Plen
Ședința Camerei Deputaților din 19 iunie 2006
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.104/29-06-2006

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
14-11-2018 (comună)
14-11-2018
13-11-2018
12-11-2018
Arhiva video:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2006 > 19-06-2006 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 19 iunie 2006

4. Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea alin. (1) al art.54 din Legea nr.303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor (nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptarea propunerii de respingere).
 
consultă fișa PL nr. 449/2006

 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

  ................................................

Pct.3 al ordinii de zi: Propunere legislativă pentru modificarea alin.1 al art.54 din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.

Din partea inițiatorului, domnul senator Gheorghe Frunda, sper că a fost invitat.

Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul.

Domnul György Frunda:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimate doamne deputate și stimați domni deputați,

În ultimii ani, am încercat împreună să întărim independența justiției. Cele trei puteri ale statului - legislativul, executivul și juridicul - și-au găsit un loc din ce în ce mai bine definit, mai bine creionat în ceea ce numim echilibrarea și controlul reciproc al puterilor statului.

La ora actuală, în reglementarea Legii nr.303/2004, s-a făcut, există o dublă unitate de măsură: pe de o parte, judecătorii sunt numiți la propunerea C.S.M.-ului de către președintele republicii; pe de altă parte, procurorul general și adjuncții acestuia sunt numiți de către președintele republicii, la propunerea ministrului justiției.

Cred, și credem mai mulți care lucrăm în acest domeniu, că este necesar ca pentru independența Justiției, pentru ca procurorii să poată să aibă putere decizională, să nu poată fi influențați politic, propunerea de numire a acestora să nu se facă de către ministrul justiției, ci să se facă de către Consiliul Superior al Magistraturii.

Credem că aceasta este linia care e în concordanță cu practica europeană; credem că această practică ar reînvia propunerile interbelice ale Justiției din România, și credem că astfel procurorii ar putea să-și desfășoare mai bine activitatea.

Pentru aceste motive, cunoscând și raportul negativ al Comisiei juridice, de disciplină și imunități, care să spun așa, este un raport la mustață - 8 la 6 dacă știu eu bine - vă rog să reflectați asupra propunerii pe care o fac, și cei care doresc ca Justiția în această țară să fie independentă, care doresc ca procurorii să aibă răspunderea deciziei lor și să nu poată fi influențați printr-un telefon venit de la un om politic, să voteze pentru propunerea mea.

Vă mulțumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule senator. V-aș ruga, dacă doriți să asistați la dezbateri, să luați loc alături de colegii din Comisia juridică, de disciplină și imunități. Noi nu avem un loc prestabilit pentru inițiatori, așa cum se procedează la Senat.

Vă rog, domnule președinte Andon, raportul comisiei.

Domnul Sergiu Andon:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Am să prezint raportul "la mustață", cum spunea inițiatorul.

Obiectul reglementării este cel anunțat de domnul senator György Frunda.

Suntem primă Cameră sesizată, motiv pentru care ne-am și grăbit să întocmim raportul la nivelul unui cvorum la limită.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea.

Consiliul Superior al Magistraturii a avizat favorabil propunerea.

Comisia pentru muncă și protecție socială a avizat negativ.

Propunerea face parte din categoria legilor organice.

A fost analizată în ședința Comisiei juridice, de disciplină și imunități din 13 iunie.

S-au formulat amendamente în timpul dezbaterilor.

cum spuneam, cvorumul comisiei a fost format din 13 deputați, din totalul de 25 la acea dată, deci la limită, iar votul a fost și el destul de strâns, cu 8 voturi împotriva proiectului și 5 pentru, s-a hotărât să se înainteze plenului propunerea de respingere a propunerii legislative.

Anunțam că este vorba de o reglementare din categoria legilor organice.

Mulțumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În cadrul dezbaterilor generale, dacă dorește cineva să ia cuvântul?

Vă rog, domnule deputat Ponta, ca să nu vorbiți în continuare; îmi permiteți o alternanță.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am ajuns și la acest proiect de lege pe care credeam că am reușit sau, în privința căruia credeam că am reușit să ajungem la un consens politic. Și mă refer la întâlnirea, la discuțiile pe care președintele Traian Băsescu le-a avut la Cotroceni cu reprezentanții grupurilor parlamentare, referitoare atunci la organizarea DNA. Și atunci, președintele țării, ascultând propunerile, nu numai ale Partidului Social Democrat, ci ale celorlalte partide, desigur, mai puțin Partidul Democrat, a spus că i se pare normal, pentru a avea o independență reală a procurorilor, ca aceștia să fie numiți, evident, de președinte, așa cum este normal, dar la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.

Să scoatem din această schemă ceea ce s-a băgat, în mod greșit, prin asumarea răspunderii Guvernului în 2005, și anume un ministru al justiției, un ministru politic, indiferent că acum este un ministru al P.D., sau data viitoare va fi al P.S.D., care îi propune pe șefii parchetelor.

Acum, din păcate, colegii noștri din Comisia juridică, de disciplină și imunități probabil nu au știut de acest acord politic și au mers mai puțin pe această cale de normalitate.

Ceea ce este totuși anormal este faptul că aici, în raportul comisiei, există o frază, sper să nu-l recunosc pe domnul Buda în ea, în care se spune: "Nu este oportun la momentul actual. Ar fi în măsură să afecteze funcționarea unui sistem bine apreciat pe plan intern și la nivel european".

Păi, iertați-mă, este o eroare, o eroare gravă! Cap.24 "Justiție și Afaceri Interne", în decembrie 2004 a fost închis tocmai pentru că legislația nouă prevedea ca procurorii șefi să fie numiți la propunerea C.S.M.

În continuare, și aici o să-l rog pe colegul meu, Titus Corlățean, care știe chiar mai mult pe partea de drept comparat, în toate țările europene ministrul justiției se ocupă de administrare, se ocupă de a promova legi bune și de a avea grijă ca Justiția să funcționeze într-un cadru administrativ normal. Nu pune șefi ministrul justiției, așa cum se întâmplă astăzi la noi.

Ne întrebăm de ce nu avem dosare serioase? Atât timp cât șeful D.N.A. execută zi de zi ordinele unui ministru al justiției, normal că nu o să avem dosare serioase, pentru că procurorii nu sunt independenți. Ei pot fi numiți de președinte, la propunerea C.S.M.-ului, așa cum s-a trecut în legislație în 2004, așa cum este reglementarea la nivel european. Și, credeam că toți am fost de acord cu acest lucru, mai puțin poate câțiva colegi din Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Mai mult, am fost convins că această propunere va fi susținută, indiferent că este din partea domnului senator Frunda sau a altcuiva, va fi susținută și de doamna Macovei. Asta ne spunea domnia sa în 2003, șefă la APADOR-CH, că ministrul justiției nu trebuie să-i numească pe șefii procurorilor.

Nu cred că s-a schimbat de atunci; cred că pur și simplu a uitat ce-a zis. Și îi aducem aminte! Șefii parchetelor trebuie să fie numiți la propunerea C.S.M.-ului, altfel se va întâmpla ceea ce se întâmplă și astăzi, și cred că ați văzut: ministrul justiției vrea să-l schimbe pe procurorul general, pe Ilie Botoș.

Nu mă interesează ce vrea ministrul justiției. Mă interesează dacă C.S.M.-ul, garantul independenței Justiției, propune președintelui schimbarea sau nu a lui Ilie Botoș sau a oricui altcuiva. Altfel, vom avea în continuare procurori schimbați din funcție pentru că nu plac ministrului, indiferent care este acel ministru, și vom avea niște procurori șefi subordonați ministrului care face respectiva propunere.

Vreau să cred că, ceea ce au înțeles toate grupurile parlamentare, ceea ce am discutat la Cotroceni cu președintele Băsescu, ceea ce cere Uniunea Europeană, și anume o independență a Justiției, nu un ministru care să-i schimbe pe procurorul general sau pe procurorul-șef pentru că nu-i execută ordinele și pentru că nu percheziționează termopane, acesta să fie criteriul de numire.

Vroiam să vă spun, C.S.M.-ul a avizat favorabil acest proiect. Era normal să facă lucrul ăsta. Are vreodată C.S.M.-ul dreptul măcar să ia o decizie în ceea ce privește Justiția? Pentru că altfel o va lua tot un ministru care probabil de anul viitor va pleca din România.

Vă rog frumos să votați împotriva respingerii, să intrăm în normalitate cu Justiția și cu numirea procurorilor generali și procurorilor șefi și să sperăm cu toții că vom avea o Justiție independentă, nesubordonată unui ministru politic, indiferent că astăzi este de la P.D., iar mâine va fi de la alt partid.

Vă mulțumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Sergiu Andon, vă rog.

Domnul Sergiu Andon:

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să încep prin a-i ruga pe colegii din Grupul parlamentar al Partidului Conservator, asigurându-i că rugămintea mea se înscrie în atitudinea constantă a partidului nostru, și, în același timp, în programul pe care-l avem în ceea ce privește reforma statului de drept, să voteze pentru adoptarea acestui proiect de lege, împotriva respingerii.

 

Domnul Victor-Viorel Ponta (din sală):

Corect!

Domnul Sergiu Andon:

Aceasta, de altfel, a fost poziția noastră și în Comisia juridică, unde, acel vot, cum spunea domnul senator Funda, "la mustață", foarte strâns, poate chiar la limita cvorumului, a fost dat în condițiile în care, din motive, după câte știu, obiective, configurația Camerei nu era nici pe departe reflectată și în configurația Comisiei juridice, o parte dintre colegii anumitor grupuri parlamentare având alte activități. Se și întâmplă rar ca, în Comisia juridică, să fie cvorumul la limită. Asta îmi spune mult.

Dar, se spunea aici, aducea domnul secretar Ponta - și toată considerația pentru domnia sa, sper să nu ceară drept la replică - că există o încărcătură politică în acest vot care nu are de-a face, în opinia noastră, cu conștiința dreptului și conștiința reformei care trebuie făcută.

Cred că este mult spus "încărcătură politică". Poate era încărcătură politică la începutul legislaturii, când aveam o încredere mai mare în acest minister, că va face ordine de drept, va rezolva problemele criminalității ș.a.m.d. Nu le-a făcut. În schimb, propunerea legislativă venită din partea uneia dintre eminențele juridice ale Parlamentului, din partea unei formațiuni politice constante în atitudinea proconstituțională, responsabilă și profesionistă, este punctul pe i care trebuie pus în acea căsuță în ceea ce privește reforma instituțiilor statului de drept, reforma justiției, revenirea la normal și la constituționalitate.

Dacă votul n-a fost așa și uneori nu este așa, nu este pentru încărcătură politică. Să o spunem deschis: este datorită hachițelor ministrului justiției, obișnuită să vină și să dicteze la Parlament, să facă fasoane, să-și echivaleze tot ceea ce este mai important pentru integrarea noastră în Europa și pentru rezolvarea restanțelor pe care le avem sub aspectul ordinii de drept, să le echivaleze cu meritul său personal, când nu este nici pe departe așa.

De altfel, spuneam că este mult spus o încărcătură politică. Această identificare a ambițiilor personale ale doamnei ministru al justiției eu am impresia că a scăzut și în cazul Coaliției Guvernamentale și chiar în ochii președintelui.

Spunea domnul secretar Victor Ponta, evoca și s-a evocat și în Comisia juridică o anumită înțelegere de la Cotroceni, la care, într-adevăr, am asistat. Cinstit vorbind, n-a fost chiar o înțelegere, a fost o propunere, o contrapropunere, o condiționare făcută din partea unui partid, în fața președintelui, de a subscrie la o soluție juridică spinoasă la acea dată, cu promisiunea că, ulterior, se va accepta acest punct de vedere care nu este al unui partid sau al unui parlamentar, este al Constituției și al rolului Parchetului și CSM-ului în statul nostru de drept.

Președintele României a fost prudent atunci și nu a făcut, cel puțin de față cu mine, o promisiune, dar a lăsat să se înțeleagă că aceste lucruri se vor produce. Nu se produc, suntem Parlament, hotărâm și, peste voia unor grupuri, cercuri, partide sau persoane, eu vă propun să hotărâm așa cum spune Constituția, așa cum este normal, să votați împotriva respingerii, pentru propunerea legislativă a domnului senator Győrgy Frunda.

Mulțumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Márton Árpád-Francisc.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Nu vreau să invoc încă o dată această înțelegere la care și eu am fost de față, înțelegere care izvorăște din însăși principiul independenței justiției și al unui control reciproc al puterilor din stat, pentru că, în mod evident, atunci când avem un sistem care s-ar putea înființa conform acestei înțelegeri, adică o propunere de numire din partea CSM-ului, adică autoritatea judecătorească, către președintele țării, care este mai aproape de Executiv, posibilitatea acestuia ca, eventual, să nu fie de acord cu acea propunere - iată un control perfect.

Din moment ce această propunere vine din partea Executivului, în mod clar e o linie politică, în mod clar nu mai este vorba despre independența justiției.

Eu știu că mulți dintre dumneavoastră nu prea sunt încântați când văd această carte. Mi s-a mai și spus, chiar săptămâna trecută, că poate am greșit în unele lucruri pe care le-am scris aici. Noi nu credem că am greșit, din contră, noi credem că doar atunci greșim, când încălcăm aceste promisiuni. Și numai pentru aducere aminte. Aici scrie clar, la Dezvoltarea cadrului instituțional: "Restrângerea treptată a competențelor Ministerului Justiției corespunzător creșterii competențelor Consiliului Superior al Magistraturii".

Este o formulare destul de clară și un răspuns la acest deziderat mai clar decât după ce o perioadă de vreme a avut ministrul justiției această posibilitate de a propune numirea procurorilor șefi. Iată, restrângem aceste drepturi ale Ministerului Justiției și le transferăm prin mărirea competențelor CSM-ului.

Da, într-adevăr, erau voci cum că ar fi în pericol un mecanism care a început să funcționeze. Dar noi nu spunem să fie demisă prin această lege orice persoană care este într-o funcție de autoritate în acest domeniu. Nu! Spunem că, de acum în colo, cine va fi numit, cine va fi schimbat se va întâmpla numirea acestora pe baza acestei propuneri.

Deci acele persoane care acum își fac treaba vor rămâne în continuare. Numai că de acum în colo, vom crea un sistem și cei care au apărat, nu au apărat sistemul. Ei s-au gândit că s-ar putea ca un mecanism care ei cred că a început să funcționeze printr-o modificare a legii, cum de obicei din păcate avem acest păcat de a demite întreaga conducere a unei instituții printr-o modificare a legii, să ducă la blocarea acestui demers. Nu este vorba de așa ceva. Cei care sunt în funcție, rămân în funcție. Însă, vom construi un alt sistem - sistemul adevărat de stat de drept.

Și dacă am reușit să vă conving săptămâna trecută pe mulți dintre dumneavoastră să votați pe un principiu corect, am speranța că și săptămâna aceasta foarte mulți dintre dumneavoastră vor vota pentru acest principiu corect.

Vă mulțumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Dacă mai dorește cineva să ia cuvântul? Vă rog, domnule deputat.

O voce din sală:

Este al doilea membru din grup!

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Nefiind vorba de procedură de urgență, îngădui, la dezbateri generale, să ia cât mai mulți. Vă dau și dumneavoastră cuvântul, dacă doriți. Avem timp.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Titus Corlățean:

Mulțumesc, domnule președinte.

Voi fi concis pentru că s-a vorbit, ceva mai devreme, despre angajamentele europene ale României care ar face inoportună această inițiativă legislativă. Și aș vrea să fie lucrurile, totuși, ceva mai clare vizavi de această afirmație care se regăsește, într-o anumită măsură, și în raportul Comisiei juridice. Pentru că ceva mai devreme colegul meu Victor Ponta menționa faptul că închiderea Capitolului "Justiție Afaceri Interne", al Capitolului 24 de negocieri în decembrie 2004 s-a făcut în anumite condiții, într-o anumită formulă legislativă și instituțională, care ulterior a fost modificată, deci la acel moment acea chestiune a constituit angajamentul României față de Comisia Europeană, față de Uniunea Europeană, n-am să mai insist.

Am să spun, încă, un al doilea lucru, pentru că adesea trecem destul de rapid peste lucruri sau poate le ignorăm.

Este vorba de faptul că, în 1998, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat România în cauza Vasilescu. A fost prima condamnare a României la Curtea Europeană de la Starsbourg. Speța respectivă nu este închisă nici la această oră. Ea se află, în continuare, pe rolul Comitetului Miniștrilor Consiliului Europei, care, în sistemul de la Strasbourg, asigură verificarea respectării, de către statul condamnat, a deciziei Curții Europene. Iar motivul este foarte simplu. Curtea Europeană menționează, în raționamentul său în drept, faptul că "Procurorul în România, și mă refer la sistemul instituțional legislativ din 1996-1998, procurorul subordonat ierarhic procurorului general și, în consecință, Ministerul Public, nu beneficiază de garanția de independență față de Executiv, în primul rând de Ministerul Justiției". Și am încheiat citatul, care este chiar foarte exact.

Și la acel moment exista un raport de subordonare, îmbrăcat într-o anumită formă, între procurorul general, procurori și ministrul justiției. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a spus și la acea etapă că este nevoie să fie îndepărtat riscul unei interferențe de ordin politic în judiciar. Atenție! Nu vorbim de persoane.

Discuția este absolut valabilă și astăzi. Nu vorbim de persoane, vorbim de instituții și vorbim de riscul interferenței politicului în sistemul judiciar. Repet, această cauză nu a fost închisă nici - și suntem în 2006 - nici după opt ani la Curtea Europeană, la Comitetul Miniștrilor, de fapt, al Consiliului Europei, pentru că această exigență, și vorbim de o obligație pentru statul român, de a-și modifica legislația în acest sens, această exigență, iată, nu este îndeplinită.

Vorbind de angajamente europene, statul român, potrivit statutului Consiliului Europei, este obligat să-și modifice legislația în acest sens, sancțiunea, în ultimă instanță, pentru abateri repetate și grave fiind excluderea, pierderea calității de membru al Consiliului Europei. Este un angajament european extrem de important.

Al doilea, a fost menționat, se referă la Capitolul "Justiție, Afaceri interne".

Al treilea, pentru că vorbim de Alianța D.A., a fost menționat de colegul de la UDMR. Este vorba de Capitolul 10, paragraf III al Programului de guvernare al Alianței, care spune foarte clar: "Procurorul general - șeful PNA, la acel moment - să fie numit la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii de către președintele statului". Sunt tot atâtea argumente care vin în favoarea sprijinirii inițiativei legislative care a fost prezentată de domnul senator Frunda.

Și, pentru a încheia, ținând cont de concluzia reală a discuțiilor de la Cotroceni, la care am participat, vă anunț că Partidul Social Democrat, Grupul parlamentar al PSD va vota în favoarea acestei inițiative legislative.

Mulțumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Vă rog, poftiți la dezbateri generale, cu rugămintea de a aprecia asupra timpului. Totuși, trebuie să ne pronunțăm prin vot.

Domnul Niculae Mircovici:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor,

Grupul parlamentar al minorităților naționale s-a angajat, de la început acestei legislaturi, să sprijine guvernarea Coaliției care în momentul de față guvernează România și, prin cele 18 voturi, în marea majoritate a cazurilor sub această formă s-a prezentat.

Atunci, însă, când apar situații în care există puncte de vedere diferite în partidele care compun Coaliția, este firesc că Grupul parlamentar al minorităților naționale votează conform Constituției, conform propriilor conștiințe și conform intereselor minorităților naționale pe care le reprezintă.

În situația de față, este firesc, o reală separație a puterilor în stat se poate asigura atunci când Consiliul Superior al Magistraturii își îndeplinește atribuțiile pe care le are. Și cu cât va fi mai puternic Consiliul Superior al Magistraturii, cu atât vom avea o justiție mai independentă.

Pentru aceste considerente, precum și pentru faptul că deputații din acest grup nu au un interes politic direct decât acela al stabilității țării și conform intereselor minorităților naționale de a avea o țară în care separația puterilor în stat să fie un element real, Grupul parlamentar al minorităților naționale, deputații din acest grup, vor vota pentru susținerii inițiativei legislative a domnului senator Frunda.

Vă mulțumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Dacă mai dorește cineva, la dezbateri generale? Dacă nu, o să-mi permiteți să iau cuvântul ca deputat din partea Grupul parlamentar al Partidului România Mare.

(Președintele de ședință vorbește de la tribună.)

Stimați colegi,

Partidul România Mare va vota pentru respingerea respingerii propusă de către comisie. Va vota pentru acest proiect de lege.

Este unul corect și este unul european, așa cum îi place și inițiatorului, domnului Frunda, să spună și când trebuie și când nu trebuie. Acum trebuie, este corect. Într-adevăr, este un proiect european.

S-a vorbit despre independența justiției. Să vă spun un singur lucru. Conform Constituției României, Consiliul Superior al Magistraturii este garantul acestei independențe. A-i lua atributul de propunere de numire înseamnă a știrbi din garanția constituțională a independenței justiției.

O să vă mai spun și altceva, de ce este european. Pentru că ne aflăm pe filiera care ne unește cel mai mult în tradiția dreptului românesc de actualitatea europeană a dreptului.

Este vorba de împrejurarea că instituția procurorilor, absolut necesară, glisează spre forma procedurală a judecătorului de instrucție, care a fost tradițional în dreptul nostru și care este, în continuare, unul dintre factorii instituționali importanți în procedurile penale occidentale. Este vorba și de păstrarea unei tradiții a dreptului de sorginte latină, din acest punct de vedere.

Aș vrea, cu tot respectul inițiatorului, să-i sesizez o împrejurare asupra căreia numai domnia sa poate să se pronunțe. Art. 54 alin. 1, în proiectul de lege, prevede că procurorii generali ș.a.m.d. sunt numiți de președintele României, este constituțional, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul ministrului justiției.

În primul rând, vreau să spun că nu se poate ca un act al Consiliului Superior al Magistraturii să fie avizat de ministrul justiției. Este inacceptabil ca rolul constituțional al Consiliului Superior al Magistraturii să fie supus avizului Executivului. În același timp, nu putem, spun eu, în mod corect, să răpim dreptul ministrului justiției de a face propuneri pentru această funcție, așa cum propuneri poate să facă și Consiliul Superior al Magistraturii. Și, în aceste condiții, aș spune că "Numirea se face de președintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii", sau "de către ministrul justiției, cu avizul-conform al Consiliului Superior al Magistraturii". Subliniez avizul-conform, care însemnează, practic, propunere însușită.

Este o îndreptare și crearea unui echilibru de care am fost văduviți în activitatea Ministerului Justiției, pe de o parte, și a Consiliului Superior al Magistraturii pentru că nu s-a reușit să se țină cumpăna dreaptă între ceea ce însemnează garantul independenței justiției și responsabilul pentru funcționarea justiției.

În încheiere vreau să spun colegilor noștri care alcătuiesc alianța de la guvernare că, prin aceasta, se îndeplinește un paragraf expres al programului de guvernare, care a fost călcat în picioare de către modificările ce au fost impuse prin asumarea răspunderii Legii privind organizarea și funcționarea magistraturii.

Este vorba de faptul, dați-mi voie să citesc din memorie, că la Capitolul "Lupta împotriva corupției" se prevede, în mod expres, de acum în colo, procurorii de la toate instanțele vor fi numiți de Consiliul Superior al Magistraturii, și nu de ministrul justiției, cum se făcea până în prezent. Inexact! Nu se făcea până în prezent așa, dar nici să răsturnăm această frază a programului de guvernare nu se poate, pentru că așa este corect, așa este constituțional și așa vom funcționa în deplină legalitate.

Vom vota împotriva raportului de respingere.

Vă mulțumesc.

(Președintele de ședință se întoarce la prezidiu.)

Dacă mai dorește cineva, la dezbateri generale? Vă rog, domnule deputat.

Domnul Augustin Zegrean:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Partidul Democrat va vota împotriva acestui proiect de lege. Și vom vota împotriva acestui proiect de lege, în primul rând, dintr-un argument de ordin constituțional. Art. 132 din Constituția spune că: "Procurorii își desfășoară activitatea sub autoritatea ministrului justiției". Oricât ați vrea să fiți de europeni, și nu cred că sunteți mai europeni decât noi, cel puțin în dorință, nu puteți trece peste acest text constituțional.

Sigur, este și un alt argument de ordin practic. Nu este acum momentul, când ne-am angajat cu toții, chiar și dumneavoastră, cei din partea stângă a sălii, în lupta împotriva corupției, să schimbăm procurorii, să schimbăm conducerile parchetelor și asta să dureze până la toamnă, pentru că nu este un lucru ușor să faci acum aceste schimbări.

Sunt și alte argumente și domnul Bolcaș mi-a oferit un argument, de aceea am și ieșit după dumnealui să vorbesc, îmi cer iertare că am făcut-o după dumneavoastră, ar fi fost normal să vorbesc înainte; și dumnealui spunea că textul de lege nu poate fi salvat. A spus dumnealui despre ce este vorba și nu vă mai rețin atenția.

Deci noi vă rugăm să votați împotriva acestui proiect de lege acum.

Vă mulțumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Inițiatorul?

Vreau să vă anunț că, din partea Ministerului Justiției, mi s-a cerut cuvântul pe această problemă. Regulamentul nu prevede intervenția unui ministru într-o procedură legislativă, dar Regulamentul spune că ministrul poate interveni în orice fază a dezbaterii.

După domnul Frunda... da, vă rog doamna ministru.

Doamna secretar de stat, vă rog să luați cuvântul.

Vreau să fiu corect și cu Regulamentul și cu dumneavoastră. Vă rog.

Doamna Kibedi Barbara Katalin (secretar de stat, Ministerul Justiției):

Vă mulțumesc mult, domnule președinte.

Distinsă Cameră,

Am ascultat cu multă atenție argumentele care s-au spus, mai multe pentru susținerea inițiativei legislative, și un punct de vedere care nu susține această inițiativă legislativă.

Ceea ce aș dori să subliniez, dincolo de toate argumentele, este următorul fapt. Ca practician, ani de zile am constat ce anume conferă calitatea unui act normativ, fie că acesta este emis de către Guvern, fie că este adoptat de Parlamentul României, și anume ce anume produce în practică, sub aspectul tuturor consecințelor. Și ca aplicabilitate este exact ca și un bun care este proiectat, dacă doriți, de către un inginer și se vede în practică dacă, într-adevăr, a creat ceva valabil, viabil, fiabil ș.a.m.d.

Modificările care au fost aduce Legii nr.303/2004 datează de circa un an de zile. Ele, deja, și-au produs consecințele în practică. Și sub aspectul rezonanței pe care au avut-o în opinia publică internă, dar și cea externă.

Dacă s-ar fi constatat vreo încălcare și vreo periclitare a independenței justiției, care a fost un capitol deosebit de fragil în rapoartele de țară întocmite, în mod cert că, mai ales la ultima poziție pe care a avut-o Uniunea Europeană, exprimată față de ceea ce s-a corectat la Capitolul Justiție, atunci acest aspect ar fi fost imputat, în primul rând pentru că, dacă este atât de grav afectată independența prin această competență a ministrului justiției de a propune vârfurile din parchete, atunci în mod cert nu ar fi fost scăpată din vedere.

De ce această poziție? O să vă rog să-mi mai permiteți să vă rețin atenția înșirând acele state europene unde procedura de numire și de revocare din funcție a conducătorilor parchetelor este aceeași ca cea din legislația care este acum în vigoare. Aceste state sunt: Danemarca, Finlanda, Suedia, Germania, Irlanda, Spania, Portugalia, Cheia, Estonia, Slovenia. Aici ne-am referit și la state foste comuniste și la state care nu au trecut prin acest regim.

Or, în condițiile în care noi nu suntem judecați din exterior, argumentele care s-au mai expus aici, de ordin constituțional, respectiv ce înseamnă atunci și ce rămâne din activitatea procurorilor sub autoritatea ministrului justiției. Vom goli cred că de conținut, acest text, mai ales că problema independenței procurorului, a statutului acestuia este o problemă controversată în întreaga lume. O întreagă Organizație a Națiunilor Unite nu a reușit să dea un răspuns categoric la această problemă. De asemenea, marcanți reprezentanți ai societății civile își doresc să reducă procurorul la un funcționar public în mâna Executivului.

Opiniile sunt extrem de controversate dar, mergând pe consecvența textului din Constituție, pe ceea ce v-am expus dar, mai ales, și aici cred că trebuie subliniată a doua consecință practică pe care și-a demonstrat-o această modificare - ministrul justiției nu monopolizează funcțiile de conducere. Pentru că, până la urmă, așa cum este textul în vigoare, și-a produs efectul, în sensul că acea propunere a ministrului justiției care nu a fost agreată de Consiliul Superior al Magistraturii și a dat un aviz negativ, până la urmă, din punct de vedere al președintelui României a fost judecată în acest sens și a dat o eficiență poziției și opiniei Consiliului Superior al Magistraturii și nu ministrului justiției.

Încă o dată, atunci, primejdia de a afecta independența și sub acest aspect, credem că este înlăturată.

De aceea, punând în cumpănă argumentele pro și contra și, repet, este o problemă extrem de sensibilă și mult disputată în întreaga legislație din lume, și nu numai cea europeană, urmează ca dumneavoastră să judecați.

Noi, oricum, ne menținem poziția care v-a fost comunicată în scris.

Mulțumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, doamna secretar de stat.

Vreau s-o dau exemplu pe doamna secretar de stat care este atentă la limitarea timpului vorbitorului pentru a evita intervențiile, uneori inelegante, ale președintelui de ședință.

Vă rog să-i urmați exemplul.

Din partea inițiatorului, domnul György Frunda, cuvântul de încheiere.

Domnule senator, poftiți.

Domnul Gyorgy Frunda:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamna secretar de stat,

Vă mulțumesc pentru onestitatea și profesionalismul cu care v-ați prezentat argumentele dar, cu toate acestea, susțin cu insistență proiectul meu de lege.

Desigur, putem deschide un capitol ca să discutăm despre procurori, nu din întreaga lume, pentru că e o plajă mult prea largă, dar în Uniunea Europeană fără doar și poate.

În Uniunea Europeană sunt sisteme democratice care funcționează, în care un ministru al justiției poate face numiri pentru că înțelege să respecte legea. Tot așa cum Marea Britanie poate avea un sistem constituțional fără Constituție, tot așa în Germania un ministru al justiției poate numi procurorii fără să-i sune vreodată sau să-i știe cine sunt aceștia, propunerile venind din verificarea îndeplinirii condițiilor pentru îndeplinirea acestora.

Situația în cazul României este diferită și eu cred că în discuțiile pe care reprezentanții Guvernului României le au cu reprezentanții Uniunii Europene, nu trebuie să ne situeze pe poziția elevului silitor care a venit doar să învețe, ci a partenerului de dialog care vine să împartă niște sisteme de valori și caută soluții bune pentru România.

Or, în România, care în ultimii 16 ani, nu se poate spune că a fost ferită de intervențiile oamenilor politici asupra procurorilor, este cert că ceea ce trebuie să facem este întărirea independenței acestora, or, propunerea pe care ne-o faceți dumneavoastră ca și, în continuare, ministrul justiției să facă propunerile, înseamnă că ministrul justiției care, pe lângă dreptul constituțional, de a-și exercita autoritatea asupra unui coleg magistrat, mai are și dreptul ca să-l propună și oricând să existe pericolul de a-l revoca, în această situație eu cred că este o influență politică nedorită asupra activității politicului, asupra activității Parchetului de către politic și dacă dorim ca urmărirea penală ca rechizitoriile să fie apartidice să fie oneste și cinstite, să fie pentru o societate curată și nu pentru a plăti polițe, atunci trebuie să acceptăm propunerea numirii procurorilor șefi de către Consiliul Superior al Magistraturii și nu de către ministrul justiției.

Dați-mi voie să vă dau câteva răspunsuri foarte clare și acesta este efectul principal la care m-am gândit, imposibilitatea influențării deciziei penale a procurorului în urmăririle și în cercetările penale.

În ceea ce privește observațiile aș răspunde domnului deputat, în legătură cu art. 132 din Constituție, ca să fim foarte exacți, alin. 1, spune: "Procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiției". Este vorba despre activitatea lor profesională, nu despre funcțiile de conducere a Parchetelor, deci eu cred că această autoritate a ministrului este asupra tuturor procurorilor, nu asupra a celor care sunt procurori șefi. Deci, această excepție de neconstituționalitate, nu cred că ar fi încununată de succes în fața Curții Constituționale.

În ceea ce privește termenul, și aveți dreptate să ridicați aceste probleme, este evident, domnule coleg, amândoi suntem avocați, tempus lecit actum, în situația în care-mi acceptați procedura, aceasta se va aplica procurorilor de la următorul mandat.

Deci, să fie clar, doamnelor și domnilor colegi, nu înseamnă că mâine vom schimba pe procurorii șefi, pe procurorul general al republicii și pe ceilalți procurori pentru că s-a schimbat legea. Ei își vor duce mandatul până la sfârșit și noul mandat se va face sub imperiul noii legi.

În ceea ce privește propunerea domnului Bolcaș, cu care mă voi înțelege, îmi pare rău, sunt deschis la o soluție de compromis, vă propun să discutăm noi doi. Nu cred că propunerea dumneavoastră este benefică, ar dilua foarte mult puterea concretă a Consiliului Superior al Magistraturii, iar un aviz conform al Ministerului Justiției, pe care-l propun eu, este cel mai slab nivel al avizelor pe care ministrul trebuie să-l dea în 30 de zile. Dacă nu-l dă în 30 de zile se ia act de acest lucru și se fac propunerile.

Vă mulțumesc că m-ați ascultat.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat, că ne-ați acordat și timpul de a trece la vot.

Supun la vot raportul de respingere a proiectului de lege formulat de Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Cine votează pentru raport înseamnă că dorește respingerea proiectului de lege.

Cine votează împotriva raportului înseamnă că dorește adoptarea proiectului de lege. Abținerea e abținere. Procedăm la vot. Vă rog să vă exprimați votul. Mai întâi prezența.

Vă rog să afișați rezultatul.

194 prezenți, 101 împotrivă, 80 pentru, 7 abțineri.

În aceste condiții vom proceda în conformitate cu art. 104 alin. 3 din Regulament, propunerea de respingere fiind respinsă, dezbaterea pe articole se va face într-o ședință ulterioară, conform ordinii de zi.

Având în vedere că termenul de adoptare tacită este pe data de 23, fixez dezbaterea pe articole în ședința de mâine unde figurează pe primul loc. În aceste condiții, problemă de procedură.

Vă rog, domnule deputat.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 17 noiembrie 2018, 2:53
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro