Plen
Ședința Senatului din 20 iunie 2006
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.108/30-06-2006

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2006 > 20-06-2006 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 20 iunie 2006

Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru.

Ședința începe la ora 15.30.

Lucrările ședinței sunt conduse de domnul senator Nicolae Văcăroiu, președintele Senatului, asistat de domnii senatori Gavrilă Vasilescu și Ilie Sârbu, secretari ai Senatului.

 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Doamnelor și domnilor senatori, vă rog să vă ocupați locurile.

Permiteți-mi să declar deschisă ședința noastră de azi, anunțându-vă că din totalul de 137 de senatori și-au anunțat prezența 72. Suntem în cvorum de lucru. Lucrările vor fi asigurate de subsemnatul, împreună cu cei doi colegi, domnul secretar Ilie Sârbu, domnul secretar Gavrilă Vasilescu.

Aveți obiecțiuni la ordinea de zi? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră ordinea de zi. Vă rog să votați, domnule Iorgovan. Domnule Iorgovan, vă rog foarte mult, purtați discuția după ședință. Vă rog mult, fără supărare. Avem mult de lucru. Se apropie vacanța, aveți timp pentru dezbateri politice. Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră ordinea de zi. Vă rog să votați. Rog toată lumea de voteze. Să încercăm să ne mișcăm ceva mai repede.

Cu 53 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și 3 abțineri, ordinea de zi a fost aprobată.

Programul de lucru până la ora 19.30. Supun votului dumneavoastră programul de lucru. Vă rog să votați.

Cu 50 de voturi pentru, 2 împotrivă și 3 abțineri, programul a fost aprobat.

Vă atenționez că suntem în cvorum de lucru. Sunt 71 de colegi în sală.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Regatului Țărilor de jos privind acordarea de privilegii și imunități ofițerilor de legătură români la Oficiul European de Poliție, încheiat prin schimb de note verbale, la 17 ianuarie 2006.

Stimați colegi, trecem la pct.1 din ordinea de zi.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Regatului Țărilor de Jos privind acordarea de privilegii și imunități ofițerilor de legătură români la Oficiul European de Poliție, realizat prin schimb de note verbale, la 17 ianuarie 2006.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională. Domnul președinte Maior.

Domnule secretar de stat Alexandru Mircea, aveți cuvântul. Microfonul 8.

 

Domnul Alexandru Mircea - secretar de stat în Ministerul Administrației și Internelor:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, Convenția EUROPOL, încheiată la 26 iulie 1995 prevede că Regatul Țărilor de Jos își asumă obligația de a încheia cu fiecare stat membru EUROPOL câte un acord privind privilegiile și imunitățile ofițerilor de legătură, iar practica a impus, ulterior, regula încheierii unor acorduri similare și cu statele candidate la Uniunea Europeană care cooperează cu EUROPOL pe baze juridice.

În 2003 a fost încheiat la București un Acord privind cooperarea între România și EUROPOL, Acord ratificat prin Legea nr. 197/2004.

În baza acestui acord EUROPOL și al Convenției-cadru de care am vorbit, s-a încheiat un Acord între Guvernul României și Guvernul Regatului Țărilor de Jos privind acordarea de privilegii și imunități ofițerilor români la Oficiul European de Poliție.

Ce prevede? Acest acord prevede, în principal, statutul ofițerilor de legătură care sunt detașați la EUROPOL, respectiv prevederi legate de intrarea, șederea, modul de lucru, protecția personală a ofițerilor de legătură și a membrilor de familie, inviolabilitatea documentelor ofițerului de legătură, facilități și imunități în ceea ce privește comunicările, reglementări privind notificarea, soluționarea diferendelor, aplicabilitatea teritorială a acordului. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Domnul președinte George Maior, vă rog să ne prezentați raportul Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

 
 

Domnul George Maior:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a dezbătut acest proiect de lege și, cu unanimitate de voturi, a hotărât să adopte raport de admitere.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Dezbateri generale. Sunt luări de cuvânt? Domnul senator Vasile. Microfonul 3. Aveți cuvântul.

 
 

Domnul Ion Vasile:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Aș avea o întrebare, câteva precizări legate de statutul acestor persoane. Constat că o bună parte din aceste prevederi sunt aproape identice cu cele din Statutul corpului diplomatic.

Aș vrea să știu dacă în afară de corpul diplomatic, acești ofițeri de legătură mai sunt, nu în ceea ce privește persoanele române care au acest statut în străinătate, ci a altor categorii de persoane din străinătate care beneficiază de acest statut în România.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule secretar de stat, microfonul 8.

 
 

Domnul Alexandru Mircea:

Acordul se referă la o singură categorie de persoane, respectiv la ofițerul de legătură și acest concept este definit prin lege chiar la art.1: "ofițer de legătură înseamnă orice ofițer oficial, detașat la EUROPOL, în conformitate cu art.14 al Acordului", respectiv Acordul EUROPOL.

Precizez că acesta este un Acord-cadru care reglementează situația tuturor ofițerilor detașați la EUROPOL pentru toate statele membre ale Uniunii Europene.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Ideea este, domnule senator Vasile, că ceilalți cu legătura nu se știu. Microfonul 3.

 
 

Domnul Ion Vasile:

Am întrebat altceva. Era vorba de alte categorii de persoane, afară de ofițerii de poliție care lucrează în EUROPOL. Voi mai avea o întrebare.

Afară de ei și de corpul diplomatic, mai sunt și alte categorii de persoane în serviciu care-și desfășoară activitatea în aceleași condiții ale acestor reglementări pe teritoriul României?

Că în ultima vreme se pare că avem tot felul de persoane care se recomandă de la EUROPOL, de la INTERNAȚIONALPOL, de la "mama lui pol" și așa mai departe.

Am vrea să știm aceste lucruri și aș mai vrea să-mi precizați următorul lucru. Cum este reglementat raportul acestor ofițeri de legătură între România și fiecare stat din comunitatea europeană? În funcție de numărul lor, în funcție de numărul populației, în funcție de ce anume acționează acei oameni pe teritoriul nostru și noi în țările lor?

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, domnule secretar de stat. Microfonul 8. Microfonul 8!

 
 

Domnul Alexandru Mircea:

Vă mulțumesc. Cred că domnul senator face o mică confuzie. Acordul se referă la ofițerii de legătură care sunt detașați din România în Regatul Țărilor de Jos. Acordul vizează obligațiile pe care și le asumă Regatul Țărilor de Jos de a asigura facilități și privilegii ofițerilor care-și desfășoară activitatea în această calitate: de ofițeri detașați din România, de exemplu, sau de fiecare stat parte la EUROPOL, respectiv la Haga.

Acordul nu pune în discuție în nici un fel statutul ofițerilor din alte state care lucrează pe teritoriul României ca ofițeri de legătură.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Mai sunt alte luări de cuvânt? Nu sunt. Raport favorabil. Legea are caracter ordinar.

Supun votului dumneavoastră atât raportul, cât și proiectul de lege. Vă rog să votați. Rog toată lumea să voteze.

Cu 62 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și 5 abțineri, au fost adoptate.

Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului între România și Statele Unite ale Americii privind activitățile forțelor Statelor Unite staționate pe teritoriul României, semnat la București, la 6 decembrie 2005.

Trecem la pct.2 al ordinii de zi. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între România și SUA privind activitățile forțelor Statelor Unite staționate pe teritoriul României, semnat la București, la 6 decembrie 2005.

Domnule secretar de stat Anton Niculescu, microfonul 9. Aveți cuvântul.

 

Domnul Anton Niculescu - secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Acordul de acces reglementează coordonatele sprijinului politic, militar, financiar, logistic și juridic care va fi oferit de națiunea-gazdă, prin structurile sale executive, guvern, administrația publică locală și societatea civilă, forțelor armate americane ce vor fi staționate pe teritoriul României, precum și gradul de interacțiune al autorităților române cu comandamentul forțelor SUA și obligațiile reciproce ale părților în procesul de aplicare a prevederilor documentului.

Fiind un document-cadru cu caracter preponderent politic, Acordul de acces stipulează încheierea unor aranjamente de aplicare a prevederilor de bază ale acestuia în următoarele domenii: zonele și facilitățile convenite pentru staționarea, instruirea și antrenamentul forțelor SUA, în Anexa A a Acordului, comitetul mixt - adică organizare, funcționare, atribuții - securitatea zonelor, a echipamentului și personalului forțelor SUA.

Față de cele prezentate mai sus, a fost întocmit proiectul de lege alăturat, pe care vă rugăm să-l aprobați. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Domnule președinte George Maior, vă rog să ne prezentați raportul Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

 
 

Domnul George Maior:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Întrucât este vorba de un acord foarte important, cu o deosebită relevanță politică și strategică, am să dezvolt mai pe larg raportul Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Aș vrea să subliniez încă de la început faptul că atât Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, cât și Comisia pentru politică externă, fie în comun, fie separat, au audiat pe ministrul de externe și pe ministrul apărării în legătură cu conținutul acestui acord și a degajat anumite concluzii cu privire la finalitatea și la relevanța sa în context internațional și bilateral pentru România.

În primul rând, aș vrea să subliniez importanța Acordului de Acces în relațiile cu SUA pentru poziția României în context politico-militar și de securitate european și internațional și faptul că încheierea acestui Acord face parte dintr-un proces strategic de ansamblu reflectând viziunea apropiată a celor două țări asupra modului de abordare a problemelor strategice și a amenințărilor militare și non-militare.

În fine, faptul că în conținutul său Acordul dezvoltă, într-un mod pragmatic, progresul și elementele de cooperare militară, concomitent cu anumite efecte secundare din punct de vedere economic și comercial.

Aș vrea să menționez, de asemenea, că în cadrul ședințelor despre care menționam, membrii celor două comisii au făcut o serie de observații și au solicitat o serie de explicații asupra unor elemente aparent de neclaritate sau ambiguitate în legătură cu anumite prevederi din acest acord, formulând niște recomandări referitoare la subiectele care se impun a fi reglementate, așa cum sublinia și domnul secretar de stat, în aranjamente ulterioare, conform prevederilor din art.11 din Acord.

Astfel, am recomandat ca responsabilitățile, voința și perspectivele politice externe ale României, interesul național, să fie avute foarte bine în vedere și explicit formulate în aceste aranjamente de aplicare:

  • obligativitatea părții americane privind consultări la nivel politic și militar cu autoritățile din România, în eventualitatea planificării unor operațiuni militare de pe teritoriul românesc, orientate către terțe zone;
  • reglementarea jurisdicției penale și civile asupra personalului militar american dislocat, avându-se în vedere că, în situații și cazuri de o importanță deosebită pentru România, Guvernul României și opinia publică, renunțarea la jurisdicție să poată fi retrasă, autoritățile române exercitând propria lor jurisdicție.
  • în sfârșit, întrucât aspectele referitoare la posibila amplasare a unui sistem antirachetă pe teritoriul românesc exced actualului Acord, s-a recomandat că se impune reglementarea sau eventualitatea reglementării acestora într-un aranjament separat dacă această problemă va fi vreodată pusă.

Cu aceste observații, care sunt, de altfel, incluse și în avizul Comisiei pentru politică externă, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, cu unanimitate de voturi, a hotărât să adopte raport de admitere la proiectul de lege pentru ratificarea Acordului între România și SUA privind activitățile forțelor Statelor Unite staționate pe teritoriul României. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Stimați colegi, intervenții sunt? Domnul senator Lupoi, după care domnul senator Funar. Microfonul 2, vă rog.

 
 

Domnul Mihail Lupoi:

Domnule președinte,

A expedia într-un text, într-un viitor acord, fără un termen definit, constrângerea de a consulta partea română în lansarea unor acțiuni către terțe țări mi se pare că ne poate duce într-o mare fundătură și poate crea României mari probleme.

Eu sunt de acord că nu putem modifica acest acord stabilit de ambele părți, dar mi se pare că o precizare a datei până la care se va face un addendum la acord sau știu eu ce fel de înțelegere referitoare la lansarea de atacuri de pe teritoriul României către terțe țări, având în vedere situația internațională, se impunea o dată precisă, până la care să se facă acest acord.

De asemenea, acest viitor acord, a cărui dată aș vrea să o cunoaștem sau măcar un termen până la care să se încheie, trebuie, obligatoriu, să conțină clauza respectivă, cu jurisdicția, pentru că știm cu toții ce a însemnat cazul Teo Peter.

De aceea, nu știu cum să procedăm, să găsim o soluție de compromis, dar să dăm un termen până la care acest acord să fie făcut, pentru că, altfel, este, așa, o declarație de bune intenții și ne putem lovi și peste cinci ani de aceeași problemă, pentru că nu spune nicăieri când se va încheia acel acord.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Un acord presupune două părți, domnule senator Lupoi, și nu poți să stabilești unilateral un termen.

Domnul senator Funar.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am trei întrebări pentru reprezentanții Guvernului.

Prima: de ce acest Acord între România și Statele Unite ale Americii a fost trimis la președintele țării și apoi președintele a dat un decret și a ajuns, conform Constituției, la Parlament, iar în cazul Acordului dintre România și Ungaria privind Fundația "Gojdu" ați aplicat alt tratament, încălcând Constituția?

Mai simplu: de ce în relația cu americanii respectați Constituția României, iar în cazul actului de trădare națională cu Ungaria încălcați Constituția?

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

La cel de-al doilea nu vă poate răspunde. La primul, este Constituția, care vă dă răspuns. Dar, mă rog. A doua întrebare.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte. V-am apreciat foarte mult când erați prim-ministru al României. Acum m-am adresat, însă, membrilor Guvernului condus de premierul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu.

Cea de-a doua întrebare: de ce la art.II pct.2 din capitolul "Folosirea facilităților și zonelor" ați înscris "fără chirie", Statele Unite să folosească poligoanele și bazele militare românești fără chirie?

Cea de-a treia întrebare: dacă cunoașteți ce chirie percepe Bulgaria pentru bazele americane?

Mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, domnule secretar de stat. Microfonul 9.

 
 

Domnul Anton Niculescu:

O să răspund la prima întrebare. La a doua, rog colegii de la Ministerul Apărării Naționale să răspundă.

Acordul cu Statele Unite ale Americii a fost semnat la București de cei doi miniștri de externe, doamna Condolezza Rice și domnul Răzvan Ungureanu. Prin urmare, acesta a fost traseul, a trebuit să-l trimitem la Președinție.

Despre Acordul privind Fundația "Gojdu" nu cred că este cazul să vorbim acum.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Trebuia să completați, stimate coleg, că Acordul cu Statele Unite este un acord la nivel de state, între România și Statele Unite ale Americii, în timp ce Acordul privind Fundația "Gojdu" este un acord între guverne. Deci, în primul caz, s-a mers pe formula prevăzută de Constituție, președintele semnează.

Domnul secretar de stat, vă rog, microfonul 10.

 
 

Domnul Marius Bălu - secretar de stat la Ministerul Apărării Naționale:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Sunt Marius Bălu, secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale.

În legătură cu plata chiriei, acordul bilateral consacră principiul potrivit căruia forțele americane nu plătesc chirie pentru facilitățile puse la dispoziție, pornindu-se de la premisa că Ministerul Apărării Naționale nu plătește chirie pentru imobile aflate în administrare proprie.

Coroborând acest principiu cu prevederile art.9 din Acordul între statele părți la Tratatul Atlanticului de Nord cu privire la statutul forțelor lor, semnat la Londra, la 19 iunie 1951, ratificat prin Legea nr.362/2004, reiese că serviciile și utilitățile determinate de folosirea acestor facilități sunt plătite de partea americană, în aceleași condiții în care sunt plătite de către Ministerul Apărării Naționale. În situația în care forțele americane vor solicita folosirea unor imobile sau terenuri care nu aparțin Ministerului Apărării Naționale, operațiunile juridice respective se vor supune dreptului comun, iar plata unor sume reprezentând chirii sau alte costuri se va face în condițiile stabilite prin contractele încheiate între aceste forțe și proprietarii imobilelor sau terenurilor respective.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc. Domnul senator George Maior. (Domnul senator Ion Vasile solicită cuvântul.)

Unul de grup, domnule Vasile, dar supun la vot și prelungim dezbaterile. Din partea PSD... Acum suntem la dezbateri.

 
 

Domnul George Cristian Maior:

Mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

(intervenție neinteligibilă din sală a domnului senator Ion Vasile)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Aveți o întrebare? Vă dau cuvântul.

 
 

Domnul George Cristian Maior:

Stimați colegi,

Într-adevăr, suntem în fața unui acord - nu mă feresc să spun - cu caracter istoric și tocmai de aceea ne exprimăm dezamăgirea că de la aceste dezbateri lipsesc ministrul afacerilor externe și ministrul apărării, care nu numai că ar fi putut da expresie, într-adevăr, conținutului deosebit, politic și strategic al acestui acord, dar ar fi putut, cu siguranță, să răspundă la întrebările complexe legate de încheierea sa.

Aș vrea să subliniez faptul că Grupul PSD susține acest acord. Este vorba aici de un aspect de continuitate majoră, practic, în politica externă și de securitate a României. Discuțiile pe aceste probleme au început încă din anii 2001 - 2002, s-au dezvoltat și în contextul integrării României în Alianța Nord Atlantică, au mers pe linia dezvoltării calitative a relației cu Statele Unite, astfel încât, iată că s-a ajuns, în final, la încheierea unui asemenea acord.

Desigur, aranjamentul este foarte complex, din punct de vedere al implicațiilor economice, al implicațiilor juridice, al implicațiilor militare. Fără îndoială, există prevederi care pot fi interpretate și care trebuie interpretate într-un spirit care să confere, pe de o parte, aspectul de suveranitate și independență al ambelor state, dar, pe de altă parte, să sublinieze o convergență clară de interese strategice a ambelor state în această zonă a lumii, în această zonă a Europei.

Există deci aspecte care se referă la suveranitatea națională foarte clar, dar și aspecte care vin pe această linie de interconectare, de interdependență de interese româno-americane în ceea ce privește securitatea și înțelegerea securității în această parte a lumii.

Tocmai de aceea, având în vedere caracterul complex al conținutului, noi, la nivelul comisiei, ne-am străduit și, de multe ori, am avut discuții îndelungate cu ministrul apărării, cu ministrul de externe, pe interpretarea acestor prevederi, și am venit cu aceste recomandări, care au o anumită valoare, nu aș zice că nu au, din punct de vedere al conținutului și modului de aplicare a acordului. Nu este un acord ușor, care să poată fi aplicat întotdeauna liniar și, tocmai de aceea, opinia publică trebuie să-l recepteze ca atare și în lumina acestor observații.

Cu acestea spuse, reiterez intenția Grupului PSD de a susține acest acord. Suntem convinși că el va avea efecte pozitive asupra securității regionale, asupra rolului internațional al României și, până la urmă, chiar indirect, și anumite efecte benefice din punct de vedere economic și comercial.

Mulțumesc foarte mult.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Ion Vasile, o întrebare. Microfonul 3.

 
 

Domnul Ion Vasile:

Domnule președinte,

Având în vedere polemica ce a apărut în cadrul Comunității Europene, către care noi ne îndreptăm, privind o anumită temă înscrisă în acest acord și în aceste recomandări făcute de către comisie și întrucât cred că este absolut necesar ca Senatul să fie foarte bine informat asupra unor aspecte, aș întreba reprezentanții Guvernului dacă există un studiu comparativ privind aceste reglementări ale jurisdicției penale și civile asupra personalului militar american dislocat - fac o paranteză și spun, am avut câteva evenimente de care nu prea am vrea să ne amintim - închid paranteza și întreb dacă există acest studiu comparativ privind această reglementare în țările membre NATO.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator George Maior.

 
 

Domnul George Cristian Maior:

Îmi permit să răspund eu, dacă nu avem prezența miniștrilor. Poate vor să completeze și secretarii de stat. Există un studiu comparativ, există o simetrie a acestui acord în ceea ce privește încheierea sa, de la metodologie la conținut, între Statele Unite, chiar și la vecinii noștri bulgari, și chiar la alte state cu care Statele Unite ale Americii au încheiat asemenea acorduri, ușoare nuanțe, poate, de abordare în ceea ce privește acordul cu noi.

Poate spun mai mult cei doi reprezentanți ai ministerelor.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Doriți să mai interveniți? Nu.

Mai sunt intervenții? Nu sunt.

Stimați colegi, avem un raport favorabil, fără amendamente, legea are caracter ordinar, deci voi supune votului dumneavoastră atât raportul, cât și proiectul de lege.

Vă rog să votați.

Cu 69 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă, 2 abțineri s-a adoptat.

 
Respingerea propunerii legislative privind abrogarea alineatului (2<sup>4</sup>) al articolului nr. 26 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997.

Trecem la pct. 4 din ordinea de zi, propunerea legislativă privind abrogarea alin.24al articolului nr.26 din Legea nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 și ale Legii nr.169/1997.

Suntem în fața unei inițiative legislative.

Inițiatorii sunt prezenți? (discuții la masa prezidiului)

Sunt la pct.4? Scuzați-mă. Acum să mergem pe acesta și revenim la pct.3. Inițiatorii sunt? Nu sunt. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări...

Domnule Șerban Nicolae, deci intrăm pe pct.4 întâi și revenim la pct.3. (discuții în sală)

Deci, rețineți că suntem la pct.4 - că am sărit pct. 3 și revenim - la propunerea legislativă privind modificarea Legii nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate.

Aveți cuvântul, domnule președinte.

 

Domnul Eckstein Kovacs Peter:

Mulțumesc, domnule președinte.

Raportul este de respingere la propunerea legislativă privind abrogarea alin.24al art.26 din Legea nr.1/2000.

Această inițiativă a fost avizată negativ de Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală. La dezbateri, ne-a onorat cu prezența chiar ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale, care a solicitat respingerea propunerii legislative.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Domnul vicepreședinte Remus Baciu. Microfonul 10, vă rog.

 
 

Domnul Remus Baciu - vicepreședintele Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților:

Vă mulțumesc.

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative. Motivul este acela că nu am considerat justificată abrogarea alin.24al art.26, întrucât nu contravine alin.2 al aceluiași articol, ci am apreciat că instituie un regim derogatoriu de la acesta.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dezbateri generale, luări de cuvânt. Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere. Votând "da", sunteți de acord cu raportul, votăm respingerea legii.

Vă rog să votați.

Cu 57 de voturi pentru, 5 împotrivă, 3 abțineri, proiectul de lege a fost respins, raportul a fost adoptat.

 
Dezbaterea și respingerea propunerii legislative privind promovarea surselor regenerabile și neconvenționale de energie termică.

Trecem la punctul 3 din ordinea de zi, propunerea legislativă privind promovarea surselor regenerabile și neconvenționale de energie electrică.

Comisia economică. Inițiatorul, aveți cuvântul, domnul senator Viorel Arion. Microfonul 9.

 

Domnul Viorel Arion:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Scopul prezentei propuneri legislative este crearea unui cadru legal necesar pentru economisirea energiei termice și pentru utilizarea în mai mare măsură a surselor de energie regenerabilă și altor surse de energie neconvențională.

În acest scop, se propune introducerea unui sistem de certificate de economie de energie care se acordă acelor persoane juridice, inclusiv persoane juridice formate prin asocierea de persoane fizice care produc energia termică, pornind de la resurse regenerabile de energie.

Practic, nu am făcut decât să punem în practică câteva obligații pe care România și le-a asumat și am să fac doar precizarea că în România punerea surselor regenerabile de energie, consumul total de resurse primare urmează să ajungă la 11% în anul 2010 și la 11,2% în anul 2015.

În acest sens și pe baza acestor argumente, am elaborat această propunere legislativă.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Vă rog, domnul președinte al Comisia economică, industrii și servicii să ne prezentați raportul.

 
 

Domnul Claudiu Tănăsescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor legate de această inițiativă, comisia a hotărât cu majoritate de voturi respingerea propunerii legislative, pentru următoarele considerente.

În primul rând, proiectul de lege conține elemente care se regăsesc în alte reglementări. Nu le mai enumăr, sunt destule.

În al doilea rând, atribuțiile autorităților competente, inclusiv în domeniul utilizării surselor regenerabile de energie, sunt stabilite prin legislația actuală și există și propunerea de realizare a certificatelor de economie de energie care este prematură deoarece proiectul din Directivele Uniunii Europene cu privire la eficiența utilizării energiei la consumatorii finali și la serviciile energetice, care introduce noțiunea de certificate albe, nu a fost încă aprobat de Consiliul și Parlamentul European.

Din aceste motive, noi propunem plenului respingerea propunerii legislative. Ea face parte din categoria legilor ordinare, iar Camera decizională este Camera Deputaților.

Am să fac o mică completare, dacă îmi permiteți, domnule președinte. Aici, ținând cont de faptul că am ajuns la capitolul de energie termică, spun, chiar dacă nu are o legătură directă, poate că, totuși, dumneavoastră o să dați dispoziții secretarului general să ia măsurile necesare ca să putem să beneficiem de un aer condiționat pentru că, altfel, o să ne coacem ca sfeclele și o să rămâneți fără noi.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Și noi ne dorim să fie un aer condiționat bun, mai durează până o să-l avem.

Vă rog, domnul președinte Silviu Lefter, microfonul 8.

 
 

Domnul Ioan Silviu Lefter - președintele Agenției Naționale pentru Conservarea Energiei:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Față de cele spuse de domnul președinte, aș mai completa doar că acest act normativ conține elemente care se regăsesc în alte reglementări, precum Legea privind utilizarea eficientă a energiei, nr.199/2000, cu modificările și completările ulterioare, Legea energiei nr.318/2003, Hotărârea Guvernului nr.443 din 2003 privind promovarea producției de energie electrică din surse regenerabile de energie, Hotărârea Guvernului nr.1892 din 2004 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie.

Față de cele prezentate, propunem plenului Senatului respingerea propunerii legislative.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Dezbateri generale, luări de cuvânt.

Domnul senator Funar, aveți cuvântul. Microfonul 2.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Onorat Senat.

Am două întrebări. Una, pentru reprezentantul Guvernului și, a doua, pentru inițiator.

În cazul reprezentantului Guvernului, urmează astăzi, la punctul 8 din ordinea de zi, să luăm în discuție proiectul de Lege privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale.

Acest proiect de lege copiază 90% legea existentă în vigoare.

Întrebarea simplă : De ce folosiți două unități de măsură?

Dacă vine un senator cu o propunere legislativă și preia din legislația existentă anumite reglementări sunteți contra, dar atunci când dumneavoastră, Guvernul, plagiați o lege votată în Parlament, aveți o altă atitudine.

Și o întrebare pentru inițiator.

De ce credeți, domnule senator, că Guvernul nu vă susține? Pentru că faceți parte din PNL?

Mie mi se pare bună această inițiativă legislativă.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să rețineți că domnul președinte este șeful Agenției și nu este membru al Guvernului, deci, nu se potrivește întrebarea.

Dar, mă rog, vă rog să răspundeți.

 
 

Domnul Ioan Silviu Lefter:

Da, aveți dreptate, domnule președinte.

Aș vrea să răspund la partea a doua a întrebării domnului senator.

Într-adevăr, din discuțiile pe care le-am purtat atât la Comisia economică, industrii și servicii, cât și cu domnul senator Arion Viorel, inițiatorul acestui act normativ, se vede clar că este de dorit emiterea unui act normativ privind stimulentele fiscale privind utilizarea energiei din regenerabile, lucru care, de altfel, îl vom propune probabil Senatului într-o sesiune următoare, sub o altă formă.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Arion, microfonul 9.

 
 

Domnul Viorel Arion:

Domnule senator, e drept că o bună parte din prevederile legii sunt preluate din alte legi, dar, am făcut-o doar ca să dăm mai multă claritate acestui proiect de lege. Ceea ce este de fapt esența proiectului de lege era de fapt extinderea sistemului de certificate verzi și la energia termică.

În motivația prezentată în fața comisiei de către reprezentanții Guvernului, care nu sunt acum de față, motivul principal a fost că, în momentul de față, la nivelul Parlamentului European, se lucrează pe o inițiativă legislativă, pe un proiect de lege care să încerce să generalizeze acest sistem la nivelul întregii Uniuni Europene.

Până atunci, vreau să vă informez că, împreună cu domnul director Lefter, aici de față, noi am încercat să extindem proiectul de lege și facilitățile care se acordă acestor producători să fie mult mai ample, din păcate, ne-am lovit de opoziția Ministerului Finanțelor Publice și, într-un fel, opoziția este perfect justificată pentru că asemenea facilități ar impune modificarea Codului fiscal.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult. Dacă mai sunt intervenții?

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei, raport de respingere.

Vă rog să votați, stimați colegi.

Cu 47 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă și 4 abțineri, raportul a fost adoptat, proiectul a fost respins.

 
Respingerea propunerii legislative privind abrogarea alineatului (2<sup>4</sup>) al articolului nr. 26 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997.

Stimați colegi, revin la punctul 4 din ordinea de zi. Legea are caracter organic.

Noi am dat un vot sub nivelul de lege organică, ca urmare, nu am luat o decizie privind proiectul de lege.

Legea este organică, nu putem aștepta joi, astăzi este ultima zi de aprobare tacită.

Deci, supun votului dumneavoastră proiectul de lege prezentat de inițiator.

Vă rog să votați.

Votând "nu", sunteți de acord cu comisia, votând "da", sunteți pentru.

19 voturi pentru, 37 de voturi împotrivă și o abținere, proiectul de lege a fost respins.

Dezbaterea și adoptarea propunerii legislative pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritățile administrației publice și instituțiile publice, aprobată prin Legea nr. 247/2002, cu modificările și completările ulterioare.

Trecem la punctul 5 din ordinea de zi, propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritățile administrației publice și instituțiile publice, aprobată prin Legea nr.247/2002 cu modificările și completările ulterioare.

Da, este inițiativă legislativă.

Doamna senator Ciornei, microfonul 10.

 

Doamna Silvia Ciornei:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.80/2001 s-au stabilit unele normative de cheltuieli pentru autoritățile administrației publice și pentru instituțiile publice, normative ce privesc aparatul propriu al consiliilor locale și județene, acțiunile de protocol, dotarea cu autoturisme și consumul de carburanți, precum și costurile pentru telefon.

Inițiativa legislativă pe care v-o supun atenției este simplă. Ea prevede completarea prevederilor actuale pentru a se permite recuperarea prejudiciilor aduse bugetului de stat pentru încălcarea acestor plafoane maximale de cheltuieli.

Având în vedere cele prezentate, vă rog, doamnelor și domnilor senatori, să votați pentru această inițiativă legislativă care are scopul de asigura o cheltuire justă și eficientă a fondurilor publice.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Domnul președinte Dan Cârlan ne va prezenta raportul Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

 
 

Domnul Dan Cârlan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Raportul este de admitere, cu cinci amendamente admise.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Din partea Guvernului, domnul Septimiu Buzașu, microfonul 9.

 
 

Domnul Septimiu Buzașu - secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului:

Guvernul susține inițiativa legislativă în forma aprobată de raportul comisiei.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dezbateri generale, luări de cuvânt.

Doamna senator Vedinaș Verginia, microfonul 2.

 
 

Doamna Verginia Vedinaș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În ciuda faptului că a fost o inițiativă legislativă care a avut numai un articol, la noi, în comisie, au fost ample dezbateri pentru că s-a urmărit să se consacre o altă concepție cu privire la modul în care sunt cheltuite sumele de bani de către autoritățile și instituțiile publice, despre consecințele încălcării și chiar puteți observa că prin amendamentele formulate, față de versiunea inițială a legii, au fost operate unele reduceri în ceea ce privește contravențiile, tocmai pentru că am considerat necesar că nu neapărat aspectul punitiv, sancționator trebuie să primeze prin această ordonanță, ci și crearea condițiilor. Până la urmă, a face economie nu este un scop în sine, dacă, atunci când faci economie, consecințele afectează calitatea activității autorităților sau instituțiilor publice.

S-au făcut amendamente care îmbogățesc conținutul inițiativei, astfel cum a fost el conceput de inițiator și noi susținem proiectul de lege în forma în care a fost completat cu amendamentele.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Simionescu. Microfonul 3.

 
 

Domnul Aurel Gabriel Simionescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În primul rând, vreau să spun că și noi vom susține inițiativa legislativă pentru că am considerat și considerăm că, dincolo de sancțiunea care se aplică pentru depășirea unor normative, este firesc să se și recupereze prin reconstituire creditele bugetare utilizate prin depășirea celor aprobate.

Am aprobat însă prin amendamentele despre care a vorbit și doamna Vedinaș și unele excepții și cred că Guvernul va trebui să reanalizeze, să vină cu un proiect de lege pentru că, încet-încet, această ordonanță și legea care a aprobat-o tinde să devină o lege care acceptă foarte multe excepții, care vor deveni o regulă. Și cred că nu este corect să mergem în continuare cu foarte multe excepții.

În rest, așa cum am spus, vom susține această inițiativă.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Dacă mai sunt intervenții? Nu mai sunt. Dacă sunt intervenții pe cele cinci amendamente? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră raportul cu cele cinci amendamente admise de către comisie.

Vă rog să votați.

Cu 67 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă și 2 abțineri, s-a adoptat.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege.

Vă rog să votați.

Cu 65 de voturi pentru, un vot împotrivă și 3 abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

 
Continuarea dezbaterii și adoptarea propunerii legislative pentru completarea Legii apiculturii nr. 89/1998.

Trecem la punctul 6 din ordinea de zi, propunerea legislativă pentru completarea Legii apiculturii nr.89/1998.

Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și silvicultură, vă rog, domnul vicepreședinte David Gheorghe.

Inițiatorul, vă rog, aveți cuvântul.

Vă rog, domnule vicepreședinte David, să ne prezentați raportul suplimentar.

 

Domnul Gheorghe David:

Domnule președinte,

Cu acordul dumneavoastră aș prezenta un raport suplimentar referitor la cele două propuneri legislative pentru că au același obiect de reglementare.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu :

Vă rog, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Gheorghe David:

Propunerile au ca obiect de reglementare completarea Legii apiculturii nr.89/1998 cu modificările ulterioare, în sensul acordării unor facilități pentru apicultori prin acordarea de credite subvenționate, amplasarea gratuită a stupilor pe fondul forestier, precum și pentru achitarea tarifului de utilizare a drumurilor naționale pentru o perioadă determinată.

În conformitate cu prevederile art.74, s-a întocmit un singur raport suplimentar pentru cele două propuneri legislative.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu 6 voturi pentru și 5 împotrivă, întocmirea raportului suplimentar de respingere pentru cele două propuneri legislative din următoarele considerente: facilitățile financiare privind procurarea de stupi și familii de albine; acordarea de credite pentru procurarea de tehnologie specifică precum și pentru retehnologizarea capacităților existente sunt cuprinse în Legea nr.150/2003 cu modificările și completările ulterioare ale Legii nr.231/2005, ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr.108/2001, aprobată prin Legea nr.166/2002.

2. Propunerea privind achitarea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale pe perioada utilizării este cuprinsă într-o propunere legislativă privind modificarea Ordonanței Guvernului nr.15/2002. Prin Legea apiculturii nu se pot institui prevederi cuprinse în alte legi specifice.

3. Există legislație în vigoare care prevede amplasarea gratuită a stupilor în fondul forestier.

Prin natura reglementărilor, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu :

Mulțumesc. Reprezentantul Guvernului, de acord cu respingerea primului proiect? Microfonul 9, vă rog.

 
 

Domnul Septimiu Buzașu - secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului:

Este de acord cu propunerea comisiei.

Nu putem susține această inițiativă legislativă.

În plus, față de ce a spus comisia, în ceea ce privește tariful de utilizare a drumurilor naționale, el face obiectul unui acord cu Comisia Europeană, pe care nu putem să îl încălcăm.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu :

Dezbateri generale? Intervenții?

Domnul Funar, aveți cuvântul. Microfonul 2, vă rog. Domnul Daea, vă rog.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte.

Permiteți-mi pentru reprezentantul Guvernului să pun o singură întrebare referitoare la rovignetă.

Eu am avut o propunere legislativă pe această temă, ea a fost respinsă sub pretextul că Guvernul are nevoie de bani și nu o poate accepta, dar același Guvern al României a introdus pentru cetățenii străini dreptul să cumpere rovingnetă de o zi, de șapte zile, de o lună, de trei luni, de șase luni și de un an.

Am pus și repet întrebarea, am discutat-o la comisie, o adresez acum în plenul Senatului că am această ocazie:

de ce stabiliți prin lege o discriminare între cetățenii români și cetățenii străini?

De ce românilor, în țara lor, în Guvernul actual, susținut de "patrulaterul negru", cum l-a denumit domnul președinte Vadim, PD-PNL - PC - UDMR, nu le dați șansa la ei acasă să aibă aceleași drepturi cu străinii și nu le dați șansa apicultorilor să-și cumpere rovingnetă pentru o zi, trei sau șapte zile?

Ce câștigați având o asemenea atitudine împotriva românilor?

Mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu :

Domnule secretar de stat,

Vă rog să răspundeți.

Microfonul 9, vă rog.

 
 

Domnul Septimiu Buzașu:

Această Lege a rovignetei este făcută din anul 2003, ea prevede, conform directivelor europene, angajamentul României de a permite utilizarea rovignetei fracționate pentru transportatorii străini și Guvernul României din 2003 își asumă obligația că pentru cetățenii români ea este anuală.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu :

Mulțumesc.

Domnul senator Daea, vă rog. Domnule Moraru, nu suntem pe inițiativa dumneavoastră legislativă, discutăm punctul 6.

Reluăm acolo, acum suntem pe primul.

Domnul Daea, vă rog. Microfonul 4, vă rog.

 
 

Domnul Petre Daea:

Mulțumesc, domnule președinte al Senatului.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Încerc astăzi sentimentul dublu de regret față de data trecută când, de la același microfon, pentru aceeași propunere de act normativ, atrăgeam atenția colegilor din Senatul României să dăm curs unui demers legislativ necesar, util și, spun eu, suficient de fundamentat, având în vedere faptul că interesul pe care îl generează promovarea unui astfel de act normativ are în vedere atât armonizarea cu legislația Uniunii Europene, dar și nevoia de reglementare internă, dată fiind cerința unui sector extrem de important pentru țara românească, anume acela al apiculturii.

Spuneam, dublul regret, pentru că, la intervenția din plen, stimatul nostru coleg, senatorul Berceanu, sesizând importanța actului normativ, a solicitat plenului Senatului votul pentru a retrimite actul normativ la comisie, în așa fel încât el să vină în plen ca o nouă propunere cu echilibrul celor două inițiative având în vedere că vizează același domeniu.

Din nefericire, nu s-a întâmplat așa, am văzut înțelegerea politică de fiecare dată, cade înainte de a se formula, e bine că nu au aflat și albinele, la intrarea și ieșirea din urdiniș, de înțelegerile politice, că altminteri nu am mai vedea miere și atunci am rămâne cu gustul amar că ce stabilim într-o dată, în același plen, pe aceeași problematică, schimbăm, din raționamente greu de înțeles pentru un om care înțelege, în sensibilitatea lui, ce înseamnă a pune cărămida construcției pe un domeniu care necesită o asemenea intervenție.

Motiv pentru care, fac apel în Senatul României, fără a intra în fundamentarea tehnică a actului normativ, întrucât el a avut, zic eu, suficientă dezbatere în comisie, fac apel la colegi să dea curs acestei inițiative legislative.

Dacă astăzi nu o facem, stimați colegi, nu are rost să mai trecem în programul de dezbateri al Senatului României un asemenea act normativ pentru că vremea îl depășește și dacă îl depășește vremea, haideți să fim atenți la vremurile noastre și să proiectăm, dacă vrem, și dacă înțelegem și dacă dorim, în condițiile în care stabilim, într-o discuție, în plenul Senatului să reflectăm asupra construcției actului normativ și nu asupra modalității de a-l respinge, pentru că, stimați colegi, data trecută am avut raport favorabil.

Iată, în înțelepciunea noastră am găsit, după o săptămână de zile argumente care să ne determine să respingem ceea ce data trecută am aprobat.

Această inconsecvență arată două lucruri, pe de-o parte lipsa noastră de înțelegere a fenomenului și, în al doilea rând, lipsa noastră de înțelegere politică, în condițiile în care votul nostru a însemnat un gest politic convenit pentru a da substanță actului normativ și nu pentru a-l respinge.

Noi vom vota pentru aprobarea acestui act normativ, iar dacă dumneavoastră astăzi, puterea, votați altfel, poate vă gândiți la o inițiativă în acest domeniu, când s-o pune zăpada și vor avea nevoie albinele să culeagă ceea ce este nevoie în deplasarea pe care o fac cei care au dragoste față de acest sector și un minim interes pentru ceea ce înseamnă apicultura.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Pereș Alexandru, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Desigur, trebuie să recunoaștem cu toții importanța apiculturii ca o preocupare străveche și, în general, aducătoare de venit. De asemenea, apicultura, ca, de altfel, toate sectoarele agricole, a avut în ultimii ani un trend descrescător, tocmai datorită slabei stimulări a apicultorilor.

Totuși, completările propuse a fi făcute la Legea nr.89/1998 prin prezentul proiect legislativ sunt, însă, cuprinse în legislația existentă - de fapt s-a spus și în raportul comisiei - cu excepția, bineînțeles a plații fragmentate a rovignetei pentru perioadele pe care inițiatorii l-au cerut de o zi, o săptămână, 30 zile sau niște perioade mai lungi.

Acest lucru a fost o scăpare, o nedreptate care trebuie corectată și adaptată și altor categorii de producători agricoli sau chiar cu alt domeniu de activitate, care folosesc temporar rețeaua de drumuri naționale.

Cred că domnul senator Berceanu a cerut retrimiterea la comisie a celor două propuneri legislative tocmai în această idee, pentru că era informat de prezența în circuitul de avizare a unei propuneri făcute de toate forțele politice reprezentate în Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și silvicultură pentru ca să venim în ajutorul celor care temporar folosesc rețeaua de drumuri naționale și nu doar categoria aceasta de apicultori.

Pe de altă parte, aș putea să spun că această amendare și modificare ar trebui făcută la Ordonanța Guvernului nr. 15/2002. Este actul normativ care are ca obiect de reglementare tocmai introducerea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România.

Grupul senatorilor alianței va vota respingerea proiectului legislativ și va vota pentru raportul de respingere.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu :

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul senator Ardelean, aveți cuvântul. Microfonul 1, vă rog.

 
 

Domnul Aurel Ardelean:

Mulțumesc, domnule președinte. Susținem inițiativa legislativă privind Legea apicultorii, din mai multe puncte de vedere.

În primul rând, din punct de vedere biologic, "apis melifera", albina este cea care realizează un act important de producție, și anume polenizarea directă a plantelor din fânețe și din pășuni.

Productivitatea sau mai precis bioproductivitatea fânețelor și a pășunilor din ecosistemele naturale este determinată de gradul cum realizăm această polenizare prin intermediul apiculturii.

În al doilea rând, din punct de vedere farmacologic mierea și propolisul stau la baza dezvoltării medicinii naturiste, sunt produse de maximă importanță care contribuie la sănătatea populației.

În al treilea rând, din punct de vedere ecologic, ecosistemele naturale se pot regenera prin intermediul proceselor naturale realizate de polenizarea artificială.

Noi vom susține această inițiativă legislativă.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu :

Mulțumesc. Mai sunt intervenții?

Domnul senator Ilie Sârbu, o întrebare, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Ilie Sârbu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să-i adresez o întrebare reprezentantului Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului: dacă dânsul are acum, la îndemână, Acordul cu Uniunea Europeană și dacă poate să ne citeze exact unde este stipulată această interdicție, pe care a adus-o ca argument în justificarea acestei respingeri? Dacă o are la îndemână și ne-o poate citi, să vedem cum sună, pentru o mai bună informare a colegilor, fiindcă noi știm că nu există această interdicție.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc. Domnul secretar de stat, Septimiu Buzașu, vă rog, microfonul 9.

 
 

Domnul Septimiu Buzașu:

Deci, este vorba de Capitolul IX: Politica în domeniul transporturilor, iar în prevederile din acest capitol referitor la rovignete se spune așa: "Vigneta se percepe nediscriminatoriu transportatorilor români și străini, pentru utilizarea drumurilor naționale din România. Transportatorii români cumpără Vigneta anuală, iar cei străini pot cumpăra Vigneta fracționată".

Ceea ce vreau eu să remarc este că, în mod normal, reglementarea rovigneteitrebuie să se facă prin Ordonanța Guvernului nr.15/2002, așa cum s-a spus, și nu prin Legea apiculturii nr.89/1998, iar o mențiune legată de solicitarea formulată de persoanele care practică apicultura privind achitarea fracționată a rovignetei, prin Decizia nr.408 din 2005, Curtea Constituțională a respins-o ca nefondată.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.Dacă mai aveți întrebări?

 
 

Domnul Ilie Sârbu (de la prezidiu):

Nu sunt mulțumit.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu sunteți satisfăcut, am înțeles.

 
 

Domnul Ilie Sârbu:

Domnul secretar de stat a citit, sigur, din documentul de poziție sau din angajamentul cu Uniunea Europeană, dar s-a referit în general la prevederea de care noi ne-am interesat. Să citească în continuare și să vedem despre ce fel de drumuri este vorba și la care se percepe Rovigneta și la care nu, fiindcă știm exact din practica de fiecare zi că apicultorii nu circulă pe autostradă, și chiar dacă ar vrea s-o facă, nu au, în România, decât porțiuni foarte reduse de autostradă. Așa că, în acest Acord se spune clar... Vă rog, dacă puteți să ne citiți ceea ce am solicitat.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, domnule secretar de stat.

 
 

Domnul Septimiu Buzașu:

Deci, eu vă pun la dispoziție și dumneavoastră puteți să citiți ceea ce doriți din documentul de poziție complementar al României, Capitolul IX: Politica în domeniul transporturilor. Tot ceea ce scrie aici este angajamentul României față de Uniunea Europeană. (discuții în sală)Discuția este destul de lungă, pentru că domnul senator Ilie Sârbu se referă la faptul că, în Uniunea Europeană, Vigneta, Eurovigneta se aplică pentru autostrăzi. Este adevărat. Dar, tot înacquis-ul comunitar se spune că: "În țările unde nu există o rețea de autostrăzi (cum este România), Eurovigneta, în variantă românească, se aplică pentru rețeaua de clasă superioară, care reprezintă drumurile naționale". Așadar, este tariful de utilizare a drumurilor naționale. Toată legislația preia, în acest sens, Directiva Europeană.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Ilie Sârbu.

 
 

Domnul Ilie Sârbu:

Am fost dezinformat și, atunci, citesc eu Directiva 1999/62 a Consiliului Europei privind aplicarea taxelor la vehicule grele pentru utilizarea anumitor infrastructuri, care prevede că statele membre pot aplica taxe reduse sau exonerări pentru vehiculele care circulă numai ocazional pe căile publice ale statului membru... etc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul secretar de stat, vă rog, microfonul 9.

 
 

Domnul Septimiu Buzașu:

Directiva este transpusă în anul 2003 de către fostul Guvern în documentul de poziție complementar al României, Capitolul IX. Și vă citesc ceea ce Guvernul României a acceptat: Transportatorii români cumpără Vignetă anuală, iar cei străini pot cumpăra Vignetă fracționată. Asta este ceea ce avem în acest moment și este aplicat în legislația românească.

Din sală: Dar ce vă împiedică...(discuții și vociferări în sală)

 
 

Domnul Septimiu Buzașu:

Păi, modificăm legea... Atunci, modificăm Ordonanța Guvernului nr.15/2002, nu introducem acest lucru prin Legea apiculturii nr.89/1998, ceea ce mie mi se pare de bun simț, pentru că abordarea trebuie să fie complexă.

 
 

Domnul Ilie Sârbu:

Stimate coleg, tocmai asta este o lege de modificare a Legii apiculturii. Asta înțeleg.

 
 

Domnul Septimiu Buzașu:

Înseamnă că mâine vom avea o modificare pe care o cer agricultorii, transportatorii, constructorii... Dacă se dorește o modificare a modului cum se percepe Rovigneta, trebuie modificată Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind Rovigneta.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dați drumul la microfon, pentru că, dacă vă duceți acolo fără aprobarea mea, așa se întâmplă.

 
 

Domnul Ilie Sârbu (de la prezidiu):

Vă rog să mă scuzați!

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Ilie Sârbu:

Nu este prima ocazie când am constatat, în justificările pe care le aduce Guvernul în fața Senatului și chiar la Camera Deputaților, că se ascund în spatele acestor angajamente cu Uniunea Europeană. De multe ori și noi cădem în plasă, fără să avem la îndemână toate documentele și suntem de acord. De data aceasta, la comisie s-a discutat mult, argumentele noastre și ale Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, astăzi nu este nimeni prezent de la acest minister, din cei care au susținut inițiativa, ne-au adus documentul și ei au venit cu acest argument, arătând că nu există interdicție. Astăzi, Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, domnul secretar de stat vine și aduce argumentul exact invers. Asta am vrut să clarificăm, să arătăm că nu există interdicție. Că nu există voință politică, asta este altceva, sau există teama că nu se aduc bani la buget de la apicultori în ieșirile pe care le au ei, de două ori pe an sau... și asta putem înțelege, dar nu înțelegem să fim duși de nas. Nu suntem chiar atât de naivi să acceptăm acest lucru. (discuții în sală)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator Petre Daea, am încheiat, ați luat cuvântul, îmi pare rău. Știu că sunteți foarte activ...

Stimate colege și stimați colegi, vă rog să mă urmăriți: suntem în fața a două proiecte de lege referitoare la apicultură, care au același obiect. Primul, însă, este ceva mai larg. Deci, cel pe care îl discutăm acolo, pe lângă rovigneta asta plătită pe o zi, pe două, pe șapte, trebuie și facilități de acreditare, și acceptul fără tarife în pădurile forestiere, sigur, probabil în cele de stat, că privatul nu te acceptă, poți să-i dai tu ce vrei, iar pădurea privată este mai mare decât cea de stat la ora actuală. Asta prevede legea pe care o discutăm. Cea de-a doua lege, pe care o s-o discutăm și s-a prezentat raportul și la aceasta, se referă numai la rovignetă. Discuția noastră s-a axat pe această rovignetă și nu pe celelalte facilități. Și, atunci, putem merge pe ideea - nu putem merge cu două legi - să adoptăm pe cealaltă, cum votăm la cealaltă și cum votăm la aceasta de acum. V-am pus în temă ca să știți.

Așadar, supun votului dumneavoastră raportul suplimentar de respingere al comisiei la acest proiect de lege, unde sunt mai multe facilități pentru apicultură. Votând da, votați cu comisia, legea este respinsă. Votând nu, respingeți raportul și adoptați legea.

Vă rog să votați, stimate colege și stimați colegi. Toată lumea să voteze. (discuții și vociferări în sală)

Cu 33 de voturi pentru, 36 de voturi împotrivă, 2 abțineri, proiectul de lege a fost adoptat și raportul suplimentar de respingere a fost respins. Legea a fost adoptată. (aplauze)

În consecință, raportul suplimentar de respingere a fost respins, iar legea a fost adoptată de către plen.

Listă pentru grupurile parlamentare!

În condițiile acestea, domnule senator Ion Moraru, mai susțineți inițiativa? Nu-și mai are fundamentul.

Vă rog, domnul senator Ion Moraru, microfonul 8.

 
 

Domnul Ion Moraru:

Domnule președinte, vă mulțumesc.

Îmi pare rău că, deși am fost printre cei care am generat aceste discuții furtunoase, m-ați persecutat, nu m-ați lăsat să vorbesc și eu, aveam argumente serioase. În orice caz, mulțumesc colegilor pentru că, chiar dacă au adoptat o altă inițiativă, implicit, au adoptat-o și pe cea pe care am susținut-o eu.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Cu o singură rugăminte: vreau să nu rețineți ca persecuție. Noi am discutat prima lege, nu erați inițiator, a luat cuvântul câte un reprezentat din fiecare grup, restul au pus întrebări. Aceasta este procedura parlamentară.

Domnul președinte Dan Cârlan, vă rog, microfonul 2.

 
 

Domnul Dan Cârlan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Senatorul Dan Cârlan, pentru că vorbesc în nume personal. Regulamentul nostru prevede că legile se adoptă cu majoritatea voturilor exprimate în Senat, nefiind o lege organică. Votul de respingere a raportului suplimentar nu implică automat adoptarea legii. Raportul suplimentar de respingere a fost respins, vă rugăm frumos să supuneți la vot legea, pentru că 33 de voturi pentru exprimate, câte au fost aici, nu pot duce la adoptarea unei legi. O lege se adoptă cu voturi pentru și cu voturi împotrivă.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu vă supărați, nu vă uitați la 33 de voturi, ci uitați-vă la 36 de voturi împotrivă cu care s-a respins raportul suplimentar de respingere și s-a adoptat legea. Dacă vă uitați la voturi pentru raportul suplimentar de respingere, vă dau dreptate, dar uitați-vă și dincolo, care înseamnă 36 cu 36 - 72. (discuții în sală)

 
 

Domnul Dan Cârlan:

Domnule președinte, nu știu cum adoptăm o lege cu voturi contra, este o premieră.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

V-am precizat încă de la început...

 
 

Domnul Verestoy Attila:

Domnule președinte, vă rog să mă scuzați.

Din păcate sau din fericire, avem deseori ocazia să ajungem în astfel de situații. Am mai fost și, de fiecare dată, domnul vicepreședinte Doru Ioan Tărăcilă - am notat de câteva ori - a procedat, după mine, corect, după respingerea raportului, a supus la vot legea. Deci, de fiecare dată.

Vă rog să fim consecvenți și să lucrăm la fel și astăzi.

Eu v-aș supune atenției varianta în care, respectând Regulamentul, să supuneți la vot legea, de data asta. Raportul suplimentar de respingere a fost respins, a luat act fiecare.

Vă rog mult, supuneți la vot legea.

Mulțumesc. (discuții și vociferări în sală)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator Verestoy, vă rog eu foarte mult, nu putem lucra după ureche, ci lucrăm după Regulament.

Regulamentul prevede că, în contextul în care nu sunt amendamente, se supune la vot atât raportul, cât și proiectul de lege.

Pentru a nu exista nici un fel de confuzie, înainte de a vota v-am spus procedura: votând da, votați raportul suplimentar de respingere, care înseamnă respingerea proiectului de lege. Deci, legea este respinsă. Textual v-am spus. Votând nu, votați respingerea raportului suplimentar de respingere și legea este adoptată. Dându-vă această procedură, mură-n gură, nu știu dacă mă înțelegeți, ați luat decizia prin vot. Care este problema? (discuții și vociferări în sală) Nu vă aud.

 
 

Domnul Verestoy Attila:

Eu vă înțeleg și chiar v-aș da dreptate dacă ar fi după mine, dar nu se poate, pentru că avem precedent în care s-a mai întâmplat să existe legi la care raportul a fost respins, au fost și amendamente, au fost respinse și ele. Deci, s-a supus la vot, practic, un raport, după care amendamentele erau deja respinse...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu sunteți de acord cu legea?

 
 

Domnul Verestoy Attila:

Domnule președinte, dați-le voie doamnelor și domnilor senatori să-și exprime votul asupra legii. Asupra raportului suplimentar de respingere și-au exprimat votul.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Păi, și-au exprimat votul în cunoștință de cauză.

 
 

Domnul Verestoy Attila:

Nici o problemă. Votăm legea sau nu votăm legea, fiecare după cum dorește.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să luați loc. Domnule senator, nu se poate numai când vă convine, nu se poate. Procedurile nu se fac după cum ne convine. Este procedură de vot. Domnul senator Szabo Karoly Ferenc, microfonul 1. (discuții în sală)

Mergeți la Parlamentul European, vă rog!

 
 

Domnul Szabo Karoly Ferenc:

Domnule președinte,

Onorat Senat,

Acum suntem pe cale de a instaura ceva a cărei originalitate este deasupra acestei cupole, și anume legiferăm sau reglementăm, sau interpretăm, că aici așa este cazul, adoptarea implicită a unei legi. Acest lucru întrece domeniul absurdului. O lege poate să treacă dacă obține un număr de voturi în favoarea ei, mai mare decât numărul voturilor împotrivă. Asta fără nici vreo referire la vreun raport care recomandă respingerea legii sau nu. Prin urmare, vă rog, domnule președinte, pentru ca să nu publicăm prostii în Monitorul Oficial (acesta-i cuvântul, nu găsesc altul mai bun) vă rog să puneți întrebarea și să supuneți legea la vot. În cazul în care un raport al comisiei, fie el și un raport de respingere a fost adoptat, e-n regulă, dar în cazul în care proiectul a fost respins...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Înțeleg. Mulțumesc.

 
 

Domnul Szabo Karoly Ferenc:

... nu înseamnă că legea a fost adoptată. Vă mulțumesc și vă asigur de tot sprijinul meu, domnule președinte.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule Szabo, cum se votează în Parlamentul European în astfel de situații?

 
 

Domnul Szabo Karoly Ferenc:

Se votează normal. Vă rog frumos să încercați și dumneavoastră să votăm normal. Mulțumesc. (râsete)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, domnul senator Tărăcilă. Domnule, ce ușor e să dai lecții cu absurditate. Păi, când vă dau procedura de vot completă, cum să votați interpretarea, mai pui așa ceva în discuție? Numai dacă e rea-voință. Domnul Tărăcilă, microfonul 3.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnule președinte,

Vă mulțumesc că mi-ați dat permisiunea, chiar dacă ați spus să nu vorbesc pe fond la acest proiect de lege, dar întrebându-mă din bancă dacă cei care erau contra legii se comportă ca adevărați tată de albină, și bănuiesc că știu cine sunt părinții albinelor, am posibilitatea, totuși, legat de o procedură, care credeam că a fost definitivată, înțeleasă, însușită și aplicată în urmă cu un an și jumătate. Mă bucură faptul că domnul senator Verestoy, prezent la dezbatere, a observat că în activitatea noastră, de foarte multe ori, suntem nevoiți să ne referim în concret la prevederile Regulamentului și să nu încercăm să conducem lucrările Senatului sau să adoptăm legi după o procedură care să fie în stilul celor care nu cântă la partitură, ci o fac după ureche. I-aș ruga pe cei doi colegi, care au intervenit arătând că dumneavoastră ați procedat neregulamentar, să verifice prevederile art. 101 alin. 1 și art. 102 din Regulamentul Senatului, care stabilesc în mod concret ce este de făcut. În situația în care, domniile lor, apreciază, cei doi colegi și prieteni ai noștri, că nu au Regulamentul Senatului, nu au textele în față, pot să dau citire. Pentru a nu vă răpi timpul, vă spun, domnule președinte, că ați procedat în mod corect, pentru că atunci când la un proiect de lege, la o propunere legislativă nu există formulate amendamente, Senatul se pronunță printr-un singur vot, atât asupra raportului, cât și asupra legii în ansamblu - art. 102 alin. 1. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Domnule senator Cârlan, nu vreți să închidem povestea asta? Domnul președinte Cârlan, vă rog, după care încheiem toată discuția asta.

 
 

Domnul Dan Cârlan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Ar fi fost superb dacă domnul senator Tărăcilă citea tot alineatul 1 al art. 102, pentru că acesta începe cu următorul text: "după dezbaterile generale, dacă proiectul de lege nu a fost respins... pac, pac, pac..." deci, art. 101 ne spune dacă raportul recomandă respingerea și supune la vot respingerea, art. 102 alin. 1, dacă proiectul de lege nu a fost respins, deci, după un prim vot, pe propunerea din raportul de respingere, dacă proiectul n-a fost respins continuă exact așa cum a spus domnul senator Tărăcilă. (rumoare)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi, eu înțeleg că procedurile sunt complicate și greu de înțeles. Înțeleg acest lucru. Ultima luare de cuvânt, domnul Tărăcilă, microfonul 3.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Eu solicit drept la replică, domnule președinte, pentru că sunt convins că domnul președinte Cârlan nu a citit cu atenție art. 101 și 102.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu, a zis bine, dar a zis ceva cu pac, pac, pac... și n-am înțeles.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnule președinte, Regulamentul Senatului, ca și mersul pe jos sunt greu de digerat. Dacă-mi permiteți, acel text, art. 102 alin. 1 vizează o altă situație: raportul favorabil întocmit de comisia sesizată în fond, iar din dezbaterile generale, colegii senatori în numele grupurilor parlamentare, solicită respingerea proiectului de lege. În această situație, conducătorul de ședință are obligația, potrivit Regulamentului, să supună votului, în primul rând, cererea de respingere a proiectului de lege, plenul se pronunță pe această chestiune care este exterioară raportului, iar după aceea supune votului raportul împreună cu proiectul de lege.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, domnule vicepreședinte.

 
Propunerea legislativă pentru modificarea art. 17 din Legea apiculturii nr. 89/1998 (a fost retrasă din dezbaterea Senatului, de către inițiator, întrucât a fost adoptată propunerea legislativă pentru completarea Legii apiculturii nr. 89/1998, care are același obiect).

Stimați colegi, pct. 7.

Propunere legislativă pentru modificarea art. 17 din Legea apiculturii nr. 89/1998 a fost retrasă de inițiator, întrucât a fost acceptat pct. 6 cu același obiect.

Dezbaterea proiectului de Lege privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale (votul pe raport și votul pe lege se vor da în ședința de joi, 22 iunie a.c.).

Trecem la pct. 8 din ordinea de zi, proiectul de Lege privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale. Prioritate de integrare.

Stimați colegi, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări... Rog, domnul președinte Eckstein Kovacs Peter.

Dau cuvântul doamnei secretar de stat Katalin Kibedi, microfonul 8.

 

Doamna Katalin Kibedi - secretar de stat în Ministerul Justiției:

Mulțumesc, domnule președinte.

Distins Senat, în prezentarea acestei inițiative legislative, aș începe cu faptul că este reală observația domnului senator Gheorghe Funar, care făcuse trimitere mai deunăzi la Legea finanțării partidelor politice, că o parte din textele de lege sunt preluate din vechea lege. Așa este, întrucât noi nu reglementăm un domeniu nou de activitate și am preluat din vechea lege ceea ce s-a dovedit și în practică a fi valabil și nu a comportat și necesitat corecturi. Asta nu înseamnă, totuși, că nu era necesară o rescriere a întregului text de lege și pentru acesta aș aduce un simplu argument: dacă ne uităm, vechea lege avea doar 35 de articole, actuala lege are 52 de articole, iar modificările în unele privințe sunt suficient de substanțiale pentru ca din punct de vedere a unei tehnici legislative, a unei percepții, să fie mult mai lesne să prezinți o renumerotare a articolelor într-o formă de prezentare nouă. Care sunt noutățile?

Numai trei aspecte aș sublinia. În primul rând, în ceea ce privește principiul transparenței, care a răzbit și trebuie să răzbească în toate domeniile de interes public, prin reglementările actuale apreciem că dobândesc, totuși, o valoare mult mai consistentă, și aici fac trimitere, inclusiv, la faptul că vom apela la ceea ce ne-a adus tehnica în avans și vom publica nu numai în Monitorul Oficial, ci ne vom folosi și de formatul electronic pentru publicitatea acelor informații care sunt necesare și sunt cuprinse în prezenta lege.

A doua chestiune nouă se referea la sursele de finanțare a partidelor politice, unde viziunea inițiatorului este aceea de a se axa mai mult pe acele surse de finanțare, care, obligatoriu, au un caracter absolut transparent de a limita cotizația, care este obligatorie, în raport cu donația, care este benevolă, și pe undeva, aici, de a modifica situația ca cineva să poată fi menținut într-o funcție, pentru că îl obligăm să plătească un plafon suficient de ridicat în amendamentul care s-a propus și care s-a ridicat la circa 4800 euro pe an față de cele 12 salarii pe care le-am propus în inițiativa noastră.

A treia chestiune, care este, într-adevăr, nouă, este conferirea rolului de control unei noi autorități care, în raport cu Curtea de Conturi, va avea atribuții, nu numai în verificări, ci și în aplicarea sancțiunilor de rigoare, dacă nu se respectă condițiile prevăzute de lege. Cam acestea ar fi în esență modificările pe care le dorim în ce privește finanțarea partidelor politice. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului președinte Eckstein Kovacs Peter pentru a prezenta raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

 
 

Domnul Eckstein Kovacs Peter:

Raportul la proiectul de Lege privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale este unul de admitere, cu amendamentele cuprinse în Anexa nr. 1, și sunt vreo 30, a fost luată cu decizia de a da un raport de admitere, cu o singură abținere exprimată de domnul Șerban Nicolae. La lucrările comisiei au participat reprezentanți ai Ministerului Justiției, ai Institutului pentru Politici Publice și ai Asociației PRO DEMOCRAȚIA, care au fost consultanți ai ministerului la elaborarea prezentului proiect de lege. Ceea ce a comportat unele discuții este modificarea cuantumului care poate să fie plătit de o persoană fizică cu titlu de cotizație și aici membrii comisiei, în majoritate, au hotărât ca, față de propunerea Guvernului, care limita la zece salarii minime brute pe economie, să o majorăm la 48, dar, în același timp, am menținut obligația de a publica în Monitorul Oficial lista cotizanților a căror cotizație depășește zece salarii minime brute pe economie. Ca atare, criteriul de transparență a fost păstrat. De asemenea, am modificat sumele care pot să fie cheltuite cu ocazia campaniei electorale.

Comisia, în unanimitate, a considerat că, mai ales, la alegerile pentru primarul general al Capitalei, respectiv, pentru parlamentarii europeni este o limită superioară prea generoasă, pe de altă parte, un consilier local, potrivit proiectului, avea dreptul de a cheltui o sumă în limita a două salarii minime brute pe economie, care înseamnă în momentul de față în jur de 8 milioane lei. De asemenea, raportul are o listă, o Anexă 2, cu amendamentele respinse, și aceasta destul de stufoasă, cu în jur de 30 amendamente respinse.

Atrag atenția, mai ales, staff-ului, că la Anexa nr.1, la amendamentele admise, la pag. 4 este vorba de poziția 10, un amendament al domnilor senatori Șerban Nicolae și Gheorghe Funar. Este o anexă suplimentară, care consfințește textul real al amendamentului, de altfel, admis de către comisie. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult. Dezbateri generale. Da, domnule senator Funar aveți întrebări, da? Microfonul 2.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte. Mă bucur că știați. Am pregătit câteva întrebări.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Avem timp destul. Vă rog, nu vă grăbiți.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Prima dintre ele: de ce nici la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și nici astăzi în plenul Senatului nu suntem onorați de prezența doamnei ministru Macovei? Domnia-sa susținea că este o lege capitală pentru aderarea României în procesul de integrare.

O a doua ...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Aveți dumneavoastră o slăbiciune...

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Nu mă provocați, pentru că riscați să trag de timp.

Cea de-a doua întrebare: de ce Guvernul a încălcat deliberat Legea nr. 24/ 2000 privind tehnica legislativă? Cea de-a treia: de ce n-ați venit în fața Parlamentului cu modificări și completări la Legea nr. 43/2003, așa cum se procedează în mod uzual?

Cea de-a patra: i-ați înștiințat pe parlamentarii europeni că avem o Lege privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale sau nu i-ați înștiințat?

Cea de-a cincea: de ce mai este prioritate de integrare această lege, din moment ce avem o lege căreia dumneavoastră i-ați adus mici modificări și completări. Prin contribuția multor senatori s-a ajuns la o lege mult mai bună și sperăm să fie votată în forma prin care a trecut la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, cel puțin.

Și ultima întrebare: Cu cât au fost plătiți cei de la Pro- Democrația pentru elaborarea modificărilor și completărilor la această lege, căreia i-ați zis că este lege nouă? Eu am aflat că au fost plătiți cu suma de 500 de mii Euro. Este adevărat sau nu? Mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mai sunt întrebări de pus? Dacă aveți întrebări? Haideți să se răspundă la întrebări, după care intrăm pe dezbateri generale. Doamna secretar de stat Katalin Kibedi, microfonul 8.

 
 

Doamna Katalin Kibedi:

Mulțumesc, domnule președinte! În conformitate cu prevederile Legii nr.90, doamna ministru îmi deleagă atribuțiile și, sincer, niciodată nu o întreb de ce îmi dă o atribuție. A răspunde, la ora actuală, unde este doamna ministru, chiar n-aș putea să vă spun pentru că am venit în plenul Senatului de la Comisia juridică, de numiri, disciplină și validări a Camerei Deputaților și nu dețin această informație. Dar dacă veți dori, mă interesez și vă pot răspunde, punctual, la această întrebare.

În ce privește situația expusă deja în prezentarea inițiativei legislative, că este mult mai util atunci când se aduc modificări substanțiale și cantitativ, și modifici textele de lege, să prezinți într-un act normativ cu o nouă numerotare și cuprinzând tot ceea ce este de știut într-un domeniu atât de important cum este finanțarea partidelor politice, decât să aduci modificările și tot timpul persoanele interesate să confrunte vechea lege cu noua lege. De aceea, am și subliniat această situație în prezentarea făcută, indicând exact numărul de articole conținute de vechea lege și noua lege.

În ce privește înștiințarea Uniunii Europene, având în vedere că rapoartele de monitorizare s-au axat și ne-au cerut mult mai multă transparență în ceea ce privește finanțarea partidelor politice și au atras atenția necesității modificării acestei legi, în mod cert că sunt informați prin acele referate care se întocmesc de partea care coordonează integrarea și unde eu nu prea am atribuții, dar, iarăși, punctual, v-aș putea spune, eventual, și prin ce anume a fost informată Comisia Europeană că s-a îndeplinit acest angajament.

În ce privește finanțarea persoanelor care sunt implicate, iarăși este o informație pe care nu o posed. Dar, dacă veți dori, îmi culeg această informație și vă voi putea răspunde la termenul proxim. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult. Dezbateri generale. Domnul senator Paul Păcuraru, din partea Grupului PNL-PD, după care domnul senator Tărăcilă, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Funar, din partea Grupului parlamentar al PRM, domnul senator Frunda, din partea Grupului parlamentar al UDMR, și domnul senator Vasilescu, din partea Grupului parlamentar al PC.

Aveți cuvântul, domnule senator!

 
 

Domnul Paul Păcuraru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sigur că suntem în fața unei legi importante și importanța acestei legi este dată, dacă vreți, pe de o parte de sensibilitatea opiniei publice la problematica finanțării partidelor, la numeroasele discuții care au avut loc asupra acestui subiect; pe de altă parte, și de faptul că în atenționările Uniunii Europene, această problemă trebuie să fie rezolvată până la prima decizie, vizavi de admitere. Sigur, aici, a spus-o și doamna ministru, a fost o greșeală faptul că noi am prezentat sau autoritățile au prezentat acest subiect ca pe un gol legislativ.

Deci, România nu este într-un vid legislativ în acest subiect. Ea a avut o lege, Legea nr.43, în vigoare și în momentul de față. Deci, chiar dacă nu am fi avut aceste modificări ale legii, cu siguranță că problematica era acoperită și, în linii mari, era, să spunem, structural pe aceeași problematică sau pe aceleași domenii, legea găsea o rezolvare la problemele care sunt.

Totuși, pentru că această problemă s-a pus, sigur că o serie întreagă de instituții, și aici vreau să felicit, în primul rând, activitatea unor ONG-uri, nu în primul rând Pro-Democrația, și dânșii, sigur, dar și Institutul de Politici Publice, s-au preocupat de găsirea de soluții la problemele care au fost tot timpul controversate.

Sunt foarte mari diferențe în ceea ce privește abordarea acestui subiect, și realitatea finanțării partidelor la diversele formațiuni politice. Eu am avut curiozitatea să mă uit, să văd Raportul Curții de Conturi pe 2003-2004, să văd cum se diferențiază între ele partidele din România, în ceea ce privește sursele declarate de finanțare a fondurilor și pot să vă dau câteva cifre care pot fi elocvente, ca să vedem cum, la diverse partide, sursele de finanțare par a fi fundamental diferite. Astfel, pe cumulat 2003-2004, vă citesc din Raportul Curții de Conturi cifrele, iar procentele îmi aparțin:

Partidul Umanist Român, de exemplu, a avut sursa majoră de finanțare în donații, în timp ce subvențiile au 44,4% din total finanțare. În timp ce subvențiile sunt 26,3%, cotizațiile 32,4%;

Partidul Social-Democrat, 2003-2004, an de guvernare și an aflat la putere a avut 60%, ca surse declarate, în cotizații, în timp ce în donații doar 15,5%, 8,31% în subvenții;

Partidul Democrat a avut, spre deosebire, de exemplu, față de Partidul Social - Democrat, 57,4% din surse în donații, în timp ce în subvenții și în cotizații a avut 21%, respectiv 17%;

Partidul Național Liberal, la rândul său, partid de opoziție la vremea respectivă, avea 51,6% din surse în donații, iar 20%, în subvenții, 18,8% în cotizații;

Partidul România Mare, este partidul care a avut cel mai ridicat nivel de subvenții, procentual 50,4, doar 32,9% în donații;

UDMR-ul a avut aproape 50% în donații, 19% în subvenții.

Sigur că aceste cifre seci, la un moment dat, pot să pară a nu spune mare lucru. Sunt cifrele oficiale a ceea ce partidele au spus că au cheltuit, inclusiv în anul electoral 2004. Important este dacă vom putea găsi, în primul rând, fonduri prin care partidele să fie sprijinite cu o finanțare corectă, astfel încât ele să se întărească. Este de domeniul evidenței că un partid, fără o finanțare corespunzătoare, nu poate să funcționeze. Este de domeniul evidenței că România are nevoie de partide puternice, de partide organizate și cu activitate, dacă se poate, cât se poate de profesionalizată, și aceasta înseamnă fonduri.

Deci, pe de o parte este clar că pentru a avea partide care să funcționeze și să fie puternice, România trebuie să accepte ideea că partidele trebuie să fie finanțate și trebuie să le fie alocate niște resurse. Pe de altă parte, este important să vedem cum facem ca sursele de finanțare ale partidelor să fie transparente, să fie vizibile, să fie percepute de opinia publică. Din punctul meu de vedere, acest Raport al Curții de Conturi prezintă anumite inconveniente. Am convingerea că nu reflectă totalitatea surselor de finanțare de care partidele au beneficiat. Trebuie să avem acest obiectiv să asigurăm, și legea de față încearcă să asigure plus de transparență, plus de informare, plus de încredere a cetățeanului în modul în care funcționează partidele, adică, în ideea că partidele nu sunt finanțate pe ascuns de grupuri de interese, de grupuri de presiune care, după aceea, determină anumite orientări, unele sau altele, ale partidelor politice.

Acum, cred că ar fi foarte interesant, discuția poate să fie lungă, dar cred că această lege are două meniri importante: una, să încerce să schimbe din percepția negativă de care se bucură partidele politice în România, dând tocmai o lege transparentă. Probabil că vom îmbunătăți percepția opiniei publice, vizavi de funcționarea partidelor politice.

Pe de altă parte, sigur, să ne ridicăm semnele de întrebare pe care Uniunea Europeană le are la Bruxelles, venind la textul legii, la ceea ce Guvernul ne propune în momentul de față. Guvernul, sigur, ne propune, pe scheletul vechii Legi nr.43/2003, o abordare nouă.

Prima temă importantă la care dumneavoastră veți reacționa este, dacă vreți, schimbarea mecanismului de subvenționare a partidelor politice. Dumneavoastră știți că pe Legea nr.43/2003, partidele beneficiau de o subvenție de bază, o treime din totalul subvenției alocate de buget, 0,04% din veniturile bugetului, și o subvenție proporțională cu numărul de mandate - 2/3 din plafonul subvenției naționale.

În momentul de față, este o formulă schimbată și este bine de avut în vedere faptul că, pentru prima dată, se au în vedere și rezultatele la alegerile locale. Deci, dacă până acum noi am avut în vedere doar mandatele parlamentare și rezultatele obținute la alegerile parlamentare, de data aceasta sunt incluse în formula de repartizare a subvenției bugetare și rezultatele de la alegerile locale, ca un factor care, evident, contribuie la prezența sau nu a unui partid, la forța unui partid ...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Poate reușiți să sintetizați, domnule senator Paul Păcuraru, pentru că, din păcate, avem vreo 20 de legi, cu peste 250 de amendamente.

 
 

Domnul Paul Păcuraru:

Tema este importantă, domnule președinte.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Atunci, stăm aici, nici o problemă, vă rog! Este dreptul dumneavoastră. Eu v-am rugat.

 
 

Domnul Paul Păcuraru:

75% din banii pe subvenție vor veni pe mandate parlamentare, 25% vor veni pentru rezultatele de la alegerile locale.

În fine, ca să încercăm să sintetizăm, o altă modificare de fond pe care o aduce legea este schimbarea atribuțiilor de control a finanțării de la Curtea de Conturi, spre Autoritatea Electorală Permanentă, care va trebui să aibă un domeniu clar, precis de competență în această materie, prin instituția autorizată a statului care, să sperăm, de acum încolo, va funcționa mai bine și care va reuși să asigure o bună verificare a modului în care sunt finanțate partidele.

Eu am avut și niște amendamente. Sigur, ele sunt în discuție. Le voi prezenta la momentul respectiv. Aș vrea să spun că, a amintit și comisia, sunt niște modificări de plafoane. Se pare că sunt, în ceea ce privește cheltuielile, permise pentru un mandat. Ele sunt diferențiate, în lege, în funcție de natura mandatului, de la președintele României, care beneficiază de un plafon de finanțare, în opinia mea, relativ ridicat, de ordinul a milioane de Euro; primarul general al Capitalei, la fel, are un plafon de finanțare, în continuare, în opinia mea, ridicat; parlamentarii europeni, cred că, în continuare, au un plafon care poate fi ridicat. Dar, având în vedere că este un maxim, sigur că nimic nu obligă să atingem aceste nivele.

Eu cred că este obligatoriu să susținem acest proiect de lege, dincolo de grupurile parlamentare și dincolo de numărul de amendamente pe care le-am avut, admise sau respinse, pentru că, repet, până în toamnă, nu vom mai avea posibilitatea să revenim asupra acestui subiect. La amendamente voi reveni. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Domnul senator Tărăcilă Doru.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule președinte!

Doamna ministru, reprezentanții Grupului parlamentar al PSD, domnule președinte, stimați colegi, la dezbaterile generale și apoi la dezbaterile pe articole din cadrul Comisiei juridice, de numiri, disciplină și validări, s-au văzut puși într-o situație delicată, întrucât au primit seara un mesaj televizat, din partea doamnei ministru Monica Macovei, prezentă la o emisiune, pe un post de televiziune, și așteptau ca a doua zi să discute această lege, considerată extrem de importantă pe două chestiuni fundamentale pentru societatea românească, pe de o parte, transparența finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale, iar, pe de altă parte, considerată ca un mijloc important în combaterea corupției, chiar și în planul politic.

Este adevărat că atunci am avut neșansa, nefiind prezentă la nici una dintre dezbaterile din Comisia juridică, de numiri, disciplină și validări, dar spun că am avut șansa prezenței doamnei secretar de stat Kibedi, care, aș spune, cu multă înțelepciune, a agreat și a prezentat puncte de vedere corecte, care ne-au condus ca prin amendamentele formulate, într-adevăr, să facem o lege bună, iar dacă poziția noastră inițială era de respingere a acestei propuneri legislative, pompos intitulată de către doamna ministru Macovei "Lege privind finanțarea partidelor politice", să votăm la final, pe de o parte, propunerea legislativă, să votăm modificările propuse de noi și sper ca și astăzi colegii să voteze, în Grupul parlamentar al PSD, susținerea acestei legi.

Stimați colegi, în primul rând, ne găsim în prezența unui proiect de lege de modificare și completare a Legii finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale, pentru că dacă veți vedea care sunt noutățile, deși domnul senator Paul Păcuraru încerca să le prezinte ca fiind extrem de importante, să conducă la cele 50 de articole noi în legislația românească, veți vedea că, în realitate, ele sunt câteva corecții care vizează sumele primite cu titlul de cotizații, sume primite cu titlul de donații, că în materie de transparență, aceasta s-a realizat, exclusiv, în urma amendamentului propus de noi și susținut de subsemnatul în Comisia juridică, de numiri, disciplină și validări, în sensul ca, inclusiv cotizațiile, care sunt peste un anumit cuantum, să fie publicate în Monitorul Oficial, că sursele de finanțare a partidelor politice și a campaniilor electorale se mențin aceleași ca și în Legea nr.43/2003, respectiv cotizații, donații și subvenții de la stat, limitele au fost crescute sau scăzute în funcție de interesul celor care au lucrat la lege sau de partidele care erau vizate în mod direct, iar în materie de subvenții modificarea nu știu dacă este fundamentală pentru că, în definitiv, vizează aceleași partide care câștigă voturi în alegerile parlamentare în momentul în care se creează un al doilea criteriu, acela al dobândirii unui număr de consilieri județeni sau generali în cadrul Primăriei municipiului București, și astfel, posibilitatea de a obține finanțare de la stat partidele politice care au candidat și obținut un scor electoral sau un număr de consilieri, fie în alegerile locale, fie în alegerile parlamentare.

Este adevărat că o noutate absolută - și sper că specialiștii în acest domeniu să demonstreze, eu sper ca acest capitol să dispară din această lege și să nu impieteze votul nostru pe fond asupra legii - apreciind rolul pe care Autoritatea Electorală Permanentă îl are atât în cadrul înființării partidelor politice și, mai ales, a campaniilor electorale, dar nu înțeleg, efectiv, rolul de control financiar care este dat, în perioada campaniilor electorale, acelui departament ce urmează a se înființa în cadrul acesteia.

Aceasta este una dintre marile modificări, încercându-se ca greutatea pe actul de control să fie transferată de la Curtea de Conturi spre Autoritatea Electorală Permanentă și, în special, pe acest departament de control care se creează în cadrul Autorității.

De altfel, personal am citit - dar nu pot spune că în acest moment pot să dau exact soluția - dar nu știu dacă în ordonanța de modificare a Legii Curții de Conturi această chestiune este pusă de acord. Mai avem timp - pentru că legea va merge în a doua Cameră, respectiv Camera Deputaților, care are competența de a o adopta decizional - să verificăm și să punem la punct acest lucru, întrucât, prin modificarea Legii Curții de Conturi, s-ar putea să fi creat anumite probleme, anumite decalaje în legătură cu atribuțiile de control în finanțare.

Spuneam, domnule președinte, că există o problemă pe fond, totuși, legată de acest departament de control, deoarece nu atât controlul trebuie să sperie pe cineva, ci, mai ales, faptul că, efectiv, în fruntea acestui departament - normal, condus de un director - veți observa că se creează o întreagă procedură prin care inclusiv parlamentari sunt chemați să facă parte din comisia de examen pentru a numi un director în cadrul unei autorități publice la nivelul Autorității Electorale Permanente! Ceea ce mi se pare absolut incorect.

Dacă noi avem încredere în Autoritatea Electorală Permanentă - și, din punctul nostru de vedere, noi avem încredere! - ar trebui ca întreaga competență de numire a celor care funcționează în cadrul acestei autorități să-i revină exclusiv acesteia, să nu încercăm să facem tot felul de melanjuri între autorități publice, pentru că soluțiile combinate niciodată nu sunt bune, conducând la disiparea răspunderii.

În ceea ce ne privește, prin cele 20 de amendamente acceptate în cadrul dezbaterilor din Comisia juridică de numiri, disciplină, imunități și validări, acceptăm că, efectiv, această lege de completare și modificare a Legii finanțării partidelor poate fi susținută și, mai ales, poate trece prin Parlament, cu acea corecție că nu e o lege nouă, ci o lege care vizează modificarea câtorva instituții și a câtorva articole. Vă mulțumesc. (aplauze)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Domnul senator Gheorghe Funar.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, sunt nevoit să vă aduc la cunoștință un lucru incredibil dar adevărat în legătură cu proiectul de lege privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale!!

Doamna ministru a justiției, Monica Luiza Macovei, a încălcat prevederile Legii nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative și - neștiind și nefiind nici informată că Parlamentul României a adoptat Legea nr.43 în 2003 privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, publicată în Monitorul Oficial, partea I nr.54/30 ianuarie 2003 - s-a gândit doamna ministru acum, la sfârșitul actualei sesiuni, să dea mult de lucru și degeaba senatorilor și deputaților. Mai mult, doamna ministru a justiției, după ce nu respectă nici Legea nr.24/2000 și nici Parlamentul României, le-a făcut cunoscut senatorilor și deputaților că au șansa să lucreze în luna iulie sau august într-o sesiune extraordinară pentru a adopta Legea privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, care constituie, în opinia dânsei, prioritate de integrare.

Adevărul este următorul:

1. Doamna ministru Monica Luiza Macovei a indus în eroare opinia publică românească și pe reprezentanții Uniunii Europene, susținând că a elaborat o nouă lege privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, iar această este strict necesară în procesul de aderare a României la Uniunea Europeană.

În realitate este vorba de Legea nr.43/2003 privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, căreia Guvernul putea să-i propună modificări și completări printr-un proiect de lege sau printr-o ordonanță de urgență, așa cum a abuzat până acum.

2. Doamna ministru Macovei a încălcat sau nesocotit prevederile Legii nr.24/2000 art.1 alin.2, art.3 alin.1, art.6 alin.1, art.13 alin.1, 3, art.14 alin.1, art.15, art.46 alin.1, 2, 3, art.54 alin.1, art.55 alin.1, art.56 alin.1, art.57 alin.1 și art.58.

Ca urmare, deși există și este în vigoare Legea nr.43/2003, doamna ministru a dat de lucru inutil Guvernului și Parlamentului, cărora le-a supus atenției proiectul de Lege privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, de fapt vechea lege, cu același titlu și cu același conținut! Putea să-i aducă unele modificări și completări. Aceste modificări și completări rezultă din compararea textului Legii nr.43/2003 cu proiectul de lege pe aceeași temă, întocmit de către Guvern, la care Guvernul nu a fost în stare nici măcar să-i modifice titlul, punându-i o virgulă.

3. Prin această stratagemă, doamna ministru Monica Luiza Macovei, în mod premeditat, i-a obligat pe senatori și, ulterior, și pe deputați să-și piardă timpul - atât de prețios! - cu lecturarea și discutarea a zeci de articole și alineate care sunt în vigoare, fiind copiate de către inițiatori din Legea nr.43/2003.

4. Doamna ministru Monica Luiza Macovei, în opinia mea, cu bună-știință, a căutat să aducă o nouă atingere imaginii Parlamentului și să-l discrediteze în fața contribuabililor.

5. Se știe că la școală și la facultate pentru copiat sancțiunile sunt aspre și educative de cele mai multe ori. În cazul doamnei ministru Macovei se impune o sancțiune pentru plagiat.

Aș vrea să-i înștiințez pe membrii Guvernului că azi fac o excepție, dar în ipoteza în care mai vin în fața Senatului cu legi pe care le copiază din legile existente, voi răpi din timpul dumneavoastră și voi citi toate articolele copiate din legea existentă. Azi fac o excepție și vă rog să nu vă supărați pe mine! (discuții, râsete)

Nefiind membră a unui partid politic decât cu sufletul, doamna ministru a justiției s-a gândit, probabil, că plagiatul pe tema finanțării partidelor politice este admisibilă.

6. Fiind conștientă de stratagema aplicată Parlamentului României, vizând încălcarea și a legii economiei de timp, doamna ministru Monica Luiza Macovei, cu toate că a fost invitată, nu ne-a onorat cu prezența nici la Comisiei juridice de numiri, disciplină, imunități și validări, nici azi, în plen.

De fapt, doamnelor și domnilor senatori, inițiatorul a urmărit să creeze cadrul legal pentru ca grupurile de interese apropiate celor aflați la putere, să poată finanța partidele politice și apoi să le folosească pentru propriile interese. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Frunda Gyorgy. Aveți cuvântul, domnule senator.

 
 

Domnul Frunda Gyorgy:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule senator Funar, cred că ideea dumneavoastră de a citi articolele în plen este una bine-venită, pentru că luați cuvântul atât de rar și atât de puțin încât ați umple niște goluri în dezbaterile parlamentare.(discuții, râsete)

În ceea ce privește proiectul de lege, doamna secretar de stat, din punct de vedere politic, eu cred că adoptarea acestui proiect de lege de către partidele care formează coaliția guvernamentală a dovedit că atunci când există disponibilitatea dialogului între ministrul de resort și partidele din coaliția guvernamentală, găsim soluții nu numai rezonabile, dar soluții bune, care reușesc, într-adevăr, să aducă elemente noi, democratice, cadrului legal existent.

Îmbunătățirea Legii nr.43/2003, într-adevăr, prin această deschidere, prin transparența pe care o asigură, face ca partidele politice să fie legate direct de electorat, ca cetățeanul să poată verifica finanțarea partidelor politice, să poată vedea subvențiile și donațiile care se dau la partidele politice, nu numai în timpul campaniilor electorale, care este perioada cea mai fierbinte a activității noastre, dar și în activitatea cotidiană. Or, asta este autocenzură a partidelor politice pentru finanțări și subvenții, donații interesate din partea domeniului economic.

De aceea Grupul senatorial al UDMR va vota acest proiect de lege - respectiv modificarea Legii finanțării partidelor politice - subliniind importanța defalcării pe care o face legea pe subvențiile în funcție de rezultatele obținute și în alegerile locale.

Credem, de asemenea, că înființarea acestui departament de la AEP este o dispoziție nouă care vrea să întărească controlul asupra finanțării. Nu vrem să ne antepronunțăm asupra eficienței acestora, dar cred că după câțiva ani de funcționare, când vor avea loc și campanii electorale, vom putea vedea unde este nevoie de decantări între ceea ce face Curtea de Conturi și ceea ce face acest departament, dar cred că implicarea noastră în numirea membrilor departamentului este o măsură de siguranță pentru o activitate obiectivă, onestă, transparentă a acestuia.

De aceea, voi termina, întorcându-mă la problema politică. Consider că prin adoptarea acestui proiect de lege ne îndeplinim unul din propriile noastre angajamente luate față de Uniunea Europeană, Comisia Europeană. Nu Uniunea Europeană ne-a cerut nouă să modificăm legea, ci Guvernul României a fost acela care a promis că modifică legea, tocmai pentru o mai mare transparență și acuratețe a finanțărilor.

Cred că prin acest lucru noi vom muta culoarea galbenă spre culoarea verde a raportului de țară din toamnă și cred că prin acesta am creat un precedent fericit.

Credem că dacă doamna ministru al justiției în viitor va avea disponibilitatea să vină să discute cu partidele politice, va veni să discute cu comisiile de specialitate, cu echilibru și fără îndârjire, cu înțelegere că toți dintre noi dorim eficientizarea luptei împotriva corupției, că nu dânsa este posesoarea atribuțiilor de jandarm al luptei pentru dreptate, atunci de multe ori vom ajunge la soluții rezonabile. Vă mulțumesc. (aplauze la Grupul UDMR)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Domnul senator Gavrilă Vasilescu, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi, de la început vreau să vă spun că voi vota în favoarea acestei legi. Am fost și eu unul dintre cei care au avut o contribuție modestă - dar atât câte este, am avut-o - dar câteva lucruri asupra cărora țin neapărat să mă refer, la dezbaterile generale, sunt:

Vă voi ruga să vă uitați că pe ordinea de zi, după pct.8 pe care îl discutăm acum, avem pct.9 - Legea privind modificarea și completarea Legii energiei electrice nr.318/2003.

Din punctul de vedere al celor spuse aici, sunt și eu unul dintre cei care am stat cu proiectul de lege în față și cu Legea nr.43/2003 și dați-mi voie să vă spun că la un moment dat bifam și într-o parte și în cealaltă același text, mai puțin ceea ce s-a spus aici.

Tot același Guvern al României ne pune în față două situații care sunt pe rol, în aceeași zi, una după cealaltă. Deci, acel argument că trebuia să avem o lege coerentă... Putea să fie coerentă, putea să se republice legea, după ce o modificam, articolele își căpătau o nouă numerotare, aveam un număr al legii, care știam că este Legea nr.43/2003, cu modificări și așa mai departe, și duceam legea asta în continuare, o puteam modifica și o puteam corecta.

Poate nici asta n-ar fi fost nimic, dar ceea ce m-a deranjat cel mai mult, ca senator în Senatul României, a fost faptul că în fiecare zi vorbind despre finanțarea partidelor politice, s-a spus că avem nevoie de o lege nouă. Nu. Aveam o lege, trebuia s-o modificăm. Or, lege nouă ar fi însemnat în condițiile în care, fundamental, Legea nr.43/2003 ar fi fost modificată.

Probleme de transparență erau și în legea veche. Se putea merge ceva mai departe.

Nu vreau să mă repet la ceea ce ați spus dumneavoastră, dar dați-mi voie să vă spun că între titlul legii și conținutul legii este o deosebire foarte mare. Și am să vă spun de ce.

Deci, titlul legii este "Legea pentru finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale".

Doamnelor și domnilor colegi, dar noi avem o lege a partidelor politice. Prin Legea partidelor politice... Deci, în momentul când dăm o lege de finanțare a partidelor politice, trebuie să ținem cont că, de fapt, finanțarea trebuie să se facă către subiectul la care se referă legea. Or, legea vorbește de posibilitatea ca acum, astăzi, în acest moment - ca un exemplu - sau mâine să rămână o hotărâre judecătorească, dată de Tribunalul Municipiului București, prin care a luat ființă o formațiune politică. Deci, sunt îndeplinite condițiile legii române pentru ca o formațiune politică să se înființeze. Or, titlul legii vorbește despre finanțarea activității partidelor politice, dar, în realitate, atunci când se vorbește despre finanțare - și vorbesc, în primul rând, despre finanțare de la bugetul de stat - această finanțare se duce numai spre formațiunile politice care sunt în Parlamentul țării sau care au obținut rezultate în alegerile locale, așa cum sunt modificate în momentul de față.

Din punctul meu de vedere și din punctul nostru de vedere, consider că este o situație de inechitate. Atâta timp cât dăm voie să ființeze, să se nască o formațiune politică cu minimum 25 de oameni, repartizați în județele țării... Și acești 25 minim - ei pot fi mai mulți - sunt și ei persoane care contribuie la bugetul de stat, buget din care formațiunile celelalte, conform legii, vor fi finanțate, în funcție de niște criterii.

Eu am un amendament în acest sens, pe care îl voi susține - a fost respins - pentru că nu consider că este echitabil ca numai o anumită categorie de formațiuni politice să primească subvenții de la bugetul de stat, având o lege în care dăm posibilitatea ca partidele politice... Atunci când vom ajunge ca în Statele Unite ale Americii, să avem două partide puternice și alternanța să fie între acele două partide, atunci putem rediscuta Legea finanțării partidelor politice, atunci putem discuta ceea ce înseamnă și legea privind constituirea partidelor politice, dar în momentul de față suntem în realitățile românești și cred că legislația trebuie să reflecte această realitate.

La ceea ce m-am referit, în legătură cu finanțarea, eu subliniez încă o dată, consider că este un lucru inechitabil, iar faptul că avem puterea să votăm și să adoptăm o lege este un lucru pe care... trebuie să recunosc, avem această capacitate, dar, dacă am avea și această disponibilitate de a crea o stare de echitate între ceea ce înseamnă formațiuni politice conform Legii partidelor politice, atunci, într-adevăr, cred că am da dovadă de mai mult decât am făcut-o până în momentul de față cu acest proiect și cu acea prevedere din proiectul de act normativ.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dacă mai sunt luări de cuvânt, supun la vot pentru dezbateri prelungite. Bun! Nu este cazul.

Stimați colegi, dacă nu mai sunt alte intervenții, vom trece la amendamente. Avem 35 de amendamente admise, 24 de amendamente respinse.

Vom începe cu amendamentele respinse, stimați colegi. Să vedem cele care se susțin sau nu se mai susțin.

Vă rog, legat de amendamentul de la poziția 1, dacă se susține?

Domnul senator Paul Păcuraru, vă rog.

 
 

Domnul Paul Păcuraru:

Domnule președinte, îl voi explica doar. Am avut o discuție și cu ministerul, și cu I.P.P.-ul, și cu Pro Democrația. În esență, eu ceream ca, pe tot parcursul legii, să înlocuim etalonul de măsură pentru subvenții, cotizații sau cheltuieli pe care le poate face un candidat, care, în lege, este salariul minim brut pe economie, să-l înlocuim cu echivalentul în lei a 100 euro, pentru că indicatorul "salariul minim brut pe economie" are cu totul și cu totul altă conotație și variație, și - cum să spun eu? - abordare decât... Și nu e făcut pentru legea asta, el este făcut pentru cu totul altceva. Echivalentul în lei a 100 euro este, de fapt, contravaloarea a ceea ce spune și ministerul prin "salariul minim brut pe economie".

Se pare că în discuția pe care am avut-o în comisie nu am reușit să conving, pe urmă, nu am mai putut participa la lucrări și, nefiind negociat până la capăt acest subiect, renunț la amendamente, doar le-am explicat.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Amendamentul de la poziția 2, cu referire la art.5 alin.1, dacă se mai susține? Domnul senator Funar.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Îl susțin, domnule președinte.

La art.5 alin.1, spre deosebire de inițiator, care a propus cifra de 0,25%, amendamentul meu vizează ca donațiile primite de un partid politic într-un an fiscal să nu poată depăși 0,10% din veniturile prevăzute în bugetul de stat pe anul respectiv.

În acest sens, am și o motivație. Îl rog pe președintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări să-i informeze pe membrii Senatului despre motivația amendamentului propus.

De ce solicit acest lucru, domnule președinte? Pentru că nu este prima dată - sper să fie ultima oară - când președintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări caută să-i dezinformeze pe membrii Senatului... Dânsul a scris o rubrică de observații, în care pagina este albă. Eu am motivat în scris toate amendamentele. Motivația nu apare în acest document, în Anexa nr.2, și v-aș ruga să-i atrageți atenția, domnule președinte al Senatului, președintelui Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări să nu-i mai dezinformeze pe colegi. Nu au de unde înțelege colegii mei, dacă nu este copiată motivația pe care am dat-o în scris.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule președinte, o să fie multe referiri la dumneavoastră. Sper că nu vorbiți de fiecare dată.

 
 

Domnul Eckstein Kovacs Peter:

De data asta sunt obligat să răspund, nu?

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Eckstein Kovacs Peter:

Într-adevăr, prin lista de amendamente depuse, inițiatorul și-a motivat fiecare amendament și aceste motivații au fost luate în discuție. Dacă practica este una bună sau proastă, rămâne de văzut. În Anexa nr.2, cu amendamente respinse, se motivează respingerea, de ce comisia nu a agreat unul sau altul dintre amendamente, respectiv, dacă sunt observații. Dacă unii sau alții dintre membrii comisiei doresc ca votul lor personal să fie exprimat, facem această mențiune. Inițiatorul, desigur, are dreptul să-și susțină amendamentul verbal, în fața plenului Senatului, ca să-i convingă pe ceilalți membri. Nu este obligația comisiei să reitereze considerentele.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc. Mai sunt intervenții? (Domnul senator Gheorghe Funar solicită cuvântul.)

Domnule Funar ajunge! O dată vă dau dreptul, că, altfel, nu mai terminăm. Vă rog eu mult! La 30 de amendamente, stăm până poimâine. Luați cuvântul, vă fundamentați, s-a încheiat. Aveți întrebare de pus, vă dau dreptul, dar așa, să facem un dialog, facem un ping-pong între Senat și dumneavoastră.

Doriți să adăugați ceva, doamna secretar de stat? Dacă e necesar. Nu e obligatoriu. Nu este. Bun!

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la poziția 2 - art.5 alin.1 și 2 - al domnului Funar, respins de comisie, pe argumentele care s-au spus, de o parte și de alta.

Vă rog să votați.

Cu 23 de voturi pentru, 37 de voturi împotrivă și 2 abțineri, amendamentul este respins.

La poziția 3, cu referire la art.5 alin.3, domnul senator Funar.

Domnul Paul Păcuraru mai susține? Nu.

Deci, numai alin.3, domnul senator Funar, vă rog, vă ascultăm. Observați că la toată coloana nu aveți argumentația pe care ați dat-o. Deci, vă rog s-o prezentați de la microfon. Aveți cuvântul.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte, dar pe lângă stratagema pe care a aplicat-o președintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, a mai făcut alta. La nr. crt.2 a cuplat cele două alineate, 1 și 2. Eu am făcut amendamente, le-am susținut la comisie separat...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Era aceeași poveste. A redus la jumătate, și partea întâi, și partea a doua și atunci le-a supus în bloc, că era același principiu. Asta a fost ideea.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Am reținut, domnule președinte, dar dumneavoastră ați uitat să precizați plenului.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte.

Deci, la nr.crt.3, la donațiile primite de la o persoană fizică, spre deosebire de inițiator, care a stabilit că ele pot fi până la 250 de salarii minime brute pe țară, amendamentul meu vizează până la 100 de salarii de bază. Acest amendament vizează reducerea nivelului maxim al donațiilor primite de un partid politic, cu scopul de a nu-i sfida pe cei peste 10 milioane de români săraci și foarte săraci. Astfel, partidul politic nu riscă să aibă obligații prea mari față de persoana fizică ce face donația.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult. Sunt alte intervenții? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la poziția 3, cu referire la art.5 alin.3. Vă rog să votați. Votând "da", sunteți de acord cu amendamentul domnului Funar. Votând "nu", sunteți împotrivă.

Votați, vă rog!

Amendamentul a întrunit numai 21 de voturi pentru, 6 abțineri, 35 de voturi împotrivă, deci este respins.

La poziția 4, cu referire la alin. 4 de la art.5, domnul Funar.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Îmi mențin și acest amendament. Este una dintre modificările esențiale, pe care le-a vizat inițiatorul, respectiv, să dea posibilitatea unor persoane juridice să se apropie ceva mai mult de un partid politic, să facă donații în sume uriașe, până la 500 de salarii de bază minime pe economie.

Amendamentul meu vizează coborârea acestei cifre până la 200 de salarii de bază minime brute pe țară, la valoarea existentă la 1 ianuarie a anului respectiv, cu scopul ca partidul politic să nu riște să aibă obligații prea mari față de persoana juridică ce face donația.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult. A scăpat din vedere domnul Funar căruțele cu zahăr, ulei, mici, bere... Vedeți că tot donații sunt.

Vă rog, dacă sunt alte intervenții? Nu sunt.

Supun la vot amendamentul domnului Funar de la poziția 4, art.5 alin.4.

Vă rog să votați. Votând "da", sunteți de acord cu amendamentul, votând "nu", sunteți de acord cu comisia.

Cu 14 voturi pentru, 41 de voturi împotrivă, 4 abțineri, amendamentul este respins.

Poziția 5, cu referire la alin.7 de la art.5.

Domnul senator Funar.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte, dar l-ați omis pe inițiatorul Paul Păcuraru, la art.5 alin.4.

Nu știu dacă mai susține sau nu. A renunțat?

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

La art.5 alin.7 am propus reducerea la jumătate a perioadei de timp față de inițiator care prevede interzicerea persoanelor juridice care, la data efectuării donației, au datorii exigibile mai vechi de 60 de zile la bugetul de stat, să facă donații la partidele politice.

Eu am redus acest termen la 30 de zile, altfel vor fi persoane juridice care au datorii la bugetul de stat, la bugetul asigurărilor sociale, la bugetele locale și dau bani la partidul politic și nu dau la bugetul statului sau la bugetele locale.

Pe mine m-a surprins această grijă deosebită a inițiatorului față de partidele politice, și nu față de propriul buget al statului și al autorităților locale.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Nu vreau să intru în polemică, lucrurile sunt mai complicate, însă, pentru că, în 30 de zile...de regulă, durează ceva mai mult, o regularizare între buget și persoana juridică, mai ales la restituiri de TVA-uri, verificări, deci, este o întreagă poveste aici.

Mă rog, sunt alte intervenții? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Funar de la alin.7 art.5. Vă rog să votați.

Cu 17 voturi pentru, 40 de voturi împotrivă și 3 abțineri, s-a respins.

La art.7 alin.1. Domnul Funar.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Aici am propus, domnule președinte, onorat Senat, modificarea față de textul inițiatorului care a precizat că la primirea donației sunt obligatorii verificarea și înregistrarea identității donatorului, indiferent de caracterul public sau confidențial al acesteia.

Amendamentul meu este formulat astfel: "La primirea donației sunt obligatorii verificarea și înregistrarea identității donatorului". Amendamentul meu elimină precizarea făcută de inițiator cu privire la identitatea donatorului. Trebuie respectat principiul transparenței despre care vorbea și distinsa secretar de stat și eliminate donațiile cu caracter confidențial. În ipoteza în care s-ar accepta donații cu caracter confidențial, întreaga secțiune a doua din lege nu se mai justifică.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Cred că era mai simplu să desființăm partidele politice.

Stimați colegi, sunt obiecțiuni aici?

Supun votului dumneavoastră amendamentele de eliminare alin.2 și 3 de la art.7. Și alin.1, în loc de "caracter public" - "confidențial".

Vă rog să votați.

Cu 16 voturi pentru, 36 de voturi împotrivă și 5 abțineri, amendamentul a fost respins.

Art.9 alin.1, dacă se mai susține?

Domnul Funar.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Da, sunt nevoit, domnule președinte, onorat Senat, să susțin și amendamentul de la art.9 alin.1, fiind în spiritul inițiatorului, care a declarat, inclusiv ministrul justiției, că prin această modificare a legii dorește să asigure transparența. Aceasta este teoria. În practică, scrie și în lege, se permite și se acordă prioritate caracterului confidențial al sumelor donate partidelor.

Deci, spre deosebire de textul inițiatorului, eu am propus eliminarea finalului art.9 alin.1, respectiv, "precum și suma totală a donațiilor confidențiale primite până la data de 31 martie a anului următor".

Dacă dorim cu adevărat modificări la această lege, nu are ce căuta confidențialitatea în ceea ce privește donațiile.

Degeaba ne pierdem vremea cu această lege.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Intervenții? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră acest amendament de la alin.1 al art.9 al domnului Funar.

Vă rog să votați.

Cu 9 voturi pentru, 36 de voturi împotrivă și 6 abțineri, a fost respins.

Art.10 alin.1, dacă se mai susține? Aici aveți mai multe intervenții.

Alin.1, cu o reformulare, dacă nu mă-nșel, da?

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Da, este doar o reformulare, domnule președinte, a finalului acestui articol, respectiv eliminarea unui apendice care, după părerea mea, este nejustificat, "altfel decât în condițiile stabilite de legile electorale". Acesta este amendamentul de eliminare a finalului textului.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult. Intervenții?

Supun votului dumneavoastră...

Vă rog, domnul senator Eckstein, microfonul 7.

 
 

Domnul Eckstein Kovacs Peter:

Țin să comunic plenului și inițiatorului că există un amendament admis care, de altfel, îl are coautor pe domnul senator Gheorghe Funar și prin care s-a eliminat acest text, deci, cum să zic, a primit satisfacție prin adoptarea unui amendament. Acesta nu are obiect, în momentul de față.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, s-a înțeles. Da, domnul Funar, vă rog.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Dacă-mi permiteți, domnule președinte, să vin și cu o completare în ceea ce privește alineatul 2 al acestui articol, pentru că ele sunt puse la același număr curent de către inițiator, în stilul specific UDMR-ului.

La alin.2, inițiatorul a scris astfel, a început alineatul: "Partidele politice nu pot accepta donații sau servicii primite cu titlu gratuit de la o autoritate sau instituție publice, de la o regie autonomă, de la o companie națională" și așa mai departe... textul mi se pare extrem de permisiv...inițiatorul nu spune nimic ce se întâmplă cu partidele politice care pot accepta.

În această conjunctură și pe cale de consecință, domnule președinte, am formulat amendamentul astfel: "Este interzisă acceptarea de către partide a donațiilor sau serviciilor prestate cu titlu gratuit de la o autoritate sau instituție publică, de la o regie autonomă, de la o companie națională, societate comercială sau societate bancară cu capital integral sau majoritar public".

Aici, îl am coinițiator al amendamentului și pe distinsul coleg, senatorul Dan Cârlan care sper că-l va susține în continuare.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, se mai susțin și restul amendamentelor aici?

Înțeleg că nu. Eu cred că e inutilă reglementarea și în formula propusă de Guvern, și în cealaltă.

Societățile comerciale cu capital majoritar de stat nu am auzit până acum să dea donații. Dau altceva. Fac reclamă, publicitate, pe alte căi, dar, mă rog. Asta e viața.

Supun votului dumneavoastră cele două amendamente ale domnului Funar de la poziția 8.

Vă rog să votați. (replică neinteligibilă din sală a domnului senator Șerban Nicolae)

S-a spus, s-a specificat aici, a spus domnul Ekcstein acest lucru.

Cu 7 voturi pentru, 41 de voturi împotrivă și 3 abțineri, s-a respins.

Suntem, stimați colegi, la poziția 9, cu referire la art.13 alin.1, se mai susține?

Domnul Funar.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Da, sunt nevoit să-l susțin, domnule președinte, pentru că diferit de ceea ce susține teoretic inițiatorul, practic, în scris, procedează altfel și caută să dea posibilitatea partidelor politice să obțină sume pe diverse căi, dintre cele mai legale sau mai puțin legale.

Acum, la art.13, cu ghinion pentru inițiator, la alin.1 se precizează că dacă un partid este asociat, conform legii, cu o formațiune nepolitică, aportul financiar al acesteia din urmă la forma respectivă de asociere, a cărei membră este, nu poate depăși într-un an fiscal valoarea a 500 de salarii minime brute pe economie.

Practic, ce se urmărește, domnule președinte și onorat Senat?

Pentru a eluda prevederile legale, inițiatorul a inventat asocierea unui partid politic cu o formațiune nepolitică, aici, a scris cu una, dar, ca și Pro Democrația mai pot fi vreo 500, pentru că Soros are bani.

Deci, inițiatorul a inventat asocierea unui partid politic o formațiune nepolitică, dar, de fapt, cu un număr aproape nelimitat de asemenea formațiuni care au un aport financiar divers la partidul respectiv.

De aceea, pentru a asigura transparența finanțării partidelor politice, am propus eliminarea acestui text.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Intervenții?

Supun votului dumneavoastră...

Da, domnul Eckstein, vă rog, scuzați-mă, microfonul 7.

 
 

Domnul Eckstein Kovacs Peter:

Printre altele, argumentația domnului senator Funar nu stă în picioare pentru că asociațiile și fundațiile nu pot participa cu fonduri la campaniile electorale și la susținerea partidelor politice, este o interdicție totală prevăzută în lege.

Ne-am gândit la alte situații, în primul rând, la situația sindicatelor care pot să colaboreze cu partidele politice, este o experiență europeană.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră propunerea de eliminare a art.13, deci, propunerea de la poziția 9.

Vă rog să votați.

Cu 8 voturi pentru, 43 de voturi împotrivă și 6 abțineri, a fost respins amendamentul.

La art.14 alin.2, dacă se mai susține? Domnul senator Gavrilă Vasilescu.

 
 

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

De fapt, argumentele le-am adus atunci când am luat cuvântul pe discuții generale și am prezentat și această situație. În plus, față de ceea ce am spus, vă rog frumos să-mi permiteți să citesc art.8 din Constituție: "Pluralismul în societatea românească este o condiție și o garanție a democrației constituționale. Partidele politice se constituie și își desfășoară activitatea în condițiile legii".

Avem o lege a partidelor politice, trebuie să le ajutăm și pe ele, cele care se înființează, imaginați-vă că această lege, am fi în anul 19..., deci după intrarea în vigoare și după adoptarea Constituției și am fi fost în situația în care să adoptăm o lege. Gândiți-vă, dacă cineva dintre dumneavoastră, care ați fost atunci în Parlamentul țării, ați fi votat o lege în care condiția să fi fost...câți senatori și câți deputați aveați în Parlamentul țării care de-abia acum se constituia. Lăsați-l, că încă nu este foarte bine așezat și nu e constituit. Pot să mai vină și formațiuni politice din urmă și pot să facă lucruri mai bune decât le-am făcut noi până acum. Partidele politice.. nu mai citesc mai departe... ideea este ca din banii, din suma...din acel 0,04% din bugetul de stat, un procent de 0,15% să se dea formațiunilor politice care nu au reprezentare parlamentară și locală la nivelul la care îl doriți sau așa cum l-a gândit inițiatorul, pe de o parte, și celor nou-înființate care nu au avut când să-și rezolve și să ajungă în situația de a se confrunta cu electoratul.

Încă o dată, vă spun, minimum este de 25.000 de persoane pe care o formațiune politică trebuie să o aibă. Constituția vorbește despre înființarea partidelor politice și că asta reprezintă o garanție a ceea ce înseamnă democrația în statul românesc. Prin urmare, trebuie să le dăm șansă și celorlalți să se poată manifesta. Cu sume mici, dar trebuie să le dăm. Au și ei persoane care contribuie la buget.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Sunt două concepte. Unul, care înseamnă revenim la ce aveam, 400-800 de partide, 1000 de partide, numai pentru bani, dar sunt puțin depășit, recunosc, nu cunosc vreo țară în lume care finanțează partide neparlamentare. S-ar putea să existe, dar nu știu.

Domnul Eckstein Kovacs, vă rog.

 
 

Domnul Eckstein Kovacs Peter:

Vă mulțumesc.

Comisia a respins, cu majoritate, această propunere, după o vastă discuție, de altfel, în cadrul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Desigur, dreptul de asociere în partidele politice este garantat de Constituție. Este altceva. Aici este vorba despre finanțarea din fonduri publice. Și aici am ajuns, până la urmă, la o soluție, spun eu, totuși partidele trebuie să se cearnă prin sita alegerilor, ca să-și arate puterea și, cum să zic, să fie demne de a primi fonduri publice și, ca atare, am ajuns la o soluție mixtă. Am luat drept criteriu numărul de voturi exprimate la alegerile parlamentare pentru care o să dăm 75%, potrivit proiectului, din aceste sume alocate din bugetul de stat, iar pentru 25% din aceste fonduri disponibile se iau în considerare rezultatele alegerilor locale și partidele regionale sau mai mici care nu acced în Parlament, dar, totuși, au o audiență în teritoriu.

Ca atare, și partidele care nu au sărit pragul electoral, dar au o reprezentativitate, au șansa de a beneficia de fonduri publice. 50 de mandate de consilieri județeni sau de consilieri generali.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu :

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la alin.2 art.14 propus de domnul Gavrilă Vasilescu.

Vă rog să votați. (Discuții în sală.)

Cu 17 voturi pentru, 35 voturi împotrivă, 3 abțineri, alineatul a fost respins.

La poziția 10, sunt intervenții?

Art.14 alin.2, domnul Funar, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Da, îmi susțin acest amendament, domnule președinte, și am aceeași idee cu a dumneavoastră, fixă și bună, respectiv, să fie finanțate numai partidele politice parlamentare, spre deosebire de inițiator care una vorbește și alta scrie, propunând să fie acordată anual partidelor politice o sumă foarte mică, nu mai mare de 0,04% din veniturile prevăzute în bugetul de stat. Eu fiind grijuliu cu partidele politice parlamentare și pentru a asigura respectarea prevederilor Constituției lecturate de către distinsul coleg, domnul senator Vasilescu, amendamentul meu vizează mărirea acestui procent la 0,10% din veniturile prevăzute în bugetul de stat.

Deci, în principal, partidele politice parlamentare să beneficieze de subvenții din bugetul statului, contribuind astfel toți cetățenii la susținerea vieții politice din țară.

De asemenea, am propus la acest art.14 alin. 3 litera c, eliminarea subvenției de la bugetul de stat pentru partidulețele care obțin câteva voturi în alegerile locale, menținând în viața politică românească partidele parlamentare și subvenția pentru acestea de la bugetul statului.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu :

Mulțumesc. Intervenții?

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Funar, referitor la alin.2 art.14 și propunerea de eliminare a literei b. Da?

Din sală: Da.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu :

Vă rog să votați, stimați colegi.

Cu 14 voturi pentru, 37 voturi împotrivă, 2 abțineri, a fost eliminat.

La alin.3 art. 14, dacă amendamentul se mai susține?

Domnul Șerban Nicolae, aveți cuvântul. Înțeleg că renunțați.

Din sală: Nu.

 
 

Domnul Nicolae Șerban:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Eu sper ca acest amendament să nu aibă soarta celor supuse votului până acum.

În esență, propunerea vizează ca subvenția de la bugetul de stat să se acorde partidelor politice care respectă o cerință minimă, și anume, se bucură de suport popular.

Nu este suficientă voința de a înființa un partid, nu este suficientă voința de a participa la alegeri, democrația de care vorbea colegul Vasilescu, prevăzută de Constituție, trebuie să fie justificată, trebuie să fie confirmată prin vot popular.

De aceea, propunerea mea este de a înlocui, la criteriul de acordare a subvențiilor de la bugetul de stat pentru partide numărul de voturi primite cu numărul de mandate obținute.

În aceste condiții, vă rog să observați că pragul electoral este condiția suficientă pentru a asigura că un partid se bucură de încredere populară.

Dacă am introduce un alt prag, așa cum este propus în proiectul inițial, ca sub pragul de acces în Parlament să mai scădem un procent sau două, introducem un criteriu arbitrar și atunci avem de ales între varianta propusă anterior de domnul Vasilescu și pe care noi am respins-o, să dăm bani de la bugetul de stat și partidelor nou înființate, oricât de multe ar fi acestea, și partidelor care participă de ani de zile la alegeri, fără nici un fel de suport popular și varianta de a da subvenții de la bugetul de stat doar partidelor care au reprezentare în electorat și, din acest punct de vedere eu sper, totuși, să fiți convinși că nu exagerăm cu subvențiile de la bugetul de stat, în același timp apărăm și democrația și sprijinim pluralismul politic.

Mai fac o singură precizare, la pozițiile 12 și 14.

Am amendamente de eliminare a textului din proiectul inițial, în cazul în care se adoptă amendamentul propus la punctul 11, pentru că acolo este vorba, din nou de repartizarea sumelor de la bugetul de stat, în funcție de numărul de voturi obținute.

Eu v-aș ruga să fiți de acord cu principiul că subvențiile de la bugetul de stat se acordă după numărul de mandate obținute, atât în alegerile parlamentare, cât și în alegerile locale, păstrând proporțiile prevăzute de inițiator cu 75% pentru criteriul parlamentar și 25% pentru criteriul de mandate locale și să votați aceste amendamente.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu :

Mulțumesc, domnului senator Șerban Nicolae. Sunt intervenții?

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la alin.3 art.14 al domnului senator Șerban Nicoale, respins de comisie.

Vă rog să votați.

Cu 21 voturi pentru, 36 voturi împotrivă, o abținere, amendament respins.

La poziția 12. Vă rog, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Dan Cârlan:

Domnule președinte,

Îmi cer scuze, la poziția nr.8 au fost incluse 3 amendamente într-o singură poziție, este greșeala mea că nu am urmărit foarte riguros acolo.

Am un amendament respins care nu a fost discutat și aș dori să mi-l susțin pentru că este o chestiune importantă.

Eroarea este a mea, mi-o recunosc, dar este o poziție care cuprinde trei amendamente diferite și vă rog să-mi dați posibilitatea să-mi susțin acest amendament.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu :

Vă dau voie, dar să știți că eu am întrebat, nu ați fost atent, dar, mă rog!

 
 

Domnul Dan Cârlan:

Știu, dar acolo a intervenit domnul Funar cu amendamentul comun și...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu :

La poziția 8, da? Vă rog, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Dan Cârlan:

La poziția 8, textul art.10 alin.1 consider că este important să înlocuim sintagma "capital integral sau majoritar de stat", cu "capital integral sau majoritar public" pentru simplul fapt că avem o multitudine de entități care au capital al unităților administrativ-teritoriale, și asta înseamnă că pe textul adoptat de comisie sau pe formula adoptată de comisie, toți primarii în funcție vor putea uza în voie de regiile, societățile comerciale, instituțiile publice cu capital al unității administrativ-teritoriale pe care o conduc, pentru că legea interzice doar utilizarea resurselor financiare, umane și tehnice ale celor cu capital majoritar sau integral de stat.

Am văzut forma adoptată de dumneavoastră, păstrează aceeași formă și adaugă "sau utilizează fonduri publice", dar societățile, regiile, instituțiile publice care au capital majoritar sau integral al unităților administrativ-teritoriale nu intră sub incidența textului așa cum este acum adoptat și înseamnă că lăsăm primarii să se joace cu regiile și societățile din subordine pe motivul simplu că "nu au capital de stat".

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu :

Domnul Cârlan, "stat" înseamnă și domeniul public local.

 
 

Domnul Dan Cârlan:

Nu prea mai înseamnă asta, însemna odată!

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu :

Cum să nu? Păi, cine a definit statul altfel?

 
 

Domnul Dan Cârlan:

Statul e statul, domeniul public de interes național.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu :

Nu vreau să intru într-o polemică, scuzați-mă. Am înțeles.

Domnul senator Eckstein Kovács Péter, aveți cuvântul. Microfonul 7, vă rog.

 
 

Domnul Eckstein Kovács Péter:

În comisie s-a discutat mult și pe acest amendament, ca despre oricare amendament și s-a considerat că textul este acoperitor și am decis să operăm cu un text și o expresie foarte cunoscută și respectată de oameni.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu :

Mulțumesc.

Supun la vot alin.1 al domnului Cârlan de la poziția 8, cu referire la art.10 alin.1, respins de comisie.

Vă rog să votați propunerea de amendament.

Cu 15 voturi pentru, 38 voturi împotrivă, 2 abțineri, respins.

La poziția 12 art.15, dacă se mai susține amendamentul? Înțeleg că nu.

La poziția 13, dacă se mai susține?

Înțeleg că nu? Se susține. Vă rog, aveți cuvântul.

Microfonul 2, domnul Funar.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte.

Sunt obligat să-l susțin, mă obligă inițiatorul.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu :

Vă rog frumos, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Spre deosebire de inițiator care a prevăzut că numai 75% din bugetul anual acordat partidelor politice va fi împărțit între partidele politice proporțional cu numărul de voturi primite la alegerile parlamentare, respectiv media voturilor valabil exprimate pentru Camera Deputaților și Senatului, dacă au obținut cu cel mult 1% sub pragul electoral, amendamentul meu vizează majorarea procentului la 100%, deci, sumele să fi acordate partidelor politice parlamentare și eliminarea finalului acestui amendament care deschide o Cutie a Pandorei, respectiv, inițiatorul s-a gândit să aloce bani "și formațiunilor politice care au obținut cu cel mult 1% sub pragul electoral."

Nu știu de unde l-au găsit pe acest 1%, amendamentul meu vizează repartizarea întregii sume partidelor politice parlamentare. Inițiatorul fără nici un temei a propus ca din subvenția de la bugetul de stat să se acorde anumite sume pentru partidul sau partidele care au obținut cu cel mult 1% sub pragul electoral.

Nu știu de ce, poate inițiatorul... poate ne convinge doamna secretar de stat în lipsa doamnei ministru, nu știu de ce inițiatorul nu s-a oprit la procentul de 2% - 3%- 4% sau 5% sub pragul electoral.

Nu știu de ce nu a avut curajul și s-a oprit numai la 1%.

Am propus acest amendament 100% și fără "dacă a obținut cu cel mult 1% sub pragul electoral".

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu :

Domnul senator Eckstein Kovács Péter, vă rog.

 
 

Domnul Eckstein Kovács Péter:

I-aș sugera domnului coleg Funar să consulte și Anexa 1 din care rezultă că acest amendament al domniei-sale, în partea a doua, a fost acceptat, a fost eliminată din text această prevedere, care, de altfel, ar fi avut rațiunea ei ca partidele care, totuși, obțin 4% sau 3% la alegeri - și sunt exemple cu duiumul - chiar dacă nu acced în Parlament, să beneficieze de fonduri. Dar noi, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, ne-am oprit la soluția ca "partidele parlamentare să beneficieze de fonduri" și atât. Fără 1%.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu :

Fără 1%. Domnul senator Șerban Nicolae, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Șerban Nicolae:

Vă mulțumesc.

Vă rog să observați că, în fapt, se revine exact la amendamentul pe care eu l-am propus anterior și care a fost respins.

Calculul acestor subvenții de la bugetul de stat în cazul alianțelor, mai ales în situația de 3 sau mai multe alianțe, va crea probleme deosebite chiar dacă, prin convenții, la momentul constituirii alianței, se stabilesc procentajele, pentru că e greu de stabilit ulterior alegerilor, ponderea unui partid, membru al unei alianțe în electorat și atunci numărul acela de voturi nu mai are nici un fel de justificare, în timp ce numărul de mandate obținute s-ar fi păstrat pe întreaga durată a legislaturii sau ar fi avut, în orice caz, o mult mai mică fluctuație față de numărul de voturi raportat la momentul alegerilor.

De aceea, amendamentul pe care îl propune domnul Funar, în partea a doua, este preluat în amendamentul propus de domnul senator Tărăcilă și adoptat de comisie, dar rămân la părerea că, totuși, ceea ce trebuia să caracterizeze modul de calcul era numărul de mandate obținut și, vă atrag atenția că această discuție am avut-o și la Regulament, am avut-o și cu referire la Constituție, că ceea ce contează și modul în care se reflectă voința electoratului este dat de numărul de mandate obținute.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu :

Mulțumesc. S-a tranșat deja prin vot, acest lucru.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Funar de la art.15.

Vă rog să votați.

Cu 8 voturi pentru, 43 voturi împotrivă, 4 abțineri, amendament respins.

La art.16, dacă se menține amendamentul?

Domnul Funar, vă rog.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

La nr.crt.14, respectiv art.16, renunț. S-a tranșat anterior.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu :

Mulțumesc foarte mult.

La poziția 18?

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Mențin amendamentul, respectiv inițiatorul susține că "termenul acordat partidelor politice pentru remedierea neregulilor constatate nu poate fi mai mare de 15 zile."

În opinia mea termenul este foarte scurt și am propus dublarea lui la 30 zile.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu :

S-a înțeles. Eu, personal, cred că aveți dreptate, 15 zile... dar, mă rog, este o părere.

Sunt alte intervenții? Noi ne cam batem cuie-n talpă.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului senator Gheorghe Funar. Vă rog să votați.

Cu 16 voturi pentru, 37 de voturi împotrivă, 3 abțineri, amendamentul a fost respins.

Urăm succes pentru soluționarea în 15 zile.

La poz.16 dacă se menține amendamentul?

Domnul senator Gheorghe Funar, vă rog, referitor la art.20 alin.4.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Da, mențin acest amendament. Inițiatorul a propus ca în cazul partidelor politice care își încetează activitatea, ca urmare a "reorganizării, autodizolvării sau dizolvării pronunțate prin hotărâri definitive ale instanțelor judecătorești, acestea sunt obligate să predea autorităților administrației publice locale, în termen de 60 de zile, spațiile pe care le-au deținut cu contract de închiriere încheiat cu acestea".

Amendamentul meu vizează reducerea la 5 zile. Nu înțeleg de ce inițiatorul mai lasă un fost partid politic încă 60 de zile în spațiul respectiv. La articolul anterior, care s-a votat, a considerat că, într-un termen foarte scurt, se poate rezolva problema. Aici, însă, lasă 60 de zile să plece din spațiu, când nu mai există ca partid politic. Deci, am redus la 5 zile, pentru a da posibilitatea autorităților locale să folosească în alte scopuri acel spațiu.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator Gheorghe Funar, știți ce înseamnă să eliberezi un spațiu, după lege? Bine, dar gândiți-vă, trebuie să-l predai la cheie, să-l zugrăvești, să cari mobila, să lustruiești parchetul. Cum s-o faci în 5 zile? Aceasta este legea.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte, dumneavoastră aveți perfectă dreptate, dar cred că, în 16 ani, nu puteți să-mi dați un exemplu. Au fost chiriași care au făcut ceea ce ați spus dumneavoastră...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator, eu vă spun ce prevede legea.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Știu și eu, dar am constatat că nu se aplică.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului senator Gheorghe Funar de la art.20 alin.4. Vă rog să votați.

Cu 5 voturi pentru, 46 de voturi împotrivă, 2 abțineri, amendamentul a fost respins.

La art.22 alin.1 dacă se mai susține amendamentul?

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Da, îl susțin, domnule președinte.

Onorat Senat, am propus ca termenul de 5 zile, de la primirea donațiilor și legatelor după deschiderea campaniilor electorale, să fie majorat la 15 zile. În acest interval de timp să fie declarate donațiile și legatele la Autoritatea Electorală Permanentă. Mi se pare că termenul de 5 zile este foarte scurt pentru partidele politice.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Aici vă dau dreptate. Vă rog, intervenții, alte luări de cuvânt?

Domnul senator Gavrilă Vasilescu.

 
 

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Doamnelor și domnilor senatori,

Eu aș vrea, totuși, să fiți atenți asupra următoarei probleme: donațiile și legatele. Legatul este acea dispoziție prin care dispun, după moartea mea, să se ducă bunul nu știu unde... Pentru o asemenea situație, am obligația, adică trebuie să obțin un certificat de moștenitor și am obligația de a - cum să vă spun - declara că am primit prin testament, de fapt, printr-un legat am primit niște bunuri.

Dar, cu privire la perioada campaniei electorale, păi, nu mă duc să cer certificatul de moștenitor și cu asta am rezolvat-o și tot o depun. Nulegatele. Donațiile, da.

Alături de donații, am intervenit și pentru acest lucru, în afară de donațiiși legate, îmi fac datoria să spun, va trebui modificat textul legii și celelalte liberalități, pentru că mai există în sursele de venituri și alte liberalități, ele trebuie trecute aici și v-aș ruga să fiți de acord cu acest lucru, deoarece ar părea, așa, un dar manual și pot însemna valori, să fie considerate că nu fac parte din categoria celor care ar trebui declarate. Ele se înregistrează, deci și ele trebuie declarate. Eu nu am mai fost în comisie când s-au discutat aceste lucruri și vă rog să meditați că nu are rost ca legatele să fie date în 5 zile. Acolo trebuie să obții un certificat de moștenitor, trebuie să intri printr-o procedură mai complicată decât o donație în care am dat, am primit, am încheiat act și mă duc și depun acest lucru. Mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Eu zic să nu primim legatul, până nu facem declarația la această Autoritate...(discuții la prezidiu)

Domnul senator Eckstein.

 
 

Domnul Eckstein Kovács Péter:

Inițiatorul ne-a propus 5 zile, domnul senator Gheorghe Funar - 15 zile, iar comisia a adoptat un amendament al domnului senator Gavrilă Vasilescu cu 10 zile și cred că a fost o soluție de mijloc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, deja este un progres. (discuții în sală)

Supun votului dumneavoastră amendamentul - suntem la ora 18.20, domnule senator Vasilescu - domnului senator Gheorghe Funar de la art.22. Vă rog să votați.

Poate reușim, astăzi, să facem o lege.

Cu 9 voturi pentru, 39 de voturi împotrivă, 4 abțineri, amendamentul a fost respins.

Art.24 alin.2. Domnul senator Gheorghe Funar, vă rog, microfonul nr.2.

Mențineți permanent deschis microfonul 2. Vă rog, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte. Încă nu s-au deprins colaboratorii dumneavoastră, dar au ocazia la modificările la Codul fiscal.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte, onorat Senat.

Spre deosebire de textul inițiatorului, care, în opinia mea, în mod deliberat l-a scris astfel, că "se interzice finanțarea în orice mod a campaniei electorale, a unui partid, a unei alianțe, a unui candidat independent de către un sindicat, un cult religios ori o asociație sau fundație", permițând, însă, să fie finanțate de mai multe și am completat textul: ...ori mai multe... Pentru că, dacă un partid este finanțat de trei fundații se poate, dar de o fundație nu se poate. (discuții în sală)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Eckstein.

 
 

Domnul Eckstein Kovács Péter:

Ideea în sine a domnului senator Gheorghe Funar a fost acceptată, idee corectă și este un amendament adoptat în comun cu doamna senator Norica Nicolai, care rezolvă această problemă.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc. Domnul senator Gheorghe Funar nu a observat acest lucru.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la alin.2 art.24. Vă rog să votați.

Cu 13 voturi pentru, 37 de voturi împotrivă, 2 abțineri, amendamentul a fost respins.

Art.29 alin.2, dacă se mai susține amendamentul? Aveți aici alin.2 lit.b), lit.g), lit.h). Vă rog să vă referiți la toate.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Am văzut că sunt toate cuprinse aici, într-o economie de spațiu, de către președintele Comisiei juridice de numiri, disciplină, imunități și validări.

Vă prezint scuze - domnule președinte, onorat Senat - că nu am observat amendamentul comun cu doamna senator Norica Nicolai. Eram obișnuit cu nepoata dânsei. (discuții în sală)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu ați declarat acest lucru.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Nici nu am fost întrebat.

Domnule președinte, onorat Senat.

Aici, propun la acest articol să se reducă sumele, spre deosebire de inițiator, de 10 ori. Acesta este fondul amendamentelor mele: reducerea limitei maxime a cheltuielilor care pot fi efectuate de un partid politic în campania electorală. Propun să se reducă sumele de 10 ori față de sumele propuse de inițiator.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, dacă sunt observații? Înțeleg că nu sunt.

Supun votului dumneavoastră amendamentele prezentate de domnul senator Gheorghe Funar la art.29 alin.2 lit.b), g), h).

Vă rog să votați.

Cu 9 voturi pentru, 36 de voturi împotrivă, 4 abțineri, amendamentele au fost respinse.

Art.32 alin.1 dacă se susține?

Domnul senator Gheorghe Funar, vă rog, aveți cuvântul?

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Fiind vorba de președintele țării, este necesar să-i lăsăm bani mai mulți, ca să-i convingă pe alegători să trăiască bine și data viitoare. Deci, renunț la amendamentul de la art.32 alin.1, susținându-l pe președintele țării.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Îi comunicăm domnului Corneliu Vadim Tudor. (râsete în sală)

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc. Îi doresc sănătate președintelui României.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Art.34 alin.3.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

La art.34 alin.3, pe acesta îl susțin, domnule președinte, pentru că nu înțeleg de ce inițiatorul a stabilit pentru Departamentul de control al finanțării partidelor politice, condus de un director general care să fie numit în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a acestei legi. Nu știu ce a urmărit inițiatorul, lăsându-i la dispoziție 3 luni.

Amendamentul meu vizează reducerea termenului la 30 de zile.

În 30 de zile, Guvernul reușește să găsească un specialist dintre cei 15.000, moșteniți.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Răspunsul este simplu: înseamnă că mai devreme de 3 luni de zile nu pot fi alegeri anticipate. (discuții și vociferări în sală)

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului senator Gheorghe Funar de la alin.3 art.34.

Vă rog să votați.

Cu 51 de voturi în total, 12 voturi pentru, 38 de voturi împotrivă, o abținere, amendamentul a fost respins.

Art.34 alin.6 lit.a) și c).

Vă rog, dacă se mai susține, domnul senator Gheorghe Funar?

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Aici, am venit cu două modificări, domnule președinte, respectiv, la lit.a), să creastă de la 4 la 6 numărul parlamentarilor, iar la lit.c) eliminarea celor doi reprezentanți ai societății civile, cu experiență relevantă în materie electorală.

Eu știu că inițiatorul s-a gândit la bursierii Sörös, dar inițiatorul știe și la care societăți civile s-a gândit, însă textul formulat este ambiguu și trebuie eliminat, în opinia mea.

Permiteți-mi o întrebare pentru cei care urmează să voteze - sunt convins că reprezentanta ministerului nu-mi poate răspunde: cine hotărăște și cum se măsoară experiența relevantă în materie electorală?

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc. Domnul senator Antonie Iorgovan, vă rog, legat de acest amendament. Microfonul 3.

 
 

Domnul Antonie Iorgovan:

Domnule președinte, onorat Senat.

Eu am înțeles să mă retrag din Biroul Senatului, am înțeles că astăzi, pe Radio Național, când, în sfârșit, mi s-a dat și mie cuvântul să spun ceva despre învățăturile de la Cotroceni, a dispărut mesajul, ca să spun așa, adică a dispărut semnalul. Înțeleg că nu sunt foarte important, dar chiar până acolo încât să nu figurez printre autorii amendamentelor respinse la o problemă - dați-mi voie să o calific imbecilitate juridică.

Deci, domnule președinte, nu se poate ca un număr de parlamentari, potrivit principiului separației puterilor, să formeze un conclav care numește un director. La știința mea de carte așa ceva nu este nici în Matto Grosso, dacă acolo există parlament, dar nu este parlament, pentru că sunt cei cu sulițele, rezolvă altfel lucrurile.

Pe cale de consecință, domnule președinte, vă rog să rețineți că, la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, m-am opus, cu vehemență, la un asemenea text.

Mă surprinde cum ministerul, de data asta, printr-un super-specialist, stăruie într-o asemenea aberație juridică și o calific ca atare, este o eroare materială.

V-aș ruga, domnule președinte, să rețineți faptul că la comisie am cerut să se elimine această soluție, și vă rog respectuos să zăbovim un pic asupra ei, să o eliminăm de îndată, pentru că, altfel, vom fi nevoiți s-o atacăm la Curtea Constituțională și se va spune că blocăm această lege, care, oricum, este inutilă și nu aveam nevoie noi, neapărat, s-o discutăm separat față de pachetul cu pricina.

Trebuie să rămână formula că președintele numește. Care e problema? Președintele acestei autorități este ministru pe 8 ani. Nu există nici o funcție în republică de o asemenea continuitate. Este numit de Parlament. Ne îndoim în continuare de omul acesta? Păi, atunci, nu vă supărați, dar înseamnă că ne îndoim de tot sistemul. Ne îndoim de seriozitatea Parlamentului că l-a numit.

De ce trebuie neapărat să introducem ...? Abia vrem... De fapt, este și un paradox. Și este o contradictio in terminis. Abia dorim ca să fie cât mai multă transparență și obiectivitate și să nu fie implicat politicul, dar implicăm vârtos politicul. Ce caută parlamentarii acolo, care sunt oameni politici? Și ce caută Parlamentul într-o treabă a Executivului? Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Eu înclin să vă dau dreptate, nu sută la sută, ci mie în mie. Nu văd ce caută aici și societatea civilă. Dar, mă rog, asta-i altă poveste. Am autoritatea electorală permanentă... Vă rog, doriți intervenții, domnule senator Eckstein?

 
 

Domnul Eckstein Kovacs Peter:

Vă mulțumesc.

Aici comisia a adoptat o poziție, dacă vreți de compromis în această privință. Respectiv, față de textul din proiectul de lege i-a scos pe cei trei reprezentanți ai Autorității Electorale Permanente din această comisie, pe de altă parte, a hotărât ca din această comisie să facă parte câte un parlamentar desemnat de fiecare partid politic sau formațiune politică reprezentată în Parlament. Totuși, este vorba de un demnitar al statului care verifică finanțele partidelor politice și atunci, cred eu, nu eu, ci, comisia a crezut că, un control parlamentar exercitat de parlamentarii din fiecare partid politic, la numirea acestui președinte este benefic. Și exemple mai sunt.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule președinte, dacă votul este și el în unanimitate ar fi o chestie... Bine. Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Funar de la alin. 6. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 3.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule președinte că ați acceptat, totuși, să vorbească și al doilea senator din Grupul parlamentar PSD. O rog pe doamna ministru să se pronunțe în legătură cu această chestiune, care este singura ce ne va determina, în situația în care textul rămâne în lege, să o atacăm la Curte. De la dezbaterile generale am făcut precizarea că această normă este greșită, domnule președinte. Dacă ar fi vorba de un alt funcționar... Deci, noi, la nivelul Parlamentului numim președintele și vicepreședinții Autorității Electorale Permanente. De data aceasta, acest director, că este directorul direcției de control. El, sigur, trebuie să fie numit în urma concursului de către o comisie care-l examinează. Ei, această comisie nu este posibil să fie făcută din parlamentari. Să fie făcută, rezultă din text, de către o comisie numită, prin ordin, de președintele Autorității Electorale Permanente și nu mai avem nici o altă problemă.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da. Domnule senator Tărăcilă, problema e pe fond aici și înțeleg că au fost dezbateri la comisie. Din păcate, n-aveți un astfel de amendament nici unul. În plen nu se poate supune votului un amendament făcut din sală, decât în niște condiții care ne mai ia vreo două ore de acum încolo și atunci vă propun următoarele: e o problemă, într-adevăr, rămâne să o soluționăm, dincolo, la Camera Deputaților, să găsim o formulă. (discuții în sală, vociferări) Păi, înțeleg că la amendamente admise avem o formulă agreată. (discuții în plenul Senatului, vociferări)

 
 

Domnul Gavrilă Vasilescu (de la prezidiu):

Domnule președinte, permiteți? Procedură.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, vă rog.

 
 

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu am încercat puțin mai devreme, prin cuvântul meu, să corectăm ceva în ceea ce privește legea, pentru că poate să dea naștere unor suspiciuni. În condițiile astea suntem într-o situație cu totul aparte. Este o problemă din categoria celor care, indiferent cât va trebui să stăm de vorbă, domnule președinte, art. 100 alin. 2, "în cazuri deosebite, prin votul majorității senatorilor se poate aproba depunerea de amendamente în timpul dezbaterii în plen a proiectului de lege și a propunerii legislative". Confirm că domnul senator Iorgovan a avut un amendament în acest sens. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, n-am așa ceva, nu te supăra. Degeaba îmi vorbiți aici. Eu mă uit pe documente. Am citit și amendamentul admis. E o părere personală, nu sunt jurist de meserie. Nu văd de ce am complicat-o atât de mult. Deocamdată sunt la amendamentul respins al domnului Funar, pe care-l supun votului. Vă rog să votați.

Așteptați, vă rog. Vă rog să votați.

Cu 11 voturi pentru, 31 de voturi împotrivă, 5 abțineri, a fost respins.

Art. 41 alin. 1, dacă se mai păstrează? Domnul senator Funar.

Din sală: N-a votat toată lumea.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mai supunem o dată votului amendamentul.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

N-au votat toți, pentru că nu suntem în cvorum.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Suntem în cvorum, domnule senator... Rog toată lumea să voteze. Dacă votează și... Plecați acasă... Dacă dumneavoastră, juriștii ați făcut un Regulament prost, măcar, respectați-l, domnule. Măcar din respect... Lăsați-o încolo de treabă.

Închidem ședința noastră de astăzi. Vă mulțumesc. Nu se poate chiar așa... Ne batem joc.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte, îmi permiteți? Pe procedură.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog... Nu mai avem cvorum. Nu doresc colegii mei să mai avem cvorum.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte,

Noi ne străduim să ajutăm Guvernul să fie adoptată această lege, dar senatorii din partea PD, PNL, PC și UDMR nu susțin Guvernul. Lipsesc din sală. (rumoare, vociferări; domnul senator Vasilescu se îndreaptă spre microfonul central)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule Vasilescu, vă rog să luați loc. Eu vă înțeleg... Vă rog să luați loc, domnule. Încă o dată: vă înfigeți la microfon, ca și cum e de la sine înțeles.

Este ora 18,30, revin la ceea ce am spus adineauri. Rog pe domnul Vasilescu să facă apelul.

Faceți apelul și pe urmă spuneți procedura.

 
 

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Domnule președinte,

Suntem 72 de persoane în sală. Asta vroiam să vă spun.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, dacă nu vor să voteze, degeaba. Vă rog să faceți apelul. Și rog să se consemneze și să se trimită pe internet absenții de la ora 18,30.

- Antonie Ștefan Mihail - absent
- Apostol Neculai - prezent
- Arcaș Viorel - prezent
- Ardelean Aurel - prezent
- Arion Viorel - prezent
- Athanasiu Alexandru - euroobservator
- Basgan Ion - absent
- Berceanu Radu Mircea - Guvern
- Blaga Vasile - Guvern
- Bobeș Marin - absent
- Cazacu Cornelia - învoire
- Câmpeanu Radu-Anton - prezent
- Cârlan Dan - prezent
- Chelaru Ioan - prezent
- Cinteză Mircea - absent
- Ciornei Silvia - prezent
- Cioroianu Adrian Mihai - euroobservator
- Cismaru Ivan - prezent
- Copos Gheorghe - prezent
- Corodan Ioan - prezent
- Cozmâncă Octav - prezent
- Crețu Corina - euroobservator
- Crețu Ovidiu Teodor - prezent
- Cucuian Cristian - prezent
- Cutaș George Sabin - prezent
- Daea Petre - prezent
- David Cristian - Guvern
- David Gheorghe - prezent
- Diaconescu Cristian - absent
- Dina Carol - prezent
- Dinescu Valentin - prezent
- Dîncu Vasile - euroobservator
- Duca Viorel Senior - euroobservator
- Dumitrescu Ion Mihai - prezent
- Dumitrescu Gheorghe Viorel - prezent
- Dumitru Constantin - prezent
- Eckstein Kovacs Peter - prezent
- Fekete Szabo Andras Levente - prezent
- Filipescu Teodor - absent
- Florescu Ion - prezent
- Flutur Gheorghe - Guvern
- Frunda György - prezent
- Funar Gheorghe - prezent
- Găucan Constantin - absent
- Geoană Mircea Dan - absent
- Georgescu Radu Cristian - prezent
- Gheorghe Constantin - delegație
- Hașotti Puiu - concediu medical
- Ilașcu Ilie - absent
- Iliescu Ion - absent
- Ilușcă Daniel - prezent
- Ion Vasile - absent
- Iorga Nicolae - delegație
- Iorgovan Antonie - prezent
- Ioțcu Petru Nicolae - prezent
- Ivănescu Paula Maria - delegație
- Jurcan Dorel - absent
- Loghin Irina - concediu medical
- Lupoi Mihail - prezent
- Maior George Cristian - absent
- Mardare Radu Cătălin - prezent
- Marinescu Marius - absent
- Markó Bela - Guvern
- Meleșcanu Teodor Viorel - absent
- Mereuță Mircea - prezent
- Mihăescu Eugen - euroobservator
- Mihăilescu Petru Șerban - absent
- Moisuc Viorica Georgeta Pompilia - absent
- Moraru Ion - prezent
- Morțun Alexandru Ioan - euroobservator
- Neagoe Otilian - absent
- Neagu Nicolae - delegație
- Nemeth Csaba - prezent
- Nicolae Șerban - prezent
- Nicolai Norica - delegație
- Novolan Traian - absent
- Onaca Dorel Constantin - prezent
- Oprea Mario-Ovidiu - prezent
- Oprescu Sorin Mircea - prezent
- Pascu Corneliu - absent
- Păcuraru Nicolae Paul Anton - prezent
- Păunescu Adrian - absent
- Pereș Alexandru - prezent
- Pete Ștefan - prezent
- Petre Maria - absent
- Petrescu Ilie - prezent
- Popa Aron Ioan - absent
- Popa Dan Gabriel - prezent
- Popa Nicolae-Vlad - euroobservator
- Popescu Dan Mircea - prezent
- Popescu Ionel - prezent
- Popescu Irinel - absent
- Popescu Mihail - prezent
- Prodan Tiberiu Aurelian - delegație
- Puskas Valentin Zoltan - prezent
- Rădoi Ion - prezent
- Rădoi Ovidiu - absent
- Rădulescu Cristache - prezent
- Roibu Aristide - absent
- Sabău Dan - prezent
- Sârbu Ilie - prezent
- Silistru Doina - prezentă
- Simionescu Aurel Gabriel - prezent
- Sogor Csaba - prezent
- Solcanu Ion - prezent
- Stan Petru - prezent
- Stănoiu Mihaela Rodica - absentă
- Stoica Ilie - absent
- Strătilă Șerban-Cezar - prezent
- Stroe Radu - Guvern
- Szabó Karoly Ferenc - prezent
- Șerbănescu Verginia - prezentă
- Șerbu Gheorghe Vergil - prezent
- Șereș Ioan Codruț - Guvern
- Ștefan Viorel - prezent
- Șter Sever - prezent
- Talpeș Ioan - prezent
- Tănăsescu Claudiu - prezent
- Tărăcilă Doru Ioan - prezent
- Theodorescu Răzvan Emil - absent
- Terinte Radu - absent
- Tîlvăr Angel - prezent
- Toma Ion - prezent
- Tudor Corneliu Vadim - absent
- Țâbuleac Mihai - prezent
- Țicău Silvia Adriana - euroobservator
- Țîrle Radu - euroobservator
- Ungheanu Mihai - absent
- Ungureanu Vasile Ioan Dănuț - prezent
- Vasilescu Gavrilă - prezent
- Văcăroiu Nicolae - prezent
- Vărgău Ion - prezent
- Vedinaș Verginia - absentă
- Verestóy Attila - prezent
- Voiculescu Dan - absent
- Vosganian Varujan - prezent
- Vraciu Jan - absent

Domnule președinte, suntem în cvorum.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să vă ocupați locurile, stimați colegi! Vă rog să vă ocupați locurile în sală. Domnul senator Apostol este prezent. Vă rog să vă ocupați locurile.

Domnule senator Chelaru, să știți că este greu de lămurit domnul senator Rădulescu. Vă rog eu! Domnule senator Ștefan! Vă rog să vă ocupați locurile. Aveți un spate frumos, într-adevăr, dar ce să facem? Vă rog să vă ocupați locurile.

Supun voturilor dumneavoastră amendamentul de la alineatul 6 art.34, al domnului senator Funar. Vă rog să votați.

Rog toată lumea să voteze.

Cu 13 voturi pentru, 42 voturi împotrivă și 8 abțineri, amendamentul a fost respins.

La poziția 23, art.41 alin.1, domnule senator Funar, sunteți de serviciu, vă rog microfonul 2.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte, mai am puțin! Respectiv, am propus, spre deosebire de inițiator, care face referire la art.41 alin.1 la "contravenții și amenzi uriașe", de 30 de mii până la 50 de mii de lei. În opinia mea, aceste amenzi uriașe sunt imposibil de achitat de către marea majoritate a eventualilor contravenienți și ele nu sunt corelate nici cu gravitatea faptelor.

Ca atare, am făcut un amendament care vizează coborârea minimului amenzii, de la 30 mii lei, la 3 mii lei, și a maximului amenzii, de la 50 mii lei, la 10 mii lei. În opinia mea, aceste amenzi, între 30 milioane lei vechi și 100 milioane, sunt suficiente.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc. Intervenții? Domnul senator Eckstein, domnul președinte, microfonul 7.

 
 

Domnul Eckstein Kovacs Peter:

Mulțumesc. Este de observat că la amendamentele admise, este un amendament comun al domnului senator Șerban Nicolae și al meu, prin care am redus aceste sancțiuni contravenționale, destul de substanțial, în, cum să zic, aproape de modul de gândire al domnului senator Funar, dar nu exact în limitele propuse de domnia-sa. Propun ca să adoptăm forma adoptată de comisie.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc. Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului senator Funar. Vă rog să vă pronunțați prin vot. Rog toată lumea să voteze.

Cu 19 voturi pentru, 37 voturi împotrivă și 8 abțineri, amendamentul a fost respins.

Articolul 49 alin.1 dacă se mai susține? Domnul senator Funar, vă rog!

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte, promit onoratului Senat că este ultimul amendament pe care-l mai susțin la această lege, respectiv, spre deosebire de inițiator...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă referiți la săptămâna aceasta sau...?

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Nu, nu, la acest proiect de lege am precizat, domnule președinte! Inițiatorul a propus ca legea să intre în vigoare în 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial, dar nu există prevederi bugetare.

În Legea bugetului de stat nu există prevederi bugetare pentru aplicarea acestei legi și corelând cu viitorul buget al României, pentru 2007, am propus ca art.49 alin.1 să fie formulat astfel: "prezenta Lege intră în vigoare de la data de 1 ianuarie 2007", adică în preajma alegerilor anticipate de la primăvară, la care v-ați referit, domnule președinte! Mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a înțeles. Aceasta înseamnă că dacă vom avea alegeri peste o lună, nu le putem face pentru că vom merge pe formula veche, care nu este în concordanță cu ce se solicită de la Uniunea Europeană.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului senator Funar. Vă rog să votați.

Cu 13 voturi pentru, 42 de voturi împotrivă și 5 abțineri, amendamentul a fost respins.

Dacă la amendamente admise sunt intervenții? Domnul senator Șerban Nicolae, precizați și poziția!

 
 

Domnul Șerban Nicolae:

Domnule președinte, este o chestiune tehnică pe care o supun atenției plenului Senatului. La poziția 10, pe fila adăugată, care a înlocuit fila 4 din Anexa 1, textul de aici este preluat, în esență, și în aceeași formulare și la art.24 alin.1. El, din păcate, nu a mai fost inserat, tot ca o chestiune tehnică, și la art.24, dar esența este aceeași și ați fost de acord cu ea, ca, companiile naționale, regiile autonome, societățile comerciale sau bancare, la care statul este acționar, să nu poată finanța partide.

Același lucru este valabil și în cazul campaniilor electorale, să nu poată finanța candidați în cadrul campaniilor electorale. Lipsește textul, el nu a mai putut fi adăugat, dar, altminteri, la comisie, și domnul președinte poate confirma, în ambele locuri s-a acceptat acest exercițiu.

Este o chestiune tehnică, nu este, practic, de supus la vot, dar lipsește din raport și, teoretic, cel puțin, trebuie considerat admis și inclus în text.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Am înțeles. Numai o secundă! Domnul președinte Eckstein?

 
 

Domnul Eckstein Kovacs Peter:

De acord, domnule președinte, cu ce a spus domnul senator Șerban Nicolae. Am acceptat principiul și o este omisiune tehnică. Nu apare și la campanii electorale, așa a hotărât comisia.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci, se poate face corecția?

 
 

Domnul Eckstein Kovacs Peter:

Se poate face corecția, domnule președinte.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci, este o chestiune tehnică. O puneți de acord. Altceva? Microfonul 3.

 
 

Domnul Șerban Nicolae:

Domnule președinte, la poziția 26, este vorba de fila 10, în raport Anexa 1, amendamente admise, art.34 alin.6. Revin la aceeași problemă și la amendamentul formulat de domnul senator Iorgovan, care nu apare în Anexa 2. Este o scăpare. A fost o întreagă discuție. Domnul profesor a ținut atunci o adevărată pledoarie legată de textul, care are caracter neconstituțional.

Vă rog să observați că în această situație suntem puși, pe de o parte, în postura de a numi, prin Parlament, un director general. Oricât ar fi de important un director general în cadrul unei structuri cum este Autoritatea Electorală Permanentă, nu are de ce să primească girul Parlamentului, dar mai este o chestiune deosebit de gravă - creăm senzația că acest control stă doar în directorul general, adică într-o persoană. Nu departamentul face controlul, nu departamentul decide cu privire la verificarea scriptelor financiare ale partidelor și ale campaniilor electorale, ci directorul general, căruia îi dăm o autoritate anormal de mare.

De aceea, fac încă o dată apel, reiau și textul propus de domnul senator Iorgovan, ca la amendamentul admis, să ne oprim după "Autorității Electorale Permanente". Deci, directorul general ar urma să fie numit pe bază de concurs, prin ordin al președintelui Autorității Electorale Permanente.

Eu cred că și Guvernul poate să fie de acord, pentru că, altminteri, repet, suntem într-o situație dublă, de neconstituționalite în care, practic, dăm controlul unei persoane, ceea ce este inadmisibil, iar, pe de altă parte, intrăm în structura administrativă a Autorității Electorale Permanente și nu se mai justifică numirea celor 3, președinte și 2 vicepreședinți, prin votul Parlamentului. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul președinte Eckstein!

 
 

Domnul Eckstein Kovacs Peter:

Mulțumesc. Textul propus de către comisie are ca semnatari la acest alin.6 art.34 pe domnii senatori Norica Nicolai, Gheorghe Funar și Valentin Dinescu. În proiect ni s-a sugerat ca din această comisie să facă parte parlamentari și, mă rog, doi reprezentanți ai Societății Civile.

Obiecțiuni nu au fost nici din partea inițiatorilor, nici din partea consultanților. Discuțiile au fost în legătură cu statutul acestei persoane și, mă rog, a întregii direcții care se va înființa, dacă legea va fi adoptată în forma propusă, și noi am ajuns la concluzia că sunt funcționari publici și statutul lor este identic cu cel al funcționarilor publici parlamentari.

Aici este vorba, pur și simplu, de numirea acestui director, care, într-adevăr, este o funcție de conducere, nu este cea mai înaltă funcție, dar este deosebit de importantă. Și aici, considerentele pentru care am adoptat amendamentul domnilor senator Dinescu, Funar și Norica Nicolai au fost ca fiecare partid parlamentar să fie reprezentat, ca, într-adevăr, acest director să fie echidistant politic. Poate că am avut, undeva, în fundul minții, și considerentul că în momentul de față Autoritatea Electorală Permanentă are probleme de funcționare la nivelul conducerii, unde cei doi vicepreședinți sunt într-o luptă cu președintele și acest control parlamentar care există prin Birourile permanente și a existat și până acum, pe undeva, să îl împingem și la numirea acestui director, ca acest concurs să fie, într-adevăr, imparțial și să aibă consimțământul partidelor politice, pentru că este vorba de finanțarea partidelor politice. Așa că eu susțin forma adoptată de comisie, prin amendamente.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi, intrăm aici într-o polemică pe care, probabil, ați avut-o serioasă la comisie cu numirea parlamentarilor.

Imediat. Nu am înțeles de ce nu ați luat de la CSM, cadre didactice din instituții... 5 cadre didactice apolitice, ceva, independenți, care să formeze această comisie. De ce ne-am complicat așa?! (rumoare, discuții)

Nu puteam lua - eu știu? - de la Universitatea de Științe Juridice 4-5 profesori numiți... care nu au afinități politice... (rumoare, discuții) ... și rezolvați foarte... (discuții)

De ce ne complicăm în halul acesta să băgăm Parlamentul?!? Nu am înțeles deloc.

Din sală: Întrebați inițiatorul.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Voi întreba. Domnule Iorgovan... (rumoare, discuții) Microfonul 3. Aveam atâtea soluții la îndemână, fără bătaie de cap, fără...

 
 

Domnul Antonie Iorgovan:

Domnule președinte, vă mărturisesc că nu m-am așteptat să avem o discuție atât de îndelungă pe o chestiune evidentă. Am în față Constituția României și, după Constituție, abia am adoptat Statutul deputaților și senatorilor.

În Constituție spune clar că: "nimeni nu poate fi în același timp deputat și senator" și apoi se mai precizează că: "deputații și senatorii nu pot avea o altă funcție publică, cu excepția celei de membru al Guvernului". Principiu preluat în art.14 din Legea privind statutul deputaților și senatorilor. (discuții)

Suntem într-o lege electorală și creăm o comisie de verificare a capacităților profesionale, manageriale etc. ale unei persoane care urmează să fie numită de către un șef din administrație prin implicarea parlamentarilor.

Deci dați-mi voie să vă spun că, implicând parlamentari acolo, ieșim din Constituție. Asta este problema. Trec peste caracterul jenant, domnule președinte. Nu se poate să coborâm parlamentarii, care au mii de voturi în spate, au dus o campanie electorală. Președintele Autorității nu a dus așa ceva în spate. Nu participă la o bătălie electorală. Este funcționar-suprafuncționar! Dar funcționar cu rang de ministru!

Și atunci cum justificăm noi că un om care duce o campanie electorală, care este alesul cetățeanului român, îl umilim punându-l în postura de membru într-o amărâtă de comisie până la urmă, în cadrul unei autorități. Nu merge sub nici o formă, nici moral, nici legal, nici constituțional. Oricât se îmbățoșează domnul coleg, președintele Comisiei juridice de numiri, disciplină, imunități și validări.

Spune "unanimitate" acolo, pentru că, întâmplător, am fost la altă comisie când s-a votat. Pentru că la noi există acest obicei - și o spun public - când este cineva interesat la un text, el se discută și se aprobă exact când persoana care a făcut obiecție nu este în sală. Vă mulțumesc. (rumoare, discuții)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Doamna secretar de stat Katalin Kibedi.

 
 

Doamna Kibedi Katalin:

Poftiți? Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, doamna secretar de stat.

 
 

Doamna Kibedi Katalin:

Am lipsit, din păcate, la termenul când s-a discutat această chestiune în Comisia juridică de numiri, disciplină, imunități și validări și acum încercam, într-adevăr, să pun de acord Constituția cu natura juridică pe care dorim să o dăm acestei autorități, întrucât trebuie să stabilim statutul membrilor comisiei. Or, dacă se concluzionează așa cum s-a concluzionat că aceștia sunt funcționari publici, atunci incompatibilitatea anunțată prin textul din Constituție subzistă.

Din punctul meu de vedere - dar este o opinie absolut personală și va trebui oricum să o discutăm - singurii abilitați ar rămâne reprezentanții societății civile cu condiția să mărim numărul acestora. Dacă nu, atunci...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Doamna secretar de stat, haideți să nu facem acum întreaga teorie. Eu vă propun formula cea mai simplă. O comisie specială formată din 7 persoane, cadre didactice cu pregătire juridică, apolitice. Și ați încheiat discuția. Ce societate? Venim cu... Care este Societatea aia Civilă, în afară de Pippidi, care mai sunt? Nu mai există!

 
 

Doamna Kibedi Katalin:

Da. Am înțeles. Oricum să fie acolo.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Haideți, să fim serioși. Luăm cadre juridice, conferențiari, profesori, 7 inși îi plătim, fac o comisie... Adică facem prea mult caz. Și dăm o treabă de independență. (rumoare, discuții)

Repet. Putem merge pe formula asta sau nu? Și o corectează la Camera Deputaților dacă nu sunt de acord. Colegii sunt de acord?

Din sală, mai multe voci: Da... daaa... (discuții)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci, propunem așa: "Concursul este organizat de către o comisie specială formată din 7 membri, numită în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, prin ordin al președintelui Autorității... alcătuită din cadre didactice cu pregătire juridică apolitice". Sau "fără apartenență politică".

De acord? Supun votului dumneavoastră corecția acestui amendament de la amendamente admise. Vă rog să votați.

La Camera Deputaților vom vedea. Poate găsim o formulă și mai bună.

Cu 51 de voturi pentru, 10 împotrivă și 3 abțineri, s-a aprobat.

Domnul senator Dan Cârlan, microfonul 2. Aveți cuvântul.

 
 

Domnul Dan Cârlan:

Amendamente admise, pozițiile 9 și 10. Același text al art.10 alin.1 și alin.2, care se referă la interdicția de utilizare a resurselor financiare, umane și tehnice, în campaniile electorale sau pentru partide de la societăți comerciale". În forma adoptată de comisie "...societăți comerciale la care statul este acționar". (discuții)

Mergem la art.136 alin.2 din Constituție:

"Proprietatea publică aparține statului sau unităților administrativ-teritoriale".

Vă rog să observați că, fără nici un echivoc, interdicția se limitează numai la societățile comerciale la care statul este acționar, iar societățile comerciale la care este acționară o unitate administrativ-teritorială au liber la finanțat campania electorală, respectiv partidul politic al celui care deține controlul administrativ asupra lor. (rumoare, discuții)

Ținând cont de ce spunea domnul președinte al comisiei, că spiritul este acela de a recunoaște sintagma "proprietate de stat" în accepțiunea generală. Cred că este doar o chestiune tehnică să reformulăm, conform Constituției, și să spunem:

"Societățile comerciale care au ca acționar statul sau unităților administrativ-teritoriale" - și atunci redactarea din lege este conformă cu Constituția și nu lasă loc la nici un echivoc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, tot textul ar trebui îmbunătățit la Camera Deputaților. Pentru că avem mii de societăți la care statul este acționar: cu 2%, cu 3%. Deci nu are ponderea... sunt rămășițele. Formularea e proastă. (rumoare, discuții)

Una este când spui "statul este majoritar" și atunci sigur finanțează și a încălcat legea.

A doua treabă. Distincția față de ceea ce se întâmplă pe plan local, dacă acolo vorbim de stat sau vorbim despre bun public. (rumoare, discuții)

 
 

Domnul Dan Cârlan:

Bun public, proprietatea unității administrativ-teritoriale.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Repet. E o poveste care trebuie coroborată cu mai multe articole. Corecția asta, ca să o facem acum, pe picior... mi-e greu să vă spun. O reținem, o trimitem la Camera Deputaților. (discuții)

 
 

Domnul Dan Cârlan:

O singură chestiune strict punctuală.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

A reținut-o și doamna Kibedi, dacă nu mai vorbește cu domnul secretar de stat. (discuții, râsete) Lăsați-o, să așteptăm să termine. E vreo chestie aici la mijloc și nu o cunoaștem noi.

Deci rugămintea este să fiți alături de noi. Lăsați-l pe dânsul, că mai vedem pe urmă. (discuții, râsete)

E o poveste care trebuie clarificată, doamna secretar de stat. Domnul Cârlan a ridicat problema când vorbim de societăți cu capital public, ne referim la plan local...

 
 

Domnul Dan Cârlan:

Nu. Nu apare sintagma "public". Amendamentul de la 9 și 10 vorbește de "societăți comerciale care au ca acționar statul". Și eu vă propun să reformulăm. (rumoare, discuții)

"...Societăți comerciale la care acționar este statul sau unități administrativ-teritoriale" - ca să nu avem nici un dubiu.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dar ce fel de acționar? Majoritar?

 
 

Domnul Dan Cârlan:

Indiferent. Așa cum s-a gândit pentru formula de aici...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dacă are 5%?!

 
 

Domnul Dan Cârlan:

Ești acționar, ai dreptul de participare la decizii. Deci există o logică de a interzice finanțarea. (discuții, rumoare) Vorbim de chestiuni majore, dincolo de pondere și procente.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi...

 
 

Domnul Dan Cârlan:

Este o chestie clară.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

De acord? Sunteți de acord ca la 9 și 10 să introducem: "societăți comerciale, regii autonome..."

 
 

Domnul Dan Cârlan:

"...care au ca acționar statul sau unități administrativ-teritoriale".

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

"...în care sunt acționari statul sau autorități ale administrației teritoriale". Da?

 
 

Doamna Kibedi Katalin:

Dar să rămână termenul de "majoritari".

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

De acord. Da. Bine. Supun votului dumneavoastră și facem corecțiile acestea. Vă rog să votați. Are dreptate și mai analizăm după aceea la Camera Deputaților. Vă rog să votați. (discuții)

Cu 45 de voturi pentru, 3 împotrivă și 3 abțineri, s-a aprobat.

Votul pe lege, pe raport cu amendamente admise și votul final pe lege, joi, prima pe ordinea de zi. (rumoare, discuții)

 
 

Domnul Viorel Ștefan (din sală):

La amendamente admise.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog frumos. (rumoare, discuții)

 
 

Domnul Viorel Ștefan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori, la poz.6 v-aș ruga să...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Îmi pare rău, am încheiat discuția. Altceva?

 
 

Domnul Viorel Ștefan:

Nu am încheiat discuția. Este vorba de anexa cu amendamente admise, care nu au fost luat în ordinea numerotării de acolo, ci au fost luate într-o ordine întâmplătoare...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg... stimate coleg! (rumoare, discuții)

 
 

Domnul Viorel Ștefan:

...și vă rog să-mi permiteți să vă atrag atenția la poz.6. Nu s-a stabilit prin nici o regulă că le luăm în ordinea crescătoare a poziției din raport. (rumoare, discuții)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg... (rumoare, discuții)

 
 

Domnul Viorel Ștefan:

S-a început cu poziția 20 și ceva, s-a continuat cu 10 și eu ajung acum la poz.6. Aveți ceva împotrivă? (rumoare, discuții)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu. Vă rog, domnule Ștefan. La poz.7, vă ascultăm.

 
 

Domnul Viorel Ștefan:

Poz.6, domnule președinte.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

6! (rumoare, discuții)

 
 

Domnul Viorel Ștefan:

La poz.6 comisia a modificat textul, introducând o formulare conform căreia atunci când cineva donează unui partid politic un bun mobil sau imobil trebuie să ceară atestare de la Direcția Finanțelor Publice locale. (discuții)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da...

 
 

Domnul Viorel Ștefan:

Eu personal - și mă înscriu în categoria oamenilor care înțeleg bine când se cere o chestie de la finanțele publice - nu înțeleg, de această dată, cum poate DFP locală să ateste! Ce înseamnă atestare din partea DFP?

Dacă inițiatorul acestui amendament a avut în vedere validarea valorii, o evaluare, validarea unei evaluări, unui raport de expertiză pe valoarea bunului, nu cred că intră în competența Finanțelor Publice să facă acest lucru. (rumoare, discuții)

De aceea consideră că...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, întrebați-l pe colegul dumneavoastră, domnul Tărăcilă, care a făcut amendamentul.

 
 

Domnul Viorel Ștefan:

Asta și făceam, domnule președinte. Nu aveam altă posibilitate procedurală decât ridicând această obiecție în plen. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog eu. Uite! vine domnul Tărăcilă lângă dumneavoastră și vă dă răspunsul... (rumoare, discuții) Dacă discutați la Grup cred că vă puneați de acord.

Domnul Tărăcilă, microfonul 3.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Este bine că în această armonie,pe final de ședință, încercăm să facem o lege bună pentru finanțarea partidelor politice.

Ne-am găsit în situația în care în Comisia juridică de numiri, disciplină, imunități și validări am constatat că se fac fie donații de bunuri, fie se prestează servicii gratuite de către diverse societăți comerciale, iar partidele politice trebuie să le înscrie în bilanț și să le anunțe fie la Curtea de Conturi, fie la Autoritatea Electorală Permanentă.

În situația în care nu fac acest anunț, partidele politice se găsesc în situația în care sumele respective sau echivalentul lor, dacă este vorba de serviciu, să fie confiscate, iar fapta constituie contravenție.

Motiv pentru care, pentru a pune la adăpost partidele politice, am făcut acel amendament, în urma discuțiilor din Comisia juridică de numiri, disciplină, imunități și validări cu reprezentanții Executivului și pentru ca suma respectivă să nu fie trecută - exclusiv, aș spune - la inițiativa celui care obligația să facă declarația, respectiv a partidului politic, am spus ca suma să fie atestată de Direcțiile județene ale Finanțelor Publice.

Am înțeles că în acest sens există un ordin al ministrului finanțelor pe baza căruia sumele respective pot fi trecute în mod corect în atenționarea către autoritate și în bilanțul partidului politic.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Stimați colegi, toată legea va merge și la Camera Deputaților unde va suferi. Dacă aveți observații, vă rog să le transmiteți și acolo. (rumoare, discuții)

Vot final pe lege și pe raport... Mai aveți vreo poziție, domnule Ștefan? Vă rog, domnule senator. Domnul Funar... (rumoare, discuții)

 
 

Domnul Viorel Ștefan:

Consider că este incorect ca, în loc să lămurim acest aspect...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog eu să lămuriți cu domnul Tărăcilă, nu în plen!

 
 

Domnul Viorel Ștefan:

... dumneavoastră s-o transferați la Cameră. Deci, este un subiect de discutat...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule Ștefan Viorel, vă rog eu, nu în plen. Eu pot să supun la vot amendamentul. Aveți o propunere de excludere...

 
 

Domnul Viorel Ștefan:

Domnule președinte, am o propunere...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog eu. Aveți un amendament?

 
 

Domnul Viorel Ștefan:

Am o propunere...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog s-o faceți.

 
 

Domnul Viorel Ștefan:

Să dezbatem amendamentul admis de comisie în plenul Senatului. Aceasta este propunerea mea. Iar dumneavoastră nu aveți temei legal să expediați la altă Cameră a Parlamentului...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Ce propuneți, domnule Ștefan, altceva?

 
 

Domnul Viorel Ștefan:

Să dezbatem acest aspect...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Păi, ați luat cuvântul...

 
 

Domnul Viorel Ștefan:

... și să ne pronunțăm prin vot în cunoștință de cauză.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, ați dezbătut. Vi s-a dat un răspuns. Acum faceți propunerea, să supun la vot. Ce doriți?

 
 

Domnul Viorel Ștefan:

Nu mi s-a dat un răspuns, asta vă rog să înțelegeți...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vi l-a dat domnul Tărăcilă.

 
 

Domnul Viorel Ștefan:

Domnul Tărăcilă nu mi-a dat un răspuns. Domnul Tărăcilă nu a răspuns la întrebarea cum putem traduce...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule Ștefan, e o copilărie...

 
 

Domnul Viorel Ștefan:

... cum putem traduce...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Astea-s copilării. Lăsați-o încolo.

 
 

Domnul Viorel Ștefan:

Domnule președinte, dacă este copilărie, eu pot să și renunț, dar dorința mea sinceră...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dar vă rog să renunțați.

 
 

Domnul Viorel Ștefan:

Stăruința mea este ca să scoatem o lege funcțională, și dacă dumneavoastră vă asumați această chestiune, vă rog să-mi spuneți dumneavoastră și nu mai solicit nici plenului, nici inițiatorului, nici Guvernului, să-mi spuneți dumneavoastră cum traduceți sintagma "atestate de direcția finanțelor publice locale" și răspunsul dumneavoastră vă atenționez că se va reține în stenogramă și, în aplicarea legii, vom face apel la această stenogramă. Eu nu știu să traduc această sintagmă.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Credeam că nu pui această întrebare.

Deci, stimate coleg, vino cu o propunere. Eu nu te-am contrazis, dar nu vreți să ne mișcăm puțin operativ. Uite, propun să se elimine, și atunci supuneam la vot să se elimine.

Ce înseamnă "atestat"? Sigur că atestatul... poate fi evaluat de direcția finanțelor, dar nu știu dacă direcția de finanțe publice se ocupă de evaluări... Trebuie să mă duc la un audit, care să-mi facă evaluare. Sunt multe lucruri aici.

Domnule Ștefan, de aceea am propus - e o problemă mai delicată - să fie analizată, dacă putem s-o decidem acum, pentru că nu mai avem timp mâine. Domnule Ștefan, nu mai avem timp mâine. (discuții la masa prezidiului)

 
Dezbateri asupra proiectului de Lege privind modificarea și completarea Legii energiei electrice nr. 318/2003.

Trecem la proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii energiei electrice nr.318/2003 - prioritate de integrare.

Comisia economică, industrii și servicii. Domnule președinte Claudiu Tănăsescu... Domnule președinte Claudiu Tănăsescu, vă rog să luați loc. Discutăm Legea energiei electrice. (rumoare)

Domnule secretar de stat Darius Meșca, aveți cuvântul. Microfonul 8. Vă rog, sinteză.

 

Domnul Darius Meșca - secretar de stat la Ministerul Economiei și Comerțului:

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Principalele modificări și completări care au fost avute în vedere la redactarea proiectului vizează aspecte precum stimularea concurenței și atragerea de capital prin:

  • introducerea procedurii de licitare pentru realizarea de noi capacități energetice, ca alternativă în cazul în care procesul de autorizare nu atrage suficiente investiții în noi capacități de producție, programele de investiții fiind aprobate de autoritatea competentă, iar costurile aferente fiind recunoscute în tarifele reglementate;
  • eliminarea barierelor administrative și facilitarea accesului la piața energiei electrice produse în cogenerare de înaltă eficiență sau din surse regenerabile de energie electrică, precum și includerea schemelor suport pentru promovarea acestora;
  • prevederea unui mecanism de sprijin pentru instalațiile de cogenerare existente.

Față de cele de mai sus, propunem plenului Senatului adoptarea prezentului act normativ.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Domnul președinte Claudiu Tănăsescu ne prezintă raportul Comisiei economice, industrii și servicii.

 
 

Domnul Claudiu Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Îmi cer scuze, că nu eram atent. Mă certam cu opoziția.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nici o problemă. Vă rog foarte mult! Și ați făcut bine. Cu Dina Carol vă certați, am văzut.

 
 

Domnul Claudiu Tănăsescu:

Domnule președinte, stimați colegi,

Este vorba de un raport la proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii energiei electrice.

S-au propus amendamente, care s-au preluat suplimentar prevederilor din Directiva 2003 din iunie a Parlamentului European, care se refereau la definirea procesului și a cerințelor minimale pentru separarea activității de distribuție a energiei electrice, la modul de funcționare a pieței de energie electrică după deschiderea integrală a acesteia - ar fi în iulie 2007 - și aspecte legate de posibilitatea exproprierii unor active aflate în proprietate privată, precum și de modul de recuperare a costurilor aprobate pentru activitățile reglementate.

Față de cele prezentate, membrii comisiei au hotărât, în unanimitate, să întocmească raport favorabil, cu amendamentele aflate în Anexa 1 și Anexa 2, pe care le supun plenului spre aprobare.

Amendamentele respinse se găsesc în Anexa nr.2, pe care o aveți și dumneavoastră.

Prin conținutul ei, legea face parte din categoria legilor ordinare, iar Camera decizională este Camera Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Dezbateri generale, luări de cuvânt. Nu sunt.

Amendamente respinse. Vă rog, dacă se mai susțin?

Domnul senator Țâbuleac, vă rog, de la art.7 alin.1, da? Vă ascultăm. Microfonul 2.

 
 

Domnul Mihai Țâbuleac:

Domnule președinte, stimați colegi,

Am să mă refer o singură dată la amendamentele de la pozițiile 1 - 4, din lista celor respinse.

Pe scurt, este vorba de o propunere de a se trece sub controlul comisiilor de specialitate activitatea autorității de reglementare în acest domeniu. Este vorba de A.N.R.E. (Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei).

Am făcut aceste amendamente pentru a veni în întâmpinarea unei prevederi din programul de guvernare, care prevede exact acest aspect, trecerea sub controlul comisiilor de specialitate a activității autorităților de reglementare.

Am avut în vedere și faptul că în ultima vreme, la energia electrică și la gazele naturale, creșterea de prețuri a devenit amețitoare. Percepția electoratului este că noi suntem cei care îi reprezentăm și este clar că tot noi vom fi cei care îi dezamăgim, dacă nu ne implicăm în această importantă chestiune.

Nu mai departe decât ieri, domnule președinte, chiar dumneavoastră, atunci când v-ați adresat domnului președinte Traian Băsescu, în fața Camerelor reunite, ați afirmat că noi, parlamentarii, facem legi bune, dar suntem deficitari la capitolul controlul asupra Executivului.

Vă propun să corectăm acest neajuns și să începem prin a introduce în corpul legii aflate în dezbatere amendamentele semnate de mine și de colegul meu, domnul senator Șerban Strătilă. Astfel, pe de o parte, vom respecta prevederile Programului de guvernare, pe de altă parte, contribuim la creșterea rolului Parlamentului din România.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, eu înțeleg perfect ceea ce ați spus de la microfon, numai că e o diferență mare. Eu vorbeam de control. Aici, introducând această sintagmă "în coordonarea", lucrurile se complică. Legislativul coordonează Executivul. Deci o împletire... Dacă spuneați "sub control parlamentar", totul era O.K., dar, oricum, controlul îl avem. Putem controla orice agenție și orice minister, coordonarea, însă, nu poate fi...

Deci, agenția aparținând de Executiv, trebuie să fie în ograda Executivului, ori la primul-ministru, ori la Cancelarie, sub un minister. Deci, coordonarea. Control... Repet, dreptul nostru este să controlăm orice mișcă în țara asta, începând de la ministere, agenții, pe plan local, comisii de anchetă, subcomisii. Așa o gândesc, cel puțin prin prisma Constituției. Colegii juriști ne pot spune mai mult.

Vă rog, dacă sunt comentarii aici?

Domnul senator Funar.

Uite că a găsit un prilej, nu a avut amendamente, dar...

Da, domnule Funar, microfonul 2.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte.

Ar fi bine, dacă aveți comentarii personale, în calitate de senator, să le faceți de la un alt microfon.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Eu am crezut că microfonul e închis. Scuzați-mă!

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Microfonul vă aparține, domnule președinte. Sunteți șeful nostru.

Susțin, domnule președinte, onorat Senat, amendamentul foarte bun, propus de domnii senator Mihai Țâbuleac și Șerban Strătilă. De ce? Nu pentru a vă răpi din timp, ci pentru că actualul Guvern, susținut de majoritatea parlamentară, a renunțat, acum un an, la acțiunea de aur.

Domnule președinte, onorat Senat, ca urmare, Guvernul României nu mai are nici o posibilitate de control în acest domeniu, la fel ca și în celelalte. A renunțat de bună voie - și nu știu cine l-a silit - la acțiunea de aur. Ca atare, amendamentul este foarte binevenit și, în momentul de față, singurii care mai pot controla sunt parlamentarii.

Sunt de acord cu acest amendament.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Rog colegii juriști, poate greșim aici, să ne dea o lămurire. Deci, putem merge pe formula "aflată în coordonarea comisiilor permanente de specialitate ale Parlamentului", deci comisiile de specialitate să coordoneze activități care țin de Executiv, agenții sau ministere?

Domnule senator Iorgovan, este posibil? Comisii de specialitate ale Parlamentului să coordoneze activități ale Executivului?

Microfonul 2, vă rog!

 
 

Domnul Antonie Iorgovan:

Domnule președinte, onorat Senat,

Ar fi fost bine ca această întrebare să i-o fi pus lui Florin Vasilescu, care și-a scris o teză de doctorat pe comisiile parlamentare, fost expert la Comisia de redactare a proiectului de Constituție.

E o discuție întreagă în doctrină, cu privire la natura juridică a comisiilor parlamentare. Noi am tranșat această chestiune, prin Constituție și prin Regulament, și nu le-am făcut autorități de stat, le-am făcut numai structuri. Deci, acolo unde vorbim în Constituție de organizarea Parlamentului, amintim de comisii și de birou. Pe cale de consecință, ele nu au competență proprie, ele acționează în numele Camerei respective.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci, cam așa este. Bun! Dar, mă rog, sunt amendamente. Supun votului dumneavoastră amendamentul de la art.7 alin.1, al domnilor senatori Mihai Țâbuleac și Șerban Strătilă și, cu aceeași compoziție, la art.9 alin.1, tot comisii permanente, ca și la poziția 3. Deci, pozițiile 1, 2 și 3.

Vă rog să votați.

Rog toată lumea să voteze. Domnule senator Rădulescu, dați-ne o mână de ajutor, domnule, măcar din partea puterii. Vă rog eu, aveți cartela acolo. (Pe tabela de vot este înscris: 23 voturi pentru, 27 voturi împotrivă, 6 abțineri.)

Uitați și dumneavoastră votul! Degeaba o țineți în mână. Ce să fac cu ea? Faceți o poză!

Reluăm votul, stimați colegi.

Vă rog să votați. Rog toată lumea să voteze. Votați cum doriți, dar votați, stimați colegi! Exprimați-vă votul, cum doriți dumneavoastră: împotrivă, pentru, abținere. (Pe tabela de vot este înscris: 19 voturi pentru, 28 de voturi împotrivă, 7 abțineri.)

Da, ne apropiem de ora 19.30, probabil, deși avem... Avem cvorum?

Nu doriți să votați, nu avem...

 
Domnul Nicolae Văcăroiu, președintele de ședință, informează plenul Senatului că la Birourile permanente ale Senatului si Camerei Deputatilor a fost depusă moțiunea de cenzură Guvernul Tăriceanu, fapte și minciuni, care va fi dezbătută miercuri, 28 iunie a.c.

Vă anunț că mâine vom avea Codul Fiscal, cu 160 de amendamente. Săptămâna viitoare avem moțiune simplă și moțiune de cenzură. Deci, asta înseamnă că primele două săptămâni din luna iulie vom fi prezenți aici. Asta e viața.

Stimați colegi,

Vă anunț că s-a depus la Birourile permanente moțiunea de cenzură cu titlul "Guvernul Tăriceanu, fapte și minciuni".

Vă anunț că joi, la ora 13.00, după ședința de plen de la Senat, vom avea ședință comună a Senatului și Camerei Deputaților, în conformitate cu prevederile Constituției, unde se va da citire moțiunii de cenzură, în plenul celor două Camere.

Tot joi, la ora 12.50, la sala Biroului permanent al Camerei Deputaților, vom face o ședință a Birourilor permanente, să aprobăm ordinea de zi cu citirea moțiunii, iar miercurea cealaltă, pe 28 iunie, la ora 9.00, va fi ședință de plen al celor două Camere reunite, unde vom dezbate această moțiune de cenzură.

Mâine, la ora 9.00, ședință de plen la Senat. Dumneavoastră decideți cum doriți să vă drămuiți timpul. Vă rog foarte mult.

Vă mulțumesc.

 

Ședința s-a încheiat la ora 19.30.

 
   

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti miercuri, 1 decembrie 2021, 20:49
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro