orice modificare adusă în acest sens actelor negociate cu Comisia europeană, precum și legea gazelor sau metodologia de tarifare emisă în temeiul acesteia deturnează de la finalitatea inițială, cu implicații nu numai la nivel național, cât și la nivelul Uniunii Europene. (discuții)

Față de cele de mai sus, propunem plenului Senatului respingerea propunerii legislative. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da. Stimați colegi, vă rog să faceți liniște în sală. Deci am înțeles, domnule secretar de stat, că Guvernul nu susține această propunere legislativă. Microfonul 9.

 
   

Domnul Virgil Crecană:

Da. Da.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Numai puțin. Rog raportul Comisiei economice. Domnul senator Dan Claudiu Tănăsescu.

 
   

Domnul Dan Claudiu Tănăsescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să întocmească un raport favorabil fără amendamente. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar prima Cameră sesizată este Senatul.

Aș vrea să fac o singură precizare care cred că este necesară, și anume că aici s-a căutat să se întărească rolul de control al comisiilor de specialitate ale Parlamentului asupra autorităților de reglementare în domeniul energiei.

Deci nu se modifică de fapt cu nimic legea gazelor. Vă mulțumesc. (discuții)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Îl invit la tribună pe domnul senator Gheorghe Funar. Întrebări și dezbateri generale. Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte. țin să-i mulțumesc inițiatorului că m-a pomenit, m-a provocat și m-a invitat la acest microfon, făcând trimitere la cărțulia portocalie, la programul de guvernare.

În acea cărțulie portocalie nu scrie, și Guvernul nu s-a angajat, și nici Parlamentul nu i-a dat aprobarea, ca să renunțe acum un an la acțiunea de aur.

Ca atare, aș vrea să vă întreb, stimate coleg, în calitate de inițiator: Ați aflat, acum un an, că Guvernul a renunțat la acțiunea de aur și, ca atare, nu mai avem nici un control asupra prețurilor la gazele naturale, nici măcar Parlamentul României?

Ideea dumneavoastră este excelentă, eu aș vrea să o susțin, dar din păcate, Guvernul pe care îl susțineți dumneavoastră ne-a luat-o înainte, și acum un an ne-a tăiat această posibilitate. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Domnul senator Radu Berceanu. Aveți cuvântul, domnule vicepreședinte.

 
   

Domnul Radu Berceanu:

Vă mulțumesc. Noi, în Grupul parlamentar PNL-PD, am analizat cu multă atenție inițiativa colegului nostru Mihai Țâbuleac. Ea pornește de la o idee de altfel pozitivă, și anume aceea de a ține sub control, atâta cât este corect economic, prețurile la gaze naturale în cazul acesta, și la alte produse energetice.

Din păcate, felul în care este formulată această inițiativă nu ne permite să o susținem din cauză că, practic, se introduce un control parlamentar în ceea ce privește formarea prețurilor unui element economic, de altfel foarte important, control parlamentar care nici n-ar putea fi exercitat, pentru că ar fi foarte dificil ca, de fiecare dată când trebuie luate în discuție modificări la prețul gazelor, să se strângă comisiile de specialitate și să aibă loc o dezbatere, care nu va fi decât o dezbatere politică, pentru că parlamentarii sunt oameni politici și dezbaterea ar fi de această natură.

Or, noi tocmai asta am dorit să îndepărtăm, și anume influența politicului în ceea ce privește formarea prețului, problemele economice și așa mai departe. În felul acesta am putea merge și să ajungem și la controlul parlamentar asupra altor prețuri sau asupra tuturor prețurilor, ceea ce nu credem că este corect și, în orice caz, nu este nici în direcția europeană pe care am încercat să o introducem o dată cu Autoritatea Națională de Reglementare.

De aceea, Grupul parlamentar Dreptate și Adevăr PNL-PD nu va susține această inițiativă, deși ideea, pe fond, poate să fie una corectă, dar punerea ei în practică, prin acest proiect de lege, nu o putem susține.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții?

Dacă nu mai sunt alte intervenții la dezbateri generale, rog inițiatorul sau reprezentantul Guvernului, dacă doresc, să facă comentarii finale la dezbateri și să ofere răspuns pentru domnul senator Funar.

Vă rog, microfonul 8.

 
   

Domnul Mihai Țâbuleac:

În ceea ce privește intervenția domnului senator Funar, cred că este evident că ceea ce am propus vine să compenseze acest neajuns și cred că noi, ca parlamentari, nu numai că trebuie, dar chiar avem obligația ca, în afară de ceea ce facem noi pe linia procesului legislativ, să și exercităm, să ne aplecăm mai mult în domeniul controlului asupra modului în care se exercită actul de guvernare în țara noastră, pentru că, la urma-urmei, potrivit Constituției României, suntem forul reprezentativ suprem al poporului român, iar cei care ne-au votat pentru aceasta ne-au trimis aici.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule senator.

Îl consult pe reprezentantul Guvernului dacă dorește să ofere ultimele argumente. Nu. Mulțumesc.

Deci, stimați colegi, vă rog să observați că la propunerea legislativă nu au fost formulate amendamente, raportul este favorabil, legea are caracter de lege ordinară, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră raportul întocmit de Comisia economică, industrii și servicii și proiectul de lege.

Vă rog să votați. Raportul este favorabil.

Rog colegii senatori să voteze.

Propunerea legislativă și raportul comisiei au fost respinse, întrunind 35 de voturi pentru, 36 de voturi împotrivă și 3 abțineri.

La pct.6 în ordinea de zi avem înscrisă...

Din sală: Vă rugăm, liste.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci, liste pentru grupurile parlamentare.

 
   

Domnul Nicolae Marian Iorga:

Nu-l văd pe Puiu Hașotti în sală și, dacă apare pe listă, este o problemă.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci, listă... Vă rog să nu faceți afirmații de acest gen. Verificați lista întâi. (rumoare)

Listă pentru grupurile parlamentare.

 
Respingerea propunerii legislative privind modificarea unor dispoziții legale care reglementează exercitarea comerțului cu produse agricole în piețe, târguri, oboare și alte zone publice.  

Vă propun să trecem la pct.6 și să luăm în dezbatere propunerea legislativă privind modificarea unor dispoziții legale care reglementează exercitarea comerțului cu produse agricole în piețe, târguri, oboare și alte zone publice. (discuții în sală)

Domnule senator Iorga, vreți să comentați această propunere legislativă? Vă rog!

Deci, inițiator, un coleg deputat, Gabriel Brânză. Dacă este prezent, îl invit la tribună.

Din partea Executivului, domnul ministru Sebastian Bodu.

Comisia sesizată în fond este Comisia economică, industrii și servicii. Raportul este negativ.

Domnule secretar de stat, vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 8.

   

Domnul Sebastian Bodu - președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală:

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea are ca obiect modificarea Hotărârii Guvernului nr.348/2004 privind exercitarea comerțului cu produse și servicii de piață în unele zone publice și se intenționează să se renunțe la folosirea caselor de marcat în piețele publice, pe motiv că este foarte frig, este insalubru, nu sunt condiții.

Punctul de vedere al Guvernului este de respingere a acestui proiect, deoarece comerțul în piețe tinde să fie civilizat și occidental.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Domnule președinte Dan Caludiu Tănăsescu, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Claudiu Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă raportez, cu sinceritate, domnule președinte, că membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere. Nu mai spun considerentele.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și prima Cameră sesizată este Senatul.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale.

Domnul senator Daea Petre. Microfonul 4.

 
   

Domnul Petre Daea:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Domnule președinte, doamnelor și domnilor senatori,

Și în comisia de specialitate, înțelegând aici Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, a fost prezentată această inițiativă legislativă. Noi zicem că ne-am aplecat cu suficientă preocupare, am analizat cu suficientă atenție propunerea legislativă și am ajuns la concluzia că ea poate parcurge acest traseu al dezbaterii în Senat, dar nu poate primi votul "pentru" din partea noastră, dat fiind faptul că introduce modificări care ar fi în detrimentul unui comerț civilizat, astăzi, în România.

Noi, în anul 2004, am instituit, prin Hotărâre de Guvern, un sistem care pune, în mare parte, ordine în acest domeniu. Această ordine trebuie păstrată, motiv pentru care Grupul PSD va vota pentru respingerea acestei inițiative legislative.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Alte intervenții?

Dacă nu mai sunt alte intervenții, vă rog să observați că legea are caracter de lege ordinară, Senatul este prima Cameră sesizată, iar raportul întocmit de Comisia economică, industrii și servicii este un raport de respingere.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere întocmit de Comisia economică, industrii și servicii.

Rog colegii senatori să voteze. Vă rog să vă ocupați locurile și să votați.

Raportul întocmit de Comisia economică, industrii și servicii este adoptat de plenul Senatului cu 53 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă și 2 abțineri. Pe cale de consecință, propunerea legislativă este respinsă.

 
Respingerea propunerii legislative privind Fondul Național pentru Tineri.  

La pct.7 din ordinea de zi avem înscrisă propunerea legislativă privind Fondul Național pentru Tineri.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport este sesizată în fond.

Din partea Autorității Naționale pentru Tineret participă domnul vicepreședinte Decebal Lohan.

Consult dacă colegii deputați sunt prezenți la dezbateri. Dintre inițiatori, Roberta Anastase, Cristian Adomniței și alți colegi.

Dacă nu sunt prezenți, rog punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 10.

   

Domnul Decebal Lohan - vicepreședintele Autorității Naționale pentru Tineret:

Scopul acestui Fond era de sprijinire a programelor naționale și regionale pentru tineri. Coordonator principal de credite al Fondului, Autoritatea Națională pentru Tineret.

Punctul de vedere al Guvernului este negativ.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule senator, să prezentați raportul comisiei.

 
   

Domnul Irinel Popescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia, cu unanimitate de voturi, a hotărât, de asemenea, să adopte raport de respingere, din următoarele motive:

  • înființarea Fondului nu se bazează pe surse de finanțare;
  • în textul inițiativei nu există prevederi cu privire la administrarea și gestionarea Fondului;
  • în textul inițiativei se prevede înființarea Consiliului Fondului, dar nu se prevede modalitatea de constituire, organizare și funcționare a acestuia;
  • nu sunt prevăzute criteriile de eligibilitate pentru accesarea Fondului și modalitățile de utilizare a sumelor obținute din Fond;
  • nu sunt prevăzute procedurile de verificare și control în ce privește acordarea sumelor și nici nu se prevede elaborarea unor norme metodologice de aplicare;
  • în sfârșit, nu se respectă prevederile Legii nr.500/2002 privind finanțele publice, cu modificările ulterioare.
 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule senator.

Dacă doriți să interveniți la dezbateri generale? Nu sunt intervenții.

Legea are caracter de lege ordinară. Senatul este prima Cameră sesizată. Raportul întocmit de Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport este negativ.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei.

Vă rog să votați.

Rog colegii senatori să voteze. Vă rog să votați.

Plenul Senatului, cu 53 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă și 5 abțineri, adoptă raportul negativ întocmit de Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport și, pe cale de consecință, respinge propunerea legislativă.

 
Dezbaterea și respingerea propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii gazelor nr. 351/2004.  

Vă rog, o chestiune de procedură, domnul senator Mihai Ungheanu.

   

Domnul Mihai Ungheanu:

Domnule președinte, este vorba de legea de la pct.5, care a căzut la un vot. Am cerut listă...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

La 4, nu la 1. Au fost trei abțineri.

 
   

Domnul Mihai Ungheanu:

Trei abțineri, dar la "da" nu este un vot.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

36 împotrivă și 3 abțineri.

 
   

Domnul Mihai Ungheanu:

Dacă erau la egalitate, atunci conta. (discuții în sală)

Vreau să vă spun că, cercetând lista de vot, constatăm că au votat persoane care nu au fost în sală, cum este, de pildă, domnul Puiu Hașotti.

Din sală: A fost în sală.

 
   

Domnul Mihai Ungheanu:

Nu a fost în sală. Nu.

 
   

Domnul Nicolae Marian Iorga (din sală):

Haideți, domnule, că-l văd cu ochii mei cum apasă pe butoane... (discuții în sală)

 
   

Domnul Mihai Ungheanu:

Deci, domnule, lăsați-mă.

Domnule președinte, eu vă comunic o situație. Conform acestei liste, conform realității din sală, domnul Puiu Hașotti nu a fost. Mai sunt și alte cazuri. Dau unul singur.

Din sală: A fost în sală.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Rugămintea este să precizați pe care dintre colegii senatori îl contestați că nu ar fi votat și apare în listă.

 
   

Domnul Mihai Ungheanu:

Puiu Hașotti.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnul senator Puiu Hașotti. Îl invit în sală.

 
Respingerea propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 35/1994 privind timbrul literar, cinematografic, muzical, folcloric și al artelor plastice.  

Până vine domnia-sa, vă propun să luăm în dezbatere proiectul de lege înscris la pct.8 în ordinea de zi. O să decidem după aceea.

Deci, trecem la propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.35/1994 privind timbrul literar, cinematografic, muzical, folcloric și al artelor plastice.

Participă, din partea Guvernului, domnul secretar de stat Sebastian Bodu.

Microfonul 8.

Inițiator, domnul senator Alexandru Morțun. Nu este prezent.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă.

Vă rog, punctul de vedere al Guvernului.

   

Domnul Sebastian Bodu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Punctul de vedere al Guvernului este de respingere, deoarece se intenționează majorarea procentului taxei timbrului literar de la 2% la 15%, precum și exceptarea de la plata acestui timbru pentru discurile, tipăriturile, casetele video și audio și CD-urile cu caracter muzical din genurile de muzică: clasică, religioasă, operetă, operă, folk, rock și house. Manelele nu sunt aici.

Punctul de vedere al Guvernului este de respingere a acestui proiect de lege.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnule senator Dumitrescu, vă rog să prezentați raportul comisiei.

 
   

Domnul Ion Mihai Dumitrescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă a luat în discuție propunerea legislativă și a hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de respingere.

Avem, de asemenea, aviz negativ de la Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Legea face parte din categoria legilor ordinare, iar Camera decizională este Camera Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale. Nu sunt intervenții. Legea are caracter de lege ordinară.

De asemenea, Senatul este prima Cameră sesizată. Raportul este negativ.

Vă rog să vă pronunțați prin vot. În primul rând, vă rog să vă ocupați locurile.

Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra raportului negativ întocmit de Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă.

Rog colegii senatori să voteze.

Plenul Senatului, cu 48 de voturi pentru, 10 voturi împotrivă și 2 abțineri, adoptă raportul negativ întocmit de Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă și, pe cale de consecință, respinge propunerea legislativă.

 
Respingerea propunerii legislative - Legea facturii cambiate.  

La pct.9 în ordinea de zi avem înscrisă propunerea legislativă - Legea facturii cambiate.

Inițiatori, domnii senatori Mircea Mereuță, Ion Mihai Dumitrescu, domnul deputat Mihai Sandu-Capră.

Comisia sesizată în fond - Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Din partea Guvernului, de asemenea, domnul secretar de stat Sebastian Bodu.

Dacă dintre inițiatori doresc să prezinte colegilor propunerea legislativă? Dacă nu, vă rog, punctul de vedere al Guvernului.

   

Domnul Sebastian Bodu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Așadar, avem propunerea legislativă referitoare la Legea facturii cambiate.

Punctul de vedere al Guvernului este de respingere a acestui proiect de lege, deoarece se confundă rolul cambiei. Modul de utilizare a acestui produs este acela că cel care emite factura trebuie să primească o cambie, nu să tragă o cambie, să emită o cambie, așa că este inaplicabil, este o anomalie juridică.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Domnul președinte Varujan Vosganian.

 
   

Domnul Varujan Vosganian:

Mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Cu deosebire că n-aș fi atât de categoric, precum reprezentantul Guvernului, în a cataloga acest proiect de lege, care pornește dintr-o bună intenție și care dorește să soluționeze o temă reală a economiei românești legată de litigiile de neplată, totuși, având în vedere complicațiile de natură tehnică ale aplicării unei astfel de inițiative legislative, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a dat raport de respingere, cu 6 voturi pentru și 2 voturi împotrivă.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri. Nu sunt intervenții.

Deci, raportul este negativ.

Supun votului dumneavoastră raportul întocmit de Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital la propunerea legislativă privind factura cambiată.

Vă rog să votați.

Rog colegii senatori să voteze.

Raportul întocmit de Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a fost adoptat de plenul Senatului cu 54 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă și o abținere.

Pe cale de consecință, propunerea legislativă este respinsă.

 
Dezbaterea și respingerea propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.  

La punctul 10 din ordinea de zi avem propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal.

Mai mulți colegi deputați, prezentă doamna deputat Minodora Clivetti, din partea Executivului, de asemenea, domnul secretar de stat Bodu.

Aveți cuvântul, distinsă colegă.

Microfonul 6.

   

Doamna Minodora Clivetti - deputat:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Este vorba de o inițiativă care vizează modificarea și completarea Legii nr.571/2003, respectiv Codul Fiscal.

Încercăm, patru dintre colegii din Camera Deputaților, să vă convingem că este necesar a permite contribuabililor care doresc să contribuie la reparațiile urmărilor dezastruoase ale inundațiilor care au avut loc în cursul anului trecut, în anul acesta și, Dumnezeu știe, de câte ori vor mai fi, deci, aceste persoane, care doresc să contribuie la acoperirea reparațiilor necesare, să beneficieze de clemența Codului Fiscal, în sensul că aceste cheltuieli să fie deduse, deci, să fie considerate cheltuieli deductibile.

În al doilea rând, propunem ca din impozitul pe profit, 2%, altul decât cel care există în prezent, să meargă, dirijat de către contribuabili, într-un fond național pentru aceeași destinație, respectiv refacerea gospodăriilor și zonelor care au fost devastate de inundații.

În fine, în al treilea rând, propunerea noastră dorește ca România să fie în rând cu celelalte țări membre ale Uniunii Europene, în ceea ce privește numărul creșelor.

Eu nu știu dacă ați avut curiozitatea să faceți o analiză a acestui domeniu, dar vreau să vă spun că suntem pe unul dintre ultimele locuri în lume în ceea ce privește creșele de stat, creșele private sunt, de asemenea, extrem de puține, iar noi am încercat să sensibilizăm pe contribuabili, respectiv pe întreprinzători care, dacă doresc să înființeze și să administreze creșe, de asemenea, sumele cheltuite de aceștia să fie considerate cheltuieli deductibile.

Aș vrea să închei prin a vă spune că, probabil, Guvernul nu susține, și știu acest lucru, propunerea noastră, dar, în același timp, foarte recent, în Camera Deputaților a trecut o inițiativă bună, pe care noi am votat-o și o susținem în continuare, și anume ca tinerii care doresc să-și construiască locuințe să fie subvenționați de către stat, în proporție de 25%.

Eu nu vreau să cred că numai acele persoane din România care au drept de vot pot să beneficieze de astfel de prevederi care să le faciliteze construirea de locuințe. Copiii care ar beneficia de aceste creșe, ce-i drept, nu votează chiar azi sau mâine, dar, revenind la o chestiune de seriozitate cât se poate de normală, eu cred că România are nevoie de aceste creșe și una dintre modalitățile la care ne-am gândit este că putem să încurajăm pe cei care ar putea să construiască creșe pentru că statul nu o poate face.

Închei prin a vă ruga să votați această inițiativă a noastră, chiar dacă, raportul comisiei de fond este negativ.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Îl invit pe domnul secretar de stat să prezinte punctul de vedere al Guvernului.

 
   

Domnul Sebastian Bodu:

Vă mulțumesc.

Punctul de vedere al Guvernului este pentru respingerea acestei inițiative legislative deoarece instituie o nouă excepție de la Codul fiscal și după cum știți tendința este de a se renunța la excepții.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Îl invit pe domnul președinte Varujan Vosganian să prezinte raportul comisiei.

 
   

Domnul Varujan Vosganian:

Stimați colegi, de fiecare dacă când suntem puși în fața unui proiect de lege cu impact social, avem dificultăți în a explica faptul că nu punem la îndoială buna-credință a inițiatorului și nu suntem împotriva acestei acțiuni de susținere, cum este în cazul de față, a creșelor și grădinițelor or a eforturilor populației din zonele calamitate.

Însă, noi trebuie să avem în vedere și sobrietatea de natură legislativă, claritatea actelor normative și în același timp să evităm pe cât se poate aglomerarea procesului legislativ cu cât mai multe legi.

În această privință, proiectul de lege prezentat este simptomatic și în ceea ce vă spun acum reiau dezbaterile din Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

În primul rând, vreau să aduc o laudă inițiatorilor pentru că readuc în discuție această chestiune.

În al doilea rând, însă, referitor la ceea ce am spus sunt trei teme.

Prima este legată de adresabilitate. Într-un proiect de lege care privește posibilitatea de a aloca 2%, noi nu putem să mărim numărul de destinații pentru că, în ce privește creșele sau zonele calamitate, există fundații care se ocupă de creșe și zone calamitate. Și atunci, cine dorește să dea oferă unei fundații care are în obiectul de activitate să ofere bani către creșe sau către zonele calamitate. Obiectul legii este să poți opta pentru un anumit domeniu și nu putem enumera toate domeniile unde cineva poate opta.

În legătură cu suplimentarea de la 2% la 4%, cred că este al patrulea sau al cincilea proiect pe care îl avem în dezbatere în ultimele luni. De fiecare dată am spus același lucru.

Dat fiind că până acum, din sumele posibil colectate, nu s-au colectat mai mult de 2% din totalul sumelor care ar putea fi date, anume 2% din impozitul pe venit, noi socotim că a majora acest prag când din el nu se colectează decât unul sau două procente înseamnă a nu vedea fondul problemei care este altul și nu nivelul pragului.

Și în al treilea rând, trebuie să avem o anumită rezervă în ceea ce privește susținerea unor anumite inițiative particulare ce trebuie să aibă în vedere un alt tip de proiect social, mă refer la o activitate privată de a construi creșe sau grădinițe de învățământ privat.

Acestea sunt motivele pentru care noi am socotit că propunerea legislativă în forma actuală nu poate fi acceptată, mai ales că, fac o paranteză, nici nu apare foarte clar aici că este vorba de alt 2% decât cei 2% de care știm.

De fapt, este vorba de majorarea la 4% a plafonului, lucru pe care această propunere nu-l definește foarte clar.

Deci, din toate aceste motive, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a decis respingerea inițiativei legislative.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale.

Domnul senator Daea Petre. Microfonul 4.

 
   

Domnul Petre Daea:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Este lesne de înțeles dificultatea prin care trece atât Guvernul, cât și reprezentantul puterii care orchestrează, să zic așa, cu inteligența necesară și cu inspirația cuvenită o comisie aflată sub bagheta puterii.

Mi-e ușor însă să sesizez câteva aspecte care ne dau valoarea și în același timp...

Aștept să termine domnul Bodu la telefon...

Vă mulțumesc, domnule președinte, că m-a auzit domnul Bodu.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Rog colegii să facă liniște în sală.

 
   

Domnul Petre Daea:

Îmi este greu să-l contrazic, dar trebuie să o fac, pe domnul Bodu, spunând că să eliminăm excepția. Așa este.

Dacă ne-ar auzi și natura, dacă ne-ar asculta și cei care ne dau acum niște necazuri și că la aceste excepții trebuie să operăm și noi tot cu excepții, că, altminteri, nu avem reflexul de a contribui la ceea ce situația îți impune. Îți impune o situație de excepție, iau și eu măsuri care mă trimit în zona excepției.

Motiv pentru care, poziția Guvernului mi se pare de această dată nu așezată la locul pe care cu toții îl dorim să punem actul normativ, în pagina juridică pentru a da răspuns la o problemă urgentă pe care o are România.

Stimați colegi, a nu căuta soluții, chiar dacă aglomerează din punct de vedere tehnic, chiar dacă aglomerează din punct de vedere juridic, dar a nu căuta soluții pentru un domeniu care are atâta sensibilitate umană, iată că am văzut și am și ascultat în cuvintele domnului Vosganian că este sensibilizat de problema aceasta socială, și e firesc pentru că suntem oameni, și chiar dacă avem pantoful uscat de plușul acestei săli, totuși, avem mintea, zic eu, suficient de umedă de lacrimile oamenilor care pătrund acolo unde numai imaginația acelora care pot poate să dea configurația necesară.

Motiv pentru care, stimați colegi, dacă suntem în Parlamentul României și avem astăzi pe ordinea de zi un act normativ pe care trebuie să-l interpretăm cu rigoarea juridică și, evident, înțeleg, dar, în același timp, să-l mobilăm cu dorința de a face bine într-un domeniu, mă gândesc la o soluție și aceasta nu poate fi decât aceea că, în sala de ședință, în plenul Senatului României, trebuie să luăm o decizie favorabilă. Și decizia aceasta favorabilă trebuie să cumpănească cele două aspecte.

Aspectul acesta social și aspectul juridic, administrativ, dacă vreți, poziția de constrângere pe care o are Guvernul, dat fiind faptul că are această obligație de a gestiona țara și se vede în situația de a nu găsi prea multe soluții.

Deci, dacă suntem astăzi în această ședință și punem în dezbatere actul normativ, avem două soluții.

Îl aprobăm, înțelegând că dăm de lucru Guvernului pentru a găsi soluțiile care să regleze ceea ce, zic eu, este justificat sau îl trimitem la comisie pentru a-i da acea substanță în care se leagă foarte bine, domnule Vosganian, problema socială cu cea care vă așază pe dumneavoastră ca un specialist într-o comisie în care căutați nu torsul firului, ci urzeala acțiunii.

Domnule președinte,

Dacă nu găsim suficientă susținere pentru acest act normativ, vin cu propunerea, și bănuiesc că o parte din colegii care sunt astăzi prezenți în Senat vor avea interesul să iasă la rampă în vederea susținerii acestui act normativ, să retrimitem proiectul de lege la comisie pentru a găsi soluția tehnică ca măcar din trei propuneri să rămână una îndreptată în direcția oamenilor pe care, dacă îi vedem necăjiți, atunci, haideți, să-i și ajutăm.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Alte intervenții?

Nu mai sunt alte intervenții.

Îl invit pe domnul secretar de stat să ofere răspunsul.

 
   

Domnul Sebastian Bodu:

Domnule senator, să știți că, atunci când am spus că suntem împotriva excepțiilor, m-am referit la faptul că putem deschide o Cutie a Pandorei. Mâine o să venim să spunem că trebuie să fie deductibile cheltuielile făcute pentru ajutarea celor care plantează copaci, ozonează aerul și o să trăim într-un mediu mai propice, așa că eu spun să lăsăm să funcționeze Codul fiscal așa cum este, și, cum spunea și domnul senator, acel 2% care poate fi folosit pentru grădinițe sau zone calamitate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tăracilă:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Daea Petre, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Petre Daea:

Domnule președinte,

Domnule Bodu, ca reprezentant al Guvernului,

Sigur, vă înțeleg, în același timp, uneori, vă și admir, dar astăzi nu vă pot aproba și să vă spun de ce.

Când ați spus că deschidem Cutia Pandorei, eu vă spun dumneavoastră și vedeți cu ochii realității, fără un alt efort de prelucrare mentală, că a trebuit să lovim, și eu spun corect, un dig, am introdus o apă, dar a trebuit să deschidem Cutia Pandorei să mai lovim o dată în dig ca să scoatem apa.

Ce este atât de greu, ce este atât de formidabil pentru a găsi soluția tehnică, dacă vrem, și eu cred că ne impune realitatea să avem o poziție de a înțelege fenomenul și a proiecta mecanismul în așa fel încât el să răspundă la comanda socială pe care o avem.

Este, cu adevărat, o situație deosebită pe care trebuie să o înțelegem, că altminteri nu putem cântări în etapa a II-a ceea ce apare, ca un dezastru într-un domeniu în care nu ai decât o singură soluție, să netezești rănile, pentru că ele s-au făcut cu sau fără voința noastră.

V-aș ruga, din acest punct de vedere să meditați și să faceți acest efort pentru înțelegerea pe care au avut-o inițiatorii, întrucât societatea este condusă de cei care sunt trimiși în Parlament, iar Guvernul, așezat în poziția lui administrativă, trebuie să aibă reflexul, sprijinul imediat și, uneori, necondiționat.

Considerați că este nevoie de o intervenție cu sprijin direct într-o zonă în care dificultatea a apărut fără voința noastră.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tăracilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

O consult pe doamna deputat Minodora Clivetti, dacă dorește să mai intervină, și în legătură cu solicitarea formulată de domnul senator Daea, ca eventual să existe o retrimitere la comisie a propunerii legislative.

 
   

Doamna Minodora Clivetti - deputat:

Domnule președinte,

Eu aș fi de acord cu această propunere, mai ales că punctul principal al propunerii noastre se referă la posibilitatea ca și contribuabilii care construiesc și administrează creșe să beneficieze de aceste cheltuieli, ca fiind cheltuieli deductibile.

Deci, acesta este punctul care ne-ar interesa pe noi, ca și inițiatori, cel mai mult și, atunci, dacă la comisie s-ar putea discuta mai ales acest punct ar fi un lucru benefic pentru copiii acestei țări.

Aș vrea doar să vă spun că Uniunea Europeană și-a propus ca până în 2010, 85% din copiii cu vârste de până la 3 ani să fie prinși într-o astfel de creșă.

Unde stă România din punctul acesta de vedere?

 
   

Domnul Doru Ioan Tăracilă:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Întrucât din dezbaterile generale un coleg a propus retrimiterea la comisie, sunt obligat să supun votului dumneavoastră această solicitare rezultată din dezbateri.

Mai doriți să interveniți?

Vă rog, microfonul 8.

 
   

Domnul Sebastian Bodu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Punctul de vedere al Guvernului este împotriva retrimiterii la comisie, deoarece este posibil să intre pe aprobare tacită.

 
   

Domnul Doru Ioan Tăracilă:

Nu, nu este posibil, termenul este 20 iunie 2006.

Aveți cuvântul, domnule senator Șerban Nicolae.

Vă rog, microfonul 3.

 
   

Domnul Șerban Nicolae:

Mulțumesc.

Vă rog să-i atrageți atenția reprezentantului Guvernului că nu se poate pronunța în privința unei chestiuni de procedură cum ar fi retrimiterea la comisie, asta în primul rând, și, în al doilea rând, domnia sa vorbește în numele Guvernului, strict în limitele mandatului pe care îl are.

Nu cred că s-a discutat la Guvern o astfel de propunere.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tăracilă:

Și încă o chestiune, aprobarea tacită este o formă constituțională de aprobare a unei legi.

Stimați colegi, dar este o altă problemă, vă rog, să rezolvăm chestiunile care rezultă din lege.

Au fost dezbateri în legătură cu propunerea legislativă, suntem obligați să ne pronunțăm prin vot, nu are rost să ne pierdem în proceduri.

Domnul senator Daea a propus retrimiterea la comisii a propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii 571/2003.

Vă rog să vă pronunțați prin vot în legătură cu această solicitare.

Rog colegii senatori să voteze.

Ați ascultat argumentele prezentate de președinte și de inițiator.

Solicitarea a fost respinsă întrunind doar 33 voturi pentru și 39 voturi împotrivă.

Precizez caracterul legii, de lege ordinară.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere întocmit de Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Rog colegii senatori să voteze.

De asemenea, doresc să precizez că Senatul este prima Cameră sesizată.

Raportul întocmit de Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a fost adoptat de plenul Senatului cu 48 voturi pentru, 31 voturi împotrivă și 3 abțineri, pe cale de consecință, propunerea legislativă este respinsă.

Listă pentru toate grupurile parlamentare.

 
Aprobarea retragerii din dezbaterea Senatului a propunerii legislative pentru modificarea alin. (1) al art. 295 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.  

La punctul 11 în ordinea din ordinea de zi avem înscrisă o altă propunere legislativă pentru modificarea alin (1) al art.295 din Legii 571/2003 privind Codul fiscal.

Inițiator, dacă nu mă înșel, domnul senator Frunda.

Vă rog, aveți cuvântul.

De asemenea, bănuiesc că domnul secretar de stat Bodu rămâne prezent.

   

Domnul Frunda Gyorgy:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

La sfârșitul lunii ianuarie am formulat această inițiativă prin care propuneam ca impozitele, taxele locale și amenzile și penalitățile aferente acestora să constituie venit la bugetele locale.

Ulterior depunerii acestui proiect, Guvernul, prin Ordonanța de urgență nr.21/2006 a adoptat un text similar.

Prin urmare, această propunere și-a rezolvat cerințele prin ordonanța de urgență respectivă, drept urmare îmi retrag această propunere legislativă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tăracilă:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Vă propun să luăm act de solicitarea venită din partea colegului nostru, domnul senator Frunda.

Chestiunea este rezolvată, în plan legislativ.

Are dreptul să retragă o inițiativă legislativă până la data la care este luată în dezbatere, conform Regulamentului Senatului.

 
Dezbaterea propunerii legislative privind organizarea și funcționarea Camerelor de Comerț și Industrie din România (votul pe raport și votul pe lege se vor da în ședința de joi, 11 mai a.c.).  

La punctul 12 din ordinea de zi, avem înscrisă propunerea legislativă privind organizarea și funcționarea Camerelor de Comerț și Industrie din România.

Inițiatori sunt colegii deputați Ponta, Tudose, Nicula, Moldovan.

Doamna secretar de stat Kibedi, raportor Comisia economică, industrie și servicii.

Colegii deputați nu sunt prezenți.

O rog pe doamna secretar de stat să prezinte punctul de vedere al Executivului. Microfonul 10, vă rog.

Aveți cuvântul, vă rog.

   

Doamna Katalin Kibedi - secretar de stat în Ministerul Justiției:

Mulțumesc, domnule președinte.

Distins Senat,

Pe lângă argumentele care sunt reflectate în raportul Comisiei economice, industrie și servicii și care vorbesc de o inițiativă legislativă similară, și care deja a fost adoptată în plenul Senatului, Guvernul își menține punctul de vedere care a fost axat, în special pe Registrul Comerțului dar, întrucât acest punct de vedere a fost comunicat în scris și inițiatorii nu au ținut seama de observațiile pe care le-am făcut, mai ales pe terminologia inadecvată, folosită în raport, cu alte legi în vigoare sau neconcordanțe, și aș aminti trei dintre ele, terminologie nepotrivită cu uzanța din Codul comercial în vigoare, nerespectarea și necorelarea cu Legea nr.84/1998 privind mărcile geografice și respectiv termenul de redevență utilizat în Codul fiscal într-o altă definiție și care nu este în concordanță cu proiectul actului normativ supus votului dumneavoastră.

De aceea, ne menținem punctul de vedere negativ.

Îl invit pe domnul Dan Claudiu Tănăsescu să prezinte raportul Comisiei economice, industrie și servicii.

 
   

Domnul Dan Claudiu Tănăsescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să arăt că analizând propunerea legislativă membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să întocmească raport de respingere.

Prin conținutul și obiectul său de reglementare, propunerea face parte din categoria legilor organice, iar prima Cameră sesizată este Senatul.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tăracilă:

Mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale.

Nu sunt intervenții.

Raportul este negativ.

Prima Cameră sesizată este Senatul, legea are caracter de lege organică.

În situația aceasta va fi supusă votului, atât raportul, cât și proiectul de lege, în ședința de joi.

 
Aprobarea retragerii din dezbaterea Senatului a propunerii legislative pentru modificarea alin. (1) al art. 295 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.  

Mai avem punctul 13 din ordinea de zi, dar înainte de aceasta, stimați colegi, conform art.93 alin.1, solicitarea domnului senator Funda trebuie supusă votului plenului Senatului, chiar dacă problema a cărei reglementare dorea domnia sa să o facă prin această propunere legislativă a fost rezolvată printr-o ordonanță, întrucât un proiect de lege, o propunere legislativă nu putea fi retrasă decât cu aprobarea plenului Senatului.

Vă rog să vă pronunțați prin vot în legătură cu propunerea de retragere a proiectului de lege respectiv.

Rog colegii senatori să voteze.

Modificarea Legii nr.571/2003, Frunda Gyorgy.

Rog colegii senatori să voteze.

Propunerea de retragere este aprobată de plenul Senatului cu 49 voturi pentru și 3 voturi împotrivă.

Dezbaterea propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 19 din 17 martie 2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale (votul pe raport și votul pe lege se vor da în ședința de joi, 11 mai a.c.).  

La punctul 13 din ordinea de zi avem înscrisă o propunere legislativă pentru completarea Legii nr.19/2000 din 17 martie 2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Cred că sunt prezenți colegii deputați.

Doamna Cornelia Ardelean, vă rog.

Numai dumneavoastră sunteți prezentă, aveți cuvântul.

   

Doamna Cornelia Ardelean - deputat:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Propunerea legislativă are în vedere modificarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Pentru această propunere legislativă am avut în vedere faptul că în 2005, din totalul cetățenilor care și-au depus cererile de pensionare, 70% au invocat pierderea sănătății, iar 23% s-au pensionat anticipat, situație care m-a dus cu gândul la posibilitatea unor pensionări frauduloase.

Totodată, am avut în vedere faptul că în Uniunea Europeană este reglementată pensionarea prin egalizarea vârstei de pensionare dintre femei și bărbați la minim 65 de ani pentru ambii până în anul 2020.

Propunerea mea are în vedere pensionarea peste limită de vârstă, este o terminologie nouă și acest termen are în vedere faptul că pensia peste limită de vârstă este acea pensie care se obține la o dată ulterioară pensiei pentru limită de vârstă, fără a depăși vârsta de 65 de ani atât de femei, cât și de bărbați și are un caracter facultativ. Acest tip de pensie le dă posibilitate unor cetățeni cu o condiție psihică și fizică bună, ajunși la vârsta pensiei, să-și continue activitatea în folosul societății, obținând în continuare un salariu, și nu o pensie, iar, pe de altă parte, ajută statul care se confruntă, așa cum am arătat, cu apariția pensiilor frauduloase, diminuându-se astfel procentul și numărul cetățenilor care aspiră la fondul de pensii.

În speranța că veți susține această propunere legislativă, vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, doamna deputat.

Vă rog, în numele Guvernului, punctul de vedere. Microfonul nr.9.

 
   

Domnul Cătălin Ionel Dănilă - secretar de stat în Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei:

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține această inițiativă deoarece vizează modificarea art.40 din Legea nr.19/2000, în sensul creării posibilității ca pensionarii pentru limită de vârstă să continue activitatea până la 65 de ani și, totodată, să contribuie în continuare la Fondul asigurărilor sociale de stat fără a solicita beneficii suplimentare.

Aș vrea să vă spun că limitarea, de asemenea, a vârstei până la care o persoană poate să-și continue activitatea ar echivala cu o îngrădire a drepturilor constituționale.

Pe de altă parte, apreciem că, întrucât este vorba de o continuare a raporturilor de muncă, este necesar acordul angajatorului, așa cum prevede textul Legii nr.19/2000 la art.41 și, de asemenea, nu se poate impune angajatorului să mențină o persoană în activitate dacă această situație i-ar aduce prejudicii.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Îl invit pe domnul președinte Aron Popa să prezinte raportul comisiei. Microfonul nr.7.

 
   

Domnul Aron Ioan Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi, această propunere venită din partea doamnei deputat a primit un aviz negativ de la Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități. De asemenea, Consiliul Economic și Social a avizat negativ propunerea și Guvernul nu susține această propunere.

În dezbaterile care au avut loc în comisie, unde a participat și inițiatoarea, s-a hotărât să se adopte un raport de respingere, pe care noi îl supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului.

Fac precizarea că avem în față o lege organică. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale.

Dacă nu sunt intervenții, declar închise dezbaterile. Votul pe raport și pe lege va fi dat joi.

Mulțumesc doamna deputat.

 
Respingerea solicitării domnului senator Mihai Ungheanu pentru reluarea votului asupra propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii gazelor nr. 351/2004 (solicitarea de reluare a votului va fi supusă atenției Biroului permanent).  

Stimați colegi, haideți să rezolvăm acea chestiune care a rezultat din dezbateri la proiectul de lege înscris la nr.5 pe ordinea de zi - Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii gazelor nr.351/2004.

Îl invit pe domnul secretar de stat Mihai Ungheanu să facă, în legătură cu listingul, comentarii. Vă rog! A, secretar de stat...

Domnul lider de grup. (domnul senator Mihai Ungheanu se amuză)

   

Domnul Mihai Ungheanu:

Domnule președinte...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Ați fost acum 10 ani, nu mai puteți să fiți acum.

 
   

Domnul Mihai Ungheanu:

Domnule președinte, v-am semnalat că la votul în cauză a fost absent domnul Puiu Hașotti, deci votul nu este valabil și vă cer să votăm din nou această lege. Asta este ceea ce doresc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc. Dacă mai sunt alte intervenții ?

Dacă nu mai sunt alte intervenții, supun votului dumneavoastră propunerea venită din partea liderului Grupului parlamentar PRM în sensul de a se proceda la revotare.

Rog colegii senatori să voteze. Numai puțin. Numai puțin trebuie să așteptați pentru că trebuie refăcut votul, nu s-a declanșat... Deci solicitarea este de... De-abia acum, vă rog să observați că s-a înscris...

Deci reluarea votului...

Stimați colegi, haideți să discutăm pe procedură, ca să nu avem discuții.

 
   

Domnul Valentin Dinescu (din sală):

Asta voiam să spun și eu.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vreți să interveniți ?

 
   

Domnul Valentin Dinescu (din sală):

Da, pe procedură.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci avem 2 probleme de rezolvat: în primul rând, solicitarea domnului senator Mihai Ungheanu, cu cele două variante: dacă va fi aprobată, atunci vom resupune la vot întreaga lege; dacă va fi respinsă, atunci va rămâne votul dat de dumneavoastră. Dar ați observat că în listingul de vot este înscris domnul senator Puiu Hașotti care, potrivit afirmațiilor făcute în plenul Senatului, nu era la dezbateri.

 
   

Domnul Valentin Dinescu (din sală):

O clipă, domnule președinte.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, domnule senator Dinescu.

 
   

Domnul Valentin Dinescu:

Noi considerăm că această contestație a domnului senator Mihai Ungheanu trebuie să urmeze calea de a fi discutată în Biroul permanent și de a se dispune revotarea. Nu văd de ce să supunem la vot, dacă plenul este de acord cu revotarea, de vreme ce este evident faptul că domnul senator Hașotti nu a fost în sală ?

Din sală: A votat cineva pentru el.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci chestiunea este legată de momentul votului. A fost în sală la apel, a fost în sală la dezbaterea unor proiecte de lege. Chestiunea este dacă la acest proiect de lege domnia-sa a fost în sală.

Stimați colegi, vă rog să nu uitați că, în acel moment, colegii de la Grupul parlamentar PRM au contestat că domnul senator Hașotti este în sală, nefăcând afirmație la colegul senator care a votat în locul domniei-sale. Deci rezultă din stenogramă acest lucru.

Eu supun votului dumneavoastră reluarea votului pentru că, oricum, există o anumită majoritate. Nu înțeleg de ce nu vreți să rezolvăm elegant, astăzi, această chestiune.

Vă rog să vă pronunțați prin vot în legătură cu reluarea votului. Vă rog să votați.

(pe ecran apar 32 voturi pentru, 32 voturi împotrivă și 4 abțineri)

Reluarea votului a fost respinsă, motiv pentru care această chestiune va fi dedusă Biroului permanent, cu rugămintea să fie înaintată și stenograma de ședință, dacă n-ați vrut să rezolvăm în această seară problema.

Vă rog, stimați colegi, urmează, peste 5 minute, la ora 18,05, ultima parte a programului nostru: întrebări, interpelări și răspunsuri.

 
Intrebări și interpelări adresate Guvernului de către senatori:  

Vă rog să vă ocupați locurile.

Invit colegii senatori în sală.

V-aș ruga să trecem la ultimul punct înscris pe ordinea de zi, respectiv întrebări, interpelări și răspunsuri din partea reprezentanților Executivului.

  Dan Claudiu Tănăsescu

Îl invit la tribună pe domnul senator Dan Claudiu Tănăsescu, Partidul România Mare. Vă rog, aveți cuvântul!

Urmează domnul senator Paul Păcuraru.

   

Domnul Dan Claudiu Tănăsescu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Am o interpelare adresată Ministerului Educației și Cercetării, respectiv domnului ministru Mihail Hărdău.

Obiectul este următorul:

Cu toate strădaniile dumneavoastră, s-a ajuns totuși ca, în primele 4 luni ale acestui an, să crească foarte mult datoriile pe care le au universitățile de stat către propriii angajați, reprezentând drepturile salariale și datorii către diverși furnizori.

Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați care au fost datoriile universităților de stat către propriii angajați și către furnizori la 30 aprilie anul curent.

Vă mai rog ca această situație să fie comunicată separat pentru fiecare universitate de stat cu datorii.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris și oral.

Mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule senator.

 
  Paul Păcuraru

Îl invit la tribună pe domnul senator Paul Păcuraru, Partidul Național Liberal, Alianța D.A.

Urmează domnul senator Sabin Cutaș.

   

Domnul Paul Păcuraru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am două întrebări.

Prima este adresată domnului Didilescu, președintele ANPH, Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Handicap.

În baza Ordinului nr.205/2005 al ANPH, au fost aprobate standardele minime de calitate pentru centrele rezidențiale destinate persoanelor adulte cu handicap, cu termen de implementare 1 martie 2006.

Având în vedere că termenul este depășit, vă rog să-mi comunicați care sunt problemele pe care le-ați întâmpinat în implementarea acestor standarde. Este vorba de peste 32 de domenii în care se aplică standarde de calitate.

A doua întrebare este adresată domnului ministru Laszlo Borbely, Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului.

Având în vedere faptul că Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului va continua lucrările privind construcția de locuințe sociale pentru familii cu venit modest, va orienta programele ANL către construcția de locuințe sociale și pentru tineri și va stabili parteneriate între Guvern și autoritățile locale pentru continuarea programului de consolidare a clădirilor de locuit multietajate, vă rugăm, domnule ministru, să ne comunicați următoarele:

  1. Câte locuințe sociale s-au construit în baza HG nr.24/2004, până în prezent și, dintre acestea, câte au fost date în folosință ?
  2. Ce s-a întreprins până în prezent, în sensul orientării programelor ANL către construcția de locuințe sociale pentru tineri ?
  3. Ce s-a întreprins în sensul realizării de parteneriate între Guvern și autoritățile locale pentru continuarea programului de consolidare a clădirilor de locuit ?

La aceste întrebări solicit răspunsul scris și electronic. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule senator.

 
  George Sabin Cutaș

Îl invit la tribună pe domnul senator Sabin Cutaș, Grupul parlamentar al Partidului Conservator. Urmează la intervenții domnul senator Otilian Neagoe.

   

Domnul George Sabin Cutaș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu am o întrebare adresată domnului ministru Gheorghe Flutur, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale.

În urma inundațiilor din această primăvară, Guvernul a anunțat că intenționează să despăgubească persoanele fizice și juridice ce exploatează terenuri agricole în zonele în care s-au făcut inundări controlate, cu 1500 lei RON pe hectar.

Prin Hotărârea de Guvern nr. 381/2003 mai beneficiază de despăgubiri persoanele fizice sau juridice ce au încheiat asigurări pentru culturile înființate în toamna anului 2005, ce și-au achitat prima de asigurare până la data de 15 decembrie 2005 pentru culturile înființate în primăvara anului 2006, ce și-au achitat prima de asigurare până la 31 mai 2006. În această categorie, sub incidența HG 381/2003, intră numai culturile de toamnă și o mică parte din culturile de primăvară care se seamănă în epoca I și care au apucat să răsară până la producerea calamității pentru a se putea încheia asigurarea, rămânând suprafețe mari de teren ce nu vor intra nici sub incidența HG nr.381/2003, nici sub incidența intenției guvernamentale și mă refer la următoarele categorii:

  1. suprafețe de teren afectate de inundații directe sau infiltrări pe care s-au efectuat arături în toamna anului 2005 pentru culturi de primăvară și care nu au fost cultivate până la producerea evenimentului și nici nu mai pot fi cultivate în acest an agricol și
  2. suprafețe de teren afectate de inundații directe sau infiltrări pe care s-au înființat culturi în primăvara acestui an, dar care nu au apucat să răsară pentru a se putea încheia asigurarea obligatorie și necesară pentru a beneficia de prevederile HG 381/2003.

Întrebarea: pentru categoriile menționate mai sus, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale are în vedere acordare de despăgubiri ?

Solicit răspuns scris. Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Otilian Neagoe

Îl invit la tribună pe domnul senator Otilian Neagoe, Grupul parlamentar al Partidului Social-Democrat. Urmează la intervenții domnul senator Valentin Dinescu, Grupul parlamentar PRM.

   

Domnul Otilian Neagoe:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am o întrebare adresată domnului Gheorghe Dobre, ministrul transporturilor, construcțiilor și turismului.

Ce proiecte de infrastructură vor fi finanțate în anul 2006 în județul Brașov și care sunt fondurile alocate?

Solicit răspuns scris și oral.

Am, de asemenea, o interpelare adresată domnului Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății.

Clădirea în care se află Direcția de Sănătate Publică a județului Brașov trebuie retrocedată, existând, în acest sens, sentință definitivă și executorie. Din partea proprietarului se fac zilnic demersuri vehemente pentru eliberarea spațiului.

Având în vedere faptul că în municipiul Brașov sunt mari probleme cu spațiile deținute de rețeaua de sănătate, vă rugăm, domnule ministru, să ne precizați ce soluție urgentă a gândit Ministerul Sănătății pentru rezolvarea acestei situații și ce fonduri se vor aloca pentru amenajarea unui nou sediu al Direcției de Sănătate Publică Brașov.

Solicit răspuns scris și oral.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Valentin Dinescu

Îl invit la tribună pe domnul senator Valentin Dinescu, Grupul parlamentar al Partidului România Mare.

Urmează, la întrebări, domnul senator Ion Vărgău, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.

   

Domnul Valentin Dinescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am o întrebare adresată ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale, domnul Gheorghe Flutur.

Opinia publică a fost pe larg informată și de către dumneavoastră, și de către mass-media, în legătură cu gripa aviară.

Vă solicit să-mi comunicați care au fost cheltuielile totale suportate din bugetul statului, respectiv, cel al Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, pentru combaterea gripei aviare?

Vă mulțumesc.

Și, de asemenea, o interpelare către domnul prim-ministru.

În mass-media românească și străină s-au făcut mai multe referiri la structurile de tip mafiot existente în România.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați ce acțiuni s-au întreprins împotriva acestora de când dumneavoastră sunteți primul-ministru al României?

Pentru ambele solicit răspuns scris și oral.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Ion Vărgău

Îl invit la tribună pe domnul senator Ion Vărgău, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.

Urmează domnul senator Aurel Ardelean, Grupul parlamentar al Partidului România Mare.

   

Domnul Ion Vărgău:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată domnului ministru Gheorghe Flutur.

Domnule ministru, vă rog să precizați când se vor acorda despăgubirile pentru culturile agricole afectate de inundații, care va fi, aproximativ, cuantumul acestor despăgubiri pentru județul Tulcea și dacă aveți în vedere eliminarea redevenței la hectar pentru fermierii ale căror terenuri concesionate de la ADS au fost inundate în anul 2006.

Solicit răspuns oral și scris.

Iar interpelarea este adresată domnului Vasile Blaga, ministrul administrației și internelor.

Inundațiile produse în județul Tulcea, ca urmare a creșterii nivelului Dunării, au afectat mari suprafețe de culturi agricole, localități și gospodării. La Ostrov, aproximativ 200 de gospodării trebuie strămutate într-o zonă ferită de inundații. La Pecineaga, peste 180 de gospodării au fost afectate, ca urmare a ruperii digului de la Ostrov. În Isaccea sunt 14 gospodării inundate, Ilganii de Sus este aproape acoperit de apă, iar la Vulturi și Gurgova sunt foarte multe case inundate.

Domnule ministru, având în vedere că Tulcea este un județ cu probleme deosebite, fiind expus pericolului de inundații, și faptul că Guvernul a promis că se va implica în construcția de case pentru sinistrați, vă rog să precizați când va începe derularea acestei acțiuni și când vor putea beneficia locuitorii județului Tulcea de noile locuințe.

Solicit răspuns oral și scris.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule senator.

 
  Aurel Ardelean

Îl invit la tribuna Senatului pe domnul senator Aurel Ardelean, Grupul parlamentar al Partidului România Mare.

Urmează domnul senator Viorel Arcaș, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.

Vă rog, aveți cuvântul!

   

Domnul Aurel Ardelean:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebare adresată domnului Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu, prim-ministru al Guvernului României.

Domnule prim-ministru, în cadrul Programului de guvernare, Capitolul 7 - Politica de protecție socială, Subcapitolul II.2. Măsuri active, se menționează că, pentru formarea profesională, pentru persoane din mediul rural, se vor organiza programe speciale de formare profesională pentru meserii specifice.

Domnule prim-ministru, vă rog să precizați, pentru persoanele din mediul rural, la nivelul județului Arad, câte programe speciale de formare profesională pentru meserii specifice au fost organizate până în prezent?

Solicit răspuns scris și oral.

Vă mulțumesc.

A doua întrebare se adresează ministrului educației și cercetării, domnului Mihail Hărdău.

În legătură cu grantele și proiectele din universități, în cele mai multe dintre ele se păstrează un mare secret în jurul lor, mai ales în ceea ce privește câștigurile obținute de către persoanele cu funcții de conducere în mediul universitar.

Pentru aplicarea principiului transparenței, înscris în Programul de guvernare, vă solicit, domnule ministru, să promovați un act normativ care să oblige toate cadrele didactice să declare anual și să înscrie pe site-ul universității sumele încasate de pe seama granturilor și proiectelor.

Solicit răspuns scris și oral.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

 
  Viorel Arcaș

Îl invit la tribună pe domnul senator Viorel Arcaș, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.

   

Domnul Viorel Arcaș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea se adresează domnului Sebastian Vlădescu, ministrul finanțelor publice.

Din ce bani au fost plătiți membrii Comisiei de privatizare de la Banca Comercială Română, respectiv, din ce bani sunt plătiți membrii Comisiei de privatizare de la Casa de Economii și Consemnațiuni? Care a fost suma totală de bani încasată de toți membrii Comisiei de privatizare de la BCR, pe perioada mandatului lor și cât a durat acest mandat? Care a fost suma lunară de bani încasată de fiecare dintre membrii Comisiei de privatizare de la BCR? Care este suma totală de bani, pe care o vor încasa toți membrii Comisiei de privatizare de la CEC, pe perioada mandatului lor și cât va dura acest mandat? Care este suma lunară de bani încasată de fiecare dintre membrii Comisiei de privatizare de la CEC?

Solicit răspuns scris.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

 
  Aurel Gabriel Simionescu

Îl invit la tribună pe domnul senator Aurel Gabriel Simionescu, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.

Îl consult pe domnul senator Paul Păcuraru dacă mai are de formulat o interpelare?

   

Domnul Paul Păcuraru (din sală):

Da.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

După aceea, vă rog.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule senator Aurel Gabriel Simionescu.

 
   

Domnul Aurel Gabriel Simionescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului Mihail Hărdău, ministrul educației și cercetării.

În județul Brăila se află în construcție, din 1996, două școli cu 24, respectiv, 16 săli de clase în municipiul Brăila și orașul Ianca. Sumele investite pe parcursul a 10 ani s-au dovedit a fi insuficiente pentru încheierea lucrărilor, mulți dintre potențialii beneficiari fiind acum elevi la liceu sau chiar studenți. În acest an, pe site-ul Ministerului Educației și Cercetării sunt nominalizate cele două școli cu finanțare pentru anii 2006-2008, în vederea finalizării. Cu toate acestea, până în prezent, nu a fost deschisă procedura de finanțare și reîncepere a lucrărilor la aceste școli. Dacă avem în vedere că finanțarea pe doi, trei ani este deja prea lungă, putem afirma că nu mai este nevoie de prelungirea începerii procedurilor de adjudecare a lucrărilor, care, oricum, durează peste 60 de zile.

Vă rugăm, domnule ministru, să ne comunicați care este situația în cazul celor două școli din județul Brăila, când va fi deschisă finanțarea și dacă există posibilitatea ca, având în vedere stadiile de execuție, finalizarea lucrărilor să se facă în vara anului 2007, astfel încât anul școlar 2007-2008 să găsească aceste școli pregătite pentru a-și primi atât copiii, cât și cadrele didactice.

Solicit răspuns oral și scris.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Paul Păcuraru

Îl invit la tribună pe domnul senator Paul Păcuraru, Grupul parlamentar Dreptate și Adevăr PNL-PD.

Se pregătește domnul senator Ilie Petrescu, Grupul parlamentar al Partidului România Mare.

   

Domnul Paul Păcuraru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată doamnei Monica Macovei, ministrul justiției.

După cum vă este cunoscut, Ministerul Justiției îndeplinește atribuții în domeniul protecției victimelor și a reintegrării sociale a infractorilor, precum și coordonarea și controlul activității serviciilor de protecție a victimelor infracțiunilor și de reintegrare socială a infractorilor.

Având în vedere cele de mai sus, vă rog, doamna ministru, să-mi comunicați următoarele:

  1. câți infractori au beneficiat de programe de reintegrare socială?
  2. ce activități de consiliere individuală a infractorilor în ceea ce privește comportamentul social de grup și individual s-au realizat de la intrarea în vigoare a Ordonanței Guvernului nr.92/2000 privind organizarea și funcționarea serviciilor de reintegrare socială și supraveghere?
  3. ce tipuri de programe speciale de protecție, asistență socială și juridică a minorilor, care au săvârșit infracțiuni, s-au realizat de la intrarea în vigoare a Ordonanței Guvernului nr.92/2000?
  4. câte consilieri psihologice gratuite, asigurate de serviciile de protecție a victimelor și de reintegrare socială a infractorilor pentru victimele tentativei de infracțiune de omor, omor calificat și omor deosebit de grav pentru victimele infracțiunilor de lovire sau alte violențe și vătămare corporală, săvârșite asupra membrilor familiei și pentru o serie întreagă de alte infracțiuni?

Vă rugăm să ne comunicați rezultatul social al programelor sociale de protecție, asistență socială pentru victimele infracțiunilor și pentru delicvenții juvenili, cele de reintegrare socială și supraveghere pentru infractori.

Solicit răspunsul în scris și electronic.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

 
  Ilie Petrescu

Îl invit la tribună pe domnul senator Ilie Petrescu, Grupul parlamentar al Partidului România Mare.

Se pregătește domnul senator Nemeth Csaba, Grupul parlamentar al U.D.M.R.

   

Domnul Ilie Petrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Prima întrebare este adresată Ministerului Sănătății, domnului ministru Eugen Nicolăescu.

Am avut mai multe intervenții în plenul Senatului prin întrebări și interpelări referitoare la starea spitalului din județul Gorj. Spitalul din localitatea Dobița nu are manager, iar din punct de vedere al situației financiare este în stare de faliment. Foarte mulți cetățeni, îngrijorați de situația spitalului, au venit la cabinetul senatorial și m-au rugat să intervin pe lângă organele în drept pentru remedierea acestei stări.

Vă solicit, domnule ministru, să mă informați:

  1. cine se face vinovat de această situație?
  2. cine a adus unitatea în stare de faliment?
  3. poate un bolnav să fie tratat cu suma de 350.000 de lei pe zi?

Vă solicit răspuns scris și oral.

Senator PRM de Gorj: Ilie Petrescu.

A doua întrebare, domnule președinte de ședință, este adresată Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, domnului ministru Gheorghe Dobre.

Începând cu anul 2003, în municipiul Motru a fost aprobată construcția a două blocuri, unul de garsoniere și unul de apartamente, plus o sală de sport.

Vă solicit să mă informați când vor începe lucrările în blocul M8, bloc de apartamente, și sala de sport.

Solicit răspuns scris și oral.

Vă mulțumesc.

Senator PRM: Ilie Petrescu.

Tot de la tribuna Senatului, mulțumesc Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului că au început lucrările, la solicitarea mea, la blocul de garsoniere, care este în stare aproape finalizată.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule senator.

 
  Nemeth Csaba

Invit la tribună pe domnul senator Nemeth Csaba, Grupul parlamentar al U.D.M.R.

Se pregătește domnul senator Gheorghe Funar, Grupul parlamentar al Partidului România Mare.

   

Domnul Nemeth Csaba:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății, și are ca obiect situația financiară extrem de grea în care se află Spitalul municipal Târgu-Secuiesc, județul Covasna.

În urma mai multor analize, s-a constatat că situația financiară dezastruoasă în care se află Spitalul municipal Târgu-Secuiesc se datorează subfinanțării și nu managementului defectuos. Acest spital asigură asistența a 60.000 de locuitori, a 8.000 - 10.000 bolnavi spitalizați pe an și realizează indicatori buni, inclusiv un indice de complexitate de 0,72 pe 2005. Odată cu introducerea sistemului de RG pentru acest spital s-a stabilit un tarif istoric de 550 RON. La stabilirea acestuia nu s-a luat în considerare sponsorizările în valoare de 6.000 - 7.000 RON, în anul respectiv această sumă nefiind inclusă în suma obținută prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate CNAS. Acest tarif a fost mărit, în luna februarie, la 650 RON, total insuficient pentru funcționarea spitalului. Pentru funcționarea acestui spital, în condiții normale, este necesar un tarif pe caz ponderat PCP real,circa 950 - 1000 RON.

Întrebare: ce posibilități sunt pentru recalcularea tarifului pe caz ponderat în anul 2006 pentru acest spital?

Solicit răspunsul scris.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule senator.

 
  Gheorghe Funar

Invit la tribună pe domnul senator Gheorghe Funar, Grupul parlamentar al Partidului România Mare.

Se pregătește domnul senator Viorel Dumitrescu, Grupul parlamentar al Partidului România Mare.

   

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Prima întrebare este adresată ministrului sănătății, domnului Eugen Nicolăescu.

După cum, probabil, ați aflat sau ați constatat pe propria piele, în multe dintre produsele alimentare, care se găsesc în comerț, se află unele ingrediente care prezintă un pericol pentru sănătatea oamenilor. Dintre acestea, exemplific doar glutamatul de sodiu E621 ...

Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați de ce ați acceptat și cu ce scop ca pe piața românească să fie comercializate diferite alimente care conțin substanțe cancerigene sau care produc alte boli extrem de grave.

De asemenea, vă solicit să-mi comunicați când v-ați propus să-i avertizați, în mod public, pe cetățenii României asupra acestor pericole?

Cea de-a doua întrebare, domnule președinte, este adresată ministrului culturii și cultelor, domnului Adrian Iorgulescu.

Sunt convins, domnule ministru, că ați ajuns în municipiul Cluj-Napoca și, ca om de cultură, nu ați ocolit Biblioteca Centrală Universitară "Lucian Blaga". În apropierea acesteia, primăria intenționează să construiască un garaj supraetajat, idee care a fost combătută vehement și pe bună dreptate, datorită locației alese, de către directorul Bibliotecii Centrale Universitare.

Primarul Emil Boc s-a lăudat că a obținut, din partea ministerului pe care îl conduceți, avizul necesar pentru realizarea acestei construcții. Mai mult, din informațiile mele, avizul pozitiv al subordonaților dumneavoastră de la Comisia Națională de Monumente Istorice s-a dat din birou, fără să fi fost cineva la fața locului.

Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați care sunt motivele și baza legală, pentru care avizul pentru realizarea acestui garaj supraetajat, pe str.Moților nr.37, a fost eliberat de Comisia Națională de Monumente Istorice, și nu de comisia locală, care își desfășoară activitatea în Cluj-Napoca. De asemenea, de ce acest aviz a fost eliberat cu încălcarea legii și fără acordul vecinilor?

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Viorel Gheorghe Dumitrescu

Invit la tribună pe domnul senator Viorel Dumitrescu. Se pregătește domnul senator Petru Stan, Grupul parlamentar PRM. Aveți cuvântul.

   

Domnul Viorel Gheorghe Dumitrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată primului ministru, domnul Călin Anton Popescu Tăriceanu.

După cele șapte valuri de inundații din anul trecut, în primele luni ale acestui an s-a revărsat Dunărea, înregistrându-se noi inundații în cele douăsprezece județe limitrofe fluviului.

În timp ce președintele țării, dumneavoastră, ministrul administrației și internelor și ministrul mediului și gospodăririi apelor v-ați deplasat de mai multe ori în județele din sudul țării aflate sub ape, domnul Marko Bela s-a remarcat printr-o absență totală în acest domeniu.

Nu a efectuat nici o deplasare în localități inundate și a refuzat să afle realitatea, cu toate că sute de localități se află sub ape, inclusiv școli și cămine culturale.

Anul trecut, același colaborator s-a deplasat de nenumărate ori, în timpul inundațiilor, în localități din județele Harghita, Covasna și Mureș.

Mai mult, domnul Marko Bela, în fiecare zi de joi, la amiază, în timpul și cu ocazia programului de lucru la Guvern, ține conferințe de presă la sediul UDMR, din București.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați dacă domnul ministru de stat Marko Bela s-a deplasat în cele douăsprezece județe riverane Dunării să afle situația din școlile inundate și, în cunoștință de cauză, să propună Guvernului măsurile și fondurile necesare pentru reconstruirea școlilor.

Solicit răspuns scris și oral.

Vă informez, domnule președinte, că la întrebarea adresată Departamentului pentru relația cu Parlamentul, domnului Mihai Alexandru Voicu, ministru interimar pentru relația cu Parlamentul și ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale, Gheorghe Flutur, întrebare pusă la data de 28 aprilie 2006, vă informez că am primit răspunsul și mă declar satisfăcut. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Petru Stan

Invit la tribună pe domnul senator Petru Stan. Se pregătește domnul senator Ioan Corodan, Grupul parlamentar PRM. Aveți cuvântul.

   

Domnul Petru Stan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, domnului ministru Gheorghe Dobre.

Domnule ministru,

Cu siguranță că ați fost informat despre starea jalnică a majorității drumurilor județene aflate în administrarea consiliilor județene.

Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați - bineînțeles, în colaborare cu consiliile județene - care este programul pentru reabilitarea și modernizarea drumurilor județene, separat pe fiecare județ, fondurile alocate și termenele de finalizare a acestor lucrări.

Vă mulțumesc. Solicit răspuns scris și oral.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

 
  Ioan Corodan

Îl invit la tribună pe domnul senator Ioan Corodan, pentru a prezenta întrebarea și interpelarea.

Se pregătește domnul senator Ilie Ilașcu, Grupul parlamentar PRM.

   

Domnul Ioan Corodan:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am o întrebare adresată Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, domnului ministru Gheorghe Barbu.

Având în vedere prevederile Programului de guvernare 2005-2008 și grija permanentă a Guvernului și mai ales a dumneavoastră, pentru pensionari, vă solicit să-mi comunicați nivelul maxim și minim al pensiilor obținute de către cetățenii care au ocupat, în perioada 2000-2005, următoarele funcții sau au desfășurat activități în următoarele domenii și au avut stagii complete de cotizare:

  • Președintele României;
  • Președintele Senatului României;
  • Președintele Camerei Deputaților;
  • Prim-ministru;
  • Ministru;
  • Secretar de stat;
  • Senator;
  • Deputat;
  • Președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție;
  • Procuror general al României;
  • Președinte de curte de apel;
  • Președinte de tribunal;
  • Președinte de judecătorie;
  • Procuror-judecător;
  • Chestor în MApN;
  • Chestor în MAI;
  • Șef de post poliție comunală;
  • Academician;
  • Profesor universitar;
  • Conferențiar universitar;
  • Profesor de liceu;
  • Medic;
  • Medic primar;
  • Cercetător științific gradul I;
  • Funcționar public;
  • Preot;
  • Mecanic de locomotivă;
  • Conducător auto;
  • Zidar;
  • Agricultor;

Solicit răspuns scris și oral.

Interpelarea este adresată Ministerului Finanțelor Publice, domnului ministru Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu.

Aplicând principiul transparenței și al participării la responsabilitățile și eficienței înscrise în Programul de guvernare 2005-2008, vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați care sunt membrii Comisiei de privatizare a CEC și suma totală a indemnizațiilor de care au beneficiat, până la data de 1 mai a. c.

De asemenea, vă solicit să-mi comunicați care va fi luna din acest an sau anul viitor, când va fi finalizată privatizarea CEC.

Vă mulțumesc. Solicit răspuns scris și oral.

Senator PRM de Maramureș, Ioan Corodan.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Ilie Ilașcu

Îl invit la tribună pe domnul senator Ilie Ilașcu. Se pregătește domnul senator Nicolae Iorga, Grupul parlamentar PRM.

   

Domnul Ilie Ilașcu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată primului ministru, domnului Călin Popescu Tăriceanu.

Având în vedere prevederile Programului de guvernare 2005-2008 și dorința dumneavoastră, domnule prim-ministru, de a fi respectate prevederile legale, vă solicit să-mi comunicați care au fost ordonanțele simple și ordonanțele de urgență ale Guvernului adoptate în perioada 2000-2005, pentru care nu s-au întocmit proiecte de lege și din ce motive.

De asemenea, vă rog să-mi comunicați când vor fi înaintate Parlamentului, sub formă de proiecte de lege, aceste ordonanțe restante. Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris și oral.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule senator.

 
  Nicolae Iorga

Îl invit la tribună pe domnul senator Nicolae Iorga. Se pregătește pentru o interpelare domnul senator Gheorghe Funar.

   

Domnul Nicolae Marian Iorga:

Am o întrebare și o interpelare pentru domnul prim-ministru Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu.

Întrebarea mea este: vă rog să-mi comunicați care dintre membrii Guvernului pe care îl conduceți au încălcat și încalcă prevederile art. 105 din Constituția României, respectiv exercită alte funcții publice de autoritate sau funcții de reprezentare profesională salarizate în cadrul organizațiilor cu scop comercial și ce sume au încasat, pe lângă indemnizația de ministru de stat sau de ministru.

Interpelarea: domnule prim-ministru, în campania electorală și prin Programul de guvernare, v-ați angajat să folosiți în interesul poporului român resursele naturale ale țării și să îi ajutați pe români să trăiască mai bine.

În realitate, cu toate că România este una din puținele țări din Europa bogată în zăcăminte de țiței, cetățenii români sunt nevoiți să plătească pentru carburanți prețuri mai mari decât există în țări membre ale Uniunii Europene, inclusiv în acele state care nu au petrol și sunt total dependente de importul la benzină și motorină.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați de ce, în România care își asigură circa 85% din necesarul de țiței din producția internă, prețurile carburanților sunt mai mari decât în multe țări europene, iar încasările la bugetul statului, pe seama carburanților, sunt cele mai mici din Europa ?!

Mai am o întrebare pentru domnul ministru al finanțelor publice Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu.

Cu ocazia Zilei Mondiale a Libertății Presei, în mass-media românească au fost difuzate multe informații în legătură cu pierderile anuale de mai multe miliarde de euro, din vânzarea Petrom.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați ce redevențe petroliere se încasează în statele producătoare de țiței din Europa, inclusiv în România, precum și în țările arabe Libia și Nigeria, pentru țițeiul livrat diverselor companii petroliere.

Solicit răspuns scris și oral.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Gheorghe Funar

Îl invit la tribună pe domnul senator Gheorghe Funar, Grupul parlamentar PRM. Se pregătește domnul senator Ilie Petrescu, pentru interpelare.

   

Domnul Gheorghe Funar:

Interpelarea mea este adresată primului ministru, domnului Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu.

După cum cunoașteți, la dezbaterea în Parlament a proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2006, am prezentat mai multe amendamente. Unul dintre acestea viza încasarea la bugetul de stat, prin supraaccizare, a diferenței de 40, până la 50 dolari pe barilul de țiței românesc.

Parlamentarii care ar trebui să susțină Guvernul, au votat împotriva amendamentului, pierzându-se, astfel, anual, cel puțin 3 miliarde euro la veniturile bugetului de stat.

Presa din ultimele zile a confirmat justețea amendamentului meu și a ajuns la concluzia că, într-un an și jumătate, România a pierdut miliarde de euro din vânzarea Petrom.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați câte miliarde de euro s-au pierdut, în perioada 1 ianuarie 2005-30 aprilie 2006, din extracția țițeiului românesc, ca urmare a modului cum a fost negociat contractul de privatizare al Petrom. Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris și oral.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Ilie Petrescu

Îl invit la tribună pe domnul senator Ilie Petrescu, Grupul parlamentar PRM.

Consult dacă mai este vreun coleg care are de formulat interpelare ?! Nu mai este. Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Ilie Petrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea este adresată primului ministru Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu.

Conținutul interpelării: atât în campania electorală, cât și prin Programul de guvernare 2005-2008, v-ați angajat să rezolvați problema recorelării pensiilor și asigurării unui trai decent pensionarilor.

După mai mult de un an de guvernare, în ziua de 1 mai 2006, pensionarii din Târgu-Jiu și din județul Gorj au organizat un miting în care au cerut recorelarea pensiilor și asigurarea unui trai decent, prin respectarea capitolului referitor la recorelarea pensiilor și a Programului de guvernare 2005-2008.

Pensionarii sunt cea mai oropsită categorie socială, pensiile mici promițându-le că ating doar nivelul de subzistență.

Vă solicit să mă informați când considerați dumneavoastră că promisiunile pe care le-ați făcut și Programul de guvernare vor fi respectate, iar pensionarii vor atinge un nivel de trai decent, după o viață de muncă în care au plătit taxe, impozite și contribuții, pentru a-și asigura o bătrânețe lipsită de griji. Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris și oral.

Senator PRM de Gorj, Ilie Petrescu.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
Din partea Guvernului au primit răspunsuri senatorii:  

Stimați reprezentanți ai Executivului, vă rog să oferiți răspunsuri colegilor, la întrebările și interpelările formulate.

  Gheorghe Funar - de la Mircea Alexandru, secretar de stat în Ministerul Administrației și Internelor;

Îl consult pe domnul secretar de stat Mircea Alexandru, Ministerul Administrației și Internelor, dacă doriți să interveniți ?! Microfonul nr. 9.

   

Domnul Mircea Alexandru - secretar de stat în Ministerul Administrației și Internelor:

Mulțumesc, domnule președinte.

Conform solicitării Senatului și conform planificării, trebuie să susțin un răspuns la o întrebare formulată la data de 28 aprilie 2006, de către domnul senator Gheorghe Funar, prin care se solicită să se comunice care este numărul total al cererilor de restituire a unor construcții și terenuri, conform Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, situație existentă la nivel național și pe județe, și care este gradul de soluționare a acestora.

În legătură cu această întrebare, am onoarea să vă comunic următoarele:

Situația cererilor de restituire a unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, a unor imobile care au aparținut cultelor religioase din România și a unor bunuri imobile care au aparținut comunităților cetățenilor aparținând minorităților naționale din România, este centralizată în conformitate cu prevederile art. 381 din Legea nr. 10/2001, ale alin. 4 al art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000, precum și ale alin. 4 al art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 83/1999.

Aceste situații se centralizează la nivelul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, care este instituția specializată a statului cu atribuții în acest sens.

Ministerul Administrației și Internelor nu deține astfel de statistici.

Potrivit dispozițiilor art. 52 din Regulamentul privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea drepturilor de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 890/2005, prefectul, în calitatea sa de președinte al comisiei județene, are obligația de a întocmi și înainta, lunar, Ministerului Administrației și Internelor, situațiile centralizatoare, referitoare la stadiul realizării aplicării prevederilor Legii Fondului Funciar nr. 18/1991, republicată și ale Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și a celor forestiere solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar.

Având în vedere faptul că în acest moment sunt în derulare operațiunile de verificare și centralizare a datelor aferente lunii aprilie 2006, situația solicitată de dumneavoastră - care este anexată - conține datele actualizate la 31 martie 2006 și se prezintă după cum urmează:

Total general:

  • număr de cereri depuse: 730.406
  • număr de cereri soluționate, la 31 martie 2006: 390.376.

Și pe județe situația se prezintă după cum urmează..., dacă doriți, o citesc acum, dacă nu, oricum o prezint imediat domnului senator.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Îl consult pe domnul senator Gheorghe Funar, dacă este de acord cu răspunsul oferit ?

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Răspunsul primit mă mulțumește doar parțial, pentru că eu am pus o întrebare foarte simplă pornind de la o constatare din județele țării, și anume: până acum s-au aplicat în foarte puține cazuri prevederile Legii nr. 247/2005. Acesta era obiectul întrebării mele. Domnul secretar de stat a extins răspunsul și a făcut referire la Legea nr. 18/1991, Legea nr. 10/2001. Sunt interesante și acestea, dar, v-aș ruga să-mi răspundeți, și mai am răbdare o săptămână, să-mi răspundeți la întrebarea formulată, respectiv, numărul de cereri înregistrate, în baza Legii nr. 247/1991, la autoritățile publice locale pe județe și numărul de cereri soluționate până în prezent, iar în cazul în care nu s-a respectat legea, ce a făcut Ministerul Administrației și Internelor. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc. Vă rog, domnule secretar de stat.

 
   

Domnul Alexandru Mircea:

Nu am de făcut alte comentarii. O să revin cu precizări în continuare, și anume cu precizarea pe care am făcut-o și în cuprinsul expunerii anterioare, anume că o parte din aceste cereri se soluționează de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, care nu este componentă, nu este subordonată și nu face parte din Ministerul Administrației și Internelor. Pentru celelalte revendicări, care vizează Legea nr. 1/ 2000 și, respectiv, Legea nr. 18/1991, unde prefectul este președinte al Comisiei județene, aici răspunsurile sunt OK. și vi le pot transmite și în acest moment. Răspunsul se află în competențele Ministerului Administrației și Internelor.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă rog să o faceți.

 
  Ilie Petrescu - de la Vasile Lupu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale (răspuns scris);

Vă rog, domnul secretar de stat Vasile Lupu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale a prezentat două răspunsuri în scris domnilor senatori Ilie Petrescu și Viorel Dumitrescu. Vă rog, domnule senator Ilie Petrescu. Microfonul 1.

   

Domnul Ilie Petrescu:

Am primit răspunsul de la domnul secretar de stat Lupu, dar rugămintea mea este să-mi aducă și normele metodologice. L-am rugat și mi-a răspuns că se va prezenta cu normele metodologice privind producătorii de panificație. Vă mulțumesc pentru răspuns.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc.

 
  Gheorghe Viorel Dumitrescu - de la Ion Mircea Plângu, secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale;

Consult dacă este prezent domnul secretar de stat Ion Mircea Plângu. Vă rog, microfonul 10.

   

Domnul Ion Mircea Plângu - secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale:

Voi răspunde la o interpelare a domnului senator Gheorghe Viorel Dumitrescu. Întrebarea are un caracter foarte tehnic, respectiv, numărul zborurilor efectuate... (rumoare) Da, dânsul nu este, din păcate, aici...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Aveți răspunsul în scris, vă rog?

 
   

Domnul Ion Mircea Plângu:

Am răspunsul în scris și sunt trecute absolut toate misiunile cu elicopterele...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mai ales că este un răspuns tehnic, deci, era o chestiune care interesează, bănuiesc, în mod direct. Vă rog să oferiți răspunsul colegilor senatori. Mulțumesc mult, domnule secretar de stat.

 
  Aurel Ardelean - de la Miron Dumitru, secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării;

Consult dacă este prezent domnul secretar de stat Miron Dumitru? Da. Vă rog, microfonul 10.

   

Domnul Miron Dumitru - secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării:

Domnule președinte,

Aveam trei interpelări adresate de doamna senator Irina Loghin. Avem răspunsul scris...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să-l înaintați.

 
   

Domnul Miron Dumitru:

... de domnul senator Dan Claudiu Tănăsescu...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

De asemenea, vă rog să-i prezentați în scris...

 
   

Domnul Miron Dumitru:

De asemenea, vom remite răspunsul scris și pentru domnul senator Aurel Ardelean, prezent, aici, de față.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, să-l prezentați.

 
   

Domnul Miron Dumitru:

Întrebarea domnului senator se referea la situația destul de sensibilă a dosarelor de autorizare provizorie și, respectiv, de acreditare, care se mai aflau în portofoliul Consiliului Național de Evaluare și Acreditare Academică, a cărui activitate a fost scurt-circuitată prin dinamica prevederilor legale - Ordonanța Guvernului nr. 75 privind asigurarea calității și apoi Legea de aprobare a ordonanței. Răspunsul scris conține mai în detaliu elementele referitoare la întrebare. Vreau, însă, să spun că prin aprobarea Legii privind asigurarea calității pentru instituțiile învățământ și, respectiv, pentru aplicațiile lor depuse anterior intrării în vigoare a acestei legi, Consiliul Național de Evaluare și Acreditare Academică, începând cu data de 14 aprilie, se reactivează pentru încă 6 luni, perioadă în care cele 37 de dosare depuse, conform reglementărilor legale, vor intra în evaluare și propunere de acreditare de către CNEAA, urmând să fie înaintate, dacă e vorba de dosare de acreditare de universități, către Parlamentul României, pentru a-i dicta legile de acreditare a universităților, dacă e vorba de autorizări sau de acreditări, de specializări sau de programe de studiu, pentru a fi consacrate prin hotărâre de Guvern. Depinde de rapiditatea cu care cele trei entități cuprinse în Legea privind aprobarea ordonanței privind calitatea își vor desemna reprezentanții în Consiliul interimar al noului ARACIS. Profit de prezența mea aici pentru a ruga plenul Senatului, ca săptămâna viitoare să valideze pe cei 5 reprezentanți ai Senatului în ARACIS. Informez pe domnul senator că o parte, Consiliul Rectorilor, vineri, la Constanța, în reuniunea sa în plen a validat pe cei 5, Ministerul Educației și Cercetării este pregătit cu propunerile sale și sperăm că la finele săptămânii viitoare, Consiliul interimar al Agenției Române pentru Asigurarea Calității intră în activitate, face cu urgență procedurile și metodologiile și vom rezolva această problemă.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Îl consult pe domnul senator dacă este mulțumit cu răspunsul oferit, astăzi, în plen.

 
   

Domnul Aurel Ardelean:

Interpelarea mea a urmărit tocmai deblocarea situației existente. Ministerul a luat o hotărâre înțeleaptă de a da drumul dosarelor de autorizare și acreditare. Rog pe domnul ministru să precizeze dacă această evaluare va fi făcută de fostul CNEAA sau de structurile noi ale Consiliului interimar? N-am reținut exact, îmi cer scuze.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Mulțumesc, domnule secretar de stat. Vreți să mai completați ceva? Vă rog.

 
   

Domnul Miron Dumitru:

Mi-a cerut să răspund.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog.

 
   

Domnul Miron Dumitru:

Dosarele care au fost depuse anterior intrării în vigoare a legii și, evident, în conformitate cu prevederile ordonanței vor fi procesate de către fostul CNEAA. ARACIS-ul nu va putea să proceseze noi dosare, decât după ce expiră perioada de 6 luni, de interimat, pentru că legea prevede că în această perioadă de interimat nu se primesc noi dosare. Eu vroiam să fac precizarea și să închei cu aceasta, că dacă, totuși, Consiliul interimar al ARACIS începe activitatea și finalizează procesul de elaborare a procedurilor, metodologiilor mai devreme, pentru că legea prevede maximum 6 luni, dacă face acest lucru mai devreme, organizează concursul pentru cele 10 posturi care se ocupă prin concurs și se încheie acest proces și am dori cu toată convingerea ca acest lucru să se încheie până începe noul an universitar, cu sprijinul comun noi am putea ca la începutul anului universitar 2006-2007 să avem o Agenție de Asigurare a Calității cu un consiliu definitiv, care din prima zi poate să proceseze noi dosare. Depinde de toate părțile implicate. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

 
  Dan Claudiu Tănăsescu - de la Septimiu Buzașu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului;

Domnul secretar de stat Septimiu Buzașu este prezent. Microfonul 8, vă rog.

   

Domnul Septimiu Buzașu - secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului:

Constat că domnul senator Dan Claudiu Tănăsescu, care a pus o întrebare Ministerului Transporturilor nu este prezent...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Dar este o chestiune extrem de importantă, vizând reconstruirea caselor pentru sinistrați. Vă rog să prezentați răspunsul în plenul Senatului. Vă rog să-l prezentați.

 
   

Domnul Septimiu Buzașu:

Domnul senator punea o întrebare legată de reconstruirea caselor din județele limitrofe Dunării în urma inundațiilor. Potrivit strategiei naționale de management a riscului la inundații, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1854/2005, autoritățile publice locale, sub coordonarea prefecților județelor inundate evaluează pagubele produse locuințelor în urma inundațiilor din localitățile limitrofe Dunării, acolo unde apa s-a retras și demarează anchete sociale privind situația familiilor afectate, adică numărul membrilor de familie, situația locuibilă și așa mai departe. După finalizarea acestor acțiuni, Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului va face demersuri în vederea asigurării fondurilor necesare reconstrucției sau reabilitării locuințelor afectate.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Vă rog să oferiți răspunsul și în scris colegului senator.

 
  Vasile Dan Ungureanu - de la Ervin Zoltan Szekely, secretar de stat în Ministerul Sănătății;

Îl invit la răspuns pe domnul secretar de stat Ervin Zoltan Szekely. Vă rog, dacă aveți răspunsuri să le prezentați și oral. Microfonul 8. Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

   

Domnul Szekely Ervin Zoltan - secretar de stat în Ministerul Sănătății:

Vă mulțumesc. Pentru domnul senator Vasile Dan Ungureanu referitor la întrebarea privind instituirea taxei pe viciu, prevăzută în Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, vă comunicăm următoarele: instituirea taxei pe viciu a avut ca scop atât diversificarea resurselor de finanțare a sănătății, cât și educarea populației în adoptarea unui comportament de viață sănătoasă, prin combaterea consumului excesiv de tutun și băuturi alcoolice, altele decât vinul și berea, care au efecte nocive asupra sănătății populației. În opinia noastră, descurajarea consumului acestor produse nu influențează în mod negativ inflația și nu se răsfrânge asupra nivelului de trai al cetățenilor, și contribuie la îmbunătățirea stării de sănătate a populației prin renunțarea sau restrângerea acestor practici dăunătoare. Potrivit Titlului XI privind finanțarea unor cheltuieli de sănătate din Legea nr.95/2006 privind reforma din domeniul sănătății și a normelor metodologice comune ale Ministerului Finanțelor Publice și ale Ministerului Sănătății, ce se află în curs de definitivare, colectarea, controlul fiscal, soluționarea contestațiilor și relațiile cu contribuabilii, precum și reflectarea în contabilitate a operațiunilor privind declararea, colectarea creanțelor bugetare, reprezentând contribuțiile datorate, se face în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 86/2003 privind unele reglementări în domeniul financiar, aprobată și completată prin Legea nr. 609/2003 și se realizează de Ministerul Finanțelor Publice prin Agenția Națională de Administrare Fiscală și unitățile fiscale teritoriale. Contribuțiile prevăzute la articolul 363 alin. 1 din Legea nr. 95/2006 se deduc din accizele datorate de către persoanele juridice care produc sau importă produse din tutun și băuturi alcoolice, altele decât berea și vinul, băuturi fermentate, produse intermediare astfel: a) pentru produsele din tutun, din producția internă, din suma accizelor aferente livrărilor de astfel de produse efectuate în cursul unei luni se deduce suma reprezentând contribuția pentru finanțarea cheltuielilor de sănătate care se virează în contul Ministerului Sănătății corespunzătoare acestor livrări.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule secretar de stat. Vă rog să prezentați răspunsul și în scris, precum și celelalte răspunsuri pe care le mai aveți pentru ceilalți colegi senatori.

 
  Ilie Petrescu - de la Cătălin Dănilă, secretar de stat în Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei.

Îl invit la microfonul 8 sau 9 pe domnul secretar de stat Cătălin Dănilă.

   

Domnul Cătălin Ionel Dănilă - secretar de stat în Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei:

La interpelarea adresată domnului Gheorghe Barbu, de domnul senator Ilie Petrescu, referitoare la facilitățile pensionarilor pentru îngrijirea sănătății, comunicăm următoarele: legislația comunitară în domeniu nu prevede armonizarea sistemelor de securitate socială, ci numai coordonarea acestora, astfel încât diferitele sisteme de securitate socială nu vor fi înlocuite cu unul comun, european, deoarece fiecare dintre acestea reprezintă rezultatul unor tradiții vechi, adânc înrădăcinate în cultura națională, care sunt larg acceptate și apreciate de populațiile diferitelor state membre. Fiecare stat membru își poate stabili liber prestațiile de securitate socială acordate în conformitate cu legislația națională, modul de calcul al acestora și contribuțiile ce trebuie plătite, cu condiția respectării dreptului la libera circulație a persoanelor. Tendința actuală la nivelul Uniunii Europene este de a asigura beneficiarilor pensii, care să le garanteze un standard de viață decent. Aceasta presupune prevenirea excluderii sociale, menținerea nivelului de trai avut înaintea pensionării, promovarea solidarității, creșterea nivelului de ocupare, prelungirea vieții active, asigurarea sustenabilității sistemelor de pensii într-o optică sănătoasă a finanțelor publice, echilibrarea raportului dintre prestații și contribuții, asigurarea adecvării și solidității financiare a sistemelor bazate pe capitalizare, adaptarea la scheme de ocupare și carieră mai flexibilă, asigurarea egalității de șanse dintre femei și bărbați și nu, în ultimul rând, demonstrarea capacității sistemelor de pensii de a depăși provocările actuale.

Atât Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cât și legile speciale, în care se prevede acordarea acestor prestații, respectiv biletele de tratament balnear, reglementează acest drept, însă resursele financiare necesare sunt prevăzute prin Legea anuală a bugetului asigurărilor sociale de stat. În prezent, se analizează o serie de aspecte referitoare la scopul și oportunitatea acordării acestei prestații, sfera de cuprindere a beneficiarilor, dacă aceste prestații să fie incluse într-un sistem de asigurări sociale de tip contributiv sau să fie acordate în regim de asistență socială, respectiv de sănătate, sursa acestora de finanțare, instituția care să administreze și să gestioneze un astfel de sistem. Revizuirea cadrului legislativ și normativ referitor la acordarea biletelor de tratament balnear și/sau odihnă va face obiectul dezbaterilor cu partenerii sociali, urmând a fi supus, ulterior, dezbaterii parlamentare, probabil în cursul acestui an. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc. Îl consult pe domnul senator Ilie Petrescu dacă este mulțumit în legătură cu răspunsul pe care l-ați oferit.

 
   

Domnul Ilie Petrescu:

Domnule președinte de ședință,

Dacă pensionarii mei din Gorj au înțeles ceva din ce a spus domnul secretar de stat, eu, cel puțin, ca și senator de Gorj, care reprezint în Parlament acești pensionari, vă rog să mă credeți că nu am înțeles nimic. Trebuie să ne spună concret, din 2006 mai sunt șase luni de zile, dacă beneficiază acești oameni de facilitățile de care beneficiază astăzi un pensionar într-o stațiune de tratament și odihnă. Dar, vă rog să-mi dați chestiuni precise, nu generalități, pentru că vreau să merg la pensionari. În funcție de pregătirea lor, de la muncitori și până la directori care au lucrat în sistemul de stat, trebuie să le aducă la cunoștință această chestiune, și doresc ca răspunsul să fie cât de concret, nu cu elemente generale, ci vreau cu elemente concrete, pentru a cunoaște mai bine situația viitorului pensionar care pleacă într-o stațiune de tratament și odihnă. Vă rog, domnule ministru, cu respectul pe care vi-l port, să-mi dați un răspuns concret, ca pensionarul care are 8 clase să înțeleagă acest efect. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc.

 
   

Domnul Cătălin Ionel Dănilă:

Da. Încă o dată, răspunsul este da, și vă spuneam că Legea nr.19, împreună cu legile speciale, în care este prevăzută acordarea acestor prestații, reglementează acest drept. Singura chestiune, care este anuală, este faptul că resursele dedicate acestui drept sunt prevăzute în Legea anuală a bugetului asigurărilor sociale de stat. Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Vă rog, domnule senator!

 
   

Domnul Ilie Petrescu:

Dacă mă duc în localitățile Bustuchin, Bolboș sau Berlești, eu trebuie să le spun pensionarilor exact ce-mi spuneți dumneavoastră. Nu cu noțiunea "dacă se dă". Aceasta este o chestiune generală pentru mine. Îmi dați concret ce reprezintă această chestiune pentru 2007, când pleacă în tratament sau odihnă un pensionar din localitățile județului Gorj, din cele 70 de localități. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc. Mai aveți alte răspunsuri?

 
   

Domnul Cătălin Dănilă:

Nu. Răspunsul este: în momentul în care vom avea proiectul de lege al bugetului asigurărilor sociale de stat, vom cunoaște aceste cifre. Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc domnilor senatori, mulțumesc colegilor care au rezistat până la această oră în ședința Senatului. Dați-mi voie să declar închisă ședința Senatului pentru ziua de astăzi. Mâine avem lucru în comisii.

 
   

Ședința se încheie la ora 19,00.

 
     

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti miercuri, 5 octombrie 2022, 21:54
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro