Plen
Ședința Camerei Deputaților din 18 septembrie 2006
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.136/28-09-2006

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2006 > 18-09-2006 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 18 septembrie 2006

  Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art.94 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat.  

Ședința a început la ora 16,30.

Lucrările au fost conduse de domnul Victor-Viorel Ponta, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Valeriu Ștefan Zgonea și Dan Radu Rușanu, secretari.

   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Bună seara!

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților și vă mulțumesc cu anticipație pentru sprijinul pe care mi-l veți acorda în această primă ședință pe care o conduc.

Din partea Grupului social democrat, am avut deja acest sprijin; sunt convins că-l voi avea și din partea colegilor, sigur, unii dintre ei, și prietenilor din partea dreaptă a sălii.

Aș vrea să vă anunț că, din totalul celor 331 de deputați, și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 238, fiind absenți 83, din care 35 participă la alte acțiuni parlamentare.

Pentru început, în conformitate cu prevederile art.94 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, vă informez că au fost distribuite tuturor deputaților următoarele documente: ordinea de zi pentru zilele de luni, 18, și marți, 19 septembrie 2006; programul de lucru pentru perioada 18-23 septembrie 2006; lista rapoartelor depuse în perioada 14-18 septembrie 2006 de comisiile permanente sesizate în fond; informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente; lista legilor pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale și sumarul privind conținutul fiecărui Monitor Oficial al României, partea I-a.

 
Aprobarea unor modificări în componența nominală a unor comisii permanente ale Camerei Deputaților.  

Aș dori să începem prin modificări în componența nominală a unor comisii permanente ale Camerei Deputaților, la solicitarea a două grupuri.

Voi da citire acestor propuneri. În conformitate cu prevederile art.42 și art.60 alin.1 din Regulamentul Camerei Deputaților, supunem aprobării solicitările propuse de unele grupuri parlamentare privind modificarea componenței nominale a unor comisii permanente, după cum urmează ...

Înainte de a da citire, l-aș ruga pe stimatul domn fotoreporter să le permite colegilor să se concentreze la acest vot. Vă mulțumesc.

Cele două propuneri sunt următoarele: Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat propune desemnarea domnului deputat Irinel Ioan Stativă, în calitatea de membru al Comisiei pentru muncă și protecție socială, iar Grupul parlamentar al Partidului România Mare propune trecerea domnului deputat Tudor Mătușa, de la Comisia pentru industrii și servicii la Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, în calitate de membru.

Dacă sunt comentarii? Dacă nu, vă supun la vot deschis aceste modificări propuse de către grupuri.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, au fost aprobate aceste două noi numiri în comisii.

Aș dori să vă propun să intrăm în ordina de zi și urmează să luăm în dezbatere inițiativele legislative înscrise pentru astăzi, 18 septembrie 2006, pe ordinea de zi.

Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru ratificarea Amendamentului la Convenția privind protecția fizică a materialelor nucleare, adoptat la Viena la 8 iulie 2005, prin Actul Final al Conferinței pentru analiza și adoptarea amendamentelor propuse pentru Convenția privind protecția fizică a materialelor nucleare, semnat de România la Viena la 8 iulie 2005.  

Începem cu Proiectul de Lege pentru ratificarea Amendamentului la Convenția privind protecția fizică a materialelor nucleare, adoptat la Viena la 8 iulie 2005, prin Actul Final al Conferinței pentru analiza și adoptarea amendamentelor propuse pentru Convenția privind protecția fizică a materialelor nucleare, semnat de România la Viena la 8 iulie 2005.

Dacă, din partea inițiatorilor, dorește cineva să ia cuvântul? Din partea Guvernului?

Domnule secretar de stat, vă rog frumos.

   

Domnul Anton Niculescu (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe):

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor deputați,

România a ratificat Convenția pentru protecția fizică a materialelor nucleare prin Legea nr.78 din 1993.

Din cauza escaladării actelor de terorism pe plan mondial, s-a considerat necesară consolidarea regimului protecției fizice a materialelor nucleare, prin extinderea obiectului convenției, pentru asigurarea protecției fizice atât a materialelor nucleare, cât și a instalațiilor nucleare, împotriva actelor de sabotaj.

În calitate de depozitar al convenției, la solicitarea unui număr de 55 de state membre, directorul general al Agenției Internaționale de Energie Atomică a adresat statelor membre invitația de a participa la o conferință diplomatică, care a avut ca scop adoptarea amendamentelor prezentate mai sus, în vederea extinderii sferei de aplicare a acesteia.

Față de cele prezentate mai sus, vă rugăm să aprobați acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Aș dori, din partea Comisia pentru industrii și servicii, să dau cuvântul președintelui comisiei, domnul deputat Iulian Iancu.

 
   

Domnul Iulian Iancu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dați-mi voie și mie să vă felicit, pentru că sunteți la prima ședință în această nouă calitate și vă urez succes pe mai departe.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulțumesc. Și dumneavoastră, în noua calitate de președinte al comisiei, de asemenea, succes!

 
   

Domnul Iulian Iancu:

Vă mulțumesc foarte mult.

În conformitate cu art.95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru industrii și servicii a fost sesizată pentru dezbatere și avizare în fond cu proiectul de lege menționat. Proiectul de lege are ca obiect ratificarea Amendamentului la Convenția privind protecția fizică a materialelor nucleare, adoptat la Viena, la 8 iulie 2005, în cadrul Conferinței organizate de către Agenția Internațională pentru Energia Atomică, Viena, 4-8 iunie 2005.

Amendamentul constă într-o serie de modificări aduse Convenției privind protecția fizică a materialelor nucleare, prin care s-a făcut o extindere a aplicării prevederilor acesteia, incluzând și instalațiile nucleare.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, în unanimitate, adoptarea proiectului de lege, în forma propusă de Guvern.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dacă există intervenții? Vă rog frumos, domnule deputat Pușcaș, din partea Grupului social democrat.

 
   

Domnul Vasile Pușcaș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am intervenit pentru că aici, în ordinea de zi, este trecut acest proiect și ca prioritate legislativă. Aș dori să menționez, pentru că nu s-au făcut aici precizările, din 2004, Uniunea Europeană are o abordare specifică pentru siguranța nucleară, care a fost - și domnul coleg Iancu știe foarte bine - și negociată la capitolul de energie și, din acel moment, în momentul în care și Uniunea Europeană, statele membre aderă la această convenție, el devine acquis.

În sensul acesta, Uniunea Europeană cere ca această convenție să intre în procedură de urgență și așa se explică faptul că este trecută la prioritățile Uniunii Europene - și cel puțin noi, Partidul Social Democrat, susținem să fie votată în această procedură de urgență.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Vă mulțumim pentru aceste precizări și pentru faptul că acest proiect de lege chiar este o necesitate și pentru integrarea în Uniunea Europeană.

Dacă există alte luări de cuvânt, din partea grupurilor parlamentare?

Dacă nu, în conformitate cu art.106 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, vă reamintesc, Camera Deputaților trece la dezbaterea pe articole a proiectului sau a propunerii legislative, numai atunci când în raportul comisiei sesizate în fond există amendamente admise sau respinse.

Înțeleg că nu este cazul.

Fiind vorba de o lege ordinară, putem să trecem la votul final,dar, pentru aceasta, o să rog personalul tehnic și pe dumneavoastră să vă înregistrați prezența, pentru a fi siguri că avem prezența necesară pentru acordarea unui vot final la această lege ordinară.

Deci, rog secretariatul tehnic să ne ajute doar pentru înregistrarea prezenței cu cartele.

Vă rog frumos să vă înregistrați prezența.

Precizez, încă o dată, că nu este vorba de vot. Este vorba de verificarea prezenței și-i rog pe cei 122 de colegi care au introdus cartela să ne și precizeze că sunt prezenți. Deci, încă o dată, dacă puteți să apăsați numai la "prezent", ca să verificăm prezența în acest moment în sală.

 
   

Bun. Vă mulțumesc. Înțeleg că avem cvorum, motiv pentru care putem să supunem votului final, fiind vorba de o lege ordinară, Proiectul de Lege pentru ratificarea Amendamentului la Convenția privind protecția fizică a materialelor nucleare, adoptat la Viena la 8 iulie 2005, prin Actul Final al Conferinței pentru analiza și adoptarea amendamentelor propuse pentru Convenția privind protecția fizică a materialelor nucleare, semnat de România la Viena la 8 iulie 2005.

Vă rog să vă exprimați votul electronic și rog secretariatul tehnic să ne sprijine în acest sens.

Da. Legea a fost adoptată cu 164 de voturi pentru, două voturi împotrivă, două abțineri; doi colegi nu și-au exprimat votul.

 
Dezbaterea Propunerii legislative Legea practicii (rămasă pentru votul final).  

Trecem la punctul următor.

La pct.4 este Propunerea legislativă privind Legea practicii.

Dacă, din partea inițiatorilor, dorește cineva să ia cuvântul?

Inițiatori? Este o inițiativă legislativă a unor colegi deputați și senatori. Dacă dorește cineva să susțină această propunere? Dacă nu, din partea comisiei sesizată în fond, are cuvântul doamna deputat Lia Olguța Vasilescu, președinta Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport.

Doamnă președintă, aveți cuvântul.

   

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Propunerea legislativă dorește să creeze un cadru legislativ care să reglementeze desfășurarea activităților de practică ale elevilor și studenților, acolo unde aceasta este inclusă ca activitate obligatorie în planul de învățământ.

Se are în vedere și dezvoltarea centrelor de practică proprie ale unităților și instituțiilor de învățământ, prin susținerea financiară în scopul orgnizării și dotării cu echipamente și instalații necesare specifice. Face parte din categoria legilor organice. Raportul comisiei a fost adoptat cu 13 voturi pentru și o abținere și am fost de acord, așadar, cu acest proiect de lege, cu mai multe amendamente, pe care le aveți în raport.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulțumesc, doamnă președintă.

Dacă, din partea grupurilor parlamentare, dorește cineva să ia cuvântul la dezbaterile generale?

Domnul vicelider și deputat social democrat Anghel Stanciu. Vă rog frumos.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte de ședință,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne și stimați deputați,

Domnilor miniștri,

Evident că fiecare dintre dumneavoastră - și cred că nu există nimeni în această sală care să nu-și aducă aminte de practica studențească, și cred că toți, sau cel puțin majoritatea, - aveți amintiri plăcute din practică. Unii, chiar, au plecat singuri și s-au întors la dublu din orele de practică.

După '90, însă, lucrurile s-au complicat. Și s-au complicat datorită faptului că, odată cu privatizarea întreprinderilor, odată cu reforma acestora, restructurarea acestora prin lichidare, practica nu s-a mai putut desfășura nici în condițiile de dinainte și nici în condițiile pe care le impune școala.

Este drept, însă, că cei care sunt proprietari, în momentul de față, care au șantiere, în construcții, fabrici și așa mai departe, au anumite exigențe față de studenții care sunt acum, care sunt impuse de regulile de protecția muncii, care sunt impuse de ritmul de lucru pe care ei doresc să-l ducă la îndeplinire. Și, de aceea, este greu să mai găsești locuri de practică. Chiar în sectoarele bugetare, în administrație publică și așa mai departe, lucrurile nu se desfășoară cum ar trebui. Or, se știe că practica, ca atare, oferă anumite capabilități studentului. Și, uneori, e drept că-i îndopăm cu foarte multă teorie și cu mai puține cunoștințe aplicative și chiar o anumită manualitate într-un anumit sens.

De aceea, acest proiect de lege, departe de a fi perfect, este o încercare a unor colegi de-ai noștri senatori și deputați, de a crea, cât de cât, un cadru care să fie acceptabil și de către cei care sunt patroni, și de universitate, dar și de student. Pentru că, până la urmă, finalitatea actului de învățământ este de a oferi sub o formă sau alta forță de muncă celui care trebuie să-o utilizeze.

Și a început - vă spun ca om de școală - ca, din ce în ce, patronii să vină în anii III, în anii IV, și să încheie deja contracte cu studenții. Deci, iată că încep să caute forță de muncă înainte de a-și finaliza studiile, tocmai pentru a se acomoda cu noul loc de muncă.

De aceea, grupul nostru, al Partidului Social Democrat, sprijină această inițiativă legislativă, spunând, efectiv, că este loc de mai bine. Dar, lăsând-o să funcționeze o anumită perioadă de timp, ea se va perfecționa.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulțumesc, domnule deputat. E o plăcere, în calitate de președinte de ședință, să vă ascult luând cuvântul și-mi face mare plăcere, încă o dată spun.

Dau cuvântul, din partea Grupului Partidului Democrat, colegului nostru, domnul deputat Cosmin Popp.

 
   

Domnul Cosmin Gabriel Popp:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În calitate de tânăr parlamentar, doresc să vă felicit și eu pentru poziția pe care o ocupați de astăzi înainte, iar în ceea ce privește acest proiect de lege, vreau să afirm că Partidul Democrat susține adoptarea acestui proiect de lege și mă bucur să aud că și alte grupuri parlamentare din Camera Deputaților fac acest lucru.

În ceea ce privește învățământul românesc, dar în mod special învățământul universitar, ne confruntăm de foarte mulți ani cu această problemă a lipsei de coerență datorată rupturii care există între sistemul de învățământ și societate și viața reală. Cred că, prin adoptarea unui astfel de proiect de lege, vom fi în măsură să avem absolvenți care să fie mult mai bine primiți de către societate, de către viață, sau de către ceea ce înseamnă mediul public și mediul privat.

Încă o dată, Partidul Democrat susține acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dau cuvântul, în continuare, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, domnului deputat Moisoiu. Urmează reprezentantul Grupului Partidului Conservator.

 
   

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Doamnelor și domnilor,

Inițiativa legislativă pe care o discutăm astăzi este o inițiativă deosebit de importantă și, în același timp, aș dori să atrag atenția că este deosebit de complexă. Așa cum s-a mai arătat de aici, de la acest microfon, într-adevăr mai există unele aspecte care se cer să fie elucidate. Probabil că, trecând dincolo, la Senat, acest lucru se va rezolva. În cadrul comisiei, am avut discuții amănunțite asupra acestei legi și am ajuns la concluzia că în modul în care este prezentă în clipa de față, poate să fie acceptată.

Ca atare, Partidul România Mare votează pentru această inițiativă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului Conservator, domnul deputat Petru Călian. Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Petru Călian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În sfârșit, un proiect de lege transpartinic, așa cum ar trebui să fie, de fapt, și toate proiectele de lege care vizează integrarea, pentru că este cea mai mare prioritate, la ora actuală.

Referitor la acest proiect de lege, care vizează practica, credem noi că este benefic, în special pentru întreprinzători, în special pentru angajatori, pentru că, de ce să nu recunoaștem, la ora actuală, deja ne lovim de o criză serioasă a forței de muncă.

La ora actuală, angajatorii nu mai au de unde să-și angajeze forță de muncă, pentru că foarte mulți tineri, în special, trec granițele și muncesc în străinătate.

Așadar, în urma practicii, putem spune că vom avea o pepinieră serioasă. Vom putea, totodată, să ne formăm tinerii absolvenți, astfel încât, după ce-și iau licența, bineînțeles, să poată să fie încadrați pe locurile de muncă oferite de societățile comerciale private, în special.

Așadar, Grupul conservator va vota acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă mai există intervenții la dezbateri generale din partea grpurilor parlamentare? Dacă nu, înțeleg că reprezentantul Ministerului Educației ... Domnule secretar de stat, doriți?

V-ați răzgândit. Bine.

Atunci, trecem la votul pe articole. O să lucrăm pe raportul comisiei și o să vă rog, dacă aveți în față raportul comisiei, este vorba de amendamentele admise, și am să citesc numărul curent din raportul comisiei.

Nr.crt.1 - titlul legii.

Dacă există obiecțiuni? Dacă nu, se consideră adoptat.

Nr.2. Obiecțiuni? Nu sunt. Adoptat.

Nr.3. amendamente la art.1, din partea comisiei. Dacă există obiecțiuni? Dacă nu, se consideră adoptat.

Pct.4 din raportul comisiei. Există obiecțiuni? Adoptat.

Pct.5. Obiecțiuni? Nu sunt. Adoptat.

Pct.6. Se referă la Cap.II. Dacă există obiecțiuni? Nu sunt. Adoptat.

Pct.7 - amendament la art.4. Dacă există vreo obiecțiune? Nu sunt. Adoptat.

Pct.8 - amendament din partea comisiei, la art.5. Dacă există obiecțiuni? Nu sunt. Adoptat.

Pct.9 - art.6 este nemodificat. Sunt obiecțiuni? Adoptat.

Pct.10 - amendament din partea comisiei la art.7. Dacă există obiecțiuni? Nu sunt. Adoptat.

Pct.11 - tot din partea comisiei, amendament la art.8. Nu sunt obiecțiuni. Adoptat.

Pct.12 - din partea comisiei, la art.9. Sunt obiecțiuni? Nu sunt. Adoptat.

Pct.13 - Cap.III "obligațiile părților", text nemodificat. Sunt obiecțiuni? Adoptat.

Pct.14 - titlul Secțiunii 1 "partenerul de practică". Dacă sunt obiecțiuni? Nu sunt. Adoptat.

Pct.15 - din partea comisiei, amendamente la art.10. Obiecțiuni? Nu sunt. Adoptat.

Pct.16 - din partea comisiei, obiecțiuni la art.11. Dacă sunt obiecțiuni? Nu sunt. Adoptat.

Pct.17 - comisia, amendament la art.12. Dacă sunt obiecțiuni? Nu sunt. Adoptat.

Pct.18 - din partea comisiei, amendamente la art.13. Dacă sunt obiecțiuni? Nu sunt. Adoptat.

Pct.19 - amendament din partea comisiei. Nu sunt obiecțiuni. Adoptat.

Există. Îmi cer scuze. Vă rog, domnule deputat. La pct.19 din raportul comisiei, este un amendament al comisiei, la art.14. Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
   

Domnul Octavian-Mircea Purceld:

Vă mulțumesc.

Aici, la pct.19, v-aș propune să îndreptăm o eroare materială, ca să-l corelăm cu pct.24 al comisiei și să vorbim despre normele de protecție a muncii. Să nu vorbim general - "protecția muncii și P.S.I.".

Deci, eu vă propun să introducem "... cu privire la normele pentru protecția muncii și P.S.I.".

Deci, aceasta este propunerea mea: "normele", da? Ca să corelăm cu pct.24, unde este corect; se vorbește despre norme.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Înțeleg că articolul ar avea forma finală: "partenerul de practică este obligat să instruiască practicantul cu privire la normele de protecția muncii și la apărarea împotriva incendiilor". Este corect, da?

Comisia, dacă ...?

 
     

Domnul Ioan Bivolaru (din sală):

Normele "de" apărare ...

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulțumesc pentru acest amendament din bancă: normele "de" apărare ...

Bun. Dacă există obiecțiuni la această îndreptare făcută de către colegul nostru? Dacă nu sunt, atunci pct.19 din raportul comisiei este adoptat în forma corectată.

Pct.20 - amendament din partea comisiei, la art.15.

Dacă există obiecțiuni? Nu sunt. Adoptat.

Pct.21 - din partea comisiei, amendament la art.16. Dacă există obiecțiuni? Nu sunt. Adoptat.

Pct.22 - titlul Secțiunii a 2-a: "practicantul".

Dacă există obiecțiuni? Nu sunt. Adoptat.

Pct.23 - amendament la art.17. Dacă există obiecțiuni? Nu sunt. Adoptat.

Pct.24 - amendament la art.18. Dacă există obiecțiuni? Nu sunt. Adoptat.

Pct.25 - text nemodificat. Obiecțiuni? Adoptat.

Pct.26 - amendamente din partea comisiei la art.20. Dacă există obiecțiuni? Nu sunt. Adoptat.

Pct.27 - titlul Cap.IV, nemodificat. Obiecțiuni? Nu sunt. Adoptat.

Pct.28 - comisia amendează art.21. Dacă există obiecțiuni? Nu există. Adoptat.

Pct.29 - amendament la art.22. Dacă există obiecțiuni? Nu sunt. Adoptat.

Pct.30 - amendamente la art.23. Dacă există obiecțiuni? Nu există. Adoptat.

Pct.31 - amendament din partea comisiei, la art.24. Dacă sunt obiecțiuni? Nu sunt. Adoptat.

Pct.32 - titlul Cap.V "dispoziții finale". Dacă sunt obiecțiuni? Nu sunt. Adoptat.

Pct.33 - din partea comisiei, amendament la art.25. Dacă sunt obiecțiuni? Nu sunt. Adoptat.

Pct.34 - amendament la art.26. Dacă sunt obiecțiuni? Nu sunt. Adoptat.

Pct.35 - text nemodificat, art.27. Sunt obiecțiuni? Nu sunt. Adoptat.

Pct.36, care este și ultimul, din partea comisiei, amendament la art.28. Dacă sunt obiecțiuni? Nu sunt. Adoptat.

Am adoptat textul legii pe articole. Fiind vorba de o lege organică, rămâne pentru mâine, la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.53/2006 pentru aprobarea Contractului de finanțare dintre România și Banca Europeană de Investiții pentru Finanțarea Programului de Dezvoltare a Infrastructurii în orașele mici și mijlocii din România (SAMTID) - B, semnat la București la 29 mai 2006 (rămas pentru votul final).  

Pct.5 de pe ordinea de zi: Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.53/2006 pentru aprobarea Contractului de finanțare dintre România și Banca Europeană de Investiții pentru Finanțarea Programului de Dezvoltare a Infrastructurii în orașele mici și mijlocii din România (SAMTID) - B, semnat la București la 29 mai 2006.

Potrivit prevederilor art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Conform prevederilor din Regulament, urmează să trecem la dezbaterea proiectului de lege, începând prin a da cuvântul reprezentantului inițiatorului.

Vă rog frumos, domnul secretar de stat.

   

Domnul Cătălin Doică (secretar de stat, Ministerul Finanțelor Publice):

Mulțumesc, domnule președinte.

Contractul de finanțare dintre România, reprezentată de Ministerul Finanțelor Publice, și Banca Europeană de Investiții, în valoare de 24,4 milioane euro, destinat cofinanțării programului SAMTID, faza B, a fost semnat la București în data de 29 mai 2006.

Din acest împrumut se asigură cofinanțarea lucrărilor aferente infrastructurii din domeniul alimentării cu apă din localitățile aflate în județe ca Arad, Maramureș, Mureș, Harghita, Prahova și Suceava. Costul total al fazei B a programului SAMTID, exclusiv impozite și taxe, este de 58,16 milioane euro.

Pentru a nu se pierde fondurile Phare, procesul de licitație, evaluare și contractarea lucrărilor cuprinse în programul SAMTID - faza B s-a încheiat până la sfârșitul anului 2005, valorile contractate pentru fiecare proiect din județ incluzând și partea aferentă din împrumutul BEI.

Plățile pentru contractanți trebuie efectuate din toate sursele, inclusiv din împrumut, conform termenilor contractuali, în caz contrar percepându-se penalizări substanțiale.

Astfel, aprobarea acestui contract de finanțare prezintă un caracter de urgență pentru îndeplinirea condițiilor de intrare în vigoare a acestuia și pentru accesul mai rapid al României la împrumutul extern care completează fondurile Phare.

Față de cele de mai sus, Ministerul Finanțelor Publice, în numele Guvernului, vă propune să fiți de acord cu proiectul de act normativ prezentat dumneavoastră, aceasta având în vedere și avizul favorabil al comisiei de specialitate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulțumesc, domnule secretar de stat. Am înțeles foarte clar că ne propuneți să fim de acord.

Dau cuvântul președintelui comisiei sesizate în fond, domnul Mihai Tănăsescu.

 
   

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare aprobarea unui contract de finanțare dintre România, pe de o parte și Banca Europeană de Investiții, pe de altă parte, pentru finanțarea Programului de Dezvoltare a Infrastructurii în orașele mici și mijlocii, numit SAMTID - partea a II-a, B, care a fost semnat în acest an, în luna mai, 29, un contract de 29,4 milioane de euro.

Finanțarea programului SAMTID a fost prevăzută a se realiza, în mod egal, din fonduri nerambursabile, respectiv fonduri Phare 37,5 %, și de la bugetul de stat, 12,5 % și diferența din împrumuturi externe de la instituții financiar internaționale precum Banca Europeană de Investiții și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

Prima fază a programului a cuprins 30 de localități din șase județe, respectiv Alba, Botoșani, Călărași, Hunedoara, Cluj și Sălaj, iar faza a doua a programului cuprinde 36 de localități din județele Arad, Maramureș, Mureș, Harghita, Prahova și Suceava.

Banca Europeană de Investiții și-a exprimat disponibilitatea de a acorda un nou împrumut pentru cofinanțarea proiectelor din județele enumerate. Costul total a celei de a doua faze este de 58,1 de milioane de euro.

România va contribui cu 7,2 milioane de euro, împrumutul de la BEI 29,4 milioane de euro, iar fonduri nerambursale, din programul Phare, 21,5 milioane de euro.

Această fază a doua a programului, care este cofinanțată din împrumutul BEI, este prevăzută a se realiza în perioada 2005-2009.

Proiectul de lege, stimați colegi, face parte din categoria legilor ordinare și a fost aprobat în unanimitate de voturi de către comisia de specialitate. De aceea, vă rog a-l vota.

Timpul pe care vi-l propune, fiind în regim de urgență, este de 10 minute.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulțumesc, domnule președinte.

Ați anticipat solicitarea mea de a propune timpul de dezbatere, fiind vorba de o procedură de urgență. O să rog, de asemenea, să respectăm regula conform căreia fiecare grup parlamentar poate să-și spună punctul de vedere printr-un reprezentant.

Înțeleg că din partea Grupului Social Democrat domnul deputat și secretar al Camerei, domnul Valeriu Zgonea, dorește să ia cuvântul.

(Domnul Valeriu Ștefan Zgonea părăsește prezidiul și se îndreaptă spre tribună.)

 
   

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Nu aș fi dorit să iau cuvântul la acest proiect care, până la urmă, nu face altceva decât aduce resurse financiare în România și ne dă posibilitatea să ridicăm nivelul de trai al foarte multor localități care, în acest moment, nu sunt alimentate cu apă, poate nu au gaze sau nu au o infrastructură care să fie așa cum o vedem în localitățile mici, sub 150 de mii de locuitori, din Europa.

Dar, aș dori să vă atrag atenția că, în următoarele luni, România va deveni membră a Uniunii Europene și că va trebui ca acest subiect - împrumuturile, resursele financiare care se alocă fiecărui Consiliu Județean și cota-parte pe care o luăm de la BERD, de la orice bancă de investiții sau bancă comercială va trebui să fie și subiectul Camerei Deputaților. Și va trebui să ne aplecăm mai aproape asupra acestor probleme, astfel încât nu Guvernul să acopere, la un moment dat, resursele financiare pe care poate să le pună la dispoziție un Consiliu Județean și nu Guvernul să stabilească, pe baza unor decizii și unor contacte directe cu o anumită parte a Consiliilor Județene, care sunt localitățile care beneficiază.

Mai devreme sau mai târziu, veți constata și dumneavoastră că foarte multe din Consiliile Județene vor atinge plafonul de îndatorare și foarte multe din proiectele pe care le facem nu vom reuși să le facem mai departe.

De altfel, atrag atenția Guvernului că Planul Național de Dezvoltare a rămas doar pe hârtie și, la nivelul județelor, planurile naționale de dezvoltare ale județelor, în acest moment, nu au fost aprobate și ele nu există. Iar pentru bugetul anului 2007, din bugetul european, cotele alocate României nu vor putea să fie alocate așa cum trebuie și nu vom avea linii de creditare, pentru că nu am fost în stare să-i ajutăm pe colegii din Consiliile Județene să facă acest lucru.

Probabil că pentru noi, din acest proiecte care vin direct cu finanțare europeană, doar învățăm să ridicăm mâna pentru ele, dar, poate că, în următoarea perioadă, va trebui să fim mult mai atenți cu aceste sume. Pentru că îndatorăm colegii noștri și nu vom ști dacă înainte am făcut gaze sau înainte am asfaltat o stradă și poate că, în campania electorală, ei ne vor reproșa.

Mulțumesc.

(Domnul Valeriu Ștefan Zgonea se îndreaptă spre prezidiu.)

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului Conservator am o solicitare. Domnul deputat Popa, vă rog frumos.

 
   

Domnul Nicolae Popa:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În numele Grupului parlamentar al Partidului Conservator vă urăm și noi succes. Suntem alături de dumneavoastră, vă vom sprijini orice acțiune la nivelul Parlamentului.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulțumesc.

Sper să fim alături tot timpul, mai puțin în campania electorală.

 
   

Domnul Nicolae Popa:

Sperăm.

Doamnelor și domnilor colegi,

Sigură că trebuie să fim de acord cu acest proiect de lege, pentru că orice finanțare este benefică pentru schimbarea condițiilor de viață din orașele mici și mijlocii. Dar eu vreau să aduc în discuție, aici, un aspect, să trag un semnal de alarmă nu asupra finanțării, pe care noi o aprobăm și care vă spuneam că este mai mult decât benefică, ci asupra stadiului de execuție și de urmărire a acestor lucrări și de finalizare a acestor lucrări.

Pentru că a fost pomenit aici și județul Alba, vreau să vă spun că lucrările executate prin acest program SAMTID lasă de dorit și din punct de vedere al calității - calitate îndoielnică a lucrărilor - dar, mai ales, a modului în care se desfășoară activitatea și acțiunile în cadrul acestui program.

Ne-am pomenit, în foarte multe din orașele județelor menționate aici, unde au lăsat adevărate cratere. Au distrus străzile, șanțuri cu nemiluita, s-au întârziat foarte mult lucrările și darea în funcțiune a acestor lucrări executate, s-au întârziat cu două-trei luni de zile, părinților le este frică să-și mai trimită copii la școală singuri, pentru că le e frică să nu cadă în gropile lăsate de aceste instituții care au fost selectate pentru executarea acestor lucrări, nu mai vorbesc de cei care dețin mașini - că nu mai pot circula pe străzile respective. Deci, efectiv, nu au făcut absolut nimic.

Am sesizat Ministerul Integrării, care a și organizat aceste licitații. Vreau să vă spun că toate firmele românești care au participat au fost excluse de la licitație. Sigur, ni s-a confirmat faptul că este piața liberă și așa se întâmplă mai în toată lumea. Dar, fiind nivelul scăzut al acestor licitații, toate aceste întreprinderi din afară - și în special din Turcia - angajează în subantrepriză, nu mai urmăresc stadiul lucrărilor și ajungem la această situație neplăcută.

Deci, deși mi s-au dat garanții din partea Ministerului Integrării că se vor face anchete, vor fi trași la răspundere, și cei care nu s-au încadrat în termenele de execuție vor fi amendați, eu știu, vor fi luate măsuri de excludere chiar și de la licitație, vă spun foarte sincer că nu s-a făcut nimic până acum, și situația rămâne aceeași în continuare.

Nu putem tolera la nesfârșit și acești bani pe care-i dăm, eu cred că trebuie foarte bine urmăriți, în așa fel încât firmele care câștigă aceste licitații să fie urmărite de cei care organizează licitațiile respective și să înlăturăm aceste aspecte neplăcute, care se simt la nivelul tuturor județelor, nu numai la nivelul județului Alba.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulțumesc, domnule deputat.

Îmi mențin rugămintea pentru fotoreporterii care fotografiază colegii conservatori să facă acest lucru în pauză, dacă-și doresc foarte mult.

Mulțumesc.

Dacă mai există alte intervenții la dezbateri generale? Din partea Grupului Partidului România Mare, după care o să dau, din nou, cuvântul reprezentantului Guvernului.

Vă rog frumos, domnule deputat.

 
   

Domnul Octavian-Mircea Purceld:

Mulțumesc, domnule președinte.

Desigur, n-am să subliniez valoarea acestui proiect pentru că este extrem de interesantă și de importantă pentru comunitățile care au sub 150 de mii de locuitori, însă vreau să-l întreb pe reprezentantul Guvernului două probleme.

Care au fost criteriile în alegerea județelor? Pentru că aceste criterii nu transpar din expunerea de motive. Și o a doua problemă ar fi: cum verifică aplicarea implementării acestui program la nivelul administrației publice locale?

Este foarte important să cunoaștem acest lucru, să știm cum se face această verificare pentru că, din ce spunea colegul meu mai înainte, se constată, în județe, că există o risipă extrem de însemnată. Pur și simplu lucrările sunt de proastă calitate, iar banii se plătesc, se pare, unor firme care nu totdeauna sunt cele mai potrivite pentru aceste lucrări.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulțumesc, domnule deputat.

O să dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a da aceste lămuriri, solicitând, în același timp, să rămânem în limitele unei dezbateri în ședința de plen, restul problemelor neelucitate urmând a fi rezolvate prin interpelări sau întrebări.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

 
   

Domnul Cătălin Doică:

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să-i răspund domnului deputat.

Referitor la prima întrebare, modalitatea în care au fost selectate aceste localități a fost în funcție de programele și proiectele prezentate. Toate cele care au fost eligibile s-au regăsit într-una sau alta din fazele de aplicare ale programului SAMTID.

În al doilea rând, de aceea mă și înscrisesem înainte la cuvânt, atât noi, ca Minister al Finanțelor, cât și Ministerul Administrației și Internelor am luat act de criticile care au fost aduse aici, referitoare al modul în care s-au derulat finanțările respective și cheltuirea fondurilor și, împreună cu Ministerul Administrației și Internelor, ministrul finanțelor va dispune efectuarea unor controale, inclusiv, poate, a unor controale în timpul derulării aplicării acestor fonduri pe care, astăzi, sperăm să le aprobați.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dacă mai există alte intervenții la dezbateri generale din partea altor grupuri parlamentare? Nu mai există. Fiind vorba despre o lege ordinară, o să vă supun la vot acest Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.53/2006 pentru aprobarea Contractului de finanțare dintre România și Banca Europeană de Investiții pentru Finanțarea Programului de Dezvoltare a Infrastructurii în orașele mici și mijlocii din România (SAMTID) - B, semnat la București la 29 mai 2006.

Vă propun să votăm electronic și solicit secretariatului tehnic să pornească sistemul de vot.

De asemenea, dumneavoastră vă rog să vă exprimați votul.

Bun. Neexistând sau lipsind trei dintre colegii noștri pentru a avea cvorumul necesar, sigur, amânăm votul la această lege pentru votul final de mâine, la ora 12,30.

 
   

Rog, de asemenea, colegii care sunt în sală și nu votează, sau nu-și folosesc cartela, să facă acest lucru pentru că, altfel, nu suntem în cvorumul necesar pentru a aproba legi ordinare; chiar și pe cei care stau cu spatele la prezidiu, sper ca și din poziția cu spatele să poată să voteze.

Mulțumesc.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea ieșirii din vigoare a unor tratate internaționale în domeniul comerțului și cooperării economice (rămas pentru votul final).  

La punctul 6 avem Proiectul de Lege privind aprobarea ieșirii din vigoare a unor tratate internaționale în domeniul comerțului și cooperării economice.

Este lege ordinară, data la care se împlinește termenul constituțional 15 a X-a. Conform prevederilor din Regulament, potrivit prevederilor art.115 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează să fie dezbătut în procedură de urgență.

Urmează să trecem la dezbaterea proiectul de lege.

Are cuvântul reprezentantul inițiatorului.

Domnule secretar de stat, aveți cuvântul.

   

Domnul Anton Niculescu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor deputați,

Tratele internaționale enumerate în Anexele 1 și 2 ale prezentului proiect de act normativ trebuie să iasă din vigoare la data aderării României la Uniunea Europeană.

În ceea ce privește relațiile economice bilaterale cu state terțe, țara noastră va deveni parte la toate acordurile bilaterale și multilaterale încheiate de Uniunea Europeană în această materie, în conformitate cu art. 6 alin. 4 din actul privind condițiile aderării.

Având în vedere cele prezentate, a fost elaborat proiectul de lege alăturat, pe care-l supunem Parlamentului spre adoptare în procedură de urgență.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulțumim, domnule secretar de stat.

O să dau cuvântul reprezentantului comisiei sesizate în fond, președintele Comisiei pentru afaceri externe. Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Ștefan Glăvan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Domnilor miniștri,

Comisia pentru politică externă a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de Lege privind aprobarea ieșirii din vigoare a unor tratate internaționale în domeniul comerțului și cooperării economice.

În raport de obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

La elaborarea raportului, s-a ținut seama de avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, Comisiei pentru industrii și servicii, Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare și Comisiei juridice, de disciplină și imunități ale Camerei Deputaților.

Prezentul proiect de lege are ca scop denunțarea unor tratate bilaterale economice și comerciale pe care România le are cu țări din afara Uniunii Europene, de la data aderării urmând să preluăm și să aplicăm toate aranjamentele economice ale Uniunii.

Împreună cu reprezentanții Comisiei Europene, au fost identificate acordurile internaționale susceptibile de a prezenta incompatibilități cu dreptul comunitar, și pentru acelea care nu au putut fi soluționate prin negociere cu acordul părților s-a procedat la denunțarea lor.

În ședința din 6 septembrie a.c., în urma dezbaterii, membrii comisiei au fost de acord în unanimitate cu necesitatea denunțării respectivelor tratate. Ulterior, sesizându-se o serie de neconcordanțe și omisiuni în definirea tratatelor internaționale care trebuie identificate prin data și locul semnării, s-a solicitat plenului retrimiterea la comisie pentru rectificarea acestora, în conformitate cu normele de tehnică legislativă.

În consecință, vă rugăm să aprobați forma rezultată din prezentul raport înlocuitor, care conține amendate menite să aducă proiectul de lege la standardele tehnico-legislative necesare și să corecteze detaliile tehnice menționate, cu atât mai mult cu cât, majoritatea amendamentelor sunt pur redacționale.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulțumesc, domnule președinte.

O să vă rog, dacă tot sunteți la pupitru, în numele Biroului comisiei să propuneți și timpul de dezbatere, fiind vorba de o procedură de urgență.

 
   

Domnul Ștefan Glăvan:

Da, propun pentru dezbaterea generală cinci minute și cele individuale un minut.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulțumesc.

Dacă există obiecțiuni față de aceste propuneri? Atunci avem aprobat acest timp.

În numele grupurilor parlamentare, dacă dorește cineva să ia cuvântul, cu aceeași rugăminte de a păstra un reprezentant de grup.

Din partea Grupului Social Democrat, domnul deputat Vasile Pușcaș.

 
   

Domnul Vasile Pușcaș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

A stârnit, oarecum, mirare că ne este supusă spre discuție o inițiativă privind aprobarea ieșirii din vigoare, când noi, de obicei, aprobăm intrarea în vigoare a tratatelor, acordurilor.

Aș vrea să vă spun că este următoarea situație. De la data aderării noi ne aliniem la legislația comercială vamală a Uniunii Europene și, din punctul acesta de vedere, toate acordurile și tratatele noastre până la data de 2006 trebuie să fie scoase din vigoare pentru a intra pe acquis-ul comunitar.

A fost o procedură pe care a început-o în 2003 Ministerul de Externe iar - din câte știu - în acest an, Ministerul de Externe a notificat, deja, statelor această ieșire din vigoare, conform tratatelor, conform acordului. Urmează, conform tratatului de aderare ca, în ultimele șase luni, înainte de aderare, Comisia și Statul în cauză să se pună în acord.

De aceea au fost 25 de acorduri comerciale și 25 de acorduri de cooperare economică.

Partidul Social Democrat va vota pentru că este o prioritate și o urgență, realmente o urgență în ceea ce privește aderarea la Uniunea Europeană, și vă sfătuiesc și pe dumneavoastră la fel.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulțumim, domnule deputat.

Dacă, din partea altor grupuri parlamentare, dorește cineva să ia cuvântul?

Dacă nu, trecem la dezbaterea pe articole. Existând amendamente admise, o să vă rog să lucrăm pe raportul comisiei.

Numărul curent 1 este un text propus de comisie. Titlul legii. Dacă există obiecțiuni față de acesta? Nu sunt. Este adoptat.

La punctul nr. 2, art. 1 este nemodificat. Obiecțiuni? Nu sunt. Adoptat.

La punctul nr. 3, amendament la art. 2. Dacă există obiecțiuni? Nu sunt.

La punctul nr. 4, art. 3 este nemodificat. Dacă există obiecțiuni? Nu există. Adoptat.

La punctul nr. 5, Anexa nr. 1 a fost modificată pentru respectarea normelor de tehnică legislativă. Dacă există obiecțiuni? Nu există.

La punctul nr. 6, amendamente la Anexa nr. 2 din textul legii, tot pentru respectarea normelor de tehnică legislativă. Dacă există obiecțiuni? Nu există. Adoptat.

A fost epuizat textul legii.

Pentru a nu mai avea surprize cu cvorumul rămâne ca și această lege să fie supusă votului final mâine, în sesiunea de vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului sub formă de Schimb de Scrisori între România și Comunitatea Europeană privind acordarea reciprocă de concesii comerciale preferențiale în domeniul vinurilor, semnat la Bruxelles la 23 februarie 2006 (rămas pentru votul final).  

Punctul nr. 7 la ordinea de zi, un punct extrem de important, Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului sub formă de Schimb de Scrisori între România și Comunitatea Europeană privind acordarea reciprocă de concesii comerciale preferențiale în domeniul vinurilor, semnat la Bruxelles la 23 februarie 2006.

Dacă, din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Din partea Guvernului, fiind vorba de o reglementare în domeniul vinurilor, aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

   

Domnul Anton Niculescu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor deputați,

România și Comisia Europeană au inițiat negocieri vizând adaptarea prevederilor acordului european la noile dezvoltări în sectorul vinurilor și băuturilor spirtoase, prin convenirea unui protocol adițional care să includă un nou acord privind recunoașterea reciprocă, protecția și controlul denumirilor de origine și indicațiilor geografice și un nou angajament comercial în privința concesiilor comerciale pe care părțile și le acordă în comerțul cu vinuri și băuturi spirtoase.

În acest context, au fost convenite concesiile comerciale bilaterale în domeniul vinurilor și băuturilor spirtoase, respectiv suplimentarea contingentului tarifar cu exceptare de la plata taxelor vamale acordat de Uniunea Europeană la importul de produse românești, de la 300 de mii de hectolitri la 345 de mii de hectolitri.

Contingentul tarifar acordat de către România, 60 de mii de hectolitri cu exceptare de la plata taxelor vamale, nu a fost modificat.

Având în vedere cele de mai sus, a fost elaborat proiectul de lege alăturat, pe care vă rugăm să-l aprobați.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Eu mulțumesc, domnule secretar de stat.

O să dau cuvântul, din partea comisiei sesizate în fond, domnului deputat Kelemen Attila.

 
   

Domnul Kelemen Attila Béla Ladislau:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industria alimentară și servicii a fost sesizată spre dezbatere pe fond cu Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului sub formă de Scrisori între România și Comunitatea Europeană privind acordarea reciprocă de concesii comerciale preferențiale în domeniul vinurilor, semnat la Bruxelles la 23 februarie 2006.

Domnul secretar de stat, aici, v-a prezentat conținutul acestor scrisori între România și Comunitate.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Camera Deputaților fiind prima Cameră sesizată.

Raportul comisiei a fost adoptat cu 24 de voturi pentru și un vot împotrivă, în forma prezentată în ședința din 13 septembrie 2006.

Deci comisia propune votarea acestui raport în forma prezentată.

La discuțiile comisiei, conform prevederilor art. 54 și 55 din Regulamentul Camerei Deputaților a fost prezent domnul secretar de stat Flaviu Lazin.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulțumesc, domnule președinte.

Înainte de a da cuvântul pentru dezbaterile generale o să fac apel la liderii de grup care nu sunt prezenți acum în sală să-i roage pe colegi să vină în sală pentru a putea, eventual, supune la vot proiectele de lege ordinare.

Din partea Grupului Social Democrat, domnul Mocanu, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Vasile Mocanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat din Comisia pentru agricultură a votat pentru acest proiect de lege și desigur că o s-o facem și în plenul Camerei Deputaților.

Este un proiect de lege bine venit. Printr-un schimb de scrisori între Uniunea Europeană și țara noastră se prevăd concesiile comerciale făcute de ambele părți la o cantitate de peste 450 de mii de hectolitri de vin de diferite soiuri și băuturi spirtoase. Un lucru deosebit, rămânând constante 60 de mii de hectolitri, cantitatea tarifară pentru neplata taxelor vamale.

Dar noi avem o mare grijă și am văzut această grijă și din partea colegilor de la Putere. Ținând cont, și mai ales de la cei în vârstă, care își predau afacerea la feciori, că vinul se mai face și din struguri, am avut în comisie o dezbatere foarte bună. Și aici aș spune doar câteva cuvinte. Pentru a produce vin ne trebuie viță de vie. Vița de vie, în România, la această oră, arată așa cum arată, micșorându-se suprafețele într-un mod inexplicabil. De asemenea, mai avem o perioadă de tranziție, când plantațiile de vie hibridă trebuie să dispară până în 2014.

Nu avem cum să plantăm pe suprafețele în care Ministerul Agriculturii s-a obligat prin programul de guvernare, fiindcă vița de vie, ca s-o plantezi, ne trebuie producere de butași. Butașii de viță de vie se produc într-o școală în care-ți trebuie specialiști de înaltă clasă. Acești butași, aceste soiuri trebuie verificate și omologate.

Deci, pe lângă faptul că-ți trebuie și foarte mult timp să vii cu aceste probleme științifice la zi, îți mai trebuie o serie de condiții materiale asigurate.

De aceea, noi am atras atenția, în mod serios, reprezentanților ministerului în Comisia pentru agricultură, facem acest lucru și în plenul Camerei Deputaților, fiindcă este o problemă de viitor, o problemă care trebuie să fie rentabilă și de mare interes economic pentru țara noastră, odată cu intrarea în Uniunea Europeană.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului conservator, domnul deputat Popa.

 
   

Domnul Nicolae Popa:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Sigur că și Grupul parlamentar al Partidului Conservator va vota acest proiect de lege, mai ales că este o prioritate pentru integrare, dar trebuie să recunoaștem de la bun început, sună foarte frumos concesiile acestea comerciale preferențiale; de multe ori cele preferențiale au fost pentru Uniunea Europeană și cele restrictive pentru România.

Viticultura românească a avut și are mari probleme, pentru că, noi deși suntem înregistrați cu 250 de mii de ha de viță de vie la Uniunea Europeană, totuși noi avem în realitate 170 de mii de ha, deci importurile masive de vin care au fost până acum în România să știți că ne-a creat mari probleme în dezvoltarea viticulturii românești.

Aștept cu mare nerăbdare integrarea în Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007 ca să nu mai existe nici un fel de restricții și nici un fel de concesii între Uniunea Europeană și România. Dar ceea ce vreau să atrag atenția Ministerului Agriculturii, trebuie să știm foarte clar că România nu figurează în rândul marilor producători de vinuri, în lume nu este recunoscută România, deși realizăm vinuri de cea mai mare calitate și, bineînțeles, apreciate în toată lumea.

În catalogul marilor podgorii din lume nu apar podgoriile noastre renumite și, ca atare, Ministerul Agriculturii trebuie să negocieze cu Uniunea Europeană acest lucru, să fim recunoscuți pentru a nu mai avea aceste probleme de restricții în ceea ce privește exportul de vinuri.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, domnul deputat Dumitriu.

 
   

Domnul Dragoș Petre Dumitriu:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte, ați spus la început că este o lege foarte importantă. (Gălăgie în sala de ședințe.) Într-adevăr, tot ceea ce urmează de acum încolo,...

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Numai o secundă, numai o secundă. Am rugămintea, pentru toți colegii, să-l asculte pe colegul care se află în acest moment la pupitru, chiar și pentru... Domnule deputat, puteți să continuați după aceea discuția în coaliție, da?

Aveți cuvântul, vă rog, continuați.

 
   

Domnul Dragoș Petre Dumitriu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Deci spuneam că tot ce urmează de acum încolo pentru agricultură este mai mult decât important. Cine nu înțelege chestiunea aceasta, înseamnă că nu înțelege nimic din politica economică a Uniunii Europene.

Deci, ne aflăm în fața situației următoare: o Europă cu supraproducție de vinuri, o Europă invadată de vinuri din America de Sud și o Românie cu o producție din ce în ce mai mică de vinuri. De asemenea, o Românie ale cărei suprafețe acoperite cu viță de vie sunt de fapt acoperite cu o viță de vie îmbătrânită. O Românie care nu a mai investit de mult fonduri europene sau fonduri bugetare în reîntinerirea soiurilor de viță de vie.

Sigur că am crescut acest cuantum, acest contingent de schimburi de vinuri. Aparent este bine, dar să vedem ce se va întâmpla peste 5-6 ani când vița noastră nu va mai fi rodnică și practic nu vom avea de-a face decât cu import de vinuri. Vinuri foarte bune, dar nu la fel vor spune și actualii producători de vinuri. Sigur că noi înțelegem că Guvernul trebuie să semneze și să respecte aceste angajamente internaționale, din această cauză nu avem cum să fim contra, dar în același timp, noi, ca partid naționalist, apărăm tot ceea ce este național, deci la această lege ne vom abține.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă mai există intervenții din partea altor grupuri parlamentare?

Dacă nu, neexistând amendamente admise sau respinse legea rămâne pentru mâine la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului între Părțile la Tratatul Atlanticului de Nord pentru cooperarea privind informațiile în domeniul atomic, deschis spre semnare la Paris la 18 iunie 1964 și semnat de România la Washington la 14 februarie 2006 (rămas pentru votul final).  

La pct.8 la ordinea de zi, Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între părțile la Tratatul Atlanticului de Nord pentru cooperarea privind informațiile din domeniul atomic, deschis spre semnare la Paris la 18 iunie 1964 și semnat de România la Washington la 14 februarie 2006.

Dau cuvântul inițiatorului pentru a susține această propunere.

Domnule secretar de stat, aveți cuvântul.

   

Domnul Anton Niculescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor deputați,

România a semnat Acordul dintre părțile la Tratatul Atlanticului de Nord pentru cooperarea privind informațiile în domeniul atomic la Washington la 14 februarie 2006. Acordul constituie un angajament bilateral între stat membru NATO și Statele Unite ale Americii. Astfel, România va avea acces la informațiile din domeniul energiei atomice puse la dispoziție de Guvernul SUA. Tratatul conține și prevederi referitoare la protecția informațiilor din acest domeniu, părțile obligându-se să nu acorde standarde de protecție mai scăzute decât cele stabilite în regulamentele NATO.

Având în vedere cele prezentate, vă adresăm rugămintea de a acorda votul dumneavoastră prezentului proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Din partea comisiei, dau cuvântul domnului vicepreședinte Săniuță.

 
   

Domnul Marian Florian Săniuță:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În conformitate cu prevederile art.95 și 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a fost sesizată spre dezbatere în procedură de urgență cu proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre părțile la Tratatul Atlanticului de Nord pentru cooperarea privind informațiile din domeniul atomic, deschis spre semnare la Paris la 18 iunie 1964 și semnat de România la Washington la 14 februarie 2006.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil acest proiect de lege. Comisia pentru politică externă a avizat favorabil acest proiect de lege.

Convenția supusă ratificării reglementează accesul României la informațiile din domeniul energiei atomic puse la dispoziție de Guvernul SUA, în vederea promovării intereselor comune de securitate și a completărilor NATO de organizare a apărării colective.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi. În urma dezbaterii, comisia propune plenului Camerei Deputaților adoptarea acestui proiect de lege în forma prezentată.

Timpul pe care îl propunem pentru dezbateri generale este de 5 minute.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulțumesc, domnule vicepreședinte.

La dezbateri generale, dacă există intervenții din partea grupurilor parlamentare?

Dacă nu, neexistând amendamente admise sau respinse, proiectul de lege rămâne pentru mâine la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Convenției între România și Spania privind cooperarea în lupta împotriva criminalității, semnată la Madrid la 30 martie 2006 (rămas pentru votul final).  

La pct.9, Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenției între România și Spania privind cooperarea în lupta împotriva criminalității, semnat la Madrid la 30 martie 2006.

Dau cuvântul inițiatorului.

Domnule secretar de stat, aveți cuvântul.

   

Domnul Mircea Alexandru:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Prin proiectul de lege supus dezbaterii se propune ratificarea Convenției dintre România și Spania privind cooperarea în lupta împotriva criminalității, convenție semnată la Madrid la 30 martie anul curent.

Convenția supusă ratificării este un instrument juridic internațional care creează bazele unei cooperări pentru prevenirea și combaterea criminalității organizate, a terorismului, precum și altor tipuri de infracțiuni.

Convenția cuprinde dispoziții referitoare la: domeniile de cooperare, în scopul prevenirii și combaterii criminalității, modalitățile concrete de operare, autoritățile competente pentru aplicarea prevederilor convenției, precum și persoanele specializate pentru menținerea contactelor și facilitarea comunicării, modul de intrare în vigoare, problematica protecției datelor personale etc.

În conformitate cu legislația română în domeniu, pentru a intra în vigoare, convenția trebuie să fie ratificată prin lege.

Având în vedere aceste aspecte, vă rog să aprobați proiectul de act normativ în forma prezentată.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Noi mulțumim, domnule secretar de stat.

Am să dau cuvântul comisiei sesizate în fond, domnul vicepreședinte Marian Săniuță.

 
   

Domnul Marian Florian Săniuță:

Vă mulțumesc din nou, domnule președinte de ședință. Se pare că azi vom avea o colaborare ceva mai lungă și mai fructuoasă.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a fost sesizată spre dezbatere în procedura obișnuită cu proiectul de lege pentru ratificarea Convenției dintre România și Spania privind cooperarea în lupta împotriva criminalității, semnat la Madrid la 30 martie 2006.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil acest proiect de lege. Comisia pentru politică externă, în 6 septembrie, a avizat favorabil acest proiect de lege. Raportul comisiei noastre a fost adoptat cu unanimitate de voturi. În urma dezbaterii din ședința din 12 septembrie, comisia propune plenului Camerei Deputaților adoptarea acestui proiect de lege în forma prezentată.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Sper că continuăm colaborarea lungă și fructuoasă... Mai ales că mai aveți câteva proiecte de legi la care comisia dumneavoastră a fost sesizată.

Dacă există intervenții din partea inițiatorilor? Din partea grupurilor parlamentare?

Domnul deputat Marian Săniuță, din partea Grupului parlamentar Social Democrat. Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Marian Florian Săniuță:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Mie îmi place să mă țin de cuvânt, așa că vom continua această colaborare.

Stimați colegi,

Din punctul meu de vedere și al nostru, al Grupului parlamentar al PSD, vom susține aprobarea acestui proiect de lege, pentru că nu este altceva decât o continuare firească, normală a acțiunilor pe care noi le-am întreprins după anul 2000 și aici mă refer la obținerea vizelor pentru cetățenii români și la instituirea atât a ofițerilor de legătură, dar și a atașaților de interne, pentru rezolvarea anumitor probleme care, iată, din păcate, apar în relația cu partenerii noștri externi.

Din punctul meu de vedere, încă o dată, stimați colegi, vă rog să susțineți acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă există intervenții din partea altor grupuri parlamentare? Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Ioan Aurel Rus:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Grupului parlamentar al Partidului România Mare va vota acest proiect de Lege privind ratificarea Convenției între România și Spania privind cooperarea în lupta împotriva criminalității, mai ales că aceasta reglementează cadrul juridic privind combaterea crimei organizate, a terorismului și altor forme de infracțiuni.

Aș vrea însă să vin cu un singur adaos și să rog reprezentantul Ministerului Administrației și Internelor, văd că de față este și secretarul de stat de la Ministerul Justiției, aș fi dorit să fie și de la Ministerul Afacerilor Externe, pentru că în județul Bistrița-Năsăud s-a petrecut un caz deosebit. În iunie 2004 un tânăr de 18 ani a fost ucis în Ținutul Almeria în Spania, în urma a 4 interpelări pe care le-am făcut până acum totul este în ceață și nu văd eu care este cooperarea. Ce sprijin primim din partea statului spaniol, statul român ca să poată afla situația reală și să poată fi tras la răspundere adevăratul criminal.

Se știe că este cetățean român, a fost arestat câteva zile în Almeria, s-a declanșat o urmărire penală acolo, probabil s-a deschis și pe fond un proces, dar în România nu se știe nimic și iată că treburile încă rămân în beznă. Deci, dacă semnăm astfel de tratate de colaborare, ar trebui această colaborare să se regăsească și în cazurile reale.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Sunt convins că reprezentanții ministerelor invocate de dumneavoastră vor răspunde după orele 18 la sesiunea afectată pentru răspunsurile la interpelări.

Dacă există alte intervenții din partea altor grupuri parlamentare?

Dacă nu, neexistând amendamente admise sau respinse și acest proiect de lege rămâne pentru mâine la votul final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr.80/1995 privind Statutul cadrelor militare (rămasă pentru votul final).  

La pct.10 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare. Aș dori să dau cuvântul inițiatorului. Dacă are vreun reprezentant inițiatorul? Nu este. Este?

Vă rog frumos, aveți cuvântul.

   

Domnul Horia Văsioiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul nostru de lege privește modificarea Legii nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare. Astfel, am prevăzut în proiectul legislativ eliminarea prevederilor care vizează obligativitatea acordului ministrului apărării naționale în cazul încheierii căsătoriilor între militari și o persoană apatridă sau o persoană care nu are cetățenia română, aceasta să dispară din Legea nr.80 și, de asemenea, am făcut modificarea privind reglementarea care se referă la acordarea gradelor de general și de contraamiral, în momentul trecerii în rezervă sau în retragere. Și aș vrea să fiu puțin mai explicit și să vă spun că aceste grade se pot acorda și subliniez se pot acorda doar în situația în care persoana respectivă a deținut funcția, a avut gradul de colonel timp de 5 ani de zile și a deținut o funcție, funcția de general sau de contraamiral timp de 3 ani de zile. Acestea sunt în mare problemele pe care le ridicăm plenului și doresc să fim susținuți pentru trecerea acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Eu mulțumesc, domnule deputat.

Când solicitam opinia inițiatorului, mă uitam spre guvern, acum am verificat, sunt 6 deputați inițiatori la acest proiect.

În continuarea colaborării fructuoase, o să dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, domnul vicepreședinte Marian Săniuță.

 
   

Domnul Marian Florian Săniuță:

Încep cu aceleași mulțumiri, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a fost sesizată spre dezbatere, în procedură obișnuită cu propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil această inițiativă legislativă.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, potrivit prevederilor art.118 din Constituția României, republicată.

Raportul comisiei noastre a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

În urma dezbaterii, în ședința din 5 septembrie, comisia propune plenului Camerei Deputaților adoptarea acestei propuneri legislative în forma prezentată.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Dacă din partea grupurilor parlamentare există intervenții sau din partea Guvernului? Nu există. Nu sunt alte amendamente admise sau respinse, motiv pentru care și acest proiect de lege rămâne pentru mâine la votul final.

 
Dezbateri asupra Propunerii legislative pentru modificarea art.104 alin.(3) din Legea nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic.  

Pct.11 de pe ordinea de zi, avem Propunere legislativă pentru modificarea art.104 alin.3 din Legea nr.128/1997 privind statutul personalului didactic. Este lege organică. Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul?

Domnule deputat, vă rog.

   

Domnul Andrei Gheorghe Király:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate doamne și stimați domni deputați,

Proiectul legislativ propune modificarea alin.3 al art.104 din Legea nr.128 din 1997 privind statutul personalului didactic.

În momentul de față, art.104 alin.3 prevede că personalului didactic din mediul rural care nu dispune de locuință și căruia nu i se poate oferi locuință corespunzătoare în localitatea unde are postul i se vor deconta cheltuielile pe mijloacele de transport la și de la locul de muncă.

Noi dorim o modificare a legii ca: "Personalul didactic care nu dispune de locuință unde își desfășoară activitatea și nu i se poate oferi locuință corespunzătoare în localitatea unde are postul didactic i se vor deconta cheltuielile pe mijloacele de transport în comun la și de la locul de muncă prin finanțarea de bază a unităților de învățământ".

Din punctul nostru de vedere, este foarte important aplicarea principiului egalității ca toate cadrele didactice care sunt obligate să facă navetă, să se bucure de prevederile legale, pentru că deja art.167 alin.5 al Legii învățământului prevede ca cheltuielile de navetă a cadrelor didactice să se deconteze din finanțarea de bază.

În al doilea rând, trebuie să avem în vedere că o serie de comune, între timp, au devenit orașe, în acest fel foarte mulți colegi nu mai beneficiază de drepturile de care au beneficiat.

Iar în al treilea rând, foarte mulți tineri care au obținut posturi didactice în mediul urban, dar cu domiciliul în mediul rural, în urma unui concurs și sunt lipsiți de locuință în oraș sau municipiu, să poată beneficia de prevederea legii, adică decontarea abonamentului.

În final, suntem de acord cu textul amendamentului propus de comisie.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Cei doi inițiatori ai proiectului sunt domnul deputat Seres Denes și domnul Andrei Kiraly.

Am să dau cuvântul acum, din partea comisiei sesizate în fond, doamnei deputat Lia Olguța Vasilescu, președinta Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport.

 
   

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte, și vreau să vă spun că mi-ați dat emoții cu citația pe care mi-ați trimis-o astăzi. Aveam senzația că în sfârșit mă cheamă Parchetul General să spun ce știu și eu despre domnul Radu Berceanu, dar m-am înșelat.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Poate veți avea ocazia, acum însă aveți cuvântul în calitate de președinte al comisiei.

 
   

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Vă mulțumesc.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea alin.3 art.104 din Legea nr.128/1997 privind statutul personalului didactic, în sensul că decontarea cheltuielilor pe mijloacele de transport în comun la și de la locul de muncă efectuate de personalul didactic care nu dispune de locuință în localitatea unde își desfășoară activitatea și căruia nu i se poate oferi locuință corespunzătoare în localitatea unde are postul didactic să fie asigurată prin finanțarea de bază a unităților de învățământ.

Legea face parte din categoria legilor organice. Camera Deputaților este prima Cameră sesizată și comisia a propus adoptarea propunerii legislative cu amendamentele din anexă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Din partea grupurilor parlamentare, dacă dorește cineva să intervină? Din partea Grupului parlamentar Social Democrat, am rugămintea să vă înțelegeți și am o solicitare din partea domnului deputat Zgonea.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, domnul deputat Petru Călian.

 
   

Domnul Petru Călian:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este un proiect de lege bun, însă el nu este complet și cred că ar trebui retrimis la comisie din următorul motiv. Sunt foarte multe localități rurale unde nu există transport în comun. Și profesorii pur și simplu, fac naveta cu mașinile lor sau cu taximetre sau, știu eu, cu alte mijloace de transport care nu sunt mijloace de transport în comun. Și, în această situație, ei rămân pe dinafară, iar cazurile la care mă refer sunt foarte, foarte multe în special în județul Cluj.

Așadar, consider că un amendament de acest gen prin care să fie evidențiat orice tip de transport, în situația în care nu se poate și nu există transport în comun, să fie decontate, așadar, cheltuielile sau măcar, în cel mai rău caz, carburantul.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulțumesc.

Numai o secundă, doamna președinte.

Înțeleg că e vorba de o propunere de procedură, de retrimitere la comisie. Dacă, în primul rând, solicităm punctul de vedere al comisiei.

 
   

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cred că nu este cazul de retrimis la comisie, pentru că se regăsește acest lucru în textul adoptat de comisie. Îi și citesc domnului deputat dacă nu a văzut: "În cazul în care nu există mijloace de transport în comun între localitatea de reședință și sediul unității de învățământ, urmează a i se deconta contravaloarea a 7,5 l benzină premium la 100 de km parcurși, dacă transportul se face cu autoturismul proprietate personală." Deci nu mai e cazul să-l întoarcem la comisie.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Înțeleg, domnule deputat, că renunțați la această solicitare, ați primit lămuriri din partea comisiei.

Am să dau cuvântul din partea Grupului liberal.

Vă rog frumos, domnule deputat.

 
   

Domnul Mircea Valer Pușcă:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Eu am ținut să vin să vorbesc pe marginea acestei propuneri legislative și din motivul că în sesiunea de anul trecut, în prima sesiune, Camera Deputaților a aprobat, la momentul la care s-a discutat pe articole, articolul în forma propusă astăzi de către comisie.

La acea vreme, a existat acordul Guvernului pentru formularea dată, din motive care țin de calendarul sau care au ținut de calendarul desfășurării lucrărilor în Cameră, după votul dat pe articole, la momentul votului final, s-a constatat că termenul constituțional privind acordarea votului final fusese depășit și, astfel, acea propunere legislativă a trecut la Senat în forma propusă și nu în forma articolului adoptat de Cameră.

Cu alte cuvinte, pentru a fi consecvenți cu un vot dat anterior, eu solicit colegilor să aprobe raportul în forma propusă de către comisie.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Doresc să salut revenirea printre noi a domnului deputat Eugen Nicolăescu. Bine ați venit, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al PD domnul deputat Marius Rogin.

 
   

Domnul Marius Rogin:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Partidul Democrat susține acest proiect de lege, Partidul Democrat a ajuns la concluzia că este un proiect de lege ce vine în sprijinul învățământului.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulțumesc, domnule deputat, pentru această intervenție concisă.

Din partea Grupului parlamentar Social Democrat s-au înscris doi deputați, nefiind vorba de o procedură de urgență, sigur, le voi da cuvântul la amândoi.

Domnul deputat Zgonea.

 
   

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Foarte mulți din arcul guvernamental. Ne aflăm astăzi într-o situație inedită. PSD a propus în campania electorală acest lucru și a susținut ceea ce UDMR-ul a propus printr-o inițiativă legislativă. Curios, ministrul democrat nu este de acord, iar primul ministru îl aprobă în ședință de guvern și respinge. După care, venim aici în fața dumneavoastră, care sunteți pentru o lege organică, după cum se văde, în partea dreaptă, sunteți foarte mulți, de aceea ați și dat un vot de lege organică și veniți și ne spuneți că susțineți. Sunt convins că banii îi veți aloca, cum ați alocat și fondurile pentru reparația școlilor pe care le-ați început la 15 septembrie și o să se termine la 15 august anul viitor, fiți liniștiți... (Vociferări în sala de ședințe.)

Pentru mine, uimirea care mă macină și cred că dumneavoastră care sunteți specialiști în morărit vă pricepeți, bănuiesc că de aceea ați adus și doctorul cu dumneavoastră să vă liniștiți, dacă în această perioadă veți vota și cum veți vota. Sau mâine când va fi votul final, îl veți da cum sunteți și astăzi sau vreți să votăm astăzi organica, așa cum sunteți în sală, ca să nu fie 167 și cadrele didactice să vadă cât de mult susțineți acest proiect de lege.

Sunt foarte curios despre atitudinea pe care o veți avea. Și probabil că data viitoare, liderii grupurilor dumneavoastră parlamentare vor susține și UDMR-ul și poate dumneavoastră, care veniți la acest microfon și spuneți ceea ce vă place să auziți, le veți spune și colegilor din guvern să accepte acest lucru pe care noi l-am spus în campania electorală și pe care dumneavoastră, în programul de guvernare ați omis să-l puneți.

Sunt convins că și resursele financiare le veți face după principiile pe care le-ați făcut până acum. Veți da o ordonanță de urgență, prin care veți suspenda acest proiect de lege care va fi aprobat de noi sau îl veți respinge la Senat.

Vă urez succes.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, aveți cuvântul și, la final, din partea comisiei, de asemenea, un reprezentant al Grupului parlamentar Social Democrat, domnul Andea.

 
   

Domnul Petru Lakatos:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

De multe ori se întâmplă că de la acest microfon se fac aluzii la cine a inițiat proiectul de lege respectiv. Nu trebuie să facem un proces de paternitate, nu acesta este scopul. Dacă proiectul este bun și contribuie la îmbunătățirea situației existente, atunci toată lumea ar trebui să voteze, cred că vom fi în acest caz, noi care am inițiat, adică colegii mei, bucuroși și, bineînțeles, că și cei din învățământ vor fi recunoscători. și nu asta este important, cine a inițiat. Nu trebuie să ne cramponăm de aspecte de genul că data trecută un proiect asemănător n-a trecut. Viața se schimbă, și opiniile se schimbă.

Eu vă propun să votăm acest proiect de lege. Cel puțin Grupul nostru parlamentar o va face.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulțumesc, domnule deputat.

Avem încă doi colegi înscriși la cuvânt și, de asemenea, dacă dorește să ia cuvântul reprezentantul Guvernului, mai avem din această ședință cinci minute și rugămintea către cei doi colegi de a fi foarte conciși.

Domnule deputat Andea, aveți cuvântul, și imediat domnul deputat Merka.

 
   

Domnul Petru Andea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Sigur, aparent, este vorba despre un proiect de lege care se referă la cadrele didactice fără locuință. Dar nu despre locuința lor este vorba. Aparent, este vorba despre un proiect de lege care are doi inițiatori, colegi de la UDMR. Cel puțin trei ar trebui să-i considerăm, pentru că și domnul Pușcă a avut și are contribuții la acest proiect de lege.

Aparent, este o inițiativă a colegilor deputați care reprezintă arcul guvernamental. Dar, într-adevăr, cum s-a spus, Guvernul este împotriva acestui proiect și nu consideră că poate fi adoptat în forma prezentată.

Este motivul pentru care comisia, printre care și reprezentanții Grupului social democrat, a intervenit asupra textului și a considerat că în forma în care a fost adusă legea de către comisie, ea poate să treacă.

Câteva explicații sunt însă necesare, și anume: până acum, dascălii care făceau naveta, pentru că despre ei este vorba, și care nu putea avea asigurată locuință în localitatea în care era școala, aveau dreptul să li se deconteze cheltuielile, cu mențiunea că administrația locală nu avea obligația să le deconteze. Deci, iată un drept neacoperit de o obligație a celor care dispun de mijloacele financiare. Autorii proiectului au fost generoși și au propus ca această finanțare să fie asigurată și trecută în finanțarea de bază a învățământului.

Comisia însă, având în vedere ansamblul legii învățământului, a apreciat că finanțarea trebuie să rămână în sarcina administrației locale, și forma care vi se propune este ca profesorii să aibă dreptul, iar administrația locală să aibă obligația de a le deconta aceste cheltuieli.

Vreau să spun că nu este o soluționare sută la sută mulțumitoare, pentru că, în fond, prin această obligație de a finanța naveta cadrelor didactice, se încurajează navetismul. Și este limpede că pentru administrația locală, primarii localităților nu doresc să încurajeze acest fenomen, ci ar dori să aibă cadre didactice, fie care să domicilieze la fața locului, sau să aibă locuință în zona respectivă.

Totuși, punând în balanță plusurile și minusurile, Partidul Social Democrat și reprezentanții săi din comisie au votat în favoarea acestui proiect de lege pe care propunem să-l susținem, în forma adoptată de comisie.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulțumesc pentru concizie.

Mai avem un singur coleg căruia am să-i dau cuvântul, după care o să suspendăm discuțiile la acest proiect de lege pentru mâine dimineață.

 
   

Domnul Adrian-Miroslav Merka:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Bineînțeles, a fost o reparație față de cadrele didactice care și-au făcut datoria atât față de școală, cât și față de elevi. Au avut curajul să facă această navetă spre instituția în care au predat, cât și domiciliul.

Până în momentul de față, au fost legați, consider că și eu sunt cadru didactic, am fost legați de decizia unui consiliu local care a dorit să aprobe sau să nu aprobe acea sumă necesară pentru decontarea acelor cheltuieli.

În acest sens, atât eu, cât și Grupul parlamentar al minorităților naționale sprijinim acest proiect de lege.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Victor Viorel Ponta:

Mulțumesc, domnule deputat.

Nu putem încheia dezbaterile, fără a cunoaște poziția Grupului Partidului România Mare.

Domnul deputat Rus. Cu rugămintea de a vă înscrie în următorul minut care ne-a mai rămas din această ședință.

 
   

Domnul Ioan Aurel Rus:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să-mi dați voie să vă felicit că totuși nu sunteți imparțial și ați ținut cont că nici un reprezentant al Grupului Partidului România Mare nu a vorbit aici, și pentru acest lucru felicitările noastre.

 
   

Domnul Victor Viorel Ponta:

Nu sunt imparțial sau sunt imparțial?

 
   

Domnul Ioan Aurel Rus:

Nu sunteți.

 
   

Domnul Victor Viorel Ponta:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Aurel Rus:

Domnule președinte,

Grupul parlamentar al Partidului România Mare va susține această propunere legislativă din mai multe motive. Mai întâi, nu ne vom uita la paternitatea acestei inițiative pentru că nu tot ce vine de la UDMR înseamnă că este și bun. Să ne amintim de statutul minorităților naționale, care este însușit de Guvern, dar vine de la UDMR. Așa că nu putem să mergem până la capăt cu dărnicia noastră.

Cât privește problema în speță, - navetismul pentru cadrele didactice -, nu cred că se încurajează această formă dacă ei vor fi plătiți pentru plata care o acordă transportului. Domnul coleg de la Conservatori, Călian, a atins un punct sensibil și a fost bună intervenția doamnei președinte de la Comisia pentru învățământ, care a arătat că și cei care fac navetă cu autoturismele proprietate personală vor fi despăgubiți în acest sens.

Dar, domnule președinte, amintiți-vă că la buget, noi am venit, Partidul România Mare, prin vocea senatorului Gheorghe Funar, și am cerut majorarea cotei de t.v.a. care să se distribuie tocmai pentru acoperirea acestor cheltuieli. Să nu fie trimisă la consiliile județene, ci să fie dusă în teritoriu, la consiliile locale, pentru că de acolo, practic, trebuie să se regăsească această sumă care să ajungă, în definitiv, în buzunarul dascălilor.

Dacă de această dată totul rămâne numai la titlu provizoriu, nu se întâmplă nimic. Și vă dau în speță exemplu județul Bistrița-Năsăud unde în Consiliul județean se cunoaște situația, cei de la Alianță s-au retras și toate hotărârile consilierilor în activitate sunt atacate în contencios, și dascălii n-au reușit la 15 iunie să-și dea această parte de bani care li se cuveneau lor pentru munca prestată în anul de învățământ încheiat.

Acum, se începe un nou an de învățământ. Situația se va repeta dacă nu știm să mergem exact și să arătăm cine trebuie să dea acești bani și cum trebuie să se regăsească. Dar numai din cota de t.v.a sau din altă sursă, pe care eu n-am găsit-o trecută, bugetul de stat va rămâne din nou gol și nu vom vedea nicicum rezolvată problema.

În orice caz, noi susținem oricum această inițiativă.

 
   

Domnul Victor Viorel Ponta:

Mulțumesc, domnule deputat.

Stimați colegi,

Încheiem aici această ședință de plen. Îi rog pe colegii care au de primit răspunsuri la interpelări să rămână, după o pauză de cinci minute.

Mulțumesc.

 
  Primirea de răspunsuri la interpelările adresate membrilor Guvernului:  

- După pauză -

   

Domnul Victor Viorel Ponta:

Domnilor deputați,

Domnilor reprezentanți ai Guvernului, domnilor miniștri, secretari de stat,

Începem sesiunea de răspunsuri la interpelări.

Pe prima poziție se afla interpelarea domnului deputat Vasile Filip Soporan, pe tema "reforma sănătății", adresată Ministerului Sănătății.

Domnule ministru, domnul deputat își cere scuze, având o problemă personală, pentru care a trebuit să părăsească localitatea, vă roagă să-i răspundeți în scris.

 
  Marian Sorin Paveliu

Domnule ministru, următoarea interpelare vă este de asemenea adresată, Ministerului Sănătății, pe tema "Apărarea drepturilor pacienților din spitale". Este o interpelare aparținând deputatului Sorin Marian Paveliu.

Dacă este prezent. Este prezent domnul deputat și bănuiesc că dorește și răspunsul dumneavoastră la interpelare.

Domnule ministru, vă rog să răspundeți colegului dumneavoastră liberal.

     

Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu (ministrul sănătății):

Îi mai dați cuvântul înainte? Așa este procedural.

 
   

Domnul Victor Viorel Ponta:

Absolut procedural. Domnule deputat, dacă doriți să vă susțineți interpelarea, sigur că vă invit în acest sens.

 
   

Domnul Marian Sorin Paveliu:

Domnule ministru,

O să formulez intervenția mea în următorii termeni scurți. Cred cu tărie că avem nevoie de o schimbare în apărarea drepturilor pacientului. De curând, s-a anunțat, de fapt, în urma Ordinului de ministru pe care l-ați dat, că vor fi înființate comite de etică.

Aș vrea să știu dacă în opinia dumneavoastră aceste comitete de etică sunt capabile să rezolve nu numai problemele care țin de etica actului medical, cât și de disfuncționalitățile cu care se confruntă pacienții cu un sistem sanitar care, oricât am încerca să-l schimbăm peste noapte, are încă multe racile moștenite de ani și ani de zile de funcționare într-o penurie de resurse, pe de o parte. Pe de altă parte, în mentalități care sunt foarte greu de scăzut peste noapte.

Deci, ca să rezum, întrebarea mea se referă la eficiența pe care credeți că o avea această orientare a comitetelor de etică pentru apărarea drepturilor pacientului.

 
   

Domnul Victor Viorel Ponta:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnule ministru, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu:

Domnule deputat,

Interpelarea dumneavoastră se referea la modul în care pacienții pot fi ajutați să nu-și mai achiziționeze medicamente sau materiale sanitare în urma internării și dacă fac acest lucru, cum se poate recompensa până la urmă această activitate.

E vorba de Legea nr.327 din 10 noiembrie 2005, și dumneavoastră propuneți amendarea acestei legi. Vă spunem că nu e nevoie să amendăm această lege, dar ceea ce dumneavoastră propuneți va fi preluat în contractul de asigurări sociale de sănătate al C.N.S. odată cu ce vom face cu 1 noiembrie modificările care le avem în vedere și după aceea în contractul pe anul 2007.

În ceea ce privește modul în care există reclamații că pacienții din Gorj sunt obligați să-și achiziționeze medicamente sau materiale sanitare, am transmis autorității de sănătate publică Gorj să ne transmită ei mai departe ceea ce se întâmplă cu adevărat în județ, colegii noștri, în urma consultării managerilor și altor factori de răspundere din sistemul sanitar județean, au spus că asemenea cazuri au fost foarte rare și s-au luat măsuri să se recupereze banii și să le dea oamenilor înapoi.

 
   

Domnul Victor Viorel Ponta:

Mulțumesc, domnule ministru.

Sigur că...domnule deputat dacă doriți să dați replică ministrului, vă rog frumos. Aveți dreptul regulamentar. Nu mă așteptam să solicitați acest drept, dar în mod sigur vi-l acord.

 
   

Domnul Marian Sorin Paveliu:

Mi se pare normal și civilizat să vă fi cerut dreptul la replică, conform regulamentului.

Domnule ministru, iau act de promisiunea dumneavoastră de a face demersuri ca această prevedere ca pacienții care sunt nevoiți dintr-un motiv mai mult sau mai puțin birocratic, să-și achiziționeze singuri medicamente pe care le utilizează în spital sau alte materiale, precum mănuși, pansamente.

Deci, iau act de promisiunea dumneavoastră că această prevedere care a existat într-o lege și care a fost ulterior abrogată de Guvern printr-o ordonanță și aprobată de Parlament, de fapt, dacă va fi inclusă în contractul-cadru și va deveni operantă, cred că această prevedere o să mai scadă din inechitatea sistemului sanitar și sper ca în scurt timp o astfel de problemă să facă apanajul unei instituții speciale, așa cum încercăm să promovăm de altfel mai mulți colegi, respectiv, a unui oficiu pentru protecția pacientului, pentru că de fapt consider că un consiliu etic nu poate rezolva astfel de aspecte care nu țin de etică și țin de o administrare uneori defectuoasă sau, în sfârșit, forțat defectuoasă, datorită subfinanțării cu care ne confruntăm și ne vom mai confrunta încă multă vreme de acum înainte.

Vă mulțumesc frumos pentru răspuns.

 
   

Domnul Victor Viorel Ponta:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul ministru nu solicită drept la replică, motiv pentru care nu i-l acord, dacă nu-mi solicită.

 
  Petru Călian

În schimb, domnule ministru, următoarea interpelare, de asemenea, se adresează ministerului pe care-l conduceți. Este o interpelare a domnului deputat Petru Călian, din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator. Este aici prezent în sală și se referă la situația angajaților din Spitalul Huedin.

Domnule deputat, dacă doriți să prezentați interpelarea. Nu.

Domnule ministru, vă rog, aveți cuvântul.

   

Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu:

Domnule deputat,

Interpelarea dumneavoastră se referă la neacordarea celui de-al 13-lea salariu și a bonurilor de masă la Spitalul orășenesc Huedin.

În anul 2006, prin Legea bugetului de stat, nu s-a mai stabilit structura cheltuielilor spitalelor, acestea fiind aprobate de directorul spitalului în cadrul sumelor contractate și decontate de casele de asigurări de sănătate.

În prezent, 70% din unitățile sanitare au acordat total sau parțial sumele cuvenite, reprezentând premiul anual.

Spitalul orășenesc Huedin nu a acordat drepturile respective datorită unui management defectuos, Spitalul orășenesc Huedin nerealizându-și indicatorii și, în consecință, finanțarea serviciilor medicale contractată cu CAS Cluj a fost insuficientă pentru acoprirea plăților celui de-al 13-lea salariu și a bonurilor de masă.

Cu alte cuvinte, a avut venituri mai mici decât cele bugetate și, ca atare, n-a putut să facă cheltuieli suplimentare.

În consecință, am dispus schimbarea conducerii orașului Huedin, s-a numit un nou manager și sperăm ca acesta, până la sfârșitul anului, să poată să realizeze venituri suficiente ca să asigure și aceste cheltuieli.

 
   

Domnul Victor Viorel Ponta:

Mulțumesc, domnule ministru.

Domnule deputat, dacă doriți să dezvoltați.

 
   

Domnul Petru Călian:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sper că am înțeles bine, domnule ministru, ați decis nu schimbarea conducerii orașului Huedin, ci schimbarea spitalului din orașul Huedin...nu, că ați spus că ați decis schimbarea conducerii orașului Huedin. Nu e nici o problemă.

Sigur că este și asta o soluție, să schimbăm conducerea acelui spital, însă eu consider că trebuie să se ia măsuri ferme la acest spital, nu numai cele legate de al 13-lea salariu sau de acele bonuri de masă, ci și de faptul că acel spital este foarte, foarte important acolo, deoarece acoperă o zonă geografică extrem de mare, dar mai mult de atât, la acel spital apelează foarte, foarte mulți cetățeni din zona respectivă, pentru că este singurul spital, de fapt, chiar dacă este în orașul Huedin.

Mai mult de atât, cred eu că actuala conducere, desemnată prin intermediul ministerului pe care îl conduceți, își va face datoria și mi se pare normal ca cel puțin al 13-lea salariu să fie oferit retroactiv angajaților acelui spital.

Nu discut de bonuri de masă pentru că din punct de vedere legal acest principiu al retroactivității nu funcționează în cazul legii care prevede acordarea tichetelor de masă.

Oricum, vă mulțumesc și vă felicit pentru că ați luat măsuri urgente la acel spital din județul Cluj.

 
   

Domnul Victor Viorel Ponta:

Mulțumesc, domnule deputat.

Mulțumim domnului ministru pentru răspunsuri. Sper să nu schimbe chiar tot orașul Huedin, ci doar spitalul. Să vă mulțumim pentru prezență și faptul că ați răspuns la întrebările colegilor de coaliție.

Vă rog. Sigur că da, domnule secretar de stat. O să-l rugăm pe domnul deputat Petre Străchinaru doar un pic să aștepte pentru a primi răspunsul de la domnul secretar de stat Remus Baciu.

Până atunci, dumneavoastră fiind prezent, o să vă rog să răspundeți la interpelarea adresată tot de către colegul nostru, domnul Petru Călian, privind situația direcțiilor județene de pază și ordine, în contextul noii legi privind înființarea, organizarea și funcționarea poliției locale.

Doriți, domnule deputat? Vă rog frumos! Cu rugămintea de a-l sprijini și pe domnul secretar de stat în respectarea programului la Senat.

 
   

Domnul Petru Călian:

Este vorba de foștii gardieni care practic mai funcționează pe lângă consiliile județene, însă nu au un sistem legislativ pe baza căruia să funcționeze. Aici este o problemă și dacă domnul ministru nu-mi dă un răspuns favorabil, voi iniția un proiect de lege în acest sens.

 
   

Domnul Victor Viorel Ponta:

Domnule secretar de stat, vă rog să răspundeți.

 
   

Domnul Mircea Alexandru (secretar de stat, Ministerul Administrației și Internelor):

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate domnule deputat Petru Călian,

În legătură cu interpelarea dumneavoastră prin care solicitați să vi se comunice care va fi situația direcțiilor județene de pază și ordine, în contextul promulgării noi legi privind înființarea, organizarea și funcționarea poliției locale, vă comunicăm următoarele.

Din conținutul interpelării nu rezultă dacă faceți referire la proiectul de lege care s-a aflat în procedură parlamentară, sau la proiectul de lege aflat în proces de elaborare la nivelul Ministerului Administrației și Internelor, întrucât sunt în momentul de față două propuneri, două inițiative legislative.

Fac precizarea că ambele inițiative legislative se referă la poliția locală. Organizarea direcțiilor județene de pază și ordine a fost creată sau s-a produs ca urmare a adoptării legii privind poliția comunitară, un alt segment al structurilor de ordine publică, poliție comunitară care, într-adevăr, s-a desființat din fostul corp al gardienilor publici.

Prin urmare, noi trebuie să abordăm această chestiune atunci când punem în discuție eventual o nouă lege de organizare a poliției comunitare. Cum însă, în momentul de față, există două inițiative legislative, spuneam, una aflată în faza de elaborare și una deja în procedură parlamentară, urmează ca să luăm o soluție comună, dacă doriți, și Guvern și Parlament, tocmai pentru a reglementa această situație.

Angajații direcțiilor județene de pază și ordine, despre care este vorba în interpelarea dumneavoastră, au primit un loc de muncă la inițiativa structurilor asociative și au inițiat la momentul respectiv un proiect de lege de modificare a actului normativ privind organizarea și funcționara poliției comunitare. Cum prin lege la inițiativa acestor structuri asociative s-a intervenit în textul legii, vom avea în vedere ca atunci când vom adopta Legea privind organizarea poliției locale, de acum, despre care dumneavoastră vorbiți, să avem în vedere și opinia acestei structuri, pentru a rezolva într-un fel situația celor câtorva mii de angajați, până la urmă, ai direcțiilor de ordine publică.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Victor Viorel Ponta:

Mulțumesc.

Domnule deputat, doriți să interveniți? Vă rog!

 
   

Domnul Petru Călian:

Într-adevăr, la ora actuală există circa 10300 de angajați care asigură paza unor obiective principale și foarte importante aflate în patrimoniul consiliilor județene. Mă bucur că ați recunoscut faptul că cei 10300 de angajați nu au o lege în baza căreia să funcționeze, domnule ministru, am un proiect de lege totuși, era surpriza de fapt, pe care am vrut să v-o deslușesc, pe care o să vi-l înmânez pentru a-l lua în considerare măcar la nivelul unor amendamente. De ce? Pentru că profesioniști sunteți dumneavoastră. Eu în acest domeniu nu mă pricep foarte bine, însă cred că trebuie să luați în considerare și proiectul meu care, practic, provine din necesitățile invocate de acești 10300 de angajați.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Victor Viorel Ponta:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Costache Mircea

În continuare, o să-l rog tot pe domnul secretar de stat Alexandru Mircea, din partea Ministerului Administrației și Internelor, să răspundă interpelării adresate de către domnul deputat Mircea Costache, aici prezent în sală, referitoare la domnul Lucel Zecheru, primarul comunei Năieni, județul Buzău.

Domnule deputat, dacă doriți să interveniți acum sau după ce primiți răspunsul. După ce veți primi răspunsul.

Da. Vă rog, domnule secretar de stat.

   

Domnul Mircea Alexandru:

Domnule președinte,

Stimate domnule deputat,

Interpelarea la care răspund astăzi în plenul Camerei Deputaților a fost formulată în luna iunie, pe 29 iunie 2006, și am transmis răspunsul în scris domnului deputat la data de 12.VII.2006, sub semnătura domnului ministru al administrației și internelor.

În legătură cu interpelarea prin care se solicită ministrului administrației și internelor să comunice măsurile întreprinse în cazul primarului Lucel Zecheru din comuna Năieni și a celor dispuse în ceea ce privește situația domnului Nicolae Dobre, consilier local în satul Cândești, comuna Vernești, județul Buzău, vă comunicăm următoarele.

Referitor la primarul comunei Năieni, județul Buzău, în urma verificărilor efectuate, s-a stabilit că la 14.X.2005, acesta a agresat în incinta primăriei pe domnul Vovec Marian, momentul manifestării violente a domnului Lucel Secheru fiind surprins de un cameraman al postului național de televiziune, care era în zonă.

Agresiunea comisă a făcut și obiectul unui reportaj difuzat pe postul de televiziune publică, în seara de 21.X.2005.

Cu privire la fapta comisă, organele de poliție competente au întocmit dosarul penal nr.5970/2005 privind săvârșirea infracțiunii de purtare abuzivă, prevăzută de art.250 Cod Penal.

În conformitate cu prevederile art.209 din Codul de procedură penală, poliția și-a declinat competența, în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Buzău, la 25.X.2005. cercetarea a fost începută inițial pentru săvârșirea infracțiunii de lovire, dar, din probele administrate pe parcursul cercetărilor, a rezultat că s-a comis infracțiunea de purtare abuzivă, care acoperă inclusiv lovirea, cercetarea infracțiunii de purtare abuzivă fiind de competența exclusivă a procurorului, conform legii.

În ceea ce privește măsurile întreprinse în considerentul funcției de primar pe care o ocupă domnul Lucel Zecheru, precizăm că în exercitarea funcției sale, primarul este ocrotit de lege, în conformitate cu prevederile alin.1 al art.77 din Legea nr.215/2001.

Potrivit alin.2 al articolului menționat, mandatul primarului se suspendă de drept numai în cazul în care acesta a fost arestat preventiv, măsura arestării preventive se comunică de îndată de către Parchet sau de către instanța de judecată, după caz, prefectului, care prin ordin constată suspendarea mandatului.

Cu privire la situația domnului consilier Nicolae Dobre din satul Cândești, comuna Vernești, cercetările întreprinse au relevat următoarele.

Domnul Nicolae Dobre deține în localitatea Cândești un teren viran în suprafață de 4700 metri pătrați în care sunt pomi fructiferi, viță de vie, porumb etc. acesta reclamând că unii cetățeni de etnie romă sustrag fructe și alte produse de pe proprietatea sa.

Pentru a preveni pătrunderea persoanelor pe acest teren, domnia sa a construit un gard din plasă de sârmă cu spalieri din beton înalt de 1,80 metri. În partea de nord a terenului, cu livadă, se află amplasată din anul 1998 locuința domnului Nicolae Aron și a soției Elena Aron, care au zece copii cu vârste între 6 luni și 16 ani. O locuință precară, iar familia trăiește din venituri ocazionale, muncă cu ziua, colectarea de fier vechi etc. beneficiind și de prevederile Legii nr.416/2001 privind venitul minim garantat.

Domnul Nicolae Aron și membrii familiei au fost prinși de mai multe ori de organele de poliție după ce au comis o serie de fapte penale, fiind și reclamați de către cetățenii din localitate cu privire la atitudinea și faptele lor.

Dintre faptele infracționale săvârșite de aceștia, care au fost depistate, s-au luat măsuri legale, după cum urmează: sunt mai multe dosare penale, pe 13.V.2004, cei doi soți împreună cu alți 7 cetățeni au fost prinși în flagrant în momentul furtului unor bolțari din beton dintr-o clădire ce aparținea fermei pomicole, Odoba, din satul Cândești, cu un prejudiciu de 12.000 de roni.

S-a întocmit dosarul penal nr.2211/P/2004 care a fost înaintat Parchetului de pe lângă Judecătoria Buzău cu propunerea de trimitere în judecată. La data de 28.II.2005, dispunându-se de către procuror scoaterea de sub urmărire penală a celor implicați în săvârșirea faptei și aplicarea prevederilor art.181 din Codul Penal, coroborat cu prevederea art.91.

La data de 4.III.2006, domnul Șerban Burdușa din satul Cândești a sesizat postul de poliție Vernești că doi dintre minorii, dintre copiii minori ai familiei Aron au furat 15 spalieri de pe un teren de viță de vie. În cauză, s-a întocmit dosarul penal 1067/P/2006, urmând ca după definitivarea cercetărilor, să fie înaintat Parchetului de pe lângă Judecătoria Buzău, cu propuneri de soluționare legală.

Pe 31.III.2006, polițiștii de la Vernești i-au prins în flagrant pe soții Aron, după ce aceștia au furat cablul electric de aluminiu de pe stâlpii unei linii electrice în incinta fermei pomicole Odoba. În cauză, s-a întocmitdosarul penal 1470/P, urmărirea penală fiind începută pe 6.VI.2006, și fiind înaintat Parchetului cu propuneri de soluționare legală.

Pe 16.VI., domnul Nicolae Dobre a depus o plângere la postul de poliție Vernești, prin care solicita efectuarea de cercetări împotriva lui Nicolae Aron, Elena Aron și fiul acestora, Nicolae Marian Aron, pentru amenințări și acte de violență. Reclamația a fost înregistrată cu nr.3161 și a fost înaintată Judecătoriei Buzău pe 20.VI.2006 pentru soluționare, conform competenței și prevederilor legale.

Pe 20.VI.2006...sunt mai multe, eu în adresa scrisă le-am prezentat pe toate.

În urma discuțiilor purtate cu cetățenii din localitate, s-a stabilit că soții Nicolae și Elena Aron nu își respectă obligațiile părintești, își lasă copiii singuri în casă de mai multe ori și mai multe zile la rând, nu le asigură permanent hrana necesară, fapt ce i-a determinat pe aceștia să aibă un comportament neadecvat.

Pentru menținerea unui climat de conviețuire socială corespunzător, Inspectoratul de poliție al județului Buzău va monitoriza și în viitor situația creată în zona unde locuiește familia Aron și va asigura o prezență mai activă a polițiștilor, pentru cunoașterea tuturor aspectelor negative.

Având în vedere situația precară în care locuiesc cei 9 copii sub 16 ani, precum și nerespectarea obligațiilor părintești de către soții Nicolae și Elena Aron, a fost sesizată Direcția generală pentru asistență socială și protecția copilului Buzău, Administrația publică locală Vernești și reprezentanții etniei romilor din cadrul Consiliului județean Buzău, instituții care au atribuții în ceea ce privește protecția socială, pentru a analiza situația existentă și a dispune măsurile legale conform competenței.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Victor Viorel Ponta:

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

 
   

Domnul Costache Mircea:

Îmi permiteți, vă rog?

Nu-l criticați, domnule președinte, pe domnul secretar de stat.

 
   

Domnul Victor Viorel Ponta:

Aveți cuvântul, vă rog.

 
   

Domnul Costache Mircea:

Mulțumesc mult.

Să nu-l admonestați pentru că a dat un răspuns mai amplu.

 
   

Domnul Victor Viorel Ponta:

Nu-mi permit, domnule deputat, să-l corectez.

 
   

Domnul Costache Mircea:

Pentru că activitatea infracțională în România este atât de abundentă, încât orice răspuns pe o temă de acest gen nu poate fi decât foarte amplu.

Eu am făcut o interpelare în care am înghesuit două probleme, pentru a nu marca numărul de interpelări luându-le separat, pentru că de fapt situația pe care o aduceam la cunoștința conducerii Ministerului Administrației și Internelor se cerea semnalată ca atare, și nu numai semnalată, ci și cu răspuns de soluționare în măsura posibilităților.

Ce aflăm noi din răspunsul prezentat de domnul secretar de stat Mircea Alexandru: că, în primul caz, cel al primarului Lucian Zecheru, al comunei Noieni, județul Buzău, care are o activitate infracțională mult mai bogată decât a fost prezentată chiar de dumnealui, omul a reușit performanțe rar întâlnite, să-și falsifice actele de naștere ale soției, pentru a dobândi niște terenuri ale unora pe care nu le revendicase nimeni până la acel moment, să falsifice acte de proprietate, mutând virgula de la 0,98, punând virgula drept coadă la zero și devenind 9,98, și luând dintr-o dată 10 ha de vie.

acum a intrat în domeniul pădurilor, omul lucrează din plin, pentru că orice am face noi și oricât de civilizat ne-am adresa ministerului de resort, care cuprinde și partea de administrație, vorbind de-un primar, și partea de Interne, vorbind de partea de poliție, care trebuia să intre în funcțiune în acest caz, ne dă răspunsuri documentate, argumentate, dar din care se înțelege că nu prea se vrea să se ajungă la soluții mai clare, mai tranșante și mai precise.

De aceea, aflăm că primarul îl bate în biroul primarului pe cetățeanul Vovec Marian, în fața Televiziunii Române, care a prezentat în direct și la "D'ale lui Mitică" evenimentul de la Noieni, primarul deci nu îl bate în biroul primarului, ci aflăm că a fost agresat în incinta Primăriei. Să știți că gardul de incintă este foarte larg. O primărie poate să aibă chiar și 1 - 2 km și să-l fi bătut în dosul vreunui gard. Dar era vorba de o bătaie administrată în văzul națiunii, filmată în direct (caseta există) de realizatorul de Televiziune Marin Marian. Era vorba despre o bătaie de-a dreptul în biroul primarului, nu de agresiune prin incinta Primăriei, care poate să însemne și altceva.

După aceea, faptul că Poliția își declină competența către Justiție, faptul că Primarul, aflăm că primarul este ocrotit de lege, dar cetățeanul bătut de primar în biroul primarului nu este ocrotit de nici o lege? Se pare că ăsta nu este ocrotit de nimeni în țara asta. Poate de mine care mai deranjez, mai sufăr de la microfonul ăsta, până voi lăsa și eu microfonul și voi trece la alte măsuri, pentru că nu se poate, probabil, decât altfel.

Schimbarea încadrării din bătaie în comportare abuzivă, deci nu-i mai zice lovire acum, s-a optat pentru purtare abuzivă și toate tertipurile astea care duc la tergiversări dau impresia cetățenilor că nu se poate ieși nici de sub gheara mafiei, că nu se pot lua niciodată măsuri eficiente cu hoții și cu grobienii care-și permit să administreze bătăi cetățenilor pe care au fost puși să-i slujească și să-i servească în calitate de primari.

O să revin, nu prin interpelări, am trecut de etapa asta, ci pe alte căi, specifice Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții a Camerei Deputaților. Și, dacă nu se va putea nici de acolo, o să mă sfătuiesc cu cetățenii strânși la căminul cultural al comunei Noieni, să vedem cam ce ar mai fi de făcut într-o țară scăpată de orice control.

 
   

Domnul Victor Viorel Ponta:

Domnule deputat, o secundă numai. Îmi permit doar să vă reamintesc că aveți două minute. Sigur, au fost epuizate și rugămintea mea este să încheiați.

 
   

Domnul Costache Mircea:

Am specificat, domnule președinte, că am comprimat problematica, așa cum ați observat din răspunsul dat, a două interpelări într-una singură.

M-am referit numai la cazul Noieni; mă refer foarte scurt și la răspunsul care mi s-a dat în legătură cu activitatea infracțională a unor cetățeni din comuna Vernești, satul Cândești, județul Buzău, unde cetățenii nu pot fi stăpâni pe livezi, pe grădini, pe munca de un an, că într-o săptămâna, două, oameni care n-au pământ, n-au nici un fel de sursă de existență și care nu răspund în fața nimănui, pradă complet totul.

Ați văzut că li se instrumentează dosare, așa cum spune domnul secretar de stat, se înaintează la Justiție, unde Justiția a scris pe ele NUP, adică neînceperea urmăririi penale, cu alte cuvinte, mergeți în continuare și prădați, jefuiți, pentru că aceasta este țara, devastată, devalizată, așezată sub imperiul infracționalității care se numește "România în prag de aderare la Uniunea Europeană".

Mulțumesc.

 
   

Domnul Victor Viorel Ponta:

Vă rog, domnule secretar de stat, în timpul prevăzut de regulament să răspundeți.

 
   

Domnul Mircea Alexandru:

În timpul prevăzut de regulament, pentru că nici nu-mi propun să fac prea multe afirmații acum în legătură cu situația juridică.

Deci, lovirea (sau alte violențe) este prevăzută de art.180 și se pedepsește cu închisoare de la 1 lună la 3 luni. Schimbarea încadrării juridice în purtare abuzivă este o sancțiune mai aspră prevăzută de lege și este de la 6 luni la 3 ani.

Nu este nici un tertip și nu este nimic de condamnat că Poliția a făcut o încadrare juridică, a propus o încadrare juridică adecvată.

eu am precizat de la bun început, ați avut la îndemână răspunsul din luna iulie, dacă vă uitați pe el, că l-am formulat în scris și vi l-am transmis, n-am scris în nici un loc și n-am spus nici astăzi că vreo instanță de judecată a dat scoatere de sub urmărire penală. N-am spus acest cuvânt (aveți textul la îndemână). Nu neînceperea urmăririi penale, cum v-ați exprimat dumneavoastră, a dat o scoatere pe art.181, care este altceva și este dreptul organelor judiciare să se pronunțe în legătură cu această chestiune.

Fac precizarea și aceasta este ultima, deși eu am repetat-o în timp, de mai multe ori aici, că raportul de control judiciar între Poliție și Parchet sau Poliție și instanțele de judecată este aceea că Parchetul controlează, îndrumă activitatea Poliției și nu Poliția îndrumă sau trage la răspundere Parchetul pentru soluțiile pe care le dă.

Fac aceste precizări, deși sunt sigur că dumneavoastră le știați, dar ați vrut să faceți o interpretare a lor mai personală, poate pe care nu putem să o acceptăm, că suntem în această clădire impresionantă, a Parlamentul României, și nu putem să trecem peste organizarea statului de drept.

Eu vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Victor Viorel Ponta:

Mulțumesc, domnule secretar de stat,

Din fericire, precizările dumneavoastră sunt în spiritul legii și, într-adevăr, sunt acoperite de prevederile constituționale.

Aș vrea să fac întrebarea, dacă se află în sală, pentru a primi răspunsul la interpelare, domnul deputat Petre Străchinaru. Înțeleg că nu este.

Deci, domnule secretar de stat, vă mulțumesc pentru prezență. Vă rog să răspundeți în scris domnului deputat, care astăzi nu se află prezent.

 
  Adrian Moisoiu

În schimb, se află în sală domnul deputat Adrian Moisoiu, care a adresat Ministerului Afacerilor Externe, reprezentat aici de domnul secretar de stat Anton Niculescu, o interpelare referitoare la examenul de bacalaureat din Ungaria.

Domnule deputat, aveți cuvântul, cu rugămintea și pentru dumneavoastră, de a respecta timpii prevăzuți de regulament.

   

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte,

De fapt numai în două vorbe am să reiterez întrebarea. La examenul de bacalaureat din Ungaria, la proba de istorie, la elevii de la liceele minorităților naționale, s-a pus o întrebare referitoare la Tratatul de la Trianon, care era pus sub semnul întrebării, și anume textul era acesta: argumentați pe scurt cauzele pentru care se poate considera injustă, din punct de vedere etnic, acea parte din Tratatul de pace, care fixa granițele noi ale Ungariei.

Rugămintea mea adresată Ministerului Afacerilor Externe, cât și Ministerului Educației și Cercetării, a fost ca să mi se spună modul în care este apreciat acest răspuns de către Ministerul Afacerilor Externe și modul în care se consideră că trebuie să se acționeze.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Victor Viorel Ponta:

Mulțumesc, domnule deputat.

Cred că cea mai potrivită persoană să vă răspundă este domnul secretar de stat Niculescu.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

 
   

Domnul Anton Niculescu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință,

Îmi permiteți să răspund: Ministerul Afacerilor Externe apreciază că astfel de inițiative trebuie evitate, în spiritul promovării reconcilierii istorice între cele două țări.

Având în vedere discutarea acestei probleme cu reprezentanții părții ungare, în cadrul viitoarei Reuniuni a Comitetului de colaborare în domeniul minorităților naționale, Partea română va propune introducerea acestui subiect pe ordinea de zi a Reuniunii, care va avea loc cel mai probabil în toamna acestui an, la o dată care va fi convenită de cele două părți.

În contextul colaborării româno-ungare, care a cunoscut o dinamică nouă prin ședința comună a celor două guverne din octombrie 2005, Ministerul Afacerilor Externe consideră că orice situație de natură să pună în discuție drepturile și demnitatea minorităților naționale din cele două țări, trebuie rezolvată printr-un dialog deschis și prin demersuri constructive în spirit european.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Victor Viorel Ponta:

Mulțumesc.

domnule deputat, conform art.175, aveți dreptul de a interveni cu întrebări suplimentare și comentarii, fără a depăși două minute.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș dori să subliniez un lucru pe care l-am înțeles și să repet și întrebarea cu această ocazie, pentru că va rezulta.

Sunt convins că a da un anumit subiect la examen de bacalaureat este dreptul unui sistem de învățământ, deci al Ministerul Educației sau al Învățământului, cum s-o fi numind el în Ungaria. Dar, această întrebare, prin modul în care a fost dată, de fapt dinamitează sau, poftim, influențează bunele relații pe care România și Ungaria doresc să le promoveze, exact cum spune și domnul secretar de stat.

Să nu uităm, însă, alte aspecte, și anume: în primul rând, este vorba de faptul că se aduc niște traume tinerilor care, într-un examen de bacalaureat, pășesc în viață și care, în felul acesta, de fapt sunt influențați.

Pe de altă parte, o asemenea întrebare dă apă la moară celor care vor să sfârtece România, celor care nu recunosc Tratatul de la Trianon; dă apă la moară tendințelor iredentiste ale unor cetățeni maghiari; dă apă la moară celor care doresc ca să creeze un Ținut Secuiesc autonom în România. și, dacă vreți, aș spune că dă apă la moară istoricilor, deci specialiștilor istorici maghiari, care au formulat acest subiect.

Și atunci mă întreb dacă nu cumva există totuși o politică de suprafață, care se face în cadrul ședințelor comune ale Guvernului României și Ungariei; și este o a doua politică, mai ascunsă, care nu apare în evidență, și care de fapt este posibilă în condițiile în care Ministerul nostru al Afacerilor Externe are o poziție defensivă: nu protestează, așteaptă să treacă luni de zile până când va fi o nouă ședință a Comitetului de Colaborare în domeniul Minorităților Naționale dintre cele două țări.

Deci, am o rugăminte, și cu asta am încheiat.

 
   

Domnul Victor Viorel Ponta:

Vă rog frumos să vă înscrieți în termenul prevăzut de regulament.

 
   

Domnul Adrian Moisoiu:

Oricum încheiam, era următoarea, și anume că aș dori, și sper că este posibil acest lucru, ca domnul secretar de stat să aibă amabilitatea să-mi remită o notă informativă, despre ce anume s-a discutat, pentru că întrebarea a fost o întrebare concretă, în cadrul Comitetului de Colaborare în domeniul Minorităților Naționale, după ce aceasta va avea loc în toamna, iarna sau când anume va avea loc această ședință comună.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Victor Viorel Ponta:

Domnule deputat, sunt convins că domnul secretar de stat nu va remite o notă informativă, că totuși notele informative sper să nu mai existe în România. Dar, în mod absolut sigur vă va răspunde Ministerul Afacerilor Externe, conform solicitării dumneavoastră.

Vreau să întreb mai departe dacă domnul deputat Aurel Olărean este în sală. Nefiind în sală și având o interpelare pe tema "Criza gripei aviare", o să-l rog pe domnul secretar de stat de la Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale să răspundă în scris interpelării domnului Olărean.

 
  Mircia Giurgiu

În schimb, îi văd în sală pe cei doi colegi, domnul deputat Mircia Giurgiu și domnul deputat Ioan Muntean, care au adresat, de asemenea, interpelări către Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale.

Domnul deputat Mircia Giurgiu, dacă doriți să vorbiți acum sau să răspundeți după ce vă răspunde domnul secretar de stat.

Domnule secretar de stat, vă rog să răspundeți interpelării domnului Mircia Giurgiu, referitoare la modul dezastruos în care este gestionată problema pădurilor țării.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

Am rugămintea, și pentru dumneavoastră, și pentru cei doi colegi deputați, să ne înscriem în timpul prevăzut de regulament.

Vă mulțumesc.

   

Domnul Istvan Töke (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale):

La interpelarea formulată de dumneavoastră și înregistrată la Camera Deputaților cu nr.1918-B/2006, vă comunicăm următoarele: Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale este preocupat în menținerea, apărarea și administrarea tuturor pădurilor proprietate publică sau privată, în folosul generațiilor actuale și viitoare.

Strategia MAPDR de dezvoltare a sectorului forestier din România, pe care o anexăm în xerocopie, poate fi accesată pe site-ul ministerului. prin aplicarea prevederilor Legii nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, cu modificările și completările ulterioare, suprafața de pădure care va fi retrocedată persoanelor fizice este de circa 2 milioane, 2,3 milioane ha, iar prin aplicarea prevederilor Legii nr.18/1991 și a Legii nr.1/2000, suprafața retrocedată persoanelor fizice a fost de circa de 800.000 ha, pentru care nu există creată, prin legislația în vigoare, obligativitatea administrării cu organe de specialitate, aspect ce a determinat și tăierea în mod abuziv a unor importante suprafețe de pădure.

Această situație a impus adoptarea imediată a unui act normativ care să o reglementeze, scopul acestuia fiind de a asigura cadrul legal pentru ca pădurea să nu fie tăiată necontrolat.

În această conjunctură, a fost promovată Ordonanța de urgență a Guvernului nr.139/2000, adoptată cu modificări prin Legea nr.38/2006 privind administrarea pădurilor din România.

De asemenea, în vederea asigurării unor reglementări corespunzătoare noilor condiții create după retrocedarea proprietăților forestiere, MAPDR a inițiat și Proiectul noul Cod Silvic, care va intra în dezbaterea Parlamentului în sesiunea parlamentară din toamna acestui an, deci acum.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Victor Viorel Ponta:

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnule deputat Giurgiu, vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulțumesc, domnule președinte,

Domnule secretar de stat,

Într-adevăr, trebuie luate măsuri concrete, fiindcă, după cum am simțit fiecare dintre noi și după cum s-a văzut și când au fost inundațiile, pădurea trebuie să fie păzită, să fie ocrotită și să se extindă, dacă se poate, aria de pădure.

Mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Victor Viorel Ponta:

Mulțumesc, domnule deputat.

Dacă doriți să mai răspundeți? Nu.

 
  Ioan Munteanu

Atunci am să vă rog frumos să răspundeți interpelării adresate de domnul deputat Ioan Munteanu, referitor la Programul "Fermierul".

Domnule deputat, dacă doriți să vorbiți acum sau după ce primiți răspunsul domnului secretar de stat.

Domnule secretar de stat, aveți cuvântul.

   

Domnul Istvan Töke:

Domnule deputat Ioan Munteanu, vă comunicăm următoarele: în anul 2005 și 2006 prin Programul "Fermierul" au fost și sunt puse la dispoziția agricultorilor din România fonduri importante pentru transformarea unui număr cât mai mare de gospodării aflate în zona agriculturii de subzistență, în ferme familiale cu caracter comercial.

Până în prezent - trebuie să fac totuși această observație, că este data de 10.07.2006 - suma totală licitată de către Banca Comercială Română și Banca Română de Dezvoltare, Casa de Economii și Consemnațiuni și Banca Comercială "Carpatica", în valoare de 450 milioane lei, este acoperită de proiectele care au fost depuse la bancă și au primit scrisori de confort.

De asemenea, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale a înregistrat până la această dată, prin direcțiile de agricultură și dezvoltare rurală din județe, un număr foarte mare de solicitări de informare în acest sens.

Dintre acestea au rezultat: ... Dacă doriți să citesc și aceste date, atunci le citesc. Dacă nu, vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Victor Viorel Ponta:

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul în timpul prevăzut de regulament.

 
   

Domnul Ioan Munteanu:

Sigur că răspunsul dumneavoastră de fapt este ceea ce a însemnat promovarea acestui program "Fermierul".

Nu greșesc când afirm, de altfel lucru pe care l-au făcut și alții, nu este o noutate că mai mult a fost trâmbițat acest program decât s-a realizat ceva prin el.

N-aș vrea să se uite că Programul "Fermierul" de fapt a rezolvat o problemă majoră a unor bănci comerciale, chiar unora dintre cele pe care le-ați nominalizat dumneavoastră mai înainte aici, punându-le la dispoziție 7.000 miliarde de lei vechi, din bugetul sărac al Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale.

Vreau să vă spun că printr-o scrisoare semnată de domnul ministru Flutur, suma care era consumată în iulie era doar de aproximativ 100 miliarde de lei, din acest trâmbițat program "Fermierul".

După părerea mea, cred că Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, și înțelegând că și Guvernul țării ar trebui să încheie sau să finalizeze cu promisiunile, declarațiile de presă și cu proiectele fanteziste și să se apuce de treabă, pentru că agricultura românească a ajuns în paragină, și vă spun cu toată responsabilitatea, se îndreaptă spre un mare dezastru, din care cu greu vom reuși să ieșim.

Este o soluție Programul "Fermierul", dar la ora actuală, nu este viabil.

 
   

Domnul Victor Viorel Ponta:

Mulțumesc.

Domnule secretar de stat, dacă doriți să mai adăugați ceva? Nu.

Vă mulțumesc.

Fiind epuizată întreaga listă, declar ședința închisă și mulțumesc celor care au participat.

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 18,54.

 
       

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti joi, 2 decembrie 2021, 10:21
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro