Plen
Ședința Camerei Deputaților din 6 noiembrie 2006
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.164/16-11-2006

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
26-10-2021
25-10-2021
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2006 > 06-11-2006 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 6 noiembrie 2006

11. Primirea de răspunsuri la interpelările adresate primului ministru și membrilor Guvernului:  

   

(Pauză de la ora 18,00 la 18,05)

 
Ștefan Baban

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Începem ședința consacrată răspunsurilor orale la interpelări.

Domnul Ștefan Baban, de la Grupul parlamentar al P.R.M., este prezent. Dacă mai doriți să prezentați interpelarea sau ascultați răspunsul, după care interveniți. (Domnul deputat Ștefan Baban dorește să audă răspunsul la interpelare.)

Domnule ministru și deputat, aveți cuvântul.

 

Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu (ministrul sănătății):

Domnule președinte de ședință,

Domnule deputat Ștefan Baban,

Răspunsul la interpelarea dumneavoastră este următorul: conform prevederilor Ordinului Ministrului Sănătății Publice nr.1044 din anul 2006, specialitatea oncologie medicală, ca și celelalte specialități, și vă rog să rețineți, nu a fost desființată, ci s-a modificat numai modul de formare al specialiștilor. Art.2 din Ordin spune: "Specialitățile obținute anterior prezentului Ordin, precum și cele în curs de derulare, rămân valabile". Specialitatea Oncologie este prevăzută în continuare la poziția 23 a grupei medicale a specialităților clinice din cadrul Anexei 1 a normei sus-menționată, intitulată "Nomenclatorul specialităților medicale, medico-dentare și farmaceutice pentru rețeaua de asistență medicală."

Procedura de includerea Oncologiei medicale în cadrul formării în specialitatea Medicină internă va avea ca rezultat aprofundarea și creșterea volumului de cunoștințe în medicina internă a viitorilor oncologi, ceea ce duce la creșterea calității serviciilor medicale, prin posibilitatea depistării precoce a formelor de neoplazie.

Pentru aprofundarea ulterioară a cunoștințelor, se organizează pregătire specifică suplimentară, conform art.11 din același ordin. "Ministerul Sănătății Publice va organiza programe de studii complementare, în vederea obținerii de atestate în domeniul specialităților pentru care, conform prezentului Ordin, se sistează accesul la formare".

De asemenea, mărirea numărului de specialiști cu competență în domeniul oncologiei medicale crește accesibilitatea pacienților la diagnostic și tratament.

Direcțiile strategice ale Ministerului Sănătății Publice în domeniul oncologiei vizează: dezvoltarea rețelei de specialitate, prin înființarea de noi institute oncologice, suplimentarea de circa zece ori a fondurilor alocate programului de prevenție și control al bolilor oncologice.

Toate aceste măsuri vor facilita accesul populației la specialiști cu pregătire în domeniul oncologiei, conducând la creșterea capacității de depistare precoce, supraveghere și tratament a bolnavilor de cancer, precum și la sporirea ofertei de medici specialiști în domeniu.

În perspectiva aderării României la Uniunea Europeană, Ministerul Sănătății Publice, în calitate de autoritate competentă în domeniu, are obligația de a oferi medicilor, cetățeni români, premisele necesare facilitării exercitării profesiei pe teritoriul Uniunii Europene, cu calificarea însușită în România.

Precizăm că, în conformitate cu prevederile Directivei Comunităților Europene 2005/36 publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene în luna septembrie 2005, dovezile de medic specialist oncologie medicală nu sunt supuse procedurii recunoașterii mutuale de către statele membre U.E., această procedură fiind valabilă pentru specialitatea medicină internă, care include formarea în oncologie medicală.

Din acest punct de vedere, măsurile adoptate prin Ordinul Ministrului Sănătății Publice nr.1044/2006 permit medicilor confirmați rezidenți, specialiști sau primari, dobândirea unui certificat de medic specialist, recunoscut automat de către autoritățile competente ale statelor membre ale Uniunii Europene, și nu privesc doar domeniul oncologiei.

Având în vedere cele menționate, considerăm că prevederile Ordinului nr.1044/2006 respectă drepturile pacientului, prevăzute prin Cartea Europeană a Drepturilor Pacientului și de Legea nr.46/2003, deoarece răspund necesităților de îngrijiri de sănătate ale populației, înlesnind totodată libera circulație a medicilor specialiști român în interiorul granițelor Uniunii Europene.

Totodată, precizăm că aceste argumente au fost dezbătute în cadrul întâlnirilor dintre Ministerul Sănătății Publice, reprezentanții Societății de Oncologie Medicală și Asociația Pacienților, în cursul lunii septembrie.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulțumesc.

Domnule deputat Ștefan Baban.

 
 

Domnul Ștefan Baban:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Sigur că eu am făcut interpelarea pe data de 9.X., m-am mai informat și eu, cele spuse de dumneavoastră sunt reale și s-ar părea că alarma doctorilor oncologi pe care îi are județul Botoșani a fost...cum să vă spun, nu falsă, dar oricum, a fost o temere.

Să dea Bunul Dumnezeu ca ceea ce vreți să faceți prin Ordinul nr.1044 din 2006, prin ordinul dumneavoastră, să meargă în sens pozitiv, adică spre bine bolnavului.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulțumesc.

Mai doriți, domnule ministru? Nu. Am înțeles.

 
Aurel Vlădoiu

Domnul Emilian Frâncu nu este prezent și a primit răspunsul în scris. Domnul deputat Aurel Vlădoiu, interpelare pentru Ministerul Mediului și Gospodării Apelor, doriți răspunsul întâi, după care interveniți? Da.

Rog pe domnul secretar de stat să vă prezinte răspunsul ministerului.

Domnule secretar de stat Attila Korodi, aveți cuvântul.

 

Domnul Korodi Attila (secretar de stat, Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor):

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaților, privind depozitul ecologic de deșeuri Fețeni, vă comunicăm următoarele: locația pentru depozitul Fețeni a fost supusă dezbaterii publice în anul 2000. La această dezbatere publică au participat reprezentanți ai Agenției pentru protecția mediului Vâlcea, Direcției de sănătate publică, Administrației Naționale "Apele Române", Ocolului Silvic Vâlcea, reprezentanți ai Ministerului, angajați ai primăriei, membri ai Consiliului local, reprezentanți ai mass-mediei locale și, desigur, cetățeni ai Fețeniului, alți cetățeni din Râmnicu-Vâlcea.

Totodată, publicul a fost informat cu privire la această investiție periodic, prin organizarea de dezbateri publice pe data de 24 mai 2000, 14 mai 2002 și 8 octombrie 2004.

Raportul studiului de impact asupra mediului întocmit de Universitatea Tehnică de Construcții București, în conformitate cu legislația în vigoare și depus la A.P.M. Vâlcea la data de 24 august 2004 și la care publicul a avut acces, indică foarte clar faptul că depozitul se află la o distanță de doi kilometri de piramidele de pământ din Valea Stăncioiului.

Studiul de impact arată că nu sunt afectate aceste locații prin construirea depozitului. Suprafața de teren situată la Fețeni nu a făcut obiectul legilor restituirii proprietății funciare și este înregistrat în patrimoniul privat al municipiului, ca teren, pășune degradată, deci nu se află în zona protejată Valea Stăncioiului.

Ținând cont de elementele expuse, modificarea din acest moment a amplasamentului actual, stabilit totuși în urma analizării a șapte locații diferite, poate conduce la neîndeplinirea obiectivelor stabilite în Memorandumul de finanțare semnat de Guvernul României și ratificat prin Legea nr.126/2003 din data de 11 aprilie 2003. Prin neîndeplinirea obiectivelor, toate costurile aferente lucrărilor executate până în acest moment devin neeligibile și ca urmare vor trebui rambursate Uniunii Europene de către beneficiarul final. Iar lucrările pentru noul amplasament vor implica susținere financiară numai din partea beneficiarului final.

Domnule deputat,

În răspunsul nostru scris avem un răspuns mult mai larg și aduc în atenția dumneavoastră răspunsul nostru scris formulat.

Mulțumesc, domnule președinte.

 
 

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnule deputat, dacă doriți să interveniți.

 
 

Domnul Aurel Vlădoiu:

Domnule președinte,

Domnule secretar de stat,

Am trei observații la răspunsul pe care l-am primit. Unul este faptul că terenul este supus eroziunii solului și, după părerea mea, nu este cel mai potrivit. Doi, constructorul nu și-a onorat contractul. Valoarea este de 14 milioane de euro, dintre care Uniunea Europeană vine cu 12 milioane și suntem în pericol să pierdem acești bani și eu am solicitat să facem o analiză atentă la fața locului, împreună cu constructorul, cu primăria și cu toți ceilalți. Ministerul are un rol important la această groapă ecologică.

Și, în final, dacă nu găsim o soluție, să apelăm chiar la un alt amplasament care este mai potrivit pentru această groapă ecologică din municipiul Râmnicu-Vâlcea.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulțumesc.

Mai doriți să mai completați răspunsul? Nu.

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Florin Iordache

Domnule secretar de stat, vă rog să rămâneți pentru că următoarea interpelare este de asemenea adresată Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor, de domnul deputat Florin Iordache, referitoare la poluarea cu produse petroliere a Dunării.

Doriți să interveniți acum sau după răspuns? După răspuns.

Domnule secretar de stat, vă rog să prezentați răspunsul.

 

Domnul Korodi Attila:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră prin care solicitați informații cu privire la situația creată pe Dunăre datorită poluării cu produse petroliere, vă comunicăm următoarele: în data de 9 octombrie 2006 au fost finalizate operațiunile de intervenție pentru diminuarea efectelor poluării fluviului Dunărea produsă în data de 2 octombrie 2006 și având drept sursă terminalul petrolier Prahovo, situat pe teritoriul Republicii Serbia.

Cheltuielile pentru măsurile întreprinse de autoritățile române pe parcursul acestor operațiuni au atins valoarea totală de 790.540 lei, la aceasta adăugându-se și suma de 197.680 lei, corespunzătoare ajutorului acordat Guvernului Republicii Bulgaria de către Guvernul României constând, în 6,5 tone material absorbant și 200 metri liniari baraj flotant.

În data de 11 octombrie 2006, la invitația doamnei Sulfina Barbu, ministrul mediului și gospodăririi apelor, a avut loc vizita la București a domnului Șakarov, ministrul mediului și apelor al Republicii Bulgaria. Cu această ocazie, s-a convenit ca problematica evaluării efectelor poluării fluviului Dunărea din data de 2 octombrie 2006 să fie realizată de către o comisie alcătuită din experții români și bulgari, la care urmează să fie invitați experți din Serbia și din cadrul Comisiei internaționale pentru protecția fluviului Dunărea.

Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor a comunicat Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor al Republicii Bulgaria numele reprezentantului său în comisia mixtă și a propus stabilirea cât mai urgent posibil a perioadei pentru realizarea primei întâlniri.

Totodată, Ambasada Republicii Serbia la București a fost informată asupra hotărârii miniștrilor mediului și apelor din România și Bulgaria privind stabilirea comisiei, fiind solicitat sprijinul acesteia în nominalizarea expertului sârb care să participe la întâlnirile comisiei respective.

Domnule deputat,

Domnule președinte,

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Domnule deputat, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule secretar de stat,

Aș avea câteva observații vizavi de răspunsul pe care l-am primit de la doamna ministru Sulfina Barbu.

În interpelarea mea solicitam informații vizavi de valoarea pagubelor provocate de poluarea Dunării și eventualele imputări și constatarea către vinovați și imputarea sumelor de către cei vinovați. Așa cum se constată în răspunsul pe care l-am primit de la domnul secretar de stat, în întâlnirile care au avut loc între reprezentanții Ministerului Mediului din România și din Bulgaria, pentru că noi am fost cei poluați, nici noi, nici bulgarii nu am poluat într-un fel Dunărea, mi se pare că nu s-au făcut suficiente demersuri din partea Ministerului Mediului din România pentru că toate pagubele, practic, au fost plătite până la această dată de către România, în timp ce reprezentanții Serbiei nu au venit nici măcar la o întâlnire să constate ceea ce s-a întâmplat. Noi am susținut financiar, și reprezentanții din Bulgaria, împreună au fost reduse efectele poluării, dar cred că nu s-a făcut nimic pentru a recupera acești bani de la cei care au poluat, respectiv de la uzinele de pe teritoriul Republicii Serbia.

Om fi noi și bulgarii în Uniunea Europeană, dar mi se pare că, tratând în acest fel și nerecuperând banii de la cei care poluează, dăm un semnal că de fapt ministerul de resort, respectiv Ministerul Mediului nu tratează corespunzător problemele cu care se confruntă, că până la urmă sunt bani publici, bani din bugetul României și este anormal ca din bugetul general consolidat al României să suportăm o pagubă care nici măcar nu e a României. Este o pagubă produsă de un agent economic din Serbia.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulțumesc, domnule deputat.

Doriți să completați, domnule secretar de stat? Vă rog, în limita celor trei minute prevăzute de regulament.

 
 

Domnul Korodi Attila:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule deputat,

Vroiam numai să precizez, acea comisie alcătuită din reprezentanții celor două țări și ai Comisiei internaționale pentru protecția fluviului Dunărea tocmai a fost stabilită ca să evalueze exact toate pagubele produse pe această zonă geografică, și partea sârbă este invitată să participe la această comisie ca datele să fie corecte, ca, după aceea, să fie toate aceste pagube înaintate spre soluționare părții sârbe.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulțumesc, domnule secretar de stat, și dumneavoastră, și domnului deputat.

 
Laurențiu Mironescu

Urmează interpelarea adresată de domnul deputat Laurențiu Mironescu, de la Grupul Partidului Democrat, privind "Mediul de securitate al porturilor românești", interpelare adresată Ministerului Administrației și Internelor. Sunteți prezent, domnule deputat? Da. Doriți să ascultați răspunsul, da?

Vă rog, domnule secretar de stat, Mircea Alexandru.

 

Domnul Alexandru Mircea:

Stimate domnule deputat,

În legătură cu interpelarea dumneavoastră prin care solicitați informații referitoare la poziția Ministrului Administrației și Internelor cu privire la compatibilitatea procedurilor autohtone aplicabile în ceea ce privește controlul în porturile românești, cu recomandările internaționale aplicabile în această materie, vă comunicăm următoarele: dispozițiile în temeiul cărora se efectuează controlul la frontieră la navele maritime angajate în voiaje internaționale sunt cuprinse în Ordonanța de urgență a Guvernului nr.105/2001 privind frontiera de stat a României, cu modificările și completările ulterioare, și în Normele metodologice de aplicarea acestui act normativ, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.445 din 2002.

De asemenea, evidențiem faptul că poliția de frontieră efectuează controlul de frontieră în punctele de trecere cu specific portuar, cu respectarea procedurilor cuprinse în Normele metodologice de punere în aplicare a Convenției privind facilitarea traficului maritim internațional - FAL.

Echipele de control sunt constituite în funcție de specificul navei din personal al autorităților care își desfășoară activitatea în punctele de trecerea frontierei și au competențe pe linia controlului de frontieră, poliției de frontieră, vamă, autorități publice cu atribuții pe linia controlului sanitar-uman, sanitar-veterinar, fito-sanitar și pentru protecția mediului.

Din echipele de control fac parte și reprezentanți ai căpităniilor porturilor. De asemenea, o dată cu echipele de control la navele de mărfuri au acces și reprezentanți ai agenției de navlosire care reprezintă interesele armatorului.

Dimensiunile controlului, respectiv control minim sau control amănunțit, se stabilesc în urma analizelor de risc efectuate la nivelul punctelor de trecere a frontierei portuare, pe linia combaterii migrației și a infracționalității transfrontaliere și a informațiilor deținute cu privire la fiecare situație în parte.

În ceea ce privește numărul polițiștilor de frontieră care fac parte din echipa de control, menționăm că acesta se stabilește în funcție de mărimea navei, numărul membrilor echipajului, conținutul informărilor cu privire la navă, destinația navei, alte informații rezultate din analiza de risc, astfel încât timpul de desfășurare a controlului să fie rezonabil și favorabil actului comercial.

Durata medie de efectuare a controlului amănunțit este de 75-90 de minute din momentul acordării liberei practici, iar a controlului minim, de 30-35 de minute. Apreciem că timpul alocat controlului efectuat de polițiștii de frontieră se înscrie în practica controalelor realizate la frontierele externe ale Uniunii Europene, efectuându-se în conformitate cu recomandările și bunele practici din catalogul Schengen, în care se stipulează situațiile în care este necesară efectuarea controlului fizic al navei sau verificarea față în față a persoanelor îmbarcate pe navă.

Totodată, trebuie avut în vedere și faptul că pentru implementarea unor facilități din Convenția FAL la controlul navelor trebuie să avem în vedere interesele statelor în materie de securitate.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
 

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulțumesc, domnule deputat.

Dacă doriți să completați interpelarea.

 
 

Domnul Laurențiu Mironescu:

Domnule președinte,

Domnule secretar de stat,

Vă mulțumesc pentru răspunsul pe care mi l-ați dat. Aș vrea să-l completez într-o anumită măsură și poate să vă mai ridic anumite probleme legate de ceea ce am vrut eu să semnalez în interpelare.

Industria portuară este o industrie destul de riguroasă în ceea ce privește procedurile și se desfășoară sub auspiciile unui complex legislativ elaborat sub egida unui organism al Națiunilor Unite care se numește Organizația Maritimă Internațională.

El, din 2001 și 2002, din momentul în care au fost elaborate legile de care ați pomenit dumneavoastră, a mai suportat niște amendamente, chiar unele extrem de categorice - mă refer la completarea Convenției SOLAS cu Cap.XI/2, care este cunoscută în lume sub abrevierea de Codul ISPS, deci Codul internațional pentru asigurarea securității la bordul navelor și al facilităților maritime, care presupune niște norme explicite procedurale vizavi de ceea ce înseamnă escala unei nave în port, norme care sunt în totală neconcordanță de fază cu se întâmplă în portul Constanța și în porturile românești, în general.

Nu pot să vă spun că eu, ca un observator, oarecum obiectiv al fenomenului, îmi place să cred, nu pot să vă spun că toată prestația autorităților din porturile maritime românești ar veni cumva în sprijinul actului comercial.

Trebuie să înțeleagă toată lumea că prestația autorităților românești contribuie într-un mod deosebit de categoric la ceea ce înseamnă atractivitatea porturilor, posibilitatea de derulare a schimburilor comerciale prin porturile maritime, porturi maritime care sunt într-o competiție nemiloasă cu ceea ce se întâmplă în nordul Europei.

Mi-ar face mare plăcere să mai discutăm pe tema asta.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulțumesc.

Doriți să mai completați, domnule secretar de stat?

 
 

Domnul Alexandru Mircea:

Absolut că trebuie sau putem să mai discutăm în legătură cu această chestiune, ceea ce spunea și domnul deputat și ceea ce spun și eu, înseamnă că trebuie, într-adevăr, să găsim acel echilibru necesar, încât să se asigure pe de o parte fluența tranzitului de mărfuri, dar, pe de altă parte, și securitatea acestui tranzit de mărfuri.

Aceasta problemă este una preocupantă, în special și pentru autorități și pentru observatori din porturi.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
 

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

 
Petru Călian

Vă rog, de asemenea, să rămâneți în apropierea microfonului, pentru că următoarea interpelare este adresată de către domnul deputat Petru Călian, din partea Grupului conservator, tot Ministerului Administrației și Internelor, referitoare la abuzul în activitate a primarului din comuna Jucu, județul Cluj.

Domnule secretar de stat, dacă doriți să răspundeți, după care, probabil domnul deputat va dori să revină cu precizări.

 

Domnul Alexandru Mircea:

Doresc, domnule președinte, să răspund la fiecare dintre întrebările sau interpelările care ne sunt adresate.

Vă mulțumesc, așadar.

Stimate domnule deputat Petru Călian,

În legătură cu interpelarea dumneavoastră, prin care solicitați ministrului administrației și internelor să verifice modul de soluționare a unui litigiu de fond funciar, în care este implicat primarul comunei Jucu, județul Cluj, vă comunicăm următoarele.

În conformitate cu dispozițiile Legii fondului funciar nr.18/1991, în scopul stabilirii dreptului de proprietate prin reconstituirea sau constituirea acestuia, atribuirii efective a terenurilor celor îndreptățiți și eliberării titlurilor de proprietate, în fiecare comună, oraș sau municipiu este constituită, prin ordin al prefectului, o comisie locală condusă de primar.

Comisia este o autoritate publică cu activitate administrativă și funcționează sub îndrumarea unei comisii județene numită prin ordinul prefectului și condusă de acesta.

În context, menționăm faptul că, în conformitate cu dispozițiile Hotărârii Guvernului nr.890, preluarea și analizarea cererilor pentru reconstituirea dreptului de proprietate, verificarea îndeplinirii condițiilor prevăzute de Legea nr.18/1991, stabilirea mărimii și amplasamentului suprafeței și așa mai departe, sunt atribuții ale comisiei locale.

Evidențiem, de asemenea, faptul că, potrivit aceleiași Legi nr.18, comisia județeană este competentă să soluționeze contestațiile formulate de către persoanele care au cerut reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate.

Împotriva hotărârilor comisiei, se poate face plângere la judecătoria în a cărei rază teritorială este situat terenul.

Comisiile locale de stabilire a dreptului de proprietate au obligația de a efectua operațiunile de punere în posesie, întocmind, în acest scop, proces-verbal, pe care-l vor înainta comisiilor județene.

În cazul în care comisia locală refuză înmânarea titlului de proprietate emis de comisia județeană sau punerea efectivă în posesie, ca în cazul prezentat, persoana nemulțumită poate face plângere la instanța în a cărei rază teritorială este situat terenul.

În considerarea acestor aspecte, având în vedere dispozițiile art.52 alin.2 din Legea nr.18/1991, potrivit cărora comisiile de fond funciar pot avea calitate procesuală pasivă, precizăm faptul că, în cazul de natura celui semnalat de către dumneavoastră, în ipoteza apariției unor litigii, competența de soluționare aparține instanțelor de judecată, Ministerului Administrației și Internelor nerevenindu-i competențe cu privire la impunerea unor decizii pentru reconstituirea dreptului de proprietate.

Verificările efectuate la Inspectoratul Județean de Poliție Cluj au relevat, cu privire la cazul supus atenției de către dumneavoastră, faptul că domnul Miron Lazăr a depus la Postul de Poliție Jucu două plângeri penale împotriva unei persoane care folosește terenul ce face obiectul diferendului, solicitând efectuarea de cercetări sub aspectul săvârșirii de către persoana respectivă a infracțiunilor de tulburare de posesie, fals în înscrisuri oficiale și uz de fals.

Cercetările au fost definitivate de către lucrătorii postului de poliție încă din luna mai, respectiv din luna septembrie a anului curent, dosarele în discuție fiind înaintate, de altfel, imediat, pentru dispunerea soluțiilor legale, Parchetului de pe lângă Judecătoria Gherla.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnul deputat Petru Călian, pentru precizări.

 
 

Domnul Petru Călian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Ca de obicei, din partea domnului ministru secretar de stat primesc un răspuns tehnic, un răspuns care tot la instanță mă duce până la urmă. Însă nu rezultă absolut deloc răspunsul concret la întrebarea mea: dacă poate fi sau nu poate fi vorba de abuz din partea primarului comunei Jucu, mai ales de când domnia sa, din primar roșu s-a transformat în primar portocaliu. Dar, din momentul în care este primar portocaliu, sigur că răspunsul dumneavoastră, domnule ministru, este evident favorabil domniei sale.

Nu pot decât să vă mulțumesc.

 
 

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Doriți să mai precizați ceva, domnule secretar de stat? Aveți cuvântul.

Referitor la culorile primarilor, sper că nu vă referiți dumneavoastră.

 
 

Domnul Alexandru Mircea:

În legătură cu culorile primarilor, pe mine, personal, mă interesează foarte puțin și cred că în general această chestiune trebuie să fie una periferică.

Este treaba primarilor ce culoare politică își aleg până la urmă și este treaba electoratului să critice, să sancționeze sau să ia măsuri în legătură cu activitatea primarului.

În speță, însă, este vorba de un litigiu de fond funciar. Vreau să fac această precizare.

În fond, persoana în cauză - este vorba de domnul Miron Lazăr - este nemulțumită de punerea în posesie. Sunt două situații conjunctural diferite. Într-o primă măsură, domnul Miron Lazăr a fost pus în posesie cu întreaga suprafață, apoi, nu știu dacă domnul deputat este în detaliu lămurit cu speța și cunoaște detaliile acestui litigiu, dânsul este nemulțumit de faptul că soția sa a primit o porțiune mai mică de teren sau i s-a părut că are o porțiune mai mică de teren.

Pe de altă parte, pe terenul care face obiectul restituirii se află un drum prevăzut în planul cadastral și toată discuția există în legătură cu natura juridică a acestui teren, a acestei restituiri.

Ministrul administrației și internelor - am spus-o mereu de aici, o spun și acum, o s-o spun tot timpul, conform Constituției, conform actului de organizare, Ordonanța nr.63, ministrul administrației și internelor nu face dreptatea. Dreptatea o fac instanțele de judecată. Orice trimitere la ministrul administrației și internelor - să-l sancționeze pe primar că n-aplică bine Legea nr.18 sau altă lege, este o trimitere care, practic, îi cere ministrului să facă altceva decât îl abilitează legea.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
 

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat pentru aceste precizări extrem de importante.

 
Ionica Constanța Popescu

Aș dori, în continuare, de asemenea, următoarea interpelare este adresată tot ministerului pe care dumneavoastră îl reprezentați - Ministerul Administrației și Internelor.

Este interpelarea adresată de doamna deputat Ionica Constanța Popescu, tot din Grupul conservator, având titlul "În această iarnă, mii de locuitori ai Văii Jiului pot să rămână fără căldură în locuințe".

Vă rog să prezentați răspunsul, după care voi da cuvântul doamnei deputat, pentru precizări.

 

Domnul Alexandru Mircea:

Vă mulțumesc foarte mult.

Stimată doamnă deputat,

În legătură cu interpelarea dumneavoastră, prin care solicitați ministrului administrației și internelor acordarea unei derogări de la aplicarea dispozițiilor Hotărârii Guvernului nr.1043/2004, astfel încât, în cazul lucrărilor prin care se realizează în unele zone din Valea Jiului racordarea la sistemul de gaze, investițiile să poată fi continuate pe baza vechilor avize și acorduri de acces la sistem, vă comunicăm următoarele.

În reglementările semnificative adoptate în ultimii ani cu privire la sectorul de gaze naturale, în vederea asigurării premiselor necesare pentru funcționarea sectorului și a pieței gazelor naturale în condiții cât mai bune, se află și Hotărârea Guvernului nr.1043/2004, prin care au fost aprobate Regulamentul privind accesul la sistemul național de transport al gazelor naturale și Regulamentul privind accesul la sistemele de distribuție a gazelor naturale.

La acest moment, accesul la sistemele de distribuție a gazelor naturale, accesul la sistemul național de transport al gazelor și, implicit, realizarea rețelei de distribuție și a branșamentelor - proiectare și execuție, se pot face doar cu respectarea procedurilor stabilite în actul normativ la care ați făcut referire anterior - și noi am făcut referire anterior.

Acest act normativ, respectiv Hotărârea Guvernului nr.1043/2004, a fost inițiat de Ministerul Economiei și Comerțului, care este autoritate de reglementare în materie.

Raportat la aspectele supuse atenției de dumneavoastră, evidențiem că Ministerul Administrației și Internelor nu poate interveni în sensul modificării Hotărârii Guvernului nr.1043, întrucât sectorul gazelor naturale nu se află în competența instituției noastre. Atribuții specifice cu privire la materia de referință exercită Ministerul Economiei și Comerțului și Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale.

În aceste condiții, menționăm că Ministerul Administrației și Internelor nu se poate pronunța nici cu privire la oportunitatea materializării dezideratului exprimat de dumneavoastră, în sensul acordării unei derogări de la aplicarea dispozițiilor Hotărârii de Guvern nr.1043/2004, astfel încât în cazul lucrărilor prin care se realizează în unele zone din Valea Jiului racordarea la sistemul de gaze, investițiile să poată fi continuate pe baza vechilor avize și acorduri de acces la sistem, întrucât Ministerul Administrației și Internelor nu are instrumentele necesare pentru a efectua o documentare și o analiză științifică cu privire la problema pusă în discuție.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
 

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Doamna deputat Ionica Constanța Popescu - Grupul conservator, aveți cuvântul.

 
 

Doamna Ionica Constanța Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Să înțeleg că statul nu poate interveni să ajute niște oameni. O să mă adresez și Ministerului Economiei, dar cred că ar trebui ca cele două ministere să se hotărască, pentru că cei de la Ministerul Economiei au aruncat pisica în curtea dumneavoastră. Este motivul pentru care eu m-am adresat Ministerului Administrației și Internelor.

O să văd ce fac și cu răspunsul de la dânșii și, apoi, vă rog frumos să vă hotărâți cine se ocupă de oamenii ăia care rămân fără căldură în iarna asta.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Nu mai doriți să adăugați altceva.

Următoarele trei interpelări, domnul deputat Marian Sorin Paveliu nu este prezent, urmează să primească răspunsul în scris; domnul deputat Mircia Giurgiu, de asemenea.

Domnul deputat Mircia Giurgiu și domnul deputat Mircea Costache au făcut solicitare de reprogramare a răspunsului oral, urmează să primească răspunsul la următoarea sesiune.

Vă mulțumesc.

Seară bună!

 
 

Ședința s-a încheiat la ora 18,45.

 
     

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti miercuri, 27 octombrie 2021, 7:27
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro