Plen
Ședința Senatului din 11 septembrie 2006
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.131/21-09-2006

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2006 > 11-09-2006 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 11 septembrie 2006

2. Declarații politice prezentate de domnii senatori:

 

Domnul Alexandru Pereș:

  ................................................
 

La primul punct, declarații politice.

Sunt înscriși 12 colegi senatori.

 
Cristian Cucuian - Actele teroriste și combaterea lor.

Îl invit pe reprezentantul Grupului parlamentar al Alianței Dreptate și Adevăr - PNL-PD, domnul senator Cristian Cucuian.

Se pregătește domnul senator Sorin Oprescu, din partea Grupului parlamentar PSD.

 

Domnul Cristian Cucuian:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

S-a vorbit mult despre 11 septembrie 2001. S-a vorbit despre simboluri ale democrației, despre schimbarea lumii, despre declanșarea războiului împotriva terorismului.

S-a vorbit mult și s-a făcut, iată, după 5 ani, extrem de puțin. Au murit atunci 3000 de oameni, printre ei și români. Au mai murit de atunci, în urma altor zeci de acte teroriste sau în conflicte armate generate de această isterie mondială, alte câteva zeci de mii, printre ei, din nou, și români.

Comisia Uniunii Europene a ratificat strategia antiteroristă a Uniunii Europene, iar SUA au deblocat 200 milioane dolari pentru înființarea unui departament de criză cu obiectiv declarat: prinderea lui Osama Bin Laden.

Sunt din ce în ce mai multe voci care critică linia dură a administrației Bush. Sunt voci care spun că în acești 5 ani diplomația americană nu a reușit să izoleze mișcarea teroristă internațională.

Iată, după alegerea unui guvern democratic în Afganistan, proces calificat ca o mare victorie, atacurile talibanilor nu încetează.

Spre ce ne îndreptăm? O lume măcinată de conflicte, o lume în care frica va deveni principalul dușman al dezvoltării democratice? Răspunsul nu poate fi decât unul negativ.

Războiul împotriva terorismului nu va fi câștigat decât prin atitudine, frica trebuie învinsă! Un semnal pozitiv a fost dat pe aeroportul din Londra, acolo unde, în ciuda amenințărilor, oameni din toate semințiile au sfidat teama, și cu copii în brațe stăteau cuminți la cozi interminabile, treceau prin zeci de filtre ca să poată zbura peste ocean.

A fost, cred eu, un semn că frica poate fi învinsă. Astăzi, întreaga planetă comemorează victimele unei teribile grozăvii. Una dintre cele mai sfidătoare acțiuni împotriva condiției umane. Imagini transmise atunci cu avioane înfipte în cele două turnuri au tulburat și continuă să tulbure omenirea.

Indiferent câți ani vom comemora aceste imagini, vor rămâne mereu mai șocante în inimile noastre, ca și când evenimentele s-ar fi petrecut ieri.

După 11 septembrie 2001 a urmat un 11 martie însângerat în Spania. Apoi foarte multe, nepermis de multe alte acte teroriste care au acoperit, din păcate, arii foarte largi din Europa până în Asia sau Orientul Mijlociu.

Poate că ne aflăm la o mare răscruce. Poate că depășirea cu succes a acestei crize mondiale va permite dezvoltarea fără precedent a societății umane.

Poate că vom avea timpul și orgoliul să eradicăm foametea și sărăcia.

Nouă, ca români, nu ne este indiferentă nici strategia antiteroristă a Uniunii Europene, nici războiul condus de SUA împotriva lui Osama Bin Laden.

Suntem pregătiți să sprijinim proiectele internaționale de colaborare împotriva oricăror acțiuni de răsturnare a valorilor caracteristice condiției umane.

Progresele tehnice informaționale nu mai permit întoarcerea la stadiul tribal. Democrațiile avansate, fie că este vorba de europeni sau americani, propun un alt standard de viață și de societate, pe care ni le-am asumat. Nu mai putem și nici nu vrem să dăm înapoi.

Trebuie totuși să analizăm un aspect foarte important. Toate progresele de care vorbim ne-au ajutat să ne mișcăm mai repede, să primim mai multe informații. Ne-au ajutat să regândim noțiunile de timp și spațiu.

Dar, în același timp, ne-au însingurat, ne-au dus la o izolare comunicațională generală, la pierderea identității și a sensului de comunitate. Aici cred că suntem cu toții vinovați: și administrația americană și instituțiile Uniunii Europene sunt criticate că nu mai decid cu fața la cetățeni.

Același pericol apare și la nivelele naționale, inclusiv la noi. Agenda politică se depărtează prea mult de agenda cetățenilor. Acest lucru induce o stare de nervozitate, de lipsă de încredere în instituții, de nesiguranță, care nu fac decât să favorizeze mișcările grupărilor teroriste în tentativa lor de a răspândi teama ca pe o boală incurabilă.

Să ne plecăm capetele în semn de compasiune, în memoria celor dispăruți în fatidica zi de 11 septembrie 2001 și să strângem rândurile printr-o mai eficientă comunicare pentru instaurarea unei noi atitudini, pentru o lume care poate învinge frica, pentru un pământ al moderației unde fanatismul extremist trebuie să devină istorie! Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

 
Sorin Oprescu - Ministrul Nicolăescu minte.

Îl invit la tribună pe reprezentantul Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Sorin Oprescu. Urmează domnul senator Aurel Ardelean, din partea Grupului parlamentar PRM. Aveți cuvântul, domnule senator.

 

Domnul Sorin Oprescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, declarația politică se intitulează "Ministrul Nicolaescu minte". (discuții, râsete)

Referitor la recentele declarații ale ministrului sănătății publice legate de campaniile de vaccinare și achiziționare de vaccinuri realizate în ultima perioadă de Ministerul Sănătății Publice reflectă necunoașterea sau ignorarea problemelor înregistrate la nivelul întregii țări în acest domeniu.

Ne exprimăm nedumerirea legată de procedurile discrete de achiziție a vaccinurilor din programul național, întrucât anunțurile privind intenția de achiziții și procedurile de licitații lipsesc de pe site-ul licitații al instituției, vaccinul gripal fiind cel mai relevant exemplu.

Dacă în 2005, în plin pericol de gripă aviară ministerul a reușit performanța de a achiziționa, cu mare întârziere, doar 50% din cantitatea de vaccin gripal planificată de 2 milioane de doze, iată că în anul 2006 s-a achiziționat, într-o manieră, dubioasă, aproape 90% din cantitatea menționată.

De asemenea, "succesele deosebite în activitatea desfășurată" și economiile înregistrate la achiziția altor vaccinuri, nu sunt relevante în condițiile în care, în cursul acestui an s-au înregistrat mari restanțe la vaccinarea antipoliomielitică a copiilor.

De altfel, începând cu luna aprilie, direcțiile de sănătate publică județene au sesizat Ministerul Sănătății Publice de lipsa diferitelor tipuri de vaccinuri, cea mai gravă situație fiind la vaccinul antipoliomielitic care lipsea cu desăvârșire în mai multe județe.

Se ajunge în situația în care ministerul solicită transferul de vaccinuri de la un județ la altul și donații din partea UNICEF, procedură acceptată doar pentru țările puțin dezvoltate și, în nici un caz, acceptată la o candidată la Uniunea Europeană.

La începutul lunii iunie, DSP Vaslui recunoaște că de 2 luni copiii nu mai sunt vaccinați împotriva poliomielitei.

Bineînțeles că, acest management performant al programului de vaccinări a dus la realizarea de economii prin afectarea sănătății și siguranței copiilor. Deci este în continuare declarația politică deoarece este un atentat la sănătatea publică.

Oricum, este deosebit de îngrijorător faptul că 2006 este al doilea an consecutiv în care supravegherea eradicării poliomielitei în țara noastră a fost abandonată în ciuda semnalelor transmise de specialiști și instituții internaționale către Ministerul Sănătății Publice.

Aceste probleme, ministrul Nicolăescu nu le arată, dar în schimb nu pierde ocazia de a arunca în groapa cu lei pe stimabilul coleg de la Ministerul Educației și Cercetării, partener de guvernare, ca singur vinovat.

Acest lucru dovedește interesul meschin al liberalului pentru interesele proprii și nu pentru guvernarea în favoarea cetățeanului.

Referitor la situația în care se află școlile din România, îi amintim ministrului Nicolăescu că instituția pe care o conduce este, conform legii, autoritatea centrală în domeniul sănătății publice, având astfel atribuții permanente de coordonare și control, dar și obligația de a consilia pe tot parcursul acestui an a unităților școlare, astfel încât să se mențină condițiile igienico-sanitare corespunzătoare în bune condiții a procesului educațional. Vă mulțumesc. (aplauze la Grupul PSD)

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
Aurel Ardelean - Situația învățământului preuniversitar și a desfășurării procesului de învățământ în școlile din țară, din punct de vedere didactic și igienico-sanitar.

Invit la microfon pe reprezentantul Grupului parlamentar PRM, domnul senator Aurel Ardelean. Urmează la cuvânt domnul senator Karoly Szabo.

 

Domnul Aurel Ardelean:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, declarația politică pe care vreau să o susțin astăzi în fața dumneavoastră, se referă la situația deschiderii anului de învățământ preuniversitar și a desfășurării procesului de învățământ în școlile din țară din punct de vedere didactic și igienico-sanitar.

Cu toții cunoaștem, stimați colegi, faptul că în acest moment aproape jumătate din școli nu au primit avize sanitare pentru funcționare. Ceea ce este și mai îngrijorător este faptul că atât ministrul sănătății, cât și cel al educației, au apărut în mass-media cu declarații contradictorii.

Vă mărturisesc că, în calitatea mea de dascăl, mă preocupă în mod deosebit acest aspect. Marea majoritate a școlilor care sunt în astfel de situații sunt situate în mediul rural.

Sunt preocupat, în mod special, pentru acest eveniment. Și anume: ce a reușit guvernul să întreprindă pentru a remedia situația?

În județul Arad, conform rapoartelor înaintate de către Prefectura Arad, circa 40% din totalul școlilor au deficiențe în domeniul sanitar, în special grupurile sanitare, dar și punctele medicale de asistență sanitară a căror dotare este depășită.

Personalul medical nu dispune de mijloace eficiente de acordare a asistenței medicale ce trebuie acordată elevilor.

Ceasul integrării europene se apropie, la care visăm să aderăm de ani buni, iar în acest moment nu sunt permise astfel de erori într-un sistem cum este cel de învățământ.

România nu poate intra în Uniunea Europeană cu școli din lumea a III-a, mai ales că în Capitala României există 23 de licee și școli care nu au primit autorizație de funcționare, un grav handicap al sistemului de învățământ în momentul de față. (discuții)

Nu știu ce anume s-a întreprins de către guvern în această direcție, dar cred că inexistența avizelor medicale de funcționare este o mare eroare a Ministerului Educației.

Nu trebuie doar să ne orientăm după faptul că pot să apară epidemii. Până acum am fost feriți de așa ceva, dar mulți elevi au contactat o formă sau alta de boli, fie hepatice, fie digestive, fie de piele. Despre așa ceva nu ne place să vorbim.

Dar, din datele publicate de Autoritatea Sanitară a județului Iași, în 335 de unități de învățământ din județ, copiii beau apă direct din fântână, iar în 344 de unități de învățământ elevii își fac nevoile în fose sau gropi simple. Toaletele improvizate nu sunt corespunzătoare din punct de vedere medical.

Autoritatea de Sănătate publică Vrancea, potrivit informațiilor furnizate, numai pentru 88 de școli a dat autorizație de funcționare, din cele peste 600 unități de învățământ. În județul Brăila, din 366 de unități au autorizație de funcționare definitivă doar 88 de unități.

Doamnelor și domnilor, având în vedere aceste date, solicit în mod public reprezentanților guvernului să prezinte în fața Parlamentului țării situația concretă și, totodată, să ofere și soluții pentru remedierea acestor deficiențe nu prin vorbe, ci prin fapte.

Vă mulțumesc. (aplauze)

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
Szabo Karoly-Ferenc - Atitudinea și afirmațiile ministrului justiției, Monica Macovei, în ședința Comisiei pentru politică externă a Parlamentului European.

Îl invit la microfon pe reprezentantul Grupului parlamentar UDMR, domnul senator Szabo Karoly.

Urmează la cuvânt domnul senator Apostol Neculai.

 

Domnul Szabo Karoly Ferenc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

În 11 septembrie toată lumea comemorează tragicele evenimente care au avut loc la New York.

Și o fac și eu, dar într-o manieră mai prescurtată, în sensul că, încercând, într-o analiză cât de cât concentrată, să apreciem evoluțiile de după atacurile de la 11 septembrie, putem observa că lumea a evoluat într-un mod negativ și că tocmai acele elemente care oferă substanță și putere democrației constituționale sunt, de multe ori, puse în pericol, sub presiunea nevoii de a lupta împotriva terorismului, iar cu alte analize, cu alte mijloace, am putea spune că nu numai.

Totuși, este cazul să vorbesc despre un alt eveniment, de la care se împlinesc numai 9 luni. În 15 decembrie 2005, la ședința Comisiei pentru politică externă a Parlamentului European, care a avut loc la Strasbourg, unde au participat două doamne ministru din România și un numeros public, compus din europarlamentari și euroobservatori, doamna ministru al justiției din România a făcut o afirmație care a șocat asistența.

Domnia-sa a afirmat - citez: "În termen de trei luni vom prezenta cinci cazuri de corupție la nivel înalt în România".

Am încheiat citatul. Desigur, a fost un expozeu foarte documentat, foarte detaliat și foarte inteligent prezentat. Dar această afirmație a șocat auditoriul de acolo, pentru că se pune întrebarea: de unde a știut doamna ministru că va putea prezenta 5 cazuri și că în 3 luni va putea să o facă? Dacă am fi la ora de întrebări și răspunsuri, aș pune întrebarea - la nouă luni, nu la trei luni: care sunt acelea 5 și de ce 5 și nu 13, și nu 18?

Sigur, aici se pot pune și întrebări și este cazul să o fac. Oare, are asta vreo legătură cu faptul că Parlamentul, în general, și parlamentarii, în mod individual, își permit să amendeze proiecte de lege care pun în grav pericol democrația din România, atâta câtă este e? Și este. Faptul că noi suntem aici și că putem să facem acest lucru trebuie păstrat.

Tot așa, extrem de grav este faptul că se încearcă și chiar se reușește - asta e o lacună a Parlamentului, care așa a lăsat să fie Constituția - deci, se reușește modificarea unor legi fundamentale din domeniul sistemului judiciar, prin ordonanțe de urgență, ordonanțe de urgență strecurate sub nasul miniștrilor, în ultima clipă și care, apoi, își fac efectul, până când ele ajung să fie, totuși, trecute prin malaxorul comisiilor și al plenului Parlamentului, acolo unde cei care reprezintă electoratul, cetățenii țării și exercită puterea, în numele și în favoarea lor, încearcă să oprească astfel de tendințe, care sunt inacceptabile și inadmisibile în anul 2006, nu numai în țara noastră, dar nicăieri pe glob.

Din cauza aceasta, aș aprecia și încerc să vă sensibilizez, onorați colegi, să apreciați și domniile-voastre gestul unui ministru din România, care face aprecieri față de comisarii pe diferite probleme ai Uniunii Europene, deci miniștrii Guvernului Europei, cum am spune, în legătură cu o anumită ostilitate care s-ar manifesta față de demersurile lor, în cadrul Parlamentului European, ca și când, din aceasta, s-ar putea trimite semnale adecvate, s-ar putea pune hamul pe acești parlamentari recalcitranți, care își permit să aibă obiecțiuni la incompatibilități, mergând până la rude de gradul IV în consiliul local al unei comune, în legătură cu administrarea treburilor locale, și nu sunt dispuși să accepte aberații în textele de lege. Nu sunt dispuși nici să accepte ca cineva, fără nici un fel de hotărâre judecătorească, să se poată imixtiona, să se interfereze în viața particulară a unui cetățean, chiar dacă el este demnitar. Toți suntem egali în fața legii, pentru că aceasta este cea mai mare cucerire a democrației. Atunci, în aceeași măsură, să fie valabilă pentru toți procedura în legătură cu investigarea unor cazuri care țin de corupție sau de alt fel de criminalitate. Dar nu, noi, aici, vrem să construim o altă instituție judecătorească, în afara aceleia care există și funcționează. Nu știu!?

Desigur, revenind la chestiunea cu convingerile comisarilor europeni, deci ai membrilor Executivului de la Bruxelles, nu sunt sigur că aceste persoane vor fi sensibilizate în legătură cu importanța numirii, neapărat, de către ministrul justiției a procurorilor, și nu de către președintele republicii, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.

Nu-i așa!? Așa se poate asigura depolitizarea, spun unii. Asta este iarăși o ciudățenie la care trebuie să asistăm, nu numai să asistăm, dar și să participăm, și ni se sugerează chiar ideea că ar fi pusă în pericol integrarea... mă rog, aderarea României la Uniunea Europeană, acesta este cuvântul - integrarea vine ea mai târziu, să sperăm, primul pas este aderarea - dacă nu va fi așa procedura de numire în funcție a procurorilor care investighează diverse cazuri, printre altele, și cazurile de corupție în rândurile demnitarilor și a funcționarilor publici.

Eu am vrut să vă invit să reflectați asupra acestor chestiuni legate de propriul nostru viitor ca parlamentari, nu ca persoane, ci ca instituție fundamentală a democrației, și de viitorul administrației centrale și locale, în legătură cu nevoia, recunoscută de către toți, de a restrânge corupția, de a lupta împotriva ei.

Vă mulțumesc. (aplauze)

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule senator.

 
Neculai Apostol - Necesitatea dezbaterii publice a unor teme prioritare pentru cetățenii țării.

Îl invit la tribună pe domnul senator Apostol Neculai.

Urmează la cuvânt, din partea Grupului parlamentar Dreptate și Adevăr PNL-PD, domnul senator Constantin Dumitru.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 

Domnul Neculai Apostol:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

În această declarație politică, supun atenției dumneavoastră necesitatea dezbaterii unor teme reale, de mare actualitate pentru interesul opiniei publice. Fără a mai necesita argumente suplimentare că dezbaterea publică pare a fi dominată, astăzi, de teme foarte importante în planul resurecției morale, dar lipsite de o prioritate existențială imediată, din punctul de vedere al opiniei publice.

În linii mari, pare a fi finalizată problema privatizării. Urmează momentul oficial al începerii procesului de integrare europeană și, mai ales, perioada post-integrare.

Ca senator independent, consider că am obligația de a angaja un semnal de alarmă asupra necesității de a aborda în dezbatere publică o serie de teme de reală prioritate pentru toți cetățenii țării, teme care, asumate responsabil și abordate inteligent, pot determina o bună guvernare, o dezvoltare economică reală și, implicit, o redresare efectivă a nivelului de trai al populației, scopul nostru esențial, fie că aparținem corpului de parlamentari, diverselor partide politice, administrației locale, mediului de afaceri sau chiar mass-media.

Dragi colegi,

În primul rând, consider că atât la nivel național, regional și județean este necesară asumarea unei strategii de dezvoltare economică și socială pe termen mediu și lung, asupra căreia să se pronunțe și pe care să și-o asume întregul spectru politic, astfel încât să nu o tot luăm mereu de la capăt, din patru în patru ani, la fiecare nou ciclu electoral.

Cel puțin declarativ, toate formațiunile politice doresc același bine acestui neam și țării, diferențele fiind de traseu și de costuri, încât, dincolo de orgolii, asumarea unor astfel de strategii nu ar trebui să ridice mari probleme.

O astfel de strategie de dezvoltare trebuie să plece de la recunoașterea sinceră a stării de fapt, de la diagnosticarea realistă a domeniilor care mai funcționează, care au perspectivă și loc în piață, de la oportunitățile reale pe care le putem fructifica și dezvolta.

Doar pe fondul acestor strategii coerente pot fi elaborate proiecte de succes. Astfel de strategii și proiecte ne vor permite să atragem, să absorbim și să folosim inteligent fondurile structurale post-aderare.

Fiindu-ne clare direcțiile în care să ne propunem dezvoltarea, putem încerca, etapizat, să reducem treptat din decalajele dintre noi și Uniunea Europeană.

Dragi colegi, o altă temă pe care o supun atenției dumneavoastră...

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Domnule senator, am rugămintea să încercați să terminați.

 
 

Domnul Neculai Apostol:

Poftim?

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Timpul dumneavoastră a expirat. Aveți 2 minute. Vă rog frumos.

 
 

Domnul Neculai Apostol:

Să prezint data viitoare a doua temă.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Încercați, totuși, să încheiați. Vă rog frumos!

 
 

Domnul Neculai Apostol:

O a doua temă, pe care aș dori s-o supun atenției domniilor-voastre, cât și propunerii dezbaterii publice, este punerea în practică efectivă a descentralizării atât între autoritatea centrală și cea județeană, cât și între cea județeană și administrația fiecărei localități, pentru că realitatea fiecărei entități administrative este cel mai bine resimțită la nivel local, cu toate specificitățile aferente.

Dacă vom continua să tot așteptăm indicații prețioase de la centru, de unde realitățile se văd, de prea multe ori, distorsionat, și nu responsabilizăm autoritățile județene și locale, pierdem timp, resurse și oportunități.

Descentralizarea reală este o necesitate, fie și pentru că doar astfel administrația, politicul, chiar și mass-media se apropie de cetățean și de problemele sale reale, vin în întâmpinarea acestuia, încercând să-i ofere soluții și răspunsuri la durerile și nevoile sale concrete.

Or, acum, asistăm la un proces straniu și periculos, prin care, în locul aplicării unei descentralizări reale, măcar până la nivelul de regiuni de dezvoltare și județe, parcurgem, din contră, o perioadă de supercentralizare, prin crearea la nivel de ministere a așa-numitor autorități de management pentru implementarea în teritoriu a politicilor guvernamentale, a programelor, de prea multe ori încropite heirupist.

O să mă limitez. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc pentru înțelegere, domnule senator.

 
Constantin Dumitru - Aderarea României la U.E. și pregătirile pentru Raportul de țară din septembrie a.c.

Îl invit la tribună pe domnul senator Constantin Dumitru.

Urmează la cuvânt domnul senator Ioan Chelaru, din partea Grupului parlamentar PSD.

 

Domnul Constantin Dumitru:

Stimați colegi,

Ne mai despart doar câteva săptămâni până la publicarea de către Comisia Europeană a raportului de țară privind România. Așa cum știm cu toții, va fi cea mai importantă evaluare înaintea aderării la Uniunea Europeană, pe care o dorim să fie la 1 ianuarie 2007.

Momentul 1 ianuarie 2007 va marca, fără îndoială, încheierea unei epoci în politica românească, o perioadă de tranziție nu lipsită de sincope, dar pe care o dorim cât mai grabnic încheiată.

Sigur, umbrele trecutului ne mai urmăresc. Aflăm, cu consternare, că unii campioni ai democrației după 1989, fie ei oameni politici importanți, oameni de cultură sau ierarhi ai bisericii, au fost slujitori credincioși ai fostei securități.

Constatăm, cu mâhnire, că marii corupți, cei care au dat tunuri economiei românești, nu suportă, încă, rigorile legii, pe măsura faptelor.

De 16 ani susținem necesitatea ca marii beneficiari ai fostului regim comunist să părăsească funcțiile pe care încă le ocupă în instituțiile importante ale statului, astfel încât să putem intra în Uniunea Europeană cu o echipă de oameni noi, profesioniști, necompromiși, deschiși, într-adevăr, spre interes național.

Stimați colegi, chiar dacă mă veți contrazice, eu consider că este în interesul național să ne rezolvăm problemele cu trecutul, să ne concentrăm întreaga energie spre viitor. Și chiar dacă procesul de deconspirare a fostei securități este un subiect incomod pentru unii, consider că această acțiune este importantă și poate avea consecințe pozitive în consolidarea democrației românești.

Stimați colegi,

Nu doresc să închei declarația mea politică de astăzi fără a remarca faptul că, potrivit unui studiu al Băncii Mondiale, România se plasează pe locul doi în clasamentul mondial al statelor cu cele mai bune performanțe în privința reformelor în perioada 2005 - 2006.

Este, fără îndoială, meritul actualului Guvern, care a susținut cu fermitate adoptarea unor măsuri menite să accelereze dezvoltarea mediului de afaceri.

Studiul amintit remarcă progresele înregistrate de țara noastră în domeniile acordării licențelor, forței de muncă, obținerii de împrumuturi pentru investiții, protecția investițiilor, comerț exterior, ca și în implementarea procedurilor de faliment.

Evident, astfel de studii pot fi privite cu rezervă. Ele reflectă totuși un fapt de netăgăduit. Acela că suntem pe drumul cel bun, chiar dacă efectele reale ale reformelor se vor face simțite în câțiva ani.

În încheiere, doresc să-mi exprim speranța că rezolvarea problemei aderării la Uniunea Europeană va însemna înainte de toate intrarea României în normalitate.

Vă mulțumesc. (aplauze)

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

 
Ioan Chelaru - Trecutul ca drog.

Invit la tribuă pe domnul senator Ioan Chelaru și se pregătește domnul senator Viorel Arion, din partea Grupului parlamentar al Alianței Dreptate și Adevăr PNL-PD.

 

Domnul Ioan Chelaru:

Stimați colegi,

Distins Senat,

Orice tip de abuz, fizic, moral sau mediatic îmi displace structural. Problema informatorilor Securității a devenit pentru percepția publică ceva indefinit, tentacular, imprevizibil, animat, ceva care nu se mai termină.

Încerc prin această intervenție, pe care am intitulat-o, cred, sugestiv, "Trecutul ca drog", să transmit un mesaj nu doar actualei puteri, dar, în special, presei.

Puterii, un mesaj de atitudine pentru că a convins îndeajuns că nu i se poate cere conștiință, iar presei un real mesaj de conștiință pentru că reprezintă, poate, cea mai influentă putere în stat și ar trebui să nu se angajeze politic, mai mult, chiar, nu ar trebui măcar să se lase fentată politic.

Eu spun, și cer, și sunt de acord, ca întreaga arhivă a fostei Securități sau lista completă a informatorilor ei să fie accesibilă pe INTERNET. Am avea, în felul acesta, cu toții, politicieni, ziariști sau simpli cetățeni, accesul cu adevărat liber la informație. Și am căpăta, în sfârșit, curajul de a deveni pozitivi. Am ști cum stăm și am putea socoti, în sfârșit, procesul comunismului încheiat, măcar în unul din aspectele sale cele mai dureroase. Securitatea și Poliția ei secretă. Ne pregătim pentru Europa sau ne bălăcim continuu prin beznele unui trecut imposibil de elucidat.

Dacă avem ceva, într-adevăr, de făcut, atunci să arătăm cuvenita cinstire și respectul celor care au făcut o opoziție directă sistemului comunist. Noi, ceilalți am fost acceptați fără eroisme și dacă vreunii dintre noi au avut neplăceri cu Securitatea, asta nu ne creează aură de sfinți. Nu era normal să ai necazuri într-un stat baza pe opresiune. Sunt de acord că vinovații trebuie demascați, dar asta avem de făcut chiar în fiecare zi?!

Și acum, dacă îmi permiteți, revin la ceea ce am anunțat anterior. Acest mesaj se adresează puterii și presei, dar, în mod distinct.

Iată ce spun puterii?

Domnilor colegi, prostia politică la noi capătă diferite forme. Este o mare dandana să vă imaginați că oamenii chiar nu știu ceea ce faceți. Adevăratele victime ale Securității nu mai sunt mâhnite de mult, dar nici nu pot fi orbite de politica prafului în ochi. Faceți politica derutei prin intermediul presei, ca să nu mai vadă lumea ceea ce faceți, de fapt, la vârf și în teritoriu. Oamenii înțeleg însă și asta ar trebui să vă scutească de efortul de a fi caraghioși, mereu cu scrisorica în mânecă, pisici la pânda lacomă a altui scandal care să vă profite.

În ceea ce mă privește, sunt liber să gândesc orice.

De unde preferința asta pentru trecut la actuala putere? Dați cinstea pe rușine, domnilor! Pentru că, în realitate, ceea ce ajunge să nu vă convină sau vă incomodează trebuie să cadă. Să fie excomunicat, să abjure de la viața publică. Or, aceasta nu este proces de conștiință al comunismului, este mazilire jalnic camuflată. Este prea deocheat tot circul acesta regizat de președintele țării pentru a nu sări în ochi. Cu cât e lumea în țară mai necăjită și mai disperată, cu atât mai de seamă este capul care trebuie obligatoriu să cadă. Oare, la iarnă, când toate costurile vieții se vor dubla, va cădea Guvernul? Ar fi, barem, un circ pe cinste.

Numai că Dumnezeu nu s-a mutat la Cotroceni și nici la Palatul Victoria! A plătit el Cezar pentru greșeala de a fi crezut că poate avea control asupra republicii, darămite alții!

Și, acum, câteva cuvinte pe care aș vrea să le adresez presei.

Doamnelor și domnilor ziariști,

Încep să cred, pe zi ce trece, cu adevărat, că sunteți cea mai influentă putere în stat. Cu toții, individ cu individ, oameni tineri sau oameni cu experiență, oameni care au ambiția primatului de știre, orgoliul exclusivității. Metoda scandalului de prim rang strică mereu și bulversează ecranul corect al realității. Cui faceți dumneavoastră, de fapt, jocul?

Vă rog să-mi acordați un minut, pentru a cita din corespondența unui elector al meu din teritoriu.

Citez: "Când vom avea o presă adevărată, domnule senator? Văd inflația derizoriului și excesului de negativitate pentru fiecare ziar național sau local și la fiecare post TV. Presa face hazna din amărâta noastră realitate. Aflăm neîncetat, prea multe vești proaste, prea multe scandaluri regizate, prea se abuzează de bunăvoința noastră, ca să nu sfârșim în stupoare și dezgust. Unii dintre noi nu au neapărat preferință pentru vești proaste. Diferența dintre bine și rău devine nesigură prin abuzul de negativitate. Judecata publică își pierde din acuitate. Și asta este foarte grav. Decât să-mi câștig pâinea ca ziarist într-o cultură media ca cea care se promovează acum, aș prefera să mă ocup cu altceva". Și acesta, gândiți-vă că este cuvântul unui cititor din presă.

Doamnelor și domnilor din media românească,

Presa trebuie să rămână în perpetuă neutralitate activă. Nu aveți voie să faceți jocul nimănui, altfel veți înceta să fiți un pericol real și descurajant pentru oricine calcă regulile democrației. Și țara asta a optat de curând pentru democrație.

Așadar, fiți vigilenți.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
Viorel Arion - Scurtă analiză a evoluției instituționale a aparatului guvernamental în perioada 1996-2006.

Invit la tribună pe domnul senator Viorel Arion și se pregătește doamna senator Silvia Adriana Țicău, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social-Democrat.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 

Domnul Viorel Arion:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Am să vă supun atenției o scurtă analiză a evoluției instituționale a aparatului guvernamental, între 1996 și 2006.

Mă voi referi aici la un raport comparativ realizat de Institutul PRO privind actele Executivului emise în timpul guvernărilor CDR, PSD și ale Coaliției guvernamentale formată din Alianța PNL - PD, UDMR și Partidul Conservator.

Nu voi face un elogiu actualei puteri, ci o scurtă incursiune obiectivă asupra eficienței decizionale a principalelor hotărâri de Guvern.

Așa cum se prezintă în raportul Institutului PRO, realizat pe august-septembrie 2006, instrumentul hotărârilor de Guvern a devenit tot mai utilizat de către toate guvernele care s-au succedat din 1996 până în prezent. Astfel, dacă în primul an și jumătate al guvernării CDR s-au emis un număr de 1.243 de hotărâri de Guvern, în același interval de timp, pentru guvernarea PSD, numărul acestor acte normative a crescut la 1.959, iar în timpul guvernării Alianței, împreună cu UDMR și Partidul Conservator, s-a depășit cifra de 2.600 de hotărâri.

În general, nu contează numărul actelor emise de respectivele guvernări, ci importanța dată de domeniul pentru care s-au realizat aceste decizii. Se poate observa că, dacă atenția guvernării CDR a fost pe zona administrativă cu un impact scăzut în rândul opiniei publice, PSD s-a orientat pe zona afacerilor externe și pe economie, în speranța obținerii de capital electoral, în timp ce Alianța PNL-PD, împreună cu UDMR și Partidul Conservator, se orientează în guvernarea sa pe emiterea de acte pragmatice necesare pregătirii integrării europene, acordând o mai mare atenție domeniilor transportului, infrastructurii și agriculturii.

Surprinzător pentru imaginea generală, numărul hotărârilor de guvern, în domeniul protecției sociale, emise de actuala guvernare este în creștere, comparativ cu regimul Năstase. Chiar dacă se vorbește peste tot de o guvernare de dreapta, atenția pentru cei care au suferit de pe urma inundațiilor și alte calamități naturale, a gripei aviare sau alte pericole sociale este mai importantă pentru Guvernul Tăriceanu decât pentru alte guvernări, așa cum rezultă din hotărârile luate.

În zona educației, raportul Institutului PRO prezintă preocupări diferite pentru cele trei guvernări. Cele mai importante hotărâri de Guvern se pare că au fost elaborate în timpul guvernării CDR care, prin forma și esența lor, sunt similare cu cele ale actualului Executiv, cum ar fi cele privind încercările de reformare ale învățământului românesc preuniversitar și universitar sau emiterea unui număr important de hotărâri de Guvern la finalul de an școlar și în perioadele de pregătire ale acestuia.

Stimați colegi,

Prin această scurtă prezentare se poate observa că actuala putere, cu relele și cu bunele sale, spre deosebire de cele precedente, încearcă să traseze metodele de reformare instituțională a societății românești. Nereușitele, scandalurile politice de blocare a acestor măsuri evidențiază în schimb capacitatea de neadaptare la aceste decizii guvernamentale a diverșilor actori politici, grupuri de presiune sau formatori de opinie socială care pierd controlul asupra deținerii unor sectoare publice - învățământ, transport, energie electrică - ce le oferă avantaje personale.

Sperăm că integrarea europeană va impune schimbarea acestor mentalități și eliminarea unor hegemonii din diverse zone ale economiei și societății românești.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

 
Silvia Adriana Țicău - Despre pensii și pensionari.

Invit la tribună pe doamna senator Silvia Adriana Țicău și se pregătește doamna senator Viorica Moisuc, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

Aveți cuvântul, doamna senator.

 

Doamna Silvia Adriana Țicău:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

La sfârșitul trimestrului al doilea al anului 2006, numărul mediu al pensionarilor din România era de 5,8 milioane.

Dintre aceștia, 4,6 milioane provin din sistemul asigurărilor sociale de stat, având o pensie medie de 303 lei, iar un milion de pensionari provin din sistemul asigurărilor sociale pentru agricultori și au o pensie medie de 113 lei.

Având în vedere că pensia medie pe țară, la sfârșitul lunii iunie 2006, era de 290 RON și că salariul mediu nominal net este de 842 lei, rezultă că pensia medie reprezintă 31% din salariul mediu nominal net.

În județul Galați, la sfârșitul lunii iunie 2006, existau 147.500 de pensionari, iar pensia medie a acestora este de 318 lei.

Cum își desfășoară acești pensionari viața timp de o lună, care sunt cheltuielile principale ale acestora, care este valoarea coșului zilnic pentru un pensionar, cât cheltuiește un pensionar pe medicamente? Suntem în luna septembrie și lunile reci de iarnă se apropie. În condițiile în care, în luna februarie a acestui an, în municipiul Galați, costurile medii ale întreținerii pentru două persoane sunt - pentru un apartament cu o cameră - 175 lei, pentru un apartament cu două camere - 239 lei, pentru un apartament cu trei camere - 357 lei, iată că, pentru o familie formată din doi pensionari care locuiesc într-un apartament cu trei camere, costul întreținerii depășește valoarea pensiei medie.

Populația României, ca și populația din Uniunea Europeană, îmbătrânește. Confruntate cu schimbări demografice importante, statele membre ale Uniunii Europene au implementat măsuri pentru a îmbunătăți sistemul asigurărilor sociale. Cele mai multe țări care au reformat sistemul asigurărilor sociale au optat parțial sau integral pentru un sistem complementar prin capitalizare.

În Suedia, există două regimuri publice obligatorii. Unul, prin repartiție, și un sistem de capitalizare bazat pe o contribuție lunară de 2,5%. Reforma sistemului asigurărilor sociale din Germania a diminuat cotizația vărsată la sistemul public de pensii și a introdus un regim complementar prin capitalizare, facultativ și individual.

În Germania, reforma sistemului de asigurări sociale, începută în 2001, permite angajaților să beneficieze de un complement de pensie prin capitalizare care poate ajunge până la 4% din salariul mediu în 2008.

Începând cu 1986, Regatul Unit al Marii Britanii a implementat regimul de bază al pensiilor care a fost complementat de un sistem obligatoriu ce permite angajatului să opteze între un fond de pensii și un regim complementar public, garantând o pensie complementară egală cu 20 % din salariul mediu.

Statele scandinave Irlanda, Spania, Portugalia și Franța au creat un fond de rezervă pentru pensii ce va permite până în 2040 plata pensiilor celor ce se află acum în câmpul muncii.

În Suedia și Finlanda, pe lângă regimul de bază și regimul complementar există pensia minimă acordată doar celor cu venituri mici pentru a le garanta un trai decent.

Stimați colegi,

Sistemul asigurărilor sociale este un sistem bazat pe solidaritate între generații.

Pensionarii de astăzi din România care au plătit timp de o viață taxe și impozite au o viață grea, întreținerea e împovărătoare, medicamentele sunt scumpe, gazele naturale, transportul pe calea ferată și serviciile de apă, canal și salubrizare s-au scumpit.

Indexarea trimestrială a pensiilor, în raport cu inflația nu s-a mai realizat, deși valoarea coșului zilnic s-a mărit, pentru analize medicale gratuite sau o operație de ochi unii pensionari sunt amânați luni de zile.

La sfârșitul lunii iunie 2006 salariul minim brut pe țară garantat în plată era de 330 lei, valoare ce depășește pensia medie lunară provenită din sistemul asigurărilor sociale de stat care este de 303 lei și este de trei ori mai mare decât pensia medie lunară provenită din sistemul asigurărilor sociale a agricultorilor care este de 113 lei.

Stimați colegi și stimate colege,

Sistemul asigurărilor sociale este un sistem bazat pe solidaritate între generații.

Dacă dorim o Românie modernă, o Românie europeană trebuie să avem un model social modern.

Consider că toate partidele politice parlamentare și, mai ales comisiile de specialitate din Parlament împreună cu alte instituții ale statului ar trebui să se aplece mai mult asupra problemelor pensionarilor și să găsească o soluție pentru a asigura un trai decent celor care au ajuns la a treia tinerețe.

Soluții la problemele pensionarilor nu trebuie să vizeze doar valoarea pensiei lunare nete ci, mai ales, puterea ei de cumpărare care, în continuare, este inferioară celei din 1989.

Mulțumesc. (Aplauze)

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, doamna senator.

 
Viorica Moisuc - Adevărurile dureroase ale istoriei naționale - septembrie 1940.

Invit la tribună pe doamna Viorica Moisuc, urmează să ia cuvântul domnul Mircea Mereuță din partea Grupului parlamentar Dreptate și Adevăr PNL-PD.

Aveți cuvântul, doamna senator.

 

Doamna Viorica Moisuc:

Mulțumesc, domnule președinte.

Luna septembrie are o încărcătură dureroasă aparte pentru multe popoare și națiuni.

În 1938, la 30 septembrie, a fost ciopârțită Cehoslovacia în urma dictatului impus acestei țări prin înțelegerile semnate la Munchen de Hitler, Mussolini, Deladie și Chamberlain.

Un an mai târziu, la 1 și 17 septembrie 1939, Polonia cădea sub loviturile mașinii de război naziste și rusești declanșate prin înțelegerile secrete germano-sovietice.

După un alt an, și tot în septembrie, România culegea roadele dezastrului ce i-l pregătise Germania și URSS prin tratatul secret din 23 august 1939.

După Basarabia și Nordul Bucovinei venise rândul Nord-Vestului Ardealului.

În anii din urmă, marea națiune americană a îndurat acel 11 septembrie ale cărui victime strigă încă după dreptate.

Popoarele își cinstesc martirii, nu uită omagierea lor niciodată, poate că cel mai bun exemplu îl oferă evreii care au dat un mare tribut de sânge și suferință, pe care, în adevăr, nimeni nu trebuie să-l uite.

Nu același lucru, din păcate putem să-l spunem despre români, despre acest lucru doresc să vorbesc astăzi de la această înaltă tribună.

De o bună bucată de vreme în goana după "căutarea adevărului" din dosarele prăfuite ale securității uităm sau ne facem că uităm adevărurile dureroase ale istoriei noastre naționale.

S-au edificat și se finanțează cu bani grei de la buget institute care studiază crimele comunismului, Holocaustul evreilor, dramele emigrației și așa mai departe.

Or fi bune pentru cine or fi bune, însă tragedia românilor căzuți sub stăpâniri străine, deznaționalizările, deportările, jafurile, pogromurile, schingiuirile, teroarea sub cele mai odioase forme, asasinatele sau, mai exact, genocidul, toate acestea petrecute în anii celui de-al doilea Război Mondial și în anii ce au urmat, nu au constituit și nu constituie probleme demne de a fi luate în seamă în ultimii 16 ani.

Ca trasă la indigo se manifestă azi mentalitatea din perioada comunistă, să nu vorbim despre "X" problemă, ca să nu-l deranjăm pe "X" vecin.

Ca istoric și ca senator, reprezentând un partid ce-și trage seva din filonul național, consider că și din acest punct de vedere avem de-a face cu o situație aberantă și condamnabilă pentru prezent și pentru viitor.

De aceea, doresc să vă amintesc că astăzi, după 66 ani, ziua de 9 septembrie 1940 și cele ce i-au urmat, când asupra românilor din comuna Trăsnea, din județul Sălaj, s-a abătut furia ocupanților hortiști. Atunci, la 9 septembrie 1940, au fost masacrați 87 români, dintre care 10 copii, unii nenăscuți.

În noaptea de 13 spre 14 septembrie, în comuna învecinată Ip, 157 de oameni, copii, femei, bărbați au fost măcelăriți și aruncați într-o groapă comună.

În zilele negre ale lui septembrie 1940, au fost uciși numai în județul Sălaj 450 oameni, majoritatea români, dar și evrei, și slovaci.

A fost un genocid atunci, în septembrie 1940, în cele 11 județe din Nord - Vestul Transilvaniei, teritoriu locuit în majoritate de români, maghiarii situându-se în jurul procentului de 37%, teritoriu pe care Germania lui Hitler și Italia lui Mussolini l-au oferit aliatei lor Ungaria hortystă, prin așa-zisul Arbitraj de la Viena, în fapt, unul dintre cele mai odioase dictate impuse unui stat total izolat și prins în cleștele germano-sovietic.

Vă invit, doamnelor și domnilor senatori, ca azi, după 66 ani de la acele cumplite masacre, să omagiem, măcar printr-un moment de reculegere memoria victimelor de la Trăsnea, Ip, Sărmaș și Moisei.

(Se păstrează un moment de reculegere)

Vă mulțumesc.

Vă mai informez, în aceste triste momente că în manualele de Istorie a Românilor aflate în uz în școlile din România nu se pomenește nici un cuvânt despre pătimirile românilor din Basarabia și Nordul Bucovinei, din Ținutul Herța, din Nord-Vestul Ardealului.

De altfel, așa cum de ani de zile spun, Istoria Românilor, așa cum se predă azi în școli este o mistificare, o rușine națională, este o politizare cum nu a fost poate decât în anii 1950.

Ce se întâmplă la noi nu se întâmplă în nici una dintre statele foste socialiste care își păstrează nealterată istoria națională.

De ce la noi este altfel?

Probabil pentru că se vrea spălarea creierului copiilor de tot ceea ce înseamnă adevăr istoric, valori naționale, tradiții.

Ce punem, însă în loc? Internaționalismul proletar întors pe dos?

Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, doamna senator.

 
Mircea Mereuță - Regimul neosecurist.

Invit la tribună pe domnul senator Mircea Mereuță, urmează să ia cuvântul domnul senator Aurel Gabriel Simionescu, din partea Grupului parlamentar PSD.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 

Domnul Mircea Mereuță:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Evoluția vieții politice românești din ultima perioadă ne duce cu ideea că societatea românească a fost supusă și este în continuare unui sistem social-economic și juridico-politic care se credea demult apus, regimul neo-securist.

Nu am vrut să fac o declarație pe această temă, dacă nu s-ar fi observat din scandalul dosarelor câți demnitari importanți au fost colaboratori sau au făcut parte din structurile securisto-comuniste ale statului român.

Analizând acest fapt putem deduce că de 16 ani încoace toate crizele economico-sociale, scăderea nivelului de trai, tranziția nesfârșită a economiei românești, decăderea industriei și comerțului național au ca bază ansamblul relațiilor și ierarhiilor din structurile statului ale ofițerilor și colaboratorilor fostei poliții politice aparținând regimului totalitar.

Activitatea acestor persoane a continuat după decembrie 1989 într-o altă formulă politică, dar perpetuându-și stilul și modul de acțiune tipic activiștilor de partid.

Având în mână avuția țării, acești indivizi au știut ce să fure, cum să manipuleze opinia publică în interesul personal, ce anume să folosească din economia strategică românească, altfel spus au creat un fel de management al hoției.

Pornind de la acest mod de acțiune, după modelul fanarioților din istorie s-au format grupuri de presiune și de interese concurente care au ca scop obținerea unor zone de influență economică politică cât mai importante.

Aceste grupuri alcătuite din persoanele vechiului sistem se luptă cu partidele politice și cu societatea civilă românească pentru a-și păstra puterea și permanentizarea unui control asupra legislativului și Executivului, indiferent de cine câștigă alegerile electorale.

În momentul de față, prin scandalul dosarelor CNSAS, grupurile de interese se simt deconspirate și, printr-o competiție tipică între ele încearcă să-și divulge reciproc activitatea și, totodată, să-și menajeze sau să-și șteargă propriile dosare politice.

Cu un management strategic și cu un lobby media susținut al acestor grupări, apar totuși, în timp, anumite scăpări privind activitatea din perioada totalitar comunistă a membrilor săi, scăpări sau detalii care nu pot fi ascunse nici cu cele mai performante tehnici sau metode de comunicare și manipulare publică.

Odată cu integrarea europeană se vor afla mai multe despre componenta sistemului neo-securist care s-a reactivat din 1990 încoace și care nu vrea să dispară din peisajul societății românești actuale.

Sperăm că atunci să aflăm adevărul despre toate evenimentele zbuciumate ale istoriei recente românești.

Revoluția din decembrie 1989, conflictele stradale din Piața Revoluției din ianuarie-februarie 1990, mineriadele, evenimentele din 1990 de la Târgu-Mureș, scandalul FNI, SAFI, CARITAS, BANCOREX, inflațiile și crizele financiare provocate forțat în perioada 1991 - 1995, scandalul privind răpirea ziariștilor din Irak care au fost judecate interpretativ de instanțele statului.

La cererea organismelor europene se va face lumină și dreptate pentru liniștea celor care au suferit și vor fi pedepsite și marginalizate grupurile de interese formate la sfârșitul dictaturii comuniste.

Sperăm ca intrarea în marea familie europeană să aducă reformarea instituțională necesară acestui popor.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

 
Aurel Gabriel Simionescu - Deschiderea anului școlar 2006-2007.

Are cuvântul domnul senator Aurel Gabriel Simionescu.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule senator.

 

Domnul Aurel Gabriel Simionescu:

Deși, înțeleg că vorbesc în încheiere, am să încerc să vorbesc despre o deschidere.

Peste câteva zile începe școala. Președintele Traian Băsescu ne-a asigurat la Școala de vară a tineretului Partidului Social Democrat că și în acest an, ca întotdeauna, anul școlar va începe pe 15 septembrie.

Este adevărat că 15 septembrie este vineri și, probabil că anul școlar va începe cu adevărat luni, poate la asta se gândesc cei ce încă zilele acestea repară ce se mai poate repara, vopsesc ce se mai poate vopsi, cumpără ce se mai poate cumpăra etc.

Oricum, domnul ministru Hârdău ne asigură că începând cu 2007 lucrurile se vor schimba și vom avea alocat pentru învățământ peste 6% din PIB, dar învățământul are nevoie de bani și nu de procente din PIB.

Și dacă PIB-ul anului 2007 va fi mai mic decât cel al anului 2006?

Și dacă 6% va însemna, în termeni reali mai puțin decât 5%?

Instituțiile financiare ne avertizează că, creșterea PIB-ului României este una artificială, dincolo chiar de potențialul țării și atunci ce facem cu 6% din PIB, când acesta nu mai poate fi susținut de economiile celor plecați în afară?

Și, tot domnul ministru ne asigură că din 2008 nu vor mai fi probleme cu școlile neautorizate. Probabil că, în acest mod, vom termina de refăcut și școlile din chirpici pe care le mai avem, vom finaliza puțurile forate care să aducă apa, cel puțin la grupurile sanitare, vom consolida școlile ce stau să cadă la prima zguduire mai semnificativă a pământului, vom inventa lumina din orice sursă ar fi ea și în școlile care acum nu au lumină și unde cei responsabili nu au reușit să determine autoritățile locale să înțeleagă că școala este, a fost și va rămâne unul din pilonii fundamentali ai existenței noastre.

Probabil însă, că noi toți ar trebui să elaborăm o lege prin care să se ceară aleșilor să treacă un număr minim de ani prin școală pentru a înțelege rostul școlii și în tot acest timp dascălii pregătesc o nouă, mare și importantă grevă, sătui de toate promisiunile guvernamentale.

Guvernul este nemulțumit că în timpul guvernării PSD nu au fost greve și este hotărât să le demonstreze capacitatea și în loc de 6,...% creșteri salariale, o să acorde 6,...,...%, cam cât inflația din acest an și, de ce să nu o spunem, chiar puțin mai mult, dar asta este!

Domnii profesori sunt cârcotași și neștiutori, neștiutori în a face proiecte și a cheltui în timpul care a mai rămas miliardul de euro promis și care stau și așteaptă ca domnul ministru să facă proiectul, iar domnul ministru care nu duce lipsă de proiecte așteaptă ca Guvernul chiar să aibă acești bani și să-i dea în totalitate pentru învățământ, cu tot riscul, ca promisiunea domniei-sale ca cei 6% din PIB în 2007, să rămână desuetă pentru că aproape s-ar îndeplini în 2006. Și, în tot acest timp, studenții pregătesc și ei o grevă, cerând burse la nivelul a 100 euro, cerând subvenționarea locurilor în cămin, cerând o atitudine demnă a Guvernanților față de ei.

La început de an școlar li se va da și lor o speranță. Oricum, până la începerea anului universitar mai rămân 2 săptămâni și câte promisiuni nu se pot face în două săptămâni!?

În rest, cu mic, cu mare, de la cei de clasa I până la cei de clasa a XII-a, cu grijile noastre cotidiene, cu o mai mare aplecare către școală, cel puțin în aceste momente, să dorim dascălilor noștri putere de muncă, sănătate, spor în nobila lor misiune, iar școlii românești numai bine! Vă mulțumesc. (aplauze)

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnul senator.

Prin intervenția domnului senator Aurel Gabriel Simionescu și prin lipsa din sală a domnului senator Adrian Păunescu, practic, toți cei înscriși la declarații politice au prezentat, în plenul Senatului, în nume propriu sau în numele grupurilor parlamentare, declarații politice, epuizând în felul acesta primul punct de pe ordinea de zi.

Fac apel la liderii grupurilor parlamentare să invite colegii senatori în sală.

 
   

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti marți, 30 noiembrie 2021, 15:19
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro