Plen
Ședința Camerei Deputaților din 6 noiembrie 2006
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.164/16-11-2006

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
21-09-2021
20-09-2021
15-09-2021
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2006 > 06-11-2006 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 6 noiembrie 2006

  Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art.94 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat.  

Ședința a început la ora 16,20.

Lucrările au fost conduse de domnul Victor-Viorel Ponta, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Dan Radu Rușanu și Valeriu Ștefan Zgonea, secretari.

   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Bună seara, stimați colegi!

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților. Vă anunț că din totalul celor 331 de deputați și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 242 de colegi, fiind absenți 89, din care 30 participă la alte acțiuni parlamentare.

În conformitate cu art.94 din Regulamentul Camerei, vă informez că au fost distribuite tuturor deputaților următoarele documente: ordinea de zi pentru zilele de luni - 6, marți - 7 și joi - 9 noiembrie 2006; programul de lucru pentru perioada 6-11 noiembrie; lista legilor pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale; lista rapoartelor depuse în perioada 31 octombrie - 6 noiembrie 2006 de comisiile permanente sesizate în fond și sumarul privind conținutul fiecărui Monitor Oficial al României, Partea I.

 
Informare privind desfășurarea activității domnului deputat Dan Ioan Popescu în cadrul Grupului parlamentar al Partidului Conservator.  

Înainte de a intra în ordinea de zi, aș vrea să-i dau cuvântul colegului nostru, domnul deputat Dan Ioan Popescu, pentru un anunț cu caracter personal.

   

Domnul Dan Ioan Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Voiam doar să anunț plenul Camerei Deputaților că, odată cu înscrierea în Partidul Conservator, este normal să-mi desfășor activitatea în Grupul parlamentar al Partidului Conservator.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulțumesc.

În calitate de președinte de ședință, vă urez mult succes. În calitate de deputat P.S.D., regret plecarea oricărui coleg.

 
Proiectul de Hotărâre pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare al serviciilor Camerei Deputaților, precum și a statului de funcții pe anul 2006 (rămas pentru votul final).  

Intrăm pe ordinea de zi.

La pct.nr.1, Proiectul de Hotărâre pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare al serviciilor Camerei Deputaților, precum și al statului de funcții pe anul 2006.

Este un proiect de hotărâre care are cinci articole, a fost distribuit, este întocmit de către Secretariatul general.

Intervenții, dacă considerați necesar? Nu consideră necesar doamna secretar general.

Aveți documentul. Grupurile parlamentare, dacă au observații cu caracter general, sau observații referitoare la cele cinci articole ale hotărârii, vă rog să vă înscrieți la cuvânt, în caz contrariu, urmând a merge pe procedura regulamentară referitoare la hotărâri.

Dacă există intervenții din partea grupurilor? Nu există.

Hotărârea, așa cum am spus, are cinci articole.

Vă întreb dacă la art.1 există obiecțiuni. Nu există.

Art.2. Obiecțiuni? Nu există.

Art.3. Nu există obiecțiuni sau intervenții.

Art.4. Nu există.

Art.5, care prevede că "Anexa nr.1 și Anexa nr.2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre". Nu există obiecțiuni sau comentarii.

În consecință, pentru adoptarea acestei hotărâri prin votul majorității ...( comentarii) Vă mulțumesc. Nu există nici o obiecțiune. A fost soluționată pe calea procedurii grațioase între domnul deputat Zgonea și secretarul general.

În consecință, pentru adoptarea hotărârii prin votul majorității membrilor Camerei Deputaților, rămâne ca acest proiect de hotărâre să fie votat mâine, la sesiunea de vot final, de la ora 12,30.

Dezbaterea Propunerii legislative privind modificarea și completarea Legii nr.187 din 7 decembrie 1999 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea securității ca poliție politică (rămasă pentru votul final).  

Pct.nr.3, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr.187 din 7 decembrie 1999 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea securității ca poliție politică.

Este proiect de lege organică; are raport comun - Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia juridică, de disciplină și imunități. Este un raport de respingere, inclusiv raportul comun suplimentar, prin care se menține propunerea de respingere.

Suntem primă Cameră sesizată. Data la care se împlinește termenul constituțional pentru dezbatere și vot final - 9 noiembrie.

Dacă, din partea inițiatorilor, dorește cineva să ia cuvântul?

Inițiatorul, un distins coleg deputat... eu găsesc aici un distins coleg deputat, domnul Gabriel Sandu.

Doriți să susțineți propunerea, domnule deputat? Da. Dacă doriți, aveți cuvântul. Vă rog frumos. Așa scrie aici că sunteți inițiator. Sper să nu greșesc.

   

Domnul Gabriel Sandu:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

În urma prezentării proiectului, cu modificările solicitate de Consiliul Legislativ, proiectul a avut propunere de respingere în comisie și s-a obținut respingerea respingerii. În consecință, avem raport favorabil.

Rugămintea mea e să-l votați, pentru că mi se pare firesc ca toți cei care ne votează să vadă care este situația aleșilor, și nu C.N.S.A.S.-ul prin reprezentanții care doar trebuie să gestioneze această situație.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Din partea comisiilor sesizate în fond, domnul președinte Andon. Vă rog frumos.

 
   

Domnul Sergiu Andon:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Raportul este comun cu Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională. Dezbaterea s-a făcut în ședința comisiilor reunite.

Din păcate, raportul nu susține concluzia pe care o comunica inițiatorul. Am să citesc direct finalul lui: "În urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și cei ai Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu unanimitate de voturi, menținerea raportului inițial de respingere a propunerii inițiative".

Reamintesc că face parte din categoria legilor organice și că retrimiterea la comisie, în vederea reexaminării, s-a hotărât în ședința Camerei din 23 octombrie 2006. Nu s-a schimbat nimic.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dacă, din partea grupurilor parlamentare, dorește cineva să intervină la dezbateri generale? Nu dorește nimeni.

Vă reamintesc că, prin raportul comisiilor sesizate în fond, se propune respingerea acestei inițiative.

Neavând amendamente, urmează ca propunerea de respingere să fie supusă votului plenului mâine, la sesiunea de vot final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.187 din 07/12/1999 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea poliției politice comuniste (rămasă pentru votul final).  

La pct.nr.4, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.187 din 1999 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea poliției politice comuniste. Lege organică, raport comun al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și al Comisiei juridice, de disciplină și imunități, de respingere.

Suntem primă Cameră sesizată.

Dacă, din partea inițiatorilor, dorește cineva să ia cuvântul? Inițiator, distinsul nostru coleg, domnul Eugen Nicolicea, dacă dorește să ia cuvântul, să susțină legea?

   

Domnul Eugen Nicolicea:

Propunerea legislativă vizează, în principal, eliminarea lit.ț) din categoria persoanelor care pot fi verificate de către C.N.S.A.S., la cererea altor persoane, cu privire la deconspirarea poliției politice comuniste.

Motivul pentru care am solicitat acest lucru este că, dintre toate categoriile, de la a-z, este singura categorie care este atipică. Este o categorie care a existat și înainte de 1989 și, de asemenea, este singura categorie care a fost socotită ca oponentă a regimului totalitar. Cei care erau preoți erau vizați ca și cum ar fi fost dușmani ai regimului. Foarte mulți au murit în pușcării, spre deosebire de alte categorii care acum sunt ocupate de oameni politici care, pe vremea aceea, nu erau.

Un alt motiv pentru care am solicitat acest lucru este că Biserica, și aici mă refer la toate cultele, fără deosebire, se numără printre cele care au cea mai mare încredere din partea populației, iar la formarea poporului român, Biserica a avut un rol determinant și cred că nu este cazul să fie amestecată în aceste jocuri politice, aceste jocuri de abatere a atenției opiniei publice de la cei care, într-adevăr, au fost colaboratori de bună voie, pentru avantaje materiale, ai vechiului regim.

Eu vă rog să votăm această propunere legislativă, fiind în interesul tuturor.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Din partea comisiei? Sper ca domnul președinte Andon să reușească să încheie convorbirea și să vină să susțină raportul.

Domnule președinte, aveți cuvântul. Vă rog.

 
   

Domnul Sergiu Andon:

Îmi cer scuze, domnule președinte. Încercam să rezolv, pe bază de documente, un incident procedural la proiectul anterior.

Este vorba de un raport comun de completare făcut, tot așa, împreună cu Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională. Citesc concluzia acestuia: "În urma dezbaterii, membrii celor două comisii au hotărât, în unanimitate de voturi, asta petrecându-se în ședința din 31 octombrie a.c. -, au hotărât, în unanimitate de voturi, să propună plenului respingerea propunerii legislative, considerând că, prin exceptarea clericilor de la procedura verificării calității de agent sau colaborator al poliției politice comuniste, s-ar crea un regim discriminatoriu în raport cu celelalte categorii de persoane asupra cărora există obligația verificării.

Legea face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Din partea grupurilor parlamentare, dacă dorește cineva să intervină?

Domnul Nicolicea, din partea Grupului social-democrat. Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Chiar motivarea aceasta îmi dă dreptate. Aceste categorii, de la a la z, sunt ele excepții. Nu ai voie să vezi decât propriul dosar, cu excepția anumitor categorii. Și acum ni se spune că, scoțând din rândul celor care fac excepție, se creează o discriminare.

Deci, dacă acele categorii de la a la z mai pot include o categorie, e-n regulă; dacă poți să elimini una, este în regulă. Ce discriminare poate să existe între culte și demnitari? Dacă așa a stabilit, când a stabilit legiuitorul că la lit.a) se află Președintele și la b) se află parlamentarii, nu a făcut o discriminare față de restul populației, sau de restul altor categorii? Deci, eu chiar nu înțeleg cum se face o excepție eliminând o excepție.

Eu vă propun să votați împotriva respingerii propunerii legislative.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă sunt intervenții din partea altor grupuri parlamentare? Nu sunt.

În aceste condiții, vă reamintesc că raportul comisiilor sesizate în fond propune respingerea acestei inițiative legislative.

Urmează, neexistând alte amendamente, ca această propunere a comisiei să fie supusă votului plenului Camerei, mâine, la sesiunea de vot final.

Dorim să salutăm și prezența la balcon a chestorului Camerei, domnul Ioan Oltean. Să știți că aveți voie în sală, deși sunteți chestor. Nu e obligatoriu să stați la balcon. Vă mulțumim că sunteți...

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.393/2004 privind statutul aleșilor locali (rămasă pentru votul final).  

La pct.nr.5, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.393/2004 privind statutul aleșilor locali, propunere de lege organică.

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a întocmit un raport de adoptare.

Suntem primă Cameră sesizată, iar termenul constituțional pentru dezbatere și vot final este 16 noiembrie 2006.

Din partea inițiatorilor, dacă dorește cineva să ia cuvântul?

Inițiatori sunt o serie de deputați. Deci nu dorește nimeni dintre cei zece deputați care au inițiat acest proiect de lege.

Bun. Atunci, din partea comisiei, dau cuvântul domnului vicepreședinte Mircea Dușa.

   

Domnul Mircea Dușa:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Camera Deputaților este primă Cameră sesizată și comisia propune admiterea, cu modificări, a propunerii legislative.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Vă rog frumos. Din partea Guvernului, sigur că vă dau cuvântul. Domnul secretar de stat.

 
   

Domnul Alexandru Mircea (secretar de stat, Ministerul Administrației și Internelor):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Prin propunerea legislativă se are în vedere ca primarii, viceprimarii, președinții și vicepreședinții consiliului județean, care nu au mai fost aleși, dar care au avut trei sau mai multe mandate și nu beneficiază de pensie sau de alte surse de venit, să beneficieze, în continuare, pe o perioadă de cel mult trei luni, de o indemnizație tranzitorie în cuantum de 80% din indemnizația corespunzătoare funcției deținute. Asta este principala reglementare a propunerii legislative.

Guvernul nu susține această inițiativă legislativă, din trei motive principale: primul - că la stabilirea oportunității susținerii dezideratului exprimat de inițiatori, ar fi trebuit avut în vedere și faptul că soluția propusă comportă critici din punct de vedere al respectării principiului referitor la egalitatea cetățenilor în fața legii, consacrat inclusiv de Constituție; în al doilea rând, menționăm că necesitatea respectării dispozițiilor potrivit cărora propunerea trebuia susținută de posibilitatea asigurării resurselor financiare, pe care aplicarea măsurilor avute în vedere le-ar presupune, condiție care este impusă de art.138 alin.(5) din Constituția României, republicată; al treilea argument pentru care Guvernul nu susține inițiativa legislativă este aceea că în Legea nr.393 sunt consacrate o serie de reguli de natură să asigure protecția aleșilor locali, inclusiv după expirarea mandatelor, în sensul că le este recunoscut acelor aleși locali care desfășurau la începutul mandatului activitate remunerată în temeiul unor contracte individuale de muncă sau unor acte de numire, deci este prevăzut dreptul de a-și relua activitatea după încetarea mandatului, implicit stabilindu-se corelativ și obligația angajatorului de a asigura premisele necesare realizării acestui drept.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Din partea grupurilor parlamentare, dacă dorește cineva să ia cuvântul?

Dau cuvântul, nu în ordinea dimensiunii grupurilor, ci în ordinea în care secretarii și-au făcut datoria și m-au anunțat.

Domnul deputat de Gorj, Pantelimon Manta, deputat conservator.

 
   

Domnul Pantelimon Manta:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Dincolo de argumentele prezentate de reprezentantul Guvernului aici și care au o substanță legico-fundamentare, legică și logică, aș vrea să mai adaug și un alt argument de facto care ține, dacă vreți, de inutilitatea unei astfel de reglementări.

Anume, știm cu toții că aleșilor locali, pe perioada mandatului cât exercită o demnitate publică aleasă sau numită, li se suspendă contractul individual de muncă, ceea ce înseamnă că, drept consecință, își vor relua de drept - subliniez, de drept - vechiul loc de muncă. Aceasta înseamnă că au asigurate, de fapt și de drept, și "resursele financiare", să zic, care decurg din continuarea activității, așa încât instituirea unei indemnizații care să asigure, să zic, pe o perioadă de timp post factum, după expirarea mandatului, n-are - spuneam - nici o logică practică sau, dacă vreți, reprezintă o inutilitate, atât timp cât activitatea se reia de drept și, evident, o salarizare corespunzătoare muncii prestate. De aceea, vedem și noi că acest proiect de act normativ trebuie respins.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Dușa, din partea Grupului social democrat, după care domnul deputat Moisoiu, din partea Partidului România Mare.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Stimați colegi,

Lucrurile sunt, cred, mult mai complicate decât au fost prezentate de antevorbitorii mei.

Noi trebuie să ne gândim la faptul că foarte mulți primari nu mai provin din sectorul de stat, ca să aibă un loc de muncă asigurat după ce-și termină mandatul de primar, sau două mandate, sau trei mandate. Cei mai mulți primari provin din alte sectoare și există posibilitatea ca, atunci când își termină și-și predă mandatul, societatea la care și-a desfășurat activitatea să nu mai existe, sau instituția la care și-a desfășurat activitatea.

Eu cred că nu este greșit ca o formă de protecție socială, pe o perioadă de 3 luni de zile după expirarea mandatului, dacă nu are nici un venit, să beneficieze de o indemnizație tranzitorie.

Pentru această categorie de aleși locali, nu există nici un fel de protecție socială. Nu se aplică nici prevederile Legii privind șomajul, nu se aplică nici prevederile Legii privind funcționarii publici, sunt o categorie aparte și cred că a menține o astfel de prevedere nu este un lucru greșit. Se aducea aici un argument că nu există nominalizată sursa în proiectul de lege. Nici nu trebuie să fie, pentru că nu se referă la bugetul de stat. Salariile primarilor se plătesc din bugetele administrației publice locale și chiar din veniturile proprii, conform prevederilor legale și Legii privind finanțele publice locale. Așa că eu, totuși, aș susține acest proiect de lege, chiar dacă nu sunt inițiatorul acestui proiect de lege și inițiatorii nu vor să-și prezinte punctul de vedere.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Moisoiu.

Dacă mai există și alte înscrieri din partea grupurilor parlamentare?

 
   

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Într-o dublă calitate vorbesc, ca inițiator și din partea grupului pe care-l reprezint, al Partidului România Mare.

Aș dori ca să fac, în primul rând, o apreciere. Am impresia că punctul de vedere al Guvernului, așa cum a fost prezentat în clipa de față, este de rea-credință, pentru că, altfel, nu pot să-mi explic de unde atâta orbire ca să nu înțeleagă, sau ca să nu vadă Guvernul că, după câteva mandate, în condițiile în care o serie întreagă de întreprinderi, foste i.i.s.-uri (întreprinderi industriale socialiste) pornite în 1990 și care, pe urmă, s-au transformat în societăți comerciale, astăzi nu mai există.

Chiar domnul secretar de stat spunea adineauri, cu trei-patru mandate. Păi, trei-patru mandate, domnule secretar de stat, asta înseamnă 12-16 ani. Oamenii au plecat încă din 1990, au depășit condiția, au plecat din funcția pe care au avut-o în întreprindere și au rămas în slujba comunității respective. În asemenea condiții, acești oameni, astăzi, care sunt în pragul unei pensii, pentru că, totuși, dacă aveau la momentul respectiv în jur de 50 de ani, și cu 15 ani sau cam așa ceva, ajung în jurul vârstei de 60-65 de ani, deci este în pragul pensionării. Un asemenea cetățean nu trebuie protejat? Care este acel articol din lege care vine și spune că, în cazul societăților particulare, se poate impune această fixare, această păstrare a postului persoanei respective? Nu există și nici nu se poate impune acest lucru în cazul unei persoane particulare. Pe de o parte.

Pe de altă parte, apare celălalt aspect: deci veniți și spuneți aici că nu este indicată sursa de finanțare. Ba este indicată sursa de finanțare, domnule secretar de stat. Este indicată. Se spune clar: din partea consiliului local sau din partea consiliului județean. Pentru că oamenii ăștia au stat în fruntea unui consiliu județean, au stat în fruntea unei primării un anumit timp. Și, ca urmare a faptului că și-au desfășurat acolo activitatea, la sfârșitul acestei activități, până își vor găsi un alt plasament, sau vor ieși la pensie, normal că trebuie să fie undeva ușor protejați.

Față de aceste aspecte, chiar dacă cineva comentează în clipa de față părerea mea, eu vă invit, stimați colegi, să vă gândiți și să fiți de acord cu aceasta, mai ales că este gândită prin prisma aleșilor locali care merită și ei o protecție, așa cum merităm și noi, așa cum merită toată lumea.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Domnule secretar de stat, imediat vă dau cuvântul. Numai un pic, îmi cer scuze. Era înscris înainte, tot din partea Grupului Partidului România Mare, pentru a susține punctul de vedere al domnului Moisoiu, colegul nostru, domnul deputat Marcu Tudor.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulțumesc, domnule președinte, dar nu știți ce vreau să zic. De ce ziceți că trebuie să-l susțin pe domnul Moisoiu? Întâi, că domnia sa a vorbit ca inițiator și eu vă cer permisiunea să vorbesc în continuare, ca o mică completare, în numele grupului parlamentar, dar și al meu.

Și eu îl contrazic pe domnul secretar de stat de la Ministerul de Interne. Foarte inteligent, cum îl știu eu, e de mirare că i-au scăpat trei argumente, unicele și singurele, care demolează proiectul legislativ.

La iau la rând: 1) că toți cetățenii sunt egali în Constituție și că nu trebuie făcută discriminare.

Dar ce salariu aveți domnule secretar de stat? Ce salariu are femeia de serviciu de la dumneavoastră? Păi, e o discriminare! Ce salariu are ministrul? Ce salariu are portarul de față, jandarmul? E o discriminare! Nu așa se înțelege Constituția. Acolo se spune că trebuie respectată legea, cu egalitate pentru toată lumea, dar nu în sensul ca să fim toți egali, ca în comunism, să avem același salariu, aceleași pensii și nici în comunism nu era la fel.

Dacă, însă, noi facem o lege care să prevadă niște deosebiri de salarizare, de pensii, de anii de pensionare, de medicamente gratuite pentru unii, pentru alții nu, de câte și mai câte. Legea e plină de discriminări, dacă vreți s-o luăm în sensul în care argumentează domnul secretar de stat. Dar nu trebuie luată așa Constituția. Deci e un argument, să nu fiu rău cu domnia sa, de nesusținut. E ușor de demontat de către oricine, chiar de către domnia sa, dacă se lua în serios și venea pe bancă să se contrazică singur.

Al doilea: că nu sunt finanțări. Există vreodată un proiect de lege la care Ministerul Finanțelor, unde e vorba de niște bani, să-și dea avizul favorabil? Eu vă spun că nici în Guvern nu există. Votează toți în plen, dar ministrul finanțelor tot zice "nu". Și asta nu înseamnă că-i un ministru de finanțe slab, sau nepregătit, sau de rea-credință. Ăsta-i rolul domniei sale: să țină bine de tot finanțele cât mai puțin, să facă un buget cât mai ușor de cheltuit la necazuri, la probleme deosebite. Deci, nu trebuie să iau prea în serios faptul că numai câțiva oameni care sunt în situația asta grevează bugetul unei națiuni, că nici nu e vorba de buget, e vorba de banii din acea comunitate. Deci și al doilea argument a căzut. Fără nici o replică, pentru că nu poate cineva să dea o altă replică decât la replica mea.

Apoi, este cel puțin, ciudat dacă nu hazliu să spun că mă întorc la locul de muncă eu, primar de doisprezece ani, și de aceea nu mai vreau să i se dea trei luni nu știu cât la sută din indemnizația aceea pe care o avea. Dacă s-a întors la locul de muncă nu mai ia această indemnizație.

Deci ce argument este acesta, domnule secretar de stat? N-ați citit legea? Legea zice: dacă nu are, sau până-și găsește. Când și-a găsit și s-a întors la vechiul loc, nu mai ia acest salariu sau, cum să-i zic, indemnizație. Cade și asta. Copilărește.

Mai mult de atât, reiterez ce au spus cei dinaintea mea. Cred că glumim cu toții atunci când spunem că societățile își păstrează locul de lucru pentru cei care au plecat din rândul lor în Parlament, în primării, în consilii și mai știu eu pe unde, unde sunt scoși din câmpul muncii. Nimeni nu poate păstra așa ceva pentru că, iată, vă dau un exemplu. Unde se fac ture, la centralele telefonice. Cine ia locul acelui om care a venit de acolo, consilier sau primar? Alte fete din centraliste care trebuie să facă trei și nu patru ture de opt cu 24. Nu mai au concediu, nu mai au nimic. Dar el nu poate angaja pe altcineva în locul acela. Înființează un post nou?

Deci, niciodată, domnilor, să nu glumim cu noi înșine. Niciodată nu se poate păstra un loc, chiar dacă legea prevede așa ceva, pentru cel care a plecat - în armată nu mai este cazul - în primării și în alte funcții. Nu poate nimeni să-l oblige, pentru că el are un echilibru prevăzut de statul lui de organizare, din care nu poate ieși dacă intră 5 oameni, 10 oameni din societatea lui care are 20 de oameni, cum le păstrează el locurile la toți. Sper că nu glumim și cu lucruri serioase.

Ca atare, domnilor, vă rog eu, pe cei de la Ministerul de Interne și pe cei de la comisie, dar comisia am văzut că este cam între două ape, nu mai veniți cu argumente atât de ușor de demontat, căutați-le prin juriștii dumneavoastră sau cei de la muncă și protecție socială pe cele pertinente, într-adevăr demne de reținut. Că altfel, ne insultați inteligența și nu este cazul, chiar exceptându-mă pe mine pentru dumneavoastră.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PRM).

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Aveți cuvântul, domnule deputat, mai bine mai târziu decât...

 
   

Domnul Kerekes Károly:

Mulțumesc, domnule președinte.

Dacă, până acum, dintre inițiatori s-a prezentat numai domnul Moisoiu de la PRM, atunci mă prezint și eu, pentru că sunt unul dintre inițiatori.

Să se lămurească de la bun început că aici este vorba de niște primari și președinți de consiliu care, după terminarea mandatelor, nu mai au nici un venit. De ce? Pentru că nu s-au ocupat de altceva, numai de primărie, numai de consiliu și nu s-au ocupat de afaceri, ca alții cum fac în diferite cazuri. Deci este vorba de oameni care au rămas fără nici o sursă de venit după terminarea mandatelor.

Vă rog să urmăriți ce s-a întâmplat din 1990 până acum. La câte categorii de funcționari și angajați am acordat aceste sume compensatorii sau, în cazul nostru, dacă vrem această indemnizație tranzitorie. Am acordat la militari, am acordat la mineri, am acordat aceste sume compensatorii la diferite categorii de angajați cărora le-a încetat locul de muncă fiindcă au fost închise fabricile, uzinele. Tocmai acest fapt, că n-am acorda această indemnizație tranzitorie în cazul acestor primari sau președinți de consiliu ar fi o discriminare. Și, dacă cineva mai invocă faptul că nu s-a prevăzut în proiect sursa din care se suportă aceste cheltuieli, atunci vă rog să priviți puțin proiectul de lege care spune clar, în primul aliniat că se suportă din bugetul Autorității locale respective.

În consecință, vă rog să adoptați acest proiect de lege pe care îl susține și îl va vota Grupul parlamentar al UDMR.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulțumesc.

Precizez încă o dată că ne aflăm, totuși, la faza dezbaterilor generale. Atunci când am întrebat dacă dorește vreun inițiator să ia cuvântul, nu a dorit nimeni. Deci poziția dumneavoastră este poziția din partea grupului parlamentar.

Dacă mai există, din partea grupurilor parlamentare, vreo cerere de intervenție? Nu mai există.

Declar închisă această parte a dezbaterilor.

Domnule secretar de stat, din partea Guvernului, aveți dreptul să interveni în orice moment. Dacă mai doriți să interveniți, vă dau cuvântul, după care vom trece la dezbaterea pe articole.

 
   

Domnul Alexandru Mircea:

Am să susțin o singură intervenție. Se pare că unul dintre inițiatori nu a sesizat foarte exact ceea ce am spus atunci când am prezentat punctul de vedere al Guvernului, sintagma "aleși care au avut trei sau mai multe mandate" nu este o creație a Guvernului, este chiar în textul propus de inițiatori. Deci în legătură cu această chestiune, trimiterea la o vorbire sau la altceva cred că nu are nici o semnificație și nu vreau să intru în astfel de discuție.

În rest, Guvernul, în continuare, nu susține punctul de vedere pentru motivele care au fost prezentate anterior și pentru faptul că, deși n-am insistat în prima parte, există și alte prevederi care asigură aleșilor locali, după încetarea mandatului, o anumită formă de protecție.

Noi mergem pe ideea sau Guvernul susține ca aleșii locali să-și facă cât mai bine treaba, inclusiv pentru faptul că, de exemplu, din rândul parlamentarilor, chiar a unora dintre inițiatori, vin frecvent cereri ca ministrul administrației și internelor, culmea, să ia măsuri împotriva aleșilor locali. Or, noi vrem ca aleșii locali să-și facă cât mai bine treaba, să fie aleși de populație cât mai mulți, tocmai pentru a nu avea nevoie de această propunere legislativă.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Trecem la dezbaterea pe articole. Existând amendamente admise, o să vă rog să lucrăm pe raportul comisiei.

La punctul nr. 1 din raport se modifică titlul. Este un amendament al domnului Relu Fenechiu. Dacă există observații la acest punct? Nu există. Adoptat.

La punctul nr. 2, articol unic, se modifică în urma unor amendamente ale domnului deputat Relu Fenechiu. Dacă există observații? Nu există.

Acestea au fost cele două puncte ale raportului.

În consecință, urmează ca mâine, la votul final, să se supună votului plenului raportul comisiei cu propunere de adoptare a legii.

Punctul nr. 6, Propunerea legislativă de modificare a Legii administrației publice locale nr.215/2001, cu modificările și completările ulterioare. Lege organică. Comisia pentru administrație publică a întocmit raport de adoptare. Suntem primă Cameră sesizată. Termenul constituțional pentru dezbatere și vot final, 16 noiembrie.

 
Dezbaterea Propunerii legislative de modificare a Legii administrației publice locale nr.215/2001, cu modificările și completările ulterioare (rămasă pentru votul final).  

Dacă, din partea inițiatorilor, dorește cineva să ia cuvântul? Nu este inițiatorul.

Din partea comisiei, domnul vicepreședinte Mircea Dușa.

   

Domnul Mircea Dușa:

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

Comisia, în unanimitate de voturi, propune admiterea cu modificări a propunerii legislative.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulțumesc.

La dezbateri generale dacă există intervenții? Din partea grupurilor parlamentare întâi. Nu există.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat.

 
   

Domnul Alexandru Mircea:

Mulțumesc, domnule președinte.

După cum ați văzut și din punctul de vedere prezentat în scris, Guvernul nu susține această propunere legislativă.

În concret, se elimină explicit dreptul președintelui consiliului județean de a participa la lucrările comisiilor locale. Noi credem că această chestiune este neadecvată sau nu este foarte oportună ca prevedere legislativă, întrucât președintele consiliului județean reprezintă județul în relațiile cu celelalte autorități publice, cu persoanele fizice și juridice române sau străine, precum și în justiție.

În al doilea rând, se pune în discuție ca delegatul sătesc să fie ales de către cetățenii cu drept de vot care domiciliază în localitatea respectivă. Recent, a fost adoptată modificarea Legii nr.215. În legătură cu această chestiune am văzut că inițiatorii sau cei care susțin acest proiect de lege spun că n-ar fi constituțional, că cetățenii trebuie să fie numai cei cu drept de vot. În textul Legii nr.215 se prevede că delegatul sătesc se alege de către o adunare, practic, ad-hoc, unde votează reprezentanții familiilor.

Dacă mergem pe ideea propusă de inițiatori, trebuia să mergem cu textul legii mai departe, întrucât cetățenii cu drept de vot înseamnă liste electorale și înseamnă o procedură mai dezvoltată și mai avansată. Iar, oricum, delegatul sătesc nu are drept decât de a asista la ședințele consiliului local, conform legii care tocmai a fost adoptată.

Și a mai fost o obiecțiune a Guvernului, aceea ca președintele consiliului județean să fie obligat să-și delege o serie de atribuții în mod explicit vicepreședinților. Această chestiune, însă, a fost eliminată de comisii și aici nu mai avem obiecțiuni. Suntem de acord, aici, cu punctul de vedere al comisiei.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Urmează să trecem la dezbaterile pe articole. Existând amendamente admise, o să vă rog să lucrăm pe raportul comisiei.

La punctul nr. 1, titlul legii. Este un amendament de tehnică legislativă. Dacă există observații? Nu există. Adoptat acest amendament.

La punctul nr.2, la articolul unic, tot de tehnică legislativă. Observații? Nu există. Adoptat.

La punctul nr.3, da, domnul Dușa, aveți cuvântul. La punctul nr.3 din raport, da?

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Da, la punctul nr.3 din raport, s-a introdus, chiar la ultima frază, la ultima propoziție, o virgulă. "...precum și persoanele interesate invitate de primar". Fără virgulă.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Da. Domnul deputat Bivolaru.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Într-adevăr, colegul Dușa are dreptate. Trebuie să dispară virgula de acolo, pentru că altfel ajungem în cu totul alt sistem de lucru la consiliile locale.

Dar aș merge pe următoarea idee și întreb, cu această ocazie, pe inițiatori dacă acest președinte al consiliului județean este considerat, în cadrul acestei legi, consilier județean sau este invitat în calitate de președinte al consiliului județean. Și, deoarece, mă rog, întrebarea mea este cu caracter mai mult retoric, propunerea este să reintroducem în text președintele consiliului județean, sunt de acord să rămână și consilierii județeni și textul să curgă. (Domnul deputat Dușa face un comentariu din banca comisiei.)

Știu, domnule președinte Dușa, dar una este să fie invitat în calitate de președinte și alta să fie invitat în calitate de unul dintre consilierii județeni. Cu atât mai mult cu cât, de multe ori, când președintele nu poate, în calitatea de președinte, să fie invitat acolo, deci nici măcar nu este pus pe același rang cu prefectul, nici nu poate fi înlocuit de către unul din vicepreședinți, pentru că nu scrie nicăieri că acest președinte este invitat.

Deci, vă rog, ca să nu facem această greșeală, să fie reintrodus "președintele consiliului județean" în text.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Din păcate, inițiatorul nu vă poate răspunde, pentru că nu se află în țară.

De asemenea, înțeleg, propunerea domnului Dușa este de tehnică legislativă, de eliminare a virgulei.

 
     

Domnul Ioan Bivolaru (din bancă):

Este de fond.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Puteți face amendamente în plen, domnule deputat, amendamente de fond? Atunci vă rog să faceți o propunere regulamentară de retrimitere, eventual, la comisie a acestui articol sau, mai bine zis, a acestui amendament, în totalitate a punctului 3 din raport. Asta puteți să propuneți în plen, domnule deputat.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Deci la ședințele consiliului local participă de drept toți cei care au fost și sunt în Legea nr.215 și sunt invitate doar persoanele interesate. Nu participă la ședință președintele, prefectul, deputații și mai știu eu cine pe acolo. Ei participă de drept și au dreptul să ia cuvântul. Participă ca și invitați persoanele interesate. Nu primarul invită prefectul sau președintele sau consilierii județeni sau deputații. Dar, pentru acea rectificare privind virgula după "persoanele interesate", vă rog să retrimiteți acest articol la comisie.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulțumesc.

Deci este necesară retrimiterea acestui punct din raport la comisie.

Dacă există comentarii pe această propunere făcută de către domnul Dușa?

Domnul deputat Marcu Tudor, scurt, ca întotdeauna.

Vă rog frumos, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Vă apreciez ironiile, știu, și eu fac ironii o mulțime și îmi plac.

Eu aș zice să devenim mai riguroși cu retrimiterea la comisie. Ce să spună comisia? Se adună toți oamenii, mai puțini decât suntem noi aici și să mute o virgulă. Dar nu putem să facem noi asta aici? Avem o discuție între noi, vedem cum este mai bine și nu mai pierdem o săptămână sau cine știe cât, că vine bugetul acuma, adunându-i încă o dată pe oamenii aceștia, încărcându-le programul cu încă ... Aș vrea, pentru toată lumea, nu numai acum, să fim mai exigenți puțin cu retrimiterile la comisie, pentru că ni se pare o treabă simplă, n-o mai judecăm acum, pe urmă trece repede și încărcăm comisiile inutil în plus.

Ca atare, vă rog, treceți s-o discutăm acum despre ce este vorba, suntem perfect în temă, știm și noi să apreciem importanța unei virgule și nu trebuie să o mai retrimitem la comisie.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulțumesc, domnule deputat.

Vă rog să fiți convins că nu-mi permit să vă ironizez, ci doar să-mi exprim simpatia, care cred că este reciprocă.

 
     

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Îmi place, particip și eu.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Din păcate, orice fel de amendament nu poate fi făcut în plen. Soluția regulamentară, dacă înțeleg că este vorba despre o observație de fond, soluția regulamentară este de retrimitere la comisie și desigur, de propunere a unui termen foarte scurt, pentru a ne încadra în termenul constituțional.

Înțeleg că domnul deputat Zgonea are o propunere mai bună, vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Probabil că acea discuție pe care o avem astăzi, legată de o virgulă, poate fi considerată în zona erorilor materiale prin redactarea care a fost făcută la comisie și astfel am elimina și ideea de fond și ideea de formă și cred că suntem în asentimentul colegilor că o virgulă, câteodată, împiedică foarte multe lucruri. Este o greșeală pe care staff-ul tehnic al comisiei a făcut-o și, tocmai pentru aceea, distinșii mei colegi cu multă experiență în Regulamentul de organizare și funcționare a Camerei Deputaților s-au exprimat mai mult pe fond sau pe formă, uitând că mai există și eroarea materială.

De aceea, domnule președinte, vă rog frumos să păstrăm acest text, să-l discutăm aici. Hai să considerăm această virgulă ca o eroare materială.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Înțeleaptă propunere, dar o să-l rog și pe domnul Dușa să ne spună din partea comisiei dacă aceasta este interpretarea corectă, după care, bineînțeles că nu am nimic împotrivă. Dar sunt convins că puteți cunoaște mai bine modul în care s-a redactat raportul decât domnul deputat Zgonea.

La microfon, ca să rămână la stenogramă.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Cred că este o eroare materială, pentru că eu cunosc foarte bine prevederile Legii nr.215 în acest domeniu și probabil că s-a introdus la redactare această virgulă și eu am rugat să se elimine această virgulă. Ea se poate realiza și în plenul Camerei.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulțumesc, domnule Dușa.

Înțeleg că este o eroare materială pe care avem dreptul regulamentar s-o îndreptăm în plen.

Dacă mai există și alte obiecțiuni la punctul 3 din raport, în afară de eliminarea virgulei care, sigur, va avea loc în măsura în care nu este nimeni împotrivă.

Domnule deputat, aveți cuvântul. Tot la punctul 3, înțeleg, da?

 
   

Domnul Seres Dénes:

Domnule președinte,

Onorată Cameră,

Grupul parlamentar al UDMR nu este de acord nici cu textul inițiatorilor și nici cu amendamentul comisiei care a fost sesizată în fond.

Aici, reprezentantul Guvernului bine a sesizat că, de fapt, prezența de drept a cuiva la ședința consiliului local poate fi a celui care reprezintă ceva. Or, singurul care reprezintă consiliul județean și are acest drept, conform Legii nr.215 este președintele consiliului județean. Vă rog să observați că consilierii își desfășoară activitatea numai în cadrul ședințelor de consiliu. Ei, în rest, nu reprezintă nimic. Or, între consiliul județean și consiliile locale nu există nici un raport de subordonare. Dacă vor să se informeze, au alte căi de a se informa vizavi de anumite probleme. Deci singurul în drept care poate participa la ședințele consiliului local este președintele acestuia, pentru că așa spune legea și Constituția.

Eu vă rog să rămânem la textul inițial al art. 54 din Legea nr.215, așa cum a fost formulat și acceptat de lege. De acord, de fapt, cu punctul de vedere al Guvernului.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulțumesc, domnule deputat.

Înțeleg că propuneți să supunem la vot acest amendament, conform procedurii, da?

O să-i rog pe toți colegii să-și înregistreze prezența. O să avem vot electronic pe acest amendament de la punctul nr. 3.

Vă rog să introduceți cartelele de vot. Nu a început încă votul. Vă rog, deocamdată, să vă înregistrați prezența. Imediat o să vă explic ceea ce supunem la vot, dar vreau să fiu convins că toată lumea a introdus cartelele în locul prevăzut.

Stimați colegi, o să vă supun la vot amendamentul aflat la punctul nr. 3 din raportul comisiei, amendament care privește art. 54, care va avea următorul cuprins. Deci vă rog să votați.

Cine este pentru acest amendament?

Da, cu 60 de voturi pentru, 72 de voturi împotrivă și 4 abțineri, amendamentul nu a fost adoptat, motiv pentru care rămânem la formularea inițială.

La punctul nr. 4 din raport... Explic încă o dată, amendamentul în totalitate a fost respins, al Legii nr.215.

Dacă există obiecțiuni la punctul nr. 4 din raport referitor la alin. 2 al art. 55? Nu există obiecțiuni. Adoptat.

La punctul nr. 5 din raport, referitor la eliminarea articolelor 116 alin. 2 punctul 7 din lege. Există obiecțiuni? Nu există obiecțiuni. Adoptat.

S-a adoptat raportul comisiei, mai puțin amendamentul de la punctul nr. 4.

În consecință, acest proiect de lege va fi supus mâine votului plenului în forma adoptată în acest moment pe articole.

Pe procedură, domnul deputat Zgonea are cuvântul.

 
   

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule președinte,

Înainte, când vroiai să încurci lucrurile, aduceai un oltean. Acum, văd că aduci un om din Transilvania.

Vreau să vă spun, distinși colegi, mai ales din partea dreaptă, pe procedură, că ați votat ca renumitul cuvânt care se numește "descentralizat" și care a fost propus să fie înlocuit cu ceea ce se numește, în termen european, "deconcentrat", să-l respingeți. Probabil că noi trebuie să ne unim cu Belarusul și cu Ucraina și să nu acceptăm ceea ce scrie în Tratatul de aderare cu privire la serviciile "deconcentrate" pe care dumneavoastră i-ați numit pe toți fie PD, fie PNL, fie UDMR. Am vrut să vă spun să știți ce ați votat și cum ați modificat Legea nr.215. Și vreau să vă spun că, din punct de vedere al procedurii, care bănuiesc că vă interesează, vă aduc aminte că distinșii dumneavoastră colegi au votat în comisie pentru acest articol.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul Marton Arpad, tot la acest punct, da? Vă rog frumos.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

A fost pomenit numele Grupului parlamentar al UDMR cum că nu ar fi consecvent.

Noi suntem consecvenți, trebuie să vă spun și nu facem o confuzie între cele două cuvinte "descentralizare" și "servicii deconcentrate". Serviciile deconcentrate sunt ale Guvernului, ale ministerului și nu țin de descentralizare. Descentralizare este un proces prin care anumite lucruri se țin, și aici într-adevăr este Uniunea Europeană față de noi mult mai avansată, se iau niște decizii și niște atribuțiuni mai aproape de cetățean, adică în subordinea consiliului local.

Deci descentralizare înseamnă ca toate aceste competențe să le dăm de la Ministerul Culturii, de la Ministerul de Externe, de la Ministerul Sănătății ș.a.m.d. către consiliile locale și consiliile județene.

Noi nu confundăm aceste două lucruri. Deci descentralizare nu este egal cu servicii deconcentrate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulțumesc, domnule deputat.

Dacă mai există intenții de exprimare a votului sau lămuriri?

Nu mai există, motiv pentru care trecem la punctul nr. 7 al ordinii de zi.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.58/2006 privind modificarea și completarea Legii nr.349/2002 pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun (rămas pentru votul final).  

În calitatea mea de nefumător, îmi face plăcere să vă supun dezbaterii Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58/2006 privind modificarea și completarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun.

Este lege ordinară, adoptată de Senat. Raportul Comisiei pentru sănătate este raport de adoptare și rog pe cineva din Comisia de sănătate să fie prezent aici. Ne aflăm în procedură de urgență, este prioritate legislativă de integrare.

Din partea Guvernului, aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

   

Domnul Szekely Ervin Zoltan (secretar de stat, Ministerul Sănătății):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere că prevederile articolelor 5 și 9 din Directiva 2001/37 a Consiliului European, a Parlamentului European și a Consiliului Europei nu au fost complet transpuse în legislația română, se impune modificarea Legii 349/2002, astfel încât să fie în deplină concordanță cu normele legale europene.

Art. 5 din Directiva amintită se referă la inscripționarea pachetelor de țigări cu avertismente despre consecințele nefaste ale consumului de tutun, iar articolul nou al Directivei conține prevederi legate de necesitatea adaptării normelor prevăzute în Directivă la progresul științific și tehnic.

România, ca viitor stat membru, va trebui să adapteze propria legislație la modificările ce vor apărea în legislația europeană.

Având în vedere aceste aspecte, vă rugăm să votați favorabil, pentru adoptarea acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Comisia?

 
   

Domnul Marian Sorin Paveliu:

Comisia a fost sesizată cu acest Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58/2006 privind modificarea și completarea Legii nr.349/2002 pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun. La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul Comisiei juridice, de disciplină și imunități, precum și al Comisiei pentru industrii și servicii și al Consiliului Legislativ. Proiectul are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr.349 și în principal se referă la prevederi privind definiția nicotinei, pachetului și ambalajului și prevederi privind atribuția Ministerului Sănătății Publice de a transmite Comisiei europene anual sau ori de câte ori apar modificări referitoare la lista laboratoarelor agreate pentru măsurarea conținutului de gudron, nicotină și monoxid de carbon în produsele de tutun.

Comisia a votat favorabil acest proiect de lege, raportul fiind adoptat în unanimitate, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulțumesc.

La dezbateri generale, dacă există intervenții din partea grupurilor parlamentare?

Primul înscris era domnul deputat Timiș. Nu doriți? Dar pentru ce ați cerut cuvântul? Sau nu ați cerut cuvântul. Erați cu mâna pe sus, pur și simplu. Am înțeles. Domnul deputat Manta, după care domnul deputat Marcu Tudor.

 
   

Domnul Pantelimon Manta:

Intervenție doar de un minut, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Este destul de benefic acest proiect de act normativ, îl vom vota ca atare. Nu veneam aici să vă vorbesc, dacă n-aș fi fost pus foarte adesea în situația de a fi un fumător pasiv, datorită celor ce nu respectă legea cu interzicerea fumatului în diverse locuri publice, fie aici, la Parlament, fie la universitate sau la cârciumă, deși nu prea frecventez aceste locuri.

Așadar, intervenția mea are în vederea pledoaria pentru respectul față de lege, pentru că, slavă Domnului, legi, restricții avem destule. Problema în România este cum ele se respectă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Marcu Tudor.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

E clar pentru toți că vom vota această propunere legislativă chiar din simplul motiv pentru că ne este impusă..., nu impusă, ne este recomandată, dacă vreți, de către Uniunea Europeană, ca fiind într-un trend ascendent către interzicerea totală a fumatului, cum va fi în viitor, pe care îl au toate țările Uniunii Europene.

Noi, însă, trebuie să intrăm puțin în legalitate. Aș vrea să vă spun că prin anii '60-'70, unicul om pe care l-am sancționat în viața mea a fost că i-am dat amendă pentru că a fumat într-o unitate. Era inginerul șef al unității. Toată viața am fost împotriva fumatului. Dar mi se replica mereu: lasă că-i monopol al statului și aduce bani la venit, chiar dacă mor oamenii din cauza fumatului. Acum nu mai e monopol al statului. Deci nu mai am nici o rezervă... din două motive și chiar mult mai multe, să fiu cât mai restrictiv în privința fumatului.

Ca atare, domnule președinte, aș vrea ca această lege să facă un început pentru păstrarea rigorilor impuse de lege în toate mediile în care conviețuim, în care trăim alături de fumători. Când te duci în străinătate nu există, nu e voie să fumezi nicăieri. În avioane, în restaurante, pe stradă, în localuri de orice fel, nicăieri, nici nu știi unde fumează oamenii aceia, din ce în ce se descurajează tutunul. La noi, chiar în Parlament, unde nu e voie, chiar în birourile noastre se fumează. Chiar când vine un invitat este un titlu de respect să-l lași să-și aprindă țigara acolo în mijlocul nostru. Noi înșine nu respectăm legea.

Aș vrea să explic faptul că în unele țări se face o diferență netă, o discriminare netă chiar prin lege, între fumători și nefumători, în sensul că fumătorii plătesc mai mult la asigurările sociale și de stat, își plătesc de cele mai multe ori tratamentele, dacă ele provin din bolile care provin din cauza fumatului, și câte alte restricții. Doamne, cât mai avem să ajungem și noi la asemenea performanțe. Legile le votăm cam degeaba. Cine mai se uită pe un pachet de țigări, înainte era desenat un cap de mort și scria: "Cancerul te mănâncă". Acum zice "Dăunează sănătății".

Eu zic că încă este prea blândă legislația română în privința restricțiilor pe care trebuie să le impună societatea fumătorilor care, ajută-ne, Doamne, să trăim momentul, nu vor mai exista în final, pentru că nu cred că e un fumător care nu dorește să se lase de fumat. Haideți să-l ajutăm și noi.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă mai există alte intervenții? Nu mai există.

Neexistând alte amendamente admise sau respinse, urmează ca mâine, la sesiunea de vot final, propunerea legislativă să fie supusă votului plenului pentru adoptare, cu propunere de adoptare.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.58/2005 pentru modificarea Legii nr.301/2004 - Codul penal și a Legii nr.294/2004 privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal (rămas pentru votul final).  

Pct.8, la ordinea de zi, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58/2005 pentru modificarea Legii nr.301/2004 - Codul penal și a Legii nr. 294/2004 privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

Lege organică. Raportul Comisiei juridice, de disciplină și imunități este raport de adoptare. Raportul suplimentar, de asemenea, de adoptare, și încă un raport suplimentar, distribuit pe 3 noiembrie, raport de adoptare.

Procedură de urgență. Prioritate legislativă de integrare. Suntem Cameră decizională. Supus dezbaterii în sesiunea februarie-iunie 2006, Proiectul de Lege pentru aprobarea ordonanței de urgență nu a fost adoptat.

Supus rediscutării, în ședința Camerei din 5.09, pe baza ultimului raport întocmit de comisia sesizată în fond, proiectul de lege a fost retrimis comisiei care a depus un nou raport suplimentar.

Din partea inițiatorului, Ministerul Justiției, aveți cuvântul, doamna secretar de stat.

   

Doamna Kibedi Katalin Barbara (secretar de stat, Ministerul Justiției):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Distinsă Cameră, având în vedere că este a treia oară supusă atenției dumneavoastră legea de aprobare a acestei ordonanțe de urgență, n-aș vrea să mă repet, și dumneavoastră să mai reascultați argumentele pe care eu m-am străduit să le formulez în sensul de a evita problemele tehnice care au derivat din Codul penal, a cărui amânare s-a solicitat. Însă, ceea ce aș dori să aduc argument nou, atâta timp cât avem un act normativ în vigoare, care amână intrarea în vigoare a noului Cod penal, începând cu data de 1 septembrie, atunci să lăsăm neacoperită perioada de dinainte de 1 septembrie și să lăsăm două acte normative paralele, să hotărască justiția cum sunt ele de aplicat, în condițiile în care pentru perioada de dinainte de 1 septembrie nici nu avem acoperire pentru prevederile Codului penal prin aplicarea lor prin intermediul Codului de procedură penală, este, de fapt, soluția care stă în mâna dumneavoastră, de a nu aduce aceste perturbări mari activității de justiție.

De aceea, rugămintea mea este, în sfârșit, a treia oară să ne hotărâm, să ne dăm seama care este răspunderea noastră în a adopta această lege pentru a aproba ordonanța de urgență și a lăsa ca, într-adevăr, prin noul Cod penal să aducem corecturile necesare, care au fost semnalate de către practicieni.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulțumesc.

Comisia? Domnule președinte?

 
   

Domnul Sergiu Andon:

Vă mulțumesc, domnule președinte, deocamdată de ședință.

Comisia a făcut această a treia analiză a proiectului de lege în ședința sa din 1 noiembrie 2006, în compunere de 14 deputați din 26, deci în cvorum legal, cu un rezultat al votului de 12 pentru, 2 împotrivă și o abținere, a hotărât ca să supună plenului propunerea de adoptare a proiectului de lege. Obiectul reglementării este cel învederat de doamna secretar de stat Kibedi, cauza reglementării, noi în practica dreptului lucrăm cu obiect și cu cauză, deci scopul este, de asemenea, cel învederat de domnia sa. Proiectul face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Din partea grupurilor parlamentare dacă există înscrieri la cuvânt?

Din partea Grupului parlamentar social democrat, o să-mi permit să iau cuvântul, după care domnul Sergiu Andon, din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator. Dacă există alte intervenții, îi rog pe secretari să mă anunțe.

Stimați colegi,

Îi mulțumesc doamnei secretar de stat că v-a reamintit faptul că am respins de 3 ori sau mai bine zis e a treia oară când, probabil, vom respinge această ordonanță a Guvernului. O să vă reamintesc eu că o respingem degeaba. Noi respingem, dar nu noi decidem. Decide Ministerul Justiției, care e mai puternic decât Parlamentul. De câte ori noi respingem ordonanța de atâtea ori ea rămâne în vigoare și ni se explică din nou cum este spre binele nostru să rămână în vigoare Codul penal din 1968 decât să avem în vigoare Codul penal din 2004.

Am înțeles, citeam din nou expunerea de motive, la fel de inteligentă și de bine documentată, a Guvernului, "imposibilitatea juridică și materială a aplicării imediate..." Eu știam de o singură imposibilitate. Ministrul justiției, încă în funcție, doamna Macovei trebuia să aibă un cod penal cu numele dânsei, o agenție de integritate cu numele dânsei ca să fie comisar european.

Din fericire pentru România și din nefericire pentru ministrul justiției nu va fi domnia-sa comisar european. Motiv pentru care nu știu de ce trebuie să avem un cod penal cu numele Monica Macovei.

Avem un cod penal din 2004, un cod penal modern, pe care acest Parlament, în formula de atunci, din 2004, l-a adoptat în unanimitate, a fost lăudat de un parlamentar bun în acest moment, domnul Emil Boc, un primar slab acum, și nu înțeleg de ce noi respingem, Parlamentul României respinge această propunere orgolioasă, sigur, și care privește un interes personal, după care în sesiunea următoare venim iarăși să ni se spună că este în vigoare și că nu contează votul nostru.

Vă rog, stimați colegi, să votăm consecvent, respingând acest lucru, și mi-aș dori foarte mult ca Ministerul Justiției, o dată ratat obiectivul numit comisar european, să renunțe la aceste lucruri care, încă o dată spun, țin de un orgoliu personal care n-are legătură nici cu România și nici cu sistemul juridic. Cred sincer că un Cod penal din 2004 este necesar și mai bun decât Codul penal adoptat în 1968, pe care îl cunosc la fel de bine sau uneori chiar mai bine decât doamna ministru, în baza profesiei noastre de procuror, eu exercitându-mi-o după 1989, domnia-sa, înainte.

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Andon, din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator.

 
   

Domnul Sergiu Andon:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Deputații conservatori trăiesc aceeași dilemă între un vot consecvent și un vot principial, care ar însemna un vot de respingere, și, pe de altă parte, considerentul expus aici de doamna secretar de stat cu obiectivitate și anume că perpetuarea acestei crize concepute și întreținute de doamna ministru a justiției, perpetuarea, prelungirea ei în viața instanțelor, în ultimă analiză în viața justițiabililor, în soarta oamenilor, devine periculoasă. Suntem nevoiți să reținem cu îndoială, cum spuneam, acest argument forte că haosul legislativ în materie penală, așa cum l-am denumit și când s-a votat propunerea de modificare a Codului penale, haosul creat prin existența paralelă a două Coduri penal, caz unic în istoria lumii, începe, riscă să aibă repercusiuni, să ducă la o practică judiciară neunitară.

Personal, în comisie m-am abținut, mă voi abține și în plen și, consultându-mă cu colegii din Grupul parlamentar al Partidului Conservator, conducerea grupului și grupul au hotărât să lase fiecărui deputat conservator libertatea de a vota cum crede de cuviință în această mare dilemă în care ne aruncă Ministerul Justiției.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Márton Árpád-Francisc, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Aș zice onorată doamna ministru, dacă ar fi prezentă aici.

Ne aflăm într-o situație inedită. Avem o lege cu un termen de intrare în vigoare care tot timpul se amână și nu se știe până când. Am zice, sine die.

A existat o consultare cu liderii Grupurilor parlamentare, între liderii grupurilor parlamentare și doamna ministru. Și atunci, cel puțin s-a părut că am ajuns la un consens. Din păcate, acest consens nu a mai putut să fie aplicat, și nu din cauza liderilor grupurilor parlamentare, ci, spun, doar din cauza doamnei ministru, care pur și simplu n-a vrut. Este o situație inedită pentru că, în conformitate cu Constituția țării, o lege care urmează să fie, să intre în vigoare nu poate fi abrogată. Din moment ce intră în vigoare poate fi abrogată, dar din acel moment, trebuie să fie aplicată.

Doamna dorește să scape de această lege, dar nu știe cum. Și atunci există această metodă de a tot amâna intrarea în vigoare a legii respective, totodată, întreaga justiție trebuie să fie pregătită ca dacă o dată și o dată, totuși din întâmplare, intră în vigoare a doua zi, ea să fie aplicabilă. S-a mai enunțat aici problema care o reprezintă chiar și în învățământul universitar, existența acestei legi sau non existența acestei legi. În mod evident, fiecare grup parlamentar va decide că o va vota conform deciziei sale, a grupului, mâine. Dar, problema tot n-o vom rezolva.

Singura rezolvare ar fi dacă doamna ministru, în sfârșit, și-ar da seama, ar citi și Constituția țării, care este autoritatea cu drept legislativ, care este reprezentantul suprem al voinței poporului și ar mai veni și pe la Parlament, am mai discuta aceste probleme, am găsi o soluție de rezolvare a acestei probleme, împreună cu liderii de grup parlamentar, cu doamna ministru și toată lumea să se țină de cuvânt.

Asta este democrația!

Domnul Victor-Viorel Ponta nu știe care este explicația la această încăpățânare de a ne insufla această idee a bunătății acelui Cod penal. Păi, pe acest cod penal a fost crescută doamna ministru, acest cod penal a fost aplicat de ea și, după cum vin proiectele de lege pe care ni le propune, are o dorință de a mai trăi acele vremuri când un procuror a avut toate acele instrumente, ba chiar mai multe decât a avut, pentru a avea într-adevăr o activitate eficientă. Numai că, între timp, s-au schimbat vremurile. Am ajuns o țară democratică. Poate ar trebui să îi explice cineva doamnei ministru.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

N-o să-mi exercit dreptul la replică, pentru simplul motiv că sunt de acord cu tot ceea ce ați spus. Bineînțeles, însă îi dau cuvântul domnului deputat Marcu Tudor pentru o scurtă intervenție.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Domnul Bolcaș are treabă și trebuie să țin eu discursurile în numele Grupului parlamentar al PRM. Dar, vă asigur că nu e o sarcină ușoară și nici nu e o mare plăcere, pentru că sunt subiecte care pe unii dintre noi, să zic, îi lasă indiferenți sau, pur si simplu, ne și ironizează. Da, deputații de serviciu, cum zice prietenul și colegul nostru.

Ce vreau să ... de ce am intervenit?

Domnilor, vreau să vă propun ceva șocant. După 17 ani, să spun, am ajuns să nu mai cred în vorbele deșarte privind democrația din țara noastră. E un paradox să spui că nu crezi într-o vorbă deșartă. Bineînțeles că nu crezi în vorbele spuse de către unii dintre noi că există democrație în țara aceasta. E de neconceput pentru orice țară civilizată, nu numai din Europa, din toate continentele, ca cineva de la tribuna Parlamentului acelei țări să facă o propunere de elaborare a unei legi care să oblige Guvernul să aplice legea.

Eu vă fac această propunere. Nu știu dacă e... pertinentă este. Justificată este. Dreaptă și corectă este, dar nu știu dacă e posibil s-o facem. Pentru că, prin esența lui, Guvernul este obligat să aplice legea. Dacă tocmai el, cu diferite subterfugii nu aplică legea, de ce să ne mirăm că există o brambureală monstruoasă în tribunale? Această brambureală convine juriștilor de orice fel, și procurorilor, și judecătorilor, dar mai ales avocaților. Că permite să se câștige procese mincinoase aplicând cum balansează fiecare mai inteligent zecile de norme bramburite care există în legislația românească. Convine enorm de mult avocaților, care câștigă mult plimbând procesele câte zece ani, cum m-am plimbat eu într-un proces cu toată lumea de bună-credință, timp de 10 ani, raportându-mă eu la ceva, și aveam dreptate, tot la altceva, tot în același sens, dar în alt fel se raporta invers și avea și el dreptate. Noi nu suntem Solomon, să spunem că și tu ai dreptate, și tu ai dreptate și când ne atenționează cineva, că nu se poate să aibă amândoi dreptate, zicem ba și tu ai dreptate.

Noi trebuie să facem ceva ca Monica Macovei să-și justifice salariul pe care îl ia. Și nu să i-l dea domnul ... fratele nostru Frattini, care este exclusiv în favoarea domniei sale și nu în favoarea legilor românești, și nu în favoarea modului în care funcționează justiția română, care e cea mai mare piatră de moară și cel mai criticat punct din tot ceea ce există astăzi în discuțiile despre România în țările Uniunii Europene, chiar dacă noi zicem că am bifat cu stegulețe galbene și nu știu cum și am trecut de la galben la roșu. Păi, n-am trecut noi, a trecut-o fratele Frattini pe doamna Macovei.

Din nefericire pentru domniile lor amândoi, nu știu de ce se simpatizează atât de mult, nu am căzut și noi în plasa lor, nici Guvernul, nici președintele, și n-au propus-o, așa cum a dorit domnul Frattini, să-i fie colegă.

Dar trebuie să ieșim din marasmul acesta, trebuie să intrăm în legalitatea și în democrația pe care ne-o impun cei 17 ani de după revoluție. Hai să-i zic "revoluție".

Ce putem face noi ca ministrul justiției să aplice legea? Și ministrul justiției să ia măsuri pentru ca să micșoreze brambureala, de care e complet străină, vă garantez, care există în tribunale. De ce spune că e complet străină, ne prefacem că nu știm performanțele doamnei Macovei din vechiul regim și din actualul regim, din zilele post revoluționare? Gândiți-vă că au fost ani de zile când domnia s-a n-a finalizat nici un dosar. Aduceți-vă aminte că disputa...

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Domnule deputat, dacă puteți sintetiza. Vă mulțumesc. Suntem în procedură de urgență.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Văd că sunteți atent la disputele cu domnul cu mustață, nu știu cum îl cheamă, ar fi bine să mai iasă, să-l vedem și noi că există... nu să-și ia leafa degeaba gesticulând în Parlament!

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă rog să nu dialogați cu sala și să sintetizați, domnule deputat.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Da. Aveți dreptate.

Imediat închei! De ce credeți dumneavoastră că există o dispută în presă, total... presa total de partea doamnei Macovei și total împotriva Parlamentului, indiferent câtă dreptate avem noi. Era invers când era doamna Rodica Stănoiu. Tot ce zicea doamna Rodica Stănoiu nu era bine în presă. Tot ce zice doamna Macovei e bine, în folosul poporului, iar noi toți suntem niște descreierați, iertați-mă, că nu suntem de acord cu ce zice domnia-sa. Asta este presa.

De ce este așa presa? Pentru că doamna Monica Macovei provine dintr-un grup cu doamna Pippidi, cum o cheamă... din Alianța Civică. Și toată presa e foarte receptivă la aceste interese, ale nu știu cărui care a plătit bani grei pentru Alianța Civică, să facă bursă prin străinătate.

Ca atare, domnilor, eu vă propun, ori dăm o lege ca doamna Monica Macovei să-și intre în atribuții ca ministru, pentru că n-a ființat nici o zi măcar ca ministru, spre rușinea noastră, ori o demitem, domnilor, pentru că în felul acesta, eu m-am săturat, tot timpul să am dispute cu doamna Monica Macovei, care a fost unul dintre cei mai slabi juriști care a existat în România și înainte și după revoluție.

Eu nu am fost un om slab în societatea asta și de aceea nu-mi place ca cineva care este infinit mai jos și ca studii, și ca posibilități, și ca performanțe și în viața socială, decât mine, să mă dau numai pe mine de exemplu, puteți să și râdeți, dacă vreți, dar eu vă dau pe toți, că toți aveți performanțe la fel ca mine, de către un om care n-a dovedit nicio dată că știe meserie. Nici măcar nu vine să învețe.

Ca atare, domnule președinte, vă propun: ori dăm o lege să obligăm pe doamna să respecte legea, ori o destituim și vedem cum să manifestăm această dorință.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulțumesc, domnule deputat, pentru această scurtă intervenție. Dacă mai există din partea altor grupuri parlamentare sau din partea deputaților independenți, cu rugămintea, fiind procedură de urgență, să vă înscrieți în procedura de urgență.

Vă rog.

 
   

Domnul Mircia Giurgiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Este clar că dacă nu vom modifica Regulamentul Camerei Deputaților, noi putem să votăm orice, putem să respingem toate ordonanțele de urgență, acestea vor continua să rămână în vigoare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulțumesc.

O scurtă intervenție de procedură, doar.

Da. Doream să anunț colegii, referitor la acesta articol din Regulament, că Grupul social democrat a întocmit o sesizare către Curtea Constituțională și că, sigur, ne-am bucura ca toți colegii care înțeleg necesitatea eliminării acestei greșeli din Regulament și a neconstituționalității să o sprijine.

Vă mulțumesc.

Fiind încheiate dezbaterile generale putem trece la votarea legii. Nu există amendamente admise, există însă amendamente respinse, două amendamente, și o să-i rog pe cei care au inițiat amendamentele, dacă doresc să le susțină.

Domnule deputat Florin Iordache, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Grupul parlamentar al PSD am ... am crezut că am o surpriză, dar, nu...

Grupul parlamentar al PSD a inițiat un astfel de amendament de respingere a proiectului de lege. Motivele au fost expuse în expunerile dinainte, ceea ce ne-a informat doamna secretar de stat, și îi mulțumim pentru prezența la lucrări, pentru că doamna ministru Macovei este o pasăre rară, atât în plen, dar și la comisii, rara avis, cum spune colegul meu Dumitrescu, cum nici dumneavoastră n-ați văzut-o, nu am văzut-o nici noi. Era mai util, din punctul meu de vedere, ca doamna ministru Macovei să vină în cadrul Comisiei juridice, de disciplină și imunități sau în cadrul plenului să ne lămurească, în schimb dumneaei nu binevoiește, în schimb, participă la foarte multe talk-show-uri, pentru că acelea aduc audiență, nu Parlamentul. Am constatat de foarte multe ori că dumneaei se substituie Parlamentului, iar atunci când nu-i convine, spune că poate retrage proiectele de lege, consideră Parlamentul o anexă a Guvernului.

Noi am crezut că prin respingerea acestei ordonanțe vom da un semnal că în Ministerul Justiției nu se face justiție, nu se gândește coerent, pentru că avem un Cod penal adoptat în 2004, și dacă acel cod penal adoptat în 2004 avea probleme sau erau capitole care nu erau în concordanță cu legislația actuală, trebuia să modificăm acele articole sau acele pasaje care nu corespundeau legislației de acum.

În schimb, ministrul justiției, consecvent că tot ceea ce s-a făcut în timpul P.S.D. nu este bun, a venit cu o propunere de respingere totală, și aș vrea s-o contrazic aici pe doamna secretar de stat că, dacă Parlamentul nu este astăzi de acord cu această ordonanță, în perioada până la 1 septembrie 2006 a fost acoperită, și în instanțe s-a judecat după Codul penal din 1968, pentru că a existat prorogarea prin ordonanță.

La această dată există o altă prorogare, Codul penal este din nou prorogat, timp în care Ministerul Justiției elaborează un nou Cod penal.

Suntem unici în Europa, avem deja două Coduri penale, iar Ministerul Justiției lucrează la al treilea Cod penal.

Fraților, dacă dumneavoastră înțelegeți mai mult, nici copiii în școli și în universități nu înțeleg, magistrații nu înțeleg, pentru că de fapt e o ambiție a doamnei Macovei ca tot ceea ce s-a făcut în perioada 2000-2004 să fie dat la o parte. La fel se întâmplă și cu Codul civil pe care dumneaei, în loc să-l dezbată, a venit să elaboreze un nou Cod.

Amendamentul este de respingere, domnule chestor. Ne susținem în continuare respingerea și solicităm și de la dumneavoastră voturile pe care le veți da mâine, în cadrul votului final, să nu fiți de acord cu acest proiect de lege care nu face altceva decât să constatăm cu toții că ministrul justiției se ocupă de cu totul altceva în loc să gestioneze justiția.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulțumesc, domnule deputat.

Mai avem puțin timp până la încheierea ședinței noastre. Deci, o să supun la vot amendamentul dumneavoastră, respins în cadrul comisiei, dar conform solicitării și Regulamentului, o să-l supun totuși la vot.

Amendamentul de la pct.nr.1 din Raportul privind amendamentele respinse, amendament inițiat de domnii deputați George Băeșu și Florin Iordache, privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.58/2005.

Vă rog să vă înregistrați prezența prin cartele de vot. Imediat o să supun la vot, dar după ce sunt convins că sistemul funcționează corect.

Vă supun la vot amendamentul domnilor deputați George Băeșu și Florin Iordache privind respingerea ordonanței de urgență.

Vă rog să votați.

Cu 61 de voturi pentru, 65 voturi împotrivă și 19 abțineri, amendamentul nu a trecut.

La pct.nr.2, amendamentul, de asemenea, al domnului Florin Iordache. Doriți să-l supunem la vot, domnule deputat? Da.

Vă rog să votați amendamentul de la pct.nr.2 din raportul privind amendamentele respinse, articol unic.

Vă rog să votați.

Da. Mulțumesc. Cu 60 de voturi pentru, 65 de voturi împotrivă și 17 abțineri, nici acest amendament nu a fost admis.

Neexistând alte amendamente, urmează ca mâine, la ședința de vot final, să fie supus votului raportul privind admiterea.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru completarea art.15 din Legea nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru (rămas pentru votul final).  

Vă rog să rămâneți pentru ultimul punct, deoarece este ora 18 fără 5 minute. (Domnul deputat Marcu Tudor vociferează.)

La pct.nr.9...domnule deputat, vă dau cuvântul, știți bine, nu e nevoie să strigați din sală, da? Vă rog.

La pct.nr.9, Proiectul de Lege pentru completarea art.15 din Legea nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru.

Este lege ordinară, adoptată de Senat. Raportul Comisiei juridice este de adoptare. Procedură de urgență. Prioritate legislativă de integrare.

Din partea Guvernului, aveți cuvântul, cu rugămintea, foarte scurt, doamna secretar de stat.

   

Doamna Kibedi Barbara Katalin:

Mulțumesc, domnule președinte.

Distinsă Cameră,

Menirea acestui proiect de lege este de a asigura într-adevăr liberul acces la justiție acelor persoane care fiind victime, deținuți sau persecutați de către regimul comunist, legislația le permite să se îndrepte cu acțiune reparatorie în justiție.

În măsura în care s-a dovedit că aceste persoane sunt majoritatea în vârstă și cu venituri modeste, noi am dori să-i scutim de plata taxelor judiciare de timbru.

Prin urmare, este un proiect de lege foarte scurt. Aceasta este justificarea acestei propuneri legislative și sperăm că această reparație de ordin moral care stă în mâna dumneavoastră le va fi acordată.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulțumesc.

Comisia.

 
   

Domnul Sergiu Andon:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia, în cvorumul complet, pe 1 noiembrie 2006, a analizat acest proiect relativ simplu. Senatul l-a adoptat în prealabil, Consiliul Legislativ l-a avizat favorabil.

Completează art.15 cu o literă nouă, cu o nouă excepție. Votul comisiei a fost unanim, în sensul propunerii spre adoptare.

Face parte din categoria legilor ordinare.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulțumesc.

Din partea grupurilor parlamentare dacă există intervenții.

Domnul deputat Petru Călian, din partea Grupului parlamentar conservator.

 
   

Domnul Petru Călian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La fel ca și legea anterioară, această lege este prioritate în vederea integrării în Uniunea Europeană. Cred că deconturile cu anumiți miniștri trebuie să le facem în altă parte, în sensul că avem alte pârghii, avem moțiuni la îndemână, avem alte măsuri, dar în privința priorităților în vederea integrării în Uniunea Europeană, cred că nu trebuie să avem diferențe la voturi.

În consecință, Grupul P.C. va vota acest proiect de lege.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulțumesc, domnule deputat.

Dacă mai există alte intervenții. Dacă nu, neexistând nici amendamente admise sau respinse, în baza art.106 din Regulamentul Camerei, urmează ca și acest proiect de lege să fie supus votului final la sesiunea de mâine, cu propunere de adoptare.

Vă mulțumesc.

O seară cât mai bună.

Urmează sesiunea de răspunsuri la interpelări, având onoarea de a-l avea pe ministrul sănătății prezent, pe care-l și salut.

 
  Primirea de răspunsuri la interpelările adresate primului ministru și membrilor Guvernului:  

(Pauză de la ora 18,00 la 18,05)

  Ștefan Baban

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Începem ședința consacrată răspunsurilor orale la interpelări.

Domnul Ștefan Baban, de la Grupul parlamentar al P.R.M., este prezent. Dacă mai doriți să prezentați interpelarea sau ascultați răspunsul, după care interveniți. (Domnul deputat Ștefan Baban dorește să audă răspunsul la interpelare.)

Domnule ministru și deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu (ministrul sănătății):

Domnule președinte de ședință,

Domnule deputat Ștefan Baban,

Răspunsul la interpelarea dumneavoastră este următorul: conform prevederilor Ordinului Ministrului Sănătății Publice nr.1044 din anul 2006, specialitatea oncologie medicală, ca și celelalte specialități, și vă rog să rețineți, nu a fost desființată, ci s-a modificat numai modul de formare al specialiștilor. Art.2 din Ordin spune: "Specialitățile obținute anterior prezentului Ordin, precum și cele în curs de derulare, rămân valabile". Specialitatea Oncologie este prevăzută în continuare la poziția 23 a grupei medicale a specialităților clinice din cadrul Anexei 1 a normei sus-menționată, intitulată "Nomenclatorul specialităților medicale, medico-dentare și farmaceutice pentru rețeaua de asistență medicală."

Procedura de includerea Oncologiei medicale în cadrul formării în specialitatea Medicină internă va avea ca rezultat aprofundarea și creșterea volumului de cunoștințe în medicina internă a viitorilor oncologi, ceea ce duce la creșterea calității serviciilor medicale, prin posibilitatea depistării precoce a formelor de neoplazie.

Pentru aprofundarea ulterioară a cunoștințelor, se organizează pregătire specifică suplimentară, conform art.11 din același ordin. "Ministerul Sănătății Publice va organiza programe de studii complementare, în vederea obținerii de atestate în domeniul specialităților pentru care, conform prezentului Ordin, se sistează accesul la formare".

De asemenea, mărirea numărului de specialiști cu competență în domeniul oncologiei medicale crește accesibilitatea pacienților la diagnostic și tratament.

Direcțiile strategice ale Ministerului Sănătății Publice în domeniul oncologiei vizează: dezvoltarea rețelei de specialitate, prin înființarea de noi institute oncologice, suplimentarea de circa zece ori a fondurilor alocate programului de prevenție și control al bolilor oncologice.

Toate aceste măsuri vor facilita accesul populației la specialiști cu pregătire în domeniul oncologiei, conducând la creșterea capacității de depistare precoce, supraveghere și tratament a bolnavilor de cancer, precum și la sporirea ofertei de medici specialiști în domeniu.

În perspectiva aderării României la Uniunea Europeană, Ministerul Sănătății Publice, în calitate de autoritate competentă în domeniu, are obligația de a oferi medicilor, cetățeni români, premisele necesare facilitării exercitării profesiei pe teritoriul Uniunii Europene, cu calificarea însușită în România.

Precizăm că, în conformitate cu prevederile Directivei Comunităților Europene 2005/36 publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene în luna septembrie 2005, dovezile de medic specialist oncologie medicală nu sunt supuse procedurii recunoașterii mutuale de către statele membre U.E., această procedură fiind valabilă pentru specialitatea medicină internă, care include formarea în oncologie medicală.

Din acest punct de vedere, măsurile adoptate prin Ordinul Ministrului Sănătății Publice nr.1044/2006 permit medicilor confirmați rezidenți, specialiști sau primari, dobândirea unui certificat de medic specialist, recunoscut automat de către autoritățile competente ale statelor membre ale Uniunii Europene, și nu privesc doar domeniul oncologiei.

Având în vedere cele menționate, considerăm că prevederile Ordinului nr.1044/2006 respectă drepturile pacientului, prevăzute prin Cartea Europeană a Drepturilor Pacientului și de Legea nr.46/2003, deoarece răspund necesităților de îngrijiri de sănătate ale populației, înlesnind totodată libera circulație a medicilor specialiști român în interiorul granițelor Uniunii Europene.

Totodată, precizăm că aceste argumente au fost dezbătute în cadrul întâlnirilor dintre Ministerul Sănătății Publice, reprezentanții Societății de Oncologie Medicală și Asociația Pacienților, în cursul lunii septembrie.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulțumesc.

Domnule deputat Ștefan Baban.

 
   

Domnul Ștefan Baban:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Sigur că eu am făcut interpelarea pe data de 9.X., m-am mai informat și eu, cele spuse de dumneavoastră sunt reale și s-ar părea că alarma doctorilor oncologi pe care îi are județul Botoșani a fost...cum să vă spun, nu falsă, dar oricum, a fost o temere.

Să dea Bunul Dumnezeu ca ceea ce vreți să faceți prin Ordinul nr.1044 din 2006, prin ordinul dumneavoastră, să meargă în sens pozitiv, adică spre bine bolnavului.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulțumesc.

Mai doriți, domnule ministru? Nu. Am înțeles.

 
  Aurel Vlădoiu

Domnul Emilian Frâncu nu este prezent și a primit răspunsul în scris. Domnul deputat Aurel Vlădoiu, interpelare pentru Ministerul Mediului și Gospodării Apelor, doriți răspunsul întâi, după care interveniți? Da.

Rog pe domnul secretar de stat să vă prezinte răspunsul ministerului.

Domnule secretar de stat Attila Korodi, aveți cuvântul.

   

Domnul Korodi Attila (secretar de stat, Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor):

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaților, privind depozitul ecologic de deșeuri Fețeni, vă comunicăm următoarele: locația pentru depozitul Fețeni a fost supusă dezbaterii publice în anul 2000. La această dezbatere publică au participat reprezentanți ai Agenției pentru protecția mediului Vâlcea, Direcției de sănătate publică, Administrației Naționale "Apele Române", Ocolului Silvic Vâlcea, reprezentanți ai Ministerului, angajați ai primăriei, membri ai Consiliului local, reprezentanți ai mass-mediei locale și, desigur, cetățeni ai Fețeniului, alți cetățeni din Râmnicu-Vâlcea.

Totodată, publicul a fost informat cu privire la această investiție periodic, prin organizarea de dezbateri publice pe data de 24 mai 2000, 14 mai 2002 și 8 octombrie 2004.

Raportul studiului de impact asupra mediului întocmit de Universitatea Tehnică de Construcții București, în conformitate cu legislația în vigoare și depus la A.P.M. Vâlcea la data de 24 august 2004 și la care publicul a avut acces, indică foarte clar faptul că depozitul se află la o distanță de doi kilometri de piramidele de pământ din Valea Stăncioiului.

Studiul de impact arată că nu sunt afectate aceste locații prin construirea depozitului. Suprafața de teren situată la Fețeni nu a făcut obiectul legilor restituirii proprietății funciare și este înregistrat în patrimoniul privat al municipiului, ca teren, pășune degradată, deci nu se află în zona protejată Valea Stăncioiului.

Ținând cont de elementele expuse, modificarea din acest moment a amplasamentului actual, stabilit totuși în urma analizării a șapte locații diferite, poate conduce la neîndeplinirea obiectivelor stabilite în Memorandumul de finanțare semnat de Guvernul României și ratificat prin Legea nr.126/2003 din data de 11 aprilie 2003. Prin neîndeplinirea obiectivelor, toate costurile aferente lucrărilor executate până în acest moment devin neeligibile și ca urmare vor trebui rambursate Uniunii Europene de către beneficiarul final. Iar lucrările pentru noul amplasament vor implica susținere financiară numai din partea beneficiarului final.

Domnule deputat,

În răspunsul nostru scris avem un răspuns mult mai larg și aduc în atenția dumneavoastră răspunsul nostru scris formulat.

Mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnule deputat, dacă doriți să interveniți.

 
   

Domnul Aurel Vlădoiu:

Domnule președinte,

Domnule secretar de stat,

Am trei observații la răspunsul pe care l-am primit. Unul este faptul că terenul este supus eroziunii solului și, după părerea mea, nu este cel mai potrivit. Doi, constructorul nu și-a onorat contractul. Valoarea este de 14 milioane de euro, dintre care Uniunea Europeană vine cu 12 milioane și suntem în pericol să pierdem acești bani și eu am solicitat să facem o analiză atentă la fața locului, împreună cu constructorul, cu primăria și cu toți ceilalți. Ministerul are un rol important la această groapă ecologică.

Și, în final, dacă nu găsim o soluție, să apelăm chiar la un alt amplasament care este mai potrivit pentru această groapă ecologică din municipiul Râmnicu-Vâlcea.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulțumesc.

Mai doriți să mai completați răspunsul? Nu.

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Florin Iordache

Domnule secretar de stat, vă rog să rămâneți pentru că următoarea interpelare este de asemenea adresată Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor, de domnul deputat Florin Iordache, referitoare la poluarea cu produse petroliere a Dunării.

Doriți să interveniți acum sau după răspuns? După răspuns.

Domnule secretar de stat, vă rog să prezentați răspunsul.

   

Domnul Korodi Attila:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră prin care solicitați informații cu privire la situația creată pe Dunăre datorită poluării cu produse petroliere, vă comunicăm următoarele: în data de 9 octombrie 2006 au fost finalizate operațiunile de intervenție pentru diminuarea efectelor poluării fluviului Dunărea produsă în data de 2 octombrie 2006 și având drept sursă terminalul petrolier Prahovo, situat pe teritoriul Republicii Serbia.

Cheltuielile pentru măsurile întreprinse de autoritățile române pe parcursul acestor operațiuni au atins valoarea totală de 790.540 lei, la aceasta adăugându-se și suma de 197.680 lei, corespunzătoare ajutorului acordat Guvernului Republicii Bulgaria de către Guvernul României constând, în 6,5 tone material absorbant și 200 metri liniari baraj flotant.

În data de 11 octombrie 2006, la invitația doamnei Sulfina Barbu, ministrul mediului și gospodăririi apelor, a avut loc vizita la București a domnului Șakarov, ministrul mediului și apelor al Republicii Bulgaria. Cu această ocazie, s-a convenit ca problematica evaluării efectelor poluării fluviului Dunărea din data de 2 octombrie 2006 să fie realizată de către o comisie alcătuită din experții români și bulgari, la care urmează să fie invitați experți din Serbia și din cadrul Comisiei internaționale pentru protecția fluviului Dunărea.

Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor a comunicat Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor al Republicii Bulgaria numele reprezentantului său în comisia mixtă și a propus stabilirea cât mai urgent posibil a perioadei pentru realizarea primei întâlniri.

Totodată, Ambasada Republicii Serbia la București a fost informată asupra hotărârii miniștrilor mediului și apelor din România și Bulgaria privind stabilirea comisiei, fiind solicitat sprijinul acesteia în nominalizarea expertului sârb care să participe la întâlnirile comisiei respective.

Domnule deputat,

Domnule președinte,

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Domnule deputat, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule secretar de stat,

Aș avea câteva observații vizavi de răspunsul pe care l-am primit de la doamna ministru Sulfina Barbu.

În interpelarea mea solicitam informații vizavi de valoarea pagubelor provocate de poluarea Dunării și eventualele imputări și constatarea către vinovați și imputarea sumelor de către cei vinovați. Așa cum se constată în răspunsul pe care l-am primit de la domnul secretar de stat, în întâlnirile care au avut loc între reprezentanții Ministerului Mediului din România și din Bulgaria, pentru că noi am fost cei poluați, nici noi, nici bulgarii nu am poluat într-un fel Dunărea, mi se pare că nu s-au făcut suficiente demersuri din partea Ministerului Mediului din România pentru că toate pagubele, practic, au fost plătite până la această dată de către România, în timp ce reprezentanții Serbiei nu au venit nici măcar la o întâlnire să constate ceea ce s-a întâmplat. Noi am susținut financiar, și reprezentanții din Bulgaria, împreună au fost reduse efectele poluării, dar cred că nu s-a făcut nimic pentru a recupera acești bani de la cei care au poluat, respectiv de la uzinele de pe teritoriul Republicii Serbia.

Om fi noi și bulgarii în Uniunea Europeană, dar mi se pare că, tratând în acest fel și nerecuperând banii de la cei care poluează, dăm un semnal că de fapt ministerul de resort, respectiv Ministerul Mediului nu tratează corespunzător problemele cu care se confruntă, că până la urmă sunt bani publici, bani din bugetul României și este anormal ca din bugetul general consolidat al României să suportăm o pagubă care nici măcar nu e a României. Este o pagubă produsă de un agent economic din Serbia.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulțumesc, domnule deputat.

Doriți să completați, domnule secretar de stat? Vă rog, în limita celor trei minute prevăzute de regulament.

 
   

Domnul Korodi Attila:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule deputat,

Vroiam numai să precizez, acea comisie alcătuită din reprezentanții celor două țări și ai Comisiei internaționale pentru protecția fluviului Dunărea tocmai a fost stabilită ca să evalueze exact toate pagubele produse pe această zonă geografică, și partea sârbă este invitată să participe la această comisie ca datele să fie corecte, ca, după aceea, să fie toate aceste pagube înaintate spre soluționare părții sârbe.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulțumesc, domnule secretar de stat, și dumneavoastră, și domnului deputat.

 
  Laurențiu Mironescu

Urmează interpelarea adresată de domnul deputat Laurențiu Mironescu, de la Grupul Partidului Democrat, privind "Mediul de securitate al porturilor românești", interpelare adresată Ministerului Administrației și Internelor. Sunteți prezent, domnule deputat? Da. Doriți să ascultați răspunsul, da?

Vă rog, domnule secretar de stat, Mircea Alexandru.

   

Domnul Alexandru Mircea:

Stimate domnule deputat,

În legătură cu interpelarea dumneavoastră prin care solicitați informații referitoare la poziția Ministrului Administrației și Internelor cu privire la compatibilitatea procedurilor autohtone aplicabile în ceea ce privește controlul în porturile românești, cu recomandările internaționale aplicabile în această materie, vă comunicăm următoarele: dispozițiile în temeiul cărora se efectuează controlul la frontieră la navele maritime angajate în voiaje internaționale sunt cuprinse în Ordonanța de urgență a Guvernului nr.105/2001 privind frontiera de stat a României, cu modificările și completările ulterioare, și în Normele metodologice de aplicarea acestui act normativ, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.445 din 2002.

De asemenea, evidențiem faptul că poliția de frontieră efectuează controlul de frontieră în punctele de trecere cu specific portuar, cu respectarea procedurilor cuprinse în Normele metodologice de punere în aplicare a Convenției privind facilitarea traficului maritim internațional - FAL.

Echipele de control sunt constituite în funcție de specificul navei din personal al autorităților care își desfășoară activitatea în punctele de trecerea frontierei și au competențe pe linia controlului de frontieră, poliției de frontieră, vamă, autorități publice cu atribuții pe linia controlului sanitar-uman, sanitar-veterinar, fito-sanitar și pentru protecția mediului.

Din echipele de control fac parte și reprezentanți ai căpităniilor porturilor. De asemenea, o dată cu echipele de control la navele de mărfuri au acces și reprezentanți ai agenției de navlosire care reprezintă interesele armatorului.

Dimensiunile controlului, respectiv control minim sau control amănunțit, se stabilesc în urma analizelor de risc efectuate la nivelul punctelor de trecere a frontierei portuare, pe linia combaterii migrației și a infracționalității transfrontaliere și a informațiilor deținute cu privire la fiecare situație în parte.

În ceea ce privește numărul polițiștilor de frontieră care fac parte din echipa de control, menționăm că acesta se stabilește în funcție de mărimea navei, numărul membrilor echipajului, conținutul informărilor cu privire la navă, destinația navei, alte informații rezultate din analiza de risc, astfel încât timpul de desfășurare a controlului să fie rezonabil și favorabil actului comercial.

Durata medie de efectuare a controlului amănunțit este de 75-90 de minute din momentul acordării liberei practici, iar a controlului minim, de 30-35 de minute. Apreciem că timpul alocat controlului efectuat de polițiștii de frontieră se înscrie în practica controalelor realizate la frontierele externe ale Uniunii Europene, efectuându-se în conformitate cu recomandările și bunele practici din catalogul Schengen, în care se stipulează situațiile în care este necesară efectuarea controlului fizic al navei sau verificarea față în față a persoanelor îmbarcate pe navă.

Totodată, trebuie avut în vedere și faptul că pentru implementarea unor facilități din Convenția FAL la controlul navelor trebuie să avem în vedere interesele statelor în materie de securitate.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulțumesc, domnule deputat.

Dacă doriți să completați interpelarea.

 
   

Domnul Laurențiu Mironescu:

Domnule președinte,

Domnule secretar de stat,

Vă mulțumesc pentru răspunsul pe care mi l-ați dat. Aș vrea să-l completez într-o anumită măsură și poate să vă mai ridic anumite probleme legate de ceea ce am vrut eu să semnalez în interpelare.

Industria portuară este o industrie destul de riguroasă în ceea ce privește procedurile și se desfășoară sub auspiciile unui complex legislativ elaborat sub egida unui organism al Națiunilor Unite care se numește Organizația Maritimă Internațională.

El, din 2001 și 2002, din momentul în care au fost elaborate legile de care ați pomenit dumneavoastră, a mai suportat niște amendamente, chiar unele extrem de categorice - mă refer la completarea Convenției SOLAS cu Cap.XI/2, care este cunoscută în lume sub abrevierea de Codul ISPS, deci Codul internațional pentru asigurarea securității la bordul navelor și al facilităților maritime, care presupune niște norme explicite procedurale vizavi de ceea ce înseamnă escala unei nave în port, norme care sunt în totală neconcordanță de fază cu se întâmplă în portul Constanța și în porturile românești, în general.

Nu pot să vă spun că eu, ca un observator, oarecum obiectiv al fenomenului, îmi place să cred, nu pot să vă spun că toată prestația autorităților din porturile maritime românești ar veni cumva în sprijinul actului comercial.

Trebuie să înțeleagă toată lumea că prestația autorităților românești contribuie într-un mod deosebit de categoric la ceea ce înseamnă atractivitatea porturilor, posibilitatea de derulare a schimburilor comerciale prin porturile maritime, porturi maritime care sunt într-o competiție nemiloasă cu ceea ce se întâmplă în nordul Europei.

Mi-ar face mare plăcere să mai discutăm pe tema asta.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulțumesc.

Doriți să mai completați, domnule secretar de stat?

 
   

Domnul Alexandru Mircea:

Absolut că trebuie sau putem să mai discutăm în legătură cu această chestiune, ceea ce spunea și domnul deputat și ceea ce spun și eu, înseamnă că trebuie, într-adevăr, să găsim acel echilibru necesar, încât să se asigure pe de o parte fluența tranzitului de mărfuri, dar, pe de altă parte, și securitatea acestui tranzit de mărfuri.

Aceasta problemă este una preocupantă, în special și pentru autorități și pentru observatori din porturi.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

 
  Petru Călian

Vă rog, de asemenea, să rămâneți în apropierea microfonului, pentru că următoarea interpelare este adresată de către domnul deputat Petru Călian, din partea Grupului conservator, tot Ministerului Administrației și Internelor, referitoare la abuzul în activitate a primarului din comuna Jucu, județul Cluj.

Domnule secretar de stat, dacă doriți să răspundeți, după care, probabil domnul deputat va dori să revină cu precizări.

   

Domnul Alexandru Mircea:

Doresc, domnule președinte, să răspund la fiecare dintre întrebările sau interpelările care ne sunt adresate.

Vă mulțumesc, așadar.

Stimate domnule deputat Petru Călian,

În legătură cu interpelarea dumneavoastră, prin care solicitați ministrului administrației și internelor să verifice modul de soluționare a unui litigiu de fond funciar, în care este implicat primarul comunei Jucu, județul Cluj, vă comunicăm următoarele.

În conformitate cu dispozițiile Legii fondului funciar nr.18/1991, în scopul stabilirii dreptului de proprietate prin reconstituirea sau constituirea acestuia, atribuirii efective a terenurilor celor îndreptățiți și eliberării titlurilor de proprietate, în fiecare comună, oraș sau municipiu este constituită, prin ordin al prefectului, o comisie locală condusă de primar.

Comisia este o autoritate publică cu activitate administrativă și funcționează sub îndrumarea unei comisii județene numită prin ordinul prefectului și condusă de acesta.

În context, menționăm faptul că, în conformitate cu dispozițiile Hotărârii Guvernului nr.890, preluarea și analizarea cererilor pentru reconstituirea dreptului de proprietate, verificarea îndeplinirii condițiilor prevăzute de Legea nr.18/1991, stabilirea mărimii și amplasamentului suprafeței și așa mai departe, sunt atribuții ale comisiei locale.

Evidențiem, de asemenea, faptul că, potrivit aceleiași Legi nr.18, comisia județeană este competentă să soluționeze contestațiile formulate de către persoanele care au cerut reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate.

Împotriva hotărârilor comisiei, se poate face plângere la judecătoria în a cărei rază teritorială este situat terenul.

Comisiile locale de stabilire a dreptului de proprietate au obligația de a efectua operațiunile de punere în posesie, întocmind, în acest scop, proces-verbal, pe care-l vor înainta comisiilor județene.

În cazul în care comisia locală refuză înmânarea titlului de proprietate emis de comisia județeană sau punerea efectivă în posesie, ca în cazul prezentat, persoana nemulțumită poate face plângere la instanța în a cărei rază teritorială este situat terenul.

În considerarea acestor aspecte, având în vedere dispozițiile art.52 alin.2 din Legea nr.18/1991, potrivit cărora comisiile de fond funciar pot avea calitate procesuală pasivă, precizăm faptul că, în cazul de natura celui semnalat de către dumneavoastră, în ipoteza apariției unor litigii, competența de soluționare aparține instanțelor de judecată, Ministerului Administrației și Internelor nerevenindu-i competențe cu privire la impunerea unor decizii pentru reconstituirea dreptului de proprietate.

Verificările efectuate la Inspectoratul Județean de Poliție Cluj au relevat, cu privire la cazul supus atenției de către dumneavoastră, faptul că domnul Miron Lazăr a depus la Postul de Poliție Jucu două plângeri penale împotriva unei persoane care folosește terenul ce face obiectul diferendului, solicitând efectuarea de cercetări sub aspectul săvârșirii de către persoana respectivă a infracțiunilor de tulburare de posesie, fals în înscrisuri oficiale și uz de fals.

Cercetările au fost definitivate de către lucrătorii postului de poliție încă din luna mai, respectiv din luna septembrie a anului curent, dosarele în discuție fiind înaintate, de altfel, imediat, pentru dispunerea soluțiilor legale, Parchetului de pe lângă Judecătoria Gherla.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnul deputat Petru Călian, pentru precizări.

 
   

Domnul Petru Călian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Ca de obicei, din partea domnului ministru secretar de stat primesc un răspuns tehnic, un răspuns care tot la instanță mă duce până la urmă. Însă nu rezultă absolut deloc răspunsul concret la întrebarea mea: dacă poate fi sau nu poate fi vorba de abuz din partea primarului comunei Jucu, mai ales de când domnia sa, din primar roșu s-a transformat în primar portocaliu. Dar, din momentul în care este primar portocaliu, sigur că răspunsul dumneavoastră, domnule ministru, este evident favorabil domniei sale.

Nu pot decât să vă mulțumesc.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Doriți să mai precizați ceva, domnule secretar de stat? Aveți cuvântul.

Referitor la culorile primarilor, sper că nu vă referiți dumneavoastră.

 
   

Domnul Alexandru Mircea:

În legătură cu culorile primarilor, pe mine, personal, mă interesează foarte puțin și cred că în general această chestiune trebuie să fie una periferică.

Este treaba primarilor ce culoare politică își aleg până la urmă și este treaba electoratului să critice, să sancționeze sau să ia măsuri în legătură cu activitatea primarului.

În speță, însă, este vorba de un litigiu de fond funciar. Vreau să fac această precizare.

În fond, persoana în cauză - este vorba de domnul Miron Lazăr - este nemulțumită de punerea în posesie. Sunt două situații conjunctural diferite. Într-o primă măsură, domnul Miron Lazăr a fost pus în posesie cu întreaga suprafață, apoi, nu știu dacă domnul deputat este în detaliu lămurit cu speța și cunoaște detaliile acestui litigiu, dânsul este nemulțumit de faptul că soția sa a primit o porțiune mai mică de teren sau i s-a părut că are o porțiune mai mică de teren.

Pe de altă parte, pe terenul care face obiectul restituirii se află un drum prevăzut în planul cadastral și toată discuția există în legătură cu natura juridică a acestui teren, a acestei restituiri.

Ministrul administrației și internelor - am spus-o mereu de aici, o spun și acum, o s-o spun tot timpul, conform Constituției, conform actului de organizare, Ordonanța nr.63, ministrul administrației și internelor nu face dreptatea. Dreptatea o fac instanțele de judecată. Orice trimitere la ministrul administrației și internelor - să-l sancționeze pe primar că n-aplică bine Legea nr.18 sau altă lege, este o trimitere care, practic, îi cere ministrului să facă altceva decât îl abilitează legea.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat pentru aceste precizări extrem de importante.

 
  Ionica Constanța Popescu

Aș dori, în continuare, de asemenea, următoarea interpelare este adresată tot ministerului pe care dumneavoastră îl reprezentați - Ministerul Administrației și Internelor.

Este interpelarea adresată de doamna deputat Ionica Constanța Popescu, tot din Grupul conservator, având titlul "În această iarnă, mii de locuitori ai Văii Jiului pot să rămână fără căldură în locuințe".

Vă rog să prezentați răspunsul, după care voi da cuvântul doamnei deputat, pentru precizări.

   

Domnul Alexandru Mircea:

Vă mulțumesc foarte mult.

Stimată doamnă deputat,

În legătură cu interpelarea dumneavoastră, prin care solicitați ministrului administrației și internelor acordarea unei derogări de la aplicarea dispozițiilor Hotărârii Guvernului nr.1043/2004, astfel încât, în cazul lucrărilor prin care se realizează în unele zone din Valea Jiului racordarea la sistemul de gaze, investițiile să poată fi continuate pe baza vechilor avize și acorduri de acces la sistem, vă comunicăm următoarele.

În reglementările semnificative adoptate în ultimii ani cu privire la sectorul de gaze naturale, în vederea asigurării premiselor necesare pentru funcționarea sectorului și a pieței gazelor naturale în condiții cât mai bune, se află și Hotărârea Guvernului nr.1043/2004, prin care au fost aprobate Regulamentul privind accesul la sistemul național de transport al gazelor naturale și Regulamentul privind accesul la sistemele de distribuție a gazelor naturale.

La acest moment, accesul la sistemele de distribuție a gazelor naturale, accesul la sistemul național de transport al gazelor și, implicit, realizarea rețelei de distribuție și a branșamentelor - proiectare și execuție, se pot face doar cu respectarea procedurilor stabilite în actul normativ la care ați făcut referire anterior - și noi am făcut referire anterior.

Acest act normativ, respectiv Hotărârea Guvernului nr.1043/2004, a fost inițiat de Ministerul Economiei și Comerțului, care este autoritate de reglementare în materie.

Raportat la aspectele supuse atenției de dumneavoastră, evidențiem că Ministerul Administrației și Internelor nu poate interveni în sensul modificării Hotărârii Guvernului nr.1043, întrucât sectorul gazelor naturale nu se află în competența instituției noastre. Atribuții specifice cu privire la materia de referință exercită Ministerul Economiei și Comerțului și Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale.

În aceste condiții, menționăm că Ministerul Administrației și Internelor nu se poate pronunța nici cu privire la oportunitatea materializării dezideratului exprimat de dumneavoastră, în sensul acordării unei derogări de la aplicarea dispozițiilor Hotărârii de Guvern nr.1043/2004, astfel încât în cazul lucrărilor prin care se realizează în unele zone din Valea Jiului racordarea la sistemul de gaze, investițiile să poată fi continuate pe baza vechilor avize și acorduri de acces la sistem, întrucât Ministerul Administrației și Internelor nu are instrumentele necesare pentru a efectua o documentare și o analiză științifică cu privire la problema pusă în discuție.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Doamna deputat Ionica Constanța Popescu - Grupul conservator, aveți cuvântul.

 
   

Doamna Ionica Constanța Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Să înțeleg că statul nu poate interveni să ajute niște oameni. O să mă adresez și Ministerului Economiei, dar cred că ar trebui ca cele două ministere să se hotărască, pentru că cei de la Ministerul Economiei au aruncat pisica în curtea dumneavoastră. Este motivul pentru care eu m-am adresat Ministerului Administrației și Internelor.

O să văd ce fac și cu răspunsul de la dânșii și, apoi, vă rog frumos să vă hotărâți cine se ocupă de oamenii ăia care rămân fără căldură în iarna asta.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Nu mai doriți să adăugați altceva.

Următoarele trei interpelări, domnul deputat Marian Sorin Paveliu nu este prezent, urmează să primească răspunsul în scris; domnul deputat Mircia Giurgiu, de asemenea.

Domnul deputat Mircia Giurgiu și domnul deputat Mircea Costache au făcut solicitare de reprogramare a răspunsului oral, urmează să primească răspunsul la următoarea sesiune.

Vă mulțumesc.

Seară bună!

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 18,45.

 
       

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti marți, 21 septembrie 2021, 23:45
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro