Plen
Ședința Camerei Deputaților din 22 noiembrie 2006
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.177/04-12-2006

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
06-12-2021 (comună)
06-12-2021
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2006 > 22-11-2006 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 22 noiembrie 2006

10. Dezbaterea Propunerii legislative privind aprobarea unor măsuri financiare pentru IMM-urile din industria berii; Propunerii legislative privind aprobarea unor măsuri financiare pentru societățile comerciale din industria berii (rămase pentru votul final)
 
consultă fișa PL nr. 723/2006 724/2006

 

Domnul Victor-Viorel Ponta:

  ................................................

Propunerea legislativă privind aprobarea unor măsuri financiare pentru IMM-urile din industria berii și Propunerea legislativă privind aprobarea unor măsuri financiare pentru societățile comerciale din industria berii.

Lege ordinară, respinsă de Senat.

Ne aflăm în procedură de urgență.

Suntem Cameră decizională.

Propunerea legislativă privind aprobarea unor măsuri financiare pentru societățile comerciale din industria berii, de asemenea, este lege ordinară, respinsă de Senat.

Raportul, comun pentru ambele inițiative legislative. Comisia pentru buget are un raport de adoptare și un raport de respingere.

Suntem Cameră decizională.

Dau cuvântul inițiatorilor.

Vă rog, doamnă deputat Grațiela Iordache, aveți cuvântul.

Doamna Grațiela Denisa Iordache:

Mulțumesc, domnule președinte.

Bună dimineața!

Prezentul proiect de lege a rezultat ca urmare a îndeplinirii a două cerințe primordiale. Una dintre cerințe o reprezintă cerința economică, iar cea de a doua o reprezintă cerința socială.

Cerința economică. Proiectul de lege își propune ca să sprijine micii producători de bere, astfel încât această piață să aibă asigurată o concurență loială.

Din punct de vedere social, micii producători de bere, de obicei sunt exact acele industrii care sprijină și care fac posibile locuri de muncă în multe orașe monoindustriale. Deci și impactul social al acestui proiect este deosebit de important.

Actuala situație a societăților comerciale mici producătoare din industria berii este și rezultatul unei politici eronate în domeniul accizelor aplicate de România, care nu a respectat normele Uniunii Europene. Prezentul proiect de lege nu face altceva decât să vină să îndrepte această eroare și să pună la dispoziția micilor producători de bere care încă mai sunt viabili pe piața românească a unei scheme de ajutor de stat. Subliniez, "ajutor de stat", pentru că acești bani care le vor fi acordați, aceste fonduri nu sunt obligatorii, ci ele pot fi accesate, în măsura în care aceste companii vor îndeplini condițiile prevăzute în proiectul de lege și în măsura în care companiile se vor putea, la rândul lor, finanța, astfel încât să devină eficiente.

Vă mulțumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Din partea comisiei? Domnul deputat Călian, înțeleg.

 

Domnul Ioan Munteanu (din sală):

Mai este un inițiator, pentru cel de al doilea proiect!

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Domnule vicepreședinte al comisiei, o să-mi permiteți să mai dau cuvântul unuia dintre inițiatori pentru al doilea proiect. Fiind vorba de un proiect privind berea, cred că putem să împărțim aceste merite.

Poftiți, domnule deputat.

Domnul Constantin Amarie:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Aștept și momentul în care berea, la fel ca în Uniunea Europeană, va fi aliment și nu băutură alcoolică.

Deși a fost în planul legislativ al Guvernului, acest proiect a avut un parcurs foarte sinuos în proceduri, tinzând să bată recordul, poate, întrecut doar de Statutul naționalităților, pentru că, față de acest proiect, a existat o dârză împotrivire, din partea unor cercuri de interese.

Ca să fiu corect, trebuie să vă spun că acest proiect de lege este "copilul " domnului deputat Alexandru Mocanu, de la Teleorman, care, din motive subiective, a fost atacat și obligat să-și retragă proiectul. Acest "copil" însă și-a găsit o "mamă purtătoare", un grup de deputați aparținând mai multor grupuri politice din Cameră, care au considerat că este un proiect necesar, care cunoșteau situația din teren și au "adoptat" acest "copil".

Mai mult, un alt grup de deputați, din tot spectrul politic, s-au solidarizat și au realizat un alt proiect de lege, identic în formă și în conținut. De aceea, sunt două proiecte de lege: 723 și 724.

Susținut în Comisiile de buget, finanțe la Senat, el a fost respins, pentru că acolo s-a manifestat îndârjirea împotriva acelor producători, care reprezintă 4% din piața de bere din România și care au o capacitate anuală de până la 200 de mii de hectolitri și care reprezintă "mica buturugă" ce nu răstoarnă "carul mare", dar care dirijează ca acest "car" să meargă corect.

Pentru că, dacă, astăzi, există acești producători, e posibil ca la poarta fabricii, litrul de bere să coste 1 leu, în condițiile în care, de la 1 ianuarie 2007, aplicând noul Cod Fiscal, atunci, la poarta fabricii berea va fi luată cu 1 euro, așa cum este în Uniunea Europeană. Tocmai aici este chestiunea problemei.

Proiectul a întrunit toate avizele necesare, toată lumea a recunoscut (cei care au competență în domeniu) că este un proiect necesar, și, pe cale de consecință simetrică, întrucât tot Guvernul, Executivul, a fost vinovat pentru că nu s-a accizat diferențiat berea micilor producători, e normal ca Executivul să repare, prin acest ajutor financiar, care este oriunde în Uniunea Europeană practicat și deci nu încălcăm cu nimic legile Uniunii Europene, ci, dimpotrivă, le aliniem lor.

Vă este cunoscut faptul că în Germania, de exemplu, există mănăstiri care produc bere pentru o mică comunitate. Există mici fabrici care produc pentru un cartier. Și, în România, nu pot să existe 8 făbricuțe, care au o producție de până la 200 de mii de hectolitri pe an.

Pentru că un principiu spune: "Dacă nu poți să faci bine, măcar nu face rău!" Dar acest principiu cred că nu este valabil în capitalismul românesc.

Marii potrivnici ai acestui proiect sunt marii producători, care au angajat o societate de consultanță și lobby și au realizat un document. Acesta este, cine dorește, poate să-l citească. Este vorba de Braun Union România, Interbrev România, Bere Prod, Ursus Brevery, cu mărcile cunoscute: Bergenbeer, Tuborg, Skol, Kalsberg ș.a.m.d. Acest document se intitulează: "Acțiune împotriva ajutorului de stat acordat micilor producători de bere". Și există o serie de argumente, care nu sunt sustenabile, prin care ei doresc să scoată de pe piață pe acești mici producători de bere, este vorba de 8 producători, din 129, câți existau în perioada '90, doar atâți au mai rămas, pentru că restul au fost înghițiți de marii producători, dar nu puși să producă, ci au fost închiși.

Chestiunea este că, deși în alte țări funcționează legea antimonopol, noi știm bine că în economia românească aceasta nu este posibil. Un exemplu este numai industria cimentului. Se tinde acum, prin lobby făcut pentru respingerea acestui proiect de către marii producători, să dispară și micii producători de bere și să ajungem la monopol în acest domeniu.

Micii producători au făcut o demonstrație pertinentă asupra faptului că statul pierde enorm de mult anual, nu vor mai intra anual în bugetul statului peste 12 milioane de euro, dacă aceste mici fabrici se închid.

În ultimă instanță, problema este destul de simplă, acest proiect trebuie, sau e necesar să fie votat, pentru că noi salvăm niște locuri de muncă, de obicei în comunități care au mari probleme cu forța de muncă, cu angajarea și cu șomajul.

Așadar, trebuie să mai ținem cont că, în vreme ce marii producători își importă toate materialele din afară, micii producători importă materialul necesar producerii berii din zona în care aceștia funcționează, dând de lucru nu numai la 250 de muncitori în fiecare făbricuță, ci multor altora, din domeniul agriculturii.

De aceea, stimați colegi, vă rog să cântăriți cu atenție și să dați un vot în conformitate cu misiunea pe care o avem noi și față de economia românească, prin legile pe care le adoptăm în favoarea ei, având în vedere că proiectul se intitulează "Lege pentru sprijinirea IMM-urilor". Și vorbim de 15 ani de IMM-uri, însă, trebuie să recunoaștem că am făcut foarte puțin sau deloc.

Vă mulțumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Din partea Guvernului, după care comisia.

 

Domnul Petru Călian (din lojă):

Dați-mi voie mie întâi, ca să aveți ce să discutați!

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Poftiți, domnule vicepreședinte. Sigur că da, după care voi da cuvântul... În regulament spune că reprezentantul Guvernului are voie să intervină în orice moment, dar acum cred că e bine să ascultăm totuși raportul comisiei.

Domnul Petru Călian:

Mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, încă nu am trecut la dezbateri generale.

Așa cum ați informat, sunt două rapoarte, deoarece există două inițiative legislative similare, cu punct și virgulă, absolut tot, cu excepția titlului.

Prezentele propuneri legislative au ca obiect de reglementare instituirea unor măsuri financiare pentru societățile comerciale din industria berii, respectiv anularea obligațiilor bugetare înregistrate la data de 31.12.2004, reprezentând accize, impozit pe profit și t.v.a., datorate de societățile din domeniu care îndeplinesc anumite criterii, precum și anularea obligațiilor fiscale accesorii aferente obligațiilor respective calculate până la data intrării în vigoare a legii.

Raportul comisiei a fost adoptat cu 13 voturi pentru, 3 împotrivă și 3 abțineri.

Propunerile legislative, potrivit art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, sunt de competența decizională a Camerei Deputaților.

Senatul, ca primă Cameră sesizată, a respins aceste inițiative legislative.

Încă o ultimă precizare, la art. 9 alin.(1) a fost reformulat textul, ținând cont de normele de tehnică legislativă, așa cum au rezultat ele din partea Consiliului Legislativ.

Vă mulțumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Din partea Guvernului, aveți cuvântul.

 

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

O chestiune de procedură!

 

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Procedură la bere?!

Domnul Daniel Chițoiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Sunt Daniel Chițoiu, vicepreședinte al Agenției Naționale de Administrare Fiscală, cu rang de subsecretar de stat.

Doamnelor și domnilor deputați,

Guvernul României, prin Ministerul de Finanțe, nu susține aceste propuneri legislative, din următoarele considerente.

Așa după cum bine știți, în vederea creșterii veniturilor bugetare, prin Programul de Guvernare pentru perioada 2005-2008, aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr. 24/2004, s-a stabilit ca obiectiv și înlăturarea practicilor de scutire sau de reeșalonare a datoriilor bugetare. Realizarea obiectivelor economice aferente programului de guvernare a impus luarea unor măsuri de restructurare și de redresare economică și financiară, care să conducă la întărirea disciplinei economico-financiare, reducerea arieratelor în economie, precum și eliminarea pierderilor, în vederea îndeplinirii criteriilor de economie de piață funcțională, potrivit angajamentelor asumate față de Uniunea Europeană.

Pe această linie se înscrie și punerea în practică a aquisului comunitar în domeniul concurenței, care are la bază principiul acordării de ajutoare fără a se distorsiona concurența. În acest context, acordarea de înlesniri la plată în condiții preferențiale pentru agenții economici producători de bere ar conduce la perturbări ale pieței și mecanismelor concurențiale.

Totodată, menționăm că opinia Comisiei Europene cu privire la acordarea de înlesniri la plată este că scutirea sau eșalonarea obligațiilor fiscale restante ale societăților comerciale trebuie să fie restrânsă la statutul de opțiune, în contextul privatizării sau restructurării întreprinderilor viabile, ca parte a unei strategii pe termen lung care să fie bazată exclusiv pe criterii de eligibilitate.

Pentru realizarea acestui obiectiv, Guvernul României, la data de 8.04.2005, a aprobat Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26 pentru abrogarea dispozițiilor legale referitoare la acordarea de înlesniri la plata obligațiilor bugetare restante, act normativ care a fost aprobat prin lege.

Ca atare, Guvernul României nu susține aceste propuneri legislative.

Mulțumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulțumesc.

Dezbateri generale. Primul înscris este domnul deputat Dan Radu Rușanu. După care, domnul deputat Călian.

Domnul Dan Radu Rușanu:

Doamnelor și domnilor colegi,

Proiectul de lege este destul de delicat. Nu s-a precizat aici că Senatul a respins acest proiect de lege...

 

Domnul Ioan Munteanu (din sală):

Ba s-a precizat!

Domnul Dan Radu Rușanu:

Dar ceea ce aș vrea să vă spun, din expunerea de motive, este o singură frază: "Prin acordarea acestei facilități de ajutor de stat, de circa 12 milioane de euro, se încearcă ca fabricile de bere cu o capacitate sub 200 de mii de hectolitri, citez acum din expunerea de motive, să asigure un mediu de afaceri concurențial, bazat pe principiile economiei de piață, procedând ca, prin acordarea unor ajutoare de stat pentru ajutorarea firmelor aflate în dificultate, anulând datoriile acumulate de către acestea, în sumă aproximativă de 45 de milioane la bugetul de stat".

Deci, nicăieri în lume nu poți să dai într-un sector de activitate numai unor societăți "până la..." Deci, numai cele până la 200 de mii de hectolitri pe an. Dacă, întâmplător, altă societate are 205 mii de hectolitri, nu beneficiază de acest lucru. Și asta, spune că, repet, "în spiritul concurenței", "al asigurării unui mediu concurențial".

Păi, cum asigur "un mediu concurențial", când dau numai la unii și nu dau la ceilalți?

Îmi pare foarte rău, nu putem să votăm această lege.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulțumesc.

Domnul deputat Petru Călian. După care, îmi cer scuze, era înscris deja, domnul deputat Lakatos.

Domnul Petru Călian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Aceste două legi nu sunt legi menite să sprijine IMM-urile, aceste două legi sunt două legi neconstituționale, deoarece ele sunt legi speciale, care vizează doar anumite întreprinderi mici și mijlocii.

Nu este întâmplător faptul că aceste două legi seamănă ca și două picături de apă, diferă doar titlul, așa cum am spus și în prezentarea raportului, în rest, conținutul este identic, respectându-se inclusiv punctul și virgula.

Nu vi se pare nimic ciudat.

Este absurd și chiar jenant să venim în fața Parlamentului, chiar așa, pe față, cu asemenea măsuri care nu au nici o logică parlamentară, nu au nici o logică în vederea sprijinirii tuturor întreprinderilor mici și mijlocii din România.

Este absurd să venim și să susținem cu atâta tărie - și avertizez cu mult respect parlamentarii P.D., sau le reamintesc faptul că nu există un aviz favorabil din partea Guvernului.

Aș dori să mai adresez o întrebare foarte importantă - și vă rog, domnule președinte, să mi se răspundă la această întrebare din partea Ministerului Finanțelor. Întrebarea este următoarea: care este valoarea sumelor care urmează să fie pierdute în baza acestei eventuale legi, în baza acestor scutiri de la plata dobânzilor care urmează să fie anulate de la plata majorărilor de întârziere, a penalităților aferente, accizelor și așa mai departe?

Deci, vreau să mi se spună cu precizie cât pierde statul român în baza acestei legi speciale și dacă cineva poate să-mi răspundă, dintre cei cărora le place așa de mult berea, - ca aliment, probabil -, să ne spună măcar procentul, dacă nu altceva.

Vă mulțumesc foarte mult. Și, cu siguranță, Grupul parlamentar al Partidului Conservator nu va vota acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Domnul deputat Lakatos.

Domnul Lakatos Petru:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Cred că majoritatea dintre dumneavoastră ați văzut ce s-a întâmplat în Ferentari și cunoașteți că opinia publică, în marea majoritate a ei, dezaprobă sau nu este de acord cu modul cum a rezolvat problema Becali. Deci, dacă Bodu nu a reușit să se impună în fața lui Becali, acum avem colegi care vor să îl becalizeze pe Bodu. Că, practic, despre aceasta este vorba. De ce? Pentru că acele firme care au plătit la timp - firme mici - acum fluieră a pagubă, pentru că 8 sau 9 societăți ar urma să primească un plocon din partea noastră, sub stindardul sprijinirii întreprinderilor mici și mijlocii. Credeți-mă că sunt unul care sprijină, prin toate demersurile, atât consiliile locale, cât și întreprinderile mici și mijlocii, dar acest lucru trebuie făcut altfel. Inițiatorii să vină cu o lege care să aibă incidență cu ceea ce urmează, și nu să venim acum și spunem: ștergem datoriile acestora care s-au acumulat până în 2004, plus penalizările. Creăm un precedent absolut periculos și, în același timp, inechitabil.

Acest proiect de lege, care este numai în titlu în favoarea întreprinderilor mici și mijlocii, este totalmente în defavoarea lor, întrucât, pe de o parte, denaturează spiritul concurențial, pe de altă parte incită la neplata datoriilor către bugetele locale și bugetul de stat.

V-aș ruga și pe dumneavoastră să nu fiți de acord cu această inițiativă.

Vă mulțumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Din partea Grupului Partidului România Mare, vă rog, aveți o intervenție.

Vă mulțumesc. Domnul deputat Dragoș Dumitriu.

Domnul Dragoș Petre Dumitriu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, legea suscită multe dezbateri.

Vreau să fac abstracție de nodul în papură găsit de domnul Rușanu în expunerea de motive și să intru direct în fondul problemei, pentru că, într-adevăr, aici eu cred că avem de-a face cu susținerea unor întreprinderi mici, și ceea ce spune colegul de la U.D.M.R., și dânsul ar avea dreptate, dacă am cunoaște toate datele problemei. Sigur că argumentația prezentată aici, cum a prezentat-o dânsul, putem să ne ridicăm mâine, să ne predăm și să spunem: da, domnule, are dreptate. Nu este așa! Pentru că întreprinderile pe care le vizează legea colegilor de la P.D. și de la P.S.D., eu cred că face dreptate și asigură acestor întreprinderi supraviețuirea, și nu numai lor, ci și unei întregi arii de producători agricoli.

De asemenea, mă surprinde lipsa de viziune a Ministerului Finanțelor. Păi, dânșii se plâng că vor pierde bani de la buget. Dar, oare, ce bani vor câștiga dacă aceste întreprinderi vor da faliment, dacă în zonă va fi o criză socială, dacă, mai departe, producătorii agricoli nu vor avea cui să-și vândă marfa?

Noi am discutat această lege foarte serios în Grupul parlamentar al P.R.M. și am decis că o vom susține.

Vă mulțumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulțumesc.

Înainte de a continua dezbaterile, aș dori să predau conducerea ședinței președintelui Camerei, domnul Bogdan Olteanu, care va conduce mai departe, cu înțelepciune, această problemă dificilă.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Marcu Tudor.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Îmi place cum se gratulează amândoi, acolo. Zice: va conduce dezbaterile cu înțelepciune.

De altfel, nici noi nu ne îndoim că va fi așa, și a și dovedit-o. E frumos să ne spunem lucruri frumoase unii altora. Așa voi începe și eu către dumneavoastră, solicitându-vă atenția și buna-credință care ne animă pe toți, de fapt, chiar și în această problemă destul de controversată. Deoarece controversa apare dintr-un fapt pe care nu-l înțelegem bine cu toții, și anume, din faptul că nu este vorba acum numai de produsele astea, de bere. Între altele, fie vorba, în țările occidentale se socotește ca aliment, pentru că are foarte puține grade - 5-6 grade. Ea nu prea este băutură alcoolică.

Dar eu vorbesc acum despre un principiu. Pentru că împotriva acestui principiu se dau niște argumente care nu stau în picioare, atât de către guvernanți, cât și de către cei care critică, din acest punct de vedere, propunerile acestea legislative. Care este acel principiu? Că nu trebuie să producem distorsiuni concurențiale, promovând unele produse sau facilitând, prin anumite intervenții, unele produse.

Domnilor, nimic mai fals! În toată lumea asta, de la polul nord la polul sud, și din Australia până încă din nou în Australia, ocolind pământul, de la est la vest, o asemenea frază este numai pentru amorțirea, pentru ca să ni se blocheze anumite interese. Nu există țară să nu-și protejeze într-un fel sau altul producția. Nu există țară să nu aibă dispute extrem de mari concurențiale cu țările care produc produse similare lor.

Vă amintesc luptele dintre americani și japonezi. Unul ... de la "Okinava", da, îmi place ... (Răspunzând unui domn deputat din sală.)

Unii dintre ei își ridică limitele protecției produselor proprii. Ceilalți amenință că-și ridică și ei pretențiile producției proprii, în concurența cu alte produse la americani. Această luptă este permanentă între japonezi și americani, de după război. Lupta este vizibilă chiar și între Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii. Lupta este extrem de vizibilă chiar și între țările Uniunii Europene. Vă reamintesc faptul că noi importăm produse agricole din Ungaria și din alte țări care-și protejează agricultura și o subvenționează, iar noi, nu. Că noi avem principii prost înțelese și mai prost argumentate, că devin hilare. Că nu trebuie să alimentăm cu nici un fel producția proprie, ca să concureze cu producția capitalistă din alte țări. Pentru că, nu-i așa, toată lumea trebuie să fie în aceeași conjunctură de concurență pe piață.

Vă reamintesc că noi nu concurăm piața pe Germania, ca să nu introduc subvenții, ci ei ne concurează pe noi, aici. Și că, în bună măsură, unele produse de acolo, foarte multe pe care le consumăm noi aici, sunt subvenționate într-o formă directă sau mascată.

Așa că nu ne mai vindeți gogoși, cei care nu vă pricepeți la economie, la comerț exterior, la industrie și la producție. Pentru că aici, întâmplător, au venit și oameni care au lucrat în aceste domenii și care nu-și strică retorica și n-o cheltuiesc degeaba, împușcând cu tunul muște, cum fac eu, acum. Și fac greșit. De aceea, mă opresc.

Și la noi se aplică, domnilor care ați invocat faptul că nu se aplică scutiri de taxe și vamă și așa mai departe, de accize.

Domnilor, dar pe ce lume trăiți? De când ați intrat în Parlament? Păi, nu știți că aplicăm mereu astfel de scutiri? La produse strategice, pe care le importăm, la produsele militare, la produsele care fac protecția la Ministerul de Interne a populației și câte alte produse! Păi, dar chiar trăiți degeaba în Parlament? Să ne invocați un lucru pe care tot îl votați, dar habar n-aveți ce votați! V-am mai acuzat că habar n-aveți ce votați unii dintre dumneavoastră. Am greșit - unii; am zis "unii".

Deci, nu ne invocați lucruri care nu sunt adevărate, că ne jigniți din nou. Unii dintre noi sunt totuși atenți la ce fac în Parlament.

Am votat zilele trecute și nu știu câți ani încoace, în continuu astfel de scutiri. Nu invocați că nu facem așa ceva niciodată.

Este totdeauna voința electoratului să facă o lege - a electoratului reprezentat prin noi - specială, care bate oricând legea generală care reglementează activitatea în domeniul acelei legi speciale.

De aceea, este lege specială. invocarea faptului că nu pot să dau o astfel de lege, că există o lege generală, iar mă face să vă critic, domnilor care invocați asemenea bazaconii. Întotdeauna legi speciale, aproape zilnic facem legi speciale, care au caracter special, adică se impun asupra celor generale, în acel domeniu îngust, pe care-l votăm noi aici, cu conștiința faptului că ele prevalează asupra legii generale. În condițiile astea, domnilor, am marea rugăminte: nu ne mai pierdeți din timp cu puștisme, copilării legislative! V-ați maturizat, unii dintre dumneavoastră. Am ajuns, e adevărat, unii mai demult, dar cei mai de devreme înscrieți-vă puțin în procesul ăsta legislativ în care am învățat, totuși, câte ceva fiecare dintre noi, și nu invocați lucruri care nu sunt reale, pentru că vă descalificați dumneavoastră atât în Parlament, ca acel tânăr care a zis că e jignit dacă spune cineva că nu e cunoscut. Păi, cine e de vină că nu ești cunoscut, domnule? Ia cuvântul aici, zbate-te, stoarce-ți creierii, și nu invoca aici jignire faptul că noi nu te cunoaștem! Păi, nu te cunoaștem!

Se pot face protecționisme și la alte întreprinderi mici și mijlocii. Aici nu e vorba numai de bere. Ci este un principiu la care noi trebuie să achiesăm, vorba juriștilor, acum. Și anume, să ne ajutăm, chiar și în acest fel, de protecționism direct sau indirect, cum o fac toți pe pământul ăsta.

Aceste instituții, întreprinderi care sunt înghițite încet, încet, de către marea producție industrială și marea finanță occidentală, ni se tot aruncă pastile - concurența occidentală. Nu faceți, nu ne concurați pe noi! Chiar atât de naivi suntem, domnilor? Eu nu-l concurez la el, acolo, în Australia. Dar el mă concurează aici absolut disproporționat; această producție e de câteva procente. Mi se spune: păi, cum eu, dar de ce nu-l ajuți și pe Bergenbier, sau știu eu pe cine? Pentru că n-am nevoie, că banii ălora se duc la ei, în Germania, nu la noi, aici, ca să ajutăm pensiile. Au ei destui bani. Și, apoi, sunt peste 90 nu știu cât la sută producția aceasta. Noi vrem segmentul ăsta, îngust, al nostru. Cum facem prost că nu facem la fel și în agricultură.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, vă rog să sintetizați.

Domnul Marcu Tudor:

Gata, gata. Am zis că conduceți cu înțelepciune. Bun. Imediat termin.

Vom salva, astfel, domnilor, multe întreprinderi mici și mijlocii. Conservatorii se bat cu pumnii în piept - și bine fac - că au între dânșii oameni care se ocupă de dezvoltarea acestor întreprinderi mici și mijlocii. Așa ar trebui să avem mai mulți. Că au protecție asupra lor. Și aceasta este o măsură de protecție asupra lor. Vă rog s-o priviți și din acest punct de vedere.

De altfel, aceste protecții ale întreprinderilor mici și mijlocii se fac pe segmente înguste, unde văd că concurența a devenit disproporționată - și eu, dacă nu intervin, e eliminat acel i.m.m. Nu pot la toate, dar în anumite segmente, unde legiuitorul dorește, constatând că e util, și pe anumite termene delimitate în timp.

Dacă noi sprijinim întreprinderile mici și mijlocii și producția proprie, vom ajuta existența acestora. Dacă nu le sprijinim, vom fi înghițiți ușor de piața externă, ale cărei produse, domnilor, vă spun încă o dată, cine este bine introdus în comerțul exterior, îmi place să cred că măcar într-un segment oarecare pot și eu să spun că sunt, aceste produse pe care le importăm noi de la ei sunt subvenționate marea majoritate. Chiar și marea producție, nu numai mica producție, pentru ca să bată pe japonezi, să bată pe germani, să bată pe francezi. Că nu bat pentru ...

O voce din sală:

Pe americani!

Domnul Marcu Tudor:

Pe americani, da, așa e... primii. Că nu bat pentru întreprinderea aceea, ci pentru un întreg popor. Iar bazaconia ...

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, vă rog frumos!

Domnul Marcu Tudor:

Imediat, am terminat! Bazaconia pe care am auzit-o, că se pierd bani dacă-i subvenționăm, așa ceva n-am mai întâlnit. Cum, adică, dezvolți o întreprindere care plătește impozite la noi în țară și veniturile sunt la noi în țară și nu avem avantaj tot sistemul social? În schimb, avem avantaj, dacă protejăm Bergenbier. Doamne, Dumnezeule! Vorba lui Badea. În ce lume trăim?

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, vă rog să încheiați.

Domnul Marcu Tudor:

Gata, vă mulțumesc, sănătate.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul deputat Zgonea și domnul deputat Uioreanu.

 

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Domnule președinte, dar au băut bere înainte cei care vorbesc?

Domnul Bogdan Olteanu:

Vom aprecia după tonalitatea discursurilor, domnule deputat.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Din cauza domnului Tudor s-au închis și microfoanele!

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog să vorbiți la fel de tare ca domnul Marcu Tudor.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

N-aș putea să vorbesc și nu-mi doresc.

 

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Eu sunt comandant, el nu este!

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Da. Mi se pare normal. Eu sunt inginer constructor.

 

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Și eu sunt inginer.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

De aceea am privirea inteligentă.

Distinși colegi,

Aș vrea să intru pe două chestiuni pe care vi le supun atenției: una de procedură și o chestiune personală, legată de acest proiect de lege, și vă rog frumos să aveți acceptul de a mă asculta, deși, într-un fel sau altul, sunt la limita regulamentului.

Pe procedură, aș vrea să vă spun că de foarte multe ori noi, ca parlamentari, acceptăm să inițiem un proiect de lege. Unii dintre distinșii noștri colegi îl inițiază - că sunt din stânga, că sunt din dreapta -, după care, fie este blocat și apare o inițiativă a Guvernului pe aceeași temă, în care se modifică unul sau două cuvinte sau se inversează două articole. Și noi, fie de frică că suntem în arcul guvernamental, fie din respect față de anumiți colegi, acceptăm să fie dezbătut înainte, printr-o procedură și printr-un artificiu, cu acceptul unor colegi din comisiile de specialitate, în special experți. Și, aici, mă adresez în primul rând tuturor celor care lucrează în spatele nostru, ca experți, celor care sunt în Departamentul legislativ și tuturor celor care, până la un anumit moment dat, sunt alături de dumneavoastră și de mine și ne consiliază pe ceea ce înseamnă un proiect de lege.

Am avut aici un artificiu care mie mi-a displăcut și pe care-l văd de 6 ani în Parlament și niciodată, fie că suntem noi la Putere, fie că sunteți dumneavoastră, nu avem curajul să-l spunem și ne minunăm de ce presa întotdeauna ne arată că, în intenția populației de a ne șterge de pe fața pământului, noi suntem aproape de sută la sută.

Acest proiect de lege a fost inițiat de câțiva colegi parlamentari P.S.D., pe o procedură normală, după care, printr-o procedură de urgență, a fost inițiat de câțiva colegi parlamentari, dacă nu mă înșel, din grupul democrat.

Deși Regulamentul prevedea ca primul care a intrat în dezbatere să fie cel care este de bază, Departamentul legislativ a trimis comisiei de specialitate, care s-a unit și a venit cu o inițiativă în care ceilalți s-au scărpinat după cap și au zis că ceilalți sunt primii și ceilalți sunt al doilea.

Teoretic, această problemă, pentru dumneavoastră n-ar fi importantă, dar sunt din ce în ce mai mulți parlamentari care nu sunt respectați pentru inițiativele pe care le au. Și poate că ar trebui ca și dumneavoastră să vorbiți la comisiile pe care le conduceți, cu acești colegi ai noștri, să încercăm să respectăm regulamentul. Că, dacă noi nu-l respectăm și nu le spunem colegilor, nu-l va respecta nimeni.

A doua problemă este legată de această inițiativă care mă face să vorbesc într-o dublă calitate. Sunt într-o echipă în care lucrăm pentru sprijinul întreprinderilor mici și mijlocii în România și mi-ar face plăcere ca acest tip de inițiativă să vină pentru toate întreprinderile mici și mijlocii care acoperă multe din zonele care sunt dificile în acest moment în România și unde sunt cei mai mulți cetățeni care ne votează - fie că sunt liberali, udmr-iști sau social democrați.

Ca social democrat, mi-e în același timp foarte greu să pun înaintea celor care lucrează în calea ferată, sau în administrație, și nu le dăm tichete de masă, să-i pun pe cei care lucrează în industria berii, în întreprinderi mici și mijlocii.

Este un proiect de lege atât de dificil, pe care-l tratăm cu atât de multă simplitate și care vine atât de repede în fața Parlamentului, printr-o procedură de urgență, în care o să vedeți că foarte mulți dintre dumneavoastră o să votați împotriva lui, tocmai pentru că el este nou în piața românească și nu există o dezbatere între grupurile politice pe o temă sensibilă. Poate că ar fi pentru dumneavoastră și o gândire, că, înainte de a ne întâlni ca lideri de grupuri parlamentare, să negociem funcții, am putea să ne gândim și la aceste proiecte de lege. Poate că instituția raportorului, pe care am făcut-o în textul regulamentul, am lua-o mai în serios. Și dumneavoastră, care sunteți președinți de comisii, v-aș ruga frumos să-i puneți pe anumiți colegi să fie raportori, ca să putem să echilibrăm aceste puncte de vedere.

Personal, în acest moment sunt între a vota pentru și a vota împotrivă. A vota pentru, pentru că acolo sunt mii de oameni care lucrează și că întotdeauna noi facem ceea ce Consiliul Concurenței nu face de mulți ani, nu protejează întreprinderile mici și mijlocii care sunt motorul dezvoltării României de astăzi și, ca social democrat, sunt alături de acei oameni. Că, până la urmă, poate se vor întoarce resursele financiare alocate angajaților. Dar, pe de altă parte, cred în acest moment că sunt și alte domenii care sunt prioritare și care nu au avut parte de un lobby atât de susținut.

De aceea, vă întreb pe dumneavoastră, pe toți, dacă n-ar fi nevoie astăzi, în România anului 2006 și începutul anului 2007, să votăm o lege a lobby-ului? Să gândim o lege a lobby-ului și să votăm o lege a lobby-ului, în așa fel încât niciodată când se face o presiune asupra parlamentarului și un lobby activ din partea unor grupuri și a unor patronate, a unor grupuri de interes, fie că sunt sindicate, fie că sunt patronate, să putem să respectăm și să susținem acest lucru, cum se face în toate parlamentele moderne. Și, atunci, poate am scăpa și de sintagma că în spatele fiecărui proiect de lege există întotdeauna un comision.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Horea Uioreanu.

Domnul Horea Dorin Uioreanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal nu va susține aceste două proiecte. Motivația este foarte clară: nu putem avantaja pe unii care nu și-au plătit datoriile, în detrimentul celor care și-au plătit. Sunt de acord și suntem de acord pentru o lege-cadru care să sprijine întreprinderile mici și mijlocii, chiar fiind vorba și de industria berii.

Deci, aceste două proiecte, cel puțin au un iz, nu de lobby, ci de interese total necuvenite în acest cadru parlamentar.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Alexandru Mocanu. Vă rog.

Domnul Alexandru Mocanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate colege și stimați colegi,

Bănuiam că aceste inițiative legislative vor suscita un oarecare interes, dar un interes atât de mare și cu păreri atât de divergente, vă mărturisesc că nu mă așteptam să întâlnesc astăzi în sala Parlamentului. Dar, poate, cu atât mai bine.

Cu permisiunea dumneavoastră, aș vrea să vă spun câteva cuvinte, mai ales acelora dintre dumneavoastră care încă nu sunteți convinși de necesitatea, de corectitudinea și de onestitatea acestor inițiative legislative supuse astăzi dezbaterii noastre.

Am impresia că o bună parte dintre noi nu cunoaștem în profunzime, în detaliu, aceste inițiative asupra cărora ne referim de la acest microfon și emitem păreri care sunt absolut alături de conținutul inițiativelor în discuție.

Aș vrea să spun, pentru toți cei care gândesc serios la această inițiativă legislativă, că ea vizează pur și simplu instituirea cadrului instituțional pentru ca potențiale societăți beneficiare din industria berii să poată apela la o schemă de ajutor de stat.

Simpla publicare în Monitorul Oficial a acestor inițiative legislative devenite lege nu produce nici un fel de efecte, nu șterge nimănui nici o datorie, nu scutește pe nici o societate comercială din industria berii de la plata unor datorii pe care le are față de bugetul de stat. Ea instituie numai posibilitatea ca acele societăți din categoria întreprinderilor mici și mijlocii aflate în dificultate să poată să ceară aprobarea unei scheme de ajutor de stat, în cadrul unui program de restructurare. Cui să ceară acest lucru? Păi, să ceară acest lucru Guvernului României, prin instituțiile abilitate ale statului, prin Ministerul Finanțelor și mai ales prin Consiliul Concurenței. Fără viza acestor două entități, nici una dintre fabricile de bere care au datorii astăzi nu va putea să uzeze de schema de ajutor de stat. Dar schema de ajutor de stat nu vizează în primul rând ștergerea datoriilor. Ea vizează, în primul rând, așa cum este și în Uniunea Europeană, restructurarea acestor societăți ca, din acest moment, în viitor, să nu mai înregistreze datorii și să poată funcționa cum se cuvine pe piața respectivă.

Dar nimeni nu-și pune problema de ce au ajuns aceste societăți comerciale în această situație? Se vorbește aici despre unii care și-au plătit, despre alții care nu și-au plătit, dar nu se vorbește despre cei care ar fi vrut să plătească și care n-au putut să plătească.

Vreau să vă spun, stimați colegi, că în Uniunea Europeană există o Directivă nr.83, adoptată în 1992, care reglementează nivelul accizelor care trebuie plătite de către producătorii de bere. Ei, bine, aceste niveluri în Uniunea Europeană sunt diferențiate. Astfel, dacă societățile mari producătoare de bere, adică cele care produc peste 200.000 hl pe an, sunt obligate să plătească cel puțin 0,75 euro pe hl și grad plato; cele mici, sub 200 de hl, sunt obligate să plătească o acciză de cel puțin 0,37 euro pe hl. Ce a făcut, în acest sens, Guvernul României? Păi, Guvernul României a instituit, începând cu 1992, o acciză de 1,5 hl de colo până colo, și cei mari și cei mici, iar din 2001, aceasta s-a redus la 0,47 euro pe hl, chiar sub nivelul accizei mari uzitată în Uniunea Europeană, iar din 2004, s-a încercat, s-a început diferențierea acestei accize; mai timid la început - 0,55 euro pe hl pentru fabricile mari și 0,47 pentru fabricile mici -, iar în prezent, ca să nu mai lungesc vorba, ea este de 0,74 euro pe hl pentru fabricile mari și 0,43 pentru fabricile mici. Chiar și în această situație, fabricile mari beneficiază de o acciză sub cea minimă recomandată de Directiva Uniunii Europene, în timp ce fabricile mici plătesc o acciză peste cea minimă recomandată de Uniunea Europeană.

În această situație, s-a ajuns ca cei mici să nu reușească să-și plătească aceste datorii.

Vreau să vă spun, pentru dumneavoastră și pentru stenogramă mai ales, pentru că sunt foarte mulți cei care critică neavizat aceste inițiative legislative, că din momentul în care și România a ajuns să reglementeze accize diferențiată pentru cele două categorii de fabrici de bere după capacitate, cele mici au început să-și plătească necondiționat datoriile curente pe care le au față de bugetul de stat și față de toate celelalte bugete. Ba, mai mult decât atât, și-au și recuperat o parte din datoriile istorice. Dar este peste putință ca, într-o perioadă relativ scurtă, să-și poată plăti datoriile istorice în integralitatea lor.

De aceea, în conformitate cu practica europeană, în conformitate cu legislația română în materie, care este aliniată legislației europene, în strictă concordanță cu Capitolul "Concurență", pe care l-am semnat cu Comisia Europeană, se propune instituirea unei scheme de ajutor de stat, în baza legii.

Îmi pare rău că reprezentantul Ministerului Finanțelor aici, onoratul vicepreședinte al A.N.A.F., spunea că Guvernul nu susține.

Eu vreau să vă spun că în programul legislativ al Guvernului pe acest an există, în Cap.VIII, la pct.4, o prevedere în care se spune "proiect de lege privind măsuri financiare pentru ajutorarea fabricilor de bere aflate în dificultate".

 

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Păi, nu știe stânga ce face dreapta!

Domnul Alexandru Mocanu:

Vreau să vă mai spun, stimați colegi, că Guvernul României nu poate să vină să spună de la acest microfon că, odată ce s-a instalat, a renunțat complet la astfel de practici. Și nu vorbesc de o practică de ajutor de stat. Vorbesc de practica veche, prin care ștergeam de colo până colo datoriile cu buretele, ale diverșilor agenți economici.

Am în față un Ordin comun al Ministerului Agriculturii și Alimentației și al Ministerului Finanțelor Publice și, pentru stenogramă, el este înregistrat la nr.782 din 10.08.2005 la Ministerul Agriculturii și la nr.1.985 din 21 decembrie 2005, la Ministerul Finanțelor Publice.

O să dau citire câtorva rânduri din acest ordin comun, pentru că este interesant cum gândim și mai ales cum venim să susținem de la microfonul Parlamentului României anumite interese - și vă las pe dumneavoastră să le caracterizați.

 

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Aveți dreptate cu interesele!

Domnul Alexandru Mocanu:

"Art.1. Se acordă Societății Comerciale ROVIT S.A. Valea Călugărească - și aceasta produce vin, nu este TERMOELECTRICA - următoarele înlesniri la plata obligațiilor bugetare restante: a) scutirea la plată a obligațiilor bugetare datorate și neachitate ... etc., în sumă totală de 1.124.847 lei RON; b) scutirea la plată a dobânzilor și a penalităților de orice fel aferente obligațiilor bugetare restante, în sumă de 460.240 lei RON; c) scutirea la plată ..." și așa mai departe.

Aceste lucruri sunt făcute, zice-se, pentru a ajuta societatea comercială respectivă și nu este un ajutor de stat, este un simplu ordin comun.

Ceea ce au propus distinșii inițiatori este o schemă de ajutor de stat, care, repet, este în strictă concordanță cu legislația României, acomodată, deja, cu cea a Uniunii Europene.

Și aș vrea să vă spun, stimați colegi, că toată această adversitate de care "se bucură" această inițiativă legislativă și altele asemenea care au mai fost, ea nu apare așa, din neant, ea apare datorită faptului că un grup de interese nelegitime, format din marii producători de bere din România, constituiți în așa-zisele multinaționale, acționează pe toate căile, inclusiv prin ceea ce a prezentat, mai devreme, colegul Constantin Amarie pentru a convinge și a vă convinge pe dumneavoastră și pe cei din media de faptul că o astfel de inițiativă legislativă este de neacceptat.

De fapt, ce se ascunde în spatele acestui demers al multinaționalelor? Se spunea mai devreme, pe bună dreptate, că micii producători de bere, cei de care discutăm astăzi, mai sunt numai șapte, că, între timp, trei au dat ortu' popii, micii producători de bere acoperă, aproximativ, 4% din piața berii în România. Pe marii producători de bere nu-i interesează să acapareze și acest 4%. Pentru ei este nesemnificativ. Pe ei îi deranjează faptul că acești mici producători țin prețul berii la un nivel relativ rezonabil.

Se spunea aici, mai devreme, că astăzi, la poarta micilor producători, cumperi jumătatea de litru de bere cu 1 leu, cu TVA cu tot. La poarta marilor producători, se cumpără cu mai mult. Dar, în eventualitatea în care, prin absurd și printr-o nenorocire, acești mici producători ar dispărea, eu vă asigur pe dumneavoastră că, la poarta marilor producători, mâine, jumătatea de litru de bere s-ar face 1 euro, așa cum, de altfel, este și în Uniunea Europeană.

Sunt voci care susțin că acești mici producători fac o bere de o calitate îndoielnică. Eu nu-mi permit să categorisesc calitatea berii făcută de aceștia, dar faptul că ei reușesc să-și distribuie sub 200 de mii de hectolitri de bere pe an, că o vând, că încasează, înseamnă că au piață. Există consumatori și pentru aceste categorii de bere, care poate nu sunt pe placul multora dintre noi, dar asta nu înseamnă că trebuie să-i sugrumăm și să le luăm șansa de a exista într-o piață concurențială liberă.

Și, în sfârșit, vreau să vă spun că marii producători de bere și toți cei care susțin punctul de vedere al acestora dau dovadă de o ipocrizie crasă, pentru că acești mari producători de bere au beneficiat, la rândul lor, în anii din urmă, de facilități de scutiri la plată, care totalizează peste - atenție - 200 de milioane de euro. 200 de milioane de euro. Sunt măsuri luate în baza Legilor nr.35/1991 și 71/1994. Astfel, au avut scutiri la plata impozitului pe profit pentru o perioadă de cinci ani în valoare de 17.420.000 de euro; li s-a redus cu 50% impozitul, după perioada celor cinci ani, în valoare de 12.000.000 de euro; au beneficiat de scutiri la plata taxelor vamale, pe o perioadă de șapte ani de la data când au făcut importul în natură, în valoare de 80.000.000 de euro; au beneficiat de scutiri la plata taxelor vamale, pe o perioadă de șapte ani, calculată de la data înmatriculării societăților comerciale respective, pentru materiile prime importate și a materialelor consumabile și a pieselor de schimb, de 43.000.000 de milioane de euro și, în fine, pentru că, inclusiv astăzi, beneficiază de o acciză care este sub minima recomandată de directiva Uniunii Europene, au beneficiat, până în prezent, de peste 60.000.000 de euro scutiri la plată.

Care credeți că a fost răspunsul de mulțumire al acestor multinaționale față de Guvernul României pentru aceste facilități la plată? Răspunsul lor a fost următorul: au cumpărat Fabrica de bere de la Pitești și au închis-o, au cumpărat Fabrica de bere de la Galați și au închis-o, au cumpărat Bere "Grivița" de aici, din București, și au închis-o, au cumpărat Bere "Reghin" și au închis-o și, ca să mulțumească și mai mult Guvernului României, au lăsat în sarcina noastră, a tuturor contribuabililor din România, miile de oameni care au fost disponibilizați de la aceste fabrici și le-am plătit și ajutoare de șomaj și poate că unora le plătim și astăzi venitul minim garantat. Asta s-a întâmplat cu marii producători.

Vreau să mă înțelegi foarte bine, eu sunt absolvent de industrie alimentară și-i respect pe toți cei care, în general, investesc și, mai ales, pe cei care investesc în industria alimentară, n-am nimic împotriva acestor investitori, dar să nu vină să ne vândă nouă gogoși la grădinari, cum se spune...

Voci din sală:

Bere! Să vândă bere!

Domnul Alexandru Mocanu:

...sau castraveți la grădinari, iertați-mă, că sunt puțin emoționat. Cu berea, lăsați-o moale pe asta cu berea, că dacă este vorba să vorbim de conflicte de interese, să vorbim de grupuri de interese și, mai ales, de acelea nelegitime, vă rog frumos să nu vorbiți de funie. Nu vorbiți de funie, că este periculos.

Stimați colegi, în încheiere, aș dori să vă mulțumesc tuturor acelora care ați avut îngăduința să mă ascultați, să vă asigur, în măsura în care mă credeți, că nu există absolut nimic ascuns, absolut nimic murdar sau absolut nimic nelalocul lui în spatele acestor inițiative legislative.

Este adevărat, eu am fost cel care am avut prima inițiativă de acest gen și vă mărturisesc cu onestitate și cu sinceritate că ideea aceste inițiative nu mi-a aparținut.

Am constatat, la un moment dat, că documentarul pentru o astfel de inițiativă sub formă de hotărâre de Guvern zace într-un sertar la Ministerul Agriculturii de aproape doi ani de zile și ea era gata-gata să iasă ca hotărâre de Guvern, până în momentul în care grupul de interese nelegitime de care vă spuneam a aflat și a început să acționeze pe toate căile legale și mai puțin legale.

Eu sper că majoritatea dintre dumneavoastră ați înțeles despre necesitatea adoptării unei astfel de reglementări, care nu este toxică și, dimpotrivă, este o inițiativă benefică.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Pe procedură, domnul deputat Marcu Tudor, după care închidem, cred, dezbaterile generale.

Domnul Marcu Tudor:

Domnule președinte, vă mulțumesc foarte mult.

Vreau să-l felicit pe domnul Mocanu în mod deosebit pentru extrem de bine documentata și inteligența și bine susținuta cuvântare pe care a avut-o, ceea ce dovedește că și sportivii fac casă bună cu inteligența - de altfel cred că a fost coleg cu Marius Iorga, voleibalistul de la Steaua - că și domnia sa s-a ferit să spună, în final, ceea ce eu doresc acum a spune și se înscrie, oarecum, pe procedură.

Domnilor, nu spunem noi lucruri noi când spunem că interesele și grupurile de interese colcăie ca viermii în ministere de 17 ani. Ele se fac simțite, uneori, aici. Și le auzim și ne prefacem că nu le înțelegem. Că suntem de bună cuviință și de bun simț, lucru pe care mulți dintre cei de acolo nu îl au, pentru că îi bat banii.

Domnilor, eu socotesc că domnul secretar de stat care a venit aici nu este animat de rele intenții, nu este o piesă în domeniul acesta, mult hulit, de la președintele Băsescu și doamna Udrea și mai știu eu câți alții, care au fost invocate de atâtea zeci de ori ca fiind cercuri de interese din jurul Puterii sau din interiorul Puterii. Eu nu spun că domnia sa face parte din ele, cu toate că nu am deloc o părere prea bună despre mulți dintre cei din Ministerul de Finanțe. Nu știu cât de profesionist este domnul ministru, dar mi-ar plăcea să cred că cei din subordinea domniei sale, nu sunt politici, sunt profesioniști și, de aceea, nu-l bănuiesc pe domnia sa de rea-credință. Și nici de nepricepere, ci de faptul că a venit nepregătit aici, uitând, se pare, că, în Parlament, în legislativ, sunt oameni mult mai bine pregătiți decât domniile lor, de la guvernare.

Ca atare, domnule președinte, vă rog, sau pe dumneavoastră, colegii noștri, măcar să impunem tăcerea în contraargumente a domnului secretar de stat care a venit aici fără să-și dea seama cât de vulnerabil este prin cuvântarea pe care a spus-o. Dacă nu, să-și ceară direct scuze și să nu mai vină altă dată atât de slab pregătit în susținerea unui proiect de lege, din partea Guvernului, că reprezintă pe toți. Și eu știu că unii de acolo au mintea...

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, era pe procedură!

Domnul Marcu Tudor:

... au mintea suficient de corectă încât să nu se facă de râs, susținând bazaconii tehnice legislative sau financiare.

Cu asta, ca să nu mai spun, am încheiat, domnule președinte, că, încă o dată, mult mai mult, în aprecierea mea, apasă acuza că există grupurile de interese pe care, într-un fel sau altul, le reprezintă domniile lor de la Guvern aici, chiar dacă nu întotdeauna le intuim.

De aceea, domnule președinte, vă rog, domnului secretar de stat să-i dăm cuvântul să spună despre ce este vorba, știind bine că știm mai multe decât crede domnia sa că știm despre aceste lucruri.

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Amarie, domnul deputat Hanganu.

Dacă nu mai există alte intervenții, trecem, după aceea, la dezbaterile pe articole. Închidem lista la dezbateri generale.

Domnule deputat Amarie, vă rog, aveți cuvântul.

Domnul Constantin Amarie:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

După documentata expunere a domnului deputat Alexandru Mocanu, ce-aș putea să vă mai spun eu? Dar, probabil că pentru cei care sunt trecuți în această broșură, nimic nu este suficient, chiar dacă ar vorbi și domnul președinte al Comisiei buget, finanțe, domnul Mihai Tănăsescu.

Însă, cred că Parlamentul României a câștigat ceva astăzi. Și-a îndeplinit misiunea pentru care noi suntem aici, să dezbatem o lege. Prea adesea trecem peste pachete de legi, peste ordonanțe, votate la grămadă. Merge prost în țara asta totul, pentru că Președinția guvernează, Guvernul legiferează, iar Parlamentul șomează.

Am avut parte de pachete de legi, am avut parte de ordonanțe de urgență votate repede, pentru că sunt prioritate europeană, dar de foarte puține ori am dezbătut o lege așa cum se cade. Aceasta este una dintre ele. Și chiar dacă ea nu va trece, este un câștig.

Rog să rețineți că nu este vorba de asanare, ci este vorba de cu totul altceva și v-a explicat domnul deputat Mocanu.

În consecință, votați conform propriei conștiințe pentru această lege, pentru a salva câteva, 2000 de locuri de muncă măcar și câteva mici fabrici.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Hanganu, domnul deputat Tabără și am finalizat.

Domnul Romeo Octavian Hanganu:

Stimați colegi,

Sunt ferm convins de buna credință a inițiatorilor, dar, în momentul în care ne-am hotărât cu toții, și asta ar urma să facem, să purcedem la a acorda un ajutor de stat, mă gândesc cum am stabilit noi prioritățile. Cum de prioritatea numărul unu devine industria berii? Pentru că exemplele care s-au dat există absolut în toate domeniile. Eu v-aș da două exemple din Prahova, că îmi este mai simplu.

În România, după cum bine știți, a venit marele Sangoben, cel mai mare fabricant de sticlă din Europa. El dă drumul la o fabrică care va produce din luna decembrie. Din acest moment, singurul producător de geam din România, care este Fabrica de la Scăieni, moare. Oare nu ar trebui să ne gândim și la această industrie, să acordăm un ajutor de stat?

Un alt exemplu, tot din Prahova. În afară de cei câțiva mari producători cunoscuți de uleiuri din România și mă refer la Petrom, mă refer la Lukoil ș.a.m.d. sunt încă zeci de producători mici. Foarte mulți dintre ei au exact aceleași probleme ca cele prezentate din industria berii. Întrebarea este: oare este moral să extragem numai un singur segment din economia românească la care, pentru întreprinderi mici și mijlocii, să acordăm acest ajutor de stat?

Este foarte adevărat ce spunea domnul Mocanu, foarte adevărat și este foarte grav în legătură cu ROVIT - Valea Călugărească și sunt convins că dumnealui știe bine că așa este. Probabil că s-a acordat un ajutor de stat fără să se știe, sau de Guvern.

Dar noi, acum, facem exact același lucru prin legiferare. Deci noi vrem să legiferăm exact același lucru. Să acordăm pentru anumit domeniu un ajutor de stat.

Propunerea mea ar fi că poate ar fi bine ca inițiatorii să-și retragă inițiativa și să încercăm, dacă ne-am hotărât să sprijinim ajutorul de stat, să rezolvăm, poate, toate cazurile care există în economia românească.

Vă mulțumesc.

 

Domnul Marcu Tudor (din bancă):

Trebuie o propunere nouă.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

În încheiere, concluzii, domnul deputat Tabără.

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Nu eu trebuie să trag concluziile, concluziile le trag colegii parlamentari și vor fi prin vot. Însă am fost surprins de anumite idei din discursurile care au fost de la această tribună în legătură cu aceste inițiative legislative, în care, de fapt, nu facem altceva decât să promovăm un anumit tip de monopol în economia românească și mereu să ne gândim la cei care, de fapt, aproape în fiecare sector economic al nostru, au anumite înțelegeri. Și vă dau un exemplu: în industria laptelui, deși o să ne chinuim ani de zile de aici încolo să punem în funcțiune aceste făbricuțe, dacă măsurile fiscale nu le vor fi favorabile, nu am rezolvat nimic.

Stimați colegi, eu nu vreau să reiau discursul și punctul de vedere exprimat de colegul Mocanu cred că a lămurit pe deplin poziția noastră față de astfel de inițiative legislative.

În al doilea rând, discursul domnului Mocanu aș vrea să fie înțeles în sensul în care apără un anumit cadru economic care ar fi trebuit să fie favorizat de mai mult timp.

Și o altă particularitate. Mereu ne gândim la un cadru general, generic, întreprinderile mici și mijlocii, uitând însă că Uniunea Europeană reglementează anumite sectoare economice de mare importanță pentru viața socială prin legi specifice acestor sectoare și nimic nu se poate influența mai bine decât printr-o legislație și printr-o fiscalitate diferențială. Noi n-am învățat-o pe aceasta, dar suntem în stare să creăm facilități pentru cei mari, pentru cei puternici.

Vă rog să vă gândiți câtă orzoaică și cât malț se produce în România și dacă această producție de bere este finalizată până jos, la producătorul român pe care vrem să-l ajutăm. La producătorul de orzoaică, la producătorul de hamei, la o anumită industrie a acestei pre-prelucrări și transformări în bere. Sunt mii și mii de tone de malț care se prelucrează în afara granițelor țării și nu în interior, deși au fost create facilități care le-au creat extrem de multe avantaje economice.

Eu cred că trebuie să gândim foarte bine o astfel de inițiativă legislativă și, în ceea ce mă privește, spun în ceea ce mă privește, îi sunt favorabil.

Mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Comisia? Domnul deputat Tănăsescu.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

N-am să mă refer la acest proiect de lege. Am să mă refer la principiul, cred, pe care astăzi începem să-l dezbatem. Este vorba de principiul ajutorului de stat.

Stimați colegi, pentru toți este un început, iar așa cum Uniunea Europeană a legiferat, iar România a legiferat prin propriile legi acest ajutor de stat, cred eu că fiecare companie, fiecare ramură poate și trebuie să apeleze la ajutorul de stat.

Ajutorul de stat nu înseamnă o pomană. Ajutorul de stat, așa cum este el conceput, înseamnă un nou tip de comportament al companiei care trebuie să vină cu plan de restructurare, care trebuie să vină cu schimbări radicale în management, care trebuie să vină cu îmbunătățiri de comportament pe piață. Ajutorul de stat este, de fapt, schimbarea mentalităților și noi trebuie să fim aceia care să dăm gir acestui tip de nou comportament într-o țară care va deveni membră a Uniunii Europene de la 1 ianuarie 2007.

De aceea, ajutorul de stat nu înseamnă o scutire, ajutorul de stat este, de fapt, o conformare la piață și de aceea cred că votul dumneavoastră, care, sigur, văd că este împărțit, este important pentru viitor dacă acest vot va fi unul favorabil, ca fiecare dintre aceste companii să meargă și să demonstreze, în fața Consiliului Concurenței, că programul ei de restructurare este corect. Iar dacă nu va ține cont de condiții, el se va șterge...(Strănută.)

Mă scuzați!

Am să închei, spunând doar că...

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă dorim sănătate.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Vă mulțumesc.

De aceea, conclud prin ideea și prin speranța că orice segment de activitate economică care, la un moment dat, se va confrunta cu acest ajutor de stat, el trebuie să fie încurajat, fiindcă toate companiile din Uniunea Europeană, că sunt mici sau mari, beneficiază de acest ajutor de stat, bineînțeles pe niște scheme foarte bine definite.

De aceea, cred eu că votul dumneavoastră trebuie să țină cont și de această mică precizare pe care v-am făcut-o.

Mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Mocanu, o chestiune de procedură.

Domnul Alexandru Mocanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am să doresc un scurt drept la replică.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog să ridicați microfonul un pic mai sus, ca să se audă.

Domnul Alexandru Mocanu:

Poate-mi faceți bucuria, într-o zi, să aduceți niște microfoane reglabile. Vă mulțumesc.

 

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Facem o groapă.

Domnul Alexandru Mocanu:

O groapă, da. Groapa pentru alții, domnule coleg.

Domnule președinte,

Am să uzez de acest drept la replică pentru a spune câtorva dintre colegi care, pe bună dreptate, au reclamat faptul că astfel de reglementări sunt necesare și în alte domenii de activitate, în alte ramuri ale economiei naționale.

Această inițiativă legislativă nici nu și-a propus și nici nu se putea să reglementeze toate problemele de ajutor de stat în toate domeniile de activitate.

Potrivit legii române în vigoare, este necesar ca pentru fiecare ramură de activitate să existe o astfel de lege cadru, care să stabilească, din punct de vedere structural, care sunt pașii pe care potențialele beneficiare de ajutor de stat trebuie să-i facă.

Cu alte cuvinte, vă invit, stimați colegi, ca pentru toate ramurile industriale unde sunt astfel de probleme și este nevoie de ajutor de stat, să inițiați astfel de inițiative legislative și, în ce mă privește, sunt gata să semnez alături de dumneavoastră orice astfel de inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă, din partea comisiei sau din partea Guvernului mai există intervenții la final? Nu mai există, înțeleg.

Trecem, atunci, la dezbaterile pe articole.

Nu avem amendamente respinse, lucrăm pe Anexa cu amendamente admise.

Punctul 1, obiecții, observații, comentarii? Textul comisiei. Nu sunt. Adoptat.

Punctul 2. Textul comisiei. Adoptat. Punctul 3. Textul comisiei. Adoptat. Punctul 4. Adoptat. Punctul 5. Adoptat. Punctul 6. Adoptat.

Punctul 7. Obiecții, observații, comentarii? Textul comisiei. Adoptat.

Punctul 8. Adoptat. Punctul 9. Adoptat.

Punctul 10. Obiecții, observații, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Am finalizat dezbaterea pe articole.

Vă rog, domnule deputat, mă scuzați. Sau domnul președinte. Din partea comisiei? Vă rog

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulțumesc.

Aș vrea să fac o precizare că la alin.(1) al art.9, după discuțiile purtate și cu cei de la tehnica legislativă, el trebuie reformulat în sensul următor: "Notificarea prevăzută la art. 8, alin.(1) se face numai după autorizarea schemei de ajutor de stat reglementată de prezenta lege de către Consiliul Concurenței".

Deci trebuie modificat în acest sens și, dacă sunteți de acord, să supuneți aprobării această modificare.

Mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Există obiecții sau comentarii la această modificare de natură tehnico-legislativă? Nu sunt.

Atunci adoptăm articolul cu această modificare.

Proiectul de lege rămâne la vot final.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti marți, 7 decembrie 2021, 9:10
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro