Plen
Ședința Senatului din 16 octombrie 2006
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.151/26-10-2006

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
21-09-2021
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2006 > 16-10-2006 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 16 octombrie 2006

Declarații politice prezentate de senatori:  

Ședința începe la ora 15.45.

Lucrările ședinței sunt conduse de domnul senator Nicolae Văcăroiu, președintele Senatului, asistat de domnii senatori Mihai Ungheanu și Puskas Valentin Zoltan,secretari ai Senatului.

   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi,

Conform cutumei, vom începe cu declarațiile politice, după care, vom aproba ordinea de zi.

Vă anunț că la declarații politice Alianța PNL-PD are 32 de minute, PSD - 30 de minute, PRM - 14 minute, PC - 7 minute, UDMR - 10 minute, senatorii independenți - 5 minute.

 
  Cristian Cucuian (PNL-PD) - Monumentele istorice ale județului Bacău ajunse în stadiul de ruină.

Îl invit pe domnul senator Cucuian Cristian, din partea Alianței PNL-PD. Se pregătește domnul senator Dîncu Vasile.

   

Domnul Cristian Cucuian:

Mulțumesc, domnule președinte.

Nepăsarea și fondurile alocate culturii au făcut ca multe dintre clădirile de pe raza județului Bacău să ajungă niște ruine cu statut de monumente istorice. Majoritatea conacelor care sunt considerate monumente istorice stau să cadă la cea mai mică adiere de vânt. Pentru unele dintre aceste clădiri, persoanele abilitate, din cadrul Direcției de cultură, culte și patrimoniu cultural național au declarat că nu se mai poate face nimic. Motivele invocate de autorități rămân invariabil aceleași: nu sunt bani sau clădirile au fost revendicate, iar actualii proprietari nu au bani pentru lucrări de asemenea amploare.

Bătaia de joc a autorităților naționale și a celor locale a făcut ca, după 1990, clădirile istorice din Bacău să fie lăsate de izbeliște. Strigător la cer este faptul că, deși unele dintre acestea au fost revendicate de moștenitori, actualii proprietari ai monumentelor nu fac nici ei nimic pentru ca ele să rămână în picioare.

Unul dintre imobilele retrocedate este cel de la Dărmănești - Palatul Știrbey - clădire ce datează din secolul XIX și care se află într-o stare critică. Au fost începute lucrările de consolidare, dar actualul proprietar nu a avut destui bani pentru a le finaliza, pentru că o astfel de lucrare necesită o sumă de câteva miliarde lei.

Starea este jalnică acum. Pe exterior nu se vede, dar sunt găuri în tavan care au rămas așa, pentru că proprietarul, când s-a apucat de aceste lucrări, nu se aștepta ca totalul lucrărilor să fie de aproape 10 miliarde lei. Dar dacă vrei, totuși, să refaci un conac, trebuie foarte mulți bani.

Conacul lui Gheorghe Buzdugan, din Gheorghe Doja, este, în acest moment, într-o stare de degradare avansată, pentru că și după ce a fost revendicat de rudele lui, noii proprietari nu au avut bani pentru a-l reabilita. Conacul ar putea să intre din nou în patrimoniul statului, dar autoritățile au fost din nou nepăsătoare. Actualul proprietar și-a exprimat dorința de a dona clădirea județului. Acum, autoritățile nu sunt în stare să finalizeze documentația necesară perfectării donației.

Un alt exemplu al delăsării autorităților este chiar al primarului Bacăului, Romeo Stavarache, care a tergiversat întâlnirea cu actualul proprietar al casei Alecsandri, acesta fiind dispus să accepte și un schimb de proprietăți, nu neapărat o sumă de bani, pentru ca monumentul să intre în posesia primăriei. Liderul băcăuan, însă, nu a găsit timp, până în acest moment, pentru a se așeza la masa tratativelor.

Lista clădirilor care au fost lăsate să se ducă de râpă poate continua, conacul de la Căiuți fiind un alt exemplu dezolant.

Pentru acesta, Ministerul Culturii și Cultelor a acordat bani pentru a putea fi reabilitat, dar, deși lucrările au început din anul 1997, nici până acum nu s-au finalizat. Tot ce s-a putut realiza în aproape 10 ani a fost refacerea acoperișului, tencuielile exterioare și câteva lucrări la structura de rezistență a clădirii. Acum au mai rămas de făcut lucrări de tencuială interioară și, în plus, instalațiile electrice și cele sanitare.

Clădirea va fi preluată de primăria din localitate, care și-a asumat responsabilitatea de a o întreține în viitor, urmând ca acolo să se mute, totuși, unele departamente din cadrul instituției.

Anul trecut, ministerul a acordat 1 miliard de lei pentru lucrările care au loc la Căiuți.

O altă clădire care arată deprimant este conacul din localitatea Ștefan cel Mare, care, după modelul deja cunoscut, este revendicat de moștenitori, dar aceștia nu au puterea financiară pentru a-l restructura și va rămâne, cel mai probabil, unul dintre monumentele care riscă să se dărâme.

Casa Rosetti Tescanu este singura care mai îndulcește situația patrimoniului, deoarece s-au găsit, într-un final, fonduri pentru a fi reabilitată. Inundațiile și batjocura autorităților au făcut ca structura de rezistență a acestei case să fie grav afectată. La fel, și pereții clădirii, care sunt acum victimele igrasiei și ale umezelii.

Ministerul speră ca, în urma licitației organizate săptămâna aceasta, să se înceapă alcătuirea proiectului, iar lucrările de reabilitare și consolidare să fie demarate anul viitor. La această clădire, lucrările necesare sunt extrem de pretențioase, trebuind să se refacă structura de rezistență, pereții și să se înlocuiască instalațiile.

Pentru celelalte clădiri de pe lista neagră, pentru care, de prin 1970, nu s-au acordat fonduri, se pare că Ministerul Culturii și Cultelor nu a anunțat nici o schimbare de situație.

În concluzie, România aderă la Uniunea Europeană cu niște simboluri dărăpănate și imposibil de vizitat. Poate că tot europenii le vor reabilita și pe acestea.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

 
  Vasile Dîncu (PSD) - Bacșișul de partid și de stat.

Îl invit la microfon pe domnul senator Dîncu Vasile, din partea Grupului Social Democrat, și se pregătește domnul senator Ilie Ilașcu.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Vasile Dîncu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația politică se numește "Bacșișul de partid și de stat".

Dragi colegi, săptămâna trecută, cu ajutorul nostru senatorial, Alianța Dreptate și Adevăr a reușit să-și îndeplinească una dintre promisiunile electorale: a dat fiecărui cuplu tânăr câte 200 euro la prima căsătorie.

Inițiativa Guvernului de a acorda acest sprijin pentru tinerii care se căsătoresc este motivată prin nevoia - citez - "de a îmbunătăți echilibrul socio-economic al familiei".

Mai aflăm din expunerea de motive că, în absența unor factori economici favorizanți, tinerii amână cât mai mult căsătoria și datorită faptului că nu primesc sprijin din partea statului la constituirea familiei. Prin urmare, proiectul Guvernului, adoptat de Senat, ar trebui să conducă la stimularea căsătoriilor. Așadar, suma de 200 euro ar trebui să se constituie în factor economic favorizant al căsătoriei.

Are Guvernul României o viziune atât de naivă despre importanța sumei de 200 euro? Un Guvern ale cărui declarații de avere totalizează câteva procente din PIB nu cred că este atât de naiv. În schimb, este vorba de un dispreț suveran față de tineri și instituția căsătoriei. O bătaie de joc față de nevoia strategică de proiecte sociale.

Dar nu asta este singura rațiune a legii. Vă rog să fiți atenți.

Citez: "Legea urmărește sporirea participării active a societății civile și dezvoltarea durabilă a parteneriatului în beneficiul dezvoltării și protecției familiei, reducerea disparităților față de accesul la resursele dezvoltării existente între familiile din mediul urban și cele din mediul rural".

Absolut șocantă această justificare. Dezvoltare durabilă de 200 euro! Parteneriat în beneficiul dezvoltării și protecției familiei cu aproape 7 milioane lei!

Vedeți ce multe lucruri poate să facă Guvernul cu o sumă atât de mică!

Ar fi fost interesant dacă responsabilii cu comunicarea de la Guvern ar fi făcut o sinteză de pe forumuri, pentru a vedea reacțiile tinerilor la această adevărată glumă a Guvernului României. Mii de mesaje transmiteau indignarea și expresia umilinței pe care o simte tineretul în fața nerușinării și incompetenței cu care este tratat de către clasa politică. Cu inteligență și ironie, mulți tineri au calculat ce s-ar putea face cu această sumă penibilă la început de viață. Cei mai mulți, însă, au insistat asupra dotării cu prezervative, pentru că această țară - spuneau unii - nu merită efortul lor de a naște prunci, după modul cum tratează tinerele familii.

Alții au făcut o propunere ironică: să se adune toată suma dintr-un singur an și să se dea, prin tombolă, unei singure familii.

Dragi colegi,

Suntem în fața unei dovezi elocvente că actualul Guvern nu are o strategie post-aderare în domeniul incluziunii sociale. Imperativul european al coeziunii sociale nu are, pentru statul român, nici o stringență în acest moment, iar Capitolul 21 din Programul de guvernare, intitulat "Politica privind susținerea tinerei generații", a fost dat de mult uitării.

Tinerele familii sunt afectate grav de tranziția economică și socială pe care o traversăm, prin șomaj, insecuritate la locul de muncă, insatisfacție ocupațională. Studiile sociologice mai arată că există și alte influențe ale tranziției asupra tinerelor familii.

Citez câteva dintre ele: datorii acumulate, insatisfacție față de venituri, sărăcie, locuințe necorespunzătoare, insatisfacție locativă, nesiguranță economică, reducerea consumului, reducerea activităților de timp liber, dificultăți de acoperire a cheltuielilor pentru creșterea și educarea copiilor.

La aceste influențe negative, principalele mecanisme de adaptare imaginate sau utilizate de tinerele cupluri intervievate de sociologi sunt, într-o sinteză destul de simplificatoare: planificare familială restrictivă, reducerea aspirațiilor și redimensionarea obiectivelor, mutarea în altă localitate, emigrarea, activități suplimentare, reorganizarea rolurilor în familie, schimbarea modului de gândire, schimbarea valorilor, utilizarea și mobilizarea resurselor atât intrafamiliale, cât și cele sociale, violența în familie, divorțul și alte fenomene negative.

Dragi colegi,

În fața unor asemenea probleme importante ale societății, probleme care se referă la viitorul nostru demografic, Guvernul României, dar și noi înșine, ca instituție, dăm un bacșiș penibil pentru întemeierea unei noi familii. Probabil că suma de 2000 de euro nu ar fi fost de ajuns, dar pentru familiile sărace ar fi putut avea o semnificație. Dar 200 de euro? Un jalnic bacșiș de partid și de stat.

Vreau să nu-mi replicați că 200 de euro este mai mult decât nimic. Matematic, așa este, 200 este mai mare ca zero. Politic, însă, este mai rău decât nimic. Este o soluție demagogică, care dezangajează o întreagă generație, care îndepărtează oamenii de România.

În schimbul bacșișului de partid și de stat, tinerii nu pot să ne răspundă decât cu dispreț.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

 
  Ilie Ilașcu (PRM) - Diversiunile apărute în presa românească în legătură cu cei doi deținuți basarabeni de la Tiraspol; - Dezinteresul Ministerului Afacerilor Externe pentru românii basarabeni.

Îl invit la microfon pe domnul senator Ilie Ilașcu, din partea Grupului PRM.

Urmează domnul senator Meleșcanu Teodor.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Ilie Ilașcu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Astăzi am să spun câteva cuvinte despre așa-zisa diversiune care a apărut zilele acestea în presă, în privința colegilor mei care se află în detenție la Tiraspol.

În ziarul "Jurnalul național" de astăzi scrie negru pe alb că Tudor Petrov Popa și Andrei Ivanțoc, cei doi deținuți români din Tiraspol, s-ar bucura de un tratament medical adecvat și nu ar dori să fie eliberați înainte de termen, adică mai 2007. Susține ministrul român al afacerilor externe, domnul Ungureanu.

Un alt ziar scrie despre o diversiune moscovită la Consiliul Europei. Eu aș spune, mai bine, că este o diversiune la Ministerul Afacerilor Externe al României, în frunte cu domnul Ungureanu.

Nu știu ce l-a făcut pe domnul ministru să se adreseze Patriarhiei de la Moscova, ca preoții, fețele bisericești de la Moscova, să-i vizitele pe colegii mei la Tiraspol. Această inițiativă a fost exprimată de către domnul Ungureanu la Moscova, în luna martie, anul acesta. Îndată, în aprilie, înainte de Paști, cu un reprezentant al Patriarhiei, arhiepiscopul Nikolai Balașov s-a deplasat la Tiraspol, unde s-a întâlnit cu unul din colegii mei, cu Andrei Ivanțoc și, știind foarte bine cine sunt fețele bisericești ale Patriarhiei ruse...În mare parte, au rămas aceiași din structurile serviciilor secrete. Nu știu ce a fost în România, eu știu ce a fost în Uniunea Sovietică, în privința bisericilor. Bisericile erau demolate chiar cu acordul acestor preoți.

Deci, acest Nicolai Balașov l-a supus pe Ivanțoc ca să semneze și să-și recunoască vina, să semneze o cerere de grațiere și atunci el îi garantează eliberarea.

Bine că domnul Ivanțoc, colegul meu, a refuzat acest târg și, de aici, s-a produs această diversiune, care, nu știu de ce, a apărut în presă, nu atunci, când a fost clar, în aprilie, ci, tocmai acum, înaintea începerii sesiunii de toamnă a Consiliului Europei, unde atât domnul Boris Grâzlov, președintele Dumei de Stat, cât și domnul ministru al afacerilor externe al Rusiei, Serghei Lavrov, avea câte un discurs la această sesiune.

Domnul Grâzlov, primind peste 200 de întrebări incomode, a refuzat să vină, luni, 2 octombrie a.c., în fața Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.

Serghei Lavrov a fost nevoit să vină, pe data de 4 octombrie a.c., și a raportat, ca președinte al Comitetului de Miniștri, pe care îl conduce de câteva luni, funcție preluată de la domnul Ungureanu, știind că va fi întrebat despre situația celor doi deținuți politici de la Tiraspol din grupul lui Ilașcu, a pregătit această diversiune - servicii secrete - pe care a lansat-o la Consiliul Europei că, la o adică, colegii mei nu doresc să fie eliberați până la sfârșitul celor 15 ani de detenție. Nu a prins la Consiliul Europei, dar văd că în presa românească a prins și, de aceea, astăzi, vreau să vă spun că, am venit aseară de la Chișinău, unde m-am întâlnit cu soțiile celor doi, ba, mai mult, l-am putut contacta, nu o să spun cum, pe Andrei Ivanțoc, care se află la Tiraspol, și el mi-a povestit tot ce a fost și cum a fost.

Deci, nu a fost nici un târg în această privință.

Mă miră că cei de la Ministerul de Externe, care, după atâtea gafe pe care le-au comis în privința românilor basarabeni, nu au reacționat, dar de câțiva ani, de când sunt la putere, presa din Republica Moldova nu a mai primit nici un bănuț ca ajutor. Înainte, când erau alții la putere, cu greu, dar se mai dobândea câte ceva pentru românii basarabeni. Astăzi, acest minister a devenit o pacoste pentru românii basarabeni.

Vreau să închei cu câteva precizări. Pentru anul acestea a fost planificat în bugetul de stat al României acordarea unui ajutor pentru unele programe cu Republica Moldova, în jur 30-35 milioane dolari.

Din păcate, până în prezent, s-au cheltuit nu mai mult de 5 procente din această sumă. Presa din Republica Moldova nu a primit pentru primele șase luni nici un bănuț. Se promite pentru a doua jumătate a anului că vor primi ceva.

Îmi pare rău, dar, a câta oară să spun, conducerea, autoritățile din România sunt mai degrabă mai aproape de unele țări din Africa decât de frații noștri basarabeni.

Vă mulțumesc. (aplauze)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

 
  Teodor Meleșcanu (PNL-PD) - Situația conflictuală din Georgia.

Invit la microfon pe domnul senator Meleșcanu Teodor, din partea Grupului parlamentar Dreptate și Adevăr PNL-PD și se pregătește domnul senator Simionescu Aurel Gabriel. Domnule senator, aveți cuvântul.

   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Domnule președinte al Senatului,

Doamnelor și domnilor senatori,

România s-a afirmat întotdeauna ca un sprijinitor al aspirațiilor statelor din regiunea Mării Negre extinse către democrație, reforme și prosperitate, dar și către o relație cât mai apropiată cu Uniunea Europeană și Alianța Nord-Atlantică.

Țara noastră susține consecvent crearea unei dimensiuni răsăritene a politicii europene de vecinătate și a unui proiect de cooperare regională a Uniunii Europene cu regiunea Mării Negre extinse, dar și de parteneriate întărite ale statelor din regiune cu NATO.

Ne-am afirmat, de asemenea, ca un susținător fervent al statelor din Caucazul de Sud, cu precădere a Georgiei, care, după Revoluția Rozelor, a dovedit voință politică și a realizat reforme substanțiale în toate domeniile, fiind îndreptățită în a solicita admiterea în planul de acțiuni pentru accederea în NATO, chiar la întâlnirea la nivel înalt de la Riga care va avea loc la sfârșitul lunii noiembrie a.c.

De două săptămâni, însă, Georgia se află sub presiuni greu acceptabile, pe care le suferă după un incident de spionaj dovedit și probat, în care au fost implicați resortisanți ai Federației Ruse și cetățeni georgieni. Expunerea publică a acestora, arestarea lor și, ulterior, predarea către reprezentanții OSCE, a intervenit după ce, în numeroase alte cazuri anterioare, a fost sesizată direct Moscova, pe canale diplomatice, și după ce sesizările au fost făcute și prin terțe părți.

Acest eveniment, însă, a declanșat reacții greu de acceptat în condițiile relațiilor internaționale contemporane, în care dialogul, consultările, soluționarea pe cale pașnică a diferendelor sunt o regulă aplicată între toate statele democratice.

În ciuda predării către oficialii ruși, prin intermediul Organizației de Securitate și Cooperare în Europa, atât a ofițerilor ruși, cât și a cetățenilor georgieni, acuzați de spionaj, cu probele video și audio ale acțiunilor respective, fapt ce ar fi trebuit să detensioneze conflictul, Georgia este supusă unui număr de sancțiuni unilaterale inacceptabile care contravin Cartei Organizației Națiunilor Unite și principiilor dreptului internațional public, fără a mai vorbi despre numeroasele acorduri internaționale la care atât Georgia, cât și Federația Rusă sunt state părți.

Doresc să vă spun că noi condamnăm fără rezerve acțiunile de discriminare pe criterii etnice, îndreptate împotriva cetățenilor georgieni sau a cetățenilor ruși de origine georgiană și a oricărui tip de represiuni sau amenințări, ori sancțiuni înainte de a fi epuizate căile dialogului, căile negocierii dintre cele două state suverane.

Nu putem tolera ca să revedem la începutul secolului XXI, în Europa, manifestări în care principiul etnic sau național este un motiv de discriminare. România a susținut întotdeauna soluționarea conflictelor și diferendelor internaționale pe cale pașnică, pe baza principiilor Cartei ONU, ale OSCE și ale Consiliului Europei, organizații cărora le aparțin ambele state în cauză la care m-am referit.

Mai mult, este inacceptabil ca o organizație internațională, cum este Comunitatea Statelor Independente, căreia îi aparțin cele două state, și Federația Rusă, și Georgia, state care au semnat, în plus, și numeroase acorduri multilaterale să nu fie în măsură să găsească cadrul potrivit și resursele sau mijloacele diplomatice pentru a limita și pentru a lichida urmările unui diferend care există între doi membri. Reafirmăm, fără nici un fel de rezervă, poziția României de susținere a suveranității și integrității teritoriale a Georgiei și nevoia rezolvării conflictelor separatiste interne din Abhazia și regiunea Ținvali, în contextul respectării integrității teritoriale a statului georgian.

În plus, România își reafirmă sprijinul pentru președintele Saakashvili și guvernul legitim ales la Tbilisi, în urma unor alegeri libere și corecte, și condamnăm fără nici un fel de rezervă orice tentativă de subminare a autorităților legitime ale Georgiei. Susținem cu tărie punerea în aplicare, de urgență, a angajamentelor din declarația finală a Reuniunii OSCE de la Istanbul, precum și respectarea acordurilor bilaterale ruso-georgiene privind retragerea trupelor ruse, staționate pe teritoriul georgian.

Folosesc acest prilej pentru a adresa un apel ambelor state, atât Federației Ruse, cât și Georgiei, un apel la moderație, la dialog constructiv și la rezolvarea pe cale pașnică a diferendului care a apărut, cu respectarea principiilor dreptului internațional, a suveranității și integrității teritoriale a celor două state, a respectului autorităților legitim alese pe criterii democratice.

Adresăm, de asemenea, un apel comunității internaționale să monitorizeze cu atenție și să contribuie la prevenirea escaladării unui nou conflict în această regiune extinsă a Mării Negre.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

 
  Aurel Gabriel Simionescu (PSD) - Irosirea neargumentată a banilor din Fondul de rezervă la dispoziția Guvernului.

Dau cuvântul domnul senator Simionescu Aurel Gabriel, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat. Urmează domnul senator Iorga Nicolae.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Aurel Gabriel Simionescu:

Stimați colegi,

În ultimele luni, puterea actuală aruncă pe piața media din ce în ce mai multe cuvinte menite să atragă atenția opiniei publice asupra grijii pe care o are față de cetățean, față de comunitate, față de toate problemele specifice ale acesteia.

Cuvinte precum subsidiaritate, responsabilitatea autorităților locale, descentralizare sunt din ce în ce mai des auzite. Este adevărat că sunt și multe nuanțe.

Ce s-a întâmplat însă în această perioadă de când actuala putere se face că are responsabilitate și conduce cu responsabilitate țara?

Un minister numește directorul unui spital de care nici nu a auzit vreodată și se miră că încă mai există. Dacă însă trebuie să punem un om al nostru, îl punem, chiar dacă nu știe primarul, nu știe nici consiliul local. Și pentru că nu prea găsim medici, "oameni de-ai noștri", după tot ce s-a întâmplat în sistem, punem economiști, juriști, nu are importanță!

Să fie oamenii, singurii care știu să spună "Să trăiți, domnule ministru, pentru licitațiile pe care le faceți,pentru medicamentele pecare ați hotărât să le compensați, pentru că existați". Totuși, ce va faceun manager de spital, dacă acoperișul cade? Cum va utiliza el aparatura,eventual, ultramodernă, dacă nu a fost achitată energia electrică sau dacă nu a fost amenajat corespunzător spațiul necesar amplasării acestei aparaturi. Un alt minister numește directorii de școli. Ei nu au văzut ministerul și nici ministerul pe ei. Și nu-i va vedea, probabil, niciodată. Nu se știe la acest nivel ce capacitate managerială au, ce au făcut până acum. Nu are importanță care este relația acestora cu comunitatea, cu consiliul local, cu primarul. În aceste condiții, cum vor reuși ei să aducă un plus de finanțare în școală și cum vor avea performanțe elevii și profesorii într-o școală care nu are calculatoare, iar, uneori, nici cretă suficientă, care nu-și poate asigura necesarul de lemne de foc iarna, care nu plătește naveta profesorilor și așa mai departe.

Există, evident, și un minister care împarte banii.

Ce contează că bugetul a fost aprobat de Parlamentul României?! Venim noi și dăm aproape 50 de hotărâri de Guvern în opt luni, adică șase pe lună, adică trei la două săptămâni și împărțim cu generozitate peste 2.250 miliarde lei, este adevărat, din cei vechi, uitând că ei nu sunt banii Guvernului, ci ai întregii Românii. Și, poate, acum, în preajma aprobării bugetului pentru 2007, va trebui să ne gândim la amendarea prevederii care lasă la buna dispoziție a Guvernului sume imense pe care acesta să le folosească după bunul său plac.

Pentru că nu vom putea niciodată înțelege ce urgență, ce necesitate extraordinară a determinat alocarea unor fonduri din Fondul de rezervă la dispoziția Guvernului pentru, citez, "realizarea documentației tehnico-economice pentru un obiectiv de investiții", sintagmă folosită în multe hotărâri de Guvern, ca motivare a miliarde de lei. Sau, iarăși citez "alocarea către bugetele locale ale unor unități administrativ-teritoriale, în condițiile în care cu câteva luni înainte se alocaseră aceste sume prin buget pentru întreaga țară". Sau ce obiective de investiții de maximă importanță au apărut la o serie de comune și care au necesitat hotărâri de Guvern. Probabil că trecerea unor primari la partidele Alianței este un motiv suficient de puternic pentru astfel de decizii, mult mai puternic decât argumentele parlamentarilor cărora, de câte ori au o inițiativă, li se motivează respingerea cu același argument forte. Nu sunt bani!

În orice caz, ceea ce vă putem spune este că alocarea este invers proporțională cu numărul de primari pe care actuala putere îi are. Asta, cu toate achizițiile de parcurs. Sunt numai câteva aspecte din lungul șir de vorbe, fără acoperire, care fac obiectul oricărei declarații atunci când actuala guvernare este în teritoriu, dar, care, din păcate, sunt uitate imediat ce interese de partid sau de grup cer altceva. Și atunci, toate marile cuvinte de care vorbeam în teritoriu, topite în mult trâmbițata descentralizare, se pierd așa cum s-au pierdut deja cele trei cuvinte magice "Să trăiți bine".

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

 
  Nicolae Iorga (PRM) - Despre Societatea Nitramonia Făgăraș.

Invit pe domnul senator Iorga Nicolae, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare și se pregătește domnul senator Mario Oprea.

   

Domnul Nicolae Iorga:

Domnule președinte Nicolae Văcăroiu,

Doamnelor și domnilor colegi,

Cu riscul de a fi considerat fixist, vorbesc din nou în fața Senatului României despre societatea NITRAMONIA din Făgăraș.

Mâine, 17 octombrie 2006, la ora 10.00, la sediul AVAS, muncitorii făgărășeni se întâlnesc din nou cu nefericitul Răzvan Orășanu.

Ei au găsit o soluție: vânzarea unui flux tehnologic.

Această soluție ar acoperi și toate, repet, toate datoriile pe care le are societatea NITRAMONIA - Făgăraș, existând și 17 firme care își manifestă dorința de a cumpăra acest flux tehnologic.

În această situație, NITRAMONIA - Făgăraș ar supraviețui. Altfel, societatea va muri și puținii oameni care au mai rămas să lucreze acolo, vor rămâne fără serviciu în prag de iarnă, motiv pentru care, pentru ultima oară sper să mai vorbesc despre acest subiect, îl somez de la înalta tribună a Senatului României pe domnul ministru Răzvan Orășanu să accepte soluția propusă de muncitorii făgărășeni.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

 
  Mario-Ovidiu Oprea (PNL-PD) - Scena politică românească guvernată de dictonul Divide et impera!.

Invit la microfon pe domnul senator Mario-Ovidiu Oprea, din partea Grupului parlamentar PNL-PD. Se pregătește domnul Adrian Paunescu.

   

Domnul Mario-Ovidiu Oprea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Constatăm că scena politică românească este guvernată de celebrul dicton latin "Divide et impera!".

Nu mă refer aici la vreun atac direct la adresa cuiva, ci la felul cum se fac strategii politice pentru asigurarea supremației unor personalități asupra maselor și societății românești în ansamblu.

Se poate observa, de exemplu că un partid sau altul devine, la un moment dat, subiect de dezbatere, fiind găsit țap ispășitor pentru toate erorile sistemului public sau neregulile din clasa politică românească. Folosind acest pretext, tot o serie de grupuri de interese își propun să contribuie la dispariția acelui partid și la crearea structurilor necesare pentru apariția unor noi formațiuni.

Aceste formațiuni se folosesc de anumite denumiri pentru a-și justifica apartenența politică, dar acest subiect nu reprezintă decât o felie din mărul discordiei care domină clasa politică și, implicit, societatea civilă de vreo 17 ani încoace.

Ne aflăm într-o ipostază în care putem compara clasa politică românească cu o mare familie, unde un anumit părinte dominant încearcă să fie tatăl tuturor fiilor săi politici proprii și adoptivi, manipulându-i și întorcându-i pe unii împotriva celorlalți, iar atitudinile independente ale copiilor adoptivi sunt pedepsite cu mustrări, cu critici, ulterior cu atacuri asupra lor.

Se încearcă, de asemenea, manipularea copiilor și soțiilor acestor fii și atragerea lor de partea sa, oferindu-le poziții și privilegii care au aparținut rătăciților ce nu ascultă de bunul, apărătorul și protectorul părinte spiritual.

Asemenea unui astfel de părinte, anumiți lideri politici încearcă să-și impună puterea pentru a controla totul în jur.

Acest fapt se va observa pe viitor, când după ce vor dispărea toți țapii ispășitori pentru crizele economice și sociale ale guvernărilor trecute, actuale și viitoare se va uita de rolul democrației, care va fi doar de fațadă, și se va vorbi doar de rolul și interesele clientelei și camarilei din jurul unor anumiți lideri politici.

Atunci lumea va vedea ce înseamnă a controla economia unui stat, care va avea doar numele de economie de piață și cine sunt oligarhii care îi vor controla pe politicieni, pe liderii din media, pe sindicate, societatea civilă și alți actori sociali ai țării.

Stimați colegi,

Fiind reprezentanți ai celor care ne-au ales, nu ne mai putem permite să acceptăm jocuri de genul "divide et impera" făcute în interesul unor persoane care doresc hegemonie politică și pentru grupurile de indivizi care și-au pierdut cândva pozițiile puterii, râvnind la redobândirea lor.

În acest sens, există riscul eliminării echilibrului și stabilității politice necesare acum României, ca țară ce va deveni membră a Uniunii Europene.

Vă mulțumesc, domnule președinte și vă mulțumesc și dumneavoastră. (Aplauze)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

 
  Adrian Păunescu (PSD) - De ce tolerează oficialii conspirația împotriva României ?

Invit la microfon pe domnul senator Adrian Păunescu, din partea Grupului parlamentar PSD, se pregătește doamna Moisuc Viorica.

Domnule senator, aveți cuvântul.

   

Domnul Adrian Păunescu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

De multă vreme nu am simțit nevoia de a scrie un pamflet terapeutic într-o situație complicată pe care noi am lăsat-o prin indiferență, prin neglijență, prin lașitate, să se dezvolte până la ajunge la proporțiile catastrofale, de astăzi. Textul meu are și un titlu "De ce tolerează oficialii României conspirația împotriva României".

Eliberarea României de sub români cunoaște în aceste zile un nou avânt. Radicalii maghiari s-au congestionat vizibil, moderații maghiari s-au radicalizat și se pregătesc și ei de o semnificativă congestie ideologică, politică și națională Etnia sparge România.

Ca într-un cor, pe o sigură voce, Udemeriști, Ucemiști, Țesecuiști cer autonomie teritorială, considerând că România este într-un moment greu în care, de teama de a pierde Europa, își va juca horele în ritm de ceardaș.

Oala minune a vanității de tip gulaș dă în foc.

La Budapesta niște sfertodocși violenți urlă bezmetic lozinci, probabil despre mămicile lor crezând că vorbesc despre România curvă, conform vechiului principiu că strugurii la care doritorii nu ajung sunt acri, iar femeile care nu-i bagă în seamă pe obsedați, sunt curve. Dar acei nenorociți își proclamă detaliile autobiografice, crezând că vorbesc despre noi.

De altfel, unii dintre noi au avut grijă să se informeze, anterior rebeliunii și să-și dea publicității în gazetele lor, cum că se bucură de glorie, prin prea budapestană, niște derbedei care se pregătesc militar, sub privirile îngăduitoare ale autorităților, ca să continue ceea ce ei declară că au început în Kosovo și în Secuime. S-a creat și o competiție malefică a extremiștilor care au nevoie de popularitate și boscorodesc și zbiară din ce în ce mai tare și mai bestial.

Din câte știm noi, aici trebuia să intervină autoritățile.

De ce nu reacționăm oficial?

De ce tace Uniunea Europeană?

Din câte știm noi, NATO descurajează drastic astfel de regurgitări triviale ale feudalismului de putrefacție. Pe ce se bazează atunci revopsitul, dar evidentul previzionism unguresc?

Aici, în România, sunt vreo trei-patru orientări care converg subtil, sub ochii noștri, spre aceeași finalitate, dezmembrarea teritorială a României căreia toate îi contestă dreptul de a fi stat național, unitar, independent și indivizibil.

De ani și ani, cu schimbări de ton și de intensitate a vocii, alde Haplea ăștia de limbă maghiară se tot invită la parastasul României, nereușind totuși să o așeze liniștită pe un catafalc la sud de Carpați. Și România încă mai mișcă.

E curios faptul că. Oficial. puterea de la București nu răspunde cu fermitate de aproape două decenii acestor provocări lipsite de orice bună-credință și de orice urmă de fairplay. Iar astăzi tace îndărătnic și complice.

Mai mult decât atât, maghiarii sunt la guvernare în România, hai să facem o glumă rea, sunt la guvernare în România de dinainte de a fi ajuns în Europa.

Nebunia face ca astăzi, unul dintre cei mai violenți agresori la adresa Constituției României, să fie concomitent și viceprim-ministru în funcțiune al Guvernului României de la București. Faptul că el răspunde chiar de cultura română, nu trebuie să ne mai surprindă, ne putem aștepta la mai mult, domnul Marko Bela să devină viceprim-ministru cu problemele graniței. Faptul că dumnealui este și la putere, și în opoziție, depășește orice recorduri în materie de absurd, numai că până mai ieri, domnul vicepremier, cu probleme de cultură română, părea egal cu sine și la putere, și în opoziție. Acum, de câteva săptămâni, profesorul nostru de suflet românesc, domnul Marko accelerează periculos în direcția șovinismului antiromânesc.

Dacă nu i-a ieșit aiureala cu așa-zisa autonomie culturală, de fapt un pseudonim pentru aceeași autonomie teritorială, profetul Marko vrea chiar autonomie teritorială și dacă nu rezolvă nici asta, ce va mai cere? Probabil o țară totalmente bilingvă, posturi peste tot în administrația, până acum românească, armată proprie, ambasadori: UDMR, UCM, Țara Secuilor și va da românilor dreptul să aibă un consulat la Cluj în memoria democrației și a suveranității pierdute și în memoria morților noștri nevinovați de la Ip și Trăznea.

Poate vi se pare prea mult ceea ce presupun că ar putea urma. Da? Ei, bine, atunci, informați-vă că la Arad, zilele trecute, la Monumentul celor 13 generali, împotriva reamplasării cărora am luptat personal, cu toate puterile și împotriva tuturor puterilor, inclusiv contra celei din care făceam parte, cu acea ocazie pierzându-mi și emisiunea de la Realitatea TV, la Arad faptele au decurs astfel: totul împotriva românilor.

(Dacă ar fi ca istoria să se repete, aș spune în paranteză, pentru a susține adevărurile pe care le-am susținut în acea emisiune, aș suporta să mai fiu scos odată din mass-media.)

Iată faptele incalificabile de la Arad !

După ce că li s-a satisfăcut această plăcere bolnavă de a sfida România, cu statuia unor generali care au omorât români și au distrus sate românești, statuie pe care, după primul Război Mondial autoritățile liberale românești o demontaseră, pe bună dreptate, cu acordul regelui, extremiștii maghiari au săvârșit la festivitatea de la statuie de-acum câteva zile, ultimul sacrilegiu de care păreau în stare, au ofensat cu aer de ocupant trufaș, țara în care și ei trăiesc și care le făcuse favoarea de a-i lăsa să scoată iar la lumină această bubă necicatrizată.

Cele câteva sute de indivizi, prezenți acolo, au cântat numai Imnul Ungariei, refuzând să cânte sau măcar să se cânte Imnul României. Președintele UDMR Arad a declarat că nu are rost să se mai intoneze Imnul românesc și nimeni dintre oficialii români, nu a reacționat.

Ne putem închipui câtă legătură ar mai avea cu România teritoriile autonomiste maghiare, dacă marele oraș românesc, dominant românesc, care a fost creuzetul Marii Uniri, Aradul, se trezește cu această ofensă. Pentru niște derbedei de opinie, această atitudine poate părea normală dar trebuie să fi fost acolo și oameni echilibrați, în afară de ministrul de externe al Ungariei, s-a aflat la Arad viceprim-ministrul României, Marko Bela, el nu a simțit că participă la o batjocură, la o sfidare? Sau se fac repetiții pentru autonomie? Poate chiar cu voia dânsului.

Dar Guvernul propriu-zis al României, de ce nu îi lasă pe acești adevărați sămădăi ai autonomismului antiromânesc să se bucure de toată libertatea și să nu mai fie ținuți și susținuți sub zodie guvernamentală?

Ce este această nemernicie în fața căreia prea mulți ochi se închid?

Mă tem că toate complicitățile, toate complicitățile acestor ani, pe ideea să le dăm și UDMR-iștilor dreptul să pară naționaliști pentru a nu-și pierde electoratul, hrănesc astăzi lașitatea și crima antiromânească, măștile din dotare s-au lipit de fețe și homvezi resuscitați vor să spargă România, acum, când ea trece prin ultimele examene europene.

Are dreptul președintele țării să tacă în fața unor astfel de monstruozități care se conjugă spre a sparge România ori măcar spre a o ține într-o stare de permanentă neliniște? Nu ar fi obligația imediată a primului-ministru să ia atitudine și măsuri conform Constituției și legilor țării?

Când se va acționa?

Atunci când iredentiștii autonomiști vor termina formalitățile lor otrăvite de preparare a unei eventuale probleme internaționale în Ardeal, atenție, "problemă internațională", spre asta se tinde. Asta așteptăm? Nu vrem să observăm că spre asta îndreaptă ei lucrurile? Nu se înțelege măcar acum că extremiștii maghiari nu se satură, oricât li s-ar oferi și că ei vor Ardealul sau măcar neliniștea generală și ura interetnică din Ardeal?

Ne e rușine să apărăm țara împotriva tuturor acestor uneltiri ? E atât de importantă această biată înșelătoare majoritate parlamentară cu UDMR încât să nu îndrăznim noi să apărăm Ardealul, Constituția și Țara? Există vreo țară europeană care tolerează astfel de conspirații împotriva liniștii, unității și demnității ei ?

Prin forța lucrurilor, noi suntem obligați să construim România de mâine, România viitorului. De aceea, probabil, unii dintre noi au impresia că și datele concrete ale acestui decont al responsabilităților vor apărea mult mai târziu, când generația noastră va avea de ales între a deveni oale sau ulcele sau pământ de flori. Dar să fim blestemați să gustăm noi înșine din acest fruct otrăvit, al neliniștii și instabilității naționale și personale, dacă nu vom ști să reacționăm imediat și inspirat, ferm și constituțional, românește și europenește, pentru România de astăzi.

Europa nu ne va rezolva problemele pe care nu ne învrednicim să ni le rezolvăm noi. Să lăsăm deoparte minciunile, fleacurile, scenariile, provocările și distanțele dintre noi pentru a găsi împreună soluția de consolidare a liniștii și armoniei în Ardeal, aplicând legea, împotriva tuturor spărgătorilor de țară și redescoperind vocația durabilă a fraternității.

"De-ar fi să n-avem soră și nici frate / De-ar fi să fim doar fuga unui cal / Fără crâcnire, le-am răbda pe toate / Dar nu putem trăi fără Ardeal." (Aplauze în toată sala)

 
  Viorica Moisuc (PRM) - Ridicola încrâncenare a autonomiei zise-secuiești.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Invit la microfon pe doamna senator Moisuc Viorica, din partea Grupului parlamentar PRM. Urmează domnul senator Puiu Hașotti.

   

Doamna Viorica Georgeta Pompilia Moisuc:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Aș dori, în câteva cuvinte, să mă refer la o problemă pe care am mai abordat-o și cu alte ocazii și care s-ar putea denumi "Ridicola încrâncenare a autonomiei zise-secuiești".

În zilele de 10 și 11 octombrie anul acesta, a avut loc la Bruxelles cea de a 21-a sesiune și ultima a Comisiei mixte Uniunea Europeană - România, care a fost o ședință, să zicem, în care s-a celebrat decesul acestei comisii, care va deveni după aderare Comisia de afaceri europene.

Vreau să vă spun că totul a decurs în condiții foarte bune, de înțelegere reciprocă, de poze de familie și așa mai departe, când, la un moment dat, în această euforie generală, ne-am găsit în fața unei intervenții foarte prost făcută și foarte rău ales momentul a doamnei Kinga Gál, europarlamentar din parte Ungariei.

Doamna Kinga Gál a găsit, din nou, ocazia să deplângă situația minorităților din România, să deplângă, bineînțeles, situația ungurilor care nu au acces la cultura lor maternă, care nu au posibilitatea să învețe în limba maternă, cărora statul român nu le face o universitate de stat în limba maternă, nu au șanse egale în ceea ce privește viitorul în concurență cu românii și cărora nu li s-au restituit proprietățile în Ardeal.

Doamna Kinga Gál a îmbrăcat toate aceste idei într-o foarte frumoasă plângere, care trebuia să smulgă lacrimi de pe fața europenilor. Ei bine, nu s-a întâmplat așa.

Aș vrea să vă spun că această ședință era condusă de domnul Guido Podesta și domnul Viorel Hrebenciuc, cei doi președinți ai săi. Erau de față foarte mulți parlamentari europeni.

Bineînțeles că nu am putut rămâne impasibilă la această intervenție a doamnei Gál. Am luat cuvântul și, făcând o scurtă incursiune în istorie, într-o istorie pe care doamna Gál fie că o ignora, fie că n-o cunoștea, am arătat modul în care s-au derulat, bineînțeles pe scurt, relațiile dintre România și Ungaria, dintre români și unguri, într-o lungă perioadă istorică, apăsând pe ideea toleranței românilor în ceea ce privește statutul minorităților în România, de-a lungul unei lungi perioade de timp, începând de la 1878 și până astăzi. Bineînțeles că, această chestiune nu a rămas fără a sublinia și faptul că ideea autonomiei pe care a apăsat doamna Gál nu este altceva decât o autoizolare a ungurilor care îi va duce, fără doar și poate, la situația neclară și o situație de inferioritate față de români, care, evident, nu vor putea să facă altceva decât să respingă pe cei care nu știu limba oficială a țării. Sigur că am făcut apel și la Constituția României, la articolele cunoscute, în care se spune și se apasă asupra ideii de stat național unitar, indivizibil și cu teritoriul inalienabil.

Aș vrea să vă spun, domnule Păunescu, că Uniunea Europeană nu a rămas mută la această campanie care se face și acolo, prin pioni avansați, printr-o avangardă foarte bine condusă, nu știu din ce parte, nu vreau să mă pronunț pentru că nu am suficiente date, dar această campanie este condusă de undeva din afară și răzbate, din când în când, în asemenea manifestări.

Uniunea ungurilor din Belgia a făcut foarte multă gălăgie în jurul ideii autonomiste. Ei bine, belgienii s-au supărat foarte tare în legătură cu treaba asta, mai ales că au și ei probleme cu problema autonomiei.

A mai fost și un alt raport care a fost făcut și difuzat într-o manieră mai mult sau mai puțin secretă, raportul Mecklenburg, care, iarăși, apăsa pe chestiunea autonomiei și a lipsei de drepturi a ungurilor din România.

Aș vrea să remarc, cu această ocazie, faptul că două personalități al căror nume doresc să-l menționez aici - deputatul de Sibiu care reprezintă minoritatea germană a luat cuvântul și a combătut prin niște fapte elocvente și foarte clare ceea ce spusese doamna Gál, arătând modul în care se pot dezvolta germanii în România și modul în care Sibiul va deveni capitală culturală europeană. Aș vrea de asemenea să remarc, nu în ultimul rând, cuvântul doamnei Anca Boagiu pe care am auzit-o a doua oară vorbind foarte clar și foarte limpede în ceea ce privește situația aceasta, a autonomiei.

În încheierea declarației mele, care nu a fost pregătită, după cum se vede, aș vrea să trag o singură concluzie: cred că suntem într-un moment în care declarațiile politice în care intervențiile de la această tribună, pamfletele - domnule Păunescu - și celelalte nu mai sunt suficiente. Acestea acționează, dacă vreți, asupra efectelor, dar noi suntem în situația de a acționa acum și nu mai târziu asupra cauzelor. Și dacă nu o vom face, vom ajunge acolo unde domnul Păunescu a spus, la o distrugere a țării și o împărțire a ei în bucăți.

Cu aceasta, aș vrea să vă invit să reflectați mai adânc la chestiunea pe care am ridicat-o și, așa cum s-a întâmplat de-a lungul istoriei noastre, partidele politice, de orice culoare au fost ele, au vibrat la unison atunci când a fost vorba de problema națională. Vă mulțumesc. (aplauze)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

 
  Puiu Hașotti (PNL-PD) - Conferința comunităților românești din Europa; 50 de ani de la declanșarea revoluției anticomuniste din Ungaria.

Invit la microfon pe domnul senator Puiu Hașotti, din partea Grupului parlamentar al Alianței D.A. PNL-PD. Urmează domnul senator Apostol Neculai.

   

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Prezența mea, astăzi, în fața dumneavoastră, are rolul de a sublinia importanța a două evenimente, unul abia încheiat, desfășurat în zilele 13-15 octombrie chiar în Palatul Parlamentului, celălalt urmând a fi comemorat de către vecinii noștri maghiari chiar peste o săptămână.

În primul caz, este vorba de prima Conferință a comunităților românești din Europa, organizată de Ministerul Afacerilor Externe, prin intermediul Departamentului pentru relațiile cu românii de pretutindeni, condus competent și eficient de domnul Mihai Gheorghiu, secretar de stat.

Nu pot decât să-mi exprim satisfacția pentru faptul că, din perspectiva aderării României la Uniunea Europeană, în care, cum bine se știe, comunitățile etnice din diferite state ce compun organizația continentală se bucură de o atenție deosebită, această conferință a avut menirea de căpătâi de a sublinia noua linie politică a Guvernului actual potrivit căreia, citez: "Comunitățile de români de peste hotare reprezintă o extensie a societății civile românești în mediul internațional. Politicile Ministerului Afacerilor Externe privind valorificarea potențialului românilor de peste hotare, pornind de la ansamblul standardelor și bunelor practici din spațiul Uniunii Europene, sunt o expresie a acestor abordări", am încheiat citatul.

La reuniunea de la București a participat un număr semnificativ de reprezentanți ai comunităților românești din Europa, atât a celor din jurul României, cât și din zonele geografice aflate la o mai mare depărtare de patria mamă.

Am aflat, cu o sinceră bucurie, că acești frați ai noștri, înfățișând condițiile specifice, mai bune sau mai rele, în care viețuiesc în țările de adopție sau în cele în care s-au născut ca parte a romanității orientale de odinioară, au salutat cu mare interes inițiativa Guvernului României de comunicare și consultare reciprocă, vizând în final, citez: "dinamizarea dialogului cu și între comunitățile românești".

Nu-mi rămâne decât să sper că acest exercițiu anual, cum se preconizează el a fi din partea autorităților noastre, își va arăta roadele în beneficiul atât al României, ca viitoare țară membră a Uniunii Europene, cât și a comunităților românești de pe întinsul continentului.

Salutând încă o dată inițiativa Ministerului Afacerilor Externe, am convingerea că și celelalte comunități românești de pe alte continente se vor bucura de o atenție egală din partea diplomației noastre, a statului român în general.

Al doilea fapt pe care doresc să vi-l aduc în atenție este apropiata împlinire a 50 de ani de la declanșarea revoluției anticomuniste din Ungaria. Cum bine se cunoaște, în 1956, în perioada 23 octombrie - 4 noiembrie, Ungaria a fost scena unui eveniment de considerabilă însemnătate nu numai în istoria poporului maghiar, ci și în aceea a blocului sovietic și a războiului rece.

Numeroși și competenți cercetători au afirmat că, din perspectiva lungii durate în istorie, 1956 în Ungaria a fost începutul sfârșitului sistemului comunist, altfel spus, că eroica ridicare la arme a maghiarilor împotriva ocupantului sovietic și a regimului impus de aceștia a fost preludiul tragic al evenimentelor din 1989, prin care în centrul și sud-estul Europei totalitarismul comunist și-a dat mult așteptatul sfârșit.

Nu doresc să intru în amănunte, dar concluzia studiilor efectuate până în prezent este cât se poate de lipsită de orice dubiu. Conducerea de la București de acum o jumătate de secol s-a dovedit a fi secundantul cel mai zelos al Moscovei în reprimarea revoluției maghiare. Unul dintre aspectele cele mai condamnabile ale servilismului echipei lui Gheorghiu-Dej față de Kremlin a fost complicitatea în răpirea grupului Imre Nagy la Budapesta, aducerea și deținerea lui în România, la Snagov. Pentru primul secretar al Partidului Muncitoresc Român - și citez aici mărturia unui diplomat sovietic din 14 decembrie 1956 - Imre Nagy nu era altceva decât un, citez: "bandit, dușman de moarte al poporului ungar și al socialismului. Îl vom preda pe Imre Nagy - afirma în continuare Gheorghiu-Dej - tovarășilor unguri și suntem convinși că va fi spânzurat, nu de gât, ci de limbă", am încheiat citatul.

De n-ar fi decât acest singur document și încă duplicitatea, complicitatea și abjecția atitudinii primului dictator comunist român și a echipei sale, din care făcea parte și Nicolae Ceaușescu, ar fi dovedite.

Închei cu o informație preluată azi de un ziar, din conferința susținută chiar ieri de către Vladimir Tismăneanu despre revoluția anticomunistă din Ungaria. În context, politologul a semnalat că, la aniversarea a 30 de ani de la acest eveniment, așadar în 1986, Corneliu Coposu și Ion Puiu, cei care aveau să readucă PNȚCD-ul pe scena politică românească post-comunistă, au semnat, alături de 300 de personalități europene, un document în care se afirma un adevăr inexorabil, revoluția anticomunistă de la Budapesta este tezaurul nostru comun. Vă mulțumesc. (aplauze)

 
  Neculai Apostol (independent) - Mai este TVR un post public în slujba cetățenilor ?

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Invit la microfon pe domnul senator Apostol Neculai, și se pregătește domnul senator Arion Viorel, Grupul parlamentar al Alianței Dreptate și Adevăr PNL-PD.

   

Domnul Neculai Apostol:

Domnule președinte, doamnelor și domnilor senatori.

Declarația mea politică de astăzi am intitulat-o: "Mai este Televiziunea Română un post public în slujba cetățenilor?"

Constatăm permanent un comportament impropriu și nefiresc al postului național de Televiziune, care are tendința de a deveni mai comercial decât posturile particulare, chiar cu prețul sacrificării obligației de a informa opinia publică asupra unor teme de interes major național. Măcar pentru faptul că acest public este generos finanțat de contribuabil atât din buget, cât și din abonamentul obligatoriu, ar trebui să asigure informarea populației asupra unor subiecte de mare interes și actualitate, precum integrarea în Uniunea Europeană, beneficiile și costurile acestui proces, reformele instituționale. Fiind post public are, implicit, obligația mediatizării Programului de guvernare, informării populației asupra priorităților naționale, cât și un program mai amplu de aplicare a principiului transparenței instituționale și a liberului acces la informațiile publice, bineînțeles, stipulate prin lege, care, de asemenea, are nevoie de suportul atât al Televiziunii, cât și al Radioului național.

Un exemplu de neimplicare a Televiziune publice a fost acea reuniune comună în care președintele țării, primul-ministru, vicepremierii Guvernului, ministrul administrației și internelor, prefecți, președinți ai consiliilor județene, primari ai marilor orașe, au abordat efectele complexe ale descentralizării și doar un post de televiziune, și acela particular, a prezentat evenimentul printr-o transmisiune în direct, conferindu-i importanța meritată. În acel moment, Televiziunea publică prezenta cu totul alte teme, lipsite de relevanță în raport cu tema de real impact pentru cetățenii României cu privire la reforma instituțională de mare profunzime și anume, descentralizarea.

Dragi colegi, consider că temele marginale naționale, abordate de postul public de Televiziune, structura unor proiecte defective, de prost gust - nu o spun numai eu, ci au spus-o și o spun oameni de mare cotație, cu expertiză în acest domeniu și destul de costisitoare, de genul "Mari români" -, dublate de alte emisiuni de divertisment siropos, telenovelistic, neimplicarea în promovarea unor programe de impact și interes național, cred că ar motiva intervenția Consiliului Național al Audiovizualului să determine comisiile de specialitate din Parlament, Senat și Camera Deputaților, să reanalizeze legislația de profil. Trebuie să conștientizăm că în toată Uniunea Europeană tendința dominantă este regionalizarea mass-media, descentralizarea, în primul rând, a posturilor de televiziune și radio publice, care pot fi mai aproape de cetățean, de interesele lui, și nu de interesele operatorilor acestor posturi publice. Este bine știut că aceste posturi publice de radio și televiziune, așa-zis regionale, nu prea au acoperire în teritoriu.

Nu cumva acest subiect "descentralizare" nu prea se vrea dezbătut și mediatizat în mass-media publice?

Aceasta trebuie să fie o temă de analiză profundă a celor care conduc destinele întregului spectru politic, este o temă majoră de interes național și chiar nu este bine să fie asumată doar de actuala coaliție la guvernare, ci de întregul spectru politic, pentru a-i da mai multă putere în luarea unor decizii majore.

Revenind la canalele naționale de televiziune, acestea - în loc să mediatizeze efectiv realizarea unor proiecte și programe economice și sociale concrete, palpabile, menite a convinge populația asupra viabilității lor - ne prezintă emisiuni anonime, de genul "Undeva, în România", sub falsa scuză că, astfel, s-ar putea vorbi de o reclamă mascată. De asemenea, este cunoscută practica, cam suspectă, după care, în pofida unui număr impresionant de angajați, multe dintre emisiuni sunt achiziționate de la producători externi posturilor, lucru ce ar trebui să alarmeze Consiliul de administrație al Televiziunii Române. O să ni se spună că în Uniunea Europeană aproape toate producțiile sunt externalizate. Da, domnilor din conducerea Televiziunii, sunt externalizate, dar nu au un număr atât de mare de angajați.

Doriți să știți, dragi colegi, cum se face selecția știrilor la postul național public de Televiziune? Da, se face pe criterii de senzațional, violență și sânge, cât mai multe atrocități, victime și nenorociri. În schimb, un fapt pozitiv, constructiv, demn de luat în seamă și care poate deveni un model care să poată fi multiplicat, nu poate fi o știre de presă, ceea ce este de nescuzat pentru Televiziunea publică. Dacă Televiziunea publică nu consideră necesar să abordeze temele de dezbatere de mare interes și real interes național, asumându-și atât condiția de a informa, cât și cea de a forma cetățenii, preferând o prestație lipsită de responsabilitate, atunci poate că ar trebui să reanalizăm în Parlamentul României atât calitatea managerială, cât și eficiența cheltuirii banilor publici. Este inadmisibil ca în goană de a acumula un rating cât mai amplu, cu orice preț, să fie sacrificat dreptul cetățenilor de a fi informați corect asupra deciziilor și problemelor majore ale țării, într-un context nou, european, care le pot determina, într-un fel sau altul, condițiile de viață și chiar viitorul acestei țări.

Surprinzând doar câteva aspecte la suprafață, fără a intra în profunzimea problemelor acestei instituții publice, se poate constata că Televiziunea Română este o instituție greoaie, puțin flexibilă, cu un puternic instinct de conservare, chiar cu toată întinerirea angajaților, lucru ce este îngrijorător pentru noi toți, deoarece această instituție publică, pe lângă rolul de mediatizare a unor proiecte de interes național, ea trebuie să-și asume și rolul de formator pentru cetățenii acestei țări, care, într-un fel sau altul, sunt și finanțatorii mass-media publice.

În finalul acestei declarații politice aș ruga ca aspectele surprinse de mine, în contextul unor întâlniri și dezbateri cu diferite segmente ale societății civile cum ar fi administrația publică, cercetarea științifică și mediul universitar, mediul de afaceri, asociații profesionale, organizații neguvernamentale, organizații guvernamentale de implementare a programelor economice și sociale ale Guvernului în regiunile de dezvoltare, sindicatele etc., să reprezinte o temă de analiză și dezbatere publică de interes național, cu implicarea efectivă a președintelui României, prin cele două comisii de specialitate, a președintelui României, a Guvernului României, prin instituțiile guvernamentale, și nu în ultimul rând, a Consiliului Național al Audiovizualului, prin președintele Ralu Filip, care afirma, cândva, că România are un surplus în a spune și un mare deficit în a face, aspect perfect valabil și pentru mass-media publice. Toate aceste instituții, cât și altele ce se consideră a fi necesare, constituite într-un anume departament, să-i spunem, special, care ar avea rolul de reformare a instituțiilor publice din mass-media, în vederea implicării acestora la mediatizarea procesului de reformă a instituțiilor statului, a unor proiecte naționale, economice și sociale, la formarea cetățenilor în a lucra și conviețui într-un spațiu european lărgit, cât și la realizarea brand-ului de țară, cât și a altor brand-uri sectoriale promise de actuala coaliție guvernamentală la început de guvernare și care a cam rămas în stadiu de promisiune, poate și din cauza crizei reformării mass-media publice. Vă mulțumesc.

 
  Viorel Arion (PNL-PD) - Evoluția accidentelor rutiere, adevărat dezastru național.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Arion Viorel, Grupul parlamentar al Alianței Dreptate și Adevăr PNL-PD. Vă rog, aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Viorel Arion:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori.

O statistică realizată de Poliția Română referitoare la situația accidentelor din București, în primele 9 luni ale acestui an, relevă faptul că au avut loc, numai în București, un număr de 532 de accidente grave, cu 81 de morți și peste 3000 de răniți.

În județul Hunedoara, județ pe care îl reprezint în calitate de senator, în anul 2005, au avut loc 662 de infracțiuni la regimul "Circulație rutieră", cu un total al accidentelor grave de 159 și un număr de 81 de morți și 122 de răniți. Bilanțul este și mai înspăimântător dacă ne referim la situația accidentelor la nivel național. Numai în primele 6 luni ale acestui an s-au constatat 10.997 de infracțiuni la regimul "Circulație rutieră", cu 2764 de accidente grave, din care au rezultat 976 de morți și 2257 de răniți.

Analizând evoluția accidentelor rutiere pe ultimul an, vom constata că dacă în anul 2005 avea 6871 de accidente grave, cu 2323 de morți, în anul 2005 am avut 6905 accidente grave, cu 2491 de morți. Poate cifrele nu reflectă suficient de convingător amploarea acestui fenomen. Să ne gândim că numărul morților din accidentele rutiere din anul 2005 reprezintă mai mult de jumătate din totalul populației orașului Aninoasa, dar și al orașului Geoagiu, iar numărul total al morților din accidentele rutiere din 2002 până în prezent reprezintă un număr aproximativ egal cu populația orașului Călan sau a orașului Simeria, ca să mă refer doar la câteva orașe din județul Hunedoara.

Există, la nivelul societății civile, campanii care își propun să limiteze proporțiile acestui adevărat dezastru național. Instituțiile statului sunt implicate serios în combaterea acestor evenimente, iar legiuitorul este receptiv la toate lacunele legislative și intenționează, prin viitorul Cod rutier, să limiteze proporțiile acestui fenomen.

Poate nu ar fi lipsit de interes să solicităm și Ministerului Educației și Cercetării un sprijin în acest sens. La o primă lectură a catalogului manualelor alternative pentru învățământul liceal, vom constata că nu există nici o referință la educația rutieră. Interesul scăzut pentru o astfel de disciplină este valabil și la învățământul gimnazial, asta în condițiile în care o statistică a Poliției rutiere a municipiului București releva, mai zilele trecute, că 45,9% din accidentele grave se produc din cauza traversărilor neregulamentare.

În anii de tristă amintire a regimului comunist, conducerea preventivă era ridicată la rang de lege. Prevenția și conducerea preventivă, educația rutieră, ca și campaniile de educare a populației sunt absolut necesare. În acest context, sprijinul școlii, al dascălilor este foarte important. În fond, putem considera că educația rutieră este, de fapt, o educație pentru viață. Există, din câte cunosc eu, un Program partenerial de prevenire și combatere a accidentelor rutiere, program inițiat de Ministerul Administrației și Internelor, prin Inspectoratul General al Poliției Române și derulat în colaborare cu Ministerul Educației și Cercetării, lansat chiar în acest an. În ianuarie 2006 a avut loc lansarea oficială a Programului partenerial de prevenire și combatere a accidentelor rutiere, intitulat sugestiv "Stop accidentelor rutiere, viața are prioritate!", program inițiat de către Inspectoratul General al Poliției Române în colaborare cu alte instituții ale statului, reprezentanți ai societății civile și mass-media, derulat în perioada 19 ianuarie - 31 iulie 2006. De astfel de programe, de astfel de inițiative societatea românească are nevoie. În toate țările Uniunii Europene se pun în aplicare politici guvernamentale destinate programelor de prevenire a accidentelor. Anul trecut, Franța a alocat 254.000.000 euro pentru campania privind siguranța pe drumurile publice, în timp ce Irlanda a cheltuit de la buget 30.000.000 de lire în același scop. Iată de ce este nevoie de o mai mare implicare a instituțiilor statului în combaterea acestui fenomen, alocarea unor sume de la buget în acest scop și monitorizarea continuă a rezultatelor. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

 
  Mihail Lupoi (PNL-PD) - (neprezentată în plen) - Don Quijote și Sancho Panza.

Rog ca declarația politică a domnului senator Mihail Lupoi să fie multiplicată, difuzată la senatori și să fie prinsă în stenogramă.

   

Domnul Mihail Lupoi:

"Don Quijote și Sancho Panza".

Domnule președinte, doamnelor și domnilor senatori.

De câteva săptămâni, asistăm la un soi de efervescență a scenei politice, ca urmare a unor lupte intestine, menită să creeze premisele unei potențiale crize politice. Tot mai mulți lideri sau foști demnitari publici folosesc în discursurile lor oratorice o serie de caracterizări sau chiar acuze directe - asupra anumitor partide politice din care s-au lansat sau cu care au colaborat ani de-a rândul - ce dovedesc lipsa unor esențe lingvistice. De exemplu, observăm că, în ultima vreme, sunt utilizate frecvent - atât în mass-media, cât și în conferințele politice - cuvinte cu caracter incriminatoriu de genul: "Oligarhi" sau "dizidență". Nereușind nici unul din scenariile de destabilizare a ultimului dintre partidele politice istorice rămase în arenă, s-a trecut la varianta ultimă de avarie: crearea unei noi formațiuni politice paralele. Lume-lume, "veniți, privighetorul cântă!". Aflat în convalenscență, după șocuri electrice MegaPower și aterizarea forțată pe cauciucurile Tofan, pacientul de la Predeal - "bolnavul închipuit" -, alături de Valerică Fără-Frică, precum Don Quijote alături de Sancho Panza, a început să se lupte cu morile de vânt. Simțindu-se nebăgați în seamă și neînțeleși decât de vreo doi-trei ratați ca ei, cei doi politicieni amestecă noțiuni și fapte cu intențiile lor nedefinite.

Astfel, folosind cuvinte precum "oligarhia" (forma de conducere a statului în care puterea politică și economică este deținută de un număr restrâns de persoane, denumite și "oligarhi"), al cărei înțeles nu-l stăpânesc, ei nu reușesc decât să fie niște palizi "disidenți" ("disidența" reprezentând un grup de persoane cu opinii diferite de acelea ale majorității, sciziunea formată prin acțiunea unui astfel de grup, care face parte din aceeași formațiune), care vor cădea în anonimatul din care tocmai începuseră să iasă.

Din câte se poate observa, a vorbi în România de oligarhie în rândul unui partid de la putere presupune, în egală măsură, crearea premisei unei anarhii economice și controlarea pieței printr-o serie de măsuri numai în avantajul unor anumite grupuri. Mai mult, se favorizează și apariția unor factori politici ce ar putea crea premisele unui viitor totalitarism financiar și social-politic.

Se poate, astfel, analiza că, dacă există oligarhie, atunci putem spune că aceasta se manifestă în toate partidele politice, indiferent dacă sunt la putere sau în opoziție, în sfera parlamentară sau extraparlamentară. Putem spune că avem oligarhi mai mari sau mai mici în toată societatea publică, fie ea civică sau politică. Atunci cei care critică și acuză un anumit partid că este înconjurat de oligarhi dovedesc o demagogie crasă, poate și datorită faptului că, din frustrarea de a nu putea fi oligarhi, preferă să atribuie această titulatură tuturor oamenilor de afaceri prosperi sau tinerilor cu spirit antreprenorial. Aceste atitudini mă fac să mă simt ca înainte de 1989.

În schimb, devine la modă calitatea de "disidenți". În speranța de a capta cu orice preț interesul public și naivitatea electorilor de rând, foarte mulți politicieni se martirizează, în încercarea de a-și justifica anumite atitudini și fapte rezultate din neputința de a face față provocărilor vieții, inclusiv celor politice. Cei care se autointitulează "disidenți" își găsesc adversarii în "oligarhi", pentru a-și justifica, astfel, rolul și acțiunile lor de manipulare populistă a opiniei publice.

Din păcate, așa-zișii "disidenți" nu vin cu ceva nou, cu o strategie de reformă reală a societății românești, bazată pe studii, analize și cercetări practice, ci apar cu o propunere de struțo-cămilă, pe un model pseudo-elvețian, creație a unor persoane din "culisele politicii românești".

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Încheiem, aici, partea de declarații politice.

 
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru.  

Invit colegii senatori în sală.

Îl invit pe domnul secretar Ilie Sârbu să facă apelul.

   

Domnul Ilie Sârbu:

- Antonie Ștefan Mihail - absent
- Apostol Neculai - absent
- Arcaș Viorel - absent
- Ardelean Aurel - absent
- Arion Viorel - prezent
- Athanasiu Alexandru - euroobservator
- Basgan Ion - prezent
- Berceanu Radu Mircea - Guvern
- Blaga Vasile - Guvern
- Bobeș Marin - absent
- Cazacu Cornelia - prezent
- Câmpeanu Radu-Anton - prezent
- Cârlan Dan - prezent
- Chelaru Ioan - prezent
- Cinteză Mircea - prezent
- Ciornei Silvia - euroobservator
- Cioroianu Adrian Mihai - euroobservator
- Cismaru Ivan - prezent
- Copos Gheorghe - absent
- Cozmâncă Octav - absent
- Corodan Ioan - absent
- Crețu Corina - euroobservator
- Crețu Ovidiu Teodor - prezent
- Cucuian Cristian - prezent
- Cutaș George Sabin - prezent
- Daea Petre - absent
- David Cristian - Guvern
- David Gheorghe - prezent
- Diaconescu Cristian - prezent
- Dina Carol - prezent
- Dinescu Valentin - prezent
- Dîncu Vasile - euroobservator
- Duca Viorel Senior - euroobservator
- Dumitrescu Ion Mihai - prezent
- Dumitrescu Gheorghe Viorel - prezent
- Dumitru Constantin - prezent
- Eckstein Kovacs Peter - prezent
- Fekete Szabo Andras Levente - prezent
- Filipescu Teodor - absent
- Florescu Ion - prezent
- Flutur Gheorghe - Guvern
- Frunda György - absent
- Funar Gheorghe - prezent
- Găucan Constantin - prezent
- Geoană Mircea Dan - absent
- Georgescu Radu Cristian - prezent
- Gheorghe Constantin - absent
- Hașotti Puiu - prezent
- Ilașcu Ilie - prezent
- Iliescu Ion - prezent
- Ilușcă Daniel - prezent
- Ion Vasile - prezent
- Iorga Nicolae - absent
- Iorgovan Antonie - concediu medical
- Ioțcu Petru Nicolae - prezent
- Ivănescu Paula Maria - prezent
- Jurcan Dorel - prezent
- Loghin Irina - prezent
- Lupoi Mihail - prezent
- Mardare Radu Cătălin - prezent
- Marinescu Marius - prezent
- Markó Bela - Guvern
- Meleșcanu Teodor Viorel - prezent
- Mereuță Mircea - prezent
- Mihăescu Eugen - euroobservator
- Mihăilescu Petru Șerban - prezent
- Moisuc Viorica Georgeta Pompilia - prezent
- Moraru Ion - prezent
- Morțun Alexandru Ioan - euroobservator
- Neagoe Otilian - absent
- Neagu Nicolae - absent
- Nemeth Csaba - prezent
- Nicolae Șerban - absent
- Nicolai Norica - prezent
- Novolan Traian - prezent
- Onaca Dorel Constantin - prezent
- Oprea Mario-Ovidiu - prezent
- Oprescu Sorin Mircea - absent
- Pascu Corneliu - prezent
- Păcuraru Nicolae Paul Anton - prezent
- Păunescu Adrian - prezent
- Pereș Alexandru - delegație
- Pete Ștefan - prezent
- Petre Maria - euroobservator
- Petrescu Ilie - prezent
- Popa Aron Ioan - prezent
- Popa Dan Gabriel - prezent
- Popa Nicolae-Vlad - euroobservator
- Popescu Dan Mircea - prezent
- Popescu Ionel - prezent
- Popescu Irinel - prezent
- Popescu Mihail - prezent

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule secretar, haideți să câștigăm puțin timp. Suntem în cvorum de lucru. Invit colegii senatori să-și ocupe locurile în sală. Vă rog să vă ocupați locurile.

Stimați colegi,

Aveți în față ordinea de zi. Am parcurs primul punct: declarații politice. Vă anunț că din totalul de 137 de senatori și-au anunțat prezența 97 de senatori. Avem un număr de 25 de colegi absenți motivat. Vă consult dacă aveți observații la ordinea de zi? Nu. Supun votului dumneavoastră ordinea de zi. Vă rog să votați. Rog toată lumea să voteze. Vă rog să votați.

Cu 69 de voturi pentru, nici un vot împotrivă, nici o abținere, ordinea de zi a fost aprobată.

Programul de lucru până la 18,10 avem program legislativ, după care întrebări, interpelări radiodifuzate. Vă rog să votați programul de lucru.

Cu 69 de voturi pentru, nici un vot împotrivă, nici o abținere programul de lucru a fost aprobat.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 178/2000 privind produsele cosmetice.  

Trecem la programul legislativ. La pct. 2 din ordinea de zi avem proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 178/2000 privind produsele cosmetice.

Comisia economică, domnul președinte Claudiu Tănăsescu, vă rog să luați loc. Dau cuvântul domnului secretar de stat Ervin Zoltan Szekely pentru a prezenta proiectul de lege.

   

Domnul Szekely Ervin Zoltan - secretar de stat în Ministerul Sănătății:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere că între Legea nr. 178/2000, republicată, privind produsele cosmetice și Directiva Uniunii Europene nr. 76/768 există câteva neconcordanțe, a fost necesară emiterea acestui act normativ. Prevederile care nu sunt în concordanță între cele două reglementări se referă la mecanismul de notificare referitoare exclusiv la piața românească și la utilizarea unor termeni juridici și de specialitate, care nu concordă întocmai cu textul Directivei. Pentru aceasta, propunem trei măsuri, și anume: instituirea unui mecanism unic de notificare pe teritoriul Uniunii Europene, pe care România îl va implementa după data aderării, reformularea unor prevederi conform celor din Directivă și introducerea în text a unor noi reglementări specifice cosmeticelor, apărute după data publicării Legii nr. 178/2000. Pentru aceste motive, vă rugăm să votați prezentul proiect de lege.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Îl invit pe domnul președinte Claudiu Tănăsescu să prezinte raportul Comisiei economice, industrii și servicii. Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Dan Claudiu Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Este vorba de modificarea proiectului Legii nr. 178/2000 privind produsele cosmetice. De fapt, aici este vorba de instituirea unor prevederi referitoare la mecanismul unic de notificare pe teritoriul Uniunii Europene, pe care România îl va aplica după data aderării, precum și prin introducerea unor reglementări specifice produselor cosmetice. În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport favorabil cu amendamentul din anexă. Prin natura reglementărilor sale, proiectul face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Dezbateri generale. Dacă sunt luări de cuvânt. Domnul senator Șerban Mihăilescu, microfonul 4, vă rog.

 
   

Domnul Șerban Mihăilescu:

Domnule președinte,

În legătură cu acest proiect de lege, grupul nostru parlamentar solicită retrimiterea pentru analiză la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a Senatului. Nu contest conținutul legii, dar sunt două chestiuni care vreau să le ridic în plen, pentru ca ele să nu se mai repete: această lege este, în fond, o lege de aprobare a unui ordin al ministrului sănătății - Ordinul nr. 1448/2005. Mie îmi pare rău că domnul secretar de stat nu a avut timp să asiste la lucrările comisiei noastre, iar cele două distinse doamne, care au rămas, de la Institutul de sănătate sau așa ceva, nu au putut să ofere explicații de ce legea aprobă acest ordin și nu se întâmplă cum s-a întâmplat în toate legile până acum, să existe o legislație secundară prin care ordinul să pună în aplicare prevederile legii. Motivul pueril este că ordinul noi îl schimbăm toată ziua și atunci ar însemna să mergem mereu la Parlament să schimbăm legea. Este o chestiune care n-o putem accepta și insistăm pentru acest lucru. Trebuie neapărat avizul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări. A doua problemă, și o noutate absolută, acest proiect de lege nu este semnat. Dacă vă uitați în mapele dumneavoastră, în afară de expunerea de motive semnată de domnul prim-ministru, cele patru file nu au nici o semnătură. Eu cred că nu putem trece cu ușurință peste asemenea aspecte și merită să mai așteptăm o săptămână, pentru a remedia aceste chestiuni. În caz contrar, grupul nostru parlamentar nu susține acest proiect de lege. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt și alte intervenții? S-a făcut o propunere, stimați colegi pe motivația dată de domnul senator Șerban Mihăilescu, de retrimitere la comisie pentru un punct de vedere din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări. Deci, un raport suplimentar.

Voi supune votului dumneavoastră această propunere. Vă rog să votați retrimiterea la comisie.

Cu 36 de voturi pentru, 35 împotrivă, 2 abțineri, s-a aprobat retrimiterea la comisie.

Rog să se ia în discuție cu prioritate.

Din sală: Nu e corect.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, nu le mai adunați abțineri cu împotrivă! Sunt 36 de voturi pentru, deci cu marea majoritate. Vă rog eu foarte mult. Sunt 36 de voturi pentru și nu însumați voturi împotrivă și abțineri. (discuții în sală)

36 de voturi și cu 36 de voturi fac jumătate plus unu, conform prevederilor Regulamentului. Vă rog eu foarte mult. Ați mai încercat să mai însumați cele două.

Deci, stimați colegi, rog foarte mult ca în cursul zilei de marți și miercuri, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări să facă acest lucru și joi venim cu ele în plen. (discuții în sală)

Stimate coleg, cvorumul este 69, jumătate plus unu ... Da, domnule senator Puiu Hașotti, vă rog!

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Sigur, dumneavoastră sunteți președintele Senatului, președintele de ședință și, până la urmă, puteți să hotărâți, întrucâtva, altfel decât cum a votat plenul. Nu este o mare problemă retrimiterea la comisie. Chestiunea este că s-a dat un vot și voturile împotrivă, împreună cu abținerile înseamnă mai mult decât voturile pentru retrimiterea la comisie. Asta este tot și Regulamentul este irevocabil aici. Pentru a putea fi retrimis la comisie, acest raport ar fi trebuit să obțină în plen jumătate plus unu favorabil din totalul voturilor. Este clar și regulamentar.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, aveți dreptate. Vreau să vă atrag atenția că în sală suntem 80 de senatori. Deci, are foarte mare importanță. Suntem de acord cu dumneavoastră să reluăm votul. Rog toată lumea să-și ocupe locurile în sală și să voteze. Vă rog să vă ocupați locurile.

Supun votului dumneavoastră retrimiterea la comisie. Vă rog să votați. Rog toată lumea să voteze. Atunci, vom avea o situație foarte clară. Trebuie să ne învățăm, odată, ca toți cei prezenți să-și exprime votul.(discuții în sală)

Cu 40 de voturi pentru, 45 de voturi împotrivă și o abținere, s-a respins retrimiterea la comisie.

Dacă sunt obiecții la amendamentul admis? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră raportul cu acest amendament admis. Vă rog să votați.

Cu 57 de voturi pentru, 20 de voturi împotrivă și 6 abțineri, raportul a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege. Vă rog să votați.

Cu 51 de voturi pentru, 16 voturi împotrivă și 7 abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 54/2006 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 214/2000 privind unele măsuri pentru execuția lucrărilor de reabilitare a Grupului nr. 1 din Centrala Termoelectrică Mintia - Deva.  

Trecem la punctul 3 de pe ordinea de zi - Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.54/2006 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.214/2000 privind unele măsuri pentru execuția lucrărilor de reabilitare a Grupului nr.1 din Centrala Termoelectrică Mintia - Deva.

Domnul secretar de stat Darius Meșca, microfonul 8, vă rog!

   

Domnul Darius Meșca - secretar de stat la Ministerul Economiei și Comerțului:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, în scopul creșterii eficienței și prelungirii duratei de viață a grupurilor energetice, precum și a reducerii noxelor și emisiilor în atmosferă, în programul de reabilitare și modernizare aprobat de Guvern, s-a demarat în luna iunie 2000 reabilitarea blocului 1, cu credite externe de la Banca Mondială, acțiunea urmând a fi finalizată în cursul anului 2006. La momentul respectiv, Centrala Termoelectrică Mintia-Deva făcea parte din Sucursala Electrocentrale Deva, unitate din cadrul S.C. Termoelectrica S.A., după care, prin divizare, a devenit S.C. Electrocentrale Deva S.A., filială cu personalitate juridică a Termoelectrica. Deci, aceasta a preluat toate drepturile și este ținută de toate obligațiile aferente Sucursalei Electrocentrale Deva. Conform art.5 din OG nr.214/2000, Termoelectrica a fost autorizată să angajeze execuția lucrărilor de retehnologizare cu un singur contractant, fapt ce contravine prevederilor OG nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.337/2006, astfel încât se impune abrogarea acesteia. În prezent, Termoelectrica nu mai poate să angajeze un credit pentru un obiectiv care nu-i aparține iar pentru aceste modificări se creează cadrul legal și normal pentru demararea acțiunii de contractare a execuției obiectivului de investiții CET Deva reabilitare Grup 1, de către S.C. Electrocentrale Deva S.A. Față de cele de mai sus, propunem plenului Senatului adoptarea acestui proiect de lege. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc. Invit pe domnul președinte Claudiu Tănăsescu să prezinte raportul Comisiei economice, industrii și servicii.

 
   

Domnul Claudiu Tănăsescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi, prin aceste modificări se creează cadrul legal și normal pentru demararea acțiunii de contractare a execuției obiectivului investiției CET Deva. Față de cele prezentate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să întocmească un raport favorabil, fără amendamente. Este vorba de o lege ordinară iar Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc. Dezbateri, luări de cuvânt, vă rog! Înțeleg că nu sunt. Avem un amendament respins. Dacă se mai susține? Domnul senator Funar, microfonul 2.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte al Senatului. Am un singur amendament, în spiritul și litera bunelor intenții ale Guvernului. Din păcate, la comisie a fost respins, dar, sper, plenul să îl accepte. Spre deosebire de inițiator, care a propus ca Ministerul Finanțelor Publice să garanteze în proporție de 80% împrumutul prevăzut la alin.2, precum și dobânzile, primele de asigurare, comisioanele și alte costuri aferente, eu am propus ca garantarea să se facă în proporție de 100%. Am pornit de la un precedent al Guvernului condus de premierul Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu, care, în cazul jefuirii BCR, - ei i-au zis privatizare - au garantat pentru niște bănci străine, între care pentru BERD, au garantat 100% pachetul de acțiuni al unor străini. În cazul acestei termocentrale românești, cred că puteți să vă ridicați la nivelul străinilor, în privința garanțiilor, și, de aceea, vă rog, doamnelor și domnilor senatori, să acceptați ca o firmă românească să se bucure de aceleași drepturi și privilegii din partea Guvernului României, ca și străinii. Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dacă sunt intervenții? Domnul secretar de stat Darius Meșca, microfonul 8.

 
   

Domnul Darius Meșca:

Mulțumesc, domnule președinte. Guvernul nu susține acest amendament. Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Comisia?

 
   

Domnul Claudiu Tănăsescu:

Au fost discuții, domnule președinte, și eu, în calitate de senator, susțin această idee a domnului senator Funar, pentru că trebuie să existe o garanție dată de Guvern. 80% înseamnă să mai vedem, 100
% înseamnă că participăm cu toată voința la această acțiune. Din punct de vedere al comisiei, comisia și-a exprimat punctul de vedere, nu pot să ...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci, comisia a respins amendamentul. S-a înțeles. Voi supune votului dumneavoastră amendamentul domnului senator Funar, respins de comisie, respins de Guvern. Ați ascultat argumentația. "Da", sunteți de acord cu amendamentul, "nu", sunteți împotrivă. Vă rog să votați.

Cu 33 de voturi pentru, 32 de voturi contra și 4 abțineri, pe formula domnului senator, amendamentul nu a întrunit jumătate plus unu din total. Deci a fost respins.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei. Vă rog să votați.

Cu 65 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 5 abțineri, raportul a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege. Vă rog să votați.

Cu 63 de voturi pentru, un vot împotrivă și 2 abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

 
Adoptarea proiectului de Lege privind aprobarea plății cotizației anuale pentru anul 2007 ce decurge din calitatea României de stat-participant la Acordul multilateral de bază privind transportul internațional pentru dezvoltarea Coridorului Europa-Caucaz-Asia, semnat la Baku, la 8 septembrie 1998.  

Trecem la punctul 4 de pe ordinea de zi - Proiectul de Lege privind aprobarea plății cotizației anuale pentru anul 2007 ce decurge din calitatea României de stat participant la Acordul multilateral de bază privind transportul internațional pentru dezvoltarea Coridorului Europa-Caucaz- Asia, semnat la Baku, la 8 septembrie 1998.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Domnul secretar de stat Alexandros Galiațatos, microfonul 9, aveți cuvântul!

   

Domnul Alexandros Galiațatos - secretar de stat la Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului:

Domnule președinte, prezentul proiect de lege reglementează cotizația anuală pe care trebuie s-o plătească România ca stat membru la Acordul multilateral de bază privind transportul internațional pentru dezvoltarea Coridorului de transport Europa-Caucaz-Asia. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult. Domnul președinte Varujan Vosganian, vă rog, raportul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

 
   

Domnul Varujan Vosganian:

Domnule președinte, raportul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, bazat și pe raportul favorabil al Comisiei economice, industrii și servicii a adoptat, în unanimitate, un raport favorabil, pe care-l supune plenului Senatului.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Sunt luări de cuvânt? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră atât raportul, cât și proiectul de lege. Vă rog să votați.

Cu 69 de voturi pentru, un vot împotrivă și nici o abținere, raportul și proiectul de lege au fost adoptate.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 51/2006 pentru modificarea alin. (2) al art. 11 din Legea nr. 231/2005 privind stimularea investițiilor în agricultură  

Trecem la punctul 5 de pe ordinea de zi - Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.51/2006 pentru modificarea alin.2 al art.11 din Legea nr.231/2005 privind stimularea investițiilor în agricultură.

Domnul secretar de stat Dănuț Apetrei, microfonul 10, vă rog.

   

Domnul Dănuț Apetrei - secretar de stat la Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori, este vorba de modificarea art.11 din OG nr.51/2006 care, de fapt, se referă la Legea nr.231/2005 privind investițiile în agricultură. Cu alte cuvinte, este vorba de mărirea acelui grand care se dădea potențialului accesant de credite, de la 20%, până la 50%, ca să fie un nivel de echilibrare, relativ egal cu cel din SAPARD. În consecință, vă rog frumos să votați această modificare. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi, am o rugăminte. Domnul senator Dumitrescu, am rugămintea să luați loc. Parcă nu v-ați văzut de două luni! Lăsați-o încolo de treabă! Domnul președinte Vosganian, vă rog să prezentați raportul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

 
   

Domnul Varujan Vosganian:

Mulțumesc, domnule președinte. Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, preluând și avizele favorabile ale Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală și ale Consiliului Legislativ, a hotărât, în unanimitate, să adopte raport de admitere.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult. Vă rog, dezbateri! Domnul senator Stan, microfonul 1, vă rog.

 
   

Domnul Petru Stan:

Domnule președinte, domnilor colegi, Partidul România Mare va vota acest proiect de lege, considerând că este un proiect de lege foarte bun. Să rambursezi doar 50% dintr-un credit, dacă faci un proiect de investiții performant, este o realizare extraordinară. Și când văd acest proiect de lege, mi-aduc aminte de o lege din Programul "Fermierul", cu finanțarea, când poți să pui gaj la bancă investiția pe care o faci. Deci, proiectul de lege este excepțional, este foarte bun. Problema mare este aplicarea lui în practică. Aceste proiecte de lege foarte bune, am mai spus de multe ori, nu se pot aplica în practică, dacă nu cunoaștem de acum și prețul la grâu, la anul,și prețul la lapte, la anul, și subvenția pe care o dă statul, și unde dăm producția. Aceste proiecte de lege sunt greu de aplicat. Le poate aplica doar o categorie mică dintre cetățenii României. Mai avem nevoie de investiții enorme. Nimeni nu poate să calculeze ce investiții are nevoie în agricultură - spații de depozitare, procesare, valorificare. Un exemplu vreau să vă dau - în județul Sălaj erau 4 ... La ora actuală nu este nici unul. Se duce materia primă, prunele se duc la Arad, de exemplu, să facă magiun din ele. Dar exemple sunt în toată țara. Banii care trebuie dați în agricultură sunt enormi, dar este un început bun, proiectul de lege este bun și-l vom vota. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc. Mai sunt intervenții? A, da, vă rog, domnul David, microfonul 2, vă rog.

 
   

Domnul David Gheorghe:

Mulțumesc, domnule președinte. Foarte scurt. Și Grupul parlamentar al Alianței D.A. sprijină acest proiect de lege, tocmai pentru că este un proiect care vine în sprijinul celor care lucrează în agricultură, mai precis stimularea investițiilor în agricultură unde încă este nevoie de acest aspect și tocmai acesta este obiectivul principal și al acestui proiect și noi desigur că îl sprijinim. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Domnul senator Apostol, microfonul 3.

 
   

Domnul Neculai Apostol:

Domnule președinte,

Dragi colegi,

Acest proiect de lege - venind și dintr-o zonă în care dețin expertiză - consider că este extrem de important pentru cei care investesc în agricultură, mai ales pentru faptul că grantul de până la 50% pentru acele proiecte tehnico-economice de performanță, zic eu, este la fel... extraordinar de bine-venit.

Ce aș dori să aflu de la domnul secretar de stat este dacă stimularea acestor investiții se face "în gospodăriile țărănești - așa scrie - și în fermele agricole familiare cu caracter comercial". Cred că aici se produce o discriminare.

Sunt unii care doresc să facă investiții, care deja au proiecte, domnule secretar de stat, depuse până la 31 iulie, și care nu știu în ce măsură mai pot accesa fondurile SAPARD. Atunci cred că ar trebui un pic regândită toată această problemă, toate aceste facilități care se acordă celor care investesc în agricultruă.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da. Domnule secretar de stat... microfonul 10.

 
   

Domnul Dănuț Apetrei:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Am spus și în scurta mea prezentare că, de fapt, este vorba de o echilibrare, dacă putem spune, între beneficiarii sau accesanții acestui tip, dacă pot spune așa, de împrumut și cei care au accesat SAPARD.

De fapt, aici facem trimitere directă la Anexa 2 din Ordinul nr.100 al ministrului agriculturii, care face referire clară la potențialii investitori care nu au proiecte eligibile în SAPARD, și anume, dau câteva exemple.

Investițiile de achiziții de echipamente mai mici de 5000 de euro care nu sunt eligibile în SAPARD. Sau investiții specifice care, într-adevăr, au ieșit din raza de acțiune a SAPARD-ului.

Practic, către ei ne îndreptăm prin această modificare. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, domnule senator Apostol. Microfonul 3.

 
   

Domnul Neculai Apostol:

Domnule secretar de stat, după câte știu și eu, și dumneavoastră, investițiile care se fac în agricultură trebuie să fie investiții performante, investiții care să fie competitive nu numai la nivel de Uniune Europeană, ci la nivel mondial.

Nu putem să ne permitem să mai mergem pe investiții foarte mici. Investițiile mici sunt extrem de costisitoare și, în condițiile în care acești producători, să zicem, aceste familii nu sunt constituiți într-un gen de cooperative, în forme de asociere, zic eu că nu au nici o șansă în competiția cu Uniunea Europeană.

Cred că trebuie să reanalizați aceste proiecte, să vedeți că proiectele trebuie să fie de dimensiuni mai mari, cu exploatații mai mari și veți vedea că rezultatele vor fi pe măsură. Vă spune unul care a accesat și știe.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mai doriți să interveniți? Nu. Stimați colegi, mai sunt intervenții? Domnul Viorel Ștefan, microfonul 3.

 
   

Domnul Viorel Ștefan:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Aș vrea, printr-o intervenție scurtă să sesizez o greșeală de gramatică. A doua frază de la alin.2 sau art.2 - ce e acolo! - vorbește de "nivelul reducerii", deci în nici un caz nu putem accepta formularea "nivelul acestuia", ci nivelul acesteia, fiind vorba de nivelul reducerii de până la 50%.

Este o chestiune destul de gravă dar lipsită de importanță în aplicarea legii. În aplicarea legii mai important este faptul că aceeași frază, care suferă din punct de vedere gramatical introduce o reglementare care ar putea crea mari probleme în aplicare. Dacă Legea creează posibilitatea acordării acestei reduceri până la 50% în funcție de tipul de proiect, tot această lege creează posibilitatea ca nivelul acestei reduceri să se acorde în funcție de culoarea politică a proiectului. Dacă o să fie un proiect prezentat la Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, cu carnet portocaliu, va obține 50%. Dacă este cu altfel de carnet, probabil va obține și zero.

Sigur, aceasta ne obligă pe noi, opoziția, să fim foarte atenți în legătură cu modul în care Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale va ști să gestioneze această facilitate.

Vă mulțumesc. (discuții)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule președinte Vosganian, doriți să adăugați ceva? Microfonul 6.

 
   

Domnul Varujan Vosganian:

Raliindu-mă la viziunea cromatică a colegului Viorel Ștefan, pe care o socotesc, într-adevăr, un izvor de suspiciune, dar manifestându-mi speranța că Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale va fi complet daltonist în aprecierea proiectelor și va aprecia numai valoarea lor, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital își menține punctele de vedere și salută apariția acestui proiect de lege.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da. S-a înțeles. (discuții) Nu, nu e cazul, că domnul Flutur este corect întotdeauna. De acord cu corecția legată de fraza a doua, legat de nivelul reducerii. Cred că corect este "nivelul acestei reduceri", virgulă, "condițiile și modul". Deci să faceți corecția necesară.

Supun votului dumneavoastră atât raportul, cât și proiectul de lege. Vă rog să votați. (discuții)

Ar trebui o monitorizare ca lumea.

Cu 69 de voturi pentru, nici unul împotrivă, 2abțineri, s-au adoptat atât raportul, cât și proiectul de lege.

 
Dezbaterea și adoptarea propunerii legislative pentru modificarea alin. (3) art. II din OG 33/1996 pentru îmbunătățirea regimului de impunere și de utilizare a taxelor consulare încasate, în străinătate, de către reprezentanțele diplomatice ale României.  

Trecem la pct.6 din ordinea de zi. Propunerea legislativă pentru modificarea alin.3 art.II din Ordonanța Guvernului nr. 33/1996 pentru îmbunătățirea regimului de impunere și de utilizare a taxelor consulare încasate în străinătate de către reprezentanțele diplomatice ale României.

Rog Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital. Inițiatorul? Domnul senator Meleșcanu, unul din inițiatori. Vă rog, microfonul 8.

   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, în repetate rânduri s-au ridicat, fie în cadrul unor întrebări, fie în cadrul unor declarații probleme legate de necesitate îmbunătățirii serviciilor consulare pentru cetățenii români, mai ales în statele unde există o emigrație destul de importantă.

Având în vedere necesitatea obținerii unor fonduri suplimentare care să reducă și din timp, și din nervii oamenilor care sunt obligați să petreacă de multe ori zile la coadă pentru a obține serviciile consulare, am considerat că cea mai bună modalitate în condițiile actuale este aceea de a prezenta un proiect care să permită Ministerului Afacerilor Externe să rețină 40% din veniturile încasate prin instituirea unor taxe consulare de urgență, exclusiv pentru proiectele de îmbunătățire a activității consulare.

Aș vrea să subliniez, în plus, că această practică a folosirii taxelor consulare de urgență pentru îmbunătățirea serviciilor care sunt oferite cetățenilor este practicată de toate țările membre ale Uniunii Europene.

În consecință, v-am supus acest proiect legislativ cu speranța că într-o zi când nu veți mai fi parlamentari veți beneficia chiar și dumneavoastră, chiar și eu de servicii consulare îmbunătățite. Vă adresez apelul de a vota în favoarea adoptării inițiativei legislative.

Vă mulțumesc. (discuții)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, cu regretul că nu s-a gândit Guvernul la o treabă de genul acesta.

Domnule președinte Varujan Vosganian, vă ascultăm.

 
   

Domnul Varujan Vosganian:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Acest apel aproape disperat al inițiatorilor a găsit ecou favorabil la Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital care s-a hotărât să adopte raport de admitere, cu un număr de amendamente admise și respinse pe care le veți găsi în anexă.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Guvernul este de acord. Au avut două amendamente, au fost introduse în această inițiativă. Vă rog, dezbateri generale.

Domnul senator Dinescu Valentin. Microfonul 1.

 
   

Domnul Valentin Dinescu:

Domnule președinte, vă mărturisesc sincer că dincolo de zbuciumul cromatic cu profunde valențe daltoniste și discromatice în același timp, dincolo de ecoul care și-a găsit răsunet la răgnetul lansat cu disperare de alocarea taxelor consulare, cu precădere pentru îmbunătățirea calității, Grupul parlamentar PRM va vota această inițiativă. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Domnul Viorel Ștefan, microfonul 3.

 
   

Domnul Viorel Ștefan:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Sigur și noi vom vota această inițiativă, fără doar și poate, numai că eu aș vrea să sesizez un lucru care - știu eu? - ține de rigoarea actului legislativ, ține de respectul pentru informațiile care sunt prezentate în fața Parlamentului și în fața Senatului.

Deci, dacă inițiatorii ne spun că, în anul 2005, din activitatea reprezentanțelor diplomatice s-au realizat venituri din taxele de urgență la nivel de 266.000 dolari și 499.000 euro, Guvernul, în punctul său de vedere ne spune că impactul în bugetul anului 2007 ar putea fi la nivel de 2,5 sau 2,4 milioane lei. Nici o aritmetică nu va reuși să pună cap la cap cele două informații.

Și atunci, putem trage doar o singură concluzie. Fie inițiatorul nu a avut acces la informații complete și corecte, fie Guvernul a tratat cu superficialitate această inițiativă și a prezentat cifre care nu sunt reale.

Înclin să cred că al doilea punct de vedere este cel real, pentru că așa cum Guvernul prezintă punctul său de vedere, citindu-l, te aștepți, în final, să spună că nu susține inițiativa, pentru că aduce niște argumente împotriva inițiativei.

Ei, în final spune că o susține, deși toate argumentele fundamentează un punct de vedere de nesusținere. Nu știu. Nu este reprezentantul Guvernului de față... Ar trebui cineva să ne spună care este cifra reală.

Nu sunt cifre astronomice. Noi ne-am obișnuit cu sute, cu miliarde, cifre foarte mari, dar, de principiu, nu putem să acceptăm, pe același subiect o cifră prezentată de inițiator, altă cifră prezentată de Guvern. Nici o aritmetică nu le poate pune cap la cap și noi să votăm în aceste condiții?

Vă mulțumesc. (discuții)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, referitor la datele prezentate, sigur că aveți dreptate, dar taxele consulare de urgență, prin experiența noastră sunt undeva 40% până în 100.000 euro pe total. Deci nu e o sumă...

Ea pare nesemnificativă vizavi de ceea ce aprobăm noi, dar în realitate la ambasada aia, să știți că o sumă de 5-10-15.000 realizează punctual niște lucruri extrem de importante.

Mai doriți să adăugați ceva în plus? Nu.

Se mai susține amendamentul respins? Înțeleg că nu.

 
   

Domnul Adrian Păunescu (din sală):

Dar Guvernul de ce nu e?!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Au dat aviz favorabil, au o problemă și nu merita pentru o treabă de genul acesta. Deci avizul este favorabil de la Guvern.

Pe amendamentele admise sunt intervenții? Nu.

Supun votului dumneavoastră...

Aveți pe amendamente admise? (rumoare, discuții)

 
   

Domnul Gheorghe Funar (din sală):

Procedură.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, domnule Funar.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte al Senatului.

Doamnelor și domnilor senatori, eu v-aș propune să nu acceptăm, să creăm un precedent care riscă să devină periculos. Guvernul trebuie să fie reprezentat în Senat. Altfel vom ajunge, dacă acceptăm astăzi acest act normativ să-l discutăm în lipsa reprezentanților Guvernului, să pățim la fel și în zilele, săptămânile, lunile următoare.

Aș vrea să vă fac cunoscut, domnule președinte al Senatului, onorat Senat, faptul că același Guvern al României a găsit timp și a scris două pagini răspunzând la o interpelare a unui deputat al UDMR-ului din Târgu-Mureș, ca să justifice de ce în Târgu-Mureș o stradă importantă, strada Călărași, trebuie să-i fie schimbat numele în Kosuth Lajos! Cel care, la 1848 a spus că trebuie să-i radem pe români din Ardeal, să nu mai rămână picior de român. (rumoare, discuții)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg!

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Acolo s-a găsit timp, domnule președinte, iar aici nu ne onorează.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Suntem la amendamente.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Nu se poate să acceptăm, domnule președinte, această sfidare din partea Guvernului României și a Ministerului Afacerilor Externe într-o chestiune care interesează ministerul.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, este vorba despre o propunere legislativă a unor deputați și senatori.

Guvernul a fost prezent la audieri, ne-au dat un telefon că nu pot fi prezenți, dar susțin întocmai, cu cele două amendamente.

Deci, este o inițiativă, nu este un proiect de lege al Guvernului și, având un punct de vedere clar al Guvernului, prezența ministrului de externe aici, pentru o problemă de 20 - 30.000 de euro, nu știu la ce ar fi ajutat.

Dacă vreți, supun la vot propunerea dumneavoastră, dar nu cred că este cazul.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei, cu cele două amendamente admise.

Vă rog să votați.

Cu 78 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă, o abținere, s-a adoptat.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege.

Vă rog dă votați.

Cu 72 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă, 2 abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

Felicitări!

 
Continuarea dezbaterii și adoptarea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 48/2006 pentru modificarea Legii nr. 217/2005 privind constituirea, organizarea și funcționarea comitetului european de întreprindere.  

Trecem la pct.7 - proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.48/2006 pentru modificarea Legii nr.217/2005 privind constituirea, organizarea și funcționarea comitetului european de întreprindere.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, domnul președinte Aron.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Cătălin Ionel Dănilă. Microfonul 10. Aveți cuvântul.

   

Domnul Cătălin Ionel Dănilă - secretar de stat la Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei:

Mulțumesc, domnule președinte.

Această ordonanță a Guvernului și-a dorit să remedieze anumite aspecte semnalate în Raportul de monitorizare prezentat de către Comisia Europeană în mai 2006, drept pentru care vă propunem aprobarea prezentului proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Domnule președinte Aron Ioan Popa, vă rog să prezentați raportul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială. Raport suplimentar, bineînțeles.

 
   

Domnul Aron Ioan Popa:

Da, raport suplimentar.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Plenul Senatului a solicitat reexaminarea la comisie. Împreună cu reprezentanții ministerului, am hotărât să adoptăm un raport suplimentar de admitere, cu un amendament, pe care îl supunem spre dezbatere plenului Senatului.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Legea are caracter ordinar.

Dezbateri generale. Sunt intervenții? Nu sunt.

Stimați colegi, avem un raport favorabil, cu un amendament admis. (Domnul senator Viorel Ștefan solicită cuvântul.)

Domnul senator Ștefan Viorel. Microfonul 3.

 
   

Domnul Viorel Ștefan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Sigur, s-ar putea ca eu să nu am dreptate. Îmi cer scuze dacă se confirmă acest aspect. Eu, personal, nu am raportul suplimentar și toți colegii pe care i-am întrebat sunt în aceeași situație. De aceea, am rugămintea la domnul președinte al comisiei să citească amendamentul, pentru că s-ar părea că a fost o disfuncțiune în distribuirea hârtiilor.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Noi îl avem, dar aveți dreptate, domnule senator.

Deci, este vorba de definiție. Prin "întreprindere", inițial, se spunea "o întreprindere publică sau privată care desfășoară o activitate economică cu scop lucrativ sau nu" și s-a făcut corecția, pentru că nu poți să spui la definiție "întreprinderea este o întreprindere". Este o entitate publică. Deci, asta este singura modificare. Ca definiție, o entitate publică sau privată care desfășoară o activitate economică cu scop lucrativ sau nu.

Supun votului dumneavoastră raportul cu amendamentul respectiv.

Vă rog să votați.

Cu 70 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă, 2 abțineri, s-a adoptat.

Votul final pe lege, vă rog.

Vă rog să votați.

Cu 73 de voturi pentru, un vot împotrivă, 3 abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 130/1999 privind unele măsuri de protecție a persoanelor încadrate în muncă.  

Trecem la pct.8 din ordinea de zi - proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.130/1999 privind unele măsuri de protecție a persoanelor încadrate în muncă.

Domnule secretar de stat Cătălin Ionel Dănilă, aveți cuvântul. Microfonul 10.

   

Domnul Cătălin Ionel Dănilă:

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Acest proiect de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr.130/1999 privind unele măsuri de protecție a persoanelor încadrate în muncă, în sensul în care s-a dorit clarificarea situației angajatorilor care au înființat sedii secundare și care vor trebui să depună actele necesare completării și verificării înscrisurilor efectuate în carnetele de muncă la inspectoratul teritorial de muncă unde își desfășoară activitatea sediul secundar.

Modificările vin în sprijinul acțiunilor întreprinse de către inspecția muncii în vederea combaterii muncii fără forme legale și, de aceea, vă propunem aprobarea acestui proiect de lege.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Raportul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială ne este prezentat tot de domnul președinte Aron Ioan Popa.

 
   

Domnul Aron Ioan Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport favorabil. În anexă am prezentat un amendament respins.

Fac precizarea că avem în față o lege ordinară.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Dezbateri generale, luări de cuvânt.

Domnul senator Dan Mircea Popescu, microfonul 3, vă rog.

 
   

Domnul Dan Mircea Popescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Avem în față niște modificări raționale ale Legii nr.130 din 1999.

Vreau să vă spun că dintr-un studiu recent al institutului de specialitate rezultă că în România, în acest moment, probabil, sunt în jur de un milion de persoane care lucrează fără forme legale, la negru, cum se spune. Datorită acestui fapt, modificările propuse aduc noi instrumente pentru inspecția muncii și organele de specialitate în încercarea de a limita acest fenomen grav, cu care România se confruntă.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat sprijină și va vota în favoarea proiectului de lege.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții?

Vă rog, domnul senator Corodan.

 
   

Domnul Ioan Corodan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Onorat Senat,

Și Grupul parlamentar al Partidului România Mare va susține și va vota acest proiect de lege, deoarece el vine, într-adevăr, în sprijinul fluidizării procesului de muncă și în reglementarea unor aspecte care țin, într-adevăr, de munca la negru, lucru pe care noi îl salutăm și, ca atare, vom susține acest proiect de act normativ.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Alte intervenții?

Se mai susține amendamentul respins? Înțeleg că nu.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei.

Vă rog să votați.

Cu 64 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă, 2 abțineri, s-a aprobat.

Vă rog, votul final pe lege.

Vă rog să votați.

Cu 71 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă, 2 abțineri, proiectul de lege a fost adoptat de către plenul Senatului.

 
Adoptarea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 49/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr. 203/1999 privind permisele de muncă.  

Trecem la pct.9, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.49/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr.203/1999 privind permisele de muncă.

Domnule secretar de stat Cătălin Ionel Dănilă, vă ascultăm. Microfonul 10.

   

Domnul Cătălin Ionel Dănilă:

Mulțumesc, domnule președinte.

Acest proiect de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr.203/1999 privind permisele de muncă, în sensul măririi perioadei de detașare, cu până la trei ani, a cetățenilor străini la angajatori persoane juridice cu sediul în România sau la sucursale, filiale sau reprezentanțe din România ale societăților comerciale cu sediul în străinătate.

Această oportunitate a modificării rezultă și din necesitatea îndeplinirii angajamentelor asumate în cadrul procesului de negociere a aderării la Uniunea Europeană cu privire la libera circulație a lucrătorilor și serviciilor.

Se prevede, de asemenea, exceptarea cetățenilor străini provenind din state terțe și care sunt membri de familie ai cetățenilor români de la obligativitatea obținerii permisului de muncă începând cu data aderării.

Față de cele menționate, vă solicităm aprobarea prezentului proiect de lege.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Domnule președinte Aron Ioan Popa, vă rog să prezentați raportul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială.

 
   

Domnul Aron Ioan Popa:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Stimați colegi,

Comisia a hotărât, în urma examinării acestui proiect de lege, să adopte un raport de admitere.

Vă mulțumesc mult.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Sunt intervenții? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră atât raportul, cât și proiectul de lege.

Vă rog să votați.

Cu 74 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă și 2 abțineri, atât raportul, cât și proiectul de lege, au fost adoptate.

Mulțumesc.

 
Dezbaterea și respingerea propunerii legislative pentru modificarea și completarea art. 1 din Legea nr. 147 din 26 iulie 2000 privind reducerile acordate pensionarilor pentru transportul intern.  

Trecem la pct.10 - propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art.1 din Legea nr.147/2000 privind reducerile acordate pensionarilor pentru transportul intern.

Vă rog, inițiatorii sunt prezenți?

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Petru Călian - deputat:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Onorat Senat,

Este un proiect de lege extrem de util pentru pensionari. Este util și, totodată, în opinia noastră, sunt niște măsuri care, de fapt, nu duc la o creștere a deficitului bugetar. În esență, este vorba de acordarea a 12 călătorii gratuite pe liniile CFR și pe alte mijloace de transport național pentru pensionarii care au, după cum știm cu toții, pensii foarte mici în România.

Dau doar un singur exemplu, ca să argumentez și mai mult importanța acestui proiect de lege. Sunt țărani care, pe lângă faptul că nu pot să-și lucreze pământul, atunci când își culeg recolta, cheltuiesc mai mult pe transport decât încasează pe acele bunuri agricole.

Oricum, în special, trenurile circulă destul de goale, ele, oricum, trebuie să circule și credem noi că, lunar, câte un transport dus-întors gratuit nu afectează cu nimic nici bunul mers al trenurilor, dar, totodată, așa cum spuneam, nici bugetul statului.

În concluzie, vă rog mult să sprijiniți acest proiect de lege, deoarece vine în sprijinul acelor pensionari, încă, din păcate, defavorizați.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Dau cuvântul domnului președinte Aron Ioan Popa, pentru a prezenta raportul comisiei.

 
   

Domnul Aron Ioan Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să fac precizarea că, înainte de a lua în discuție această propunere legislativă, am consultat și avizele primite de la comisiile care au fost sesizate pentru a da aviz și vă informez că am primit aviz negativ de la Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a avizat negativ această propunere legislativă și, ca urmare a examinării în plenul comisiei, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a hotărât să adopte, cu majoritate de voturi, un raport de respingere.

Respingerea a avut la bază două motive, unul de natură financiară și altul care privește egalitarismul propunerii legislative.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Sunt intervenții?

Domnul secretar de stat Dănilă. Microfonul 10.

 
   

Domnul Cătălin Ionel Dănilă:

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Aș vrea să spun că Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative și am să dau o singură cifră: circa 2,5 milioane de tichete sunt folosite, din datele pe care le avem noi, din totalul de 36 milioane de tichete care sunt eliberate anual, ceea ce arată o utilizare a lor într-o cantitate infimă.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Domnule deputat, doriți să interveniți? Nu.

Sunt alte intervenții?

Domnul senator Terinte, vă rog!

 
   

Domnul Radu Terinte:

Domnule președinte, stimați colegi,

Este vorba de 12 transporturi gratuite pentru niște pensionari. Este un semnal pe care am putea să-l dăm că ne preocupă soarta lor și putem, totuși, să facem ceva pentru ei. În plus, nu este o gaură în bugetul CFR-ului. Faptul că se utilizează numai 2 milioane de tichete din nu știu câte milioane... Sunt 2 milioane de călătorii de care au beneficiat acești pensionari.

Nu toți le vor folosi, bineînțeles, dar este un gest din partea noastră, care poate să-i ajute.

Vă mulțumesc. Noi vom vota acest proiect.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Mai sunt intervenții?

Domnul senator Corodan, microfonul 1.

 
   

Domnul Ioan Corodan:

Vă mulțumesc, domnule președinte,

Onorat Senat, într-adevăr, această propunere legislativă vrea să facă un lucru bun. Să nu uităm că, totuși, această propunere a fost inițial propunerea Partidului România Mare, care a căzut la vot în perioada anterioară. Nu aceasta este problema. Ținând cont de faptul că, în momentul de față, sunt pensionari care trăiesc foarte rău, noi pregătim o altă inițiativă legislativă care să vizeze ca toți cei care au un venit până la 3 milioane pensie să circule gratuit.

Deci, sunt lucruri care trebuie foarte bine cântărite, este o inițiativă care, din punctul nostru de vedere, este bună, dar, am conștientizat că, în momentul de față, nu prezintă așa de mare importanță și noi ne vom abține.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Ștefan Viorel. Microfonul 3.

 
   

Domnul Viorel Ștefan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Sigur că, orice inițiativă care ar putea să aducă ceva nou în îmbunătățirea nivelului de trai al pensionarilor din România este binevenită și noi vom susține și această inițiativă a colegului nostru de la Partidul Conservator, însă, ceea ce vreau să supun atenției dumneavoastră este legat, din nou, de maniera în care Guvernul știe să răspundă în legătură cu inițiativele parlamentarilor și, în general, în legătură cu informațiile pe care ar trebui să le prezinte corect, complet, profesional atunci când, într-una din Camerele Parlamentului se dezbate un proiect de lege sau o inițiativă legislativă.

Ne spune domnul secretar de stat că, pe modalitatea veche de acordare a acestor tichete, se consumă doar două milioane din 35-36 milioane, cât sunt emise.

Ce spune domnul secretar de stat nu are nici o legătură cu fundamentarea din fișa financiară, care ar trebui să ne dea imaginea exactă, corectă a impactului asupra bugetului. Pentru că motivul principal care a stat la baza respingerii în comisia de specialitate nu a fost legat de oportunitatea unei asemenea măsuri, ci de faptul că efortul bugetar este de nesuportat. Păi, este de nesuportat dacă îl calculăm de maniera aceasta în care a fost calculat de către Guvern, care nu are nici o legătură cu realitatea. Pentru că în fișa financiară se ia numărul total de pensionari, se înmulțește cu contravaloarea a 12 călătorii pe an și așa mai departe și se ajunge la un efort bugetar de 602 milioane în 2009, 583 de milioane în 2008, 566 de milioane în 2007.

Or, dacă fișa financiară se făcea, luând de bune cifrele din statistica anilor în care s-a gestionat, s-a derulat această facilitate, ajungeam la concluzia că impactul pe buget este undeva la nivel de 5-6% din impactul prezentat de către Guvern.

Eu, cu astfel de manieră de a aborda inițiativele legislative, nu pot să fiu de acord. Și, mai ales, în cazul de față, acesta este argumentul principal, iar argumentul invocat de Guvern, aici, se dovedește a fi unul mincinos.

Deci, comisia de specialitate s-a pronunțat în necunoștință de cauză. Comisia de specialitate a fost dezinformată.

Deci, raportul negativ care s-a adoptat pe baza acestor informații inexacte nu poate să fie un temei pe baza căruia noi să ne dăm votul astăzi în plen.

De aceea, v-aș ruga să fiți de acord să retrimitem la comisii, să vină Guvernul și să refacă fundamentarea și să ne spună exact care este influența financiară. Nu să ne spună în plen că, din 35 de milioane de tichete, se consumă 2 milioane, dar, când ne vorbește de impactul pe bugetul anului viitor, se ia în calcul 36 de milioane de tichete emise.

De fapt, nu 36, a luat șaptezeci și ceva de milioane, pentru că s-a dublat de la șase călătorii la douăsprezece călătorii. Este o manieră impardonabilă de a se prezenta Guvernul în fața plenului Senatului.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Funar, vă rog să luați loc.

Dacă celelalte grupuri doresc să intervină?

Nu dorește nimeni. Este o solicitare pentru o luare de cuvânt în plus.( în sală au loc discuții între senatori)

Stimați colegi, luați loc în bănci, ca să putem discuta.

Domnul Ioțcu, vă rog eu foarte mult. Domnul Dinescu, vă rog foarte mult.

Domnul Funar solicită continuarea discuțiilor pe această temă...

Aveți procedură?

Vă rog, microfonul 2.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Pe procedură, aș vrea să anunț că și Grupul parlamentar PRM susține propunerea Grupului parlamentar PSD, pentru retrimitere la comisie.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul președinte Aron Popa. Microfonul 7.

 
   

Domnul Aron Ioan Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să informez colegii de faptul că Comisia pentru muncă, familie și protecție socială nu a fost, să spunem, dezinformată de Guvern pentru că fișa financiară pe care o am în față face trimitere la un grad de utilizare a tichetelor de 20%.

Deci, nu estimează sută la sută număr pensionari ori tichete de călătorie și dă influența financiară de 542.273.000 de milioane,

Deci, în fișa financiară se face trimitere la un grad de utilizare a tichetelor de 20%, iar, noi, când am analizat propunerea legislativă, am luat în calcul și informațiile primite de la Guvern și considerăm că sunt informații corecte, nu informații care au influențat comisia negativ.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, mulțumesc.

Domnul deputat, microfonul 8.

 
   

Domnul Petru Călian:

Domnule președinte,

Stimați colegi, chiar dacă suntem la guvernare, pot să spun că informațiile oferite de către reprezentanții Guvernului nu sunt reale. Ele ar fi reale și, totodată, justificate, în situația în care acea lege din 2004, stimați colegi, care reglementează compensarea biletelor de transport în comun oferite gratuit cu tichete de masă ar fi funcțională, în sensul că ar exista prevederi bugetare. Nu există prevederi bugetare în acest sens și, în opinia mea, Guvernul nu are nici o cheltuială cu acordarea acestor gratuități, mai ales că se folosesc doar 20% din ele. Haideți, măcar, să-i ajutăm pe cei care le folosesc și să le dublăm numărul transporturilor gratuite deoarece, dacă este să discutăm de un procentaj de sută la sută, nu este de ajuns nici prin această dublare.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Ați ascultat argumente de o parte și de alta, inclusiv două grupuri care propun retrimiterea la comisie pentru analiză.

Vă rog, microfonul 3.

 
   

Domnul Viorel Ștefan:

Vreau doar să informez plenul Senatului că nici chiar 20% din 36 milioane nu poate să facă 2 milioane.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să mă urmăriți, stimați colegi.

În conformitate cu prevederile Regulamentului, art. 101 alin.1, sunt obligat să supun la vot raportul de respingere a proiectului de lege.

În contextul în care nu vom avea numărul de voturi, atunci voi veni cu cea de-a doua propunere pentru retrimiterea la comisie.

Deci, pe cale de consecință...

Domnule președinte...

Microfonul 7, vă rog.

 
   

Domnul Aron Ioan Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Deci, două grupuri s-au exprimat pentru retrimiterea la comisie a acestei propuneri legislative.

Vreau să exprim și punctul de vedere al Grupului parlamentar Dreptate și Adevăr PNL-PD.

Dacă Guvernul ne aduce altă fișă și alte date, sunt de acord să retrimitem la comisie.

Dacă ne pune la dispoziție aceleași date, eu cred că nu are rost să retrimitem la comisie de fiecare dată când cineva contestă o cifră nefundamentată.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să luați loc.

Stimați colegi, supun votului dumneavoastră raportul de respingere al comisiei.

Votând "da", votați respingerea și, respectiv, căderea proiectului de lege.

Cu 43 de voturi pentru, 29 de voturi împotrivă și 2 abțineri, s-a adoptat raportul de respingere.

Proiectul de lege a căzut.

Ne oprim aici, stimați colegi, cu programul legislativ. Am parcurs zece proiecte de lege.

 
Intrebări și interpelări adresate Guvernului de către senatori:  

Stimați colegi, trecem la sesiunea de întrebări - interpelări.

Sunt radiodifuzate, suntem exact în program.

Vă rog să faceți liniște, iar cei care nu doresc și nu au depus întrebări - interpelări să se retragă.

  Doina Silistru

Invit pe doamna senator Doina Silistru la tribună, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Vă ascultăm, aveți cuvântul.

   

Doamna Doina Silistru:

Da, mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului ministru Eugen Nicolăescu, Ministerul Sănătății.

În județul Vaslui, rețeaua de medicină școlară este mult sub normele prevăzute de lege.

De exemplu, în orașele Negrești și Murgeni, precum și în localitățile rurale, cabinetele școlare lipsesc cu desăvârșire. Reprezentanții Direcției de sănătate publică Vaslui declară că asistența medicală pentru cei 90.000 de școlari și preșcolari din județ este asigurată doar de 7 medici, în mod normal, fiind necesar un număr de 35 de medici.

De asemenea, există și un deficit de 40 de cadre sanitare medii.

Vă rog, domnule ministru, să-mi precizați ce măsuri ați dispus pentru asigurarea unei rețele de medicină școlară corespunzătoare în județul Vaslui și ce fonduri ați alocat pentru această acțiune în anul 2006?

Solicit răspuns scris și oral.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Stimați colegi, vă rog să fie scurte întrebările pentru că aveți la dispoziție foarte puțin timp.

 
  Paul Păcuraru

Invit pe domnul senator Paul Păcuraru. Aveți o întrebare.

Vă rog să nu puneți două întrebări pentru că nu avem timp.

   

Domnul Paul Păcuraru:

Da. Pun doar o singură întrebare care este adresată domnului ministru Gheorghe Barbu.

Conform prevederilor Legii nr.519/2002 și a Ordinului ministrului lucrărilor publice nr.649/2001 privind aprobarea normativului pentru adaptarea clădirilor civile și spațiului urban aferent la exigențele persoanelor cu handicap, vă rog, domnule ministru, să-mi comunicați următoarele:

Câte clădiri și instituții sunt adaptate la nivelul persoanelor cu handicap locomotor la nivelul tuturor județelor, câte sisteme de semnalizare sonoră și vizuală pentru persoanele cu handicap la trecere de pietoni, precum și panouri de afișaj în mijloacele de transport publice și pe drumuri publice sunt montate și sunt, având în vedere faptul că termenul limită era 25 decembrie 2005.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

 
  Verginia Vedinaș

Doamna senator Verginia Vedinaș.

Urmează domnul senator Angel Tîlvăr.

Microfonul 2, vă rog.

   

Doamna Verginia Vedinaș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am două întrebări, una, adresată ministrului administrației și internelor...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

V-aș ruga, am spus, o singură întrebare, o singură interpelare...

 
   

Doamna Verginia Vedinaș:

Nu am interpelare...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

O singură întrebare pentru să sunteți 15 de la PRM cu întrebări-interpelări, pe timpul de 3 minute.

 
   

Doamna Verginia Vedinaș:

Am înțeles.

O întrebare adresată doamnei ministru a justiției prin care o sesizez asupra situației în care se află o familie din județul Bihor care are peste 110 procese, care s-au născut din cauza nepunerii în aplicare corecte a legii. Conținutul întrebării a fost comunicat, o rog pe doamna ministru să-mi răspundă scris și oral.

Vă mulțumesc.

E vorba despre familia Poliac Ștefan și Ana din comuna Viișoara, Bihor.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

 
  Gheorghe David

Domnul senator Gheorghe David. Microfonul 2.

   

Domnul Gheorghe David:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am o singură întrebare către Departamentul de ordine și siguranță publică din cadrul Ministerului Administrației și Internelor, domnului secretar de stat Anghel Andreescu.

Și anume, vă supun atenției o situație apărută în cadrul audiențelor organizate la biroul meu senatorial, există cazuri în care cetățeni români au fost returnați din țări ale Uniunii Europene fără să comită acolo infracțiuni.

Acești cetățeni au interdicție de a mai părăsi România.

Întrebarea mea se referă la Reglementările Uniunii Europene în această privință, având în vedere aderarea țării noastre la Uniunea Europeană.

După 1 ianuarie 2007 se va ridica restricția de a părăsi țara?

Vă rog să clarificați această problemă.

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

 
  Angel Tîlvăr

Domnul senator Angel Tîlvăr, din partea Grupului parlamentar PSD, aveți cuvântul.

Microfonul 3, vă rog.

   

Domnul Angel Tîlvăr:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată domnului ministru Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății.

În urma verificărilor efectuate, Inspectoratul Sanitar de Stat a retras autorizațiile de funcționare Spitalelor din Vidra, Panciu și Adjud din cauza lipsei condițiilor igienico - sanitare.

Având în vedere că în județul Vrancea nici o unitate spitalicească nu are autorizație permanentă, vă întreb:

Care sunt măsurile urgente pe care le veți lua pentru rezolvarea problemei reprezentate de nerespectarea condițiilor igienico-sanitare în unitățile spitalicești din județul Vrancea?

Solicit răspuns scris.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
  Viorel Dumitrescu

Domnul senator Viorel Dumitrescu, din partea Grupului parlamentar PRM, aveți cuvântul.

   

Domnul Viorel Dumitrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului Vasile Blaga, ministrul administrației și internelor.

UDMR a organizat împreună cu CNS, CNMT și UCM adunări la Miercurea Ciuc - 23 septembrie, Târgu Mureș - 30 septembrie, Sfântul Gheorghe - 7 octombrie pentru a pregăti Programul de acțiune în vederea obținerii autonomiei teritoriale a Ținutului Secuiesc.

Toate documentele au fost adoptate de către participanții la cele trei adunări cu unanimitate de voturi.

La adunările respective au participat primari, viceprimari și consilieri locali ai UDMR, președinți, vicepreședinți și consilieri județeni ai UDMR, precum și secretari de stat și șefi ai instituțiilor deconcertate, membri ai UDMR.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator,

Vă rog, direct întrebarea, luați din timpul celorlalți.

 
   

Domnul Viorel Dumitrescu:

Vă solicit, domnul ministru, să-mi comunicați ce ați întreprins concret împotriva participanților la cele trei adunări care au încălcat și sfidat Constituția Românei, Legea siguranței naționale, Legea răspunderii ministeriale și Legea administrației publice.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris și oral.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

 
  Aurel Gabriel Simionescu

Domnul senator Aurel Gabriel Simionescu, din partea Grupului parlamentar PSD, urmează domnul Ilie Petrescu.

   

Domnul Aurel Gabriel Simionescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată doamnei ministru Anca Daniela Boagiu.

După data de 1 ianuarie 2007, odată cu intrarea Românei în Uniunea Europeană, țara noastră va avea acces la fonduri de structurare.

În același timp, se vor derula în continuare, încă doi ani, fondurile de coeziune economică și socială.

Vă întreb, doamna ministru, dacă există la nivelul ministerului pe care-l conduceți o strategie privind coordonarea programelor ce se vor desfășura în zona publică la nivel județean sau regional și în ce constă aceasta, astfel încât, cel puțin acolo unde există situații de complementaritate, acestea să beneficieze de suportul financiar necesar derulării lor în condiții corespunzătoare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

 
  Ilie Petrescu

O întrebare, domnul Ilie Petrescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

   

Domnul Ilie Petrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Și eu adresam o singură întrebare.

Mă adresez Ministerului Administrației și Internelor, domnului ministru Vasile Blaga.

După secționarea drumului DN 67A care face legătura între Motru și Târgu Jiu, cauzată de alunecările de teren de la Cariera Roșiuța, nu s-a luat nici o măsură pentru deblocarea acestei situații și, în perspectivă, deblocarea totală a acestuia.

Vă solicit, domnule ministru, să mă informați când va avea loc asfaltarea drumului care face legătura între Motru - Miculești - Turceni, deoarece în cazul în care DN 67A va fi blocat sau închis, cei peste 70.000 locuitori din localitățile de pe traseu nu pot comunica cu reședința de județ Târgu Jiu.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris și oral.

 
  Vasile Dan Ungureanu

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dau cuvântul domnului senator Vasile Dan Ungureanu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat. Vă rog, o singură întrebare.

   

Domnul Vasile Dan Ungureanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În aceste zile au avut loc acțiuni de protest ale avocaților din România, datorate tolerării de către autoritățile competente a exercitării fără drept a activităților specifice meseriei de avocat de către persoane care nu au dobândit titlul profesional de avocat în condițiile Legii nr.51/1995.

Vă întreb, doamna ministru Macovei, ce veți întreprinde ca această stare de fapt și de drept constituțional să înceteze și care este strategia dumneavoastră în această direcție?

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

 
  Gheorghe Funar

Domnul senator Gheorghe Funar, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

Microfonul 2, vă rog.

   

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte al Senatului.

Am o întrebare adresată doamnei Monica Luiza Macovei, ministrul justiției.

Primarul comunei Florești, din județul Cluj, a refuzat să respecte Legea nr.258/2006 și să suspende autorizația de construire pe întreaga suprafață de 35 ha până la descărcarea de sarcina arheologică.

Precizez că, sfidând prevederile legale, lucrările de construcții au început și continuă pe întreaga suprafață de 35 ha, fără să existe descărcare de sarcină arheologică.

Vă solicit, doamna ministru, să-mi comunicați ce au întreprins parchetele clujene pentru respectarea legii și de la ce dată a fost suspendată autorizația de construire și primarul a dispus întreruperea oricăror alte activități decât cele desfășurate de către arheologi.

Vă mulțumesc.

 
  Ion Vărgău

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dau cuvântul domnului senator Ion Vărgău, din partea Partidului Social Democrat.

   

Domnul Ion Vărgău:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată doamnei ministru Sulfina Barbu.

Cu toate efectele gripei aviare, Delta Dunării a atras și anul acesta un număr mare de turiști.

Acum, la sfârșitul sezonului, localnicii se plâng de faptul că Delta seamănă cu o mare groapă de gunoi, din cauza lipsei spațiilor pentru depozitarea gunoiului și a neaplicării sancțiunilor privind protecția mediului.

Doamna ministru,

Ce măsuri aveți în vedere pentru Delta Dunării, astfel încât să creați un mediu favorabil promovării și dezvoltării turismului în această zonă unică în Europa, având în vedere că începând cu 1 ianuarie 2007, România va deveni membră a Uniunii Europene.

Solicit răspuns oral și scris.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

 
  Ioan Corodan

Dau cuvântul domnului senator Ioan Corodan.

Microfonul 1, vă rog.

   

Domnul Ioan Corodan:

Mulțumesc, domnule președinte al Senatului.

Am o întrebare adresată domnului ministru Vasile Blaga, ministrul administrației și internelor.

Cu câțiva ani în urmă, funcționarii publici au beneficiat de tichete de masă, apoi au fost suspendate, cu promisiunea că se va reveni după unele modificări ale Legii tichetelor de masă, care să favorizeze pe toți salariații din sistemul bugetar.

Au trecut peste cinci ani de zile și tichete de masă au primit numai cei care au insistat foarte mult.

Credeți că se vor finaliza vreodată modificările acestei necesare legi a tichetelor de masă pentru a putea fi acordate nediscriminatoriu pentru toți salariații din sistemul bugetar și când preconizați a se înfăptui această dificilă operație?

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris și oral.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
  Adrian Păunescu

Dau cuvântul domnului senator Adrian Păunescu, din partea Partidului Social Democrat.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Microfonul 4, vă rog.

   

Domnul Adrian Păunescu:

Domnule prim-ministru,

Jumătate de întrebare e punctuală:

Ce soluție vedeți pentru asigurarea combustibililor de iarnă în orașe ca Brad, Petrila, Uricani și altele supuse drasticelor procese de dezindustrializare și ai căror cetățeni nu mai rezistă?

În zadar s-a făcut noua centrală de la Paroșeni, cu costul de 140 milioane dolari, dacă nu se prelungește magistrala pornită de-aici, de la Paroșeni.

Jumătate de întrebare de esență:

Cum veți reuși, domnule prim-ministru, să puneți poporul român în stare de lucrare, în așa fel încât populația din diverse locuri ale țării să nu se mai simtă nerentabilă și să stea cu mâna întinsă la mila Guvernului?

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

 
  Aurel Ardelean

Domnul senator Aurel Ardelean, vă rog, o întrebare, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

   

Domnul Aurel Ardelean:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule prim-ministru,

Vă rog să-mi comunicați lista imobilelor retrocedate foștilor proprietari de pe raza Municipiului Arad în perioada mandatului Guvernului pe care îl conduceți.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

 
  Petru Stan

Domnul senator Petru Stan, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

   

Domnul Petru Stan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată ministrului finanțelor publice, domnului ministru Sebastian Teodor Vlădescu.

Domnule ministru, puțini dintre români știu că printre numeroasele funcții pe care le dețineți, este și aceea de președinte al Comisiei de privatizarea a CEC.

Unii dintre ei susțin că beneficiați, în această calitate, de o indemnizație de 20.000 euro pe lună.

Pentru aflarea adevărului și informarea corectă a membrilor și simpatizanților Partidului România Mare, vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați componența nominală a Comisiei de privatizare a CEC și indemnizațiile de care au beneficiat până în luna septembrie a.c.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris și oral.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

 
  Ilie Ilașcu

Tot o întrebare are și domnul senator Ilie Ilașcu, Grupul parlamentar PRM.

Microfonul 1, vă rog.

   

Domnul Ilie Ilașcu:

Mulțuemsc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată Ministerului Justiției, doamnei ministru Monica Luiza Macovei.

Doamna ministru,

Atât Președinția României, cât și dumneavoastră ați promis că veți acționa rapid pentru acordarea, în intervalul cât mai scurt de timp, a redobândirii cetățeniei române pentru toți solicitanții și, în special, pentru cei din Basarabia.

Vă solicit, doamna ministru să-mi comunicați la câți solicitanți s-a acordat cetățenie română în anul 2005 și în perioada ianuarie -septembrie 2006, precum și care este numărul total al solicitanților care așteaptă rezolvarea acestei probleme.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris și oral.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

 
  Ovidiu Teodor Crețu

Domnul senator Ovidiu Teodor Crețu, din partea Grupului parlamentar PSD, aveți cuvântul.

Microfonul 3, vă rog.

   

Domnul Ovidiu Teodor Crețu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată domnului ministru Sebastian Vlădescu și face referire la modul necorespunzător și lipsit de transparență în care își desfășoară activitatea Autoritatea Națională pentru restituirea Proprietăților și Comisia centrală pentru stabilirea despăgubirilor privind aplicarea prevederilor legii nr.10/2001.

La biroul senatorial se prezintă numeroși cetățeni reclamând faptul că timp de aproape un an nu au primit de la instituțiile menționate nici o informație despre despăgubirile pe care sunt îndreptățiți să le primească.

Vă rog să dispuneți verificarea situației și să fiu informat referitor la situația următoarelor persoane: Nacheș Maria, Vermeșer Maria și Botoș Elvira.

Datele sunt scrise în solicitarea scrisă.

Doresc să menționez faptul că acei cărora li s-a recunoscut dreptul la despăgubiri în baza Legii nr.10 sunt în general persoane cu vârsta foarte înaintată, care au dreptul legal și moral să se bucure de proprietățile care le-au fost confiscate samavolnic, atât timp cât mai sunt în viață.

Solicit răspuns scris.

 
  Valentin Dinescu

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Valentin Dinescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, aveți cuvântul.

Microfonul 1.

   

Domnul Valentin Dinescu:

Vă solicit, domnule prim-ministru să-mi comunicați care sunt ministerele și instituțiile din subordinea Secretariatului General al Guvernului și Cancelariei Primului Ministru, la care au intervenit creșteri salariale în perioada ianuarie-septembrie 2006 și care au fost aceste creșteri în procente?

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris și oral.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

 
  Nicolae Iorga

Domnul senator Nicolae Iorga are o întrebare, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

   

Domnul Nicolae Iorga:

Domnule prim-ministru m-am adresat dumneavoastră în mai multe rânduri, solicitând informații în legătură cu suma de 30 miliarde lei pe care a primit-o din partea Guvernului domnul Radu Duda pentru a face, chipurile, lobby în vederea aderării României la Uniunea Europeană.

Am aflat că, recent, ginerele Ex Regelui Mihai a publicat o carte în care relatează, pe bani publici, despre țările și continentele unde a făcut excursii și pe ce a cheltuit cele 30 miliarde lei din banii contribuabililor români.

Vă solicit, domnule prim-ministru, fie să-mi comunicați copie după documentele justificative ale cheltuielilor efectuate de către domnul Radu Duda, fie să expediați la Grupul parlamentar PRM din Senat un număr de 18 exemplare din cartea respectivă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Cred că o să primiți soluția a doua.

 
  Viorel Arion

Dau cuvântul domnului senator Viorel Arion, din partea Alianței PNL-PD.

Microfonul 2, vă rog.

   

Domnul Viorel Arion:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea se adresează Ministerului Educației și Cercetării, domnului ministru Mihail Hărdău.

În ultima vreme, tot mai multe instituții ale statului, dar și reprezentanți ai societății civile au inițiat campanii de prevenire și combatere a accidentelor rutiere.

În unele dintre aceste inițiative a fost implicat și ministerul dumneavoastră.

Vă rog să-mi comunicați, domnule ministru, care sunt rezultatele pe care le-ați obținut până acum în acest sens, ce strategie are ministerul dumneavoastră și ce programe intenționează să deruleze în următorii ani pentru educația rutieră în școli.

Solicit răspuns scris.

 
  Mihail Popescu

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Mihail Popescu, din partea Grupului parlamentar PSD.

   

Domnul Mihail Popescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu am o interpelare adresată domnului Călin Popescu Tăriceanu, primul-ministru al Guvernului României.

Domnule prim-ministru,

Vă aduc la cunoștință o situație care a generat o adâncă nedreptate și, pe cale de consecință, o mare nemulțumire în rândul venerabililor veterani de război și văduvelor de război, oameni cu vârste foarte înaintate, în marea majoritate a cazurilor domiciliați în mediul rural și cu venituri deosebit de mici.

Astfel, la art.16 lit.e din Legea nr.44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război se prevede expres "scutirea de plată a impozitelor și taxelor locale".

Odată cu intrarea în vigoare a Codului fiscal la 1 ianuarie 2004 acest drept nu numai că a fost anulat, dar multe consilii locale, urmare a aplicării principiului descentralizării și autonomiei administrative au hotărât și îi somează pe acești oameni să plătească retroactiv impozitele, inclusiv cu penalități rezultate dintr-o așa-zisă întârziere de trei ani, a cărei vină nu le aparține.

Conform calculelor, în majoritatea cazurilor, aceste sume cumulate depășesc cu mult valoare în sine a terenurilor agricole pe care aceștia le dețin.

Având în vedere această realitate, este posibil ca în foarte scurt timp, pentru câteva milioane de lei vechi neplătite, în pușcăriile României să fie trimiși veterani și văduve de război.

Drept urmare, vă solicit ca în proxima ședință a Guvernului României să analizați această regretabilă situație și să găsiți o modalitate de rezolvare în favoarea acestor oameni, cărora le datorăm cu toții, cel mai adânc respect.

Aștept răspuns scris și oral.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

 
  Ilie Petrescu

Domnule senator Ilie Petrescu, aveți cuvântul. Vă rog eu, mai repede, ați depășit timpul și ar trebui să vă opresc.

   

Domnul Ilie Petrescu:

Am înțeles, domnule președinte.

Mă adresez primului-ministru al României, domnului Călin Anton Popescu Tăriceanu.

Din discuțiile purtate cu pensionarii proveniți din sistemul minier din județul Gorj, am reținut nemulțumirile lor generate de diferențierea calculului pensiilor, în funcție de perioada în care au ieșit la pensie.

Pentru cei care au ieșit la pensie înainte de 1990, calculul pensiei de subteran se face la 30 de ani vechime, iar pentru cei care au ieșit la pensie după 1990, punctul se calculează la 20 de ani vechime.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să interveniți prin pârghiile de care dispuneți pentru îndreptarea acestei nedreptăți care se face acestei categorii de personal.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să reglementați această situație printr-un act normativ reparatoriu pentru ca toți pensionarii din România, indiferent de perioada în care au ieșit la pensie, înainte de 1990 sau după 1990, să dispună de un calcul echitabil al pensiei.

Vă mulțumesc.

Și un protest: sunt nemulțumit că domnul prim-ministru al României n-a participat la punctul "întrebări, interpelări și răspunsuri", în acest mandat, absolut niciodată. Vă mulțumesc.

Senator de Gorj, Ilie Petrescu.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
  Doina Silistru

Doamna senator Doina Silistru, vă rog!

   

Doamna Doina Silistru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru al transporturilor, construcțiilor și turismului, Radu Berceanu.

Domnule ministru, foarte mulți cetățeni reclamă faptul că zeci de poduri din județul Vaslui sunt la un pas de prăbușire. În județ, din cele 272 de poduri inventariate, un număr de 45 au durata de funcționare depășită. Printre exemple se numără podurile de pe linia de cale ferată Tecuci - Iași, Crasna - Huși, Zorleni - Fălciu și Buhăești - Roman. Pentru toate cele 45 de poduri de pe căile ferate sunt necesare lucrări majore de modernizare pe baza expertizelor tehnice. Pe drumurile naționale au fost efectuate controale de cei de la Inspectoratul în construcții la toate cele 80 de poduri existente, iar pentru un număr de 25 au fost constatate deficiențe majore. De asemenea, din cele 130 de poduri de pe drumurile județene, 47 sunt în stare jalnică.

Vă rog, domnule ministru, să precizați ce măsuri ați dispus sau veți dispune pentru remedierea situației dezastruoase a podurilor din județul Vaslui și ce fonduri ați alocat pentru repararea și modernizarea lor în acest an.

Solicit răspuns scris și oral. Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

 
  Ioan Corodan

Invit la microfon pe domnul senator Ioan Corodan, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare. Microfonul nr.1.

   

Domnul Ioan Corodan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am o interpelare adresată primului-ministru al României, domnului Călin Popescu Tăriceanu.

După lichidarea judiciară a S.C. Transgold S.A., a cărei activitate a fost de prelucrare a sterilelor de flotație din iazurile de decantare, au fost evaluate și scoase la licitație activele sale în valoare de 6,4 milioane dolari. Dintre toate societățile și S.R.L.-urile care s-au arătat interesate, cele din urmă având în vedere mai multe finanțări europene și ecologizarea mediului, locurile de muncă sau bunul mers al acestor firme, cea mai îndreptățită este Compania REMIN, reprezentanta statului român, stat care are de recuperat peste 3 milioane de dolari de la S.C. Transgold.

Un studiu de specialitate comandat de REMIN arată că "Transgold" ar putea funcționa încă 6-7 ani, prelucrând 600 tone pirită auriferă de la E.M.Șuior, reprezentând 150 milioane dolari și locuri de muncă pentru circa 300 de angajați.

Toate acestea, cât și alte motive care arată că atât statul, cât și județul nostru ar avea numai de câștigat din repornirea acestei societăți sub patronatul REMIN-ului, nu pot convinge pe cei care trebuie să ia o decizie în această problemă și de aceea vă solicit să ne comunicați dacă Guvernul României cunoaște această situație și dacă nu, vă rugăm a interveni pentru a lua deciziile cele mai avantajoase statului român și mediului de viață al băimărenilor.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris și oral.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Suntem în situația de a întrerupe întrebările și interpelările. S-au depășit timpii alocați de către toate grupurile parlamentare. Mai are 2 minute Grupul parlamentar PSD. (domnii senatori protestează)

Aveți 9 minute. Aveți 5 minute pentru întrebări și interpelări. V-am rugat să nu mai citiți pagini întregi. Întrebarea se pune direct, da sau nu.

 
  Angel Tîlvăr

Domnul senator Angel Tîlvăr.

   

Domnul Angel Tîlvăr:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Eugen Nicolăescu.

Subfinanțarea sistemului sanitar are consecințe deosebit de grave în județul Vrancea.

Având în vedere că cel mai mare deficit de medici specialiști este înregistrat în spitalele mici - Adjud, Mărășești, Vidra - fiind însă prognozată o situație similară și la Spitalul Județean de Urgență "Sfântul Pantelimon", vă întreb:

Care sunt acțiunile concrete pe care le veți întreprinde pentru a rezolva problema lipsei medicilor specialiști din spitalele județului Vrancea ?

Solicit răspuns scris și oral. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

 
  Gheorghe Funar

Domnul senator Gheorghe Funar, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

   

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte al Senatului.

Am o interpelare adresată ministrului administrației și internelor, domnul Vasile Blaga.

Această interpelare a pornit de la faptul că și anul trecut și în acest an au fost numeroase localități, există numeroase localități din mediul rural și din mediul urban care nu sunt alimentate cu apă rece și foarte multe orașe și municipii care nu au beneficiat de apă caldă luni la rând.

Interpelarea este următoarea: pentru a vă ajuta, domnule ministru, pe dumneavoastră și Guvernul Tăriceanu, să intrați în istoria României printr-un amplu program de investiții care să rezolve problema alimentării permanente cu apă rece și apă caldă a municipiilor, orașelor și comunelor, vă solicit să-mi comunicați, cu referire la primele nouă luni din acest an, pe fiecare județ în parte, acolo unde este cazul, municipiile, orașele și comunele unde nu s-a asigurat zilnic necesarul de apă rece și apă caldă pentru populație, cauzele și programul pentru alimentare cu apă rece și apă caldă pentru următorii 2 ani. Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

În următorii 50 de ani, vom avea în toate comunele apă caldă și apă rece, probabil peste 50 de ani.

 
  Viorel Arcaș

Domnul senator Viorel Arcaș, din partea Grupului parlamentar PSD. Microfonul nr.4.

   

Domnul Viorel Arcaș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului ministru Radu Berceanu.

Având în vedere faptul că, la ora actuală, turismul românesc este asemenea unui câine fără stăpân, vă rugăm să ne răspundeți la următoarele întrebări:

Care este motivul pentru care, la mai bine de 4 luni de când a demisionat Ovidiu Iuliu Marian, Autoritatea Națională pentru Turism este, în continuare, fără șef ? În aceeași zi în care Ovidiu Iuliu Marian și-a dat demisia s-a lansat Strategia pe plan extern a turismului românesc. În lipsa unui șef al turismului, cine manageriază aplicarea acestei strategii ?

Cine se ocupă de strategia pentru turism din iarna aceasta, dat fiind că sezonul este pe cale să înceapă ? Cine va fi tras la răspundere dacă, asemenea sezonului estival, sezonul de iarnă se va dovedi un eșec pentru România și pentru bugetul de stat ?

Aștept răspuns scris și oral.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

 
  Aurel Ardelean

Dau cuvântul domnul senator Aurel Ardelean, pentru o interpelare, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare. Microfonul nr.1, vă rog.

   

Domnul Aurel Ardelean:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată doamnei ministru Sulfina Barbu.

Canalul Mureșel din Municipiul Arad poluează zona centrală o orașului. Vă solicit ca, în cel mai scurt timp, să realizați la Arad o verificare a situației și să propuneți soluții concrete de stopare a acestei poluări.

Solicit răspuns scris cu privire la această situație. Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult. Invit la microfon pe domnul senator Ion Vărgău, din partea Grupului parlamentar PSD. Nu este prezent.

 
  Adrian Păunescu

Domnul senator Adrian Păunescu. Microfonul nr.4.

Din sală: E domnul Ungureanu.

   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Întâmplător, domnul senator Ungureanu nu este pe listă la interpelări.

Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Voi încerca să rezum, domnule președinte.

De ce, domnule prim-ministru, atâta paragină, atâta risipă, atâta dezastru ? Am tot atras atenția. Am tot întrebat. Degeaba.

La Uzina de Preparare a filialei Certej a Companiei Minvest din Deva, 14.000 tone de concentrat aurifer zac și se pierd, spre răul și al zăcământului conținut, și al oamenilor, și al naturii.

Edilii Municipiului Deva au cheltuit până acum 10 milioane de euro pentru a construi o telecabină pe Dealul Cetății. Au promis locuri de muncă. La atâția bani, era firesc. Au dat locuri de muncă. Atât: 3 (trei). Au mai contractat un împrumut de 200 miliarde lei vechi. Academia nu a fost de acord cu această ciudățenie - o telecabină pe Dealul Cetății. Dar acum se vor întoarce cu dobânzi plățile pe care trebuie să le facă neapărat contribuabilul, oamenii, locuitorii zonei. Iarăși risipă și aiureală.

De ce firma AMIDIP din Călan, a cărei valoare de investiție este de 15 milioane euro, a fost înstrăinată cu mai puțin de 2 milioane euro? De ce noul proprietar dorește închiderea fabricii, vânzarea instalațiilor la fier vechi și să concedieze pe cei 70 de angajați, câți au mai rămas?

Unde ajungem ? Toate acestea nu se reflectă în viața de fiecare zi a fiecărui cetățean și a poporului român în genere ?

E prea mult ! Paragină, pustiu, dezastru. Și indiferența dumneavoastră, domnilor guvernanți!

 
  Nicolae Iorga

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Nicolae Iorga, din partea Grupul parlamentar al Partidului România Mare. Microfonul nr.1.

   

Domnul Nicolae Iorga:

Domnului ministru Vasile Blaga, al administrației și internelor.

Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați ce măsuri și acțiuni a pregătit Ministerul Administrației și Internelor, eventual împreună cu SIE, SRI și Parchetul General, pentru a opri organizarea și desfășurarea ilegală, în lunile octombrie, noiembrie și decembrie anul curent, a unor referendum-uri locale în unitățile administrativ-teritoriale din județele Covasna, Harghita și Mureș, vizând obținerea autonomiei teritoriale pe criterii etnice de către această organizație teroristă, antiromânească și antieuropeană, numită UDMR.

Solicit răspuns scris și oral.

 
  Sever Șter

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Sever Șter, din partea Grupul parlamentar PSD. Microfonul nr.3.

   

Domnul Sever Șter:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată doamnei ministru Monica Macovei.

În urmă cu o lună de zile, Baroul de Avocați Satu Mare a declanșat un protest materializat prin neasigurarea asistenței juridice în cauzele aflate pe rolul instanțelor de judecată. Prin acest protest avocații sătmăreni solicitau instanțelor de judecată să nu admită reprezentarea în instanță a intereselor persoanelor juridice de către societățile profesionale de consilieri juridici. După disputele dintre cele două părți prezentate de media sătmăreană, avocații s-au adresat conducerii Tribunalului Satu Mare care, printr-o "hotărâre administrativă", a stabilit schimbarea practicii judiciare în sensul de a nu admite societăților profesionale ale consilierilor juridici reprezentarea în fața instanțelor de judecată.

În contextul în care actuala legislație în materie, prin reglementările prevăzute în Legea nr.51/1995 privind exercitarea profesiei de avocat și în Legea nr. 514/2003 privind profesia de consilier juridic, este discriminatorie în sensul că avocații pot reprezenta în instanțe atât persoane fizice cât și juridice, iar consilierii juridici pot reprezenta doar persoane juridice, admiterea cererii avocaților sătmăreni de către instanțele de judecată ar adânci și mai mult actul discriminatoriu, cu toate că părțile au aceeași pregătire profesională, aceeași menire și, în același timp, ar elimina concurența...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Treceți la interpelare, domnule senator, vă rog.

 
   

Domnul Sever Șter:

... care este atât de necesară consolidării competenței și reprezentării cât mai calificate a intereselor justițiabililor.

Întrucât protestele avocaților sătmăreni urmează să fie reluate cu antrenarea și altor barouri de avocați din țară, vă solicit, doamnă ministru, să analizați situația creată, în limitele prerogativelor legale pe care le aveți, să nu permiteți schimbarea practicii judiciare referitoare la reprezentarea intereselor persoanelor juridice în instanțele de judecată și să vegheați la respectarea prevederilor Legii nr.514/2003 și a Statutului profesiei de consilier juridic.

Aștept răspuns scris și oral.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

 
  Valentin Dinescu

Domnul senator Valentin Dinescu. Microfonul nr.1.

Vreau să înțelegeți că nu suntem la declarații politice.

   

Domnul Valentin Dinescu:

Vă solicit, domnule prim-ministru, lista tuturor bunurilor proprietate publică, care au fost concesionate în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr.54/2006 privind regimul concesionărilor de bunuri publice, de la apariția ordonanței până în prezent, în fiecare județ în parte.

Solicit răspuns scris și oral.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

 
  Ion Rădoi

Domnul senator Ion Rădoi, din partea Grupului parlamentar PSD. Microfonul nr.4.

   

Domnul Ion Rădoi:

Mulțumesc, domnule președinte.

Mă adresez domnului ministru al transporturilor, construcțiilor și turismului Radu Berceanu, referitor la un domeniu important care, având ca suport declanșarea în perioada imediat următoare a unui conflict colectiv de muncă la S.C. ALSTOM TRANSPORT S.A., filiala din România a puternicului concern francez ALSTOM, pune în discuție nu numai termenii acordului de muncă asupra cărora partenerii sociali sunt în litigiu, ci vizează cadrul mai larg al modului în care instituții ale statului român au înțeles să înstrăineze și apoi să urmărească activități economice și active adiacente privatizate, concesionate capitalului străin și denunțarea raportului de vasalitate în care se situează, în mod inacceptabil, partea română în relația cu Compania multinațională ALSTOM.

În acest sens, vă solicit, domnule ministru, să-mi răspundeți oral și scris, în termenul prevăzut de lege, la următoarele întrebări:

  • Care sunt rezultatele renegocierii contractului de mentenanță a materialului rulant dintre S.C. METROREX S.A. și S.C. ALSTOM TRANSPORT S.A. și care este suma anuală pe care o încasează firma franceză ?
  • În situația în care S.C. ALSTOM TRANSPORT S.A. a primit sumele conform contractului de mentenanță, cum explicați intenția de concediere colectivă a unui număr de 327 de angajați ?

Cum justificați necesitatea continuării contractului de mentenanță în situația în care, conform analizei economico-financiare făcute de SC Metrorex SA, suma necesară a fi cheltuită cu întreținerea și reparația parcului ar costa maxim 8.000.000 euro anual, iar SC ALSTOMTransport SA primește peste 50.000.000 euro anual, conform datelor pe care le deținem. Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

 
  Viorel Gheorghe Dumitrescu

Ultima interpelare, domnul senator Viorel Dumitrescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

   

Domnul Gheorghe Viorel Dumitrescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului ministru Vasile Blaga.

Prin Regulamentele de funcționare ale Senatului și Camerei Deputaților, împărțirea funcțiilor de conducere în birourile permanente ale comisiilor permanente parlamentare, precum și numărul angajaților la grupurile parlamentare se face în concordanță cu configurația politică rezultată în urma alegerilor. Același lucru este prevăzut și în Legea nr.286, din 6 iulie 2006.

Pentru intrarea rapidă în legalitate, vă propun, domnule ministru, să solicitați consiliilor județene și locale ca în prima lor ședință să se ia în discuție proiecte de hotărâri inițiate fie de către președinții consiliilor județene, fie de către primari, vizând respectarea prevederilor art.381 și art.1041 din Legea nr.286 din 2006.

Solicit să-mi comunicați ce măsuri veți lua pentru respectarea legii.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

 
Din partea Guvernului au primit răspunsuri senatorii: Doina Silistru - de la Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății Publice;

Stimate colege și stimați colegi, trecem la răspunsuri. O să dau cuvântul, mai întâi, domnului ministru Eugen Nicolăescu. Domnule ministru, aveți două întrebări și o interpelare.

O întrebare a domnului senator Dan Gabriel Popa, din partea Grupului parlamentar al Alianței Dreptate și Adevăr, P.N.L.-P.D., cu examinarea radiologică a bolnavilor TBC. După aceea, domnul senator Ilie Petrescu, referitor la parcul auto-ambulanța Gorj, și doamna senator Doina Silistru, cu privire la situația dezastruoasă a spitalelor din Vaslui.

Vă rog, aveți cuvântul, în ordinea în care doriți dumneavoastră. Microfonul 8.

   

Domnul Eugen Nicolăescu - ministrul sănătății publice:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am să dau răspuns la interpelarea doamnei senator Doina Silistru. Domnia-sa vorbește despre autorizațiile de funcționare pentru spitalele din județul Vaslui și îi comunic doamnei senator că toate spitalele din acest județ dețin autorizație sanitară de funcționare vizată anual, iar aceste spitale funcționează în baza unui grafic de conformitate.

În ceea ce privește finanțarea primită de către Spitalul județean de urgență Vaslui de la Ministerul Sănătății Publice, în anul 2006, aceasta este în valoare de 3.000.000.000 de lei și are ca destinație repararea Secției de psihiatrie.

La întrebarea domnului senator...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Numai o secundă, vă rog.

Doamna senator Doina Silistru, mai aveți ceva de adăugat?

Vă rog, microfonul 3.

 
   

Doamna Doina Silistru:

În primul rând, mulțumesc domnului ministru al sănătății pentru că a venit personal să răspundă la aceste întrebări și interpelări.

În al doilea rând, aș vrea să am convingerea că tot ceea ce a spus domnia-sa și banii repartizați pentru județul Vaslui o să ajungă acolo unde trebuie și sper ca - eu știu? - să dea mai multă atenție acestui județ care, datorită unui nivel de trai mai scăzut, și problemele de sănătate sunt mult mai grave. Deci, cred că ar trebui acordată o mai mare atenție sistemului de sănătate din acest județ. Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Vă rog, continuați, domnule ministru.

 
   

Domnul Eugen Nicolăescu:

Dacă îmi permiteți, domnule ministru, aș mai spune doamnei senator că am toată convingerea că ceea ce v-am spus se și realizează, că sumele vor fi dirijate exact acolo unde au fost trimise ca să facă ceea ce trebuie. În al doilea rând, tot pentru județul Vaslui, au mai fost alocate și alte sume, pentru Spitalul din Huși. Tot așa, vă informez, pe această cale, că, anul viitor, Spitalul județean din Vaslui va intra într-un proces amplu de modernizare și reabilitare.

 
  Ilie Petrescu - de la Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății Publice;

În continuare, dacă îmi permiteți, am să răspund domnului senator Ilie Petrescu. Întrebarea domnului senator are în vedere situația Parcului auto al serviciului ambulanță Gorj. Îi comunic domnului senator că, în bugetul Ministerului Sănătății Publice, pe acest an, au fost prevăzute fonduri pentru achiziționarea de noi ambulanțe în sumă de 96.000 de lei, din care 46.000 de lei din bugetul de stat și 50.000 de lei din veniturile proprii colectate, potrivit Legii privind reforma în sănătate, referitor la titlul "Finanțarea unor cheltuieli de sănătate".

În acest sens, vă informez, domnule senator, că Ministerul Sănătății Publice a organizat deja, este în curs, este deschisă licitația pentru achiziția de ambulanțe de tip B și ambulanțe de tip C, conform anunțului de participare publicat în Monitorul Oficial din 15 septembrie, data de deschidere a ofertelor pentru această licitație era 18 octombrie, ea a fost decalată pentru 25 octombrie, pentru că au fost o serie de clarificări, așa cum prevede legea. Autoritatea contractantă este Ministerul Sănătății. Pentru județul Gorj sunt alocate 5 ambulanțe pentru anul 2006, 4 tip B și una tip C, urmând ca în anul 2007 să mai vină încă 10, iar în 2008 încă 15.

   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Cu alte cuvinte, bolnavi să aveți.

Domnul senator Ilie Petrescu, doriți să mai adăugați ceva?

 
   

Domnul Ilie Petrescu:

Doresc să se realizeze această chestiune, pentru că dumneavoastră mi-ați mai promis ceva la Gorj și sper, cu ocazia aceasta, că dumneavoastră puteți rezolva acea chestiune pentru care v-am rugat prin întrebările și interpelările adresate.

Sper să nu ajungă și ambulanțele, rezolvarea pentru care m-ați asigurat, acum, în Parlamentul României, la fel ca... știți despre ce vorbesc... Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolăescu:

Domnule senator, sper ca la sfârșitul anului acesta sau începutul anului viitor, să punem în funcțiune, împreună, cele 5 ambulanțe de care spuneam.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

 
  Dan Gabriel Popa - de la Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății Publice;

Dați răspuns și domnului senator Dan Gabriel Popa.

   

Domnul Eugen Nicolăescu:

Deci, la a treia întrebare, domnul senator Dan Gabriel Popa vorbește despre interzicerea efectuării microradiografiei, ca procedură radiologică de examinare, utilizată în scopul depistării active a TBC. Am să-i comunic domnului senator că, în ceea ce privește soluționarea problemei tuberculozei, România tinde să se alinieze strategiilor și experienței internaționale în domeniu, precum și recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății pentru programele naționale de control al TBC pulmonare. Sunt o serie de direcții strategice, care au fost stabilite în baza unor documente de poziție, pe care România le-a semnat, și ca atare Ministerul Sănătății a luat decizia emiterii unui ordin prin care se interzice efectuarea microradiografiei ca procedură radiologică de examinare utilizată în scopul depistării active a TBC.

Argumentele care susțin această decizie sunt argumente de ordin medical și anume, proporția de depistare a cazurilor noi de tuberculoză pulmonară prin procedura MRP este mică și variază în limitele a numai 12%, umbrele radiologice evidențiate prin MRP nu sunt specifice pentru diagnosticul de tuberculoză pulmonară, examenul MRP nu permite diferențierea pacienților contagioși de cei care nu prezintă risc de contagiune pentru comunitate, procedura MRP nu este eficientă în termeni cost-beneficiu, deoarece specificitatea metodei în ceea ce privește identificarea sursei infecției este mică, existând numeroase cazuri care apar între două investigații succesive și, de asemenea, procedura MRP este considerată cea mai importantă sursă de expunere inutilă la radiații ionizante a populației.

În acest sens, precizez că diagnosticul de tuberculoză pulmonară se bazează, în principal, pe examinarea bacteriologică a frotiurilor din sputa pacienților suspecți, identificați de către toate serviciile medicale cărora li se adresează populația și, numai în cazuri rare, pe examenul radiologic pulmonar și pe examinarea clinică a unui practician cu experiență.

De asemenea, precizez că ministerul, în colaborare cu specialiști din domeniul pneumologiei, depune eforturi pentru revizuirea strategiei naționale de luptă contra tuberculozei, pentru perioada 2007-2012.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc, domnule ministru Eugen Nicolăescu, pentru prezență.

Din partea Ministerului Justiției, dau cuvântul doamnei secretar de stat Katalin Kibedi, pentru a răspunde domnului senator Valentin Dinescu, Partidul România Mare.

Doriți să interveniți? Vă rog. Microfonul 2.

 
   

Domnul Dan Gabriel Popa:

Mulțumesc mult, domnule ministru, dar cred că cei care v-au făcut răspunsul au fost total pe lângă întrebare. Iertați-mă! Sigur că nu aveam nimic împotriva scoaterii MRP-urilor din investigații, dar întrebarea se referea la aparatele de radiologie din județ. Îmi pare rău!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul ministru, vă rog, microfonul 8.

 
   

Domnul Eugen Nicolăescu:

Domnule senator, cel puțin întrebarea așa a ajuns la Ministerul Sănătății, dar, întrucât cunosc foarte bine cazul, vă pot răspunde pe loc la această nouă precizare și anume că sunt în deschidere două licitații, una pentru aparate radiologice mobile și alta pentru aparate radiologice fixe. Dacă toate lucrurile merg cum trebuie, până la sfârșitul anului, vom avea în toate spitalele cu secții de urgență aparate radiologice mobile și, în cea mai mare parte a spitalelor, aparate radiologice fixe, care sunt acreditate și autorizate după ultimele reguli. Ca atare, nu mai există riscul ca cele care sunt scoase din uz, ca urmare a interzicerii de către CENECAN, să provoace în rândul populației nemulțumiri și nerealizarea de radiografii.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc, domnule ministru.

 
  Valentin Dinescu - de la Katalin Kibedi, secretar de stat în Ministerul Justiției;

Dau cuvântul doamnei secretar de stat Katalin Kibedi, pentru a răspunde domnului senator Valentin Dinescu.

Vă rog, aveți cuvântul, microfonul 12.

   

Doamna Katalin Kibedi - secretar de stat în Ministerul Justiției:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate domnule senator, pentru a putea răspunde la întrebarea dumneavoastră, Ministerul Justiției s-a adresat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru a întreprinde verificările necesare în vederea identificării dosarelor care să aibă ca obiect verificarea aspectelor semnalate în sesizarea dumneavoastră. Având în vedere că din răspunsul acestei instituții rezultă că nu există astfel de dosare înregistrate, sesizarea dumneavoastră a fost transmisă Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, structura centrală, având în vedere competențele legale, urmând ca, în urma verificărilor, rezultatul să vă fie comunicat dumneavoastră, personal.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Valentin Dinescu, dacă aveți vreo intervenție, vă rog, microfonul 1.

 
   

Domnul Valentin Dinescu:

Vă mulțumesc.

Doamna ministru, pot să vă spun că nu aveți nici o vină, doar că nu rezolvă chestiunea intervenția dumneavoastră și nici nu este un răspuns la ceea ce întrebasem eu. Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

 
  Ilie Petrescu - de la Alexandros Galiatatos, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului;

Mergem mai departe.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Alexandros Galiatatos, microfonul 8.

Vă rog să mă urmăriți, domnule secretar de stat: aveți o interpelare a domnului senator Viorel Arion, legat de modernizarea drumului național Simeria-Petroșani. Nefiind prezent, vă rog să-i dați răspunsul în scris. Aveți o interpelare a domnului senator Ilie Sârbu, legat de lucrările la Drumul Național 6 și DN European 70. Vă rog să-i dați răspunsul în scris, domnul senator Ilie Sârbu este aici. Și o interpelare a domnului senator Ilie Petrescu, cu privire la sumele alocate pentru construirea de locuințe și săli de sport.

Vă rog, aveți cuvântul.

   

Domnul Alexandros Galiatatos - secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului:

Domnule senator, referitor la întrebarea dumneavoastră, la construcția de locuințe pentru județul Gorj, pot spune că, în perioada 2001-2005, prin programul construcțiilor de locuințe pentru tineri, s-au pus în funcțiune 207 locuințe, din care 175 în municipiul Târgu-Jiu, iar restul în localitatea Târgu-Cărbunești. În programul pe anul 2006, județul Gorj este cuprins cu 7 obiective amplasate în municipiul Târgu-Jiu, localitățile Motru și Rovinari, cu un total de 279 de locuințe, 92 se află în execuție, 187 în faza de organizare a licitațiilor pentru execuția lucrărilor. Suma alocată de la bugetul de stat fiind de 5,3 milioane lei.

În conformitate cu solicitările autorităților publice locale, pentru anul 2007, sunt propuse pentru finanțare încă 38 de locuințe pentru localitatea Rovinari. Pentru anul 2007, fondurile ce se vor aloca au în vedere finalizarea celor 92 de locuințe aflate în execuție și continuarea lucrărilor pentru 219 locuințe.

Referitor la construcția de săli de sport pentru județul Gorj. În prezent mai sunt trei săli de sport în execuție, pentru care în anul 2006 s-au alocat 1,724 milioane lei, și o sală pentru reabilitare în municipiul Tg. Jiu, în faza de licitație lucrări. Avem situația defalcată pe localități. Se prezintă într-un tabel, dacă-mi permiteți să vi-l dau în scris.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă dă în scris tabelul. Haideți, că n-avem timp. Vă rog, domnul Ilie Petrescu, microfonul 1.

 
   

Domnul Ilie Petrescu:

Domnule președinte, vă mulțumesc mult.

Domnule ministru,

Problema care mă interesează la Motru este dacă s-a aprobat blocul pentru apartamente și sala de sport, pentru că eu, în întrebare, am ridicat această problemă, deoarece, în mandatul trecut, în 2000-2004, pe timpul guvernării Năstase, au fost aprobate două blocuri de locuință: blocul care se află astăzi în execuție și cel de care nu se știe dacă este sau nu prins în programul de licitații și dacă s-au alocat bani în 2007. Asta vroiam să știu. Și sala de sport de la Motru. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci, microfonul 8. Aveți răspunsul scris, probabil că le veți găsi acolo, toate aceste lucruri.

 
   

Domnul secretar de stat Dănuț Apetrei. Numai o secundă... Deci, angajarea personalului la APIA, pentru domnul senator Petre Daea. O să-i dați răspunsul în scris. Domnului Ilie Sârba, "Eficiența serviciului de consultanță", îi veți da, de asemenea, răspuns scris. Domnului Petru Stan, vă rog să-i transmiteți răspunsul în scris.

 
  Ioan Corodan - de la Alexandru Mircea, secretar de stat în Ministerul Administrației și Internelor;

Domnul secretar de stat din partea Ministerului Administrației și Internelor, Mircea Alexandru. Aveți două întrebări: una a domnului senator Ioan Corodan, cu salarizarea personalului din administrația publică și a doua a domnului senator Valentin Dinescu, referitor la adunările UDMR din 23 și 30, septembrie de la Miercurea-Ciuc și Tg. Mureș. Vă rog, vă ascultăm.

   

Domnul Alexandru Mircea - secretar de stat în Ministerul Administrației și Internelor:

Mulțumesc, domnule președinte.

Bună seara, domnule senator.

În legătură cu întrebarea dumneavoastră, prin care solicitați informații referitoare la stadiul elaborării proiectului de act normativ ce va reglementa sistemul unitar de salarizare a funcționarilor publici, precum și soluțiile avute în vedere pentru corelarea acestui proiect de act normativ cu cel referitor la salarizarea personalului contractual din administrația publică, vă comunicăm următoarele: elaborarea și implementarea unui sistem unitar de salarizare a funcționarilor publici constituie o condiție esențială pentru continuarea reformei funcției publice și pentru profesionalizarea și stabilirea funcționarilor publici, fiind, în același timp, unul din obiectivele strategiei actualizate a Guvernului României privind accelerarea reformei în administrația publică. Obiectivul programului derulat în acest sens de Guvern îl constituie elaborarea unui sistem de salarizare unitar pentru funcționarii publici, sistem care să fie echitabil, competitiv, transparent, simplu de gestionat, capabil de a atrage și menține funcționari publici competenți, în măsură să reflecte importanța și realizările din activitate, precum și sustenabil din punctul de vedere al costurilor. La reuniunea din data de 8 august 2006 a Comisiei interministeriale pentru finalizarea politicii de stabilire a sistemului unitar de salarizare au fost prezentate trei opțiuni privind sistemul unitar de salarizare a funcționarilor publici, precum și costul implementării fiecăreia dintre aceste opțiuni. La data de 20 septembrie 2006, comisia a hotărât, în unanimitate, să recomande implementarea, începând cu 1 ianuarie 2007 a unei opțiuni care se bazează pe o structură a salariului așa cum este definită în prezent în art. 29 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, dar care încearcă să organizeze într-o manieră mai rațională, mai coerentă și mai transparentă. De exemplu: diferențele procentuale dintre treptele de salarizare din cadrul gradelor profesionale să fie aproximativ egale. Unele indemnizații și sporuri să fie incluse în salariul de bază, deci, să se reducă numărul de indemnizații, ele să fie incluse în salariul de bază. Aproximativ 80% din remunerație să fie plătită sub formă de salariu de bază și supliment al costurilor. Proiectul Legii privind sistemul unitar de salarizare a funcționarilor publici a fost finalizat la data de 4 octombrie. În intervalul imediat următor va fi transmis organizațiilor sindicale reprezentative ale funcționarilor publici, organizațiilor profesionale ale funcționarilor publici, în vederea formulării de observații și propuneri. De asemenea, documentul va fi transmis, cu respectarea procedurilor "repetări la transparența decizională" tuturor structurilor interesate.

2. Pentru remedierea deficiențelor existente în legătură cu salarizarea personalului contractual din administrația publică, la nivelul Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, Ministerului Administrației și Internelor și Ministerului Finanțelor Publice au fost întreprinse demersuri în vederea elaborării unui proiect de lege privind salarizarea personalului contractual din sectorul bugetar, în funcție de calitatea și performanța activității, pentru care a fost stabilit ca termen de aprobare în Guvern luna noiembrie 2006. În vederea elaborării proiectului în discuție a fost constituită, printr-o hotărâre de Guvern, e vorba de Hotărârea nr. 617/2006, o comisie interministerială formată din reprezentanți ai ministerelor ale căror domenii de activitate au o pondere semnificativă în segmentul personalului contractual.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc. S-a înțeles, domnule secretar de stat. Domnule senator Corodan, dacă aveți nevoie de informații în plus. Microfonul 1.

 
   

Domnul Ioan Corodan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Îi mulțumesc domnului secretar de stat pentru informațiile date și aștept răspunsul scris.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
  Valentin Dinescu - de la Alexandru Mircea, secretar de stat în Ministerul Administrației și Internelor;

A doua întrebare, a domnului senator Valentin Dinescu.

   

Domnul Alexandru Mircea:

Bună seara, domnule senator.

Întrebarea dumneavoastră, prin care solicitați o serie de informații în legătură cu întrunirile liderilor maghiari din România, desfășurate în data de 23 și în data de 30 septembrie a.c. la Miercurea-Ciuc și, respectiv, Târgu-Mureș, vă comunicăm următoarele: în data de 23 și, respectiv, 30 septembrie, în municipiile Miercurea-Ciuc și Târgu-Mureș s-au desfășurat două întruniri la care au participat o parte a liderilor politici maghiari din România. Întrunirea a avut loc în sala de ședințe a Consiliului județean Harghita și, respectiv, în Sala Mare a Palatului Culturii din Municipiul Târgu-Mureș. La evenimente au fost ținute discursuri cu privire la problemele actuale cu care se confruntă comunitatea maghiară din România, fiind exprimate o serie de soluții, pe care liderii politici ce reprezintă interesele acestei etnii ar trebui să le aibă în vedere. Cele două evenimente s-au desfășurat în spații închise, au avut caracterul unor întruniri politice, în care persoanele participante și-au exprimat opiniile, iar organizarea lor nu a necesitat, potrivit dispozițiilor legale în vigoare, incidente materiei, obținerea vreunei autorizații prealabile. Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Dinescu, microfonul 1. Vă rog.

 
   

Domnul Valentin Dinescu:

Domnule ministru, trebuie să recunosc că replica sau prevederea din răspuns, "potrivit căreia și-au exprimat opiniile" m-a lăsat fără replică. Eu vă îndemn să vedeți filmul "Păsările" sau să-l revedeți, dacă l-ați văzut și, dați-mi voie să vă spun că sunt și opinii care au germenul infracțional în ele, domnule ministru.

 
  Gheorghe Funar - de la Alexandru Mircea, secretar de stat în Ministerul Administrației și Internelor;

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Trecem la interpelarea domnului Funar, legat de încălcarea Legii nr. 258/2006 - descărcarea de sarcină arheologică.

   

Domnul Alexandru Mircea:

Bună seara, domnule senator.

În legătură cu interpelarea dumneavoastră, prin care semnalați o serie de aspecte referitoare la o eventuală încălcare, în comuna Florești, județul Cluj, a prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic, vă comunicăm următoarele: conform actului normativ invocat, modificat... E vorba de Ordonanța Guvernului nr. 43/2000, modificat prin Legea nr. 258/2006, nu Ministerul Administrației și Internelor, ci Ministerul Culturii și Cultelor îndeplinește "direct sau prin instituțiile sale subordonate atribuții în domeniul protejării patrimoniului arheologic". În art. 12 din actul normativ invocat se precizează detaliat care sunt aceste atribuții ale Ministerului Culturii și Cultelor. Ne-am interesat pentru dumneavoastră, însă, în legătură cu situația expusă și, în baza datelor comunicate de instituția prefectului, vă facem următoarele precizări: pe suprafața de teren la care faceți referire, aflată în proprietatea S.C. POLUS TRANSILVANIA, Companie de investiții S.A. Cluj-Napoca, au fost demarate lucrări de construcții și de amenajarea Centrului comercial POLUS. În data de 29 august a.c., cu ocazia lucrărilor, decopertărilor executate de către firma menționată, a fost descoperit un schelet uman și alte vestigii arheologice. În conformitate cu dispozițiile legislației în vigoare, incidente materiei, investitorul a dispus sistarea imediată a lucrărilor în zona respectivă și protejarea perimetrului, anunțând autoritățile administrației publice locale, Inspectoratul Județean de Poliție Cluj, precum și Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național Cluj, cu privire la descoperirea respectivă. În aceeași zi, reprezentanții instituțiilor menționate și antreprenorul s-au întrunit în vederea analizării situației create și au stabilit o serie de măsuri, după cum urmează: cercetarea preliminară a zonelor de interes de către echipe ale Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei pentru stabilirea arealelor de investigare; sistarea oricăror lucrări pe zonele stabilite de către echipele Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei; evaluarea rezultatelor cercetărilor arheologice preliminare și stabilirea planului de cercetare arheologică. Menționăm că la data întocmirii răspunsului către dumneavoastră, proiectul de cercetare arheologică, elaborat pe baza cercetărilor preliminare, de către Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, era finalizat, urmând a fi prezentat în cel mai scurt timp spre aprobare Comisiei Naționale de Arheologie. De asemenea, S.C. POLUS TRANSILVANIA, Companie de Investiție S.A. Cluj-Napoca și Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei au încheiat un contract de cercetare arheologică extensivă, potrivit căruia urmează a fi realizate investigații de teren amănunțite și operațiuni de restaurare a obiectelor descoperite, documentații științifice detaliate, precum și o monografie a zonei investigate. Rezultatul acestei cercetări va fi materializat în documentații pentru descărcarea de sarcina arheologică. Lucrările se desfășoară în conformitate cu prevederile legale în vigoare aplicabile în domeniu, cercetările arheologice fiind conduse de Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei și finanțate de S.C. POLUS TRANSILVANIA, Companie de Investiție S.A. Situația acestor cercetări arheologice este și va fi în continuare monitorizată de Comisia Națională de Arheologie, precum și de Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național Cluj. Precizăm faptul că până la data întocmirii răspunsului, la nivelul Inspectoratului Județean de Poliție Cluj nu au fost înregistrate dosare penale referitoare la încălcarea, în cazul dat, a prevederilor legale supuse atenției de către dumneavoastră. Mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da. Domnul senator Funar, microfonul 2.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte al Senatului.

Mă nemulțumește răspunsul dat de distinsul secretar de stat, și suficiența lui. Vă informez, dacă n-ați știut, domnule secretar de stat că este vorba de cel mai mare tun imobiliar care s-a dat în România de când avem guvernare portocalie. Valoarea terenului - domeniu public - 35 ha, calitatea I de fertilitate, domnul ministru Sârbu își amintește, acolo erau câmpurile experimentale ale Universității de Științe Agricole. Firma POLUS a intrat cu buldozerele și le-a ras. Terenul în valoare de 52 până la 70 milioane euro a fost luat gratis de Firma POLUS, a început să execute lucrări de construcție fără a se efectua lucrări de către arheologi și a se da descărcare de sarcina arheologică. Legea pe care ați menționat-o spune limpede: dacă apar descoperiri arheologice întâmplătoare, se sistează toate lucrările. Dacă se continuă lucrările, fapta e infracțiune. Acolo s-a ajuns la o înțelegere. Pentru că Paszkany Arpad Zoltan, patronul Firmei POLUS a finanțat campania electorală a PD-ului și a PNL-ului din județul Cluj și municipiul Cluj-Napoca și acolo există lege, dar e tocmeală. S-a ajuns la o înțelegere: voi săpați aici și noi lucrăm dincolo. Au fost distruse vestigii unice în Europa. Toată presa locală și centrală este plină de aceste ilegalități. Eu v-am solicitat, domnule secretar de stat, și insist, să respectați legea. Primarul comunei Florești era obligat să suspende autorizația de construire și să se sisteze orice lucrări de construcție, așa spune legea negru pe alb, domnule secretar de stat, în caz contrar este infracțiune. Vă rog să solicitați polițiștilor din Florești și Inspectoratului de Poliție al județului Cluj să respecte legea. Am făcut și plângeri penale, o mulțime, și trebuie respectată legea. Eu nu solicit altceva și nu pot accepta ca român, ca un colonel în securitatea statului ungar, care este Paszkany Arpad Zoltan să distrugă vestigiile arheologice din perioada pre-dacică, dacică, romană și post-romană descoperite de arheologi. Interveniți rapid și blocați-l pe acest udemerist să ne distrugă istoria. Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da. Domnule secretar de stat, trebuie văzut exact, încă o dată, care e situația acolo și luate măsurile de rigoare. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Mircea:

Vă rog, totuși, să-mi permiteți, să-i răspund domnului senator, domnule președinte.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog.

 
   

Domnul Alexandru Mircea:

Eu am făcut, din capul locului, o trimitere expresă la autoritățile de reglementare și de control în domeniul respectiv. Se pare că întrebarea domnului senator a fost adresată altei autorități centrale, respectiv, Ministerului Administrației și Internelor. Nu fac acum trimiteri și nu vin să dezvolt care sunt atribuțiile prevăzute în art. 12 din Legea nr. 258/2006. Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mergem mai departe. Domnule Funar, s-a înțeles. Trebuie să facă investigații, din nou, de această temă. Vă rog, microfonul 2.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte al Senatului, îmi pare rău că domnul secretar de stat n-a înțeles. M-am referit la primar, care este subordonat Ministerului Administrației și Internelor. Primarul nu a suspendat autorizația de construire.

Eu m-am adresat și ministrului culturii și cultelor, m-am adresat, vă spuneam, și la parchete, și la fiecare le solicit să respecte legea. Primarul să respecte legea. Să suspende autorizația de construire, așa spune legea, în mod expres. Atât vă solicit, nu altceva. Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a înțeles, domnul secretar de stat? Stimați colegi, ne apropiem de final. Mai avem vreo 3-4 răspunsuri. Domnul senator Dan Gabriel Popa avea o întrebare legată de repararea DN 65 Costești - Roșiorii de Vede. Se amână. S-a transmis răspunsul scris, deci este soluționată. Referitor la reabilitarea Școlii generale din Motru - Gorj se solicită amânare. Ministerul Educației și Cercetării.

 
   

Domnul Anton Niculescu, secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe, i-a dat răspunsul scris domnului senator Ion Chelaru, referitor la imobilul "Catedrala Plazza". Mai avem o amânare solicitată de Ministerul Afacerilor Externe, legată de disfuncționalități în organizarea Summit-ului Francofoniei, a domnului senator Viorel Arcaș.

 
  Gheorghe Funar - de la Cătălin Ionel Dănilă, secretar de stat în Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei.

Și acum, trecem la domnul secretar de stat, l-am păstrat la urmă, Cătălin Ionel Dănilă, microfonul 10, vă rog. Pentru domnul senator Otilian Neagoe, vă rog să-i dați răspunsul scris. De asemenea, pentru domnul senator Gabriel Simionescu, de la Grupul parlamentar al PSD, proteze pentru persoanele infirme, răspuns scris.

Doamnei Silvia Țicău, prețul gigacaloriei și ajutoarele pentru încălzire, vă rog să transmiteți răspunsul scris.

Și acum, vă rog să răspundeți domnului senator Gheorghe Funar, legat de recalcularea pensiei cetățeanului Vana Ion din Băișoara, județul Cluj.

   

Domnul Cătălin Ionel Dănilă - secretar de stat la Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei:

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Domnule senator, în legătură cu cazul domnului Vana Ion, începând cu data de 1 octombrie 2004, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr.1550/2004 și a Ordonanței de urgență nr.4/2005, aprobată prin Legea nr.78/2005, pensiile din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, potrivit legislației anterioare de 1 aprilie 2001, au fost recalculate în conformitate cu principiile Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare. Scopul acestei acțiuni a fost acela de a determina punctajul mediu anual pentru fiecare pensie, pornindu-se de la principiile Legii nr.19/2000 și în condițiile menținerii cerințelor prevăzute de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului de pensie, utilizându-se formula de calcul introdusă de această lege și cu respectarea prevederilor Hotărârii de Guvern menționate, nr.1550/2004. În acest mod, toate pensiile au fost stabilite după aceeași lege, după aceeași metodologie, potrivit acelorași principii, indiferent de data pensionării și indiferent de legislația care a fost aplicată la momentul stabilirii inițiale. Astfel, în fiecare dosar de pensii, a fost stabilit punctajul mediu anual, prin aplicarea prevederilor art.164, coroborate cu cele ale art.78 din Legea nr.19/2000. Pentru respectarea principiului dreptului câștigat și pentru a nu se ajunge în situația în care, datorită noilor stagii de cotizare și a noilor vârste prevăzute de Legea nr.19/2000, anumite persoane să nu mai îndeplinească condițiile de pensionare, s-au menținut cerințele de vechime integrală în muncă, și de vârstă, prevăzute de legislația sub imperiul căreia s-au deschis drepturi inițiale de pensie. Actul normativ reglementează care au fost stagiile de cotizare, respectiv, vechimea în muncă necesară deschiderii dreptului la pensie, astfel, până la data la care a intrat în vigoare Legea nr.3/1977, aceasta era de 20 de ani pentru femei și 25 de ani pentru bărbați, iar după intrarea în vigoare a Legii nr.3/1977, 25 de ani pentru femei și 30 de ani pentru bărbați. Ordonanța de urgență a Guvernului nr.4/2005 reprezintă cadrul legal necesar recalculării și stabilește termenul de definitivare a procesului de recalculare, etapele de plată și modul de calcul pentru determinarea punctajului mediu anual, potrivit prevederilor Legii nr.19/2000. După definitivarea acestei operațiuni, punctajul mediu anual care se atribuie pensionarului este cel aflat, rezultat din recalculare, indiferent dacă acesta este mai mic sau mai mare decât cel aflat în plată. În situația în care punctajul mediu anual este mai mic și, implicit, cuantumul pensiei este mai mic, se menține, totuși, cuantumul existent în plată până când, din înmulțirea noului punctaj mediu anual cu valoarea unui punct de pensie, rezultă un cuantum al pensiei mai mare. Procesul de recalculare a pensiilor, stabilite potrivit legislațiilor în vigoare până la data de 1 aprilie 2001, nu este un proces de majorare a pensiilor. Scopul acestei măsuri reprezintă asigurarea unui raport de echitate între toți pensionarii sistemului public de pensii, din punct de vedere al modului de calcul. Referitor la dosarul domnului Vana Ion, precizăm că acesta a fost solicitat de la Casa locală de pensii Turda pentru a fi verificat de specialiștii din cadrul Casei Naționale de Pensii și Asigurări Sociale. Rezultatul verificării va fi comunicat la momentul soluționării. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Funar, mai aveți ceva de spus, microfonul 2?

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte al Senatului, aștept răspunsul, să vedem și în acest caz particular al domnului Vana Ion, dar aduceam în discuție o problemă de principiu, respectiv, o promisiune din campania electorală și a domnului ministru Gheorghe Barbu, care susținea că la vechime egală în muncă, indiferent de anul pensionării, se asigură aceeași pensie și acest principiu nu a fost respectat și am primit foarte multe sesizări de la cetățeni, inclusiv un caz pe care vi l-am exemplificat, al domnului Vana Ion.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu, nu e numai vechimea în muncă!

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Bineînțeles, sunt și celelalte ... dar nu am intrat în detalii, domnule președinte, mai mult ca să economisim timpul. Aștept răspunsul concret. Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Bine.

 
  Ioan Corodan - de la Cătălin Ionel Dănilă, secretar de stat în Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei.

Deci, domnul secretar de stat Cătălin Ionel Dănilă, mai aveți o întrebare, a domnului senator Ioan Corodan, Grupul parlamentar al PRM, legat de angajarea persoanelor cu dizabilități.

   

Domnul Cătălin Ionel Dănilă:

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte. Domnule senator, referitor la programele derulate în vederea diminuării dificultăților cu care se confruntă persoanele cu dizabilități, în lumina integrării din 2007, prin Hotărârea Guvernului nr.1175/2005, a intrat în vigoare strategia națională pentru protecția, integrarea și incluziunea socială a persoanelor cu handicap, în perioada 2006 - 2013, care se numește "Șanse egale pentru persoanele cu handicap, pentru o societate fără discriminări". Unul dintre cele trei obiective generale de strategie este creșterea gradului de ocupare a forței de muncă pentru persoanele cu handicap, pentru realizarea acestuia fiind prevăzute măsuri concrete în sarcina Autorității Naționale pentru Persoanele cu Handicap, a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă și autorităților publice locale. De asemenea, Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Handicap a elaborat în cursul anului 2006 un proiect de lege privind promovarea și protecția drepturilor persoanelor cu handicap, care se află în dezbaterea comisiilor de specialitate ale Camerei Deputaților. Acest proiect de lege a fost elaborat în colaborare cu organizațiile neguvernamentale ale persoanelor cu handicap. Principalele direcții care privesc integrarea socială a persoanei cu handicap, din proiectul de act normativ, sunt: prevenirea instituționalizării și dezvoltarea de servicii alternative comunitare, cum ar fi serviciile de suport pentru familie, asistent personal, servicii la domiciliu, asistent personal profesionist.

Stimularea încadrării în muncă a persoanelor cu handicap, prin următoarele măsuri:

  • Acordarea integrală a indemnizației cumulativ cu veniturile salariale și cu bugetul personal complementar, respectiv, acordarea de credit a cărui dobândă se suportă din bugetul de stat pentru achiziționarea unui mijloc de transport.
  • Autoritățile și instituțiile publice, persoanele juridice publice sau private care au cel puțin 50 de angajați au obligația de a angaja persoane cu handicap, într-un procent de cel puțin 4% din numărul total de angajați.
  • De asemenea, se introduce dreptul la opțiune pentru persoanele juridice care nu angajează persoane cu handicap, în sensul în care fie plătesc, lunar, către bugetul de stat o sumă reprezentând 50% din salariul de bază minim brut pe țară, înmulțit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap, fie achiziționează produse de la unitățile protejate, autorizate, de sumă echivalentă cu suma datorată la bugetul de stat, oferind astfel oportunități de dezvoltare pentru unitățile protejate și, implicit, de creștere a numărului de persoane cu handicap angajate.
  • De asemenea, sunt acordate angajatorilor de persoane cu handicap mai multe facilități, printre care deducerea la calculul profitului impozabil a sumelor aferente adaptării locurilor de muncă protejate și achiziționării utilajelor și echipamentelor utilizate în procesul de producție de către persoanele cu handicap, deducerea la calculul profitului impozabil a cheltuielilor cu transportul persoanelor cu handicap, de la domiciliu la locul de muncă, precum și a cheltuielilor cu transportul materiilor prime și a produselor finite la și de la domiciliul persoanei cu handicap, angajată pentru munca la domiciliu, respectiv, decontarea din bugetul asigurărilor pentru șomaj a cheltuielilor specifice de pregătire, formare și orientare profesională și de încadrare în muncă a persoanelor cu handicap.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Corodan, microfonul 1.

 
   

Domnul Ioan Corodan:

Mulțumesc, domnule președinte al Senatului. Într-adevăr, după cum bine spune domnul ministru secretar de stat, sunt foarte multe lucruri bune care sunt prinse pentru persoanele cu handicap. Să sperăm că această lege, care este în dezbatere la Camere Deputaților, va fi dezbătută și aprobată și să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2007. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Bine, vă mulțumesc și eu. Cu asta, stimați colegi, am ajuns la final. Închidem ședința noastră. Da, domnule senator Funar, microfonul 2.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte al Senatului. Adresez o rugăminte reprezentanților Guvernului. Aștept răspunsul la interpelarea pe care am adresat-o premierului, în urmă cu mai bine de o lună de zile, în legătură cu secretarii de stat care au fost demiși și data demiterii. În lunile iulie, august, septembrie s-a anunțat o reducere, cu circa 33%. Din informațiile mele, toți au rămas pe posturi. Solicit această listă a secretarilor de stat demiși și data demiterii pentru a dovedi că Guvernul de la București nu este ca și cel de la Budapesta. Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult. Închidem ședința noastră de astăzi.

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 19,30.

 
     

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti sâmbătă, 25 septembrie 2021, 13:33
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro