Andrian-Sirojea Mihei
Andrian-Sirojea Mihei
Ședința Camerei Deputaților din 26 iunie 2006
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.113/06-07-2006

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2006 > 26-06-2006 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 26 iunie 2006

5. Prezentarea pe scurt de către deputați a interpelărilor adresate membrilor Guvernului:  
  5.3 Andrian-Sirojea Mihei
 
consultă:

 

Doamna Daniela Popa:

  ................................................

Domnul deputat Andrian Mihei. Trei interpelări aveți, da? Patru interpelări. Aveți cuvântul.

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

Mulțumesc, doamna președintă.

Prima interpelare este adresată Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, domnului ministru Gheorghe Barbu, Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, domnului ministru Radu Mircea Berceanu, și Ministerului Integrării Europene, doamnei Anca Boagiu.

Obiectul interpelării: măsuri de evitare ca marinarii români să-și piardă locurile de muncă pe navele europene.

După integrarea României în Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007, marinarii români riscă să nu mai fie solicitați de armatorii europeni deoarece legislația europeană în domeniul maritim prevede ca navigatorii din țările Uniunii Europene să fie plătiți de armatorii europeni după aceeași grilă de salarizare și, în plus, să le fie plătite de către armatori și asigurările sociale în țara sub al cărui pavilion este înregistrată nava.

Deoarece costurile vor fi mult mai mari decât acum, armatorii vor prefera să nu mai angajeze români.

Există demersuri pentru semnarea unor acorduri de întârziere în aplicarea acestor prevederi, așa cum au fost încheiate înțelegeri de către Polonia și Lituania cu țările Uniunii Europene, sau care sunt măsurile pe care ministerele pe care le conduceți le iau pentru a preîntâmpina acest lucru.

A doua interpelare este adresată Ministerului Economiei și Comerțului, domnului Codruț Șereș, și se intitulează: "Strategii și modalități de implementare ale energiilor alternative în zona costieră".

Zona costieră are un potențial deosebit pentru utilizarea de energii alternative ca de exemplu, energia eoliană, forța valurilor, energia solară etc. La nivelul Ministerului Economiei și Comerțului există strategii de implementare a utilizării energiilor alternative în zona costieră? Și dacă da, care sunt modalitățile de implementare avute în vedere.

Interpelare adresată Ministerului Afacerilor Externe, domnului Răzvan Ungureanu.

A fost lansat Forum-ul Mării Negre pentru dialog și parteneriat care, conform declarațiilor, își propune în principal un dialog politic și o cooperare între țările din această regiune, fiind invitați la acest forum președinți din Amenia, Azerbaidjan, Georgia, Moldova, Ucraina și Rusia.

Pe data de 26 februarie 1993, la Istanbul, reprezentanții parlamentelor a 9 țări: Albania, Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Moldova, România, Federația Rusă, Turcia și Ucraina au adoptat declarația privind instituirea Adunării parlamentare a cooperării economice la Marea neagră, apoi, în 1995 Grecia s-a alăturat adunării ca un al zecelea membru cu drepturi depline, iar Bulgaria a devenit al unsprezecelea membru cu drepturi depline în iunie 1997, ca apoi Serbia și Muntenegru să devină cea de-a a 12 țară.

Adunarea parlamentară este compusă din 70 de parlamentari reprezentând toate cele 12 țări membre ale cooperării economice la Marea Neagră.

În aprilie anul acesta a fost inaugurată la Mamaia euro-regiunea Mării Negre la care au participat peste 150 de reprezentanți ai Consiliului Europei și ai statelor situate în zona Mării Negre: Bulgaria, România, Moldova, Federația Rusă, Ucraina, Georgia, Turcia, Azerbaidjan și Armenia.

Aș avea câteva întrebări legate de aceste evenimente.

  1. De ce atunci când sunt inițiate, organizate, nu se studiază oportunitatea apariției a încă unui astfel de for, versus continuarea și dezvoltarea tradiției celor existente sau măcar preluarea unor discuții începute la anumite nivele și parcurgerea unui drum consecvent și unitar în tratarea unor probleme, chiar dacă euro-regiunea se dorește a fi o colaborare la nivelul autorităților locale Adunarea Parlamentară de cooperare economică la Marea Neagră, una la nivel parlamentar, iar forum-ul după cum a avut invitați la nivel de președinți.
  2. De ce la acest forum nu au fost invitați și parlamentari din Constanța care, cu siguranță, cunosc problemele regiunii în mai mare detaliu și pot contribui la strângerea subiectelor de dialog care ar servi intereselor țării noastre.
  3. De ce la acest forum nu au fost invitați membri ai Adunării Parlamentare a Cooperării Economice la Marea Neagră, care, având o tradiție de peste 13 ani de dialog legat de problemele cooperării în zonă, ar fi adus, cu siguranță, atât o parte din experiența lor, cât și subiecte care au fost sau sunt discutate deja, de un real interes pentru dialogul politic și cooperare din regiune.
  4. De ce n-au fost invitați la forum și parlamentarii, membri ai grupurilor de prietenie cu țările situate în zona Mării Negre, precum și eventuali parlamentari ai minorităților țărilor respective.

Iar ultima interpelare este adresată Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, domnului Barbu Gheorghe, măsuri pentru combaterea exploatării copiilor prin muncă.

Conform site-ului Organizației Internaționale a Muncii, la nivel internațional există 246 de milioane de copii între 5 și 17 ani care muncesc, în loc să meargă la școală.

Potrivit unui studiu realizat de Biroul Internațional al muncii din România, în țara noastră, din cei 3.866.438 de copii cu vârste cuprinse între 5 și 17 ani, aproximativ 200.000 sunt implicați în activități economice, primind o compensație bănească pentru munca prestată, în cele mai multe cazuri munca desfășurându-se fără forme legale.

Potrivit acelorași statistici, doar 1% din aceștia sunt descoperiți de inspectorii muncii.

Exploatarea copiilor prin muncă este rezultatul sărăciei și a lipsei de alternative, și ca țară ce dorim să ne integrăm în Uniunea Europeană ar trebui să punem capăt imediat muncii forțate, prostituției și sclaviei în rândul copiilor.

Pe 12 iunie a fost ziua internațională împotriva exploatării copilului prin muncă. Vă întreb ce măsuri ia ministerul pe care-l conduceți în acest sens și care este strategia pe termen lung pentru a împiedica aceste abuzuri împotriva copiilor și pentru a le permite să-și trăiască cu adevărat copilăria, întru dezvoltare și educare.

Cer răspuns în scris și oral.

Vă mulțumesc.

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti luni, 29 noiembrie 2021, 11:42
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro