Dumitru Avram
Dumitru Avram
Ședința Camerei Deputaților din 13 iunie 2006
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.100/23-06-2006

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2006 > 13-06-2006 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 13 iunie 2006

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.39 Dumitru Avram - declarație politică intitulată "De ce n-a venit Vladimir Putin la București?";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

 

Domnul Dumitru Avram:

"De ce n-a venit Vladimir Putin la București?"

Traian Băsescu și-a dorit să se întoarcă la Cotroceni în forță prin organizarea Forumului Mării Negre pentru Dialog și Parteneriat. S-a cheltuit pentru aceasta cam un milion de euro, iar pariul cel mare era legat de prezența la București a lui Putin și a Condoleezzei Rice. Până la urmă, singurii oaspeți de seamă ai lui Băsescu aveau să fie Viktor Iușcenko, trandafiriul Mișa - cum îi spune Bruce Jackson - Saakașvilli, Vladimir Voronin, armeanul Robert Kocearian, azerul Ilham Aliev. Turcia și-a trimis un ministru de stat fără portofoliu, Bulgaria pe cel de Externe, în rest, oficialități de rangul al doilea din partea comunității europene și euro-atlantice, ca și din aceea a altor organizații internaționale.

A trecut pe acolo ambasadorul Rusiei la București și un reprezentant al Departamentului de Stat. Din toate relatările pe marginea a ceea ce a avut loc luni la București se desprinde clar concluzia că Traian Băsescu a eșuat tocmai la Marea Neagră. Încercând să surprindă opinia publică printr-o frază șocantă - "Plasarea Mării Negre pe hartă este o provocare în sine", Mihai-Răzvan Ungureanu, tânărul nostru ministru de Externe, n-a făcut decât să-și aducă, și el, partea sa de contribuție la conturarea acestui eșec. Nici evocarea atât de închipuitei societăți civile n-a putut salva situația. Marea absentă, Rusia, continuă să rămână jucătorul politic cel mai important la Marea Neagră.

În paranteză fie spus, Vladimir Putin se întâlnea, în același timp, cu Henry Kissinger, la reședința sa din Novo Ogarevo, situată la 10 kilometri de Moscova. Fostul secretar de stat american, astăzi în vârstă de 82 de ani, organizase vizita istorică a lui Nixon la Moscova, în mai 1972, și este convins și astăzi că "Rusia și SUA nu trebuie să fie adversare, ci să acționeze împreună pentru binele umanității". Diplomații de carieră știu de mult că nu e bine să te așezi între doi elefanți! Suntem prea mici pentru un război așa de mare, chiar dacă a revenit în discuție problema centrelor de detenție ale CIA, găzduite și de România.

Cum spunea cineva, practic, la București s-a reunit într-un summit "light" GUAM-ul din fostul spațiu sovietic (Georgia, Ucraina, Azerbaidjanul, Moldova). În plus, această inițiativă românească a avut soarta declarației politice a comunităților locale și regionale de la Marea Neagră, din luna martie, declarație care nu a fost asumată și de Rusia, lăsând astfel cu ochii în soare euro-regiunea pontică. Să ne reamintim, în același timp, că ideea recent eșuatului Forum al Mării Negre a apărut cu prilejul unei vizite a președintelui Băsescu la Kiev, într-o încercare diplomatică de a stabili o agendă pentru acea ocazie. Portocaliul Iușcenko, cel care a reușit să piardă, într-un timp record, un alt pariu al americanilor, a îmbrățișat-o imediat. La București, el a ajuns pe fondul acuzelor făcute la adresa Rusiei, de incitare la un nou război în Crimeea.

Subiectul principal al politicii externe a lui Traian Băsescu, Marea Neagră, a fost, așadar, ratat în totalitate de ultima reuniune de la București. Boicotul Rusiei pune sub semnul întrebării atingerea obiectivelor Forumului pentru Dialog și Parteneriat: problemele privitoare la securitate, ca și cele legate de garantarea livrărilor energetice pentru regiune și pentru Europa. O certitudine pare a fi anunțul Fundației americane "George Marshall" referitor la finanțarea unor proiecte de "consolidare a democrației, îmbunătățirea guvernării și dezvoltarea cooperării regionale și a societății civile" în această regiune. Au fost alocați deja 20 milioane de dolari pentru Fondul Mării Negre și au fost demarate negocierile cu Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID), Fundația Charles Stewart și cu Guvernul României pentru susținerea acestei inițiative. Puțin, mult prea puțin, față de refuzul Rusiei, parțial al Turciei, al altor țări, ca și al organismelor europene de a se implica în acest proiect atât de agreat de americani.

La începutul mandatului său, o dată cu lansarea ideii axei București - Londra - Washington, Traian Băsescu promitea Casei Albe să facă din Marea Neagră "o a doua Mare Mediterană" sub aspectul securității comune, al cooperării politice și comerciale. Într-o declarație făcută la 9 martie 2005, în fața Comitetului de relații externe al Senatului SUA și publicată în premieră mondială de ziarul "Tricolorul", același controversat Bruce Pitcairn Jackson mergea până acolo încât cerea să se pună capăt "arhaicei" Convenții de la Montreau (1936). Apreciat drept un moment de excepțională însemnătate pentru colaborarea și securitatea la Marea Neagră, documentul amintit interzice prezența navelor militare străine - altele decât cele ale țărilor riverane - în fostul "lac turcesc". Să înfruntăm, spun americanii, atât Rusia, cât și Turcia (cu un rol important în blocarea acțiunii "Active Endeavor", de monitorizare de către NATO a Mării Negre), să oprim politica lor coordonată în această regiune! România, Bulgaria, Turcia, Ucraina, Rusia și Georgia mărginesc direct Marea Neagră - una dintre cele mai poluate din lume -, iar singura cale de acces maritim către aceasta este Strâmtoarea Bosfor din Turcia.

Îl invităm pe președintele României să vină în fața Parlamentului și să spună dacă astăzi este la fel de entuziast în această privință ca în primăvara lui 2005.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti sâmbătă, 4 decembrie 2021, 17:34
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro