Plen
Ședința Senatului din 11 septembrie 2006
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.131/21-09-2006

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2006 > 11-09-2006 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 11 septembrie 2006

In memoriam - victimele atentatului terorist de la 11 septembrie 2001 din SUA.  

Ședința începe la ora 16.20.

Lucrările ședinței sunt conduse de domnul senator Alexandru Pereș, vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii senatori Mihai Ungheanu și Puskas Valentin Zoltan, secretari ai Senatului.

   

Domnul Alexandru Pereș:

Doamnelor și domnilor senatori, vă rog să poftiți în sală.

Declar deschisă ședința din 11 septembrie 2006. Ședința de astăzi este condusă de subsemnatul, în calitate de vicepreședinte al Senatului, asistat deocamdată de domnul Mihai Ungheanu... urmând ca... Scuzați-mă. Deci asistat de domnii senatori Mihai Ungheanu și Puskas Valentin Zoltan, secretari ai Senatului.

Stimați colegi, astăzi comemorăm 5 ani de la atentatele teroriste care au zguduit SUA la 11 septembrie 2001.

Vin cu rugămintea să păstrăm un moment de reculegere în memoria celor 3000 de victime, printre care s-au aflat, din nefericire, și cetățeni români. (Se păstrează un moment de reculegere.)

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, de la lucrările Senatului absentează motivat un număr de 23 colegi senatori: 7 colegi senatori sunt membri ai Guvernului, 12 sunt observatori la Parlamentul European, 2 colegi senatori sunt în delegație și 2 colegi în concediu medical.

Cvorumul de ședință este de 69 de parlamentari și îl vom vota atunci când trecem la dezbateri legislative.

 
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru.  

Programul de lucru al zilei de astăzi este:

Lucrări în plen până la orele 20.00, având înscrise în ordinea de zi:

  • Declarații politice, de la ora 16.20 la 17.30:
  • Dezbateri pe proiecte de lege de la 17.30 la 18.30;
  • De la 18.30 la 20.00, întrebări-interpelări, transmisia fiind realizată și la radio.

Programul de lucru, cum vă spuneam, și ordinea de zi o voi supune votului la ora 17.30 în momentul în care vom începe dezbaterea proiectelor de lege.

Declarații politice prezentate de domnii senatori:  

La primul punct, declarații politice.

Sunt înscriși 12 colegi senatori.

  Cristian Cucuian - Actele teroriste și combaterea lor.

Îl invit pe reprezentantul Grupului parlamentar al Alianței Dreptate și Adevăr - PNL-PD, domnul senator Cristian Cucuian.

Se pregătește domnul senator Sorin Oprescu, din partea Grupului parlamentar PSD.

   

Domnul Cristian Cucuian:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

S-a vorbit mult despre 11 septembrie 2001. S-a vorbit despre simboluri ale democrației, despre schimbarea lumii, despre declanșarea războiului împotriva terorismului.

S-a vorbit mult și s-a făcut, iată, după 5 ani, extrem de puțin. Au murit atunci 3000 de oameni, printre ei și români. Au mai murit de atunci, în urma altor zeci de acte teroriste sau în conflicte armate generate de această isterie mondială, alte câteva zeci de mii, printre ei, din nou, și români.

Comisia Uniunii Europene a ratificat strategia antiteroristă a Uniunii Europene, iar SUA au deblocat 200 milioane dolari pentru înființarea unui departament de criză cu obiectiv declarat: prinderea lui Osama Bin Laden.

Sunt din ce în ce mai multe voci care critică linia dură a administrației Bush. Sunt voci care spun că în acești 5 ani diplomația americană nu a reușit să izoleze mișcarea teroristă internațională.

Iată, după alegerea unui guvern democratic în Afganistan, proces calificat ca o mare victorie, atacurile talibanilor nu încetează.

Spre ce ne îndreptăm? O lume măcinată de conflicte, o lume în care frica va deveni principalul dușman al dezvoltării democratice? Răspunsul nu poate fi decât unul negativ.

Războiul împotriva terorismului nu va fi câștigat decât prin atitudine, frica trebuie învinsă! Un semnal pozitiv a fost dat pe aeroportul din Londra, acolo unde, în ciuda amenințărilor, oameni din toate semințiile au sfidat teama, și cu copii în brațe stăteau cuminți la cozi interminabile, treceau prin zeci de filtre ca să poată zbura peste ocean.

A fost, cred eu, un semn că frica poate fi învinsă. Astăzi, întreaga planetă comemorează victimele unei teribile grozăvii. Una dintre cele mai sfidătoare acțiuni împotriva condiției umane. Imagini transmise atunci cu avioane înfipte în cele două turnuri au tulburat și continuă să tulbure omenirea.

Indiferent câți ani vom comemora aceste imagini, vor rămâne mereu mai șocante în inimile noastre, ca și când evenimentele s-ar fi petrecut ieri.

După 11 septembrie 2001 a urmat un 11 martie însângerat în Spania. Apoi foarte multe, nepermis de multe alte acte teroriste care au acoperit, din păcate, arii foarte largi din Europa până în Asia sau Orientul Mijlociu.

Poate că ne aflăm la o mare răscruce. Poate că depășirea cu succes a acestei crize mondiale va permite dezvoltarea fără precedent a societății umane.

Poate că vom avea timpul și orgoliul să eradicăm foametea și sărăcia.

Nouă, ca români, nu ne este indiferentă nici strategia antiteroristă a Uniunii Europene, nici războiul condus de SUA împotriva lui Osama Bin Laden.

Suntem pregătiți să sprijinim proiectele internaționale de colaborare împotriva oricăror acțiuni de răsturnare a valorilor caracteristice condiției umane.

Progresele tehnice informaționale nu mai permit întoarcerea la stadiul tribal. Democrațiile avansate, fie că este vorba de europeni sau americani, propun un alt standard de viață și de societate, pe care ni le-am asumat. Nu mai putem și nici nu vrem să dăm înapoi.

Trebuie totuși să analizăm un aspect foarte important. Toate progresele de care vorbim ne-au ajutat să ne mișcăm mai repede, să primim mai multe informații. Ne-au ajutat să regândim noțiunile de timp și spațiu.

Dar, în același timp, ne-au însingurat, ne-au dus la o izolare comunicațională generală, la pierderea identității și a sensului de comunitate. Aici cred că suntem cu toții vinovați: și administrația americană și instituțiile Uniunii Europene sunt criticate că nu mai decid cu fața la cetățeni.

Același pericol apare și la nivelele naționale, inclusiv la noi. Agenda politică se depărtează prea mult de agenda cetățenilor. Acest lucru induce o stare de nervozitate, de lipsă de încredere în instituții, de nesiguranță, care nu fac decât să favorizeze mișcările grupărilor teroriste în tentativa lor de a răspândi teama ca pe o boală incurabilă.

Să ne plecăm capetele în semn de compasiune, în memoria celor dispăruți în fatidica zi de 11 septembrie 2001 și să strângem rândurile printr-o mai eficientă comunicare pentru instaurarea unei noi atitudini, pentru o lume care poate învinge frica, pentru un pământ al moderației unde fanatismul extremist trebuie să devină istorie! Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Sorin Oprescu - Ministrul Nicolăescu minte.

Îl invit la tribună pe reprezentantul Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Sorin Oprescu. Urmează domnul senator Aurel Ardelean, din partea Grupului parlamentar PRM. Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Sorin Oprescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, declarația politică se intitulează "Ministrul Nicolaescu minte". (discuții, râsete)

Referitor la recentele declarații ale ministrului sănătății publice legate de campaniile de vaccinare și achiziționare de vaccinuri realizate în ultima perioadă de Ministerul Sănătății Publice reflectă necunoașterea sau ignorarea problemelor înregistrate la nivelul întregii țări în acest domeniu.

Ne exprimăm nedumerirea legată de procedurile discrete de achiziție a vaccinurilor din programul național, întrucât anunțurile privind intenția de achiziții și procedurile de licitații lipsesc de pe site-ul licitații al instituției, vaccinul gripal fiind cel mai relevant exemplu.

Dacă în 2005, în plin pericol de gripă aviară ministerul a reușit performanța de a achiziționa, cu mare întârziere, doar 50% din cantitatea de vaccin gripal planificată de 2 milioane de doze, iată că în anul 2006 s-a achiziționat, într-o manieră, dubioasă, aproape 90% din cantitatea menționată.

De asemenea, "succesele deosebite în activitatea desfășurată" și economiile înregistrate la achiziția altor vaccinuri, nu sunt relevante în condițiile în care, în cursul acestui an s-au înregistrat mari restanțe la vaccinarea antipoliomielitică a copiilor.

De altfel, începând cu luna aprilie, direcțiile de sănătate publică județene au sesizat Ministerul Sănătății Publice de lipsa diferitelor tipuri de vaccinuri, cea mai gravă situație fiind la vaccinul antipoliomielitic care lipsea cu desăvârșire în mai multe județe.

Se ajunge în situația în care ministerul solicită transferul de vaccinuri de la un județ la altul și donații din partea UNICEF, procedură acceptată doar pentru țările puțin dezvoltate și, în nici un caz, acceptată la o candidată la Uniunea Europeană.

La începutul lunii iunie, DSP Vaslui recunoaște că de 2 luni copiii nu mai sunt vaccinați împotriva poliomielitei.

Bineînțeles că, acest management performant al programului de vaccinări a dus la realizarea de economii prin afectarea sănătății și siguranței copiilor. Deci este în continuare declarația politică deoarece este un atentat la sănătatea publică.

Oricum, este deosebit de îngrijorător faptul că 2006 este al doilea an consecutiv în care supravegherea eradicării poliomielitei în țara noastră a fost abandonată în ciuda semnalelor transmise de specialiști și instituții internaționale către Ministerul Sănătății Publice.

Aceste probleme, ministrul Nicolăescu nu le arată, dar în schimb nu pierde ocazia de a arunca în groapa cu lei pe stimabilul coleg de la Ministerul Educației și Cercetării, partener de guvernare, ca singur vinovat.

Acest lucru dovedește interesul meschin al liberalului pentru interesele proprii și nu pentru guvernarea în favoarea cetățeanului.

Referitor la situația în care se află școlile din România, îi amintim ministrului Nicolăescu că instituția pe care o conduce este, conform legii, autoritatea centrală în domeniul sănătății publice, având astfel atribuții permanente de coordonare și control, dar și obligația de a consilia pe tot parcursul acestui an a unităților școlare, astfel încât să se mențină condițiile igienico-sanitare corespunzătoare în bune condiții a procesului educațional. Vă mulțumesc. (aplauze la Grupul PSD)

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Aurel Ardelean - Situația învățământului preuniversitar și a desfășurării procesului de învățământ în școlile din țară, din punct de vedere didactic și igienico-sanitar.

Invit la microfon pe reprezentantul Grupului parlamentar PRM, domnul senator Aurel Ardelean. Urmează la cuvânt domnul senator Karoly Szabo.

   

Domnul Aurel Ardelean:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, declarația politică pe care vreau să o susțin astăzi în fața dumneavoastră, se referă la situația deschiderii anului de învățământ preuniversitar și a desfășurării procesului de învățământ în școlile din țară din punct de vedere didactic și igienico-sanitar.

Cu toții cunoaștem, stimați colegi, faptul că în acest moment aproape jumătate din școli nu au primit avize sanitare pentru funcționare. Ceea ce este și mai îngrijorător este faptul că atât ministrul sănătății, cât și cel al educației, au apărut în mass-media cu declarații contradictorii.

Vă mărturisesc că, în calitatea mea de dascăl, mă preocupă în mod deosebit acest aspect. Marea majoritate a școlilor care sunt în astfel de situații sunt situate în mediul rural.

Sunt preocupat, în mod special, pentru acest eveniment. Și anume: ce a reușit guvernul să întreprindă pentru a remedia situația?

În județul Arad, conform rapoartelor înaintate de către Prefectura Arad, circa 40% din totalul școlilor au deficiențe în domeniul sanitar, în special grupurile sanitare, dar și punctele medicale de asistență sanitară a căror dotare este depășită.

Personalul medical nu dispune de mijloace eficiente de acordare a asistenței medicale ce trebuie acordată elevilor.

Ceasul integrării europene se apropie, la care visăm să aderăm de ani buni, iar în acest moment nu sunt permise astfel de erori într-un sistem cum este cel de învățământ.

România nu poate intra în Uniunea Europeană cu școli din lumea a III-a, mai ales că în Capitala României există 23 de licee și școli care nu au primit autorizație de funcționare, un grav handicap al sistemului de învățământ în momentul de față. (discuții)

Nu știu ce anume s-a întreprins de către guvern în această direcție, dar cred că inexistența avizelor medicale de funcționare este o mare eroare a Ministerului Educației.

Nu trebuie doar să ne orientăm după faptul că pot să apară epidemii. Până acum am fost feriți de așa ceva, dar mulți elevi au contactat o formă sau alta de boli, fie hepatice, fie digestive, fie de piele. Despre așa ceva nu ne place să vorbim.

Dar, din datele publicate de Autoritatea Sanitară a județului Iași, în 335 de unități de învățământ din județ, copiii beau apă direct din fântână, iar în 344 de unități de învățământ elevii își fac nevoile în fose sau gropi simple. Toaletele improvizate nu sunt corespunzătoare din punct de vedere medical.

Autoritatea de Sănătate publică Vrancea, potrivit informațiilor furnizate, numai pentru 88 de școli a dat autorizație de funcționare, din cele peste 600 unități de învățământ. În județul Brăila, din 366 de unități au autorizație de funcționare definitivă doar 88 de unități.

Doamnelor și domnilor, având în vedere aceste date, solicit în mod public reprezentanților guvernului să prezinte în fața Parlamentului țării situația concretă și, totodată, să ofere și soluții pentru remedierea acestor deficiențe nu prin vorbe, ci prin fapte.

Vă mulțumesc. (aplauze)

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Szabo Karoly-Ferenc - Atitudinea și afirmațiile ministrului justiției, Monica Macovei, în ședința Comisiei pentru politică externă a Parlamentului European.

Îl invit la microfon pe reprezentantul Grupului parlamentar UDMR, domnul senator Szabo Karoly.

Urmează la cuvânt domnul senator Apostol Neculai.

   

Domnul Szabo Karoly Ferenc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

În 11 septembrie toată lumea comemorează tragicele evenimente care au avut loc la New York.

Și o fac și eu, dar într-o manieră mai prescurtată, în sensul că, încercând, într-o analiză cât de cât concentrată, să apreciem evoluțiile de după atacurile de la 11 septembrie, putem observa că lumea a evoluat într-un mod negativ și că tocmai acele elemente care oferă substanță și putere democrației constituționale sunt, de multe ori, puse în pericol, sub presiunea nevoii de a lupta împotriva terorismului, iar cu alte analize, cu alte mijloace, am putea spune că nu numai.

Totuși, este cazul să vorbesc despre un alt eveniment, de la care se împlinesc numai 9 luni. În 15 decembrie 2005, la ședința Comisiei pentru politică externă a Parlamentului European, care a avut loc la Strasbourg, unde au participat două doamne ministru din România și un numeros public, compus din europarlamentari și euroobservatori, doamna ministru al justiției din România a făcut o afirmație care a șocat asistența.

Domnia-sa a afirmat - citez: "În termen de trei luni vom prezenta cinci cazuri de corupție la nivel înalt în România".

Am încheiat citatul. Desigur, a fost un expozeu foarte documentat, foarte detaliat și foarte inteligent prezentat. Dar această afirmație a șocat auditoriul de acolo, pentru că se pune întrebarea: de unde a știut doamna ministru că va putea prezenta 5 cazuri și că în 3 luni va putea să o facă? Dacă am fi la ora de întrebări și răspunsuri, aș pune întrebarea - la nouă luni, nu la trei luni: care sunt acelea 5 și de ce 5 și nu 13, și nu 18?

Sigur, aici se pot pune și întrebări și este cazul să o fac. Oare, are asta vreo legătură cu faptul că Parlamentul, în general, și parlamentarii, în mod individual, își permit să amendeze proiecte de lege care pun în grav pericol democrația din România, atâta câtă este e? Și este. Faptul că noi suntem aici și că putem să facem acest lucru trebuie păstrat.

Tot așa, extrem de grav este faptul că se încearcă și chiar se reușește - asta e o lacună a Parlamentului, care așa a lăsat să fie Constituția - deci, se reușește modificarea unor legi fundamentale din domeniul sistemului judiciar, prin ordonanțe de urgență, ordonanțe de urgență strecurate sub nasul miniștrilor, în ultima clipă și care, apoi, își fac efectul, până când ele ajung să fie, totuși, trecute prin malaxorul comisiilor și al plenului Parlamentului, acolo unde cei care reprezintă electoratul, cetățenii țării și exercită puterea, în numele și în favoarea lor, încearcă să oprească astfel de tendințe, care sunt inacceptabile și inadmisibile în anul 2006, nu numai în țara noastră, dar nicăieri pe glob.

Din cauza aceasta, aș aprecia și încerc să vă sensibilizez, onorați colegi, să apreciați și domniile-voastre gestul unui ministru din România, care face aprecieri față de comisarii pe diferite probleme ai Uniunii Europene, deci miniștrii Guvernului Europei, cum am spune, în legătură cu o anumită ostilitate care s-ar manifesta față de demersurile lor, în cadrul Parlamentului European, ca și când, din aceasta, s-ar putea trimite semnale adecvate, s-ar putea pune hamul pe acești parlamentari recalcitranți, care își permit să aibă obiecțiuni la incompatibilități, mergând până la rude de gradul IV în consiliul local al unei comune, în legătură cu administrarea treburilor locale, și nu sunt dispuși să accepte aberații în textele de lege. Nu sunt dispuși nici să accepte ca cineva, fără nici un fel de hotărâre judecătorească, să se poată imixtiona, să se interfereze în viața particulară a unui cetățean, chiar dacă el este demnitar. Toți suntem egali în fața legii, pentru că aceasta este cea mai mare cucerire a democrației. Atunci, în aceeași măsură, să fie valabilă pentru toți procedura în legătură cu investigarea unor cazuri care țin de corupție sau de alt fel de criminalitate. Dar nu, noi, aici, vrem să construim o altă instituție judecătorească, în afara aceleia care există și funcționează. Nu știu!?

Desigur, revenind la chestiunea cu convingerile comisarilor europeni, deci ai membrilor Executivului de la Bruxelles, nu sunt sigur că aceste persoane vor fi sensibilizate în legătură cu importanța numirii, neapărat, de către ministrul justiției a procurorilor, și nu de către președintele republicii, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.

Nu-i așa!? Așa se poate asigura depolitizarea, spun unii. Asta este iarăși o ciudățenie la care trebuie să asistăm, nu numai să asistăm, dar și să participăm, și ni se sugerează chiar ideea că ar fi pusă în pericol integrarea... mă rog, aderarea României la Uniunea Europeană, acesta este cuvântul - integrarea vine ea mai târziu, să sperăm, primul pas este aderarea - dacă nu va fi așa procedura de numire în funcție a procurorilor care investighează diverse cazuri, printre altele, și cazurile de corupție în rândurile demnitarilor și a funcționarilor publici.

Eu am vrut să vă invit să reflectați asupra acestor chestiuni legate de propriul nostru viitor ca parlamentari, nu ca persoane, ci ca instituție fundamentală a democrației, și de viitorul administrației centrale și locale, în legătură cu nevoia, recunoscută de către toți, de a restrânge corupția, de a lupta împotriva ei.

Vă mulțumesc. (aplauze)

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule senator.

 
  Neculai Apostol - Necesitatea dezbaterii publice a unor teme prioritare pentru cetățenii țării.

Îl invit la tribună pe domnul senator Apostol Neculai.

Urmează la cuvânt, din partea Grupului parlamentar Dreptate și Adevăr PNL-PD, domnul senator Constantin Dumitru.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Neculai Apostol:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

În această declarație politică, supun atenției dumneavoastră necesitatea dezbaterii unor teme reale, de mare actualitate pentru interesul opiniei publice. Fără a mai necesita argumente suplimentare că dezbaterea publică pare a fi dominată, astăzi, de teme foarte importante în planul resurecției morale, dar lipsite de o prioritate existențială imediată, din punctul de vedere al opiniei publice.

În linii mari, pare a fi finalizată problema privatizării. Urmează momentul oficial al începerii procesului de integrare europeană și, mai ales, perioada post-integrare.

Ca senator independent, consider că am obligația de a angaja un semnal de alarmă asupra necesității de a aborda în dezbatere publică o serie de teme de reală prioritate pentru toți cetățenii țării, teme care, asumate responsabil și abordate inteligent, pot determina o bună guvernare, o dezvoltare economică reală și, implicit, o redresare efectivă a nivelului de trai al populației, scopul nostru esențial, fie că aparținem corpului de parlamentari, diverselor partide politice, administrației locale, mediului de afaceri sau chiar mass-media.

Dragi colegi,

În primul rând, consider că atât la nivel național, regional și județean este necesară asumarea unei strategii de dezvoltare economică și socială pe termen mediu și lung, asupra căreia să se pronunțe și pe care să și-o asume întregul spectru politic, astfel încât să nu o tot luăm mereu de la capăt, din patru în patru ani, la fiecare nou ciclu electoral.

Cel puțin declarativ, toate formațiunile politice doresc același bine acestui neam și țării, diferențele fiind de traseu și de costuri, încât, dincolo de orgolii, asumarea unor astfel de strategii nu ar trebui să ridice mari probleme.

O astfel de strategie de dezvoltare trebuie să plece de la recunoașterea sinceră a stării de fapt, de la diagnosticarea realistă a domeniilor care mai funcționează, care au perspectivă și loc în piață, de la oportunitățile reale pe care le putem fructifica și dezvolta.

Doar pe fondul acestor strategii coerente pot fi elaborate proiecte de succes. Astfel de strategii și proiecte ne vor permite să atragem, să absorbim și să folosim inteligent fondurile structurale post-aderare.

Fiindu-ne clare direcțiile în care să ne propunem dezvoltarea, putem încerca, etapizat, să reducem treptat din decalajele dintre noi și Uniunea Europeană.

Dragi colegi, o altă temă pe care o supun atenției dumneavoastră...

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Domnule senator, am rugămintea să încercați să terminați.

 
   

Domnul Neculai Apostol:

Poftim?

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Timpul dumneavoastră a expirat. Aveți 2 minute. Vă rog frumos.

 
   

Domnul Neculai Apostol:

Să prezint data viitoare a doua temă.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Încercați, totuși, să încheiați. Vă rog frumos!

 
   

Domnul Neculai Apostol:

O a doua temă, pe care aș dori s-o supun atenției domniilor-voastre, cât și propunerii dezbaterii publice, este punerea în practică efectivă a descentralizării atât între autoritatea centrală și cea județeană, cât și între cea județeană și administrația fiecărei localități, pentru că realitatea fiecărei entități administrative este cel mai bine resimțită la nivel local, cu toate specificitățile aferente.

Dacă vom continua să tot așteptăm indicații prețioase de la centru, de unde realitățile se văd, de prea multe ori, distorsionat, și nu responsabilizăm autoritățile județene și locale, pierdem timp, resurse și oportunități.

Descentralizarea reală este o necesitate, fie și pentru că doar astfel administrația, politicul, chiar și mass-media se apropie de cetățean și de problemele sale reale, vin în întâmpinarea acestuia, încercând să-i ofere soluții și răspunsuri la durerile și nevoile sale concrete.

Or, acum, asistăm la un proces straniu și periculos, prin care, în locul aplicării unei descentralizări reale, măcar până la nivelul de regiuni de dezvoltare și județe, parcurgem, din contră, o perioadă de supercentralizare, prin crearea la nivel de ministere a așa-numitor autorități de management pentru implementarea în teritoriu a politicilor guvernamentale, a programelor, de prea multe ori încropite heirupist.

O să mă limitez. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc pentru înțelegere, domnule senator.

 
  Constantin Dumitru - Aderarea României la U.E. și pregătirile pentru Raportul de țară din septembrie a.c.

Îl invit la tribună pe domnul senator Constantin Dumitru.

Urmează la cuvânt domnul senator Ioan Chelaru, din partea Grupului parlamentar PSD.

   

Domnul Constantin Dumitru:

Stimați colegi,

Ne mai despart doar câteva săptămâni până la publicarea de către Comisia Europeană a raportului de țară privind România. Așa cum știm cu toții, va fi cea mai importantă evaluare înaintea aderării la Uniunea Europeană, pe care o dorim să fie la 1 ianuarie 2007.

Momentul 1 ianuarie 2007 va marca, fără îndoială, încheierea unei epoci în politica românească, o perioadă de tranziție nu lipsită de sincope, dar pe care o dorim cât mai grabnic încheiată.

Sigur, umbrele trecutului ne mai urmăresc. Aflăm, cu consternare, că unii campioni ai democrației după 1989, fie ei oameni politici importanți, oameni de cultură sau ierarhi ai bisericii, au fost slujitori credincioși ai fostei securități.

Constatăm, cu mâhnire, că marii corupți, cei care au dat tunuri economiei românești, nu suportă, încă, rigorile legii, pe măsura faptelor.

De 16 ani susținem necesitatea ca marii beneficiari ai fostului regim comunist să părăsească funcțiile pe care încă le ocupă în instituțiile importante ale statului, astfel încât să putem intra în Uniunea Europeană cu o echipă de oameni noi, profesioniști, necompromiși, deschiși, într-adevăr, spre interes național.

Stimați colegi, chiar dacă mă veți contrazice, eu consider că este în interesul național să ne rezolvăm problemele cu trecutul, să ne concentrăm întreaga energie spre viitor. Și chiar dacă procesul de deconspirare a fostei securități este un subiect incomod pentru unii, consider că această acțiune este importantă și poate avea consecințe pozitive în consolidarea democrației românești.

Stimați colegi,

Nu doresc să închei declarația mea politică de astăzi fără a remarca faptul că, potrivit unui studiu al Băncii Mondiale, România se plasează pe locul doi în clasamentul mondial al statelor cu cele mai bune performanțe în privința reformelor în perioada 2005 - 2006.

Este, fără îndoială, meritul actualului Guvern, care a susținut cu fermitate adoptarea unor măsuri menite să accelereze dezvoltarea mediului de afaceri.

Studiul amintit remarcă progresele înregistrate de țara noastră în domeniile acordării licențelor, forței de muncă, obținerii de împrumuturi pentru investiții, protecția investițiilor, comerț exterior, ca și în implementarea procedurilor de faliment.

Evident, astfel de studii pot fi privite cu rezervă. Ele reflectă totuși un fapt de netăgăduit. Acela că suntem pe drumul cel bun, chiar dacă efectele reale ale reformelor se vor face simțite în câțiva ani.

În încheiere, doresc să-mi exprim speranța că rezolvarea problemei aderării la Uniunea Europeană va însemna înainte de toate intrarea României în normalitate.

Vă mulțumesc. (aplauze)

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Ioan Chelaru - Trecutul ca drog.

Invit la tribuă pe domnul senator Ioan Chelaru și se pregătește domnul senator Viorel Arion, din partea Grupului parlamentar al Alianței Dreptate și Adevăr PNL-PD.

   

Domnul Ioan Chelaru:

Stimați colegi,

Distins Senat,

Orice tip de abuz, fizic, moral sau mediatic îmi displace structural. Problema informatorilor Securității a devenit pentru percepția publică ceva indefinit, tentacular, imprevizibil, animat, ceva care nu se mai termină.

Încerc prin această intervenție, pe care am intitulat-o, cred, sugestiv, "Trecutul ca drog", să transmit un mesaj nu doar actualei puteri, dar, în special, presei.

Puterii, un mesaj de atitudine pentru că a convins îndeajuns că nu i se poate cere conștiință, iar presei un real mesaj de conștiință pentru că reprezintă, poate, cea mai influentă putere în stat și ar trebui să nu se angajeze politic, mai mult, chiar, nu ar trebui măcar să se lase fentată politic.

Eu spun, și cer, și sunt de acord, ca întreaga arhivă a fostei Securități sau lista completă a informatorilor ei să fie accesibilă pe INTERNET. Am avea, în felul acesta, cu toții, politicieni, ziariști sau simpli cetățeni, accesul cu adevărat liber la informație. Și am căpăta, în sfârșit, curajul de a deveni pozitivi. Am ști cum stăm și am putea socoti, în sfârșit, procesul comunismului încheiat, măcar în unul din aspectele sale cele mai dureroase. Securitatea și Poliția ei secretă. Ne pregătim pentru Europa sau ne bălăcim continuu prin beznele unui trecut imposibil de elucidat.

Dacă avem ceva, într-adevăr, de făcut, atunci să arătăm cuvenita cinstire și respectul celor care au făcut o opoziție directă sistemului comunist. Noi, ceilalți am fost acceptați fără eroisme și dacă vreunii dintre noi au avut neplăceri cu Securitatea, asta nu ne creează aură de sfinți. Nu era normal să ai necazuri într-un stat baza pe opresiune. Sunt de acord că vinovații trebuie demascați, dar asta avem de făcut chiar în fiecare zi?!

Și acum, dacă îmi permiteți, revin la ceea ce am anunțat anterior. Acest mesaj se adresează puterii și presei, dar, în mod distinct.

Iată ce spun puterii?

Domnilor colegi, prostia politică la noi capătă diferite forme. Este o mare dandana să vă imaginați că oamenii chiar nu știu ceea ce faceți. Adevăratele victime ale Securității nu mai sunt mâhnite de mult, dar nici nu pot fi orbite de politica prafului în ochi. Faceți politica derutei prin intermediul presei, ca să nu mai vadă lumea ceea ce faceți, de fapt, la vârf și în teritoriu. Oamenii înțeleg însă și asta ar trebui să vă scutească de efortul de a fi caraghioși, mereu cu scrisorica în mânecă, pisici la pânda lacomă a altui scandal care să vă profite.

În ceea ce mă privește, sunt liber să gândesc orice.

De unde preferința asta pentru trecut la actuala putere? Dați cinstea pe rușine, domnilor! Pentru că, în realitate, ceea ce ajunge să nu vă convină sau vă incomodează trebuie să cadă. Să fie excomunicat, să abjure de la viața publică. Or, aceasta nu este proces de conștiință al comunismului, este mazilire jalnic camuflată. Este prea deocheat tot circul acesta regizat de președintele țării pentru a nu sări în ochi. Cu cât e lumea în țară mai necăjită și mai disperată, cu atât mai de seamă este capul care trebuie obligatoriu să cadă. Oare, la iarnă, când toate costurile vieții se vor dubla, va cădea Guvernul? Ar fi, barem, un circ pe cinste.

Numai că Dumnezeu nu s-a mutat la Cotroceni și nici la Palatul Victoria! A plătit el Cezar pentru greșeala de a fi crezut că poate avea control asupra republicii, darămite alții!

Și, acum, câteva cuvinte pe care aș vrea să le adresez presei.

Doamnelor și domnilor ziariști,

Încep să cred, pe zi ce trece, cu adevărat, că sunteți cea mai influentă putere în stat. Cu toții, individ cu individ, oameni tineri sau oameni cu experiență, oameni care au ambiția primatului de știre, orgoliul exclusivității. Metoda scandalului de prim rang strică mereu și bulversează ecranul corect al realității. Cui faceți dumneavoastră, de fapt, jocul?

Vă rog să-mi acordați un minut, pentru a cita din corespondența unui elector al meu din teritoriu.

Citez: "Când vom avea o presă adevărată, domnule senator? Văd inflația derizoriului și excesului de negativitate pentru fiecare ziar național sau local și la fiecare post TV. Presa face hazna din amărâta noastră realitate. Aflăm neîncetat, prea multe vești proaste, prea multe scandaluri regizate, prea se abuzează de bunăvoința noastră, ca să nu sfârșim în stupoare și dezgust. Unii dintre noi nu au neapărat preferință pentru vești proaste. Diferența dintre bine și rău devine nesigură prin abuzul de negativitate. Judecata publică își pierde din acuitate. Și asta este foarte grav. Decât să-mi câștig pâinea ca ziarist într-o cultură media ca cea care se promovează acum, aș prefera să mă ocup cu altceva". Și acesta, gândiți-vă că este cuvântul unui cititor din presă.

Doamnelor și domnilor din media românească,

Presa trebuie să rămână în perpetuă neutralitate activă. Nu aveți voie să faceți jocul nimănui, altfel veți înceta să fiți un pericol real și descurajant pentru oricine calcă regulile democrației. Și țara asta a optat de curând pentru democrație.

Așadar, fiți vigilenți.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Viorel Arion - Scurtă analiză a evoluției instituționale a aparatului guvernamental în perioada 1996-2006.

Invit la tribună pe domnul senator Viorel Arion și se pregătește doamna senator Silvia Adriana Țicău, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social-Democrat.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Viorel Arion:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Am să vă supun atenției o scurtă analiză a evoluției instituționale a aparatului guvernamental, între 1996 și 2006.

Mă voi referi aici la un raport comparativ realizat de Institutul PRO privind actele Executivului emise în timpul guvernărilor CDR, PSD și ale Coaliției guvernamentale formată din Alianța PNL - PD, UDMR și Partidul Conservator.

Nu voi face un elogiu actualei puteri, ci o scurtă incursiune obiectivă asupra eficienței decizionale a principalelor hotărâri de Guvern.

Așa cum se prezintă în raportul Institutului PRO, realizat pe august-septembrie 2006, instrumentul hotărârilor de Guvern a devenit tot mai utilizat de către toate guvernele care s-au succedat din 1996 până în prezent. Astfel, dacă în primul an și jumătate al guvernării CDR s-au emis un număr de 1.243 de hotărâri de Guvern, în același interval de timp, pentru guvernarea PSD, numărul acestor acte normative a crescut la 1.959, iar în timpul guvernării Alianței, împreună cu UDMR și Partidul Conservator, s-a depășit cifra de 2.600 de hotărâri.

În general, nu contează numărul actelor emise de respectivele guvernări, ci importanța dată de domeniul pentru care s-au realizat aceste decizii. Se poate observa că, dacă atenția guvernării CDR a fost pe zona administrativă cu un impact scăzut în rândul opiniei publice, PSD s-a orientat pe zona afacerilor externe și pe economie, în speranța obținerii de capital electoral, în timp ce Alianța PNL-PD, împreună cu UDMR și Partidul Conservator, se orientează în guvernarea sa pe emiterea de acte pragmatice necesare pregătirii integrării europene, acordând o mai mare atenție domeniilor transportului, infrastructurii și agriculturii.

Surprinzător pentru imaginea generală, numărul hotărârilor de guvern, în domeniul protecției sociale, emise de actuala guvernare este în creștere, comparativ cu regimul Năstase. Chiar dacă se vorbește peste tot de o guvernare de dreapta, atenția pentru cei care au suferit de pe urma inundațiilor și alte calamități naturale, a gripei aviare sau alte pericole sociale este mai importantă pentru Guvernul Tăriceanu decât pentru alte guvernări, așa cum rezultă din hotărârile luate.

În zona educației, raportul Institutului PRO prezintă preocupări diferite pentru cele trei guvernări. Cele mai importante hotărâri de Guvern se pare că au fost elaborate în timpul guvernării CDR care, prin forma și esența lor, sunt similare cu cele ale actualului Executiv, cum ar fi cele privind încercările de reformare ale învățământului românesc preuniversitar și universitar sau emiterea unui număr important de hotărâri de Guvern la finalul de an școlar și în perioadele de pregătire ale acestuia.

Stimați colegi,

Prin această scurtă prezentare se poate observa că actuala putere, cu relele și cu bunele sale, spre deosebire de cele precedente, încearcă să traseze metodele de reformare instituțională a societății românești. Nereușitele, scandalurile politice de blocare a acestor măsuri evidențiază în schimb capacitatea de neadaptare la aceste decizii guvernamentale a diverșilor actori politici, grupuri de presiune sau formatori de opinie socială care pierd controlul asupra deținerii unor sectoare publice - învățământ, transport, energie electrică - ce le oferă avantaje personale.

Sperăm că integrarea europeană va impune schimbarea acestor mentalități și eliminarea unor hegemonii din diverse zone ale economiei și societății românești.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Silvia Adriana Țicău - Despre pensii și pensionari.

Invit la tribună pe doamna senator Silvia Adriana Țicău și se pregătește doamna senator Viorica Moisuc, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

Aveți cuvântul, doamna senator.

   

Doamna Silvia Adriana Țicău:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

La sfârșitul trimestrului al doilea al anului 2006, numărul mediu al pensionarilor din România era de 5,8 milioane.

Dintre aceștia, 4,6 milioane provin din sistemul asigurărilor sociale de stat, având o pensie medie de 303 lei, iar un milion de pensionari provin din sistemul asigurărilor sociale pentru agricultori și au o pensie medie de 113 lei.

Având în vedere că pensia medie pe țară, la sfârșitul lunii iunie 2006, era de 290 RON și că salariul mediu nominal net este de 842 lei, rezultă că pensia medie reprezintă 31% din salariul mediu nominal net.

În județul Galați, la sfârșitul lunii iunie 2006, existau 147.500 de pensionari, iar pensia medie a acestora este de 318 lei.

Cum își desfășoară acești pensionari viața timp de o lună, care sunt cheltuielile principale ale acestora, care este valoarea coșului zilnic pentru un pensionar, cât cheltuiește un pensionar pe medicamente? Suntem în luna septembrie și lunile reci de iarnă se apropie. În condițiile în care, în luna februarie a acestui an, în municipiul Galați, costurile medii ale întreținerii pentru două persoane sunt - pentru un apartament cu o cameră - 175 lei, pentru un apartament cu două camere - 239 lei, pentru un apartament cu trei camere - 357 lei, iată că, pentru o familie formată din doi pensionari care locuiesc într-un apartament cu trei camere, costul întreținerii depășește valoarea pensiei medie.

Populația României, ca și populația din Uniunea Europeană, îmbătrânește. Confruntate cu schimbări demografice importante, statele membre ale Uniunii Europene au implementat măsuri pentru a îmbunătăți sistemul asigurărilor sociale. Cele mai multe țări care au reformat sistemul asigurărilor sociale au optat parțial sau integral pentru un sistem complementar prin capitalizare.

În Suedia, există două regimuri publice obligatorii. Unul, prin repartiție, și un sistem de capitalizare bazat pe o contribuție lunară de 2,5%. Reforma sistemului asigurărilor sociale din Germania a diminuat cotizația vărsată la sistemul public de pensii și a introdus un regim complementar prin capitalizare, facultativ și individual.

În Germania, reforma sistemului de asigurări sociale, începută în 2001, permite angajaților să beneficieze de un complement de pensie prin capitalizare care poate ajunge până la 4% din salariul mediu în 2008.

Începând cu 1986, Regatul Unit al Marii Britanii a implementat regimul de bază al pensiilor care a fost complementat de un sistem obligatoriu ce permite angajatului să opteze între un fond de pensii și un regim complementar public, garantând o pensie complementară egală cu 20 % din salariul mediu.

Statele scandinave Irlanda, Spania, Portugalia și Franța au creat un fond de rezervă pentru pensii ce va permite până în 2040 plata pensiilor celor ce se află acum în câmpul muncii.

În Suedia și Finlanda, pe lângă regimul de bază și regimul complementar există pensia minimă acordată doar celor cu venituri mici pentru a le garanta un trai decent.

Stimați colegi,

Sistemul asigurărilor sociale este un sistem bazat pe solidaritate între generații.

Pensionarii de astăzi din România care au plătit timp de o viață taxe și impozite au o viață grea, întreținerea e împovărătoare, medicamentele sunt scumpe, gazele naturale, transportul pe calea ferată și serviciile de apă, canal și salubrizare s-au scumpit.

Indexarea trimestrială a pensiilor, în raport cu inflația nu s-a mai realizat, deși valoarea coșului zilnic s-a mărit, pentru analize medicale gratuite sau o operație de ochi unii pensionari sunt amânați luni de zile.

La sfârșitul lunii iunie 2006 salariul minim brut pe țară garantat în plată era de 330 lei, valoare ce depășește pensia medie lunară provenită din sistemul asigurărilor sociale de stat care este de 303 lei și este de trei ori mai mare decât pensia medie lunară provenită din sistemul asigurărilor sociale a agricultorilor care este de 113 lei.

Stimați colegi și stimate colege,

Sistemul asigurărilor sociale este un sistem bazat pe solidaritate între generații.

Dacă dorim o Românie modernă, o Românie europeană trebuie să avem un model social modern.

Consider că toate partidele politice parlamentare și, mai ales comisiile de specialitate din Parlament împreună cu alte instituții ale statului ar trebui să se aplece mai mult asupra problemelor pensionarilor și să găsească o soluție pentru a asigura un trai decent celor care au ajuns la a treia tinerețe.

Soluții la problemele pensionarilor nu trebuie să vizeze doar valoarea pensiei lunare nete ci, mai ales, puterea ei de cumpărare care, în continuare, este inferioară celei din 1989.

Mulțumesc. (Aplauze)

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, doamna senator.

 
  Viorica Moisuc - Adevărurile dureroase ale istoriei naționale - septembrie 1940.

Invit la tribună pe doamna Viorica Moisuc, urmează să ia cuvântul domnul Mircea Mereuță din partea Grupului parlamentar Dreptate și Adevăr PNL-PD.

Aveți cuvântul, doamna senator.

   

Doamna Viorica Moisuc:

Mulțumesc, domnule președinte.

Luna septembrie are o încărcătură dureroasă aparte pentru multe popoare și națiuni.

În 1938, la 30 septembrie, a fost ciopârțită Cehoslovacia în urma dictatului impus acestei țări prin înțelegerile semnate la Munchen de Hitler, Mussolini, Deladie și Chamberlain.

Un an mai târziu, la 1 și 17 septembrie 1939, Polonia cădea sub loviturile mașinii de război naziste și rusești declanșate prin înțelegerile secrete germano-sovietice.

După un alt an, și tot în septembrie, România culegea roadele dezastrului ce i-l pregătise Germania și URSS prin tratatul secret din 23 august 1939.

După Basarabia și Nordul Bucovinei venise rândul Nord-Vestului Ardealului.

În anii din urmă, marea națiune americană a îndurat acel 11 septembrie ale cărui victime strigă încă după dreptate.

Popoarele își cinstesc martirii, nu uită omagierea lor niciodată, poate că cel mai bun exemplu îl oferă evreii care au dat un mare tribut de sânge și suferință, pe care, în adevăr, nimeni nu trebuie să-l uite.

Nu același lucru, din păcate putem să-l spunem despre români, despre acest lucru doresc să vorbesc astăzi de la această înaltă tribună.

De o bună bucată de vreme în goana după "căutarea adevărului" din dosarele prăfuite ale securității uităm sau ne facem că uităm adevărurile dureroase ale istoriei noastre naționale.

S-au edificat și se finanțează cu bani grei de la buget institute care studiază crimele comunismului, Holocaustul evreilor, dramele emigrației și așa mai departe.

Or fi bune pentru cine or fi bune, însă tragedia românilor căzuți sub stăpâniri străine, deznaționalizările, deportările, jafurile, pogromurile, schingiuirile, teroarea sub cele mai odioase forme, asasinatele sau, mai exact, genocidul, toate acestea petrecute în anii celui de-al doilea Război Mondial și în anii ce au urmat, nu au constituit și nu constituie probleme demne de a fi luate în seamă în ultimii 16 ani.

Ca trasă la indigo se manifestă azi mentalitatea din perioada comunistă, să nu vorbim despre "X" problemă, ca să nu-l deranjăm pe "X" vecin.

Ca istoric și ca senator, reprezentând un partid ce-și trage seva din filonul național, consider că și din acest punct de vedere avem de-a face cu o situație aberantă și condamnabilă pentru prezent și pentru viitor.

De aceea, doresc să vă amintesc că astăzi, după 66 ani, ziua de 9 septembrie 1940 și cele ce i-au urmat, când asupra românilor din comuna Trăsnea, din județul Sălaj, s-a abătut furia ocupanților hortiști. Atunci, la 9 septembrie 1940, au fost masacrați 87 români, dintre care 10 copii, unii nenăscuți.

În noaptea de 13 spre 14 septembrie, în comuna învecinată Ip, 157 de oameni, copii, femei, bărbați au fost măcelăriți și aruncați într-o groapă comună.

În zilele negre ale lui septembrie 1940, au fost uciși numai în județul Sălaj 450 oameni, majoritatea români, dar și evrei, și slovaci.

A fost un genocid atunci, în septembrie 1940, în cele 11 județe din Nord - Vestul Transilvaniei, teritoriu locuit în majoritate de români, maghiarii situându-se în jurul procentului de 37%, teritoriu pe care Germania lui Hitler și Italia lui Mussolini l-au oferit aliatei lor Ungaria hortystă, prin așa-zisul Arbitraj de la Viena, în fapt, unul dintre cele mai odioase dictate impuse unui stat total izolat și prins în cleștele germano-sovietic.

Vă invit, doamnelor și domnilor senatori, ca azi, după 66 ani de la acele cumplite masacre, să omagiem, măcar printr-un moment de reculegere memoria victimelor de la Trăsnea, Ip, Sărmaș și Moisei.

(Se păstrează un moment de reculegere)

Vă mulțumesc.

Vă mai informez, în aceste triste momente că în manualele de Istorie a Românilor aflate în uz în școlile din România nu se pomenește nici un cuvânt despre pătimirile românilor din Basarabia și Nordul Bucovinei, din Ținutul Herța, din Nord-Vestul Ardealului.

De altfel, așa cum de ani de zile spun, Istoria Românilor, așa cum se predă azi în școli este o mistificare, o rușine națională, este o politizare cum nu a fost poate decât în anii 1950.

Ce se întâmplă la noi nu se întâmplă în nici una dintre statele foste socialiste care își păstrează nealterată istoria națională.

De ce la noi este altfel?

Probabil pentru că se vrea spălarea creierului copiilor de tot ceea ce înseamnă adevăr istoric, valori naționale, tradiții.

Ce punem, însă în loc? Internaționalismul proletar întors pe dos?

Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, doamna senator.

 
  Mircea Mereuță - Regimul neosecurist.

Invit la tribună pe domnul senator Mircea Mereuță, urmează să ia cuvântul domnul senator Aurel Gabriel Simionescu, din partea Grupului parlamentar PSD.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Mircea Mereuță:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Evoluția vieții politice românești din ultima perioadă ne duce cu ideea că societatea românească a fost supusă și este în continuare unui sistem social-economic și juridico-politic care se credea demult apus, regimul neo-securist.

Nu am vrut să fac o declarație pe această temă, dacă nu s-ar fi observat din scandalul dosarelor câți demnitari importanți au fost colaboratori sau au făcut parte din structurile securisto-comuniste ale statului român.

Analizând acest fapt putem deduce că de 16 ani încoace toate crizele economico-sociale, scăderea nivelului de trai, tranziția nesfârșită a economiei românești, decăderea industriei și comerțului național au ca bază ansamblul relațiilor și ierarhiilor din structurile statului ale ofițerilor și colaboratorilor fostei poliții politice aparținând regimului totalitar.

Activitatea acestor persoane a continuat după decembrie 1989 într-o altă formulă politică, dar perpetuându-și stilul și modul de acțiune tipic activiștilor de partid.

Având în mână avuția țării, acești indivizi au știut ce să fure, cum să manipuleze opinia publică în interesul personal, ce anume să folosească din economia strategică românească, altfel spus au creat un fel de management al hoției.

Pornind de la acest mod de acțiune, după modelul fanarioților din istorie s-au format grupuri de presiune și de interese concurente care au ca scop obținerea unor zone de influență economică politică cât mai importante.

Aceste grupuri alcătuite din persoanele vechiului sistem se luptă cu partidele politice și cu societatea civilă românească pentru a-și păstra puterea și permanentizarea unui control asupra legislativului și Executivului, indiferent de cine câștigă alegerile electorale.

În momentul de față, prin scandalul dosarelor CNSAS, grupurile de interese se simt deconspirate și, printr-o competiție tipică între ele încearcă să-și divulge reciproc activitatea și, totodată, să-și menajeze sau să-și șteargă propriile dosare politice.

Cu un management strategic și cu un lobby media susținut al acestor grupări, apar totuși, în timp, anumite scăpări privind activitatea din perioada totalitar comunistă a membrilor săi, scăpări sau detalii care nu pot fi ascunse nici cu cele mai performante tehnici sau metode de comunicare și manipulare publică.

Odată cu integrarea europeană se vor afla mai multe despre componenta sistemului neo-securist care s-a reactivat din 1990 încoace și care nu vrea să dispară din peisajul societății românești actuale.

Sperăm că atunci să aflăm adevărul despre toate evenimentele zbuciumate ale istoriei recente românești.

Revoluția din decembrie 1989, conflictele stradale din Piața Revoluției din ianuarie-februarie 1990, mineriadele, evenimentele din 1990 de la Târgu-Mureș, scandalul FNI, SAFI, CARITAS, BANCOREX, inflațiile și crizele financiare provocate forțat în perioada 1991 - 1995, scandalul privind răpirea ziariștilor din Irak care au fost judecate interpretativ de instanțele statului.

La cererea organismelor europene se va face lumină și dreptate pentru liniștea celor care au suferit și vor fi pedepsite și marginalizate grupurile de interese formate la sfârșitul dictaturii comuniste.

Sperăm ca intrarea în marea familie europeană să aducă reformarea instituțională necesară acestui popor.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

 
  Aurel Gabriel Simionescu - Deschiderea anului școlar 2006-2007.

Are cuvântul domnul senator Aurel Gabriel Simionescu.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Aurel Gabriel Simionescu:

Deși, înțeleg că vorbesc în încheiere, am să încerc să vorbesc despre o deschidere.

Peste câteva zile începe școala. Președintele Traian Băsescu ne-a asigurat la Școala de vară a tineretului Partidului Social Democrat că și în acest an, ca întotdeauna, anul școlar va începe pe 15 septembrie.

Este adevărat că 15 septembrie este vineri și, probabil că anul școlar va începe cu adevărat luni, poate la asta se gândesc cei ce încă zilele acestea repară ce se mai poate repara, vopsesc ce se mai poate vopsi, cumpără ce se mai poate cumpăra etc.

Oricum, domnul ministru Hârdău ne asigură că începând cu 2007 lucrurile se vor schimba și vom avea alocat pentru învățământ peste 6% din PIB, dar învățământul are nevoie de bani și nu de procente din PIB.

Și dacă PIB-ul anului 2007 va fi mai mic decât cel al anului 2006?

Și dacă 6% va însemna, în termeni reali mai puțin decât 5%?

Instituțiile financiare ne avertizează că, creșterea PIB-ului României este una artificială, dincolo chiar de potențialul țării și atunci ce facem cu 6% din PIB, când acesta nu mai poate fi susținut de economiile celor plecați în afară?

Și, tot domnul ministru ne asigură că din 2008 nu vor mai fi probleme cu școlile neautorizate. Probabil că, în acest mod, vom termina de refăcut și școlile din chirpici pe care le mai avem, vom finaliza puțurile forate care să aducă apa, cel puțin la grupurile sanitare, vom consolida școlile ce stau să cadă la prima zguduire mai semnificativă a pământului, vom inventa lumina din orice sursă ar fi ea și în școlile care acum nu au lumină și unde cei responsabili nu au reușit să determine autoritățile locale să înțeleagă că școala este, a fost și va rămâne unul din pilonii fundamentali ai existenței noastre.

Probabil însă, că noi toți ar trebui să elaborăm o lege prin care să se ceară aleșilor să treacă un număr minim de ani prin școală pentru a înțelege rostul școlii și în tot acest timp dascălii pregătesc o nouă, mare și importantă grevă, sătui de toate promisiunile guvernamentale.

Guvernul este nemulțumit că în timpul guvernării PSD nu au fost greve și este hotărât să le demonstreze capacitatea și în loc de 6,...% creșteri salariale, o să acorde 6,...,...%, cam cât inflația din acest an și, de ce să nu o spunem, chiar puțin mai mult, dar asta este!

Domnii profesori sunt cârcotași și neștiutori, neștiutori în a face proiecte și a cheltui în timpul care a mai rămas miliardul de euro promis și care stau și așteaptă ca domnul ministru să facă proiectul, iar domnul ministru care nu duce lipsă de proiecte așteaptă ca Guvernul chiar să aibă acești bani și să-i dea în totalitate pentru învățământ, cu tot riscul, ca promisiunea domniei-sale ca cei 6% din PIB în 2007, să rămână desuetă pentru că aproape s-ar îndeplini în 2006. Și, în tot acest timp, studenții pregătesc și ei o grevă, cerând burse la nivelul a 100 euro, cerând subvenționarea locurilor în cămin, cerând o atitudine demnă a Guvernanților față de ei.

La început de an școlar li se va da și lor o speranță. Oricum, până la începerea anului universitar mai rămân 2 săptămâni și câte promisiuni nu se pot face în două săptămâni!?

În rest, cu mic, cu mare, de la cei de clasa I până la cei de clasa a XII-a, cu grijile noastre cotidiene, cu o mai mare aplecare către școală, cel puțin în aceste momente, să dorim dascălilor noștri putere de muncă, sănătate, spor în nobila lor misiune, iar școlii românești numai bine! Vă mulțumesc. (aplauze)

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnul senator.

Prin intervenția domnului senator Aurel Gabriel Simionescu și prin lipsa din sală a domnului senator Adrian Păunescu, practic, toți cei înscriși la declarații politice au prezentat, în plenul Senatului, în nume propriu sau în numele grupurilor parlamentare, declarații politice, epuizând în felul acesta primul punct de pe ordinea de zi.

Fac apel la liderii grupurilor parlamentare să invite colegii senatori în sală.

 
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru.  

Stimați colegi, dacă aveți observații asupra programului de lucru și a ordinii de zi, program de lucru cuprinzând dezbateri legislative în continuare, până la orele 18,30, iar de la orele 18,30 - întrebări, interpelări și răspunsuri.

Ordinea de zi este cea care v-a fost distribuită.

Dacă aveți observații asupra ordinii de zi ? Dacă nu aveți observații în legătură cu programul de lucru al Senatului, supun votului dumneavoastră...

Am rugămintea către domnii senatori să voteze...

Suntem insuficienți. Doar 48 de voturi au fost exprimate. (afișajul electronic arată 48 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și nici o abținere)

Sunt nevoit să invit pe domnul secretar Mihai Ungheanu să facă apelul.

Invit colegii senatori în sală. Invit și șefii grupurilor parlamentare să invite colegii în sala de ședință.

   

Domnul Mihai Ungheanu:

Doamnelor și domnilor, apelul nominal.

- Antonie Ștefan Mihail - prezent
- Apostol Neculai - prezent
- Arcaș Viorel - prezent
- Ardelean Aurel - prezent
- Arion Viorel - prezent
- Athanasiu Alexandru - euroobservator
- Basgan Ion - prezent
- Berceanu Radu Mircea - Guvern
- Blaga Vasile - Guvern
- Bobeș Marin - absent
- Cazacu Cornelia - prezent
- Câmpeanu Radu-Anton - prezent
- Cârlan Dan - prezent
- Chelaru Ioan - absent
- Cinteză Mircea - prezent
- Ciornei Silvia - euroobservator
- Cioroianu Adrian Mihai - euroobservator
- Cismaru Ivan - prezent
- Copos Gheorghe - prezent
- Corodan Ioan - prezent
- Cozmâncă Octav - concediu medical
- Crețu Corina - euroobservator
- Crețu Ovidiu Teodor - prezent
- Cucuian Cristian - prezent
- Cutaș George Sabin - prezent
- Daea Petre - prezent
- David Cristian - Guvern
- David Gheorghe - prezent
- Diaconescu Cristian - absent
- Dina Carol - prezent
- Dinescu Valentin - prezent
- Dîncu Vasile - euroobservator
- Duca Viorel Senior - euroobservator
- Dumitrescu Ion Mihai - prezent
- Dumitrescu Gheorghe Viorel - prezent
- Dumitru Constantin - prezent
- Eckstein Kovacs Peter - absent
- Fekete Szabo Andras Levente - prezent
- Filipescu Teodor - absent
- Florescu Ion - prezent
- Flutur Gheorghe - Guvern
- Frunda György - absent
- Funar Gheorghe - prezent
- Găucan Constantin - prezent
- Geoană Mircea Dan - absent
- Georgescu Radu Cristian - prezent
- Gheorghe Constantin - prezent
- Hașotti Puiu - prezent
- Ilașcu Ilie - delegație externă
- Iliescu Ion - prezent
- Ilușcă Daniel - prezent
- Ion Vasile - prezent
- Iorga Nicolae - absent
- Iorgovan Antonie - concediu medical
- Ioțcu Petru Nicolae - prezent
- Ivănescu Paula Maria - prezent
- Jurcan Dorel - prezent
- Loghin Irina - prezent
- Lupoi Mihail - absent
- Maior George Cristian - absent
- Mardare Radu Cătălin - prezent
- Marinescu Marius - absent
- Markó Bela - prezent
- Meleșcanu Teodor Viorel - prezent
- Mereuță Mircea - prezent
- Mihăescu Eugen - euroobservator
- Mihăilescu Petru Șerban - absent
- Moisuc Viorica Georgeta Pompilia - prezent
- Moraru Ion - prezent
- Morțun Alexandru Ioan - euroobservator
- Neagoe Otilian - prezent
- Neagu Nicolae - prezent
- Nemeth Csaba - prezent
- Nicolae Șerban - prezent
- Nicolai Norica - prezent
- Novolan Traian - prezent
- Onaca Dorel Constantin - prezent

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Domnule secretar, am impresia că suntem peste 80.

 
   

Domnul Mihai Ungheanu:

Da ? Bun. Deci opresc...

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Opriți, opriți. Și vă mulțumesc frumos.

Stimați colegi, reluăm votul privind ordinea de zi care v-a fost distribuită.

Vă rog să votați. (afișajul electronic arată 64 de voturi pentru, 1 vot împotrivă și nici o abținere)

Din păcate, n-au votat toți colegii.

Repetăm votul.

Vă rog frumos să votați. Suntem în sală peste 70 de senatori. Vă rog să vă exprimați votul.

Vă rog să votați.

Ordinea de zi a fost aprobată cu 71 de voturi pentru, 1 vot împotrivă și o abținere.

Vă mulțumesc.

Programul de lucru - de la 17,39 la 18,30 - dezbaterea proiectelor de lege înscrise pe ordinea de zi, de la 18,30 la 20,00 - întrebări, interpelări și răspunsuri transmise radio.

Am rugămintea să votați.

Vă mulțumesc.

Programul de lucru a fost aprobat cu 73 de voturi pentru, 1 vot împotrivă și 2 abțineri.

 
Aprobarea dezbaterii în procedură de urgență a propunerii legislative pentru modificarea și completarea art. 385 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.  

Vă propun, deci, să trecem la punctul 2 de pe ordinea de zi - aprobarea dezbaterii în procedură de urgență a propunerii legislative pentru modificarea și completarea art.385 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Conform Hotărârii Biroului permanent al Senatului din data de 5 septembrie 2006, vă reamintesc că a fost aprobată această solicitare pentru procedura de urgență, urmând să fie supusă plenului.

Dacă sunt observații privind această solicitare ? Dacă nu, am rugămintea să votați.

Am rugămintea să votați, domnilor senatori.

Având în vedere că suntem în cvorum, cu 63 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă și 2 abțineri, dezbaterea în procedură de urgență a propunerii legislative pentru modificarea și completarea art.385 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății a fost aprobată.

Vă mulțumesc.

Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru acceptarea de către România a Convenției Internaționale împotriva dopajului în sport, adoptată în cadrul Conferinței Generale a Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură, la Paris, la 19 octombrie 2005.  

Trecem la punctul 3 de pe ordinea de zi - proiectul de Lege pentru acceptarea de către România a Convenției Internaționale împotriva dopajului în sport, adoptată în cadrul Conferinței Generale a Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură, la Paris, la 19 octombrie 2005.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților. Suntem în procedură de urgență și proiectul de lege este și prioritate pentru integrare.

Pentru raport - Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, domnul președinte Irinel Popescu. Aveți cuvântul !

   

Domnul Irinel Popescu:

Obiectul prezentului proiect de lege constă în acceptarea de către România a convenției menționate, adoptată în cadrul Conferinței Generale a Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură, la Paris, la 19 octombrie 2005.

Luând în dezbatere acest proiect de lege, comisia a hotărât să adopte raport de admitere fără amendamente. S-au primit avize favorabile de la Comisia pentru politică externă și de la Consiliul Legislativ. Legea face parte din categoria legilor ordinare.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Din partea Guvernului, dacă dorește cineva să ia cuvântul ? Da.

Vă rog, prezentați-vă. Microfonul nr.8.

 
   

Doamna Graziela Elena Vâjială - președinte, Agenția Națională Antidoping:

Domnule președinte de ședință,

Onorat Senat,

Convenția Internațională Împotriva Dopajului în Sport a fost adoptată, așa cum afirma domnul președinte Irinel Popescu, la 19 octombrie 2005, de către Conferința Generală a Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură. Convenția reprezintă cel dintâi instrument juridic cu caracter global în domeniul activității antidoping în sport și are drept scop facilitarea aplicării Codului mondial antidoping de către toți semnatarii codului.

Reamintesc că România a semnat codul în anul 2003.

De asemenea, convenția încurajează orice formă de cooperare internațională care urmărește protejarea sănătății sportivilor, a principiilor etice și fairplayului în sport.

Anul acesta, așa cum dumneavoastră cunoașteți, este marcat și de a 50-a aniversare a aderării României la UNESCO, deci aprobarea de către dumneavoastră a acestei legi de acceptare a Convenției Internaționale UNESCO va exprima concret voința țării noastre de a contribui la aplicarea idealurilor fundamentale ale acestei organizații.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc.

Dacă, din partea grupurilor parlamentare, aveți intervenții ?

Da, domnule senator, vă rog ! Microfonul nr.1.

Domnul senator Ardelean.

 
   

Domnul Aurel Ardelean:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor, Grupul parlamentar PRM susține raportul la proiectul de Lege pentru acceptarea de către România a Convenției Internaționale împotriva dopajului în sport, care promovează - așa cum au arătat cei doi reprezentanți, domnul președinte Irinel Popescu și doamna din partea Guvernului - o serie de aspecte internaționale și anume: Convenția vine în completarea Convenției Antidoping și a Protocolului Adițional, adoptate în cadrul Consiliului Europei, acestea fiind instrumente de drept internațional public, care se află la originea politicilor naționale antidoping și a cooperării interguvernamentale în acest domeniu.

Aș vrea să arăt, la fel, că, prin adoptarea acestei Convenții, se încurajează și se coordonează cooperarea la nivel internațional în vederea eliminării dopajului în sport pentru țările care fac parte din sistemul Uniunii Europene și se deschide, totodată, posibilitatea organizării pe plan național a unor cercetări al căror obiect este îmbunătățirea și depistarea fenomenului de dopaj și acela de a înțelege mai bine factorii care determină folosirea acestuia pentru a asigura eficacitate maximă unor strategii de prevedere și de prevenire a dopajului în sport.

Aș vrea să arăt, în acest sens, că, în ceea ce privește abilitarea unor laboratoare din țara noastră, vor fi abilitate pentru efectuarea acestor operațiuni de testare a dopajului în sport numai acele laboratoare care - sunt convins de ceea ce se cheamă "bona fidae", adică "buna credință" a testelor - respectă prevederile Convenției de la Helsinki privind subiecții care se supun unor testări antidoping.

Aș sublinia și eu faptul că Autoritatea Mondială Antidoping (AMA) este cea care va coordona întreaga această activitate, iar proiectul acesta se încadrează perfect programelor de integrare europeană.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Dacă nu sunt alte intervenții, dați-mi voie să precizez că Senatul dezbate această lege în calitate de Cameră decizională și că legea are caracter de lege ordinară.

La comisie nu au fost formulate amendamente, motiv pentru care vă rog, printr-un singur vot, să ne pronunțăm asupra raportului întocmit de Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, cât și asupra legii în ansamblu.

Rog colegii senatori să voteze.

Vă rog să votați.

Vă mulțumesc.

Cu 71 de voturi pentru, 1 vot împotrivă și o abținere, raportul Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport și proiectul de lege în ansamblu au fost adoptate de plenul Senatului.

 
Adoptarea proiectului de Lege pentru ratificarea Memorandumului de înțelegere dintre Guvernul României și Comunitatea Europeană privind participarea României la Programul comunitar multianual de acțiune în domeniul energiei Energie Inteligentă - Europa (2003 - 2006), semnat la București, la 5 decembrie 2005, și la Bruxelles, la 12 decembrie 2005.  

Trecem la pct.4 din ordinea de zi: proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de înțelegere dintre Guvernul României și Comunitatea Europeană privind participarea României la Programul comunitar multianual de acțiune în domeniul energiei "Energie inteligentă - Europa" (2003-2006), semnat la București, la 5 decembrie 2005, și la Bruxelles, la 12 decembrie 2005.

Proiectul de lege, adoptat de Camera Deputaților, este procedură de urgență și prioritate legislativă a Guvernului.

Raportor: Comisia economică, industrii și servicii.

Caracterul legii: lege ordinară.

Inițiator: Ministerul Economiei și Comerțului.

Participă din partea ministerului domnul Cosmin Popescu, secretar de stat.

Din partea comisiei, domnul președinte Dan Claudiu Tănăsescu.

Rog inițiatorul, microfonul 8.

Domnule secretar de stat, aveți cuvântul.

   

Domnul Cosmin Mihai Popescu - secretar de stat în Ministerul Economiei și Comerțului:

Domnule președinte, doamnelor și domnilor senatori.

Obiectul prezentului proiect de lege constă în ratificarea Memorandumului de înțelegere dintre Guvernul României și Comunitatea Europeană privind participarea României la Programul comunitar multianual de acțiune în domeniul energiei "Energie inteligentă - Europa" (2003-2006), semnat la București, la 5 decembrie 2005, și la Bruxelles, la 12 decembrie 2005.

Prin Memorandum se stabilesc cote de participare ale României la acest program, participarea României la acest program fiind condiționată de asigurarea integrală a obligațiilor financiare. La acest program participă toate statele membre ale Uniunii Europene și Bulgaria. După data aderării, România va participa la program în calitate de stat membru.

Față de cele prezentate, vă supunem plenului adoptarea proiectului de lege.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc.

Domnul președinte al Comisiei economice, industrii și servicii, domnul senator Claudiu Tănăsescu, vă rog.

 
   

Domnul Claudiu Tănăsescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Comisia a hotărât în unanimitate să întocmească un raport favorabil și propune plenului adoptarea acestui proiect de lege.

Aș vrea să specific că, prin obiectul său, proiectul face parte din categoria legilor ordinare și, de asemenea, vă aduc la cunoștință că proiectul a fost adoptat de Camera Deputaților în 27 iunie 2006.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule președinte.

Dacă din partea grupurilor parlamentare există colegi care doresc să intervină? Nu? Mulțumesc.

Dați-mi voie să precizez din nou: Senatul dezbate această lege în calitate de Cameră decizională și legea are caracter de lege ordinară.

La comisie nu au fost formulate amendamente, motiv pentru care, vă rog, printr-un singur vot, să ne pronunțăm asupra raportului întocmit de Comisia economică, industrii și servicii și asupra legii în ansamblu.

Rog colegii senatori să voteze. Vă mulțumesc.

Proiectul de lege a fost adoptat cu 71 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și 2 abțineri.

 
Adoptarea proiectului de Lege pentru ratificarea Protocolului, adoptat la Erevan, la 9 octombrie 2003, de amendare a Acordului multilateral de bază privind transportul internațional pentru dezvoltarea Coridorului Europa-Caucaz-Asia, semnat la Baku, la 8 septembrie 1998.  

Trecem la pct.5 din ordinea de zi: proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului, adoptat la Erevan, la 9 octombrie 2003, de amendare a Acordului multilateral de bază privind transportul internațional pentru dezvoltarea Coridorului Europa-Caucaz-Asia, semnat la Baku, la 8 septembrie 1998.

Proiectul de lege este adoptat de Camera Deputaților și este prioritate legislativă a Guvernului.

Inițiator: Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului.

Din partea ministerului, domnul secretar de stat Alexandros Galiatatos.

Comisia sesizată în fond - Comisia economică, industrii și servicii.

Domnule secretar de stat, vă rog, aveți cuvântul.

   

Domnul Alexandros Galiatatos - secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului:

Domnule președinte, doamnelor și domnilor senatori.

În perioada 9 - 10 octombrie 2003 a avut loc, la Erevan, cea de-a treia Conferință anuală a Comisiei Interguvernamentale TRACEKA. În cadrul acestei conferințe a fost semnat, la data de 9 octombrie 2003, Protocolul de amendare a Acordului multilateral de bază privind transportul internațional pentru dezvoltarea Coridorului Europa-Caucaz-Asia, denumit în continuare Protocol de amendare a Acordului de bază.

Protocolul de amendare a Acordului de bază introduce completări la acest acord și la anexele lui tehnice privind procedurile vamale și de prelucrare a documentelor, respectiv, prin introducerea Scrisorii de trăsură SMGS în transportul feroviar.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnul președinte al Comisiei economice, industrii și servicii, vă rog.

 
   

Domnul Claudiu Tănăsescu:

Mulțumesc.

Domnule președinte, stimate colege și stimați colegi.

Este vorba de un proiect de lege privind transportul internațional pentru dezvoltarea unui coridor aerian. Luându-l în discuție, comisia a hotărât în unanimitate să întocmească un raport favorabil și aș vrea să mai specific că, prin obiectul său, proiectul face parte din categoria legilor ordinare și a fost adoptat de Camera Deputaților în 27 iunie 2006.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere că la comisie nu au fost formulate amendamente, vă rog, printr-un singur vot, să ne pronunțăm și asupra raportului Comisiei economice, industrii și servicii și asupra legii în ansamblu.

Am rugămintea să votați.

Proiectul de lege este adoptat cu 68 de voturi pentru, nici un vot împotrivă, 2 abțineri.

Vă mulțumesc, doamnelor și domnilor senatori.

 
Dezbaterea proiectului de Lege pentru ratificarea Convenției internaționale privind reprimarea actelor de terorism nuclear, semnată la New York, la 14 septembrie 2005 (votul pe raport și votul pe lege se vor da joi, 14 septembrie a.c.).  

Trecem la pct.6 din ordinea de zi: proiectul de Lege pentru ratificarea Convenției internaționale privind reprimarea actelor de terorism nuclear, semnată la New York, la 14 septembrie 2005.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților.

Pentru raport: Comisia pentru apărare, ordine publică și securitate națională.

Caracterul legii: lege organică.

Inițiator: Ministerul Afacerilor Externe și Serviciul Român de Informații.

Participă domnul secretar de stat Anton Niculescu.

Vă rog, domnule secretar de stat, microfonul 8.

   

Domnul Anton Niculescu - secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori,

Convenția conține prevederi pentru sancționarea posesiei și utilizării ilegale în scopuri teroriste a materialelor radioactive, amenințarea și tentativa la astfel de infracțiuni, precum și dispoziții devenite clasice care se regăsesc și în celelalte instrumente internaționale privind combaterea terorismului.

Convenția a fost semnată de președintele României, la 14 septembrie 2005 în cadrul sesiunii aniversare a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite.

Față de cele prezentate mai sus a fost întocmit proiectul de lege alăturat, pe care vă rugăm să-l adoptați.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Din partea Comisiei pentru apărare, ordine publică și securitate națională, doamna senator Norica Nicolae, vicepreședinte al comisiei.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Convenția, semnată la New York, privind reprimarea actelor de terorism nuclear vizează măsuri legale privind sancționarea posesiei și utilizării ilegale în scopuri teroriste a materialelor radioactive.

De asemenea, se referă la o serie de dispoziții legate de instrumente internaționale privind combaterea terorismului și la principiile de stabilire a jurisdicției penale a datelor.

Convenția a fost semnată de România, de președintele Traian Băsescu, la 14 septembrie 2005.

Comisia a formulat un raport de admitere, fără amendamente, iar legea face parte din categoria legilor organice.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, doamna senator.

Având în vedere caracterul legii, de lege organică, și cum am convenit în Biroul permanent, inclusiv în plenul Senatului, raportul și votul final pe acest proiect de lege - joi, 14 septembrie 2006.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru modificarea Legii nr. 379/2003 privind regimul mormintelor și operelor comemorative de război.  

La pct.7 de pe ordinea de zi: proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.379/2003 privind regimul mormintelor și operelor comemorative de război.

Raport: Comisia pentru apărare, ordine publică și securitate națională.

Caracterul legii - lege ordinară.

Inițiator: Ministerul Apărării Naționale.

Participă domnul Corneliu Dobrițoiu, secretar de stat.

Domnule secretar de stat, vă rog, aveți cuvântul, microfonul 10.

   

Domnul Corneliu Dobrițoiu - secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale:

Domnule președinte, doamnelor și domnilor senatori.

Oficiul Național pentru Cultul Eroilor - organ de specialitate în aplicarea politicilor și strategiilor în domeniul mormintelor și operelor comemorative de război - aflat, inițial, în componența Secretariatului General al Guvernului, a fost trecut în subordinea Ministerul Apărării Naționale, în conformitate cu dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 17/2005.

O analiză mai aprofundată a atribuțiunilor acestui Oficiu, stabilite potrivit Legii nr.379/2003 privind regimul mormintelor și operelor comemorative de război, a locului și inter-relaționărilor cu alte instituții relevă, pe de o parte, deficiențe ale bunei funcționări ale acestui for, în condițiile subordonării sale Ministerului Apărării Naționale, și, pe de altă parte, necesitatea acută a menținerii sale ca organ al administrației publice centrale în subordinea Guvernului.

Având în vedere strânsa corelare a Oficiului cu structurile de nivel guvernamental, precum și necesitatea asigurării autorității specifice în îndeplinirea funcțiilor sale în relațiile cu celelalte instituții centrale, vă adresăm rugămintea de a acorda votul dumneavoastră favorabil proiectului de lege propus, luând în considerare amendamentul referitor la trecerea în subordinea Guvernului a Oficiului Național pentru Cultul Eroilor, sub coordonarea Cancelariei primului-ministru.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Din partea comisiei sesizate în fond, doamna vicepreședinte Norica Nicolai.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Legea nr.379/2003 reglementează regimul mormintelor și operelor comemorative de război. În legea inițială, acest departament a funcționat în subordinea Ministerului Apărării Naționale. O evaluare a modului în care s-au luat deciziile a condus la concluzia că există o serie de elemente care birocratizează decizia, fapt pentru care s-a propus ca acest departament să fie în cadrul Guvernului, sub coordonarea prim-ministrului, în cadrul Cancelariei prim-ministrului. Amendamentul care vizează această opțiune instituțională a fost formulat de Comisia pentru administrație publică, pe care noi l-am însușit. Raportul a fost adoptat cu unanimitate de voturi. De asemenea, vă învederez că există o serie de amendamente care au fost respinse de comisie, în aceeași structură a unanimității de voturi.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, doamnă senator. Doamnelor și domnilor senatori, vă rog să observați. Avem în față un raport de admitere, cu amendamente cuprinse în anexă. Avem un număr de 7 amendamente respinse. Dacă la amendamentele respinse inițiatorul dorește să ia cuvântul. Domnul senator Gheorghe Funar, microfonul 2.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte,

Onorat Senat, având în vedere amendamentul care a fost însușit în unanimitate de cele două Comisii pentru administrație publică și pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, renunț la toate amendamentele. Mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule senator! În această situație, avem la Anexa 1 un amendament admis. Dacă asupra amendamentului admis mai sunt intervenții? Înțeleg că nu.

Supun votului dumneavoastră raportul, cu amendamentul admis. Vă rog să votați.

Cu 71 de voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere, raportul la proiectul de lege a fost adoptat.

Am rugămintea să vă exprimați votul și pentru proiectul de lege. Vă rog să votați.

Cu 70 de voturi pentru, un vot împotrivă și 2 abținere, proiectul de lege a fost adoptat.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege privind finanțarea asistenței pentru dezvoltare din cadrul politicii naționale de cooperare internațională pentru dezvoltare.  

Trecem la punctul 8 de pe ordinea de zi, proiectul de Lege privind finanțarea asistenței pentru dezvoltare din cadrul politicii naționale de cooperare internațională pentru dezvoltare.

Procedură de urgență și prioritate legislativă a Guvernului. Raportor, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital. Caracterul legii, lege ordinară. Din partea inițiatorilor, Ministerul Afacerilor Externe, participă domnul Anton Niculescu, secretar de stat. Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

   

Domnul Anton Niculescu - secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori, în conformitate cu angajamentele asumate în cadrul negocierilor la Capitolul 26 "Relații externe" și cu recomandările incluse în rapoartele anuale din 2004 și 2005 ale Comisiei Europene, România este în proces de elaborare a politicii naționale de cooperare internațională pentru dezvoltare. Prezentul proiect de lege are în vedere finanțarea politicii naționale de cooperare pentru dezvoltare, prin crearea unei linii bugetare separate, destinată finanțării proiectelor și programelor de cooperare pentru dezvoltare, linie bugetară ce va fi administrată de Ministerul Afacerilor Externe și finanțată, anual, din bugetul de stat al României. Având în vedere cele prezentate mai sus, a fost elaborat proiectul de lege alăturat, pe care îl supunem Parlamentului spre adoptare. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Din partea comisiei, domnul senator Vosganian.

 
   

Domnul Varujan Vosganian:

Domnule președinte, îmi face o plăcere să vă spun că acest proiect de lege a fost acceptat cu majoritate de voturi de membri comisiei, care au redactat un raport de admitere și care, împreună cu câteva amendamente admise, este supus dezbaterii plenului.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Am rugămintea să observați că avem un raport de admitere, cu două amendamente respinse, la Anexa 2 și un amendament admis. Dacă la amendamentele respinse inițiatorul dorește să ia cuvântul? Domnul senator Gheorghe Funar, microfonul 2.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori, am să-mi susțin cele două amendamente la acest proiect de lege. Primul dintre ele vizează "ca finanțarea de la bugetul statului să se facă prin Ministerul Finanțelor Publice și într-un cont distinct asistenței naționale pentru dezvoltare". De ce dorim acest lucru și am făcut acest amendament? Pentru a da posibilitatea Ministerului Afacerilor Externe să se ocupe și să-și îndeplinească cu bine atribuțiile ministerului respectiv și să-i lase pe specialiști, cei de la Ministerul Finanțelor Publice, să se ocupe de aceste fonduri, iar ele, pentru a da mai ușor posibilitatea verificării lor și pentru a-i feri de eventuale tentații, fondurile să fie înscrise într-un cont distinct. Deci, evidențiate printr-un cont distinct pentru a nu li se pierde urma. Mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator. Inițiatorul, dacă are ceva de spus?

 
   

Domnul Anton Niculescu:

Sunt decizii, deja, luate și nu avem cum să intervenim în aceste aspecte. Deci, nu susținem.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Din partea comisiei, domnule președinte.

 
   

Domnul Varujan Vosganian:

Stimate domnule președinte, precum vedeți, argumentația pornește de la ideea că lucrătorii Ministerului Afacerilor Externe, nu că nu ar fi la fel de pricepuți, dar nu sunt la fel de cinstiți ca cei de la Ministerul Finanțelor Publice. Noi nu dorim să facem astfel de discriminări între funcționarii diferitelor ministere, astfel încât dorim să lăsăm lucrurile așa cum sunt în proiectul de lege.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Am rugămintea plenului Senatului să ne pronunțăm, printr-un vot, asupra amendamentului de la punctul 1 art.1, inițiat de domnul senator Gheorghe Funar și respins de către comisie. Am rugămintea să votați.

Cu 27 de voturi pentru, 44 de voturi împotrivă și 3 abțineri, amendamentul a fost respins de plenul Senatului.

Articolul 3, tot un amendament al domnului senator Gheorghe Funar. Vă rog, domnule senator.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Onorat Senat, am propus o completare a art.3 alin.1, în sensul ca "elaborarea, implementarea și coordonarea politicii naționale de cooperare internațională pentru dezvoltare să se realizeze nu numai de către Ministerul Afacerilor Externe, ci de către acest minister, împreună cu Ministerul Administrației și Internelor, Ministerul Finanțelor Publice" și mai departe, textul propus de inițiator.

Consider că este bine să se accepte această muncă în echipă, pentru a elabora, implementa și coordona politica națională de cooperare internațională pentru dezvoltare. Mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator. Punctul de vedere al inițiatorului. Domnul secretar de stat, microfonul 8.

 
   

Domnul Anton Niculescu:

Mulțumim domnului senator Funar. Vă asigurăm că, oricum, colaborăm, pe orizontală, cu toate ministerele responsabile în domeniu, dar, la fel ca și la amendamentul precedent, nu pot să vă spun decât că acest plan de acțiune a fost deja agreat cu Comisia Europeană și aprobat de Guvernul României, așa că nu putem modifica textul propriu-zis, în sensul celor afirmate de dumneavoastră.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc. Domnul senator Gheorghe Funar, microfonul 2.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Onorat Senat, permiteți să pun o simplă întrebare: Ce rost mai avem noi în Senat și în Parlament. Dacă Guvernul a aprobat, Comisia Europeană l-a aprobat, noi de ce mai cheltuim banii publici de pomană?

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Înțeleg că este o întrebare retorică! Punctul de vedere al comisiei, vă rog.

 
   

Domnul Varujan Vosganian:

Comisia nu mai are nimic de adăugat față de argumentele inițiatorului și-și menține punctul de vedere.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate colege și stimați colegi, vă rog să observați ...

Supun votului amendamentul la art.3 alin.1, inițiat de domnul senator Gheorghe Funar. Vă rog să votați.

Cu 29 de voturi pentru, 42 de voturi împotrivă și 3 abțineri, amendamentul a fost respins.

Dacă la amendamentele admise inițiatorul dorește să mai intervină? Nu. Mulțumesc frumos. Am rugămintea să votăm raportul de admitere, cu cele două amendamente respinse și un amendament admis, amendamentul domnului senator Gheorghe Funar. Vă rog să votați.

Cu 64 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 2 abțineri, raportul a fost adoptat.

Votăm proiectul de lege.

Am rugămintea, doamnelor și domnilor senatori, să votați.

Cu 64 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și 3 abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

 
Adoptarea proiectului de Lege pentru abrogarea unor acte normative.  

Trecem la punctul 9 de pe ordinea de zi, proiectul de Lege pentru abrogarea unor acte normative. Raport întocmit de Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital. Caracterul legii, lege ordinară. Inițiator, Ministerul Finanțelor Publice. Participă doamna Cristina Pocora, secretar de stat. Microfonul 9, vă rog!

   

Doamna Cristina Pocora - secretar de stat la Ministerul Finanțelor Publice:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, prezentul proiect de lege se referă la abrogarea unor acte normative care privesc fondul special pentru dezvoltarea și modernizarea punctelor de control pentru trecerea frontierei, precum și a celorlalte unități vamale. Precizăm că perceperea comisionului vamal de 0,5% este incompatibilă cu prevederile acquis-ului comunitar. De aceea, vă rugăm să votați pentru proiectul de lege. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, doamna secretar de stat. Din partea comisiei, domnul președinte Vosganian.

 
   

Domnul Varujan Vosganian:

Domnule președinte, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, cu o zdrobitoare majoritate de voturi, alcătuită din 7 colegi, a hotărât să adopte raport de admitere, cu amendamente admise pe care vă rog să le supuneți dezbaterii plenului.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Vă rog să observați, doamnelor și domnilor senatori, avem un raport de admitere cu două amendamente admise. Supun votului dumneavoastră raportul cu cele două amendamente. Am rugămintea să votați.

Cu 72 de voturi pentru, un vot împotrivă și 2 abțineri, raportul a fost adoptat.

Am rugămintea să votăm proiectul de Lege, în care vom include și amendamentele admise. Vă rog să votați.

Cu 71 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și o abținere, proiectul de lege a fost adoptat.

 
Respingerea propunerii legislative privind modificarea și completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal.  

Trecem la pct.10 din ordinea de zi. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal.

Avem raport de respingere din partea Comisiei. pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital. Caracterul legii, ordinară.

Din partea inițiatorilor? Nu este nimeni. Comisia. Domnule președinte Vosganian.

   

Domnul Varujan Vosganian:

Domnule președinte, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a fost întru totul de acord cu această propunere, mai ales că este semnată de 2 colegi liberali, drept care a hotărât în unanimitate să o respingă. Dat fiind că textul a fost integral inclus într-o Ordonanță de urgență a Guvernului, propunerea legislativă, deși este foarte onorabilă, nu mai are obiect. Motiv pentru care, în unanimitate, am decis respingerea.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, supun votului dumneavoastră raportul de respingere al propunerii legislative. Am rugămintea să votați.

Raportul de respingere a primit 67 de voturi pentru, unul împotrivă, 2 abțineri. Vă mulțumesc.

Propunerea legislativă? Raportul fiind respins, automat și propunerea legislativă a căzut. Vă mulțumesc.

 
Respingerea propunerii legislative privind modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicat în Monitorul Oficial nr. 863 din 26.09.2005.  

La pct.11 din ordinea de zi avem propunerea legislativă privind modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicat în Monitorul Oficial nr.863/26 septembrie 2005.

Avem un raport de respingere al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital. Caracterul legii este de lege ordinară.

Inițiatorul este de față? Nu este. Comisia? Domnul președinte Vosganian.

   

Domnul Varujan Vosganian:

Domnule președinte, având în vedere că această propunere legislativă, menită să îmbunătățească sistemul de colectare și de administrare fiscală, intră în contradicție cu alte prevederi, fie din Codul de procedură penală, fie din alte acte normative, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a hotărât cu unanimitate de voturi să adopte raport de respingere.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Având în vedere raportul de respingere și lipsa amendamentelor, supun votului dumneavoastră raportul comisiei și, inclusiv, propunerea legislativă.

Din sală: Numai raportul.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Deci numai raportul. Da. Supun votului dumneavoastră raportul de respingere al comisiei. Vă rog să votați.

Cu 69 de voturi pentru, 2 împotrivă și nici o abținere, raportul de respingere a fost adoptat, astfel încât și propunerea legislativă este respinsă. Vă mulțumesc.

La pct.12 din ordinea de zi - întrebări, interpelări și răspunsuri - am rugămintea, doamnelor și domnilor senatori, care au întrebări și interpelări, să facem o scurtă pauză, pentru că de la 18.30 avem transmisie radio.

 
   

- PAUZĂ -

 
Intrebări și interpelări adresate Guvernului de către senatori:  

- DUPĂ PAUZĂ -

   

Domnul Alexandru Pereș:

Trecem la pct.12 din ordinea de zi, respectiv întrebări, interpelări și răspunsuri din partea reprezentanților Executivului.

Pentru început, dau cuvântul domnului Mihai Ungheanu, pentru o intervenție pe procedură.

 
   

Domnul Mihai Ungheanu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Întâi o informație. Astăzi se transmite în direct la radio numai de la 18.30 la 19.00. Intervenția mea privește o opinie. Avem nevoie să permanentizăm sistemul de la ora 18.00 la 19.00 în direct la radio. Vreau să-l susținem, vreau să-l discutăm mâine în Biroul permanent.

De vreme ce este o modalitate care a funcționat ani de zile, nu are rost să o schimbăm. Dar este bine să știți că astăzi, în direct de la 18.30 la 19.00, există transmisie radio și că se preconizează în viitor o înregistrare care se transmite ulterior.

Toate aceste lucruri trebuie să le știm și noi trebuie să le discutăm în Biroul permanent să vedem care este cea mai bună soluție. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Gheorghe David

Invit la tribună pentru a adresa întrebarea pe domnul senator Gheorghe David, din partea Grupului parlamentar Dreptate și Adevăr.

Vă rog, aveți cuvântul. Urmează la cuvânt domnul senator Ion Vărgău.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Gheorghe David:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am o singură întrebare către Cancelaria primului-ministru, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, doamnei secretar de stat Ingrid Zarur.

Vă supun atenției o situație apărută în audiențele organizate la biroul meu senatorial de la Circumscripția electorală Timiș, și anume, există cazuri în care solicitarea de retrocedare a unui teren este respinsă pe motivația următoare: "Terenul respectiv este afectat de rețele electrice subterane ale Societății Electrica S.A."

Vă rog să clarificați această problemă. Dacă este legală respingerea solicitării retrocedării terenului aflat într-o astfel de situație și care este soluția pentru a rezolva aceste cazuri.

Solicit răspuns scris. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc.

 
  Ion Vărgău

Îl invit la tribună pe domnul senator Ion Vărgău. Se pregătește domnul senator Viorel Dumitrescu.

   

Domnul Ion Vărgău:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să adresez întrebarea și interpelarea.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Aveți cuvântul, domnule senator.

 
   

Domnul Ion Vărgău:

Întrebarea este adresată domnului ministru Mihai Hărdău, ministrul educației și cercetării.

Ultimele modificări produse în gramatica limbii române au determinat confuzie în rândul elevilor, mai ales al celor din clasele terminale, ale profesorilor și părinților îngrijorați de examenele pe care elevii urmează să le susțină anul viitor.

Având în vedere că manualele actuale nu conțin noile modificări, este posibil ca la corectarea lucrărilor să se considere corecte ambele forme de ortografie? Solicit răspuns oral și scris.

Interpelarea este adresată domnului ministru Radu Berceanu, ministrul transporturilor, construcțiilor și turismului.

În urma unei interpelări adresate ministrului transporturilor, în data de 25 aprilie 2005, am obținut pentru județul Tulcea introducerea în circulație a două perechi de trenuri directe pe ruta Tulcea-București și retur, inițiativă apreciată de majoritatea tulcenilor, dar și de turiștii care doreau să viziteze Delta Dunării.

Începând cu 25 aprilie 2006, cele două trenuri directe inter-city - Săgeata albastră - au fost anulate, astfel că întreg sezonul turistic 2006 a fost afectat, posibilitățile de deplasare a turiștilor către Tulcea fiind limitate.

Mai mult decât atât, acest mijloc de transport era absolut necesar unui mare număr de cetățeni pentru faptul că le oferea confortul necesar deplasării pe o distanță relativ mare.

Domnule ministru, în aceste condiții vă rog să precizați care a fost motivul anulării celor două trenuri și de ce acest lucru s-a făcut înaintea începerii sezonului turistic?

Solicit răspuns oral și scris. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Viorel Dumitrescu

Are cuvântul domnul senator Viorel Dumitrescu din partea Grupului parlamentar PRM.

Se pregătește domnul senator Angel Tîlvăr.

   

Domnul Viorel Dumitrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată Ministerului Mediului și Gospodării Apelor, doamnei ministru Sulfina Barbu.

După cum cunoașteți, au trecut mai mult de 40 de zile de la primele întrebări care au fost formulate de participanții la primele dezbateri publice organizate de Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor în legătură cu raportul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul Roșia Montană.

Din partea celor care se opun proiectului Roșia Montană - de fapt, cel mai mare jaf și dezastru ecologic din Europa - au fost adresate firmeiGold Corporation Roșia Montană peste 1000 de întrebări. Vă solicit, doamnă ministru, să-mi comunicați întrebările puse de participanți la cele 14 dezbateri publice care au avut loc în localități din România și la cele două dezbateri publice din Ungaria, precum și răspunsurile scrise date de Gold Corporation Roșia Montană la fiecare întrebare.

Vă mulțumesc.

O interpelare adresată domnului prim-ministru, domnul Călin Constantin Popescu Tăriceanu.

Ați anunțat, domnule prim-ministru, că în sfârșit v-ați hotărât să reduceți cu 30% numărul secretarilor de stat.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați lista cu toți secretarii de stat demiși în urma deciziei dumneavoastră, menționând și data când au fost demiși, precum și motivele demiterii. Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris și oral.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Otilian Neagoe

Domnul Angel Tîlvăr. Absentează. Da. Atunci domnul senator Otilian Neagoe.

Se pregătește domnul senator Ilie Petrescu de la Grupul parlamentar PRM. Microfonul 3.

   

Domnul Otilian Neagoe:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am o întrebare adresată domnului ministru Codruț Sereș, ministrul economiei și comerțului.

Ce intenții are Ministerul Economiei și Comerțului în legătură cu industria de apărare din județul Brașov? Situația economică și socială este deosebit de grea la METROM S.A., CARFIL S.A., TOHANI S.A, Unitatea de Produse Speciale Făgăraș și la ROMPIRO Victoria.

Care sunt măsurile preconizate de ministerul pe care îl conduceți pentru trimestrul IV 2006 și anul 2007?

Altă întrebare este adresată domnului Răzvan Orășanu, președintele AVAS.

Județul Brașov se confruntă cu mari probleme generate de absența unor programe realiste de privatizare și relansare economică la importante societăți comerciale.

Ne aflăm în ceasul al 12-lea. Ce intenționează AVAS în cazurile TRACTORUL, RULMENTUL și NITRAMONIA SA?

Solicit răspuns scris și oral.

Am o interpelare adresată domnului Radu Berceanu, ministrul transporturilor, construcțiilor și turismului.

Pe DN 1 în zona Făgăraș, între comunele Mândra și Voina au început în această vară lucrările de reparații la 4 poduri. Circulația se desfășoară în această zonă pe un singur fir, generând un trafic aglomerat. După modul în care se desfășoară lucrările la unele poduri, fără oameni și fără utilaje, reparațiile pot dura un timp îndelungat provocând mari perturbații în circulația pe acest traseu.

Vă rugăm, domnule ministru, să ne precizați termenul la care vor fi încheiate reparațiile la aceste poduri, numele firmei care execută lucrările și ce măsuri va lua Ministerul Transporturilor, Construcției și Turismului pentru impulsionarea ritmului de lucru?

Solicit răspuns scris și oral. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Ilie Petrescu

Are cuvântul domnul Ilie Petrescu, din partea Grupului parlamentar PRM.

Se pregătește domnul Aurel Gabriel Simionescu, din partea Grupului parlamentar PSD. Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Ilie Petrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Consider că interpelarea este foarte importantă, de aceea am venit la tribuna Senatului. Este adresată domnului ministru Vasile Blaga, Ministerul Administrației și Internelor.

Vă aduc la cunoștință o situație deosebită de abuzuri săvârșite de Consiliul local Godinești, județul Gorj, care nu dorește să pună în aplicare hotărârea judecătorească a consilierului ales pe listele PRM, domnul Ecobici Vasile.

Vă solicit, domnule ministru, să interveniți, prin instituția prefectului, pentru remedierea acestei situații și, totodată, să dispuneți constituirea unei comisii care să analizeze abuzurile și traficul de influență pe care le face primarul din Godinești, județul Gorj.

Vă mulțumesc. Solicit răspuns scris și oral. Senator PRM de Gorj, Ilie Petrescu.

A doua întrebare este adresată domnului ministru al economiei și comerțului, Ioan Codruț Sereș.

Cu ocazia deplasării în localitatea Roșiuța, județul Gorj, componentă administrativă a municipiului Motru, care are populație de 500 de locuitori, am luat cunoștință de situația critică de aici, cauzată de exploatarea minieră de suprafață.

Dacă nu se iau măsuri urgente, în următoarea perioadă localitatea Roșiuța va fi distrusă de alunecările de teren. Vă solicit să trimiteți în zonă o comisie pentru a analiza și efectua un studiu asupra terenului aflat în mișcare.

Vă mulțumesc. Solicit răspuns scris și oral. Senator PRM de Gorj, Ilie Petrescu.

Mai am încă o întrebare domnului Vasile Blaga.

În calitatea mea de senator de Gorj, am fost informat de către autoritățile administrativ-publice locale din comuna Lelești, județul Gorj, de situația în care se află sediul administrativ al comunei.

Vă solicit, domnule ministru, să dispuneți analizarea situației prezentate în memoriul justificativ al Primăriei comunei Lelești, pe care îl anexez și, în măsura posibilităților, să ajutați, prin pârghiile de care dispuneți, la obținerea sumei necesare pentru refacerea sediului administrativ al comunei.

Vă solicit să mă informați, după analizarea situației, de soluția pe care o dispuneți.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris și oral. Senator PRM de Gorj, Ilie Petrescu.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Aurel Gabriel Simionescu

Îl invit la microfon pe domnul senator Aurel Gabriel Simionescu, din partea Grupului parlamentar PSD. Microfonul 3.

Urmează domnul senator Gheorghe Funar, Grupul parlamentar al PRM.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Aurel Gabriel Simionescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului ministru Sebastian Vlădescu.

Stimate domnule ministru,

Vă rugăm să ne comunicați care este totalul veniturilor rezultate la bugetul de stat din colectarea taxelor și impozitelor la nivel național de fiecare județ în parte, din care impozitele pe venitul global, taxa pe valoarea adăugată, accize, taxe vamale, precum și veniturile realizate la nivel local, din care venituri proprii ale unităților administrativ-teritoriale.

Interpelarea este adresată domnului prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu.

Stimate domnule prim-ministru,

După aprobarea bugetului de stat în noiembrie 2005, pe parcursul anului 2006, a existat un număr important de hotărâri de Guvern, prin care, la solicitări locale, au fost acordate sume importante pentru o serie de acțiuni considerate de interes local.

Vă rugăm, domnule prim-ministru, să ne comunicați sumele și obiectivele pentru care acestea au fost alocate prin hotărâri de Guvern, din fondul de rezervă la dispoziția Guvernului, către fiecare dintre autoritățile locale județene, în perioada 1 ianuarie - 31 august 2006.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Gheorghe Funar

Are cuvântul domnul senator Gheorghe Funar.

Se pregătește domnul senator Vasile Ioan Dănuț Ungureanu.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Onorat Senat,

Prima întrebare este adresată ministrului administrației și internelor, domnul ministru Vasile Blaga.

După cum cunoașteți, propunerea mea legislativă vizând dotarea cu autoturisme "Dacia Logan" a polițiștilor care lucrează în mediul rural a fost preluată de către Guvern printr-o ordonanță și apoi aplicată.

Vă felicit, domnule ministru, pentru această reușită comună. Nu pot accepta nici eu, la fel ca și milioane de români care se simt jigniți, alături de polițiștii din mediul rural, de faptul că s-a trecut la o discriminare nemeritată și neargumentată logic, materializată în înscrierea pe autoturisme a textului "Poliția rurală", în loc de "Poliția Română".

Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați până la ce dată ați ordonat să fie înlăturate de pe autoturismele poliției inscripția ilegală "Poliția rurală".

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris și oral.

Interpelare este adresată doamnei ministru al justiției, Monica Luiza Macovei.

În urma megaescrocheriei Polus - "Șapca Verde" și a încheierii contractului de cooperare, rectorul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca a înstrăinat ilegal un teren aparținând domeniului public, în suprafață de 35 de hectare, având o valoare de piață de până la 70 milioane euro.

Ca urmare, am fost nevoit să depun o plângere penală la Direcția Națională Anticorupție, iar la Serviciul Teritorial Cluj s-a întocmit dosarul penal nr.48/2006.

Vă solicit, doamnă ministru, să-mi comunicați motivele pentru care se tergiversează finalizarea acestui dosar, cu referire la unul dintre cele mai mari tunuri imobiliare înregistrate în România în ultimul an și jumătate.

Ultima întrebare este adresată domnului prim-ministru Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu.

Probabil că nu cunoașteți, domnule prim-ministru, situația de la Agenția Națională pentru Resurse Minerale, subordonată Cancelariei dumneavoastră. Ca urmare, vă prezint doar câteva informații edificatoare și, în același timp, revoltătoare:

  • din 71 de angajați, 19 au funcții de conducere, iar aceștia au câștiguri lunare de 50 până la 100 milioane lei;
  • toți angajații beneficiază de stimulente cuprinse între 10 și 50 de milioane lei pe lună;
  • toți șefii fac parte din multe consilii de administrație la societățile comerciale care au beneficiat de licențe de exploatare acordate de șefii respectivi, obținând, astfel, zeci de milioane de lei în plus în fiecare lună;
  • toți angajații au pașapoarte de serviciu, inclusiv conducătorii auto, casiera și femeile de serviciu, și sunt obligați să meargă în fiecare an, în 2 până la 20 de excursii gratuite în străinătate.

Vă solicit să-mi comunicați, domnule prim-ministru, de ce ați patronat până acum ilegalitățile de la Agenția Națională pentru Resurse Minerale și ce măsuri ați dispus pentru intrarea în legalitate, după ce ați aflat de la Radio România Actualități ce se întâmplă în ograda dumneavoastră, în privința risipirii banilor contribuabililor.

Vă mulțumesc.

Solicit răspunsuri în scris și oral.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Vasile Ioan Dănuț Ungureanu

Are cuvântul domnul senator Vasile Dan Ungureanu, Grupul parlamentar PSD.

Se pregătește domnul Ioan Corodan, Grupul parlamentar al PRM.

Aveți cuvântul, domnule senator. Microfonul 3.

   

Domnul Vasile Ioan Dănuț Ungureanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am de adresat două întrebări.

Prima este adresată domnului ministru Eugen Nicolăescu.

La Săvârșin, comună situată la 90 de km de reședința județului, funcționează o unitate medico-socială, care deservește localități situate pe o rază de 40 de km.

Consultările cu populația din zonă au condus la ideea transformării unității medico-sociale într-un centru de sănătate cu o folosire multifuncțională, incluzându-se și un centru de diagnostic.

Vă adresez următoarea întrebare, domnule ministru.

Dacă veți examina, ca un punct distinct în reforma din domeniul sănătății în județul Arad, transformarea unității medico-sociale din Săvârșin în centru de sănătate și, dacă nu se va înființa, care este motivația acestui refuz?

Solicit răspuns scris și oral.

A doua întrebare este adresată domnului prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu, deoarece domnul director Răzvan Orășanu, de la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, refuză să se prezinte, în al patrulea rând, în fața Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții și, de aceea, nu mai putem dialoga cu dânsul și trebuie să ne adresăm domnului prim-ministru. Probabil, e o nouă modă a guvernării portocalii.

S.C. SANEVIT SA, întreprindere ce a luat ființă după revoluție, a ajuns în situația de a face concedieri colective, iar producția seringilor a fost oprită. Societatea comercială beneficiază de tehnologie de ultimă generație în producerea de seringi. Una dintre soluții a fost transformarea SC SANEVIT SA în SC SANEVIT 2003 SA și trecerea acestei societăți în subordinea Ministerului Sănătății și AVAS.

Transformările succesive nu au luat în calcul situația celor 2559 de acționari, persoane fizice, care nu se regăsesc în noua societate și care nu au fost despăgubiți în urma trecerii acestei unități în subordinea AVAS și a Ministerului Sănătății.

Vă întreb, domnule prim-ministru, dacă vor fi rezolvate și în ce fel cererile de despăgubire ale acționarilor, persoane fizice, care au subscris la capitalul social inițial.

Solicit răspuns scris și oral la ambele întrebări.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Ioan Corodan. Microfonul 1.

 
  Ioan Corodan

Urmează domnul senator Claudiu Tănăsescu.

   

Domnul Ioan Corodan:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am o întrebare adresată Ministerului Sănătății, domnului ministru Eugen Nicolăescu.

Ca în toate domeniile sănătății, și în ceea ce privește persoanele cu boli cronice asistate prin programe naționale domnește haosul și dezinteresul.

Astfel, diabeticii sunt puși a se plimba de la un laborator la altul pentru a reuși să se înscrie pe o listă de așteptare, la rând cu ceilalți bolnavi, și să spere că, în cele câteva săptămâni de așteptare, situația lor nu se va agrava, întrucât laboratoarele nu au fondurile alocate special pentru persoanele asistate prin program național.

Pentru că în lege nu se fac precizări pentru a se aloca un cuantum din fondurile destinate pe acest segment către laboratoarele care au contract cu sectoarele și cu bolnavii asistați prin programele naționale și pentru că nenumăratele solicitări către Casa de Asigurări de Sănătate Maramureș au rămas fără răspuns, vă solicităm să veniți în sprijinul acestor bolnavi și să ne comunicați dacă este posibilă corelarea prevederilor legale din domeniu cu o dispoziție a organelor în drept pentru a se putea soluționa în mod favorabil această problemă.

A doua întrebare este adresată Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, domnului ministru Gheorghe Barbu.

În aceste zile, în județul Maramureș, a avut loc o reuniune a liderilor asociațiilor de pensionari din județele Maramureș, Sălaj, Bihor, Mureș, Satu Mare și Alba, în cadrul căreia s-a subliniat faptul că majoritatea pensionarilor trăiesc în sărăcie, fără nici o șansă de îmbunătățire a nivelului de trai. Mai mult, reforma din sănătate a dus la deteriorarea condițiilor de menținere a stării de sănătate a pensionarilor.

În acest context, având în vedere că în sănătate nu se întrevăd șanse prea mari de îmbunătățire și că pensionarii beneficiază de tichete gratuite pe mijloacele de transport, dar de care nu pot beneficia, din cauza diverselor probleme de sănătate, de mulți ani, promițându-li-se valorificarea lor, vă cerem să ne comunicați dacă în acest an au fost prevăzute fonduri pentru aceste decontări, pensionarii având atât dreptul legal, cât și moral la această valorificare financiară a unor servicii de care nu au beneficiat.

Interpelarea este adresată ministrului sănătății, domnul Eugen Nicolăescu.

Spitalul Județean de Urgență "Dr. Constantin Opriș", Baia Mare, a fost dat în folosință în 1972, în anul 1997 fiind întocmit primul studiu de fezabilitate privind reabilitarea, modernizarea și reparația capitală, în valoare de 20.745.000 RON.

În perioada 2000 - 2004, de la Consiliul Județean Maramureș au fost alocați 1.950.000 RON, reprezentând doar 2,5% din valoarea studiului de fezabilitate reactualizat.

Lucrările necesare reabilitării de ansamblu a Spitalului Județean de Urgență Baia Mare se pot realiza numai prin programe naționale structurale, în cadrul unui program multianual.

Solicit să mă informați, domnule ministru, dacă Spitalul Județean de Urgență "Dr. Constantin Opriș", Baia Mare, a fost prins într-un astfel de program și, dacă nu, când aveți în vedere să-l prindeți într-un program de finanțare pentru reabilitare și modernizare, ținând cont de faptul că este cea mai importantă unitate sanitară din regiunea de nord-vest a României și care, pe parcursul anilor, s-a constituit în principalul pion al asistenței medicale din această zonă.

Solicit răspuns scris și oral, atât la întrebări, cât și la interpelare.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Claudiu Tănăsescu

Îl invit la microfon pe domnul senator Claudiu Tănăsescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

Se pregătește domnul senator Constantin Găucan, Grupul parlamentar PRM.

Aveți cuvântul.

   

Domnul Claudiu Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am o întrebare și o interpelare.

Întrebarea este adresată domnului primului-ministru, domnului Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu.

Obiectul întrebării este următorul:

În care dintre țările membre ale Uniunii Europene au fost adoptate legi privind statutul minorităților naționale și, dacă dumneavoastră aveți unele exemple, care dintre acele legi au fost folosite drept model de către Guvernul României?

Mulțumesc.

Solicit răspuns scris și oral.

Interpelarea mea este adresată domnului prim-ministru Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu și sună astfel:

După cum știți, prin Ordonanța Guvernului nr.33/2006 s-a pus la cale finalizarea privatizării BCR, fără a se cunoaște cât este gaura neagră preluată în urma fuziunii Bancorex cu BCR.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați lista datornicilor la Bancorex, la data de 31.08.2006, și, pentru fiecare debitor, ce sume datorează.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris și oral.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Constantin Găucan

Are cuvântul domnul senator Constantin Găucan, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

Se pregătește doamna senator Silvia Adriana Țicău, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Aveți cuvântul domnule senator. Microfonul 2.

   

Domnul Constantin Găucan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am o întrebare și o interpelare, adresate domnului prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu.

Întrebarea sună în felul următor:

După cum cunoașteți, în România, minoritățile au fost împărțite, inclusiv în Camera Deputaților, în două tabere: minoritatea maghiară și altele decât minoritatea maghiară.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați de ce acceptați această discriminare, care este temeiul ei legal și în care din țările în care mai există etnici maghiari se mai face o asemenea discriminare.

Interpelarea se adresează, așa cum am spus, domnului prim-ministru Tăriceanu.

Mai sunt câteva luni până la aderarea României la Uniunea Europeană. Vă solicit să-mi comunicați dacă este asigurată sau nu securitatea alimentară a populației României. Dacă nu este asigurată, vă solicit să-mi comunicați de ce și, mai ales, ce veți întreprinde pentru ca să fie asigurată securitatea alimentară a românilor.

Vă mulțumesc.

Aștept răspuns scris și oral.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Silvia Adriana Țicău

Are cuvântul doamna senator Silvia Adriana Țicău, din partea Grupului parlamentar PSD.

Se pregătește domnul senator Petru Stan, din partea Grupului parlamentar PRM.

   

Doamna Silvia Adriana Țicău:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Întrebarea este adresată domnului Radu Mircea Berceanu, ministrul transporturilor, construcțiilor și turismului.

Stimate domnule ministru,

În municipiul Galați, din cele aproximativ 125.000 de unități de locuit evidențiate ca fond nou de locuințe, 99,8% au fost cumpărate, conform Legii nr. 85/1992, de către foștii chiriași, iar din cele 85.000 de unități de locuit evidențiate ca fond vechi de locuințe, 97,7% au fost revendicate de către foștii proprietari, conform Legii nr.10/2001.

Legea nr.247/2005 a accelerat procesul de restituire către foștii proprietari ai imobilelor revendicate, fără a ține seama de situația familiilor locatare.

În prezent, în municipiul Galați, sunt revendicate peste 3.700 de imobile care sunt locuite de aproximativ 27.000 de familii de chiriași, în principal, familii de rromi și persoane vârstnice.

Dintre acestea, până prezent, au fost deja evacuate prin sentințe judecătorești 480 de familii, urmând ca numărul acestora să ajungă la 1.700, până la sfârșitul lui 2006.

Dintre cei evacuați, marea majoritate au vârste cuprinse între 65 și 85 de ani, iar pensia acestora variază între 80 și 180 de lei.

Având în vedere că Primăria municipiului Galați nu dispune de un fond locativ pentru soluționarea situației în care se află aceste familii propunem:

  • inițierea prin A.N.L a unui program locativ destinat familiilor evacuate de foștii proprietari, familii ale căror membri sunt pensionari și au pensii sub 250 lei;
  • inițierea prin A.N.L. a unui program locativ destinat familiilor de rromi, evacuate de foștii proprietari;
  • inițierea prin A.N.L. a unui program locativ destinat familiilor de rromi.

Față de cele prezentate mai sus, solicit răspuns scris și oral privind măsurile pe care Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului le are în vedere pentru soluționarea acestei situații.

Asigurându-vă de aleasa considerație, vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, doamna senator.

 
  Petru Stan

Are cuvântul domnul Petru Stan, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare și se pregătește doamna senator Doina Silistru din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Petru Stan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prima întrebare este adresată Ministerului Afacerilor Externe, domnului ministru Mihai Răzvan Ungureanu.

Domnule ministru,

Vă solicit să-mi comunicați căror firme le-au fost eliberate, în anul 2005, în primele opt luni ale acestui an, certificate de import pentru carne de pasăre și în limita căror cantități?

De asemenea, pentru care firme s-au deschis contingente tarifare cu taxe vamale depuse sau în regim de scutire temporară de la plata taxelor vamale de import administrate prin licențe statistice de import?

Vă mulțumesc.

Aștept răspuns scris și oral.

A doua întrebare este adresată Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, domnului ministru Gheorghe Flutur.

Domnule ministru,

După cum cunoașteți, anul trecut și în acest an, în România, sunt peste trei milioane de hectare teren arabil necultivate.

Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați ce ați întreprins și ce veți întreprinde pentru cultivarea lor și când considerați că se va ajunge ca toate terenurile agricole din România să fie cultivate.

Vă mulțumesc.

Aștept răspuns scris și oral.

Interpelarea este adresată domnului prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu.

Domnule prim-ministru,

Presa a prezentat informații cu privire la tipărirea tichetelor de masă de către una din firmele senatorului UDMR Verestoy Attila pentru care contribuabilii români plătesc în fiecare an aproape zece milioane de euro.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați numărul contractelor și sumele plătite anual la firma domnului senator Verestoy pentru tipărirea tichetelor de masă, precum și la celelalte firme care s-au ocupat de tipărirea tichetelor în anii 2005 și 2006.

Vă mulțumesc.

Aștept răspuns scris și oral.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Doina Silistru

Are cuvântul doamna senator Doina Silistru, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat și se pregătește domnul senator Nicolae Iorga, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

   

Doamna Doina Silistru:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale.

Având în vedere faptul că, potrivit Legii nr.7/1996, Legea cadastrului și proprietății imobiliare, terenul cu destinație agricolă este definit ca imobil, a intrat în circuitul civil și are o valoare pe care statul, ca proprietar, trebuie să o cunoască, vă rog, domnule ministru, să-mi precizați care este suprafața și valoarea de înregistrare a terenului proprietate publică și privată a statului, pe județe, și dacă această valoare este înregistrată în patrimoniul Agenției Domeniilor Statului, agenție care, conform Legii nr.268/2001, exercită în numele statului prerogativele dreptului de proprietate asupra terenurilor cu destinație agricolă aparținând domeniului statului.

Solicit răspuns oraș și în scris.

Vă mulțumesc.

Și, înainte de a pleca de la tribună, vă rog, domnule președinte de ședință, ca la următoarea ședință pe care o veți conduce, să aplicați Regulamentul, adică sunt prezentate mai întâi întrebările, apoi interpelările. Și rog și colegii să dea dovadă de respect reciproc.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, doamna senator.

Dar dumneavoastră ați avut o interpelare. V-am făcut o favoare, acum. În sfârșit. Interpelarea este trecută la mine.

 
  Nicolae Iorga

Domnul senator Nicolae Iorga, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare și se pregătește domnul senator Sever Șter, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Nicolae Iorga:

Domnule președinte,

Vă mulțumesc.

Am o interpelare pentru domnul prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu.

Domnule prim-ministru,

În subordinea dumneavoastră, la unele instituții subordonate Cancelariei, Secretariatului general al Guvernului și la mai multe ministere există peste o sută de funcționari publici care au câștiguri lunare mai mari decât ale dumneavoastră sau ale președintelui României.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați lista nominală a acelora dintre subordonați care au asemenea venituri și cu o mențiune specială, solicit sumele care au fost încasate de aceștia în luna iulie, anul curent.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris și oral.

Întrebarea este:

Domnule prim-ministru,

Când a început războiul în Liban, prețul petrolului a crescut între 4 și 5 dolari barilul. Imediat, PETROM-OMV a majorat substanțial prețul la carburanți și lubrifianți.

Acum, războiul din Liban a încetat, iar prețul țițeiului a scăzut cu 10% per baril, fără ca PETROM-OMV să reducă proporțional prețul de carburanți în România.

Vă rog, domnule prim-ministru, să-mi comunicați ce măsuri intenționați să luați pentru protejarea contribuabililor români care folosesc carburanți și lubrifianți.

Solicit răspuns scris și oral.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Sever Șter

Are cuvântul domnul senator Sever Șter, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, și se pregătește domnul senator Valentin Dinescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

Aveți cuvântul. microfonul 3.

   

Domnul Sever Șter:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am o interpelare pentru domnul ministru Sebastian Vlădescu, ministrul finanțelor publice.

Obiectul interpelării:

În temeiul Legii nr.10/2001, cetățeana Pop Terezia Rodica din municipiul Satu Mare, str. Barițiu, nr.30, a solicitat Primăriei municipiului Oradea retrocedarea apartamentului nr.2 situat în municipiul Oradea, str. Rovine nr.12.

Prin dispoziția nr.3816/21.09.2004, primarul municipiului Oradea respinge cererea de restituire în natură și stabilește că solicitanta va fi despăgubită prin acordarea titlurilor de valoare nominală, folosite exclusiv în procesul de privatizare, până la concurența sumei de 925 milioane lei care reprezintă contravaloarea apartamentului.

După emiterea dispoziției primarului, petenta s-a adresat Ministerului Finanțelor Publice care, potrivit prevederilor legale, art.30 alin.1 din Legea nr.10/2001 are obligația să elibereze titlurile de valoare nominală.

De aproape doi ani, petenta poartă corespondență cu Ministerul Finanțelor Publice, concomitent cu zeci de intervenții telefonice, însă aceste demersuri nu au dus la eliberarea titlurilor de valoare.

Dosarul care conține întreaga documentație a acestui caz este înregistrat la Ministerul Finanțelor Publice sub numărul 3.601.

Față de aceasta, vă rog să-mi comunicați de ce s-a tergiversat atât de mult soluționarea cererii doamnei Pop Terezia Rodica și să dispuneți măsurile necesare pentru eliberarea titlurilor de valoare și înaintarea acestora solicitantei.

Vă rog să mi se comunice măsurile luate, scris și oral.

Cu deosebită stimă, senator Sever Șter.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Valentin Dinescu

Are cuvântul domnul senator Valentin Dinescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare și se pregătește domnul senator Aurel Ardelean, tot din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

Aveți cuvântul. Microfonul 1.

   

Domnul Valentin Dinescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată domnului ministru al administrației și internelor.

Domnule ministru, după cum cunoașteți, presa din zilele trecute a făcut unele nominalizări în ceea ce îi privește pe unii membri ai CNSAS care au delapidat circa două miliarde de lei, în legătură cu cheltuielile de deplasare și deconturile acestora.

Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați, în urma cercetărilor efectuate de poliție, care sunt implicațiile domnilor Mircea Dinescu, Gheorghe Onișoru, Aurel Pricu și Ladislau Csendes, precum și a altor membri ai CNSAS care nu au fost încă nominalizați de presă.

Vă mulțumesc.

Senator, Valentin Dinescu.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Aurel Ardelean

Are cuvântul domnul senator Ardelean, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare și se pregătește, pe lista de interpelări, domnul senator Ovidiu Teodor Crețu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

   

Domnul Aurel Ardelean:

Prima întrebare este adresată domnului prim-ministru al Guvernului României.

În programul de guvernare, 2005-2008, la Capitolul lV - Mediul de afaceri, subcapitolul III - Combaterea corupției, se precizează faptul că principalele măsuri anticorupție care vor fi luate în scopul îmbunătățirii mediului de afaceri sunt renunțarea la presiunile de ordin politic exercitate asupra managerilor.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați cum anume a fost implementată această măsură din cadrul Programului de guvernare.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris și oral.

Cea de-a doua întrebare.

Domnule prim-ministru,

În cadrul programului de guvernare, Capitolul VII - Politica de protecție socială, la subcapitolul I - Sistemul de pensii - se precizează următoarele:

O prioritate a Guvernului o reprezintă îmbunătățirea standardului de viață pentru persoanele vârstnice prin reașezarea pe baze echitabile a sistemului de asigurări sociale, în principal, prin reforma sistemului public de pensii.

Pentru rezolvarea problemei de fond a sistemului de pensii, Guvernul României va pune în aplicare un set unitar de măsuri legislative axat pe trei obiective principale, dintre care, citez: "reconstrucția sistemului public de asigurări sociale prin curățarea sa", printre alte măsuri, "de unele tipuri de prestații necontributive".

Vă rog, domnule prim-ministru, să precizați care sunt acele măsuri de "curățare" a sistemului aplicate de Guvernul pe care îl conduceți și ce tipuri de prestări necontributive au fost eliminate?

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Ovidiu Teodor Crețu

La interpelări, are cuvântul domnul senator Ovidiu Teodor Crețu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat și se pregătește domnul senator Petre Daea, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Microfonul 3.

   

Domnul Ovidiu Teodor Crețu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Acum că am scăpat și de presiunea radioului, așa că putem să ne adresăm întrebările și interpelările mai liniștiți.

În județul Bistrița - Năsăud, 17 localități, orașe și comune, au fost împroprietărite de către Imperiul austro-ungar, datorită faptului că în comunele respective existau detașamente de grăniceri. Nu numai județul Bistrița-Năsăud, dar și județul Sibiu, Caraș-Severin, Harghita, Covasna au avut astfel de unități militare în acel timp.

Pădurile care aparțineau acestor unități administrative erau exploatate și erau folosite pentru uzul cetățenilor. Prin Legea nr.1/2000 art.26 alin.2 indice 4 se prevedea retrocedarea acestor păduri, dar numai jumătate din suprafață foștilor proprietari de drept, jumătate revenea comunelor, localităților în raza cadastrală a căreia se afla pădurea respectivă.

Un articol absolut imoral pentru că localitățile din județul Bistrița - Năsăud aveau însemnate suprafețe de păduri pe teritoriul județului Suceava, astfel că localități din județul Suceava s-au trezit ca beneficiind de moștenirea comunelor Grănicerești din județul Bistrița - Năsăud, lucru care nu s-a întâmplat în județele deja amintite înainte. Singurul județ care a dijmuit este Suceava,.

Guvernul Năstase, prin Hotărârea nr.367 din 18 martie 2004 a reglementat această situație, dând din fondul de stat o suprafață importantă comunelor din județul Suceava, astfel încât comunele bistrițene să-și poată prelua integral moștenirea.

Recent, cu circa o lună în urmă, Comisia de aplicare a Legii Fondului funciar din județul Suceava emite Hotărârea nr.2.366 din 11 august 2006 în care nu face referire la ultimul act normativ, Legea nr.247/2005, care reglementează actual situația, și împarte în două suprafața de 540 hectare de teren cu vegetație forestieră: jumătate, comunei Monor din județul Bistrița - Năsăud, jumătate comunei Poiana Stampei.

Este absolut ilegal, nu numai imoral, dar de data asta și ilegal, pentru că, între timp, a apărut Legea nr.247/2005 care reglementează situația.

Și acum, adresez domnului ministru Gheorghe Flutur și îl rog să dispună autorităților în drept, respectiv Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, ca prin Direcția de coordonare și control a aplicării legislației din domeniul restituirii proprietății funciare să dispună aplicarea în speța de față a prevederilor art.26 alin.2 din Legea nr.247/2005, și nu a altor acte normative.

Vă mulțumesc.

Aștept răspuns scris și oral.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Petre Daea

Are cuvântul domnul senator Petre Daea, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat și se pregătește doamna Viorica Moisuc, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

Microfonul 3, vă rog.

   

Domnul Petre Daea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cu îngăduința dumneavoastră, în spiritul bunei colaborări și a unei atitudini corecte în Senatul României, adresez o întrebare domnului ministru Gheorghe Flutur.

Cu respectul cuvenit, îi adresez următoarea întrebare:

Care este situația exploatațiilor agricole în România, profilul și mărirea acestora pe total țară și județ.

Aștept răspuns scris și oral.

Și revin la obiectul interpelării care are aceeași destinație, și anume Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, domnului ministru Gheorghe Flutur, căruia, cu respectul cuvenit, vreau să îi adresez această interpelare. Având în vedere perioada în care ne aflăm și importanța executărilor lucrărilor agricole, vă rog, domnule ministru, să ne precizați care sunt prevederile programului campaniei agricole de toamnă și stadiul aplicării acestuia.

Aștept răspuns scris și oral.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Viorica Georgeta Pompilia Moisuc

Are cuvântul doamna Viorica Moisuc, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

Vă rog, doamna senator, microfonul 1.

   

Doamna Viorica Georgeta Pompilia Moisuc:

Interpelarea este adresată domnului Răzvan Mihai Ungureanu, ministrul afacerilor externe.

Situația românilor ajunși minoritari în Ucraina se înrăutățește permanent și sistematic.

În legătură cu activitatea și intențiile Departamentului pentru românii de pretutindeni al Ministerului Afacerilor Externe, privitor la menținerea ființei naționale a românilor din Nordul Bucovinei, Sudul Basarabiei și din Ținutul Herța vă adresez, domnule ministru, următoarele solicitări:

1. Cum sprijină departamentul Editura "Alexandru cel Bun", singura editură de limbă română din Ucraina în următoarele chestiuni punctuale:

  1. dacă a fost aprobat proiectul de editare a caietelor literare care necesită 52.391 RON 89.000 grivne;
  2. dacă a fost aprobat proiectul "Salonul de carte românească" de la Cernăuți care ar trebui să aibă loc în perioada 30 octombrie - 4 noiembrie 2006 și a cărui organizare necesită suma de 27.078 RON reamintindu-vă, domnule ministru, situația penibilă de anul trecut când departamentul, în incapacitate de a se achita de obligațiile sale financiare pentru organizarea "Salonului de carte românească" a adus pe organizatorii din Cernăuți în pragul de a fi târâți în tribunale pentru că nu-și puteau plăti datoriile către furnizori;
  3. dacă departamentul cunoaște situația intolerabilă în care a ajuns această editură care nu mai are în prezent nici un calculator, nici un scanner, nici o imprimantă, dacă departamentul poate să finanțeze cu 3700 RON, editura pentru procurarea unui echipament strict necesar.

2. Ce a făcut departamentul pentru constituirea Institutului Cultural Român la Cernăuți, așa cum s-a promis la ultimul Congres al intelectualității românești din regiunea Cernăuți.

În ce stadiu se găsește acest proiect?

3. În conformitate cu prevederile Tratatului de bază dintre România și Ucraina privind Universitatea Multiculturală de la Cernăuți, doresc să mă informați în ce stadiu se află negocierile cu Ucraina și ce perspective există de a se realiza această universitate multiculturală.

Vă reamintesc, domnule ministru, că în grupele românești din universitatea amintită se predă în limba ucraineană, iar în limba română se predă doar limba și literatura română.

Solicit răspuns scris și oral.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, doamna senator.

Am încheiat întrebările și interpelările, am ajuns la ultimul capitol "răspunsuri".

 
Din partea Guvernului au primit răspunsuri:  

Stimați reprezentați ai Executivului, vă rog să oferiți răspunsurile colegilor la întrebările și interpelările formulate.

Vreau să vă fac o comunicare, doamnelor și domnilor colegi.

Având în vedere că lipsesc din sală domnii senatori Viorel Dumitrescu, Ilie Sârbu, Vasile Dan Ungureanu, domnii secretari de stat Ioan Ioan și Ștefan Toke, dacă au răspunsurile în scris le pot lăsa la secretariat și pot pleca.

La fel domnul secretar de stat Cosmin Popescu, doamna secretar de stat Katalin Kibedi, dacă au răspunsurile, domnul secretar de stat Cătălin Ionel Dănilă, dacă aveți răspuns în scris, domnul Ervin - Zoltan Szekely, dacă aveți răspunsul în scris și domnul secretar de stat Alexandru Galiațatos, dacă aveți răspuns în scris.

Doamna secretar de stat Gabriela Pastor, dacă aveți răspuns în scris, domnul Adrian Ciocănea, domnule secretar de stat, dacă aveți răspunsul scris și domnul secretar de stat Galiațatos, dacă aveți răspuns în scris, vă rog să le lăsați la secretariat și reluăm discuțiile.

  Ioan Corodan - de la Ioan Onisei, secretar de stat la Ministerul Culturii și Cultelor;

Pentru domnul senator Ioan Corodan, din partea Grupul parlamentar al Partidului România Mare privind protejarea monumentelor în Maramureș, răspuns din partea Ministerului Culturii și Cultelor.

Domnul secretar de stat Iona Onisei, aveți cuvântul.

Microfonul 9, vă rog.

   

Domnul Ioan Onisei - secretar de stat în Ministerul Culturii și Cultelor:

Bună seara.

Domnule senator,

Cum probabil știți, Ministerul Culturii și Cultelor a susținut constant în ultimii 10 ani activitatea de restaurare a monumentelor istorice din județul Maramureș.

În acest sens, pentru a cita un exemplu care cred că este cel mai concludent, ne referim la restaurarea în curs de definitivare a grupului celor șapte biserici de lemn înscrise în lista patrimoniului mondial UNESCO.

În momentul de față, în Programul Național de Restaurare, finanțat de Ministerul Culturii și Cultelor, sunt cuprinse lucrări de restaurare, în continuare, la trei dintre bisericile înscrise în lista patrimoniului mondial și la două monumente de valoare națională din județul Maramureș.

Începând cu anul 2007 se intenționează reluarea Programului de restaurare a monumentelor din lemn asigurându-se totodată păstrarea meșteșugurilor tradiționale și crearea de mână de lucru specializată pentru județele ce dețin astfel de patrimoniu.

Vă amintesc însă, în acest context că potrivit Legii nr.422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, responsabilitatea întreținerii și restaurării acestora revine proprietarilor sau administratorilor de drepturi reale, precum și administrațiilor publice județene și locale.

În acest sens, unele dintre autoritățile administrației publice locale din județul Maramureș au derulat proiecte cu finanțare europeană care au contribuit la restaurarea de monumente istorice, exemple extrem de pozitive în acest sens sunt revitalizarea Centrului Istoric Baia Mare, precum și punerea în valoare a celor două biserici - monument istoric din Rogoz.

În esență, așadar, vom continua Programul de restaurare a monumentelor istorice în județul pe care cu onoare îl reprezentați cu accent îndeosebi pe acele monumente care sunt, potrivit clasificării, din categoria A și mai cu seamă a celor care sunt în Patrimoniul Mondial UNESCO.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Îl consult pe domnul senator Ioan Corodan dacă este de acord cu răspunsul oferit.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Microfonul 1, vă rog.

 
   

Domnul Ioan Corodan:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Îi mulțumesc și domnului secretar de stat pentru răspunsul prezentat.

Problemele sunt destul de complexe în județul Maramureș ținând cont de faptul că este o zonă încărcată de istorie și tradiție și sunt foarte multe monumente care trebuie să fie reabilitate și conservate în continuare, sunt lucruri care țin, într-adevăr de competența consiliilor locale sau a autorităților locale și a proprietarilor, lucru care, dacă stăm bine să ne gândim, potențialul financiar al acestor instituții sunt destul de limitate și de aceea am și solicitat să se implice mult mai mult Ministerul Culturii și Cultelor.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

Am înțeles că domnul Ilie Petrescu este mulțumit cu răspunsul în scris dat de domnul Cosmin Popescu, secretar de stat în Ministerul Economiei și Comerțului, așa că îl rugăm să părăsească sala.

Domnul Ioan Onisei mai are un răspuns pentru domnul senator Constantin Găucan, Grupul parlamentar al Partidului România Mare, dânsul lipsește, dar aveți răspunsul în scris.

Mulțumesc.

 
  Ioan Corodan - de la Lucia Ana Varga, secretar de stat la Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor;

Pentru domnul senator Ioan Corodan, doamna secretar de stat Lucia Ana Varga va răspunde la "Probleme de mediu în județul Maramureș", aflate pe agenda ministerului.

Aveți cuvântul la microfonul 10, doamna secretar de stat.

   

Doamna Lucia Ana Varga - secretar de stat în Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor:

Mulțumesc.

Stimate domnule senator,

Referitor la întrebarea înregistrată la Senatul României în data de 15 iunie, privind problemele din județul Maramureș, vă comunicăm următoarele:

Problemele din județul Maramureș care au fost trecute pe agenda Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor în domeniul gospodăririi apelor, sunt cele 14 obiective de investiții aflate în Programul de investiții pe anul 2006.

Aceste lucrări sunt: acumularea Runcu, îndiguire și consolidări de mal pe râul Tisa, regularizare râul Ruscova în localitățile Ruscova, Repedea și Poienii de sub Munte; amenajarea Valea Seinel, în localitatea Sein; amenajare râu Săsar, în Municipiul Baia Mare, amenajare râu Someș pe sectorul Ulmeni - Apateu, regularizare râu Săpânța în localitatea Săpânța.

Toate celelalte sunt trecute în răspunsul scris, domnule senator, cu permisiunea dumneavoastră, am să trec mai departe.

De asemenea, prin Hotărârea de Guvern nr.373/2006 au fost promovate în regim de urgență două lucrări din Fondul de Intervenție la dispoziția Guvernului: amenajare râu Săsar aval Pod Decebal, în Municipiul Baia Mare, și amenajare râu Vaser în localitatea Vișeul de Sus.

Celelalte probleme în județul Maramureș care au fost trecute pe agenda Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor, în domeniul protecției mediului sunt legate de exploatarea și flotația minereurilor neferoase complexe, metalurgia neferoasă, depozitarea deșeurilor menajare și incinerarea în crematorii neomologate și a deșeurilor spitalicești, debitarea și prelucrarea lemnului.

De asemenea, vă comunicăm că zece din agenții economici intră sub incidența prevederii Ordonanței de urgență a Guvernului nr.152/2005, adică sunt poluatori cu impact semnificativ asupra mediului, din care am identificat: CUPROM, ROMPLUMB, TRANSGOLD, MECANICA SIGHETU, AVIMAR BAIA MARE, COMBIMAR BAIA MARE, DENA MARI SRL - SEIN și încă patru agenți economici.

Pentru fiecare dintre acești agenți economici s-au stabilit programe de conformare, autorizații de mediu, programe de conformare în care sunt prevăzute foarte strict termenele la care agenții economici trebuie să se conformeze.

În materialul prezentat în scris, domnule senator, v-am prezentat pentru fiecare agent economic măsurile dispuse și termenele de conformare.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, doamna secretar de stat.

Îl consult pe domnul senator Ioan Corodan, dacă este de acord cu răspunsurile oferite.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Microfonul 1, vă rog.

 
   

Domnul Ioan Corodan:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În primul rând aș vrea să mulțumesc pentru informarea care a fost făcută privind problemele de mediu și problemele care au fost prinse pe agenda Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor și aș dori ca, totuși, Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor să se aplece un pic mai mult la problemele județului Maramureș, ținând cont și de faptul că avem niște obiective mari care sunt lăsate, oarecum, numai în conservare, cum este și acumularea de la Runcu, sunt problemele care sunt generate în momentul de față de posibilitatea și, oarecum, iminenta închiderii a zonelor și exploatărilor miniere, lucru care ne îngrijorează și care, dacă nu se vine cu programe concrete, aceste unități miniere, într-adevăr, vor fi mari poluatori și vor crea mari probleme pe viitor. Mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc.

Doamnă secretar de stat, aveți cuvântul.

 
   

Doamna Lucia Ana Varga:

Mai fac precizarea că am fost eu, personal, de trei ori în județul Maramureș, m-am întâlnit cu doamna prefect și cu autoritățile din zonă, inclusiv cu primarii din zonele care au fost afectate de activitatea minieră și împreună cu Ministerul Economiei și Comerțului stabilim niște programe, inclusiv de finanțare a închiderii iazurilor care, așa cum ați subliniat și dumneavoastră trebuie puse în siguranță și închise.

Sigur că județul Maramureș va rămâne o prioritate, având în vedere impactul activităților economice anterioare în zonă.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, doamna secretar de stat.

 
  Aurel Ardelean - de la Lucia Ana Varga, secretar de stat la Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor;

Și, un ultim răspuns, tot doamna secretar de stat Lucia Ana Varga, domnului senator Aurel Ardelean, Grupul parlamentar al Partidului România Mare, "Opoziția la adresa Proiectului Roșia Montană".

Aveți cuvântul, doamna secretar de stat.

   

Doamna Lucia Ana Varga:

Domnule senator, am prezentat faptul că în această perioadă au avut loc dezbateri publice, Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor este acum în procedura de consultare a publicului privind impactul proiectului Roșia Montană.

Conform procedurii existente sunt necesare dezbateri, agentul economic trebuie să-și prezinte proiectul și sunt necesare dezbateri și consultări ale publicului.

Aceste dezbateri au avut loc conform unui calendar. În răspunsul înaintat în scris, i-am prezentat domnului senator, pe baza concluziilor și solicitărilor participanților la dezbaterile publice, că vom solicita agentului economic completări la documentații și precizări suplimentare, urmând ca în funcție de rezultatele primite să analizăm în comisia tehnică de avizare dacă se va obține sau nu acordul de mediu privind acest proiect.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, doamna secretar de stat.

Îl consult pe domnul senator Ardelean, dacă este mulțumit de răspuns.

 
   

Domnul Aurel Ardelean:

Am clarificat cu doamna secretar de stat problemele, eu am vrut să aflu și punctul de vedere al ministerului, care însă nu este exprimat, dar cred că o să am posibilitatea, după discuțiile avute, să vedem exact care este și punctul de vedere, așa cum a transmis dânsa, se vor sintetiza concluziile, atât cele de ordin pozitiv, cât și cele de ordin negativ, când ministerul se va pronunța.

Pe mine m-ar interesa mai mult punctul de vedere al ministerului și rămân în așteptarea acestuia pe o perioadă următoare.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Gheorghe Funar - de la Lucia Ana Varga, secretar de stat la Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor.

O întrebare suplimentară?

Microfonul 2, vă rog.

   

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am o întrebare pentru reprezentantul Guvernului.

De ce recurge la discriminare negativă și la întrebările și interpelările pe care eu le formulez refuză să-mi răspundă și oral, și în scris.

Precizez, este ultima oară când mai accept un asemenea tratament.

Mâine sesizez în scris pentru ultima oară Biroul permanent al Senatului și dacă se mai întâmplă să nu primesc răspunsul la întrebările și interpelările pe care le formulez, atât eu cât și colegii mei din Grupul parlamentar PRM, pentru fiecare caz în parte, mă voi adresa Parchetului.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, doamna senator.

Aveți vreun răspuns, doamna secretar de stat?

Microfonul 10, vă rog.

 
   

Doamna Lucia Ana Varga:

Dacă-mi permiteți, se poate că s-a strecurat o greșeală, domnule senator, nu este nimic intenționat, probabil că atunci când a fost perioada inundațiilor și am fost plecați din București, nu am răspuns interpelărilor, dar cu siguranță s-a strecurat o greșeală.

Nu este intenționat și o să verificăm care sunt interpelările care au fost înaintate la minister și vă promit că vă trimitem răspunsul.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc.

 
Intrebări și interpelări adresate Guvernului de către senatori: Gheorghe Funar

Domnul senator Funar, aveți cuvântul.

   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc.

Nu este vorba despre o întrebare sau interpelare adresată Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor, am adresat primului - ministru, altor miniștri, nu doamnei ministru Sulfina Barbu.

Nu am primit nici un răspuns și se refuză și sunt astfel tratat în Senatul României.

Subliniez ultima dată pentru că de-acum știu scrie plângeri la Parchet, și o voi face dacă mă obligă.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Am înțeles, domnule senator.

Dacă mai sunt alte răspunsuri?

Din sală: Nu mai sunt.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Dacă nu, mulțumesc domnilor senatori, celor trei care au rezistat până la această oră în ședința Senatului și declar încheiată ședința Senatului a zilei de astăzi.

Vă mulțumesc.

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 19.25.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 21 mai 2019, 2:25
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro