Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 20 septembrie 2006
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.139/29-09-2006

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
18-10-2021
13-10-2021
12-10-2021
11-10-2021
05-10-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2006 > 20-09-2006 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 20 septembrie 2006

11. Prezentarea și dezbaterea Raportului referitor la îndeplinirea atribuțiilor ce revin Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, potrivit Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea securității ca poliție politică, pe anii 2000 - 2002, și a Raportului de activitate pe anii 2003 și 2004 al Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității.

 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

  ................................................

Trecem la punctul 11 de pe ordinea de zi, raportul referitor la îndeplinirea atribuțiilor ce revin Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, potrivit Legii nr.187/1999 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea securității ca poliție politică pe anii 2000-2002.

Da, domnule deputat Arpad.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Permiteți-mi, domnule președinte, eu am crezut că ați dorit să dăm, una după alta, cele două voturi CNA și Rompres. De aceea, nu ați supus votului raportul CNA. Dar am votat și Rompres-ul, și raportul CNA încă tot nu l-am votat. Poate ar fi bine să-l supuneți și pe acesta votului nostru.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, conform legii, raportul Consiliului Național al Audiovizualului nu se supune votului. Se ia numai act. Așa prevede legea, deocamdată.

Stimați colegi, trecem la punctul 11 de pe ordinea de zi. Avem de dezbătut aici patru ani, perioada 2000-2004. Vă rog să-mi permiteți să dau cuvântul domnului Claudiu Secașiu, președintele Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, în vederea prezentării unei sinteze privind activitatea pe cei patru ani.

Domnule președinte, aveți cuvântul!

Domnul Claudiu Secașiu - președintele Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității:

Domnule președinte al Senatului,

Onorat prezidiu, doamnelor și domnilor parlamentari, onorată asistență,

CNSAS își desfășoară activitatea în baza Legii nr.187/1999 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea securității, ca poliție politică, precum și a Hotărârii Parlamentului României nr.17/16.05.2000 pentru adoptarea Regulamentului de organizare și funcționare a CNSAS. Constatăm, însă, că din momentul înființării, funcționarea normală a instituției a fost grevată de anumite greutăți. Încă din primul an al activității, CNSAS s-a confruntat cu lipsa unui sediu propriu atât pentru birouri, cât și pentru depozitul de arhivă, în ciuda numeroaselor demersuri adresate Consiliului General al Municipiului București, precum și altor autorități publice. Practic, această situație a fost remediată parțial, la începutul anului 2001, printr-o soluție de compromis, singura posibilă la acea dată și care s-a permanentizat, din păcate, cu toate incovenientele aferente, anume, închirierea unui spațiu. Acest eveniment a coincis cu începerea acțiunii de preluare a dosarelor, create de organele fostei securități și de acces a primilor cetățeni la propriile dosare, începând cu luna ianuarie 2001. Dacă în cursul anului 2000, din cauza lipsei oricărui spațiu de depozitare, dosarele ce au făcut obiectul verificărilor din oficiu au fost studiate de reprezentanții CNSAS la sediile deținătorilor de fond arhivistic, din luna martie 2001 a început preluarea în gestiune a primelor documente. Comparativ, dacă în perioada martie 2001 - mai 2002, s-au preluat 3600 de dosare, s-a ajuns la finele anului 2004, la un număr de aproximativ 10000 de dosare. Trebuie subliniat că datorită lipsei unui spațiu suficient de arhivă, toate preluările de documente s-au făcut numai în baza unor solicitări punctuale, răspunzând fie cererilor de acces la propriul dosar, fie verificărilor prevăzute de Legea nr.187/1999. Problema spațiului destinat arhivei și-a găsit o rezolvare parțială în luna octombrie 2003, când CNSAS a primit, prin transfer, de la Administrația Rezervelor de Stat un număr de două hale, situate în cadrul unității teritoriale Popești Leordeni și s-a trecut la amenajarea acestora, în regim de urgență. Ca principală atribuție, CNSAS a facilitat, în baza cererilor primite din partea persoanelor îndreptățite, accesul la propriul dosar întocmit de securitate. În comparație cu primul an de existență al instituției, când datorită condițiilor obiective sus-menționate, cele 250 de cereri primite nu și-au putut găsi soluționarea, conform legii, în anul 2004, dintr-un număr de 2171 de cereri, au fost finalizate 1350, 466 de cetățeni și-au consultat dosarul, 844 primind răspuns că nu figurează în evidențele create de fosta securitate. Cererile de acces la propriul dosar nu au putut fi, integral, soluționate, datorită, în primul rând, faptului că din cauza calendarului electoral din cursul anului 2000, accentul a căzut pe verificarea, cu prioritate, a candidaților în alegeri și în al doilea rând, imposibilității preluării integrale, în gestiunea arhivelor și evidențelor create de fosta securitate. Activitatea de verificare a început încă din luna martie 2000, cu persoanele care au candidat în alegerile locale, continuând în toamna anului 2000 cu cele de la alegerile generale, verificări totalizând aproximativ 10000 de persoane. Spre comparație, pentru alegerile generale și locale din anul 2004, CNSAS a verificat un număr de 5 ori mai mare de candidați, aproximativ 50000 de persoane. Totodată, în scopul stabilirii adevărului istoric cu privire la rolul securității în cadrul sistemului comunist, CNSAS a inițiat și desfășurat o serie de manifestări, precum expoziții, conferințe, simpozioane, precum și elaborarea unor volume de studii și documente, bine primite atât de comunitatea specialiștilor în domeniu, cât și de public. La finele anului 2002, instituția s-a confruntat cu un blocaj al activității colegiului, determinată de refuzul unora dintre membrii acestuia, de a mai lua parte la ședințe. Această criză a dus la constituirea, în luna ianuarie 2003, a unei subcomisii de control parlamentar. Lucrările subcomisiei s-au desfășurat la sediul instituției pe parcursul lunii ianuarie 2003, finalizându-se prin întocmirea unui raport referitor la funcționarea Colegiului. Chiar și în aceste condiții de criză, la nivelul Colegiului, accesul cetățenilor la propriul dosar, ca și al cercetătorilor acreditați la documentele întocmite de fosta securitate, a continuat. Urmare a demersurilor Parlamentului, ca for tutelar, ale Societății Civile, precum și a membrilor Colegiului, începând cu luna mai 2003 s-au reluat ședințele de lucru regulamentare ale Colegiului. În afara atribuțiilor prevăzute expres, prin legea de organizare, CNSAS a primit de-a lungul anilor și alte atribuții. Astfel, prin Legea nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri și în prevenirea corupției, s-au stabilit unele incompatibilități între statutul de funcționar public și eventuala calitate de agent sau colaborator al securității, CNSAS fiind instituție abilitată, prin lege, să deruleze verificările. De asemenea, în baza Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.214/1999, aprobată prin Legea nr.568/2001 privind acordarea calității de luptător în rezistența anticomunistă, precum și a Protocolului de colaborare dintre CNSAS și Ministerul Justiției, începând din luna iunie 2003, instituția noastră pune la dispoziția Comisiei pentru constatarea calității de luptător în rezistența anticomunistă documentele care atestă această calitate, persoanelor condamnate pentru infracțiuni săvârșite din motive politice, precum și persoanelor împotriva cărora au fost dispuse, din motive politice, măsuri administrative abuzive. Astfel, s-a înregistrat o creștere a numărului de solicitări, primite din partea comisiei, de la 19 cereri în cursul anului 2003, care au presupus studierea a 650 de volume, la 177 de adrese de verificare, în cursul anului 2004, din care 134 au fost soluționate pe baza documentelor deținute în arhiva CNSAS. În concluzie, apreciem că în pofida tuturor neajunsurilor care au grevat activitatea instituției, pe parcursul perioadei descrise în prezentele rapoarte, CNSAS și-a dovedit utilitatea. O atestă, în mod evident, creșterea numărului cererilor de acces la propriul dosar și a interesului față de problema deconspirării agenților și colaboratorilor securității. Vă mulțumesc.

 

(În continuare, ședința este condusă de domnul deputat Lucian Augustin Bolcaș, vicepreședinte al Camerei Deputaților).

Domnul Lucian Bolcaș:

Vă mulțumim, domnule președinte!

Îl rog pe domnul senator Șerban Nicolae, vicepreședintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări a Senatului să prezinte raportul comun al celor două comisii. Vă rog, domnule senator!

Domnul Șerban Nicolae:

Vă mulțumesc. Raportul comun al celor două Comisii juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări privește perioada 2000-2004, cu precizările care au fost inserate și în raportul prezentat de către președintele Colegiului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, domnul Secașiu, că el conține o sinteză a celor 4 rapoarte transmise în anii anteriori și care nu au făcut obiectul dezbaterii în plenul Camerelor reunite. N-am să reiau în amănunt textul raportului, - îl aveți și dumneavoastră în față. Elementele importante au fost redate, deja, de domnul Secașiu, referitor la dificultățile cu care s-a confruntat această instituție în perioada 2000-2004, blocajul, practic, al activității după reuniunea din 20 octombrie 2002, ca și celelalte dificultăți legate de gestionarea fondului de arhivă. Am să mă rezum, în prezentarea acestui raport, doar la câteva fraze foarte scurte, conținute în capitolul de concluzii. Și anume, în raportul comun se spune în felul următor:

  1. Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității este o instituție utilă pentru a satisface scopul pentru care a fost creată și se apreciază că trebuie să-și continue activitatea, dar în condiții normale;
  2. Activitatea Colegiului CNSAS a fost întreruptă la 22 octombrie 2002 și această situație nu poate continua și s-a propus, la acea dată, revocarea întregului Colegiu al CNSAS, deoarece reconcilierea între aceștia nu era posibilă;
  3. Comisiile juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări apreciază pozitiv activitatea desfășurată de CNSAS în anii 2003 și 2004;
  4. Comisiile juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări iau act de faptul că pe anul 2005 nu a fost încă prezentat un raport Parlamentului și propun ca Parlamentul să stabilească, ca noul Colegiu al CNSAS să-l prezinte Parlamentului în termen de 60 de zile, de la numirea acestuia. Fac precizarea că acest raport a fost întocmit în data de 11 mai 2006.

În ceea ce privește activitatea Colegiului CNSAS și a instituției ca atare, aferentă anului 2005, membrii Comisiilor juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări au solicitat președintelui Colegiului în funcțiune să prezinte, la termenul propus, un raport distinct. Acesta este raportul comun. Vă mulțumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule președinte. La dezbateri, dacă dorește cineva să ia cuvântul? Doamna secretar Daniela Buruiană.

Doamna Daniela Buruiană Aprodu:

Domnule președinte, doamnelor și domnilor parlamentari, catastrofala guvernare a României, din perioada 1996-2000, condusă de "bravii țărăniști", dar susținută de actuala Alianță D.A., plus UDMR, a lăsat moștenire o țară sărăcită, plină de corupție și cu mari probleme sociale. Și ca să nu-i uităm și să-i pomenim mereu, pentru că de acolo unde s-au dus, nu se vor mai întoarce vreodată, țărăniștii ne-au pricopsit cu o lege numită "Legea Ticu", după numele conspirativ al inițiatorului. De la nefericita ei naștere, "Legea Ticu" a adus sămânță de scandal și vrajbă în societatea românească, iar la maturitate, legea a făcut și ea un "pui" care se cheamă Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor fostei Securități, progenitură la fel de nefericită, ca și părintele ei. Prin votul exuberant și plin de ură și dorință de răzbunare, țărăniștii au vrut să-și plătească niște polițe pentru unele suferințe îndurate, dar pentru care noi, cel puțin noi, de la PRM, nu avem nici o vină. Instituție bugetivoră, care toacă banul public fără nici o rușine dar, mai ales, fără a da socoteală Parlamentului României, care i-a investit, CNSAS a dus o luptă eroică de la bun început pentru a se distrage controlului vreunei comisii parlamentare. Dar să vedem ce a însemnat CNSAS în perioada 2000-2004. Am să mă refer, în mod deosebit, la perioada aceasta, când această instituție, nou înființată, la vremea respectivă a fost scăpată de sub orice control legal și bugetar. Salarii de miniștri pentru o gașcă extrem de zgomotoasă, în frunte cu Mircea Dinescu, Horia Roman Patapievici și Andrei Pleșu. Aș aminti aici celebrul raport de control al comisiei parlamentare condusă de senatorul Ion Predescu, care a fost și a rămas doar o tentativă, la vremea aceea, ceea ce a scos la lumină multe ilegalități din cadrul CNSAS. Dar, mâini pricepute ale unor combinatori de profesie, au îngropat adânc acest raport parlamentar în anumite sertare, pentru ca mai târziu să aibă un veritabil material de șantaj și intimidare. Mașini de lux, cu șoferi, pentru aceeași gașcă, excursii în străinătate - chipurile pentru documentare - dar, de fapt, se făcea un veritabil trafic ilegal de documente, scoase de la CNSAS și comercializate pe bani grei. Angajarea tuturor rubedeniilor și prietenilor dar, mai ales, cei ai "Dinescului" la departamentul de așa-zise investigații, de fapt un laborator de intoxicare și falsificare ce albea sau înnegrea dosare, prin simpla scoatere sau adăugare de documente. Acest departament este condus și acum de protejata aceluiași Dinescu, priceputa doamnă Germina Nagâț, fiica tăticului ei, un respectabil ofițer de securitate. Lipsa unui regulament de funcționare a acestui CNSAS și scurgerile repetate de informații către unele persoane interesate, clădiri de lux, cu aer condiționat, pentru corpuri delicate ale deconspiratorilor care, la rândul lor, ar trebui deconspirați, mii de miliarde de lei cheltuiți din banul public pe logistică sofisticată, canapele de pluș pentru "dosuri" prețioase și zurgălăi pentru "cai bălțați". Și asta într-o țară în care pensionarii mor la coadă la medicamente compensate, iar tinerii își iau lumea în cap pentru a-și găsi un loc de muncă.

Rezumând, să vedem și rezultatele acestei risipe necontrolate a banului public, colectat din impozitele și taxele cetățenilor români. Faptul că niciodată nu s-a prezentat Parlamentului, timp de 4 ani de zile, nici un raport de activitate, anual, deși această instituție a votat nominal membrii CNSAS, îmbogățirea unor membri CNSAS atât pe baza traficului de influență, cât și a traficării dosarelor de securitate ale unor persoane publice. În acest sens, lucrurile sunt foarte simple. Pentru cei ce au plătit, dosarele s-au albit iar pentru cei ce nu au plătit, au apărut din senin file noi la dosar, fabricate la comandă. Ascunderea, aproape în totalitate, a dosarelor judecătorilor și procurorilor care au fost șantajați să dea soluții și verdicte în folosul clientelei atât a PSD, cât și a Alianței D.A. Expunerea oprobriului public a unor personalități politice incomode fostului regim "Iliescu", "Constantinescu", iar "Iliescu" și acum "Băsescu". Desigur, celebru este cazul președintelui PRM, senatorul Corneliu Vadim Tudor, căruia, deși i s-au adăugat file care nu au nici o legătură cu respectivul dosar, securitatea i-a făcut cadou un "voinic" și "dolofan" dosar, dar de urmărire informativ-operativă. Cu toate că unele "potăi" latră și se gudură pe la unele posturi de televiziune pentru a fi băgate în seamă, noi, cei de la PRM, îi salutăm din mers. Câinii latră, caravana trece, domnilor! De fapt, acest balamuc național care a atins, deja, cote paranoice și este denumit "dosariada", va scurt-circuita adânc activitatea serviciilor secrete românești, spre satisfacția unora și, desigur, la comandă externă, distrugând, cu bună știință, actualul sistem de apărare și siguranță națională. Efectele acestei nebunii le vom simți cu toții și vă asigur eu, domnilor, că nu vor fi foarte târzii. Nu știu cât va reuși noua componență a CNSAS, rezultată de după alegerile din 2004 să schimbe imaginea fostului CNSAS, care vine cu o zestre compromisă și greu de reparat. Probabil că timpul ne va spune dacă aceste lucruri se vor îndrepta și dacă această instituție va putea fi așezată pe coordonate legale, democratice puse în slujba cetățeanului și nu împotriva lui.

Doamnelor și domnilor, mai avem câteva luni până la momentul aderării României la Uniunea Europeană și Occidentul ne privește și ne primește ca pe niște cetățeni din lumea a treia, dintr-o țară bananieră, neguvernabilă, aflată într-o prelungită criză instituțională, dar, în care problemele vitale ale țării se discută și se rezolvă doar în unele cârciumi selecte, unde se mănâncă bine, dar, mai ales, unde se bea bine. Pentru toate acestea, veți răspunde dumneavoastră, domnilor guvernanți, în fața cetățenilor, la viitoarele alegeri, pentru că de trăit nu au trăit bine, dar, în schimb, ați hrănit și ați îndopat populația doar cu sondaje de opinie mincinoase care, vă asigur eu, nici nu țin de foame și nici de sete. Vă mulțumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, doamna deputat! Domnul deputat Popa era înscris.

Domnul Nicolae Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați, Partidul Conservator a reiterat, în repetate rânduri, acordul privind desecretizarea dosarelor fostei securități, acțiune menită să contribuie la curățirea morală a societății românești, și singura posibilitate de a afla adevărul despre acei demnitari care sunt stigmatizați de un trecut care nu le face cinste. Desecretizarea trebuie, însă, tratată cu mult discernământ și, bineînțeles, cu rezerva pe care am exprimat-o și zilele trecute, referitoare la dosarele reprezentanților Bisericii, instituție fundamentală a poporului român, care trebuie lăsată în pace și ferită de "mocirla" politicii. Partidul Conservator consideră că Biserica trebuie tratată ca o instituție autonomă, așa cum stipulează și Constituția, legea noastră de căpătâi, iar ingerințele politice în treburile bisericești nu sunt folositoare nimănui. Orice decizii și influențe negative ale politicului, pot crea o falie nedorită între cea mai credibilă instituție a națiunii, biserica, și poporul care vede în ea suprema izbăvire, fapt ce ar fi sinonim cu o greșeală colosală. Biserica a fost și este și va rămâne instituția reprezentativă a neamului, pilonul unității, moralității și solidarității românilor, mai ales în momentele de cumpănă ale istoriei. Din nefericire, ceea ce se întâmplă în prezent la CNSAS, reprezintă nu tocmai un exemplu pozitiv de activitate a unei instituții democratice, care ar trebui să ia decizii extrem de importante pentru asanarea morală a societății românești.

Constatăm că se iau, în continuare, decizii discutabile, ușor de contestat, care pot ucide, din punct de vedere politic, anumite persoane publice care, într-un moment nepotrivit, au luat o decizie, poate nefericită, poate din constrângere. Este inadmisibil, însă, ca la un nivel atât de înalt, așa cum se pretind a fi membrii CNSAS, să ne confruntăm, aproape zilnic, cu scurgeri de informații către presă sau la anumite partide politice. Este intolerabil că anumite informații, absolut confidențiale, până la finalizarea dosarului "X" sau "Y", să ajungă publice sau în mâinile unor neavizați, fără a se respecta prezumția de nevinovăție a celui care face obiectul cercetării. Din acest punct de vedere, nu ne mai surprinde nimic, din moment ce CNSAS-ul nu are un statut și nici un regulament de funcționare clare, întreaga activitate a acestei instituții, care ar trebui să fie un pilon al moralității, se desfășoară, uneori, la limita legalității. Membrii Consiliului, în ceea ce privește modalitatea de vot, nu se știe când este secret sau când este vot deschis sau, bineînțeles, acele abțineri care, la fel, nu sunt destul de legale, aș putea spune. O vină importantă în activitatea necorespunzătoare a CNSAS-ului

o are, evident, și Parlamentul, sub al cărei control se află și această instituție, deoarece nu a stabilit până acum un regulament concret de organizare și funcționare a activității consiliului. O veche vorbă românească spune că "peștele de la cap se împute".

De aceea, noi considerăm că rezultatele muncii CNSAS-ului trebuie cuantificate prin rezultate palpabile, decizii pertinente și corecte, nu prin spectacole mediatice nefirești pe ecranele televizoarelor. Atrag atenția la modul cel mai serios asupra pericolului căderii în derizoriu, al scopului și adevăratei meniri a CNSAS-ului.

O situație de redresare a acestei situații anormale ar fi excluderea politicului din activitatea CNSAS-ului, pentru că numirea membrilor pe criterii politice nu are cum să-i confere instituției independența decizională de care are atâta nevoie. În opinia noastră, a PC, membrii Consiliului trebuie să fie victimele care au avut de suferit de pe urma acestor acțiuni de poliție politică și propagandă securistă, nu oameni susținuți de formațiuni politice care se simt datori să le întoarcă serviciul.

Consider că a continua să mergem pe principiul "ia mai toarnă un dosărel să ne mai bălăcărim nițel", constituie un joc grotesc care nu rezolvă, ba chiar ne distrage atenția, de la adevăratele probleme ale societății românești, cum ar fi sărăcia pensionarilor, a veteranilor de război și alte categorii defavorizate.

Menținerea unui climat nesănătos și populist de gâlceavă continuă, învrăjbire reciprocă și tensiuni artificiale, are drept principală consecință inducerea unei stări dăunătoare și păguboasă pentru bunul mers al societății românești.

Partidul Conservator se pronunță pentru modificarea legii, care să reglementeze funcționarea CNSAS-ului, un demers absolut firesc, pentru a nu permite transformarea Consiliului în defuncte alte instituții pe care le știm noi din vremurile de mult apuse.

CNSAS-ul trebuie să se transforme într-o instituție reprezentativă, europeană, cu valențe mai degrabă preventive decât punitive, un adevărat reper al însănătoșirii clasei politice și a societății românești în ansamblu.

Vă mulțumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Domnul deputat Ghișe.

Domnul Ioan Ghișe:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință,

Stimate doamne și domni deputați și senatori,

Evident că dezbaterea în Parlament a unui raport al unei instituții a statului ar fi bine să constituie un moment de reflexie care să ducă la propuneri pentru îmbunătățirea activității în scopul servirii unui interes public. Evident că, CNSAS-ul, prin miza națională, internațională, politică și morală este o instituție de maxim interes și faptul că această instituție funcționează bine sau nu, ne afectează în mod decisiv climatul public și, mai ales politic Și atunci, o chestiune de care cred că ar merita să se țină seama, este următoarea:

În ce măsură condițiile legale actuale care permit funcționarea CNSAS-ului sunt suficiente pentru ca acest interes public să fie bine servit?

Când spun despre interesul public legat de CNSAS, mă refer la dreptul cetățenilor României de a avea acces la informații și date exacte despre trecutul oamenilor și, mai ales despre efectele instituțiilor.

Pentru că există un risc în judecățile superficiale, anume acela ca atunci când punem o etichetă pe un grup de oameni să se comită atâtea șanse de eroare câți subiecți sunt supuși etichetării.

Pentru cei care au avut șansa sau poate nefericirea să trăiască în condiția de adulți și "lucrând" în câmpul muncii socialiste până în 1989, este evident că gradele de responsabilitate instituțională sunt mai clare decât pentru generațiile tinere care până în 1989 nu aveau încă șansa să lucreze în câmpul muncii.

Când spun asta mă gândesc la următorul aspect. Ar merita să răspundem întrebării: cine pe cine a servit și a cui politică a aplicat-o? Securitatea a aplicat politica PCR sau PCR a aplicat politica securității?

Informatorii și turnătorii etichetați acum, au fost instrumente ale securității ca braț armat al PCR? Sau PCR a fost victima informatorilor și turnătorilor folosiți de către ofițerii de securitate?

Spun aceste lucruri pentru că în opinia mea, cel puțin, este esențial ca îmbunătățirea Legii privind funcționarea CNSAS-ului și accesul la propriul dosar, să fie acompaniată de o corectă și o principială lege a lustrației. Avem în Constituție, la art.53 alin.3 o mențiune explicită care spune că atunci când se restrâng drepturi electorale unor grupuri de cetățeni, această restrângere se poate face doar în limitele efectelor nocive pe care acțiunile lor le-au avut.

Există la CEDO un interesant caz "Letonia 2004" care evidențiază că un fost ofițer - colonel KGB - căruia i s-au interzis drepturi electorale a câștigat în privința dreptului său de a candida mai departe. Este un caz de referință pentru jurisprudența europeană.

Și atunci, dacă plecăm de la evaluări asupra drepturilor fundamentale ale omului și libertăților cetățenești, așa cum prevede legea acum, ar trebui să vedem în ce măsură legea merită și trebuie îmbunătățită cu următoarea propunere.

Propun ca, în cadrul unei dezbateri mai largi a partidelor parlamentare, să se modifice legea în sensul că pentru toți cei care în România, doresc să ocupe funcții publice, alese sau numite, să fie publicate, în mod integral, dosarele pe internet. O astfel de abordare ar da șansa cetățenilor să afle în mod direct despre fiecare dintre cei care doresc să ocupe funcții publice și nu într-un mod mediat, prin aprecierile adversarilor politici.

Cred că o astfel de propunere și modificare legislativă ar contribui la îmbunătățirea climatului moral în societate și ar servi cu adevărat intereselor generale ale cetățenilor, pentru că până la urmă pe acestea trebuie să le servim aici. Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Domnul senator Funar, cu recomandarea de a sintetiza. Vă rog, domnule senator.

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Voi căuta să țin seama și de recomandarea dumneavoastră și sunt fericit că sunt singurul parlamentar de astăzi care a beneficiat de o recomandare.

Permiteți-mi, domnilor președinți, doamnelor și domnilor deputați și senatori, să-mi încep intervenția cu câteva întrebări legate de CNSAS.

O primă întrebare adresată actualului președinte:

De ce nu a fost respectată Legea nr.187/1999 și nu s-a depus, anual, la Parlament, raportul?

Cea de a doua întrebare:

Raportul referitor la perioada 13 martie 2000 - 31 mai 2002, când a fost depus la Parlament ?

O altă întrebare se referă la absențele unora dintre membrii CNSAS-ului în perioada 2000-2002.

Am constatat cu surprindere că domnul Horia Patapievici a fost prezent la 125 de ședințe și a lipsit la 73.

Domnul Andrei Pleșu, prezent la 116 ședințe și absent la 82 de ședințe.

Domnul Mircea Dinescu i-a întrecut pe toți, fiind prezent numai la 87 de ședințe și absent la 111 ședințe.

Întrebarea pe care o am:

Indemnizația au primit-o integral, cei 3, în lunile în care au absentat?

Și o altă întrebare legată de cea precedentă:

Dacă le-au fost imputate sau nu sumele aferente acestor absențe?

În sinteză, ținând seama de recomandarea primită, aș vrea să menționez faptul că acest mod de a aborda problemele referitoare la activitatea CNSAS-ului, post-mortem, respectiv să punem o lumânare la capul mortului, cum facem astăzi, să discutăm în septembrie 2006 despre activitatea CNSAS-ului din anii 2000-2001-2002-2003-2004, este un mod care, în opinia mea, nu mai trebuie să se regăsească în activitatea Parlamentului.

Practic, nu mai putem face nici un control, putem decât să luăm act de ceea ce s-a întâmplat.

Constatând, cei de la CNSAS, că nu sunt controlați de către Parlament, își permit - așa cum au făcut-o în cursul acestui an - să provoace o isterie a dosarelor și o dezbinare generală a românilor.

PRM, prin vocea președintelui nostru, senatorul Corneliu Vadim Tudor, solicită desființarea acestei instituții a CNSAS-ului și dosarele pe care le au la dispoziție să fie puse pe internet, să fie studiate de cei care doresc acest lucru. Vă mulțumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule senator. Cu precizarea că recomandarea de sintetizare nu a fost cu caracter personal, ci se adresa tuturor vorbitorilor, pentru că avem mai mulți înscriși.

Domnul secretar Vasilescu, tot pe linia unor întrebări.

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Întrebarea pe care vreau să i-o adresez domnului președinte al CNSAS-ului i-am pus-o și cu ocazia audierilor atunci când, ca membru al Comisiei juridice de numiri, disciplină, imunități și validări, am participat la acele audieri când s-a numit noua componență a CNSAS-ului, una din ele, iar cealaltă rezultă din tot ceea ce am constatat că s-a întâmplat în ultima perioadă de timp, și nu numai, privind activitatea CNSAS-ului.

Prima întrebare la care aș dori răspunsul să fie da sau nu. Nu explicații, pentru că întrebarea este foarte precisă.

Lucrați pe dosare pe care le primiți de la anumite instituții ale statului. Garantați că aceste dosare, pe baza cărora dumneavoastră luați deciziile, reprezintă situația reală de la 22 decembrie 1989?

Este prima întrebare și v-aș ruga, domnule președinte, atunci când răspundeți, dacă timpul între momentul în care am pus întrebarea și răspunsul pe care îl dați, este prea mare, să repetați întrebarea la care răspundeți.

A doua întrebare adresată dumneavoastră... dar nu numai dumneavoastră, ci și colegilor mei parlamentari.

Dacă considerați că CNSAS-ul trebuie să fie o instituție constituită pe criterii politice?

V-aș ruga răspunsul să fie da sau nu, în aceleași condiții pentru prima întrebare, dacă timpul a fost mare și s-a uitat întrebarea sau colegii nu au fost atenți, v-aș ruga să repetați întrebarea și răspunsul să fie da sau nu. Un alt răspuns decât da sau nu, vă spun sincer că nu mă interesează. Vă mulțumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule secretar. Domnul deputat Ilie Merce.

Domnul Ilie Merce:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, vreau să încep cu o critică la adresa Parlamentului, în primul rând, pentru că am constatat de mai multă vreme că nu-și face datoria față de instituțiile pe care le subordonează. Este cazul și acestui CNSAS, un CNSAS care nu se subordonează chiar nimănui. A mai rezultat din discuții acest lucru. Pentru că dacă s-ar fi subordonat, și-ar fi prezentat rapoartele la timpul potrivit, conform legii, și nu 7 odată și din an în Paști.

O altă problemă pe care am semnalat-o cu toții, dumneavoastră și toată lumea, toți românii. Nu permiteam membrilor CNSAS-ului să-și valorifice datele și informațiile din dosarele de arhivă în talk-show-uri și mass-media, chiar să le valorifice, să le livreze, să le speculeze, în funcție de interese personale sau politice, cum s-a întâmplat.

Nu permiteam membrilor CNSAS sau îi trăgeam la răspundere, atunci când s-au antepronunțat cu privire la unul sau altul dintre oamenii politici sau alte personalități că au făcut sau nu au făcut poliție politică. Contravine statutului lor parlamentar și nimeni nu i-a tras de mânecă, nu i-a întrebat de nimic! Din contră, continuă!

Pe președintele PRM îl vânează de când s-au înființat, doar-doar o să-l scoată că a făcut poliție politică. E rușinos! E rușinoasă această persuasiune, această obrăznicie până la urmă.

Și continuă! Încă nu au obosit unii membri de la CNSAS. Doar-doar. Nu o să-i găsească, pentru că nu are de unde. De unde nu-i, nici Dumnezeu nu cere. Da.

Deci eu aș ruga ca, în continuare, indiferent care va fi soarta acestei instituții și a altor instituții subordonate Parlamentului, să ne facem datoria față de aceste instituții, să simtă că sunt controlate, să nu o ia pe arătură, cum o face CNSAS-ul ăsta, de la înființare până în prezent.

Și de ce? Pentru că inclusiv membrii ei, care ar trebui, în primul rând să-și publice dosarele, indiferent de care dosare sunt, eu fac acest apel și această solicitare să-și publice ei întâi dosarele și pe urmă să vedem dacă vor avea vreo autoritate morală să judece pe alții. Și lumea să-i judece.

În afară de faptul că nu sunt niște criterii riguroase în selecția oamenilor care trebuie să facă parte din acest colegiu, să nu fie animați de ură, să judece la rece. Ei nu au învățat, de 6 ani, să citească acele dosare, darmite să le interpreteze! Și atunci când o fac, o fac cu patimă, ură, și părtinire.

Din sală: Lasă-neee... (discuții, râsete răzlețe)

Domnul Ilie Merce:

Vă las. Vă las în naivitatea unora dintre noi. (discuții)

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Domnul deputat Dragoș Dumitriu, o problemă de procedură, vă rog.

Domnul Petre Dragoș Dumitriu:

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

Ar trebui să vă aduc la cunoștință faptul că pentru întocmirea raportului prezentat de domnul senator Șerban Nicolae, s-a constituit, în prealabil, o comisie formată din membri sau înlocuitori din Comisia juridică de numiri, disciplină, imunități și validări de la Camera Deputaților și de la Senat.

În final, a fost elaborat acest raport de către domnul senator Antonie Iorgovan, dar, în prealabil, fuseseră predate rapoarte și de alți participanți la această comisie, cum ar fi subsemnatul sau distinsul coleg Petre Ungureanu de la liberali.

În ceea ce privește...

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule deputat, problema de procedură, vă rog să o enunțați. Conform Regulamentului, în două minute.

Domnul Petre Dragoș Dumitriu:

Bănuiesc că și cele spuse de dumneavoastră se scad din acest timp, nu?

Deci, spuneam că ceea ce am scris în acest raport, nu se regăsește deloc în raportul prezentat de comisie. El reflectă pur și simplu punctul de vedere al domnului senator Iorgovan. În raportul meu, subliniam câteva elemente referitoare la activitatea acestui consiliu, atât cunoscuta teză a ilegalității funcționării în absența unei hotărâri a Parlamentului, dar și a modului suspect în care acest consiliu ia bani de la buget, pentru că, așa cum vedeți pe ordinea de zi, noi discutăm abia azi rapoartele din 2000-2002 și raportul 2002-2004.

Deci nu pot să înțeleg cum o instituție ia bani prin legea bugetului - de atâția ani! - fără să fie cunoscut raportul de activitate al acestei instituții.

În al doilea rând, starea de legalitate a comisiei este pusă sub semnul întrebării de mai multe intervenții pe care le-ați văzut și recent ale unor membri ai consiliului care, în mod cert, comit infracțiuni prin divulgarea unor hotărâri ale consiliului înainte de a se ajunge în fața instanței. Deci cazul de ieri în care domnul Dinescu a comunicat verdictul în cazul Monei Muscă, după legea de funcționare a CNSAS-ului este o infracțiune.

Nu am văzut nicăieri subliniat acest fapt în raportul prezentat de comisie, mai bine zis de domnul Iorgovan. Vă mulțumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Da, domnule deputat. În continuare domnul deputat Torö Tiberiu.

Domnul Torö Tiberiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, pentru început, aș dori să-mi exprim indignarea față de starea democrației noastre originale, că anumite persoane, foști colaboratori ai Securității, ca poliție politică, ne dau lecții de democrație, nu numai prin presă, talk-show-urile televiziunilor, dar și de la microfonul Parlamentului.

În continuare, câteva gânduri pe marginea raportului prezentat de domnul președinte Secașiu.

Crearea CNSAS, respectiv elaborarea Legii Ticu privind deconspirarea dosarelor, din păcate a venit foarte târziu, la 10 ani de la evenimentele din decembrie 1989, de la schimbarea regimului, și nu numai că a venit târziu, dar de la înființare această instituție importantă privind starea democrației și a societății românești s-a confruntat cu o serie de probleme de caracter legislativ, în primul rând.

Știm foarte bine, cu toții, nu numai cei care au fost membri ai Parlamentului în legislatura respectivă, 1996-2000, când au elaborat Legea Ticu, ci știm cu toții, care suntem și azi membri ai Parlamentului României, că această lege a fost mai mult decât imperfectă. Și nu numai că nu a dat un instrument eficient în mâna acestei instituții, dar chiar a împiedicat-o să-și desfășoare activitatea.

Totodată, s-a confruntat și cu lipsa acută de colaborare eficientă cu celelalte instituții ale statului, în special serviciile secrete, care au avut în gestiune materia cu care a trebuit să lucreze CNSAS, adică arhivele fostei securități, dar și a celorlalte instituții represive ale statului comunist. Colaborarea între aceste servicii și CNSAS a lăsat de dorit, ca să mă exprim mai fin.

A treia problemă a fost politizarea acestei instituții și este cel puțin interesant de atipic pentru starea democrației noastre că acel partid și acei reprezentanți critică cel mai vehement activitatea acestei instituții, care nu au făcut altceva decât să bage bețe-n roate în această perioadă analizată în raport și nu au lăsat-o să funcționeze așa cum trebuie.

Deci mi se pare nedreaptă formularea acestor critici vehemente de la acest microfon, și care uneori chiar au depășit bunul-gust.

UDMR a susținut de la început și susține în continuare activitatea CNSAS, susține deconspirarea până la capăt a tuturor dosarelor fostei securități, susține amendarea legislației, cum a susținut și ordonanța Guvernului care a îmbunătățit legislația și totuși a făcut ca în noua legislatură CNSAS să funcționeze pe baza unor parametri mai ridicați.

UDMR susține, în primul rând, deconspirarea ofițerilor de securitate și chiar dorește ca dacă se amendează legea, atunci să apară expres acest lucru. Totodată, susține funcționarea cât mai transparentă a acestei instituții. Crede că transparența este importantă. Totodată, trebuie îmbunătățită comunicarea oficială a acestei instituții cu întreaga societate și cu partidele politice.

Deci, în final, noi vom susține toate inițiativele legislative sau administrative de care are nevoie acest consiliu ca să funcționeze mai departe. Vă mulțumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Cu aceeași rugăminte de sinteză, domnul senator Petrescu.

Domnul Ilie Petrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am și eu de pus două întrebări.

  1. De când doamna deputat Marcela Lavinia Vâlcov Șandru este purtătoare de cuvânt a CNSAS și beneficiază cu prioritate, împreună cu domnul deputat Cosmin Gușe, de informații din interiorul CNSAS?
  2. Cât este chiria pe lună plătită pentru spațiul în care funcționează CNSAS?

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Szabo Karol. Sau Karoly. V-aș ruga să mă corectați.

Domnul Szabo Karoly Ferenc:

Domnilor președinți,

Distinși colegi,

Distinse colege,

Desigur ar fi multe de spus pe marginea materialelor prezentate aici, însă ar fi de dorit, asta este, dacă se poate spune, o opțiune pentru viitor, ca în fața Parlamentului să se prezinte rapoarte în numele unor instituții titularii respectivi care sunt responsabili pe perioada raportată. Altminteri, s-ar crea impresia că cel care urmează cuiva în funcție, a primit o astfel de însărcinare, ca să de a o notă,mai mult sau mai puțin bună, predecesorului său.

În legătură cu raportul prezentat aici de către domnul Secașiu, datorită faptului că a apărut de mai multe ori în materialul prezentat, chestiunea dificultății preluării materialului, a dosarelor, este cazul să repet aici, ceea ce am spus de la microfonul Senatului.

Nu este nevoie de nici o modificare legislativă. Predarea dosarelor se poate face predând pur și simplu cheile de la arhivele unde ele se găsesc. Nu trebuie nici măcar pusă mâna pe ele. Aceasta ar trebui și de acum încolo, chiar dacă nu mai este posibil, pentru că o cantitate imensă de material a fost dislocată cu toate pericolele pe care le implică o astfel de operațiune.

Asta este problema. Cheile arhivelor trebuiau predate. Asta însemna predarea arhivelor, nu o adăugare, o porționare, după dorința instituției care le gestionează în majoritate și în prezent.

Desigur, în chestiunea modificărilor legislative, chiar dacă nu este la ordinea de zi această problemă, dar pe marginea materialului prezentat, mai mulți dintre colegi și-au exprimat opțiunea legată de îmbunătățirea legislativă care este absolut necesară pentru ca în continuare să aibă conținut, substanță activitatea CNSAS, și anume trebuie să scoatem neapărat din textul legii expresia "securitatea ca poliție politică" pentru că securitatea - este un non sens, o tautologie - a fost poliția politică a regimului comunist.

Prin urmare, cine a avut de-a face, în calitate de angajat, ca ofițer, subofițer și altele, sau ca și colaborator, printr-o formă sau alta, a făcut poliție politică.

Deci, suntem de acord ca, pentru viitor, să dispară această expresie, care este de natură să dea loc la interpretări, uneori, arbitrare, în legătură cu faptul că persoana vizată a făcut sau nu poliție politică, cu toate că a avut angajament și, eventual, a și prezentat informări sau rapoarte prin ofițerul său, care l-a racolat.

Deci, acesta este esențialul, pentru a se putea merge mai departe și e o datorie cu care ar fi trebuit să înceapă, în 1990, primul Parlament ales: să se publice organigrama securității. Nici astăzi nu este târziu. Organigrama, chiar cu persoanele care ocupau posturi diverse, în diverse funcții, pentru că erau persoane cunoscute. Nici măcar nu mă refer - nu m-am referit până acum - la ofițerii acoperiți.

Asta este tot ceea ce am vrut să vă spun.

Vă mulțumesc pentru eventuala atenție.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumim, domnule senator, și să știți că, în plenul celor două Camere, atenția nu e niciodată eventuală, este punctuală.

Îl rog pe domnul senator Șerban Nicolae, de data aceasta, nu în calitate de membru al comisiei, să ia cuvântul.

Domnul Șerban Nicolae:

Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor colegi,

În ceea ce privește evaluarea activității CNSAS în perioada 2000 - 2004, eu cred că esențial este să reținem aspectele negative și disfuncționalitățile, care să permită o mai bună evaluare asupra a ceea ce este CNSAS în prezent și asupra a ceea ce ar putea să devină în continuare.

Blocajul instituției s-a datorat, în primul rând, comportamentului unor membri ai Colegiului CNSAS. Nu a fost vorba nici de disfuncționalități legislative, nici de dificultățile de natură obiectivă, legate de spații, sedii și așa mai departe. Blocajul activității a fost generat, în primul rând, de activitatea unor membri ai Colegiului CNSAS, care nu au înțeles nici rostul acestei instituții, nici utilitatea publică a instituției și, mai ales, nu și-au impus o cenzură de decență și bun-simț în comportamentul public.

Din acest punct de vedere, una dintre cele mai importante disfuncționalități a fost dată de lipsa de transparență a modului în care lucrează această instituție. E vorba de transparență în organizare și funcționare. Din păcate, transparența s-a materializat în scurgeri de informații și, în condițiile de astăzi, scurgerea de informații a transformat dosariada în luptă politică și CNSAS-ul în mijloc pentru lupta politică.

Fac o paranteză. Împărtășesc și eu revolta unui antevorbitor, referitoare la faptul că nu trebuie să ne dea lecții de democrație și moralitate oameni care au fost turnători, informatori și așa mai departe, dar, dacă eu, ca membru al PSD, pot să spun lucrul acesta la tribună, domnia-sa putea s-o facă foarte bine la o ședință a coaliției, direct celor pe care îi viza.

În ceea ce privește scurgerile de informații, democrația, în primul rând, este în pericol, pentru că, așa cum ați văzut, sunt colegi parlamentari care se laudă și își fac un titlu de glorie din accesul nelegal, în orice caz, la informații care ar trebui să facă obiectul exclusiv al analizei CNSAS.

Democrația nu se face cu asemenea mijloace. Democrația nu funcționează cu acces ilicit la dosare, cu conferințe de presă de demascare publică - și eu, poate, nu știu decât din auzite, dar sunt oameni care pot să confirme că aceste demascări, cu mânie proletară, erau specifice unei perioade revolute, din anii '50 - '60.

Eu înțeleg dorința de afirmare a unora dintre politicienii de astăzi, dar ei trebuie să înțeleagă că, totuși, subminează și funcționarea democrației, și funcționarea parlamentului, și funcționarea CNSAS-ului, prin asemenea mijloace.

O primă propunere, pe care vreau s-o fac public, este ca raportul CNSAS pe anul 2005 să fie depus în cel mai scurt timp, astfel încât el să poată face obiectul unei dezbateri în Parlamentul României până la 30 octombrie. Asta, ca să nu ajungem și cu raportul pe anul 2005 în anul 2007.

Există câteva chestiuni legate de Legea de organizare și funcționare a instituției, aflată în dezbaterea Senatului, la care se adaugă tot felul de propuneri, tot felul de amendamente, fără ca ele, însă, să aibă o temeinică argumentație.

Vă dau un exemplu. Pentru că am vorbit de comportamentul membrilor Colegiului CNSAS, nu există, la ora actuală, un mijloc eficient și obiectiv de verificare a acestor membri ai Colegiului CNSAS. Dânșii s-au verificat între ei și s-au scos unul Albă ca Zăpada, altul Făt Frumos și așa mai departe, ceea ce mie mi se pare că, din start, subminează activitatea și deciziile acestui colegiu.

Aș vrea ca în raportul pe anul 2005 să se aplece autorii asupra unor chestiuni foarte importante, care ne spun cum funcționează această instituție, să avem detalii legate de cheltuielile acestei instituții, și de salarii, și de spații, și de personal, de dimensionarea personalului, să avem date în legătură cu măsurile pe care noi le-am tot cerut, dar nu s-a ajuns la nici un fel de concluzie, legate de scurgerile de informații din interiorul CNSAS, măsurile de sancționare a acelor funcționari care își permit să iasă public și să amenințe parlamentarii cu dosarele primite de la SRI - este celebru cazul unei doamne - sper să nu-i greșesc numele, cred că acesta este numele, Nagâț -, care a amenințat Parlamentul cu surprize, pe baza unor dosare primite de la SRI -, cum înțelege Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității să prevină declarații ca aceea făcută de șeful statului, care ne-a spus că știe ce se află în dosarele preoților și că acolo sunt mai mult dosare de urmărire informativă.

Toate lucrurile acestea ar trebui să se regăsească în raport, inclusiv cu măsuri de combatere a acestor stări de fapt, pentru că, altminteri, e foarte frumos să vorbim de deconspirarea securității, în ansamblu, cu agenți, cu ofițeri, subofițeri, colaboratori și așa mai departe, fără să spunem, însă, ce urmărim cu acest lucru. Asanarea morală a clasei politice? Păi, ieri s-a dat o decizie la CNSAS și așa de mare s-a făcut o asanare, încât, persoana respectivă a spus că va contesta, că nu acceptă un asemenea verdict și va continua să ne dea lecții de democrație și moralitate în viața publică.

Marea asanare realizată de CNSAS a fost îndepărtarea unui venerabil liberal, Mircea Ionescu Quintus, căruia i s-au șters cu buretele anii de pușcărie politică, suferințele și toate celelalte. De ce? Pentru că o altă persoană, membru al Colegiului CNSAS, care a dorit să fie chiar președintele acestei instituții, a vorbit, în nume personal, vituperând cu un comportament care nu poate fi acceptat, chiar dacă a fost decorat de Ceaușescu cu o distincție națională, prin anii '70, împotriva domnului Quintus.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule senator, vă rog să sintetizați.

Domnul Șerban Nicolae:

Aș sintetiza, domnule președinte, cu foarte mare drag, dacă n-ar fi o chestiune de mare importanță pentru democrație, din punctul meu de vedere, faptul că unii înțeleg lupta politică prin cine are dosar și cine nu.

Dacă dumneavoastră vreți să fim evaluați sau clasificați, astăzi, în anul 2006, după ceea ce scriau securiștii, turnătorii, colaboratorii, prin anii '50, '60, '70, '80, puteți s-o faceți, dar eu cred că democrația se realizează după cu totul alte reguli. Lupta politică se joacă în cu totul alte condiții, iar menținerea actualei stări de lucruri, menținerea actualei forme de lucru la CNSAS nu face decât să încurajeze acest stil, în care unii sunt buni, dacă sunt securiștii noștri, iar alții sunt răi, dacă sunt securiștii lor.

Eu sper că raportul pe anul 2005 va fi mult mai bine închegat, mult mai bine echilibrat, astfel încât scopul urmărit prin deconspirarea activităților de poliție politică să privească, într-adevăr, acele încălcări ale drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, să privească perioadele care s-au scurs înainte de 1989 și nu perioade de după 1989, și să nu ajungem în situația absolut jenantă, să se vorbească de deconspirarea dosarelor sportivilor, preoților, lucru care, din punctul meu de vedere, descalifică chiar democrația și viața politică din România.

Vă mulțumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl rog pe domnul președinte Secașiu dacă dorește să răspundă la întrebări. Evident, pe cele retorice să le rețină ca subiecte de meditație.

Aveți cuvântul, domnule președinte.

Domnul Claudiu Secașiu - președintele Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității:

Vă mulțumesc.

Voi răspunde, pe rând, întrebărilor formulate de domnii parlamentari.

La întrebarea "De ce nu am prezentat rapoartele anual?", întrebare pusă de domnul senator Funar, părerea personală este că datorită disfuncționalităților existente la nivelul fostului Colegiu, dar și datorită unei bune comunicări între Parlament și instituția noastră, pe fondul tensiunilor care au grevat activitatea fostului Colegiu.

La întrebarea privind data predării raportului pe perioada 13 martie 2000 - 31 mai 2002, nu cunosc data exactă a depunerii, dar îmi amintesc că a fost dezbătut de Comisiile juridice și de Comisiile pentru drepturile omului în cursul anului 2003, fiind și adoptat raportul de activitate în cauză.

La a treia întrebare, referitoare la plata indemnizației pe perioada absențelor, în perioada acoperită de rapoartele de activitate prezentate astăzi și, în speță, de întrebarea dumneavoastră, nu aveam calitatea de ordonator de credite, dar pot să vă asigur că toate actele contabile există și că ele au făcut obiectul verificării anuale de către Curtea de Conturi.

În privința întrebărilor domnului senator Vasilescu, dacă putem garanta că dosarele reprezintă situația reală de la 22 decembrie 1989, CNSAS răspunde de starea și integritatea dosarelor doar din momentul intrării lor în gestiunea CNSAS.

A doua întrebare viza viitoarea sau posibila modificare legislativă a modului de constituire a Colegiului. Depinde de Parlamentul României să decidă criteriile pe baza cărora se va face desemnarea membrilor Colegiului.

Domnul senator Petrescu a mai pus niște întrebări punctuale. La prima întrebare, în privința purtătorului de cuvânt al CNSAS, aș răspunde că CNSAS are o persoană din cadrul aparatului tehnic, desemnată ca purtător de cuvânt, și nicidecum pe cineva din afara instituției, iar chiria lunară care se plătește pentru sediul închiriat, în care funcționăm și astăzi, este de 86.790 RON.

Cam aceste întrebări le-am reținut.

Vă mulțumesc.

 

(În continuare, lucrările ședinței sunt conduse de domnul Nicolae Văcăroiu, președintele Senatului.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc domnului președinte Secașiu.

Stimați colegi, în conformitate cu prevederile Legii nr.187/1999, modificată prin Ordonanța de urgență nr.16/2006, Parlamentul ia act de prezentarea și dezbaterea acestor rapoarte.

Sigur că vom aștepta raportul pe 2005, când îl vom supune plenului și vom continua dezbaterile noastre.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti marți, 19 octombrie 2021, 8:50
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro