Plen
Ședința Senatului din 22 noiembrie 2006
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.178/04-12-2006

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
18-10-2021
13-10-2021
12-10-2021
11-10-2021
05-10-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2006 > 22-11-2006 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 22 noiembrie 2006

10. Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru alegerea reprezentanților României în Parlamentul European.
 
consultă fișa PL nr. L878/2006

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

................................................

Revenim la ordinea de zi.

Putem să luăm în dezbatere Propunerea legislativă pentru alegerea reprezentanților României în Parlamentul European sau o lăsăm pentru mai târziu pentru a avea documentele? Este în regulă.

Vă rog.

Stimați colegi, vă propun să luăm în dezbatere punctul 8 din ordinea de zi. Propunerea legislativă pentru alegerea reprezentanților României în Parlamentul European.

Vă rog, în calitate de inițiator, să prezentați expunerea de motive. Microfonul 9.

Domnul Valentin Adrian Iliescu - deputat:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Înainte de toate, aș vrea să vă mulțumesc pentru modul extrem de operativ în care Senatul, inclusiv Biroul permanent al Senatului, a pus pe ordinea de zi, și sperăm cu o decizie favorabilă, să trimită Camerei Deputaților acest proiect important.

Argumentul principal care a determinat adoptarea și propunerea acestei inițiative legislative este faptul că art.24 alin.2 din Tratatul de aderare a Bulgariei și României la Uniunea Europeană ne obligă ca, practic, în anul viitor, până la 31 decembrie 2007, să organizăm alegeri pentru Parlamentul European.

Comisia specială constituită prin Hotărârea celor două Camere ale Parlamentului de înființare a unei Comisii pentru elaborarea Codului electoral ne-a pus în situația de a analiza nu mai puțin de șase proiecte de lege și propuneri legislative pe această temă și pentru că ceea ce dumneavoastră aveți în față, ca și rod al muncii noastre, ca inițiatori, este o combinare, eu aș spune, cât se poate de favorabilă a acestor legi, o să-mi și permit să le enumăr, pentru că ele sunt cu adevărat o bază de discuție foarte importantă pentru această lege.

Este vorba de inițiativa domnului deputat Marton Arpad, deputat UDMR; inițiativa domnului deputat Vasile Pușcas, deputat PSD; inițiativa legislativă a unui grup de șase deputați și senatori, aparținând Partidului Democrat; inițiativa unui coleg deputat independent, Mircea Giurgiu, și a doi parlamentari ai Partidului Conservator, domnul Dan Voiculescu și doamna Daniela Popa.

Propunerea noastră legislativă ține cont de cerințele impuse de Acquis-ul comunitar, respectiv de art.19 alin.2 din Tratatul de instituire a Comunității Europene, de Directiva Consiliului nr.93/109 din 6 decembrie 1993, care stabilește condițiile de exercitare a dreptului de vot și de a candida în alegerile pentru Parlamentul European.

Este o lege - și vreau să subliniez acest lucru de la tribuna Senatului - care este perfect comparabilă și care se suprapune perfect cu cerințele Uniunii Europene, motiv pentru care vă rog din toată inima, având în vedere că această propunere legislativă a fost semnată de colegi senatori și deputați din toate grupurile parlamentare, să o susțineți și să facem ca ea, după ședința de astăzi, să fie trimisă Camerei Deputaților.

Doresc, de asemenea, să mulțumesc și domnilor senatori care și-au adus aportul pentru că trebuie să vă spunem, în plenul comisiei, special instituită pentru elaborarea Codului electoral, am primit o serie de amendamente pertinente și corecte pe care multe dintre ele le-am inclus în raportul nostru.

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule deputat.

Ofer cuvântul domnului ministru.

Vă rog.

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Președinte al comisiei...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci, astăzi, cumulați mai multe calități. Și de ministru, și de președinte al comisiei.

Vă rog, aveți cuvântul.

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, Comisia specială comună a Senatului și Camerei Deputaților a fost sesizată de Biroul permanent al Senatului cu propunerea legislativă pentru alegerea reprezentanților României în Parlamentul European. Este important de menționat, așa cum a precizat și inițiatorul, că această comisie a hotărât conectarea unui număr de șase proiecte de lege sau inițiative legislative depuse de o serie de parlamentari și de Guvern, deci, această propunere reprezintă o conexare între aceste proiecte.

Cu unanimitate de voturi, au fost prezenți 11 membri din 15 la dezbaterea proiectului, având în vedere și avizul favorabil al Consiliului Legislativ, și avizul favorabil al Guvernului.

Luând în dezbatere amendamentele pe care le aveți în anexă, o serie de amendamente admise, o serie de amendamente respinse, comisia a avizat în unanimitate, a hotărât să prezinte raport favorabil în unanimitate acestui proiect.

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, stimate coleg.

Declar deschise dezbaterile generale. Solicit punctul de vedere al grupurilor parlamentare.

Grupul parlamentar Dreptate și Adevăr PNL-PD dorește să intervină? Nu, mulțumesc.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat? Nu. Celelalte grupuri parlamentare?

Domnul senator Gheorghe Funar, vă rog, aveți cuvântul.

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor senatori,

Permiteți-mi, la începutul dezbaterilor pe această propunere legislativă și înainte de a-mi susține cele câteva amendamente, să adresez trei întrebări reprezentantului Guvernului și șeful echipei care a trudit la această lege necesară și binevenită.

Prima întrebare: prin bugetul pe anul 2007 sunt asigurate sau nu fondurile necesare pentru organizarea acestor alegeri?

Nu aș vrea să-l contraziceți pe primul-ministru care ne-a spus la întâlnirea cu liderii partidelor politice că nu sunt asigurate fondurile.

La cea de-a doua întrebare...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu vă supărați, în momentul în care proiectul de lege nu este adoptat, puteau banii să fie incluși în buget?

Domnul Gheorghe Funar:

Bineînțeles... Vom mai reveni pe această temă, domnule președinte...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnule senator, știți ce se întâmplă? Această lege este inițiativa unei comisii speciale. Sigur că avem dreptul să punem întrebări și să fim informați în legătură cu toate aspectele Executivului, dar inițiativa legislativă a aparținut tuturor grupurilor parlamentare.

De la această premisă... Vă rog, orice întrebare...

Domnul Gheorghe Funar:

Da, domnule președinte, dar în Proiectul de lege a bugetului de stat pe anul 2007 pe care îl avem în dezbatere la Parlament... proiectul a fost elaborat de către Guvern. Guvernul trebuia să includă această sumă. Personal, am căutat-o cu lupa și nu am găsit-o nicăieri.

Cea de-a doua întrebare: de ce nu s-a ținut seama de termenul convenit, respectiv ziua de 13 mai, pentru organizarea acestor alegeri și, în propunerea legislativă, s-a înscris termen maxim 31 decembrie 2007?

Și cea de-a treia întrebare: în care dintre țările membre ale Uniunii Europene s-a permis până acum participarea la alegerea europarlamentarilor, în afara partidelor politice, a unor ONG-uri sau organizații ale minorităților naționale?

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Rugămintea ar fi să împărțim răspunsurile, întrucât cel puțin răspunsul la cea de-a doua întrebare, legat de termen, cred că trebuie să-l ofere inițiatorii propunerii legislative.

Vă rog, domnule ministru, să răspundeți pe zona dumneavoastră.

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Așa este, domnule senator. Nu ați găsit în buget prevederile bugetare necesare pentru organizarea acestor alegeri pentru un motiv foarte clar și anume că legea nu este în vigoare la ... Nu este nici acum și, evident, nu a fost în vigoare la data elaborării bugetului de stat.

Desigur că Guvernul tratează cu responsabilitate includerea banilor necesari pentru organizarea acestor alegeri și vă asigur că, la momentul în care legea va fi promulgată și publicată în Monitorul Oficial, vom opera o rectificare bugetară care să permită prevederea în buget a acestor sume.

La cea de-a doua întrebare o să-i las pe colegii mei, răspunsul este foarte simplu.

A treia întrebare, în ce țară participă... Da, participanții la alegeri sunt partidele politice și cele asimilate acestora, precum și candidații independenți.

Desigur, dumneavoastră vreți să faceți referire la faptul că organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale sunt asimilate cu partidele politice și din acest punct de vedere cred că nu este nici o problemă ca acestea să participe la alegeri.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc, ofer cuvântul domnului deputat Marton Arpad, pentru a răspunde la cea de-a doua întrebare.

Domnul Marton Arpad - deputat:

Puteți verifica prin colegii dumneavoastră din Parlamentul European care, deocamdată, sunt observatori că, în anumite țări, de exemplu, Spania, știm exemplul concret, am dat un singur exemplu, reprezentanții comunităților minoritare sunt prezenți în Parlamentul European. Este adevărat că, în Spania, conform Constituției de acolo, reprezentanții acestora se organizează în partide. Conform Constituției noastre se organizează în uniuni ale cetățenilor aparținând minorităților naționale. Aceasta este toată diferența.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc. Doriți să mai interveniți, domnule deputat? Vă rog.

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Referitor la data de care vorbea domnul senator Funar. Este foarte adevărat că, în urmă cu câteva săptămâni, primul-ministru a avut o consultare cu liderii partidelor politice parlamentare, ceea ce este un lucru lăudabil și perfect normal, mi se pare. Este evident un deziderat al nostru, al celor care suntem inițiatorii acestui proiect de lege și în mod obligatoriu, și al dumneavoastră, să încercăm să ținem cât mai repede aceste alegeri pentru Parlamentul European.

Data de 13 mai mie mi se pare o dată rezonabilă. Este foarte important însă ca și colegii deputați să adopte în termen această inițiativă, eu sper în luna decembrie și Camera Deputaților, astfel încât, parcurgând toate etapele care sunt prevăzute de lege, să putem ajunge la acea dată de 13 mai.

Evident că noi ne-am referit la data de 31 decembrie 2007, ca dată limită, pentru că așa ne-am angajat în Tratatul de aderare.

Sper și din punctul meu de vedere ar fi foarte bine ca 13 mai să fie data alegerilor pentru Parlamentul European.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc. Dacă la dezbateri generale? ... Doriți să mai interveniți? Vă rog. Haideți, sunt chestiuni pe care le cunoaștem aproape toți! Vă rog.

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Data de 31 decembrie este fixată prin Tratatul de aderare și a fost normal să o preluăm, ca atare. Conform procedurilor legale, data alegerilor se stabilește prin Hotărâre de Guvern și exprimă aici angajamentul Guvernului de a respecta această dată.

Odată ce legea va fi publicată în Monitorul Oficial, Guvernul va emite o Hotărâre de Guvern pentru convocarea alegerilor în data de 13 mai 2007. Este un angajament ferm, pe care-l fac aici.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc.

La dezbateri generale, domnul senator Funar. Ați spus că doriți să interveniți?... Sau la amendamente?

Domnul Gheorghe Funar:

Intervin, domnule președinte, dacă mă provocați, și la dezbateri generale.

Grupul nostru parlamentar va susține această propunere legislativă și sperăm ca doamnele și domnii senatori să sprijine prin votul lor o bună parte dintre amendamentele pe care le-am formulat, astfel încât, în final, să avem o lege și mai bună care să țină seama de legislația existentă în țările Uniunii Europene unde, am înțeles din intervențiile coinițiatorilor, în nicio țară membră a Uniunii Europene nu se permite participarea la alegeri a unor ONG-uri sau organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale, ci numai ale partidelor politice.

Noi vom insista pe această temă, să fie aliniată această primă lege de la noi cu legislația existentă în Uniunea Europeană.

Așteptăm, domnule președinte, să trecem la dezbaterea amendamentelor și sperăm ca, astăzi, prin votul nostru, Senatul va accepta propunerea legislativă.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Alte intervenții? Domnul senator Gheorghe Frunda, Grupul parlamentar UDMR. Microfonul 2.

Domnul Frunda Gyorgy:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Gyorgy Frunda. Speram că îmi știți prenumele...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vi-l știu, totul este legat de pronunție...

Domnul Frunda Gyorgy:

Vă rog mult, știu că aveți o înclinație deosebită spre limbi, nu o evitați. Tocmai prenumele meu...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Maghiara nu-mi este deloc ușoară, motiv pentru care...

Domnul Frunda Gyorgy:

E adevărat, este una din limbile cele mai grele, dar, peste un anumit nivel de inteligență, se discută fără probleme.

Vorbind serios, domnule președinte, doar o informație. În țările Uniunii Europene, partidele regionale, partidele sau formațiunile minorităților naționale participă la alegeri și sunt reprezentate în Parlamentul European. Un singur exemplu aș vrea să dau. Comunitatea maghiară din Slovacia are doi reprezentanți în delegația Slovaciei în Parlamentul European.

O are pe doamna Bauer Edit și pe domnul Duka-Zólyomi Arpad. Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule senator. lte intervenții?

Declar încheiate dezbaterile generale.

La dezbaterile pe articole, Anexa 2, amendamente respinse.

Consult colegii senatori care au formulat amendamente și sunt respinse, dacă doresc să le susțină?

Domnul senator Gheorghe Funar, vă rog.

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Eu protestez împotriva jignirii pe care v-a adus-o domnul senator Frunda Gyorgy și îmi pare rău că nu vă apără colegii dumneavoastră din PSD.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Fiți convins că s-au bucurat.

Domnul Gheorghe Funar:

Sunteți un om inteligent, altfel nu ați fi ajuns președintele nostru de ședință de astăzi, dar îmi pare rău că v-a insultat reprezentantul Budapestei în Senatul de la București.

La amendamente, domnule președinte, numărul curent 1...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Înainte de a trece la amendamente credeți că ar trebui să vă răspund prin următoarea sintagmă, domnule senator Gheorghe Funar: "kőszőnőm szépen"? (Discuții în sală. Rumoare.)

Domnul Gheorghe Funar:

Îmi pare rău, domnule președinte de ședință, că mă puneți în situația să cer Biroului permanent să vă analizeze, să vă sancționeze că nu folosiți limba română în Senatul României, folosiți limba cailor pe care eu nu o înțeleg.

Din sală: Huo! Huo! Huo! (Discuții în sală. Rumoare)

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnule senator,

Dintr-o chestiune care era, totuși, pentru destinderea Senatului, să nu ajungem la insulte sau injurii din partea colegilor.

Vă rog să reveniți exclusiv la amendament.

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte.

Primul amendament, la art.1 alin.3, am propus completarea textului inițiatorilor, ținând seama de situația inedită în care ne aflăm noi, românii, și respectiv colegii care vor fi aleși să ne reprezinte în Parlamentul European, amendamentul meu vizează completarea textului, astfel: "mandatul reprezentanților României în Parlamentul European este de 5 ani cu excepția primului mandat care încetează la încheierea legislaturii Parlamentului European 2004 - 2009".

Mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Punctul de vedere al comisiei.

Domnul Mihai Alexandru Voicu - ministru delegat pentru relația cu Parlamentul:

Domnul Funar are dreptate, sigurul motiv pentru care am respins acest amendament este că precizarea apare la art.27 alin.2.

Dacă simțim nevoia unei precizări suplimentare, în principiu, nu avem nimic împotrivă, dar art.27 alin.2 se precizează acest lucru care este adevărat, cel susținut de domnul senator Funar.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Alte intervenții? Vă rog, domnule deputat.

Domnul Valentin Iliescu:

Da, domnule președinte, vă mulțumesc.

Și eu sunt de acord că observația domnului senator Funar este corectă, dar fiind vorba de un mandat special era firesc ca această prevedere să fie precizată la capitolul "dispoziții finale și tranzitorii" și ne menținem punctul de vedere al comisiei de a nu accepta, din păcate, amendamentul domnului senator Funar.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră amendamentul susținut în plenul Senatului de domnul senator Gheorghe Funar la art.1 alin.3.

Vă rog să votați. Ați ascultat contraargumentele prezentate de membrii comisiei.

Amendament respins întrunind 9 voturi pentru, 38 voturi împotrivă și 6 abțineri.

Următorul amendament, domnul senator Gheorghe Funar, vă rog.

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Următorul amendament se referă la art.5 alin.5 și, spre deosebire de textul inițiatorilor, eu am propus completarea lui cu o precizare, respectiv "cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene în sensul art.17 alin.1 din Tratatul de instituire a Comunității Europene, precum și cetățenii români cu dublă cetățenie au dreptul la vot și de a fi aleși ca reprezentanți ai României în Parlamentul European".

Găsesc că este necesară această precizare pentru a nu se ajunge la complicații atunci când apar și, probabil, că vor candida cetățeni români cu dublă cetățenie.

Mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Punctul de vedere al comisei? Vă rog, domnule deputat Marton Arpad. Vă rog, comisia.

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Mulțumesc. Încă o dată, domnul senator are dreptate, ca principiu. După câte știu eu Constituția din 2003 a eliminat distincția care era în vechea Constituție din 1991 între cetățenii doar cu cetățenie română și cetățenii cu dublă cetățenie.

În acest moment, după cunoștințele mele nu mai există o distincție constituțională între cetățenii români care mai au și altă cetățenie și cetățenii români doar cu cetățenia română.

Acesta a fost singurul motiv pentru care am respins amendamentul, în rest, nu... Desigur că aveți dreptate, ei trebuie să aibă dreptul să candideze.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Pentru stenogramă, punctul de vedere al comisiei a fost susținut de domnul ministru Voicu.

Vă rog, domnule deputat Marton Arpad, aveți cuvântul.

Domnul Marton Arpad:

Conform alin.1 cetățenii români au dreptul de a fi aleși și de a vota, toți cetățenii români, indiferent dacă au o singură cetățenie, dublă cetățenie, triplă cetățenie, cvadublă cetățenie, toți cei care au cetățenia română au acest drept de vot fără deosebire între ei.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Vă rog să vă prezentați prin vot asupra amendamentului susținut la art.5 alin.5.

Vă rog să votați. Rog colegii senatori să voteze.

Amendamentul a fost respins întrunind 9 voturi pentru, 44 voturi împotrivă și 2 abțineri.Alte observații?Dacă nu mai sunt alte observații...

Vă rog, domnul senator Gheorghe Funar.

Domnul Gheorghe Funar:

Nu am observații, mai am amendamente, dacă se acceptă?

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Cum să nu? Aveți cuvântul. Vă rog să precizați doar ce poziție.

Domnul Gheorghe Funar:

Art.7 alin.2. Spre deosebire de inițiatori care au propus un termen, în opinia mea foarte lung, de 30 de zile de la data validării rezultatului alegerilor pentru Parlamentul European, persoanele aflate în situația de incompatibilitate vor trebui să opteze între mandatul de parlamentar și funcția care generează incompatibilitatea, demisionând din una dintre aceste funcții. Ca atare, am propus reducerea termenului de la 30 de zile la 10 zile. Cred că este suficient pentru europarlamentari să se decidă.

Mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, punctul de vedere al comisiei, domnul ministru Voicu.

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Mulțumesc. Este o chestiune tehnică, nu neapărat avem ceva împotriva reducerii termenului. Noi când am precizat acest termen am consultat, informal, este adevărat, organismele europene și am înțeles că 30 de zile este un termen curent utilizat în Uniunea Europeană.

În această situație, dacă Senatul va considera că reducerea termenului este benefică, încă o dată este o chestiune tehnică, nu aș putea să spun decât că cele 30 de zile sunt doar o practică curentă, atâta tot.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Domnul deputat Marton Arpad, aveți cuvântul.

Domnul Marton Arpad:

În toată legislația română este acest termen de 30 de zile pentru toate incompatibilitățile. Deci, am preluat pentru uniformitatea reglementării.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc. Doriți să mai adăugați? Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Domnul Valentin Iliescu:

Mulțumesc, domnule președinte! Domnule președinte, fac precizarea că această comisie care v-a prezentat această propunere legislativă urmează să elaboreze un cadru general pentru tot ceea ce înseamnă alegerile locale, parlamentare, prezidențiale, inclusiv pentru Parlamentul European.

Încerc să subliniez ceea ce spunea colegul Marton Arpad, pentru că în toate celelalte legi care vor face obiectul discuțiilor viitoare se prevede acest termen de 30 de zile și, la un moment dat, toate aceste legi se vor întâlni în Codul electoral. Din acest motiv am mers și ne-am menținut poziția cu 30 de zile ca termen în care alesul trebuie să opteze între cele două calități.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, vă rog să vă pronunțați prin vot asupra amendamentului susținut la art.7 alin.2.

Vă rog să votați.

Amendament respins întrunind 17 voturi pentru, 35 voturi împotrivă și 2 abțineri.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule senator Gheorghe Funar, microfonul 2.

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori,

Următorul amendament l-am făcut la art.11 alin.1, respectiv față de textul inițiatorilor: "pentru a-și exercita dreptul de a fi ales ca reprezentant al României în Parlamentul European pe listele unui partid politic, al unei organizații a cetățenilor aparținând minorităților naționale, ale unei alianțe politice, alianțe electorale, ori ca independent" și așa mai departe, amendamentul meu vizează eliminarea din text "al unei organizații a cetățenilor aparținând minorităților naționale". Așa cum ați reținut și din răspunsurile date la întrebarea pe care am formulat-o la începutul dezbaterilor pe tema acestei propuneri legislative, în nici o țară, subliniez, în nici o țară membră a Uniunii Europene nu se permite organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale să participe la asemenea alegeri, ci numai partidelor politice sau alianțelor politice, sau alianțelor electorale, ori ca independenți.

În ceea ce privește situația delicată de la noi din țară, prin Legea partidelor politice, "organizațiile aparținând cetățenilor minorităților naționale", una dintre ele, dar nu se știe care, este asimilată partidelor politice.

Deci, ca atare, legislația românească a rezolvat problema și, ca atare insist, doamnelor și domnilor senatori, să acceptați acest amendament care este de fond și care ne dă posibilitatea să ne integrăm în Parlamentul European cu reprezentanții partidelor politice sau cetățenii independenți.

Unii dintre etnicii maghiari din România sau români aparținând altor etnii care doresc să candideze ca independenți o pot face, legislația le permite, avem numeroase partide politice în România, se pot înscrie pe listele acestor formațiuni politice, pot participa la alegeri, nu le este îngrădit dreptul de vot, dar v-aș ruga, doamnelor și domnilor senatori, să nu acceptați, prin propunerea legislativă, textul inițiatorilor care ne face să fim unici în Europa și, probabil, să ne fie contestate alegerile.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Înainte de a prezenta punctul de vedere al Guvernului, vă rog, dacă din partea grupurilor parlamentare se doresc intervenții? Domnul senator Frunda.

Microfonul 2, vă rog.

Domnul Frunda Gyorgy:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Iau cuvântul împotriva amendamentului pe care vă rog să-l respingeți ca neconstituțional.

1. Constituția României prevede ca "organizațiile aparținând minorităților naționale" funcționează ca și formațiuni politice, asta este denumirea constituțională exactă, putând participa la toate alegerile politice din România, atât pentru alegerile locale, parlamentare cât și europene. Aceasta este baza constituțională pentru care vă rog să respingeți amendamentul propus.

2. Partidul România Mare a încercat să atace acest articol la Curtea Constituțională, l-a și atacat. Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate stabilind constituționalismul și europenismul acestui articol.

În dreptul internațional comparat, susținerea antevorbitorului meu nu este corectă. În multe țări ale Uniunii Europene, organizațiile aparținând minorităților naționale participă, fie ca organizații politice, formațiuni politice în alegerile locale, parlamentare naționale, europene, am dat adineauri exemplul Slovaciei, lista este mult mai comprehensivă. Pot aici aminti exemplul Italiei, unde nemții din Tirolul de Nord au o autonomie locală bine fundamentată, participă la alegerile locale naționale, europene; exemplul Spaniei, unde catalanii și bascii participă la alegerile locale parlamentare, europene și sunt prezenți atât în Parlamentul Național, cât și în Parlamentul European; vreau să vă mai spun despre suedezii din Finlanda care, de asemenea, cei de pe insula Oland au o autonomie locală foarte solidă, cu un Parlament local, cu un guvern local și sunt reprezentați în Parlamentul European; vreau să vă prezint situația danezilor din Germania, care au reprezentanță locală și națională, nu sunt însă în Parlamentul European pentru că nu sunt suficient de puternici.

Vreau să vă prezint situația autoguvernării din Ungaria, unde românii din Ungaria au propriul lor organism autonom care se numește "autoguvernarea din Ungaria" și sunt reprezentați.

Deci, dimpotrivă, și lista nu se termină aici, nu vreau să vă răpesc timpul, vreau să vă spun că acesta este trendul european și este normal, pentru că, să nu uităm când vom vota această lege, că în Parlamentul European toate delegațiile naționale vor fi minoritari, vor avea calitatea de minorități, pentru că spectrul european este mult mai larg decât un spectru național, iar, acolo, activitatea are loc pe criterii ideologice, de grupuri parlamentare, nu de apartenență la o națiune sau la cealaltă.

Vă mulțumesc că m-ați ascultat.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule senator. Punctul de vedere al Guvernului.

Domnul Mihai Alexandru Voicu - ministru delegat pentru relația cu Parlamentul:

Comisia are trei argumente pentru care a propus respingerea acestui amendament.

În primul rând, asimilarea acestor organizații cu partidele politice, potrivit Legii nr.14/2003 și Legii nr.373/2004.

În al doilea rând, faptul că această enumerare este o practică curentă în legislația electorală română. O puteți găsi și în Legea privind alegerea Parlamentului Național.

În al treilea rând, pentru că această lege nu creează nici un fel de discriminare pozitivă în favoarea acestor organizații, spre deosebire de Legea pentru alegerea Parlamentului Național, unde se acordă un loc, din oficiu, organizațiilor aparținând minorităților naționale care îndeplinesc un anumit număr de voturi, dar mult mai mic decât cel pentru desemnarea unui parlamentar, în mod obișnuit.

Această lege nu creează nici un fel de discriminare. Pragul de 5% este valabil pentru absolut toată lumea, în egală măsură. Deci, nu se creează vreo favorizare pentru organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc. În numele comisiei, doriți să mai interveniți? Da? Deci, pentru susținerea amendamentului, doamna senator Vedinaș. (Discuții la tribună). Nu, nu, în numele Grupului parlamentar al PRM, pentru susținerea amendamentului, nu în numele comisiei. Vă rog, aveți cuvântul.

Doamna Verginia Vedinaș:

În numele Grupului parlamentar al PRM și al meu, personal, domnule președinte, vreau să susțin, nu atât amendamentul, cât să combat. Deci, să susțin amendamentul, dar nu într-un mod direct, ci într-un mod prin care să combat argumentele care au fost aduse de domnul senator Frunda Gyorgy.

Mai întâi, a invocat un text constituțional, dar nu ne-a spus care, care a rămas, probabil, în ceață - aș fi fost recunoscătoare dacă ar fi făcut-o - potrivit căruia, Constituția noastră ar asimila organizațiile minorităților unor partide politice.

Dați-mi voie să atrag atenția, domnule președinte, că nu există nici un text în Constituție, care să confere organizațiilor minorităților naționale statutul de partide politice. Articolul 62 alin.2 pe care, probabil, l-a avut în vedere domnul senator, face referire la organizațiile cetățenilor aparținând minorităților, însă, spune că atunci când nu întrunesc, în alegeri, numărul de voturi, pot să fie reprezentate etc.

Deci, în nici un caz, nu se poate reține susținerea pe care a făcut-o. Mai mult, potrivit Constituției noastre, pluralismul politic, cunoaștem foarte bine, am spus-o de multe ori de la tribuna acestui microfon, este o valoare supremă și garantată, este o limită de revizuire a Constituției, însă, vă rog să aveți în vedere, domnule președinte și dragi colegi, faptul că art.8 leagă pluralismul politic de partidele politice. Vorbește despre pluralismul și partidele politice în societatea românească și spune că pluralismul este o garanție și o condiție a democrației constituționale.

În concluzie, am vrut să limpezesc această chestiune, am vrut să clarific faptul că, nicăieri, în Constituție, organizațiile minorităților nu sunt asimilate partidelor politice. Am vrut să sesizez faptul că nu este pentru prima dată când ni se dau exemple din Italia, Spania și din alte locuri. Ar fi un gest de fair-play dacă în exemplele, care ni se dau, ar fi inclusă și Ungaria, unde, spre pildă, cetățenii români de naționalitate română, care locuiesc în Ungaria, nu au nici un drept. Vă dau un exemplu concret cu orașul Gyula, unde, în Liceul "Nicolae Bălcescu", cetățenii unguri de naționalitate română nu au voie decât la o singură materie de predare în limba română. Restul se predau în limba maghiară.

Nu suntem tot în Europa, domnilor colegi, nu suntem tot în Uniunea Europeană?

Suntem foarte în Europa, că Ungaria este deja membră a Uniunii Europene!

Pentru aceste considerente, vă rog să aveți în vedere faptul că, amendamentul formulat de colegul Gheorghe Funar, nu face decât să confere partidelor politice, și numai lor, rolul pe care Constituția li-l recunoaște.

Vă mulțumesc respectuos.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc. Nu este cazul să vă ofer dreptul la replică, domnule senator.

Adresez, de asemenea, rugămintea reprezentanților Comisiei speciale pentru elaborarea proiectului de lege să-și desemneze un vorbitor, în susținere.

Deci, supun votului dumneavoastră acest amendament existent la art.11 alin.1.

Vă rog să votați. Rog colegii senatori să-și ocupe locurile și să voteze.

Cu 13 voturi pentru, 28 de voturi împotrivă și 7 abțineri, amendamentul a fost respins.

Da, vă rog, domnul senator Gheorghe Funar.

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte, solicităm listă.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă rog. Listă pentru grupurile parlamentare.

Mai susțineți vreun amendament din cele din listă? Nu este precizat care este al dumneavoastră, de aceea, nu o fac cu rea credință! Nu știu. Deci, nu vă invit să le susțineți sau să nu le susțineți, dar nu este specificat cine a formulat amendamentele.

Domnul Gheorghe Funar:

Aveți dreptate, domnule președinte. S-a uitat lucrul acesta de către cei care au redactat raportul.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci, vă adresez rugămintea, stimați colegi, să păstrați ordine în sală și să încercăm să limităm dezbaterile, pentru că avem, totuși, o ordine de zi încărcată.

Vă rog, aveți cuvântul.

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte. Ca să nu mai fie semne de întrebare, precizez că toate amendamentele următoare sunt ale mele.

La art.13 alin.2, inițiatorii au scris următorul text: "Listele de candidați pentru alegerea reprezentanților României în Parlamentul European trebuie întocmite, astfel încât, să asigure reprezentarea ambelor sexe".

Textul, în aparență, este corect. Pentru a nu da prilejul la alte interpretări, pentru că au fost variante sau alte propuneri la comisie, care prevedeau să existe reprezentarea egală a ambelor sexe.

Eu am venit cu amendamentul, la finalul textului. Deci, "să se asigure reprezentarea ambelor sexe, în procente diferite".

Mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă rog, comisia, dar printr-un singur vorbitor, vă rog, să oferiți răspunsul. Vă rog, care doriți dintre dumneavoastră?

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Precizarea este un pic inutilă, pentru că noi am dezbătut acest principiu. Am hotărât să păstrăm textul din Legea pentru alegerea Parlamentului Național și, într-adevăr, este vorba de procente diferite, dar nu credem că precizarea este neapărat necesară. Se înțelege din textul pe care l-am redactat.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da. Ofer cuvântul domnului senator Eckstein Kovacs, președintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină și imunități, vă rog, microfonul 1.

Domnul Eckstein Kovacs Peter:

Textul este, desigur, de recomandare. Deci, este bine să rămână așa. S-ar putea, desigur, amenda, ca să nu fie pe listă trei persoane de același sex, în ordine. S-ar putea prevede să fie într-un procent egal, dar, se pare că, comisia a rămas în ideea să păstrăm textul ca și recomandare.

Amendamentul este, în mod clar, de prisos și este clar, chiar deranjant, de ce procente diferite? Nu cred că este un amendament pe care ...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc. Domnul deputat Marton Arpad, microfonul 8.

Domnul Arpad Marton Francisc:

Dacă am avea această prevedere, orice listă care ar avea un număr egal de candidați, femei și bărbați, ar deveni ilegală, pentru că nu are procente diferite pentru cele două sexe.

Ca atare, ar fi o discriminare.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă rog. Deci, adresez rugămintea, de la acest articol, încolo, nu mai ofer cuvântul decât unui singur reprezentant din partea comisiei. Trebuia să vă puneți de acord acolo, pentru că a fost o comisie a Parlamentului.

Vă rog, doamna senator Vedinaș.

Doamna Verginia Vedinaș:

Vă mulțumesc, domnule președinte, și mă voi strădui să respect ceea ce dumneavoastră ați dispus.

Eu aș spune că reglementarea care este acum, și-mi pare rău că voi pleda împotriva amendamentului colegului Funar, reglementarea care este acum, este satisfăcătoare și sper să creeze premisele pentru a transpune în practică acel principiu constituțional al art.16 alin.4 care garantează egalitatea de șanse între femei și bărbați pentru ocuparea funcțiilor și demnităților în stat.

Dragii mei colegi, am venit din Norvegia, unde am putut constata că problema participării femeii în viața publică s-a rezolvat aproape peste 40%, însă femeile au spus că sunt nemulțumite, vor 50%. O situație asemănătoare este și în Danemarca. "Europa și normalitatea" către care trebuie să aspirăm, vă spun, nu neapărat ca femeie, ci ca un specialist, mă rog, în domeniul vieții publice, este aceea în care femeia să-și găsească, cu adevărat, locul în viața publică, iar pentru aceasta nu trebuie numai să scriem în Constituție, ci să recunoaștem și prin legi și să aplicăm în practică.

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra acestui amendament. Vă rog să votați.

Invit colegii să-și ocupe locurile și să participe la vot.

Cu 13 voturi pentru, 30 de voturi împotrivă și 5 abțineri, amendamentul a fost respins.

Punctul 6, vă rog, domnul senator Gheorghe Funar.

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori,

La art.13 alin.4, amendamentul meu vizează reducerea de la 200 de mii la 100 de mii de alegători, listele propuse de candidații partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale și candidați independenți.

În ipoteza în care s-ar merge pe cifra de 200 de mii de susținători, practic, domnule președinte, doamnelor și domnilor senatori, nu am avea candidați independenți în România. Este imposibil oricărui român să strângă 200 de mii de semnături, ca să candideze.

Partidelor politice le este mai ușor să strângă această cifră de 200 de mii de susținători, mai puțin partidele politice care sunt acum în pragul sinuciderii.

Mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc. Comisia, printr-un singur vorbitor, rog punctul de vedere. Vă rog, domnul deputat Marton.

Domnul Arpad Marton Francisc:

Comisia a avut în vedere următoarea situație. Chiar și la alegerile locale, o,5% sunt acele procente care trebuie adunate, având peste 18 milioane trei sute și ceva de alegători pe listele de alegători, 0,5% sunt în jur de 90 de mii de semnături, deci, am scris 100 de mii, iar pentru partide, așa cum ați propus și dumneavoastră, să fie un prag mai greu de trecut, dublul acestui procent de 0,5, adică 1% din peste 18 milioane, ar fi 185 de mii și am trecut 200 de mii.

Asta este o explicație simplă și aritmetică.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra amendamentului existent în Anexa 2, la art.13 alin.4.

Rog colegii senatori să voteze. (Discuții în sală)

Cu 16 voturi pentru, 38 de voturi împotrivă și 5 abțineri, amendamentul a fost respins.

La punctul 7, art.14 alin.2.

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte.

Renunț la acest amendament. El este corelat cu unul precedent, vizând eliminarea organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale.

Renunț și la amendamentul de la nr.crt.8.

Îl mențin pe cel de la nr.crt.9, art.18 și sunt optimist că va fi votat acesta cu "pentru".

În opinia mea este o greșeală pe care au făcut-o inițiatorii, respectiv, s-a prevăzut în textul inițiatorilor că partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale care au depus liste de candidați, pot desemna câte un reprezentant la secțiile de votare, participarea acestora făcându-se pe cheltuiala celor care i-au desemnat.

Deci, Guvernul României organizează alegerile pentru europarlamentari și inițiatorii propun ca să nu se asigure, în mod obligatoriu, prezența partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale la toate secțiile de votare și, de asemenea, se propune de către inițiatori, cheltuiala să fie suportată de cei care i-au desemnat.

Pentru a nu intra în alte detalii, amendamentul meu de la art.18 alin.5 propune ca în loc de "pot desemna", "partidele să fie obligate să desemneze câte un reprezentant la secțiile de votare, participarea acestora făcându-se pe cheltuiala Guvernului României". Sunt alegerile pentru europarlamentari din partea României și trebuie suportate din bugetul statului. Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Punctul de vedere al comisiei. Vă rog, domnule ministru.

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Obligativitatea prezenței reprezentanților partidelor politice la secțiile de votare nu este valabilă nici pe teritoriul național. Ce se întâmplă dacă partidele sunt obligate prin acest amendament și nu trimit? Nu ne este foarte clar ce se întâmplă. Se suspendă scrutinul? Ar fi extrem de complicat să creăm o obligativitate care, de fapt, este un drept. Textul nostru prevede acest drept.

De asemenea, prin demersul partidelor politice prezente la dezbaterile comisiei, am concluzionat că asigurarea pe cheltuiala România a prezenței reprezentanților partidelor politice în secțiile de votare din Sidney, de exemplu, ar fi totuși un pic exagerată. De aceea, am considerat că partidele politice care doresc să-și desemneze reprezentant la secțiile de votare din străinătate, o pot face, însă pe cheltuiala lor.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Doriți să interveniți de la comisie. Microfonul 10, doamna Verginia Vedinaș.

Doamna Verginia Vedinaș:

Da, domnule președinte. Aceste argumente prezentate și de domnul ministru Voicu, mi-aș permite să spun, deși știu că este în afara procedurii. Domnul ministru a vorbit despre faptul că prezentarea de liste este un drept. Dreptul acesta mi se pare mie că nu a fost foarte corect exprimat "pot să desemneze". Poate ar fi fost mai bine și dacă ați îngădui să forțăm puțin procedura, să spunem "au dreptul să desemneze" și în felul acesta am corecta, în primul rând, am conferi un drept, drept care nu poate fi impus, care va fi exercitat dacă partidele doresc sau nu.

Dacă ați fi de acord, mi s-ar părea mai corectă formularea "au dreptul să desemneze".

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Doar dacă am fi Cameră decizională. Suntem prima Cameră sesizată. Domnul senator Eckstein Kovacs Peter.

Doamna Verginia Vedinaș:

Am înțeles. Putem să corectăm la Camera Deputaților.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Putem să corectăm la Camera Deputaților dacă apreciați că este o chestiune greșită. Ca să nu creăm un precedent. Pentru că după aceea, la prima lege...

Doamna Verginia Vedinaș:

Am mai făcut-o și altă dată, dar...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Eram Cameră Decizională. De aceea.

Doamna Verginia Vedinaș:

Și e prea importantă legea ca să nu fim foarte atenți.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Iertați-mă, dar nu noi am participat în comisia de redactare a acestui proiect de lege, ci colegii noștri care o susțin azi.

Doamna Verginia Vedinaș:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Vă mulțumesc, domnule președinte. Nu mă iertați! Constat. Nu-i nimic.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Eu nu m-am adresat dumneavoastră. Am spus colegii, deci sunt 11 senatori și deputați, dacă nu mă înșel.

Doamna Verginia Vedinaș:

Da, domnule președinte. Ne-a mai scăpat și nouă. Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnul Eckstein Kovacs Peter. Vă rog, domnule senator.

Domnul Eckstein Kovacs Peter:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sunt de acord cu amendamentul formulat acum, în plen, de către doamna Vedinaș. Nu sunt de acord că am forța Regulamentul dacă am adopta acest amendament. În Regulamentul modificat există posibilitatea ca Senatul să achieseze la o astfel de soluție pe care eu propun să o adoptăm. (rumoare, discuții)

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Este foarte bună. Domnul senator Dinescu. Domnul senator Dinescu precis spune...

Domnul Valentin Dinescu (din sală):

Ce anume?

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Aveți cuvântul, domnule senator. (rumoare, discuții)

Domnul Valentin Dinescu:

Domnule președinte, introducem prima dată o practică nouă, și anume aceea ca partidele să susțină prezența celor desemnați în secțiile de votare. Haideți să avem în vedere că...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

De acord. Amendamentul domnului Funar are două componente.

Domnul Valentin Dinescu:

Eu mă refer la prima componentă. A doua am înțeles că s-a clarificat în linii mari.

Niciodată, la nici un fel de alegeri, partidele politice nu au susținut financiar prezența reprezentanților în secțiile de votare din cel puțin două motive.

Unul ar fi cel de natură organizatorică. Pentru că președinții secțiilor de votare i-au convocat cu o zi sau cu două înainte și au mai stat o zi sau două după, în virtutea instrucțiunilor venite de la guvern privind modul de desfășurare al alegerilor.

Al doilea motiv ține de aspectul financiar. Haideți să ne gândim că partidele politice, cu excepția unora, nu sunt așa bogate. Aici nu participă numai partidele parlamentare. Sunt partide politice sărace, partide politice care nu-și pot permite să susțină zeci de mii de reprezentanți în secțiile de votare, plătindu-i o zi, două, trei.

Nu văd de ce în cheltuielile generale legate de organizarea acestor alegeri... Uitați-vă, domnul Hașotti mă aprobă... (Domnul senator Hașotti face semn că nu.)

...nu ar face și această prevedere potrivit căreia... (rumoare, discuții, râsete)

...Guvernul să suporte și aceste cheltuieli. Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Nu mai sunt alte intervenții. Domnul senator Puskas Valentin Zoltan.

Domnul Puskas Valentin Zoltan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Numai pentru a fi pe fază, amendamentul domnului Funar are 3 componente, nu două. De aceea, vă atrag atenția că dânsul, în textul reluat la amendament a uitat să treacă și "cetățenii aparținând minorităților naționale". Deci numai ca să avem în vedere și acest lucru. Noi suntem vigilenți, domnule senator Funar, și nu ne puteți induce în eroare. (rumoare, discuții)

Domnul Gheorghe Funar (din sală):

Drept la replică.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Păi, v-a lăudat, domnule senator. Drept la replică? Sau să susțineți amendamentul?

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Un scurt drept la replică după intervenția distinsului coleg senator Puskas. Eu nu am uitat, eu am scris un text în acord cu legislația europeană. De aceea intrăm în Uniunea Europeană, ca să armonizăm și legislația românească cu cea europeană.

Dacă în Germania nu participă la alegeri organizații ale cetățenilor minorităților naționale, dacă în Franța nu participă, în Italia nu participă, nici în Bulgaria nu participă, atunci la noi de ce să participe? Vorba lui Caragiale. Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Domnule ministru Voicu, ați dorit să interveniți în numele comisiei.

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Vă mulțumesc. Nu mai e necesară intervenția, s-a spus destul.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnul deputat Iliescu.

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Cred că trebuie să facem o precizare importantă pentru colegii senatori. Amendamentul domnului senator Funar se referă la secțiile de votare din afara țării. Până acum, în Legea nr.373/2004 care reglementa alegerile pentru Parlamentul României, cei care compuneau biroul secției de votare respective erau numai membrii ambasadelor sau misiunilor diplomatice din afara țării.

Noi am mers pe ideea unei transparențe sporite și prin textul pe care vi l-am propus, domnilor senatori, am lăsat posibilitatea ca partidele să-și poată desemna reprezentanții în birourile secțiilor de votare respective, dar, evident, pe cheltuiala lor. Ceea ce cred că este un mare pas înainte față de Legea nr.373/2004 și, în acest spirit, comisia a votat împotriva amendamentului domnului senator Funar.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Domnule senator, v-am dat cuvântul de două ori. Vă rog, să respectăm totuși Regulamentul.

Supun votului dumneavoastră amendamentul susținut de domnul senator Funar la art.18 alin.5. Domnul senator Funar dorește să intervină pe procedură. Vă rog, domnule senator.

Aveți cuvântul. Microfonul 2.

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Voiam să intervin, în calitate de senator, pe procedură. Orice senator poate lua cuvântul la un amendament. Este altceva că v-am dat de lucru și am venit cu amendamente, căutând să facem o treabă bună.

Permiteți-mi să intervin, ca senator, vizavi de pozițiile exprimate de colegii deputați care au trudit la această comisie.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu vă supărați, chestiunea pe procedură vă rog întâi să o evocați, după aceea vedem dacă o discutăm. Pentru că v-am lăsat, ați argumentat cum ați dorit dumneavoastră în susținerea amendamentelor de la acest articol, iar comisia, prin reprezentant, prin domnul deputat, v-a răspuns. Și a răspuns chiar în cunoștință.

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte de ședință, ajungem la o discriminare între alegerile din România și alegerile de la secțiile de votare de pe lângă ambasade sau consulate. La alegerile politice din România, partidele politice își desemnează reprezentanți și ei primesc o indemnizație, o sumă din partea Guvernului român. La alegerile la care participă tot cetățeni români care se află în străinătate, acolo partidele politice au alt tratament.

Nu este normal, domnule președinte. Este vorba de alegerea acelorași europarlamentari. Trebuie să asigurăm aceleași condiții pentru transparență, altfel vom vorbi iar de furtul la vot. Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Este o chestiune de opțiune. Vă rog nu vă mai ofer cuvântul și v-am adresat... Nu. Nici o procedură, lăsați. V-am adresat rugămintea de 3 ori până acum, în momentul în care discutați în numele comisiei să aveți un singur vorbitor.

Vă rog să vă exprimați prin vot asupra amendamentului susținut la art.18 alin.5 de domnul senator Funar. Reamintesc colegilor senatori, de data aceasta, că mai avem 30 de legi pentru a fi dezbătute astăzi.

Amendamentul a fost respins, întrunind 9 de voturi pentru, 42 împotrivă și 6 abțineri.

Listă pentru grupurile parlamentare.

În legătură cu prima parte a amendamentului, vă rog să o rețineți pentru a fi discutată la Camera Deputaților, pentru a nu crea un precedent în Senat.

Următorul amendament la ce articole este, domnule senator?

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte, următorul amendament este la art.21 alin.1.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Aveți cuvântul, domnule senator.

Domnul Gheorghe Funar:

Spre deosebire de inițiatori care au propus un prag electoral de 5%, eu am propus ridicarea pragului electoral la 7% și, spre deosebire de inițiatori care au precizat că dacă participă un partid politic are prag de 5% de trecut, dacă participă o alianță politică, pragul este tot 5%, dacă este o alianță electorală, pragul este tot 5%, ignorându-se prevederile și experiența de până acum din legislația românească care adaugă la pragul minim câteva procente.

Aici inițiatorii au venit cu un singur procent. Indiferent că sunt 10 partide la un loc, au 5%. Dacă este unul singur are tot 5%.

Eu am venit - în afară de majorarea pragului electoral, cu o completare a art.21 alin.1 cu următorul text.

"Pentru alianțele politice și alianțele electorale pragul electoral de atribuire al mandatelor reprezintă 7% din totalul voturilor exprimate la nivel național, înmulțit cu numărul partidelor din alianță." Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Domnul președinte al comisiei.

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Acest amendament nu poate fi luat în discuție fără a intra pe fond, pentru că respectă o normă europeană, este o impunere a unei norme europene. Ați remarcat desigur că în proiectul nostru de lege am diferențiat - deci nu am preluat textul pe care îl avem în legislația pentru Parlamentul Național, nu pentru că nu am fi vrut, ci pentru că nu putem.

Normele europene spun că la alegerile pentru Parlamentul European, pragul maxim trebuie să fie de 5%, indiferent dacă este vorba de alianțe, deci, inclusiv, dacă este vorba de alianțe politice sau electorale.

Avem o limitare superioară, impusă de normele europene de la care nu ne putem abate.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Inițiatorii? Reprezentantul inițiatorilor, care dorește. Domnul deputat Iliescu. Microfonul 9.

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Foarte corectă precizarea domnului președinte al comisiei. Acesta este motivul pentru care am respins amendamentul domnului senator Funar.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Vă rog să vă exprimați prin vot asupra amendamentului susținut de domnul senator Gheorghe Funar la art.21 alin.1.

Vă rog să votați.

Cu 10 voturi pentru, 45 împotrivă și 6 abțineri, amendament respins.

Domnule senator Funar, mai susțineți vreun amendament?

Domnul Gheorghe Funar:

Da, domnule președinte, dar pe sărite, ținând seama de cele care au fost respinse până acum.

Renunț la nr.crt.11, amendamentul de la art.22 alin.1.

Îmi mențin amendamentul de la nr.crt.12, respectiv art.22 alin.2.

Amendamentul vizează înlocuirea unei formulări ciudate preluate din literatura sovietică și menținută și într-un stat capitalist, România. Respectiv, "documentul proces-verbal". Se blochează mintea unui om sănătos ce este acela proces-verbal. Nu este nici proces, nici verbal. Unii zic că este proces-verbal, dar e scris. (rumoare, discuții)

Pentru a ieși din această preluare a termenului din literatura sovietică și să ne adaptăm la cea europeană, v-am propus să înlocuim procesul-verbal cu "actul de constatare". Este vorba de un act de constatare. Vă mulțumesc. (rumoare, discuții)

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Comisia dacă doriți să interveniți. Domnul deputat Arpad Marton.

Domnul Marton Arpad Francisc:

În toată legislația privind alegerile atât locale, cât și parlamentare, domnul senator a participat la ambele, a și câștigat mandat la ambele, se folosește uzual acest termen sovietic, "proces-verbal" pentru aceste documente. (rumoare, discuții)

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să vă exprimați prin vot asupra amendamentului susținut de domnul senator Funar la art.22 alin.2.

Rog colegii senatori să voteze. (rumoare, discuții) Stimați colegi, vă rog să vă ocupați locurile și să participați la vot. Reluăm votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot asupra amendamentului susținut la art.22 alin.2.

Cu 15 voturi pentru, 41 împotrivă, 3 abțineri, amendamentul a fost respins.

Domnul senator Funar.

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte,

Onorat Senat,

Renunț la amendamentul de la numărul curent 13.

Îmi mențin amendamentul de la numărul curent 14, cu referire la art.25 alin.2.

Am completat textul inițiatorilor cu sancționarea migrațiilor europarlamentarilor de la un partid la altul.

Din păcate, am avut o asemenea experiență tristă, când unii dintre euroobservatorii români au migrat și, pentru a împiedica repetarea unei asemenea întâmplări, care nu se regăsește în legislația țărilor membre ale Uniunii Europene, am propus completarea textului cu "sancționarea migrațiilor de la un partid sau alianță politică". Aceasta să fie una din cauzele care pot duce la încetarea mandatului.

Mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Punctul de vedere al comisiei, vă rog. Microfonul 8, domnul deputat Marton Arpad.

Domnul Marton Arpad Francisc:

Însăși încetarea mandatului este prevăzută în norma europeană, iar în Parlamentul European, parlamentarii care au părăsit un partid devin, obligatoriu, independenți și compun Grupul de independenți din Parlamentul European. Acesta este Regulamentul Parlamentului European.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra amendamentului susținut în plen la art.25 alin.2.

Vă rog să votați.

Amendament respins, întrunind 11 voturi pentru, 42 împotrivă și 4 abțineri.

Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte, onorat Senat,

Renunț la amendamentul de la numărul curent 15. Îl mențin pe cel de la nr.16, cu referire la art.27 alin.1.

Inițiatorii propun ca primele alegeri pentru Parlamentul European să fie organizate și desfășurate cel mai târziu până la data de 31 decembrie 2007.

Amendamentul meu are următorul text: "Primele alegeri pentru Parlamentul European se organizează și se desfășoară cel mai târziu la data de 31 mai 2007", în felul acesta, respectându-se convenția care a rezultat în urma întâlnirii cu premierul României, domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu, desfășurată în urmă cu circa o lună, și ținând seama și de asigurările date de către domnul ministru Voicu.

În ipoteza în care, doamnelor și domnilor senatori, vom lăsa textul inițiatorilor, vom ajunge, după modelul de aici, dâmbovițean, la următoarea situație: alegerile nu vor fi organizate, din "n" motive, până la sfârșitul anului viitor, și atunci ni se va spune de către alții, care se vor afla la guvernare atunci, că nu mai are rost să mai organizăm în 2008 alegeri, pentru că în 2009, în primăvară, vor avea loc alegeri în toate țările Uniunii Europene. Deci, practic, în opinia mea, fără voia lor, inițiatorii au înscris un termen care, dacă lăsăm astfel, 31 decembrie, va duce ca în România să nu aibă loc alegeri pentru europarlamentari până la începutul anului 2009.

Mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Vă rog, domnule ministru. Microfonul 7.

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor senatori, citesc prevederile Tratatului de Aderare: "Înainte de 31 decembrie 2007, Bulgaria și România sunt obligate să organizeze fiecare alegeri pentru Parlamentul European, prin votul universal direct al cetățenilor lor, pentru desemnarea numărului de membri prevăzuți la alin.1, în conformitate cu dispozițiile Actului privind alegerea membrilor Parlamentului European - vot universal direct."

Am preluat, așadar, o mențiune din Tratatul de Aderare. După cum spuneam, conform legislației noastre, data alegerilor se stabilește prin hotărâre de Guvern, și nu prin lege, iar respectarea unei înțelegeri politice va fi pusă în practică prin hotărâre de Guvern. Legea nu poate prelua decât un act european.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Doamna senator Vedinaș, din partea inițiatorilor.

Doamna Verginia Vedinaș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, argumentele au fost deja prezentate de domnul președinte.

Mi-aș permite să adaug faptul că membrii comisiei au avut în vedere și interpretarea textului pe care noi l-am propus "până cel mai târziu la data de 31 decembrie 2006" permite ca această dată să fie și mai, și aprilie, și iunie, deci nu este nevoie să propunem o altă dată, prin care să ne îndepărtăm de la litera Tratatului de Aderare.

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, doamna senator.

Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra amendamentului susținut la art.27 alin.1.

Vă rog să votați.

Rog colegii senatori să voteze.

Amendament respins, întrunind 13 voturi pentru, 43 împotrivă și 7 abțineri.

Amendamentul de la poziția 17.

Domnul senator Gheorghe Funar, microfonul 2.

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte,

Onorat Senat,

Înainte de a susține acest ultim amendament, solicit listă de la votul precedent.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, liste pentru grupurile parlamentare.

Domnul Gheorghe Funar:

Ultimul amendament, de la art.382, vizează corectarea textului inițiatorilor, care folosesc o altă terminologie decât cea utilizată în cursul acestei propuneri legislative.

Nicăieri, până la art.38, nu se vorbește de "formațiuni politice". În text se scrie "partide politice", "alianțe politice", "alianțe electorale". Aici s-a scris "formațiuni politice".

Eu am propus eliminarea acestei formulări, care nu se regăsește în textul propunerii legislative și care riscă să creeze confuzie, de care iarăși se vor agăța neprietenii de la UDMR.

Mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Punctul de vedere al comisiei.

Vă rog! Inițiatorul? Președintele comisiei? Domnul Marton?

Supun votului dumneavoastră amendamentul susținut de domnul senator Gheorghe Funar la art. 382. (Domnul senator Antonie Iorgovan solicită cuvântul.)

Iertați-mă! Domnul senator Antonie Iorgovan. Microfonul 3.

Domnul Antonie Iorgovan:

Domnule președinte, onorat Senat,

Eu, dacă îmi este îngăduit, ridic o problemă de neconstituționalitate la textul respectiv, în ansamblu.

Vă rog să observați domniile-voastre că, printr-o lege electorală, noi dăm atribuții Curții Constituționale. Or, eu cred că lucrul acesta nu este foarte cușer, ca să folosesc această expresie, prin raportare chiar la textul Constituției.

Este adevărat, în urma revizuirii Constituției, în 2003, noi am îngăduit ca, în afară de atribuțiile expres prevăzute acolo, în Constituție, pentru Curtea Constituțională, Curții să i se stabilească și alte atribuții, dar prin legea ei organică, nu prin orice lege.

Pe cale de consecință, a stabili atribuții, printr-o lege electorală - acum, cea cu alegerile parlamentare, mâine, cea cu alegerile locale, poimâine, cea cu alegerile prezidențiale și mai știu eu prin care altă lege - înseamnă că ne îndepărtăm de litera textului constituțional.

Ca atare, eu susțin amendamentul domnului coleg, în sensul de a se elimina textul, în ansamblu. Deci, nu trebuie să ajungem la Curtea Constituțională, ajungem la dreptul comun electoral, unde se fac contestațiile pentru toate alegerile.

Mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Vă rog, domnul deputat Marton Arpad.

Domnul Marton Arpad Francisc:

Trebuie să observați că în proiectul inițial a existat o prevedere conform căreia se modifică Legea privind funcționarea Curții Constituționale în mai multe puncte.

Amendamentul domnului Funar vizează un articol din acestea, unde s-a dat o competență în plus, exact în ipostaza în care un partid, o alianță sau o organizație a minorităților naționale ar fi împiedicate de a-și folosi acest drept constituțional de a participa la alegeri, respectiv, la campanie.

Ca atare, textul inițial vizează modificarea legii respective, ceea ce este uzitat și în alte legi, când se modifică și o altă lege decât o lege nouă. Vă pot da multe exemple, unele chiar date, prin varii modalități, de Guvernul PSD.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Alte intervenții? Vă rog, domnul senator Gavrilă Vasilescu.

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

I-am ascultat pe cei doi antevorbitori, domnul senator Iorgovan, care a ridicat această problemă, și am ascultat și explicația pe care domnul deputat Marton Arpad a dat-o.

Îmi pare rău, dar trebuie să spun că are dreptate domnul senator Iorgovan. Așa este, Curtea Constituțională poate să aibă și alte atribuțiuni, dar modificând legea. Așa spune art.146 alin.1 litera "l": "Îndeplinește și alte atribuțiuni prevăzute de legea organică a Curții".

Suntem la un capitol, la un text de lege în care trebuie să rezolvăm și problema contestațiilor care se fac în legătură cu candidaturile. Ca să se meargă până la Curtea Constituțională, eu cred că s-a exagerat puțin. Cred că ar fi fost suficient - și s-a exprimat cineva aici - și pentru Parlamentul Europei să desemnăm o instanță care să se ocupe de această problemă.

Dacă nu vom fi de acord să venim cu un amendament, așa cum avem posibilitatea, ca excepție, aici, atunci o să rog colegii de la Camera Deputaților să aibă grijă să rezolve această problemă la Camera Deputaților, pentru că trebuie...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Avem posibilitatea să eliminăm articolul, dacă apreciați...

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Mulțumesc. Nu vreau să vă rețin.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnul senator Frunda. Microfonul 2.

Domnul Frunda Gyorgy:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Există mai multe probleme care se ridică aici.

În primul rând, este problema procedurală și a Regulamentului, dacă se mai pot face amendamente de modificare acum. Nu se pot face și nu cred că e bine să adoptăm acest lucru.

Atenționarea făcută de domnul senator Iorgovan, și după părerea mea, este justă. Există două modalități de rezolvare a problemei. Fie, ulterior, modificarea Legii Curții Constituționale în sincron cu această lege, fie, la Camera Deputaților, să se modifice acest articol.

Rog colegii mei deputați să aibă în vedere acest articol la Camera Deputaților.

Deci, acest amendament nu poate fi discutat, din motive procedurale, iar celălalt amendament al domnului senator Funar vă rog să-l respingeți, consecvent voturilor noastre de până acum.

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Doamna senator Verginia Vedinaș. Microfonul 10.

Doamna Verginia Vedinaș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Noi, membrii comisiei, ne-am consultat și am ajuns la concluzia că am împărtăși eliminarea acestui articol, fiindcă în mod just a observat domnul profesor Iorgovan că el contrazice prevederea constituțională...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Și se trimite la procedura comună. Asta este.

Doamna Verginia Vedinaș:

Da. Nu poate fi menținut în forma aceasta.

De altfel, el a fost propus la ultima ședință. Mie mi-a scăpat, eu n-am fost prezentă. A fost depus în ultima ședință, a fost preluat ca atare, dar nu avem nimic împotrivă să fie eliminat.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Bine, vă mulțumesc.

Dați-mi voie să-l întreb pe domnul senator Funar dacă renunță la amendament.

Domnul Gheorghe Funar (din sală):

Nu renunț, domnule președinte.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu renunțați. Oricum, trebuie să susținem un alt amendament, acela de eliminare a art.382 .

Vă rog să luați loc.

Deci, fiind vorba de un amendament de eliminare, în primul rând, se supune la vot amendamentul de eliminare.

Dacă nu va fi agreat de plen, atunci voi supune votului amendamentul de modificare a art. 382 .

Deci, pe motiv de neconstituționalitate a textului, domnul senator Antonie Iorgovan propune eliminarea art. 382 .

Vă rog să votați.

Invit colegii senatori în sală.

Amendamentul de eliminare este aprobat de plen cu 62 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă, o abținere.

Invit colegii senatori în sală.

Legea are caracter de lege organică.

Vă rog să nu mai plecați. Mai avem, nu am terminat.

Amendamentele respinse au fost acestea.

Sunt observații în legătură cu amendamentele admise? Nu sunt observații.

Domnul senator Ion Vasile.

Domnul Ion Vasile:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu aș vrea să aduc atât în atenția comisiei, cât și a inițiatorilor, un lucru care mi se pare demn, eventual, de luat în discuție, atunci când acest proiect va fi discutat la Camera Deputaților.

Nu am avut posibilitatea să transmit un punct de vedere, dar cred că este important și este de netăgăduit că trebuie să-și găsească locul întru-un anume loc, într-o anume formă, cel puțin ca principiu.

În Constituția noastră, se spune clar, la Capitolul III - Îndatoriri fundamentale, art.54 alin.1 "fidelitatea față de țară este sacră". La alin.2 se spune că "cetățenii cărora li se sunt încredințate funcții publice, precum și militarii, răspund de îndeplinirea cu credință a obligațiilor ce le revin și, în acest scop, vor depune jurământul cerut de lege".

La Secțiunea a 2-a, tot în Constituție, Statutul deputaților și al senatorilor, la art.69, Mandatul reprezentativ, alin.1, se spune că "în exercitarea mandatului, deputații și senatorii sunt în serviciul poporului".

Stimați colegi, în acest proiect de lege, probabil că la art.1 trebuia făcut un comentariu sau o reglementare a raporturilor dintre parlamentarul european și țara care-i produce pe acești parlamentari, a raporturilor dintre cetățenii României care votează acești parlamentari și parlamentarii europeni.

Deci, în aceste condiții, cred că această chestiune trebuie luată în discuție la Camera Deputaților, ținând cont de faptul că nu există încă o Constituție europeană, dar, probabil că există un Regulament al Parlamentului European care nu știu dacă reglementează acest lucru, dar, cu siguranță, ... poate că, dacă nu în această lege, Guvernul are obligația să vină foarte repede în fața Parlamentului cu Statutul parlamentarului european. Nu găsesc nicăieri în legea respectivă care sunt raporturile între parlamentarul european și cetățeanul român care l-a votat și l-a trimis acolo.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Invit colegii senatori în sală. Vă reamintesc că voi supune votului dumneavoastră legi organice.

Domnul senator Eckstein, vă rog, aveți cuvântul, microfonul 1.

Domnul Eckstein Kovacs Peter:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Parlamentul European este o structură specială care funcționează după regulile lor proprii. Parlamentarii europeni nu se întrunesc în grupuri naționale, ci pe grupuri ideologice, în așa numitele familii politice. Ca atare, și reprezentanții României se vor dispersa în grupurile existente și vor susține sau vor infirma pozițiile grupului din care fac parte. Nu există poziții naționale. Desigur, există o consultare între membrii delegației pe anumite puncte comune.

Deci, problema jurământului și a altor măsuri de acest gen, nu cred că își au locul în această lege.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă rog, punctul de vedere al comisiei, mai întâi. Microfonul 8.

Domnul Marton Arpad:

Ne-am ocupat de această problemă. Însă, în Regulamentul Parlamentului European sunt prevederi conform cărora sunt validați și activează parlamentarii Parlamentului European și acele prevederi sunt cele care reglementează activitatea, pe de o parte. Pe de altă parte, nu numai cetățenii români au, conform Tratatului, dreptul de a fi aleși și de a alege, ci toți cetățenii europeni care au reședință în România. Cred că propunerea dumneavoastră este salutară, și acesta este elementul cel mai semnificativ, pentru că, într-adevăr, trebuie să avem un statut al parlamentarilor europeni aleși în România și cred că această comisie trebuie să fie învestită inclusiv cu elaborarea unui astfel de statut. Este o idee minunată și cred că într-o lege separată să o rezolvăm, așa cum avem și noi, parlamentarii, statutul nostru în lege separată decât cea a alegerilor.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnul deputat.

Domnul senator Gheorghe Funar. Microfonul 2.

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Onorat Senat,

Noi susținem depunerea jurământului de către europarlamentarii români.

V-aș ruga, doamnelor și domnilor senatori, să nu intrați în plasa întinsă de versatul nostru coleg, domnul senator Eckstein Kovacs Peter, pe care-l cunosc ceva mai bine de când colaboram în consiliul local. Dânsul era consilier, eu primar.

Ce ne-a spus aici și încearcă să ne inducă în eroare? Că se intră în familii politice. Da. Vor intra în familii politice, dar nu-i aleg familiile politice în Parlamentul European. Îi aleg românii. Ei trebuie să fie reprezentanții cetățenilor românilor în Parlamentul European, să reprezinte interesele României. Nu putem accepta ceea ce s-a întâmplat și sperăm că ajunge PRM-ul la guvernare și vă asigură că nu se va mai repeta ceea ce au făcut până acum parlamentarii aleși pe listele UDMR-ului. S-au întrunit la Cluj-Napoca, în Biserica Sf. Mihail, și au depus jurământ de credință față de Ungaria, nu față de România. Acum, ne propun altceva.

Ne amintim cu toții...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Reluăm dezbaterile generale?

Domnul Gheorghe Funar:

Închei, domnule președinte, cu încă o frază, amintindu-i colegului Gheorghe Frunda, nu știu cine l-a maghiarizat, repet, până își amintește, că l-a chemat Gheorghe Frunda până în 1990. Domnia-sa a susținut că nu reprezintă România la Consiliul Europei. Vreți să repetăm aceeași greșeală, domnilor parlamentari?

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Dezbaterile generale le-am terminat în urmă cu două ore. Am discutat amendamentele respinse. A ridicat o chestiune de principiu domnul senator Ion Vasile, care poate fi mulțumit sau nu de răspunsul oferit de colegii noștri.

Vă rog să nu extindem discuția pe alte teme.

Microfonul 3.

Domnul Ion Vasile:

Domnule președinte,

Răspunsul comisiei este unul valabil, dar cu condiția, poate, dacă chiar în această Propunere legislativă pentru alegerea reprezentanților României în Parlamentul European am spune undeva că se obligă Guvernul ca în cel mai scurt timp să vină cu propunerea de statut al parlamentarului european sau comisia respectivă să o învestim cu această obligație.

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, domnul senator Gavrilă Vasilescu.

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Toți suntem de acord că avem în fața noastră o lege deosebit de importantă. Eu, din respect pentru instituția pe care o reprezentăm pentru Senatul României, v-aș ruga să fiți de acord să aplicăm art.100 alin.2 și să încercăm să venim și cu o propunere ca să dăm și să meargă la Camera decizională o lege completă cel puțin din punctul nostru de vedere. Eliminând textul în care Curtea Constituțională, nu putem să modificăm textul Curții Constituționale, dar eliminând acest text datorită acestui motiv, de fapt, noi scoatem din conținutul legii un lucru foarte important. Dreptul de a contesta o candidatură, dreptul de a... (rumoare, discuții, replici neintelgibile)... Da, Tribunalul București nu-l aveți în text, domnul?!...

Deci, eu vroiam să propun acest lucru ca aceste hotărâri să se facă acolo unde sunt înregistrate formațiunile politice și toate treburile astea.

Deci, aceasta era problema. Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnul senator Gheorghe Frunda.

Domnul Frunda Gyorgy:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș dori să-i răspund domnului senator Funar.

1.M-au făcut ungur mama și tata. Nu asta e problema. Problema e că una din multele deosebiri care ne despart este că mie nu mi-e rușine că sunt minoritar, sunt mândru de treaba aceasta. Domnul Funar, din contra.

2.E adevărat că eu am spus că în calitate de raportor al Consiliului Europei am întocmit raportul din însărcinarea și în numele Consiliului Europei, tot așa cum, de exemplu, Ollie Rehn, care este comisar pentru extindere, nu lucrează în numele Germaniei, ci lucrează în numele Comisiei Europene. Tot așa cum Leonard Orban nu va lucra în numele României, ci va lucra în numele Comisiei Europene. Da. Aceasta este construcția europeană. Să fim clari, să știm despre ce vorbim. Când ajungi acolo, intri în familia grupurilor parlamentare pe ideologii parlamentare și nu susții un punct de vedere unitar național, atunci am trimite un singur om și ar fi defavorabil României pentru că statele mari au mult mai mulți parlamentari decât statele medii, ca România, sau statele mici, ca Luxemburg-ul, de exemplu.

Nu e bine să facem o înfruntare națională, nu aceasta este ideea și scopul construcției europene, ci dezbateri și adoptarea unor decizii comune pentru toate țările membre.

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Stimați colegi, vă invit în sală, vă invit să vă ocupați locurile cei care sunt prezenți în sală pentru a putea trece la votul final.

Deci, mai avem două chestiuni. Rog inițiatorii, dreptul la replică.

Vă ofer cuvântul.

Două chestiuni. Îi rog pe inițiatori să reflecteze în mod serios înainte de a se dezbate în Camera Deputaților, Cameră ce va dezbate, în calitatea pe care o are, decizională, acest proiect de lege și, sigur, să găsiți două soluții de rezolvare. Una, în mod cert, cea privind procedura contestațiilor, să nu mai fie nici un fel de dubii... am spus, vă rog să nu interveniți, și cea de-a doua, legată de susținerile colegului nostru, domnul senator. Declanșăm dispute și discuții în continuare.

Reflectați asupra lor dacă sunt soluții de față.

Domnul senator Gheorghe Funar, drept la replică, urmare a intervenției domnului senator Frunda.

Domnul Gheorghe Funar:

Îi mulțumesc domnului senator Frunda că mi-a prilejuit acest drept la replică pentru a prezenta câteva adevăruri. Eu credeam că dânsul își cunoaște arborele genealogic.

Dacă era ungur din naștere, nu ar fi fost botezat Gheorghe ci Gyorgy. (rumoare)

Permiteți-mi să-l informez...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnule senator, (rumoare, proteste, gălăgie mare în sală)...

Stimați colegi, vă rog să faceți liniște în sală...

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte,

Țin seama de solidaritatea liberalilor cu UDMR-ul și renunț la continuare...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Arcaș Viorel, ați ridicat mâna? Vă mulțumesc.

Stimați colegi, inițiatorii au agreat o serie de amendamente, care sunt în Anexa 1 și în legătură cu care nu ați formulat nici un fel de intervenții, motiv pentru care vă reamintesc că legea are caracter de lege organică și supun votului dumneavoastră raportul...(gălăgie în sală)

Domnul senator Hașotti, poate vreți să și ascultați, că supun la vot...

Stimați colegi, supun votului dumneavoastră raportul cu amendamente, întocmit de comisie.

În momentul în care am discutat despre amendamentele respinse, ați acceptat să eliminăm dintre amendamentele admise textul art.38 alin.2, că doar nu am eliminat din cele respinse (replică neinteligibilă din sală).

Am observat, consensul a durat două ore și douăzeci de minute.

Deci, stimați colegi, supun votului dumneavoastră raportul comisiei, cu amendamente, cu precizarea caracterului legii de lege organică.

Deci, are nevoie de 69 de voturi pentru.

Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra raportului cu amendamente.

Raportul cu amendamente este adoptat de plenul Senatului cu 71 voturi pentru și 6 abțineri.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă în ansamblu.

Vă rog să votați. rog colegii senatori să voteze.

Propunerea legislativă a fost respinsă în Senat, întrunind 54 voturi pentru și 29 abțineri.

Din sală: Listă!

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Liste pentru grupurile parlamentare.

Vă rog, domnul senator Eckstein Kovács Péter.

Domnul Eckstein Kovács Péter:

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș dori să vă anunț că grupul parlamentar al UDMR-ului a votat pentru acest proiect de lege și deplângem atitudinea colegilor din alte partide, lista va arăta cine a votat într-un fel la admiterea raportului și cine aruncă iarăși o umbră asupra activității Parlamentului într-o chestiune deosebit de importantă, alegerile pentru Parlamentul European.

Pot să fie animozități între noi, poate să fie luptă politică dar, dacă vorbim de interesul național, gestul acestor colegi de-ai noștri este unul de deplâns. (Discuții în sală.)

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimați colegi,

Fiecare senator și fiecare grup parlamentar are dreptul să voteze așa cum apreciază, vă rog să nu calificați votul dat de alți colegi. Sigur că fiecare grup parlamentar are dreptul, printr-o intervenție, să justifice votul, dar nu să-i atace pe ceilalți colegi, indiferent cum au votat.

Domnul senator Mircea Geoană, aveți cuvântul. (Discuții în sală.)

Din sală: Vă rog să-mi dați cuvântul!

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Am văzut, imediat.

Domnul Mircea Geoană:

Eu mă bucur că domnul senator Eckstein vorbește de interesul național, vreau să vă spun extrem de clar că Partidul Social Democrat a prezentat un proiect de lege în care am propus ca aceste alegeri europene, în premieră pentru țara noastră, să reprezinte și o voce a dorinței de reformă a sistemului politic din această țară. Propunerea PSD-ului, înaintată de deputatul nostru Vasile Puskaș, a fost să avem pentru prima dată alegeri de tip uninominal și pe regiuni de dezvoltare pentru alegerile europene.

Toate partidele parlamentare, inclusiv cele care au votat astăzi în favoare, pledează atunci când merg la televizor că vrem reforma sistemului politic românesc, iar când veniți, stimați colegi din arcul majoritar, cu propunere pentru aceste alegeri europene, veniți pe sistemul consacrat pentru că avem și noi, bineînțeles, un interes ca aceste alegeri să se desfășoare în mai, așa cum am stabilit.

Poziția noastră a fost de abținere pentru că nu considerăm că acest prim test european pentru România trebuie făcut pe stilul care a compromis clasa politică în ultimii 16 ani de zile. Deci, una este să facem apel la interesul național și alta este să putem vorbi de nevoia de reformă a sistemului politic românesc. Era o foarte bună ocazie să mergem pe un alt model și cred că acest lucru justifică pe deplin poziția Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.(Aplauze)

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Domnul senator Puiu Hașotti, Grupul parlamentar al Alianței Dreptate și Adevăr PNL - PD.

Domnul Puiu Hașotti:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu cred că nu este bine să venim în Senat să facem exerciții de demagogie.

Înainte de toate, vreau să vă spun că Directiva Uniunii Europene arată în mod clar că în toate țările Uniunii Europene se adoptă acest sistem de vot cu liste naționale. (Discuții în sală. Rumoare.) Vă rog să vă informați. În al doilea rând, acest proiect a fost votat în această comisie în care fiecare partid a fost reprezentat în mod egal, indiferent de mărimea acestui partid și votul pe acest proiect, în comisie, a fost unul in consens.

Prin urmare, astăzi, dumneavoastră ați votat altfel decât... și este și un coleg senator în picioare care a făcut parte din această comisie și a votat raportul, deci altfel decât au votat reprezentanții dumneavoastră în această comisie specială și ați mai votat încă o dată împotrivă, de vreme ce raportul a avut un vot favorabil și proiectul un vot de abținere. Este o inconsecvență care face dovada faptului că domnul senator Eckstein Kovács Péter a avut dreptate. Aceasta este realitatea și vă rog încă o dată să observați ce v-am spus la început: "în toate țările europene se adoptă sistemul de vot care este prevăzut în acest raport". Lucrul acesta este dincolo de orice fel de tăgadă, iar presa o invit să le arăt care au fost senatorii și cum au votat.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Invit colegii senatori să-și ocupe locurile. Vă invit să vă ocupați locurile, stimați colegi.

Îl consult pe liderul Alianței "DA" dacă dorește o pauză?

Din sală: Nu!

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să vă ocupați locurile atunci.

Grupul parlamentar PRM, dacă dorește să intervină pentru a justifica votul. Dacă doriți să justificați votul întâi, vă rog să încheiem o problemă legată de justificarea votului pentru că altfel punem și mere și pere la un loc și nu mai știm unde suntem.

Vă rog, domnul senator Gheorghe Funar, în numele Grupului parlamentar PRM.

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori,

Așa cum ați constatat, Grupul parlamentar PRM nu a fost împotriva acestei propuneri legislative, nu am dat nici un vot împotrivă. Noi ne-am abținut de la vot din mai multe considerente, vă prezint câteva dintre ele, acum, succint. (Discuții în sală. Rumoare.)

Domnule președinte, vă rog să-mi asigurați condiții pentru a putea vorbi, totuși.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnul senator Nicolae Șerban, vă rog să vă ocupați locurile. (Discuții în sală. Rumoare.)

Vă rog să vă ocupați locurile.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule senator.

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc domnule președinte de ședință.

Spuneam că nu puteam să votăm pentru atâta timp cât în această propunere legislativă s-a înscris dreptul UDMR-ului să participe la alegeri pentru Parlamentul European. Să se înregistreze ca partid politic și atunci pot candida.

De asemenea, așa cum ați remarcat, președintele partidului nostru, domnul senator doctor Corneliu Vadim Tudor, a semnalat deja că se pregătește fraudarea alegerilor, inclusiv pentru europarlamentari, la secțiile de votare din străinătate.

Aș remarca că s-a confirmat acest lucru, inclusiv prin textul propunerii legislative, unde se menționează că partidele politice pot să-și desemneze reprezentanți și, dacă au bani, să-i trimită la secțiile de votare.

Nu putem accepta din start să se creeze premisele pentru fraudarea alegerilor pentru europarlamentari. Acestea sunt câteva dintre motivele care ne-au determinat să ne abținem.

Sperăm, împreună, să putem face o lege mai bună.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Am încheiat declarațiile care sunt legate de vot.

Din sală: Vă rog să-mi dați cuvântul

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Doriți în numele grupului?

Din sală: Da.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnul senator Gavrilă Vasilescu, în numele Grupului parlamentar al Partidului Conservator.

Vă rog să așteptați puțin.

Stimați colegi care ați ascultat punctul de vedere al grupurilor parlamentare din care proveniți, haideți să ne ascultăm cu toții.

Vă invit să vă ocupați locurile.

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Doamnelor și domnilor senatori,

Grupul parlamentar al Partidului Conservator a votat pentru acest proiect de lege, ceea ce nu înseamnă că renunțăm la adoptarea unei legislații unice în România pentru vot uninominal, dar experiențe pe Parlamentul European nu credem că era cazul să facem în acest moment.

Atunci când decizia politică va fi în acest sens, să modificăm o întreagă legislație, da, dar nu experiențe în Parlamentul European. Nu!

Personal, îmi manifest dezamăgirea, amărăciunea că Senatul României nu a dat vot Legii pentru alegerea parlamentarilor europeni.

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Ultimul grup, Grupul parlamentar UDMR, domnul senator Frunda Gyorgy.

Domnul Frunda Gyorgy:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori,

Iau cuvântul pentru a-mi manifesta profunda decepție, în numele Grupului parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România, față de... (discuții în sală, rumoare)

Din sală: Vă rog să-mi dați cuvântul.

Domnul Frunda Gyorgy:

Îmi permiteți să vorbesc?

Din sală: Vă rog să-mi dați cuvântul.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimați colegi,

Domnule senator Șerban nu cred că aveți mai multe drepturi decât ceilalți colegi din sală. (Discuții în sală. Rumoare.)

Având în vedere tulburările din sală, vă propun o pauză de 10 minute.

- PAUZĂ -

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Doamnelor și domnilor senatori, vă rog să vă ocupați locurile.

Îl invit la tribună pe domnul senator Frunda Gyorgy pentru a explica votul dat de UDMR.

Din sală: Nu este în sală!

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu este în sală.

Doi colegi au dorit să ridice chestiuni de procedură, domnul senator Nicolae Șerban și domnul senator Valentin Dinescu.

Vă rog, aveți cuvântul, domnul senator Șerban. Microfonul 3, vă rog, domnul senator Șerban.

Domnul Șerban Nicolae:

Mulțumesc, domnule președinte.

Îmi pare rău că nu sunt în sală colegii și atunci nu văd rostul intervenției mele pe procedură. Aș fi vrut, totuși, să întreb care dispoziție din Regulamentul Senatului permite la explicarea votului critica adusă votului celorlalți. Dacă e să ne exprimăm dezamăgirea și dezaprobarea, eu, ca vicelider al Grupului parlamentar PSD, îmi exprim dezamăgirea și dezaprobarea față de intervențiile colegilor Eckstein Kovács Péter și Gavrilă Vasilescu care dezaprobau votul celorlalți.

Înțeleg că dânșii pot să-și explice votul și să-și argumenteze votul, dar să ne oprim aici.

De altfel, intervenția din partea Grupului parlamentar PSD a fost strict limitată la explicarea votului dat de Grupul parlamentar PSD, de abținere față de acest proiect de lege, de aceea nu pot să accept, procedural, și vă rog să-mi indice cei în cauză dacă există un temei regulamentar, pentru că nu pot să accept ideea că trebuie să criticăm sau să caracterizăm votul celorlalte grupuri sau celorlalți colegi.

Din punctul nostru de vedere suntem egali și, procedural, rog să nu mai permiteți altă dată asemenea intervenții.

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Domnul senator Valentin Dinescu, aveți cuvântul.

Domnul Valentin Dinescu:

Domnule președinte,

Vă mărturisesc sincer că este pentru prima dată când suntem certați colectiv pentru opțiunea noastră politică.

Eu, cel puțin, din ce-am trăit în Parlamentul României, nu am fost niciodată pus în situația ca cineva să-și permită libertatea de a certa două grupuri politice pentru că au votat într-un anumit fel.

Cineva se pare... (Discuții în sală.) probabil că nu se mai întâmplă că vă împuținați, cineva se pare că, în mod deliberat, dorește să transforme Parlamentul României într-o piață.

Și acum chestiunea de procedură, pe care vroiam să v-o spun și să le explic mai ales colegilor noștri, constă în faptul că nu este datoria noastră, a opoziției, nici să asigurăm cvorum, nici să trecem legile organice. Sunteți responsabili, stimați colegi de la putere, de faptul că trebuie să înfăptuiți un program guvernamental, iar prima responsabilitate pe care trebuie să v-o asumați este prezența la serviciu, pentru că aici este locul nostru de muncă.

Ajungem în situații absolut deplorabile în care la ședințele comune se strigă catalogul, aici se strigă catalogul și noi ne găsim la ora 12.00 la punctul 8 din ordinea de zi.

În ceea ce privește interesul național, l-aș crede pe Eckstein Kovács Péter că, într-adevăr, este sensibil la interesul național dacă s-ar fi delimitat de atitudinea unui coleg al domniei sale, în speță Markó Belá, care nu cerea, nici mai mult, nici mai puțin decât sfârtecarea teritorială a țării. Acesta este interesul național, apărarea țării!

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimate coleg, vă rog să vă referiți exclusiv la lege.

Domnul Puiu Hașotti (din sală):

Domnule președinte, drept la replică!

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, nu continuăm dezbaterile. Au fost exprimate puncte de vedere, nu s-a făcut referire la numele dumneavoastră și la grupul respectiv. (discuții și vociferări în sală)

Domnul Valentin Dinescu (din sală):

Am făcut referire la grupuri parlamentare.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să recitiți Regulamentul și să observați că dreptul la replică se cere și se acordă în situația în care un senator are de răspuns într-o chestiune personală.

Deci, domnul senator Gavrilă Vasilescu, Grupul parlamentar Dreptate și Adevăr PNL-PD.

M-am adresat celorlalți colegi. (discuții și vociferări în sală)

Dați dreptul colegului dumneavoastră de partid... că este un drept corect.

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Dacă ați fost foarte atenți, doamnelor și domnilor colegi, m-am referit în numele grupului și după aceea m-am referit în nume personal.

În nume personal, am acest drept să-mi spun... și m-am referit la dezamăgirea pe care am simțit-o, la faptul că sunt și pot să repet că sunt dezamăgit că Senatul nu a reușit să voteze legea electorală privind alegerea parlamentarilor... Am acest drept.

Domnule președinte, vă rog să uzați de atribuțiunile dumneavoastră și să mi se permită să spun tot ceea ce am de spus.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimate colege și stimați colegi, vă adresez rugămintea, inclusiv dumneavoastră, să vă opriți puțin, să înțelegem cu toții că explicația votului printr-o intervenție în numele grupului parlamentar se face pentru votul propriu. Un grup parlamentar are dreptul să-și justifice votul și să-l argumenteze. Dar este incorect dacă, prin această intervenție, încercăm să aducem critici colegilor din alte grupuri parlamentare pentru modul în care au votat.

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Dacă îmi permiteți, domnule președinte, vă răspund și dumneavoastră.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să continuați.

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Dacă îmi manifest dezamăgirea în legătură cu modul în care s-a votat în Senat - eu nu am numit nici un fel de grup parlamentar - și am spus că sunt dezamăgit că nu am reușit să dăm vot unei legi electorale în care, pentru prima oară, suntem în situația de a alege parlamentari europeni. Atât am avut de spus.

Mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnul senator Puiu Hașotti, o chestiune de procedură!

Domnul Puiu Hașotti:

Două chestiuni de procedură, domnule președinte.

Primul lucru este acela că toți senatorii primesc aceeași indemnizație și toți trebuie să vină la vot. Avem, în Senat, 4 președinți de partid și nici unul nu este aici, de față. Domnul președinte Mircea Geoană a venit, a stat 5 minute, cât cioara în par, și a plecat. A determinat Grupul parlamentar al PSD să voteze cum a votat.

Al doilea lucru, eu nu aduc o critică celor care au votat împotriva acestui proiect de lege, au libertatea să voteze cum poftesc, numai că le aduc aminte că acest proiect de lege viza participarea României, și nu a Alianței "Dreptate și Adevăr" PNL-PD în Parlamentul European, iar votul acesta exprimă nedorința celor care au votat împotriva proiectului de lege ca România să aibă parlamentari în Parlamentul Europei. Asta este, de fapt.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Dimpotrivă, criticile au fost formulate pe alte temeiuri.

Vă rog să nu continuăm disputa între noi. Chestiune de procedură, domnul senator Constantin Gheorghe, Grupul parlamentar al Partidului Conservator. Microfonul 3.

Domnul Constantin Gheorghe:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Adresez rugămintea colegului deputat, - vă rog să faceți liniște în sală! -, potrivit regulilor stabilite în Senat, în fotoliile rezervate senatorilor, acolo unde există și cartele de vot, să nu stea alți colegi decât senatori.

Vă rog să ocupați loc la inițiatori!

Aveți cuvântul domnule senator Constantin Gheorghe!

Domnul Constantin Gheorghe:

Mulțumesc, încă o dată, domnule președinte.

S-a invocat, în luările de cuvânt, faptul că nu înaintăm, că ne-am blocat la pct.8 și așa mai departe. În acest sens, v-aș ruga insistent, domnule președinte, să se respecte prevederile art.127 din Regulamentul Senatului, în ceea ce privește atitudinea senatorilor în luările de cuvânt, prin respectarea deontologiei parlamentare. S-au făcut foarte multe trimiteri într-o luptă politică oarbă între grupuri parlamentare bine știute și cred că acest lucru impietează asupra bunului mers al lucrărilor Senatului.

De aceea, vă rog insistent să vă prevalați de drepturile pe care le aveți, conform art.127 din Regulamentul Senatului, iar în situații în care senatorul nu se referă la chestiunea în dezbatere să luați atitudine și să-i întrerupeți cuvântul.

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Domnul senator Otilian Neagoe, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.

Ultimul înscris la cuvânt, domnul senator Ilie Petrescu, Grupul parlamentar al Partidului România Mare.

Domnul Otilian Neagoe:

Domnule președinte, stimate colege și stimați colegi.

Eu l-aș invita pe domnul președinte Puiu Hașotti să consulte lista de vot și să vadă că, de fapt, s-a exprimat o paletă largă de voturi, iar la Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat au fost și oameni care au votatpentru. Explicația pe care a dat-o domnul președinte Mircea Geoană era aceea de a face un efort, pentru ca această lege să fie în spiritul declarațiilor pe care le facem noi cu diverse prilejuri. Și atunci, trebuie să ținem seama de acest lucru. Altfel, nu a fost un vot la unison, nu a fost o decizie a grupurilor parlamentare. De fapt, și la Grupul parlamentar al Partidului România Mare sunt oameni care au votat pentru, așa că haideți să nu mai discutăm, că nu are nici un rost și să înțelegem ceea ce este de înțeles că această lege poate fi perfecționată.

Mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Domnul senator Ilie Petrescu, Grupul parlamentar al Partidului România Mare, microfonul 1.

Domnul Ilie Petrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să-l ajut pe domnul senator Puiu Hașotti, spunându-i că sunt 5 lideri de grup, că îl avem în Partidul Național Liberal pe domnul ministru Gheorghe Flutur, iar domnia-sa a uitat să-l prezinte și pe al 5-lea lider de partid în Senatul României.

Din sală: Lider de platformă. (discuții în sală)

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimate colege și stimați colegi, dați-mi voie să nu fac o remarcă răutăcioasă. Se pare că, într-adevăr, doriți să continuăm dezbaterile legislative.

Domnul senator Puiu Hașotti, drept la replică, aveți dreptate, doi colegi v-au pronunțat numele. Vă rog.

Domnul Puiu Hașotti:

La cele spuse de antevorbitorul meu, domnule președinte, stimate colege și stimați colegi, nu am nici o replică. (râsete în sală)

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Sunt convins că am fost cu toții foarte atenți. Mi-aș permite să reiau, din ultimele 6 intervenții, precizarea făcută de domnul senator Constantin Gheorghe, că ar trebui să ne aplecăm cu toți, cu seriozitate, să înțelegem prevederile Regulamentului Senatului atât în litera, cât și în spiritul lui. Fără a încerca să ne cenzurăm unii pe alții în intervențiile politice, să dăm dreptul senatorilor să se exprime și să-și justifice votul doar atunci când ei consideră necesar.

Dați-mi voie să închei incidentul din Senat, repetând faptul că Propunerea legislativă pentru alegerea reprezentanților României în Parlamentul European a fost respinsă în Senat, întrucât este lege organică și nu a întrunit decât 54 de voturi pentru și 29 de abțineri.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti marți, 19 octombrie 2021, 0:08
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro