Adrian Mihai Cioroianu
Adrian Mihai Cioroianu
Ședința Senatului din 30 octombrie 2006
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.161/09-11-2006

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-06-2019
18-06-2019 (comună)
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Interogare > Rezultate > 30-10-2006 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 30 octombrie 2006

 Fragmente relevante pentru următoarea interogare: 
Vorbitor: Adrian Mihai Cioroianu

  1. Declarații politice prezentate de senatori:
  1.10 Adrian Mihai Cioroianu (PNL-PD) - Recentele impasuri ale României referitoare la numirea comisarului european.

Domnul Adrian Mihai Cioroianu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Permiteți-mi să încep prin a-i transmite cele mai bune urări colegei noastre, doamna senator Silistru.

Am înțeles că este ziua dumneavoastră, doamnă. Să fie un an bun și tot ce vă doriți! Evident, am convingerea că toți colegii mei senatori, cei prezenți, cei încă neprezenți în sală mi se alătură.

La Mulți Ani, doamna Silistru!

Acum, trec la un subiect mai puțin plăcut, pe care doamna Corina Crețu îl anticipase. Este vorba despre recentele impasuri ale propunerii comisarului român, impasuri care - cred eu - vor fi o lecție pentru noi toți - o lecție pentru politicieni, o lecție pentru jurnaliști sau o lecție doar pentru cei care privesc știrile de seară la Telejurnal.

Sunt convins în proporție de 99% că Varujan Vosganian nu a fost colaborator al Securității, și când spun 99% o fac nu pentru a sugera un rest de dubiu, ci mai curând pentru a sugera imposibilitatea certitudinii absolute. Evident, nu aici se decide colaborarea sau necolaborarea domniei sale. Nici nu sunt sigur că acesta ar fi fost motivul care i-a făcut probleme senatorului de Iași. Cred, mai curând, că domnul Vosganian a fost victima unui complex de împrejurări și aș vrea să vă spun câteva vorbe despre acesta, așa cum le văd eu.

În primul rând, domnul Durao Barosso, președintele Comisiei Europene, este de o precauție extremă în judecarea tuturor candidaților. De ce această precauție? Pentru că, stimați colegi, proiectul european traversează momente foarte delicate. Câtă vreme Uniunea Europeană nu capătă o Constituție, practic, procesul de extindere este puțin probabil să mai continue, or acest proiect de Constituție - cum bine știți - a fost respins, în anii din urmă, de Franța și de Olanda.

Noi suntem, deocamdată, prinși în febra și în entuziasmul admiterii și evident că încă ne vine greu să ne gândim că, în diverse colțuri ale Europei și cam mâine poate și în România, voci, fie ultraconservatoare, fie ultrarevoluționare, spun sau vor spune că, de fapt, proiectul Uniunii Europene este mort înainte de a se naște.

Ei bine, din acest motiv este limpede că acei miniștri ai Europei, care sunt comisarii, trebuie să fie mai presus de orice dubiu. Pe scurt, ei trebuie să aducă stabilitate proiectului, și nu fragilizare.

A doua lecție privește fața europeană a politicii românești. De ani de zile, la Bruxelles, se face o sistematică revistă a presei românești sau bulgărești sau din orice țară vă puteți imagina și, în acest fel, fiecare actor politic apare în această bancă de date. Practic, sunt inventariate acolo faptele, declarațiile unui politician, dar și ceea ce se spune sau se crede despre el. Cu atât mai mare trebuie, cred, să fie grija fiecăruia dintre noi pentru ecourile legate de numele său.

În fine, mai este un detaliu - în România, bârfa și zvonul au încă un puternic impact social. Presa noastră nu are monopolul informației interne. Din contră, zvonurile sunt un concurent redutabil iar, deseori, cum se știe, zvonurile alimentează chiar coloanele consistente ale presei.

În cazul Vosganian, este foarte probabil ca euro-parlamentarii socialiști din Parlamentul European să fi fost alimentați, dacă mai era nevoie, cu zvonuri și de unii dintre observatorii socialiști români.

Desigur, peste tot în lume presa se îmbină cu zvonul, dar probabil că la o scară mai mică. În fond, ar fi facil să incriminăm presa atâta vreme cât noi toți, până la urmă, colportăm - și o facem cu plăcere - zvonuri. Nu pot uita o frază a unui politolog american - Ken Jowep - care, odată, într-un studiu al său, spunea că dacă România și-ar putea exporta zvonurile, ea ar fi mai bogată decât Germania.

Ei bine, cred eu că domnul Varujan Vosganian a fost unul dintre primii care au putut constata cum zvonurile plecate din România pot repede ajunge la urechi europene. Vrem, nu vrem, este și acesta un semn al apartenenței noastre la Europa.

Vă mulțumesc mult. (aplauze)

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 25 iunie 2019, 23:34
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro