Plen
Ședința Camerei Deputaților din 12 februarie 2007
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.6/22-02-2007

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2007 > 12-02-2007 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 12 februarie 2007

  Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art.94 din Regulamentul Camerei Deputaților.  

Ședința a început la ora 16,25.

Lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Gheorghe Albu și Ioan Munteanu, secretari.

   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Permiteți-mi să declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților cu tradiționala informare privind prezența. Din cei 330 de deputați, și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 202 deputați, 121 de deputați sunt absenți, din care 54 participă la alte acțiuni parlamentare.

Dați-mi voie, înainte de a intra în dezbaterea legilor înscrise pe ordinea de zi de azi, ca în conformitate cu prevederile art.94 din Regulamentul nostru, să vă informez că au fost distribuite tuturor deputaților, în casetele acestora, următoarele documente: ordinea de zi pentru zilele de luni, 12, și marți, 13 februarie; programul de lucru pentru perioada 12-17 februarie. Fac mențiunea că aceste programe din cele două intervale pot cunoaște o modificare în raport cu răspunsul pe care ni-l va da președintele României la scrisoarea pe care i-au trimis-o astăzi Birourile permanente ale celor două Camere.

Sunt depuse, de asemenea, în casetele dumneavoastră, lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale, lista rapoartelor depuse în perioada 6-12 februarie 2007 în comisiile permanente sesizate în fond și sumarul privind conținutul fiecărui Monitor Oficial al României, Partea I.

 
Aprobarea cererii Comisiei de anchetă parlamentară pentru analiza activității Ministerului Economiei și Comerțului privind prelungirea cu 60 de zile a termenului de depunere a raportului.  

Și acum să-mi permiteți să intrăm în ordinea de zi.

La primul punct avem o cerere a Comisiei de anchetă parlamentară pentru analiza activității Ministerului Economiei și Comerțului privind prelungirea cu 60 de zile a termenului de depunere a raportului.

Îl rog pe domnul deputat Iulian Iancu, președintele comisiei, să facă unele precizări suplimentare cu privire la această cerere, după care vom pune la vot cererea comisiei.

Vă rog, domnule președinte.

   

Domnul Iulian Iancu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

S-a făcut această solicitare expresă întrucât comisia avea termen 60 de zile, perioadă care s-a suprapus întocmai peste perioada de vacanță. Aceasta este adevărata motivație pentru care am solicitat cu exact același număr de zile prelungirea termenului.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

V-aș propune să votăm deschis, după care o să vă rog să vă pregătiți cartelele pentru restul propunerilor care există înscrise pe ordinea de zi.

Cine este pentru prelungirea termenului fixat pentru comisia de anchetă? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri, dacă sunt.

Cu unanimitate de voturi, cererea de prelungirea termenului cu 60 de zile a fost aprobat.

 
Dezbateri asupra Propunerii legislative de modificare a Legii nr.3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului (retrimisă comisiei).  

Stimați colegi, la pct.3 al ordinii de zi de astăzi se află Propunerea legislativă de modificare a Legii nr.3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului.

Lege respinsă de către Senat.

Dau cuvântul întâi inițiatorului și rog Comisia juridică să se prezinte pentru a-și prelua locurile în banca destinată comisiei.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am plecat de la o realitate cu care ne-am confruntat în teritoriu, și anume aceea că există la nivelul organizării teritorial-administrative a țării mai multe situații în care sate sau comune au fost desființate abuziv de către regimul comunist și incluse în altele în vederea egalizării veniturilor pe ansamblul unității nou înființate și susținerii satelor sărace care au fost transformate în sate reședință.

În prezent, dacă facem aplicarea dispozițiilor art.13 alin.(3) din Legea nr.3/2000 ar însemna să se organizeze un referendum al tuturor locuitorilor comunei pentru a se stabili dorința numai a unei părți de a se separa administrativ.

Prin proiectul nostru de lege, noi propunem introducerea unui nou alineat, alin.(4), în sensul desfășurării referendumului pentru crearea de noi unități administrative, repet, e vorba numai despre cele desființate abuziv, numai în limitele teritoriale istorice ale fostelor unități administrativ-teritoriale desființate abuziv.

Sper ca prin votul dumneavoastră să oferiți șansa reparării unor nedreptăți istorice, lucru cu care, sunt sigur, în fiecare din județele pe care le reprezentați, v-ați confruntat și dumneavoastră.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule vicepreședinte, doriți și dumneavoastră să interveniți?

Vă rog, dacă doriți și dumneavoastră să adăugați ceva pentru alegătorii dumneavoastră, vă rog s-o faceți.

 
   

Domnul Viorel Oancea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Eu, împreună cu ceilalți colegi care am făcut acest amendament la legea referendumului, am încercat să îndreptăm unele abuzuri ale regimului comunist, și mă refer aici la Legea 2/1968, în care au comasat unități administrative, neținând cont de importanța istorică, importanța culturală și chiar și economică a acelor unități administrative, punând laolaltă tocmai în scopul centralizării acestora și conducerii centralizate a acestui regim.

După cum vedeți, noi ne-am referit în această inițiativă legislativă numai în cazul unităților administrativ-teritoriale desființate abuziv de regimul comunist. Și cred că merită acele unități administrative să-și recapete statutul inițial avut pentru că, dacă observați, după forma actuală, unitățile administrative în care se includ și acestea, nu vor da drumul să iasă de sub tutela lor, mai ales financiar, pentru că vor pierde bani și din cauza aceasta trebuie să le dăm voie să se dezvolte și acele unitățile care au o reprezentare istorică, care au un trecut istoric, o reprezentare culturală pe plan local și trebuie să-i ajutăm.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Rog pe domnul vicepreședinte Florin Iordache să prezinte raportul Comisiei juridice.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Iată, constatăm încă o dată că Legea referendumului, Legea nr.3/2000, în momentul în care a fost adoptată de Parlament nu a ales cea mai bună formă, acest proiect de lege vine să confirme că într-adevăr Legea referendumului trebuie modificată și pusă în concordanță și cu prevederile constituționale și cu realitățile de astăzi ale României.

Vizavi de acest proiect de lege cu care Camera este sesizată, Senatul, în calitate de primă Cameră, a respins această propunere.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil acest proiect de lege.

În urma dezbaterilor și exprimării punctelor de vedere de către membrii comisiei, s-a hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea Propunerii legislative de modificarea și completarea Legii nr.3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, cu amendamentele admise prezentate în prezenta anexă.

În raport cu conținutul și obiectul său, prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor organice.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Se află în sală și reprezentantul ministerului de resort. V-aș ruga să-i permiteți să prezinte punctul de vedere al Guvernului.

 
   

Domnul Mircea Nicu Toader (secretar de stat, Ministerul Administrației și Internelor):

Bună ziua.

Mulțumesc, domnule președinte.

Punctul de vedere al Guvernului este de respingere a acestei inițiative legislative, cu regretul că a fost discutat și în comisie și am să vă spun de ce. Deci, practic, propunerea legislativă prevedea îndreptarea unor abuzuri ale regimului comunist, iar printr-un amendament, această prevedere a fost extinsă la orice sat din România care dorește să schimbe unitatea administrativ-teritorială printr-un singur referendum, să se producă o astfel de modificare.

Nu putem fi de acord, pe de o parte, fiindcă o asemenea extindere nu înseamnă o îndreptare a unor abuzuri, ci o modificare a întregii structuri a unității administrativ-teritoriale. Pe de altă parte, spunea un domn deputat inițiator că o asemenea prevedere duce la nefolosirea utilităților într-un sat în care au fost realizate asemenea utilități, trebuie să ținem cont că atunci când se hotărăște o dezvoltare a unor unități administrativ-teritoriale, contează și pe fondurile alocate la nivelul unității respective și mi se pare incorect să presupunem că un sat care a primit la nivelul unității o anumită dezvoltare sau un anumit serviciu îl punem să se ducă la altcineva care-i oferă asemenea servicii mai utile.

Deci nu suntem de acord cu asemenea prevedere, fiindcă va fi o extindere foarte periculoasă, mai ales că noi trebuie să ne gândim și cred că o să-mi spun punctul de vedere la amenajarea teritorială, trebuie să ne gândim la un mod de concentrare a unităților administrativ-teritoriale, la o cât mai mare alipire a unor astfel de sate și comunități, prin concentrarea unității respective, decât prin desprinderea lor.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule ministru.

Din păcate nu pot să supun votului dumneavoastră propunerea de respingere pentru că n-am avut un asemenea amendament, însă domnii deputați vor aprecia asupra punctului dumneavoastră de vedere la votul final.

Dacă la dezbateri generale dorește cineva să intervină.

Poftiți! Domnul deputat Moisoiu, din partea Grupului P.R.M.

 
   

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Poate că este una din rarele ocazii când de la bun început vă declar că voi susține punctul de vedere al Guvernului.

Avizul care s-a dat în clipa de față de către Comisia juridică este un aviz deosebit de periculos. Nu este bun și am să vă explic punctul meu de vedere, adică de ce spun eu că nu este cazul ca să fie dată această adoptare, ci, din contră, să se susțină punctul de vedere al Senatului, respectiv punctul de vedere al Guvernului.

Ne găsim într-o perioadă în care în clipa de față, de exemplu, se discută despre referendumul privind Ținutul Secuiesc. O să-mi spuneți ce are una cu alta. Și o să răspund că are, în măsura în care totul se poate extinde. Adică, de exemplu, județul pe care îl reprezint eu, județul Mureș, care parțial ar putea să fie introdus în Ținutul Secuiesc, și parțial ar putea să nu fie introdus în Ținutul Secuiesc, deja, dintr-o dată, să nu se ia în considerație poziția orașelor, comunelor din zona românească a județului.

Și cu asta cred că, undeva, am fost foarte, foarte explicit. Exemplul meu care este, sau exemplul acesta pe care vi l-am dat, care este deosebit de important, de la nivelul pe reprezentare județeană, poate foarte ușor să fie luat și în considerație la nivelul local. Dumneavoastră nu considerați aci că este numai pe nivel local.

Vă propun să vă gândiți cu atenție la un asemenea vot, pentru că prin acest vot dăm liber la ceea ce am spus adineauri, deschidem o "cutie a pandorei".

Eu sper și am încredere în înțelepciunea dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Dacă din partea celorlalte grupuri mai dorește cineva să intervină la dezbateri generale. Nu.

Trecem la dezbaterea textelor propunerii legislative și vom începe cu titlul acesteia.

Vă rog să urmăriți raportul comisiei.

La pct.1, dacă aveți obiecțiuni la amendamentul comisiei, care reprezintă forma titlului pe care îl propune comisia. Nu sunt obiecțiuni. Adoptat în unanimitate.

La pct.2, comisia propune eliminarea acelui preambul. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Votat în unanimitate.

La pct.3, comisia vă propune o formulare pentru preambulul articolului unic, care definește reglementarea intervenției de modificare.

Dacă aveți obiecțiuni la pct.3. Nu. Votat în unanimitate.

La pct.4, urmăriți vă rog felul cum propune comisia să fie amendat alin.(4).

Vă rog frumos să vă hotărâți care dintre dumneavoastră interveniți.

Poftiți. Inițiatorul.

Deci doriți să interveniți la alin.(4)?

 
   

Domnul Viorel Oancea:

Da. La alin.(4).

Domnule președinte, aș dori să rectificăm un singur cuvânt, și anume: "pentru localitățile componente ale unităților administrativ-teritoriale în care cetățenii cer să se desprindă din cadrul acestora..." "sau" în loc de "și", pentru că "și" este o condiționare, or "sau" este o alternativă. Deci: "...sau doresc să se alipească la altă unitate administrativ-teritorială, în condițiile legii..." și așa mai departe, curge până mai jos, unde iarăși să înlocuim un "și", "...consiliul local sau județean al unității administrativ-teritoriale din raza căreia se desprinde sau, respectiv, se alipește localitatea, se organizează referendumul în termen de 60 de zile."

Să se înlocuiască "și" cu "sau".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Mircea Dușa.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu, sigur că, referitor la ceea ce spunea domnul secretar de stat, îi împărtășesc ideea și ceea ce spunea colegul de la Mureș. V-aș ruga ca acest pct.4 să-l retrimiteți la comisie, să-l reformulați, așa cum a fost în proiectul de lege al inițiatorului, să se refere doar la localitățile abuziv desființate. Așa o să organizăm într-o veselie referendumuri, să reorganizăm localitățile. O să vedeți că pe ordinea de zi urmează modificări la Legea 351.

Noi, la comisie, am încercat să înăsprim criteriile pe care trebuie să le îndeplinească o localitate pentru a deveni comună, municipiu sau oraș și chiar este în contradicție cu ceea ce am reglementat noi în Legea 351.

V-aș ruga ca acest pct.4 să-l retrimiteți la comisie.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Arpad dorește să intervină.

După aceste intervenții o să supun la vot și propunerea domnului deputat Dușa, nu înainte de a da cuvântul și altor colegi care văd că doresc să intervină.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Teoretic, eu cred că ar fi bine să avem o formulare prin care să fie destul de clar că este vorba despre reînființarea unor comune, dar nu cred că această terminologie, "abuziv-desființată", este bună, pentru că ele s-au realizat prin lege și atunci toate care au fost transformate prin lege aceeași modalitate li se aplică, deci tot acolo veți ajunge cu această formulare unde ajunge textul actual. Credeți-mă.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Bivolaru dorește să intervină. Și v-aș ruga pe toți cei care interveniți să vă referiți și la propunerea domnului deputat Dușa, de restituire la comisie.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

În primul rând, domnule președinte, sunt de acord cu propunerea colegului Dușa. Ar fi necesară o aplecare mai atentă pe acest alineat 4, dar, până atunci, aș vrea să țină cont onorata comisie că în partea finală există o teză care efectiv e destul de încâlcit exprimată și am vrea ca să fie mai clară. Și anume, dacă se propune ca acest consiliu local sau județean al unității administrativ-teritoriale din raza căreia se desprinde localitatea respectivă să organizeze un referendum, atunci și consiliul local sau județean al localității la care se alipește să organizeze. Deci, problema e să se introducă acolo "...respectiv la care se alipește localitatea.", pentru că, altfel, o să facem referendumuri în altă parte.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, domnule deputat.

 
   

Domnul Alexandru Mocanu:

Domnule președinte,

Și noi susținem propunerea colegului Dușa, în sensul ca să se facă o precizare expresă în cuprinsul acestui alineat la comisie, astfel încât să nu ne trezim cu o sumedenie, cu o avalanșă de inițiative legislative de dezlipiri și alipiri de diverse sate și aceasta să aibă în vedere, așa cum spunea colegul Dușa, pe de o parte, comunele care au fost abuziv desființate, dar nu numai, și să aibă în vedere și satele care au fost în mod abuziv dezlipite de la comuna mamă și alipite pentru diverse interese subiective ale vreunui mahăr din fostul partid comunist la o altă comună care era eventual comuna sa natală și prin aceasta ar dori să-i crească gradul comunei respective și așa mai departe.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Petru Călian, din partea Partidului Conservator.

 
   

Domnul Petru Călian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În două luni de zile s-a schimbat regula jocului cel puțin de trei ori, în sensul că s-a modificat legea referendumului.

Într-adevăr, se confirmă faptul că ea nu este completă, ba, chiar mai mult, este deja depășită din foarte multe puncte de vedere. Avem șansa ca, în scurt timp, să mai avem parte și de alte modificări și cred că nu este un lucru benefic, fapt pentru care cerem Guvernului să vină cu un nou proiect de lege care să vizeze referendumul, proiect în care să fie cuprinse toate modificările care au fost supuse discuției în ultima perioadă de timp.

Legat de retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege, Grupul parlamentar al P.C. este de acord.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Uioreanu.

 
   

Domnul Horea Dorin Uioreanu:

Da. Susțin propunerea făcută de Partidul Conservator. Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal cere întoarcerea la comisie.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Inițiatorii doresc să se pronunțe cu privire la această cerere. Și apoi reprezentantul Guvernului și în final domnul vicepreședinte al comisiei sesizate în fond, domnul Florin Iordache.

 
   

Domnul Viorel Oancea:

Domnule președinte,

Nu avem nimic împotrivă să se întoarcă la comisie și să se țină cont că noi ne refeream, în intenția noastră, numai la acele care au fost abuziv desființate. Domnul deputat Árpád spunea că abuziv nu este dacă este dată lege. vă reamintesc că legea de naționalizare din 1950 a fost tot lege și a fost interpretată ca abuzivă și s-au retrocedat aceste bunuri înapoi oamenilor.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul secretar de stat, vă rog.

 
   

Domnul Mircea Nicu Toader:

Din punctul de vedere al Guvernului am spus că nu susținem deloc această inițiativă. Mai mult decât atât, modificarea prin amendament, trecerea tuturor localităților n-o putem accepta și trebuie să mai arăt o inadvertență. La art.13 alin.(3) prevede în mod expres că orice modificare se face după consultarea prealabilă a cetățenilor din unitatea administrativ-teritorială respectivă.

Deci, chiar dacă am trece asta ne întoarce la alin.(3) și nu putem să trecem peste acest alin.(3). Sigur că dacă este un punct de vedere de reîntoarcere în comisie, noi suntem de acord și vom veni și vom rediscuta.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, domnule deputat.

 
   

Domnul Relu Fenechiu:

Domnule președinte,

Cred că dintr-o eroare, această lege nu a fost trimisă spre analiză și la Comisia de administrație publică, motiv pentru care vă cer să găsim posibilitatea pentru retrimiterea la Comisia juridică, pentru că așa ne cere Regulamentul Camerei, dar în Biroul permanent s-a hotărât să existe un raport comun cu Comisia de administrație pentru a rezolva totuși această problemă, pentru că în forma actuală legea sub nici o formă nu poate să primească un vot favorabil de la Cameră.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule vicepreședinte Florin Iordache, vă rog să vă pronunțați și cu privire la cererea Comisiei de administrație.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Comisia juridică este de acord să o discutăm împreună cu colegii din Comisia de administrație. De aceea, și eu propun colegilor să fie de acord cu retrimiterea la comisie și discutarea împreună cu colegii din Comisia de administrație să venim în două săptămâni în fața plenului cu un raport comun.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Vă rog să vă pregătiți cartelele, stimați colegi.

Aveți de făcut vreo intervenție? (Se referă la doamna Aurelia Vasile care a ridicat mâna)

 
     

Doamna Aurelia Vasile (din bancă):

Nu, am arătat grupului parlamentar cum să voteze.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, nu, am zis că vă rog să vă pregătiți cartelele.

Prima problemă care v-o supun votului este aceea dacă sunteți de acord cu retrimiterea la Comisia juridică. Vom vedea pe urmă la votul doi cererea de a fi trimise și Comisiei pentru administrație.

Cine este pentru?

Din 143 de voturi, 129 sunt pentru retrimiterea la comisie, 12 voturi împotrivă și o abținere.

S-a încheiat operațiunea de vot.

Supun votului dumneavoastră cererea Comisiei de administrație ca raportul suplimentar să fie făcut împreună de cele două comisii.

Cine este pentru? Vă rog să vă manifestați prin vot.

S-a încheiat operațiunea de vot.

Cu 121 de voturi pentru, 27 împotrivă și nici o abținere, s-a aprobat cererea, astfel încât rog cele două comisii ca în termenul propus de Comisia juridică, două săptămâni, să formulați un raport suplimentar în care să vă pronunțați și asupra problemelor de fond ridicate și asupra celor relevate de inițiator cu privire la "și"/"sau", care de fapt și aici este o problemă de fond.

Vă mulțumesc.

 
Propunerea legislativă privind schimbarea denumirii orașului Oțelu Roșu în Ohaba-Ferdinand, județul Caraș-Severin (adoptată ca urmare a depășirii termenului constituțional).  

Trecem la următorul punct înscris pe ordinea de zi, respectiv, Propunerea legislativă privind schimbarea denumirii orașului Oțelul Roșu în Ohaba-Ferdinand, județul Caraș-Severin.

Lege organică.

Vă informez că termenul constituțional pentru dezbaterea și adoptarea ei a fost depășit, astfel încât propunerea se consideră adoptată în conformitate cu prevederile art.75 alin.(2) din Constituție.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea art.154 alin.(5) din Legea învățământului nr.84/1995 republicată, cu modificările și completările ulterioare (rămasă pentru votul final).  

Trecem la pct.5, Propunerea legislativă pentru modificarea art.154 alin.(5) din Legea învățământului.

Lege organică.

   

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art.154 alin.(5) din Legea învățământului, în sensul introducerii unei noi dispoziții privind exceptarea personalului didactic de la obligația de a susține testul de cunoaștere a limbii în care urmează să predea cu ocazia concursului pentru ocuparea unui post didactic.

Face parte din categoria legilor organice.

Suntem primă Cameră sesizată și, în urma dezbaterii, Comisia, cu 9 voturi pentru respingere, 5 voturi împotriva respingerii și o abținere, propune plenului respingerea Propunerii legislative deoarece terminologia de specialitate se asimilează în facultate mai puțin în liceu. Deci, examenul de bacalaureat în limba străină la nivel de cunoștințe de liceu nu este relevant.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Dacă autorul sau altcineva dintre dumneavoastră doresc să intervină.

Autorul propunerii. Poftiți!

 
   

Domnul Kiraly Andrei Gheorghe:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimate doamne,

Stimați domni deputați,

Se știe bine că art.154 al Legii învățământului prevede că, în învățământul de stat și particular, posturile didactice se ocupă prin concurs. Condițiile de prezentare la concurs pentru obținerea unui post în învățământul preuniversitar fiind prevăzute de Legea nr.128/1997 privind statutul personalului didactic.

Alin.5 al art.154 prevede: "candidatul la concursul pentru ocuparea unui post didactic cu predare în altă limbă decât cea în care și-a făcut studiile superioare, susține în fața unei comisii de specialitate un test de cunoaștere a limbii în care urmează să facă predarea".

Această prevedere are menirea de a asigura accesul acelor cadre didactice în unitățile de învățământ care-și desfășoară activitatea în limbile minorităților naționale, care sunt nu numai cunoscători ai limbii respective, dar posedă limbajul specific necesar unei discipline de învățământ.

Considerăm, însă, că măsura prevăzută de lege este de prisos pentru acei candidați care au terminat liceul și au susținut examenul de bacalaureat în acea limbă în care urmează să facă predarea.

Din aceste motive, propunem introducerea unui nou alineat, 6, prin care să eliminăm testul de cunoaștere a limbii pentru acei candidați care au terminat liceul și au susținut examenul de bacalaureat în limba în care urmează să fie testați.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Dacă dorește altcineva să intervină?

Doamna deputat Ecaterina Andronescu.

 
   

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Vin în fața dumneavoastră cu rugămintea să nu acceptăm această inițiativă legislativă, și aduc în favoarea acestei rugăminți două argumente:

1. Ministerul Educației și Cercetării pregătește în această perioadă un proiect de lege care vizează întreaga complexitate a problematicii învățământului preuniversitar și nu ar fi normal să mai modificăm acum Legea învățământului cu un asemenea articol.

2. Iar în al doilea rând, ocuparea unui post prin concurs trebuie să asigure șanse egale de participare pentru toți candidații pentru acel post.

Ca urmare, mi se pare că este firesc să nu acceptăm această inițiativă legislativă, pentru că oricum vom avea dezbateri pe tema problemelor din învățământul preuniversitar, atunci când vom discuta viitorul proiect al Legii învățământului preuniversitar.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Din partea Partidului Național Liberal și-a manifestat dorința să intervină. Poftiți, domnule coleg.

 
   

Domnul Mircea Valer Pușcă:

Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal, conform modului în care s-a exprimat și în comisie, susține inițiativa legislativă și nu este de acord cu punctul de vedere al comisiei, respectiv de respingere a inițiativei legislative.

Noi considerăm că adoptarea inițiativei legislative în fond va conduce doar la economie de fonduri, care în momentul de față se cheltuie inutil, pentru a verifica dacă cei care urmează să dea un concurs în limba respectivă cunosc sau nu limba. Cunoașterea limbii, inclusiv a termenilor de specialitate în limba respectivă va fi sau nu confirmată la concursul propriu-zis, pe care candidatul urmează să-l dea.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți! Dorește să intervină și al doilea inițiator.

 
   

Domnul Asztalos Ferenc:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Grupul parlamentar al U.D.M.R. susține această inițiativă legislativă și sincer vorbind și cu toată convingerea vă spun că am fi susținut și atunci dacă inițiatorii n-ar fi colegii noștri din Grupul parlamentar al U.D.M.R. fiindcă a nega necesitatea acestei inițiative, făcând trimitere la faptul că în curând ministerul va elabora un proiect de lege a învățământului preuniversitar, asta în mod logic ar însemna că din acest moment să nu discutăm și să nu dezbatem nici o inițiativă legislativă privind modificarea sau completarea Legii învățământului actual, fiindcă vezi Doamne, mâine-poimâine se va trezi ministerul și va veni cu un proiect de lege prin care va rezolva foarte bine toate aceste probleme.

Al doilea contraargument care a fost ridicat aici era că prin această inițiativă se elimină concursul. Nu! Nu se elimină niciun concurs, ci vine în ajutorul acelor tineri care au dat bacalaureatul în acea limbă în care vor să exerseze profesia didactică. Și dacă noi nu acceptăm această idee, zic eu că vom pune tinerii noștri români într-o situație foarte ciudată, fiindcă sunt mulți studenți care termină studiile superioare în străinătate într-o altă limbă decât limba maghiară și, întorcându-se acasă, noi punem sub semnul întrebării dacă ei cunosc sau oare, pe parcursul celor patru ani petrecuți în Germania sau în Anglia, au uitat limba lor maternă, limba română? Nicidecum.

În momentul când un tânăr dă bacalaureatul într-o limbă înseamnă că nu a studiat doar acea limbă, ca obiect de materie, ci toate materiile au fost studiate în acea limbă.

De aceea, eu cred că, într-adevăr, așa cum a spus domnul coleg Pușcă, este absolut inutilă introducerea unui asemenea examen, nemaivorbind de faptul că acel text la care ne referim noi acum nu vorbește de un examen al limbii de specialitate. Pur și simplu este un examen de rutină, prin care respectivul cadru didactic trebuie să demonstreze că vorbește coerent în acea limbă în care dorește să predea un obiect de studiu.

De aceea, noi considerăm că ar fi bine dacă ați vota dumneavoastră această inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Domnul deputat Popa, din partea Partidului Conservator. Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
   

Domnul Nicolae Popa:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor,

Grupul parlamentar al Partidului Conservator nu va susține acest proiect de lege, deoarece art.13 din Constituție spune foarte clar: "În România, limba oficială este limba română".

Eu am urmărit niște sondaje de opinie și am constatat, cu nemulțumire, că foarte mulți etnici maghiari, în urma acestui sondaj, nu cunoșteau limba română. De ce să le răpim noi acest drept, să învețe și să cunoască limba română?

De aceea, noi rămânem pe poziție: nu vom susține acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Gvozdenovici.

 
   

Domnul Slavomir Gvozdenovici:

Grupul parlamentar al minorităților va susține această lege. Avem și noi argumentele noastre, și eu consider că argumentul doamnei Ecaterina Andronescu este argumentul în favoarea noastră. Dacă va fi votată această lege, atunci vom avea șanse egale.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Moisoiu.

 
   

Domnul Adrian Moisoiu:

Stimați colegi,

Permiteți-mi să reiterez niște lucruri care sunt deosebit de importante. În urmă cu ceva timp, am votat împreună o lege a calității: Legea calității învățământului. legea calității în învățământ înseamnă în același timp și calitatea limbii pe care o folosește cadrul didactic respectiv.

V-aș ruga frumos să vă închipuiți, și i-aș ruga și pe colegii de la minorități să se gândească că, de fapt, la școlile rurale există deseori profesori care predau la ambele secții, pentru că este normal, fiind un număr mic de ore trebuie să predea și în limba română, și în limba minorității respective.

Cine sunt cei care predau în limba minorității respective? Exact niște cetățeni români de naționalitatea respectivă și care, bineînțeles, și-au însușit pe traseu limba română, așa cum aceasta trebuie să fie știută.

În condițiile în care se acceptă această inițiativă legislativă, de la bun început se face abstracție de cunoașterea limbii. Este un lucru foarte important, și motivații de genul că testul ar presupune o cheltuială în plus sunt efectiv niște motivații derizorii.

Scopul nostru este să avem profesori de calitate, profesori care să vorbească fluent limba oficială a statului. Nu avem, și nu cred că dumneavoastră sunteți de acord că avem nevoie de profesori cu bacalaureat de nota 5, care un 5 l-au luat așa cum l-au luat, și, să mă iertați, dar aici este și reprezentantul ministerului și vă poate confirma modul în care - și dumneavoastră cunoașteți din presă - modul în care s-au acordat notele la limba și literatura română la bacalaureatul din vara anului 2006, unde un număr foarte mare de absolvenți ai secției minorităților din județele Harghita și Covasna au primit note cu 3 - 4 puncte în plus. Cred că vă dați seama că o notă cu patru puncte în plus înseamnă 1 plus 4 = 5 și promovabilitate.

Deci, ce cunoștințe de limba română poate să aibă un absolvent cu nota 5 la limba română, luată în asemenea condiții. Și, la urma urmei, să vă mai aduc un argument: cui îi este teamă de limba română? De ce să ne fie teamă de limba oficială a statului?!

Fac apel la dumneavoastră că veți susține punctul de vedere de a respinge această inițiativă parlamentară.

Partidul România Mare va vota categoric împotrivă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Andea.

Și mi se pare că din partea grupului P.N.L. și-a manifestat cineva dorința de a lua cuvântul.

Imediat. După domnul Andea, v-aș ruga să poftiți la pupitru.

Și v-aș ruga pe toți care mai urmați să aveți în vedere că termenul constituțional pentru această lege, prelungit deja de la 45 la 60 de zile, se apropie și n-aș vrea să prindem momentul adoptării tacite, vorbind pe aceeași temă.

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Petru Andea:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

După cum puteți constata, problematica din învățământ, nu neapărat este izvorâtă din mari interese, cât mai ales din mari pasiuni.

Aș vrea să spun că de fapt noi discutăm aici despre ceea ce s-ar numi o excepție. Deci, sunt prevederi valabile pentru toată lumea și discutăm dacă facem sau nu excepție pentru o anumită categorie.

Aș vrea să spun de la început că nu este vorba de limba română, pentru că noi discutăm aici dacă dăm sau nu dăm un examen în limba străină de limba română, în care urmează să se facă predarea, fie că este maghiară, engleză, germană ș.a.m.d.

Deci, care ar fi subiectul de la care trebuie să pornim? Ce valoare are pregătirea confirmată printr-o diplomă? Toți care se prezintă la concurs trebuie să posede o diplomă de specialitate în postul în care urmează să predea într-o limbă străină. Sigur că această diplomă de specialitate nu este suficientă. Ei trebuie să dea un concurs, pentru a se face o anumită ierarhizare. În această ierarhizare, fără îndoială că o pondere însemnată o are modul în care știu să se exprime în limba respectivă.

Întrebarea este: mai este necesar acest test? Legea, actualmente, spune că da. Testăm dacă are cunoștințe generale în limba respectivă. În zadar are cunoștințe generale, obținute printr-un examen de bacalaureat, dacă nu are cunoștințele de specialitate. Or, cunoștințele de specialitate, este limpede că nu se dobândesc în liceu, ci se dobândesc în facultate. Este, așadar, de așteptat că trebuie să fie și calificați în ceea ce înseamnă stăpânirea terminologiei de facultate.

Ar fi un argument pentru ca să nu sprijinim această inițiativă legislativă. dar dacă ținem cont că examenul se desfășoară în limba străină respectivă, examenul de specialitate, atunci am putea să considerăm că nimeni n-ar mai trebui să dea examenul de limbă. Deci excepția ar trebui să devină regulă și să se aplice pentru toată lumea, pentru toți cei care candidează.

Între aceste două extreme, între prevederea actuală, care obligă pe toți cei care doresc să ocupe un post să dea testul de limbă, și prevederea logică, că dacă acel examen îl dau în limba străină respectivă n-ar mai fi nevoie și de acest test prealabil, noi ne aflăm undeva la mijloc, și acesta este motivul pentru care colegii de la P.S.D. nu au susținut această măsură pe jumătate, ca unii să-l dea, și alții să nu-l dea, când de fapt toată lumea trebuie să cunoască limbajul de specialitate.

Eu subscriu, încă o dată, la ideea că am încredere în Guvernul reprezentat aici de domnul Matei, și că vor veni în luna martie, așa cum au promis, cu Legea învățământului preuniversitar, în care ne vor propune o rezolvare, fie pe textul actualei legi, fie pe măsura cealaltă, pe care noi am susține-o, ca nimeni să nu mai dea acest test.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

V-aș propune ca, după intervenția distinsului coleg de la Partidul Național Liberal, să sistăm discuțiile și să dăm cuvântul cu privire la restituire, președintei comisiei.

 
   

Domnul Mircea Ciopraga:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

După părerea mea, mulți dintre cei care au vorbit anterior nu cunosc exact propunerea legislativă, propunere legislativă care se referă în egală măsură la toți cetățenii din România, inclusiv deci la cetățenii de etnie română.

Imaginați-vă că un român studiază în România, dă bacul în limba română la un liceu oarecare din România, și face facultatea la Paris în limba franceză. Acesta se reîntoarce în România și este obligat, după actuala lege, să dea test de limba română.

Nu cred că este bine. Este inutil să dea test de limba română, când el știe românește, e limba maternă a lui, și la asta se referă propunere legislativă făcută.

Deci, Partidul Național Liberal susține această propunere legislativă făcută de inițiatori. Sau, dacă vreți, propunem respingerea respingerii, în cazul Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Sunt nevoit să retractez ceea ce am spus cu privire la faptul că s-ar fi propus restituirea la comisie. Nu s-a propus.

Pentru ultima intervenție dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Matei.

 
   

Domnul Dumitru Matei (secretar de stat, Ministerul Educației și Cercetării):

Deci, punctul de vedere al Guvernului este acela că susține inițiativa legislativă. Argumentul este clar: orice post din învățământul preuniversitar se ocupă prin concurs. La concurs, sigur, scrie: în limba în care urmează să susțină acest concurs.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Pentru ultima intervenție, doamna președintă a Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport. Poftiți!

 
   

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Mai mult o chestiune de procedură, domnule președinte.

Vreau să se ia act de faptul că este a nu știu câta oară când Ministerul Educației Naționale își schimbă punctul de vedere în sală.

Ni se trimite un document oficial la comisie, discutăm pe baza acestui document, după care, în sală, ne vine o altă poziție a Ministerului Educației și Cercetării. Deci, nu este prima oară și aș vrea să se știe acest lucru, că noi îl condamnăm cu toată tăria.

Iar vizavi de acest proiect de lege, vreau să vă spun că, poate, și pe mine m-ar fi convins colegii mei. De altfel, într-o primă etapă, era aproape să treacă în unanimitate acest proiect de lege. După care, domnul Anghel Stanciu, care nu este aici să confirme, dar sunt colegii, și își aduc aminte, l-a întrebat pe domnul Kiraly cum se spune "cui cotit" în limba maghiară. Dumnealui, care este maghiar și care a terminat un liceu maghiar, n-a știut să spună.

Atunci, am ajuns cu toții la concluzia că trebuie să ai o facultate de specialitate ca să poți să predai în limba respectivă.

Acestea sunt argumentele noastre. Dacă dumneavoastră considerați altfel, sigur că puteți să votați pentru această inițiativă legislativă. Eu, cel puțin, v-am spus care au fost motivele mele.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

S-au încheiat dezbaterile. Vă rog să nu uitați ce s-a spus aici până mâine, când legea va fi supusă votului final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.354/2004 pentru modificarea și completarea Legii învățământului nr.84/1995 (rămasă pentru votul final).  

Trecem la următorul punct înscris pe ordinea de zi, tot o propunere legislativă, tot la Legea învățământului se referă, tot propunere de respingere din partea comisiei.

(Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.354/2004 pentru modificarea și completarea Legii învățământului nr.84/1995)

Îi dau cuvântul doamnei președinte să prezinte raportul la pct. 6.

Prezentați dumneavoastră, că-i vorba de o propunere de respingere, și pe urmă o să se refere inițiatorii și la conținutul și motivația propunerii dumneavoastră.

   

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii învățământului, în sensul instituirii unui mecanism de finanțare a unităților de învățământ din sistemul de învățământ obligatoriu de stat și particular, prin acordarea anuală a unui vaucer care este depus de către elev în momentul înscrierii la școala pe care acesta dorește să o frecventeze.

Face parte din categoria legilor organice.

Suntem primă Cameră sesizată.

În urma dezbaterii comisia, cu 16 voturi pentru respingere și o abținere propune plenului respingerea propunerii legislative, din următoarele motive.

În perioada 01.09.2006-31.12.2007, Ministerul Educației și Cercetării derulează un proces de pilotare a 50 de unități școlare în trei județe, respectiv Dolj, Iași și Harghita, scopul fiind experimentarea unei formule de finanțare per elev, concluziile urmând a fi baza unei metodologii de calcul pentru finanțarea per elev aplicabilă la nivel național.

Aplicarea mecanismului de finanțare propus de inițiativa legislativă prin titlul nominal și la purtător, inclusiv în învățământul preuniversitar privat, ar implica finanțarea învățământului preșcolar și preuniversitar privat de la bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea inițiatorilor, domnul Varujan Pambuccian dorește să intervină. Poftiți!

 
   

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Când am făcut această propunere legislativă, și este bine să spun aici că ideea a fost a colegului meu, a domnului Ibram, adică este o propunere armeano-turcă, ceea ce este inedit în sine, am avut în vedere câteva chestiuni.

În primul rând, faptul că în România învățământul preuniversitar este obligatoriu și este gratuit; este finanțat de la bugetul de stat.

În aceste condiții, finanțarea poate fi gândită pe elev și poate să fie dusă pe un mecanism de competiție, printr-un vaucer la purtător, către școlile care doresc și pot să pregătească mai bine elevii. Este un lucru benefic și ne scutește de imobilizarea elevului, prin arondarea lui la o anumită școală.

Mecanismul acesta îl lasă pe elev și pe părinte să opteze pentru varianta pe care dorește să o urmeze în viitor elevul respectiv, în funcție de oferta care există. Și sunt convins că dacă această inițiativă va fi adoptată, vom vedea încetul cu încetul o diversificare a ofertei existente din partea școlilor. În același timp, ea nu mai este o inițiativă exotică, nici măcar în peisajul european.

Doresc să amintesc aici faptul că pentru prima dată, în Germania, acum s-a ajuns la o formulă de finanțare complet diferită în sistemul universitar, și probabil că lucrul acesta va fi dus mai departe și în sistemul preuniversitar.

Credem că prin adoptarea unei asemenea inițiative reușim, pe de o parte, să le dăm elevilor și părinților libertatea de opțiune, posibilitatea urmării unui anumit tip de carieră încă de la început, și, în același timp, reușim să creăm o competiție reală între școli, acolo unde lucrurile în momentul de față, știm foarte bine că sunt într-o degradare continuă.

Cu speranța că plenul va revizui punctul de vedere al comisiei, vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

La dezbateri generale s-a înscris domnul profesor Andea, din partea Partidului Social Democrat.

V-aș ruga să vă manifestați din timp și ceilalți colegi dorința de a participa la dezbaterile generale.

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Petru Andea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

După cum constatați, suntem puși în fața unei inițiative a doi colegi care doresc să modifice ceva în finanțarea în preuniversitar.

Comisia, după cum a spus doamna președintă Olguța Vasilescu, a respins această propunere.

Aș vrea să adaug câteva considerații la motivația comisiei.

Acest sistem de finanțare nu este o noutate în România. El funcționează în învățământul superior de aproape un deceniu. Vreau să spun că nu s-a ajuns ca să funcționeze pe bază de vaucere, și funcționează foarte bine. De îndată ce un student s-a înscris la o facultate fără taxă, automat banii vin la acea universitate, prin alt mecanism decât cel al vaucerelor.

Nu discut faptul că experimentul este în curs de derulare, de aproape doi ani și, în câteva județe ale țării, și că încă ministerul nu a putut să prezinte concluzii vizavi de oportunitatea acestui sistem de finanțare.

De ce sunt discuții? Pentru că și în învățământul superior, dincolo de avantaje și de efecte pozitive, au apărut și efecte negative: mă refer la goana după banii pe care-i poartă fiecare student.

Dar să ne gândim puțin la chestiunea birocratică pe care o incumbă această metodă. În primul rând, vor trebui tipărite, anual, câteva milioane de vaucere. Vom avea aceeași problemă ca și cu tichetele de masă: ce firme le vor tipări, cât vor costa aceste vaucere, cum vor fi distribuite?

Nu îndrăznesc să mă întreb: ce se întâmplă dacă un elev își pierde vaucerul? Mai poate sau nu să urmeze cursurile? Pentru că, dacă le dăm la purtător, la copii, este foarte posibil ca o bună parte din aceste vaucere să se piardă ș.a.m.d.

Noi credem că acest principiu al finanțării per elev, în care banii urmează elevul, este în principiu bun. Așteptăm rezultatele experimentului pe care ministerul îl derulează, dar recunosc că avem serioase dubii dacă vaucerul la purtător este soluția, sau repartizarea directă la școli, pe baza elevilor înscriși. Nu înscriși cu forța elevii; fiecare se înscrie unde dorește, pentru că ceea ce dorește domnul Pambuccian este să eliminăm arondarea, ceea ce nu ține de vaucer neapărat. Se înscrie fiecare unde dorește, și dacă a ajuns la aceeași școală, pe altă filieră îi vine vaucerul virtual, care poartă suma respectivă cu care statul finanțează elevul.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai dorește cineva să intervină?

Doamna deputat Ecaterina Andronescu.

 
   

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Evident că ideea finanțării pe elev este una care trebuie salutată și trebuie susținută probabil și în viitorul proiect legislativ.

Mai este însă un aspect care ne-a determinat să dăm votul de respingere în comisie în acest moment, și anume că odată cu introducerea acestui mecanism este necesar să modificăm și alte componente ale Legii învățământului. În speță, modul în care se realizează titularizarea, modul în care intră profesorii în școală, flexibilitatea pe care trebuie s-o dăm acestui sistem, modul în care vor trece de la o școală la alta spațiile de învățământ.

Deci, eu cred că acest mecanism trebuie gândit în ansamblul său și că viitorul proiect al Legii învățământului preuniversitar trebuie să aibă în vedere inclusiv acest aspect, dar într-un context mai extins și cu toată problematica de rigoare.

De aceea, și eu vă adresez rugămintea să nu votăm această inițiativă acum, cu angajamentul comisiei că vom discuta atunci când Legea învățământului preuniversitar va ajunge pe masa comisiei noastre.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Dumitriu.

 
   

Domnul Mihai Dumitriu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Ideea este extraordinară; într-adevăr, ideea a luat-o înaintea vremurilor. Trebuie reținut acest lucru! Este un lucru foarte bun.

Ceea ce a spus doamna ministru am vrut să accentuez și eu. Este vorba de locație, este vorba de cadre didactice, e vorba de cazare, este vorba de masă, este vorba de spații, de distanța de acasă până la școală și așa mai departe.

Dar, eu cred că această ideea ne-ar ajuta să dezvoltăm școlile particulare privind învățământul obligatoriu. Aici trebuie să o avem în vedere și pentru aceasta am venit aici.

Ministerul educației și cu noi toți trebuie să avem în vedere pentru viitor să cuprindem în lege acesst lucru, adică elevii care urmează școlil particulare în învățământul obligatoriu, să meargă cu acea parte de finanțare obligatorie de la stat, adică să urmeze elevul.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Îl rog pe domnul deputat Anghel Stanciu să ia cuvântul și să se refere și la textul din regulament cu privire la dezbaterile generale.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne și stimați domni deputați,

Domnilor miniștri,

Domnule Nicolăescu,

Există o vorbă: "Dacă nu e putirință, degeaba chichirez gâlceavă!".

Eu vreau să-i felicit pe inițiatori, pe care-i cunosc și-i respect, dar, așa cum am spus și în plenul comisiei, degeaba facem noi gâlceavă aici, pentru că problema este practic rezolvată în actualul text al Legii învățământului, unde s-a introdus, prin similitudine cu finanțarea per capita a învățământului universitar și finanțarea per capita în învățământul preuniversitar. Este un alineat în care se spune că suma aferentă unui elev va fi transferată acolo unde se înscrie elevul.

Deci, este clar, în momentul în care am stabilit care este partea din finanțarea de bază care revine unui elev, dacă el se duce și se înscrie la o școală, suma va fi dirijată spre acea școală.

În momentul de față există un pilotaj într-un număr de școli și județe, deoarece este greu de stabilit, deci noi am indicat în lege, la vremea respectivă, criteriile și standardele, datorită eterogenității sistemului nostru de învățământ și al școlilor.

Ca atare, ideea există, urmează, însă, să vedem cum se va putea materializa în urma concluziilor rezultate în urma pilotajului și să nu uităm un lucru, că există o vorbă, sper că domnul președinte al Comisiei pentru drepturilor omului și minorități nu este aici și, chiar dacă nu este, nu se supără, există o anumită vorbă românească care spune că: "Teoria ca teoria, dar practica ne omoară". Nu uitați că este vorba de cel puțin trei milioane și ceva de elevi care, prin absurd, se duc toți la Liceul "Negruzzi" din Iași, că este cel mai bun din țară, cu suma respectivă.

Deci, nu are sens să insistăm, pentru că este, pe undeva, o anumită utopie. Ea se va implementa practic, văzând care sunt neajunsurile și avantajele sistemului.

De aceea, așa cum au spus colegii noștri, o vom respinge, chiar dacă, să spunem, este un ideal la care nu se știe când vom ajunge.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea inițiatorilor, și apoi aș vrea să ascult și cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Matei.

 
   

Domnul Asztalos Ferenc:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Nu sunt inițiator, sunt doar vicepreședintele comisiei pentru învățământ. Sincer vorbind, nu aveam intenția să iau cuvântul la această dezbatere, dar ceea ce mă face, totuși, să-mi exprim punctul meu de vedere este acea originalitate prin care noi interpretăm texte legislative, interpretăm și facem trimitere la texte existente în actuala Legea a învățământului.

Stimatul meu coleg, domnul Stanciu, spunea: "Domnilor, ideea e bună, dar de ce trebuie să facem noi o treabă care deja este rezolvată în Legea învățământului"? Fiindcă acolo este un capitol separat, prin care se descrie foarte frumos ce înseamnă această finanțare per elev.

Dar, domnilor, diferența între acest text la care face trimitere domnul Stanciu și colegii mei antevorbitori și intenția colegilor noștri inițiatori este una esențială. Fiindcă acea finanțare care se experimentează în momentul de față în trei județe și deocamdată, într-adevăr, nu putem spune "este bună sau nu este bună, funcțională sau nefuncțională", se referă doar la acei elevi care învață în instituții de stat. Or, inițiatorii acestui proiect vorbesc despre toți copiii din România, indiferent dacă părintele a optat pentru învățământ particular sau a optat pentru un învățământ de stat. Iată diferența!

Iar dacă noi dorim să nu facem discriminări, și nu doresc să vin cu trimiteri concrete la textul Constituției, atunci, zic eu, am putea accepta această inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Poftiți, domnule deputat. Vă rog să mai așteptați, să ascultați și opinia colegului nostru de la P.N.L.

 
   

Domnul Cristian Silviu Bușoi:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

O să fiu foarte scurt.

Eu, personal, și o parte dintre colegii mei liberali, deoarece nu este neapărat punctul de vedere al întregului grup, credem că aceasta este o idee foarte generoasă, foarte bună. Cred că prin acest demers avem o șansă ca învățământul privat din România să aibă condiții egale de dezvoltare cu învățământul de stat, pentru că dacă fiecare elev, indiferent dacă optează către o școală privată sau de stat, primește o sumă de bani, atunci vom reuși să creăm un climat competițional care va duce la creșterea calității în învățământul preuniversitar.

Este, însă, foarte adevărat că învățământul românesc s-ar putea să nu fie încă pregătit pentru o astfel de idee revoluționară, care a pornit din Statele Unite ale Americii. Este, de fapt, ideea lui Millton Friedman, care este părintele libertalianismului în Statele Unite ale Americii, și care, după știința mea, pentru că am scris și un articol la momentul respectiv, acum câțiva ani, nu se aplică deocamdată decât în Danemarca, Suedia și în Canada.

Prin urmare, cred cu tărie că acesta este viitorul spre care trebuie să se îndrepte învățământul preuniversitar în România. Aceasta este metoda prin care se poate introduce competiție în școala românească, care se află încă cuprinsă și stăpânită de imobilism, dar poate că momentul este puțin cam devreme.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule deputat Bușoi. Dacă doriți să difuzați acel material, ca probă a ceea ce susțineți, aveți posibilitatea să o faceți, în casetele colegilor dumneavoastră.

Domnule ministru, vă rog să vă spuneți punctul de vedere al ministerului și al Guvernului.

 
   

Domnul Dumitru Matei:

Procesul de finanțare este un proces complex în învățământul preuniversitar. În concluzie, nu susținem această inițiativă legislativă în forma în care a fost prezentată.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Pambuccian, procedură, ce aveți? Ultimul cuvânt al inițiatorului.

 
   

Domnul Varujan Pambuccian:

O remarcă.

Mulțumesc, domnule președinte.

Tocmai aceasta este și ideea. Este complex și vrem să-l facem simplu, este, într-adevăr, debalansat între învățământul de stat și cel privat și vrem să înlăturăm o discriminare, este făcut în așa fel încât elevii să fie legați de glie și vrem să facem pasul acesta, să scoatem legătura aceasta de glie, și este făcut în așa fel încât competiția între școli nu există, și noi chiar credem în competiție.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna Olguța Vasilescu, președinta comisiei, dorește să se refere la toate intervențiile care s-au făcut în cadrul dezbaterilor în plen. Vă rog.

 
   

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Stimați colegi,

Nu vroiam să mai intervin, dar provin dintr-un județ, Doljul, care este un județ-pilot pe descentralizare. Și la acest lucru se referă și unul dintre aspectele descentralizării, așa cum a fost prevăzut el de Ministerul Educației și Cercetării.

Vreau să vă spun că de un de zile, de când se aplică acest proiect pilot, am stat de vorbă cu foarte mulți directori care reclamă toți același lucru. Și o să vă spun cât se poate de simplu, ca să înțelegeți foarte exact despre ce este vorba. În momentul în care se primește finanțarea pe cap de elev, atunci școala respectivă dorește să aibă cât mai mulți elevi, pentru a avea, bineînțeles, o finanțare cât mai mare, și nu vrea să piardă nici unul dintre elevi. Or, aici s-a ajuns deja, în județul Dolj, cel puțin, în cazurile pe care le cunosc eu, la situații în care sunt elevi care ar trebui exmatriculați, chiar ajung la bătăi în cadrul școlilor, le vedeți și dumneavoastră la televizor, nu mai trebuie să vă spun, iar directorii la interzic profesorilor să-i exmatriculeze, tocmai pentru că se aplică asemenea proceduri.

Sigur că este bine să ajungem într-un final la ceea ce au urmărit inițiatorii, la scopul nobil pe care l-au urmărit inițiatorii. Dar, pe de altă parte, stimați colegi, vă rog să vă gândiți la un singur lucru: s-a experimentat timp de 16 ani în școala românească și s-a ajuns la tot felul de rezultate.

Haideți să nu mai experimentăm! Acum nu este momentul, trebuie întâi să vedem concluziile care se extrag din aceste trei județe-pilot, să vedem cum funcționează acolo descentralizarea, urmând ca după aceea să luăm o măsură referitoare la aest lucru. Pentru că dacă bulversăm din nou sistemul de învățământ, nu știu unde ajungem până la urmă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Vă rog să constatați, stimați colegi, o dată cu mine, că s-au epuizat dezbaterile generale la propunerea Comisiei pentru învățământ, de respingere a acestui proiect de lege.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.102/2006 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.75/2005 privind asigurarea calității educației (rămas pentru votul final).  

Se pare că astăzi este ziua învățământului, pentru că la punctul 7 mai urmează un proiect, tot din acest domeniu de activitate. De această dată, comisia are un raport favorabil, dar o să dau cuvântul la acest proiect întâi inițiatorului.

(Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.102/2006 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.75/2005 privind asigurarea calității educației)

Domnule secretar de stat Matei, nu vă recunoașteți ca inițiator la proiectul de lege de la punctul 7? Dacă vă recunoașteți ca inițiator, vă rog să vă exercitați dreptul de a prezenta acest proiect.

   

Domnul Dumitru Matei:

Este vorba de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75 privind asigurarea calității în educație. Aici s-au propus modificări la această ordonanță de urgență, în legătură cu ARACIS-ul. Mă refer la faptul că fondurile necesare să fie din taxele propuse, nu de la bugetul de stat.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog.

Doamna președinte, vă rog să prezentați raportul și, pentru că suntem în procedură de urgență, vă rog să propuneți și timpii de dezbatere.

 
   

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Două minute pentru dezbateri generale și două minute pentru articole, având în vedere că nu sunt decât niște termene care sunt modificate.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea termenelor de aplicare experimentală a actelor normative specifice activității de asigurare a calității educației, pentru evitarea apariției unui blocaj major în activitatea internă și internațională a ARACIS și ARACIP.

Face parte din categoria legilor organice. Suntem primă Cameră sesizată și comisia propune plenului să fie adoptată această ordonanță de urgență, cu câteva amendamente care se află în anexă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Dacă sunteți de acord cu propunerile timpilor de dezbatere, pe articole și în total?

Cine este pentru? Votați cu mâna ridicată. Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului.

Începem cu dezbateri generale. S-a înscris doamna Ecaterina Andronescu. Vă rog, distinsă doamnă deputat. Apoi domnul Pușcă, de la P.N.L.

 
   

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Actuala ordonanță de urgență vine să modifice legea prin care s-a aprobat Ordonanța de urgență privind asigurarea calității în învățământul din România.

Evident că, promovând această reglementare printr-o ordonanță de urgență, am fost obligați să aprobăm prin lege, într-un ritm extrem de accelerat și, ca urmare, două aspecte au scăpat din vederea precedentei legi. Unul se leagă de modul în care se finanțează Agenția pentru Asigurarea Calității din Învățământul Superior, care, în conformitate cu procedurile europene, trebuie să fie independentă. Ca urmare, prin actuala ordonanță, se introduce finanțarea acestei agenții, din venituri proprii. Precedenta stabilea "din buget și din venituri proprii". Or, finanțarea din buget îi crea o dependență de Ministerul Educației și îi slăbea capacitatea de a fi independentă și autonomă în funcționare.

Iar a doua idee cu care vine această ordonanță de urgență se leagă de caracterul experimental pe care procedurile elaborate de Agenția pentru Asigurarea Calității Învățământului Superior și respectiv pentru Asigurarea Calității Învățământului Preuniversitar se aplică în acest an în manieră experimentală, în așa fel încât rezultatele obținute să poată produce amendarea metodologiilor respective și introducerea ei în funcționare cu mai multe șanse de succes.

De aceea, discuțiile și corecturile pe care noi le-am adus acestei ordonanțe în comisie, vă adresez rugămintea să le luați în considerare și să le aprobați prin votul dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Domnule deputat Pușcă, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Mircea Valer Pușcă:

Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal susține această propunere legislativă, consideră că cele cuprinse în Ordonanța Guvernului aduc îmbunătățiri esențiale în sistemul calității, făcând funcțională această procedură de analiză și de confirmare a calității în învățământul superior.

Și eu, în numele Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, solicit plenului votul pozitiv, conform propunerii comisiei.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Dacă mai dorește cineva să intervină? Nu.

Trecem la dezbaterea textelor.

La titlul legii, comisia nu a avut amendamente. Dacă aveți dumneavoastră obiecții? Nu.

Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic, preambul. Vă rog să urmăriți amendamentul 2. Dacă aveți obiecții? Nu aveți. Votat în unanimitate.

Titlul ordonanței. Dacă aveți obiecții? Comisia nu a propus nici o modificare. Aprobat titlul ordonanței, astfel cum a fost formulat de Guvern.

Articolul unic al ordonanței. Urmăriți-l la punctul 4. Comisia nu a avut amendamente. Dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate.

La punctul 5, cu privire la art. 21, urmăriți, vă rog, la pagina 4 raportul. Comisia nu are amendamente. Dacă aveți dumneavoastră? Adoptat textul Guvernului.

La pct. 6, urmăriți, vă rog, amendamentul cu privire la pct. 2 al art. 36. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul comisiei? Nu. Votat amendamentul comisiei în unanimitate. Vă rog să urmăriți și alin. 2 al art. 36, care se află pe pagina 4. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul comisiei? Alineatul 2 la art. 36. Nu sunt. Adoptat în unanimitate.

Urmăriți, de asemenea, alin. 3 de la acest articol, ultimul din raport. Comisia propune abrogarea. Dacă aveți obiecțiuni la abrogarea alin. 3? Nu. Votat amendamentul comisiei în unanimitate. Vom supune proiectul de lege votului final în cursul zilei de mâine. Mulțumim Comisiei pentru învățământ, care astăzi a avut o activitate foarte încărcată.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.103/2006 privind unele măsuri pentru facilitarea cooperării polițienești internaționale (rămas pentru votul final).  

Trecem la pct. 8, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 103/2006 privind unele măsuri pentru facilitarea cooperării polițienești internaționale.

Lege ordinară. Comisia pentru apărare a făcut raport pozitiv. Rog inițiatorul să-l prezinte. Domnul secretar de stat Toader.

Comisia să se pregătească să prezinte raportul și propunerile pentru procedură de urgență. Timpii de dezbatere.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

   

Domnul Mircea Nicu Toader:

Mulțumesc, domnule președinte.

Adoptarea actului normativ supus dezbaterii de astăzi răspunde unor imperative fundamentale care guvernează ordinea juridică și potrivit căreia piața internă trebuie să corespundă unui spațiu fără frontiere.

Potrivit prevederilor Tratatului de aderare a României și Bulgariei la Uniunea Europeană, ratificat prin Legea nr. 157, dispozițiile acquis-ului Schengen, care au fost integrate în cadrul Uniunii Europene, prin protocolul anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul de instituire a comunității europene și actele care se întemeiază pe acestea sau care sunt conexe acesteia, precum și orice acte noi de acest fel care ar putea fi adoptate înainte de data aderării, sunt obligatorii, se aplică și în România la data aderării.

În aceste condiții, această ordonanță armonizează legislația internă cu cea europeană și constituie cadrul juridic unitar, necesar completării legislației în domeniul prevenirii și combaterii infracționalității transfrontaliere.

Având în vedere toate aceste considerente, vă rugăm, domnilor deputați, să adoptați proiectul de act normativ, în forma prezentată de Guvern.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Domnul președinte Stănișoară, vă rog să prezentați raportul comisiei.

 
   

Domnul Mihai Stănișoară:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Obiectul de reglementare al proiectului de lege a fost prezentat. Menționăm că a fost avizat favorabil acest proiect de către Consiliul Legislativ. De asemenea, Comisia pentru politică externă a avizat favorabil proiectul de lege, la fel ca și Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, potrivit prevederilor art. 73 alin.(3) lit. h) din Constituția României, republicată.

La lucrările comisiei au fost prezenți 20 de deputați din totalul de 24 de membri ai comisiei. raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitatea voturilor celor prezenți.

În urma dezbaterii, în ședința din 30 ianuarie 2007, comisia propune plenului Camerei Deputaților adoptarea acestui proiect de lege, în forma prezentată.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Timpii? Timpii de dezbatere?

 
   

Domnul Mihai Stănișoară:

Un minut pentru intervenție, cinci minute dezbateri.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu această propunere de organizare a dezbaterilor?

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Vă rog să rețineți precizarea domnului președinte al comisiei, care este inversă decât cea înscrisă în proiectul ordinii de zi și în raport. Legea face parte din categoria legilor organice. A fost din eroare trecută pe ordinea de zi și în raport.

Cine dorește să intervină la dezbateri? Nu dorește nimeni. Trecem atunci la dezbaterea textelor comisiei.

La titlul proiectului de lege dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Adoptat în unanimitate.

Textul articolului unic, care cuprinde dispoziția de aprobare a Ordonanței nr. 103. Dacă aveți obiecțiuni? Votat în unanimitate.

Titlul ordonanței de urgență? Nu aveți obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

La preambul dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Titlul Capitolului I. Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Articolul 1. Nu sunt obiecțiuni.

Votate în unanimitate.

La articolele 2, 3, dacă sunt obiecțiuni la vreunul dintre ele? Nu. Votate în unanimitate.

Titlul Capitolului II. Nu există vreo obiecțiune.

Votat în unanimitate.

Articolele 4, 5 și 6, din cuprinsul Capitolului II. Dacă la vreunul dintre aceste texte aveți obiecțiuni? Nu.

Votate în unanimitate.

Titlul Capitolului III.

Votat în unanimitate.

Articolele 7 și 8 le găsiți în textul acestui capitol.

Dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut, după cum știți. Nu sunt.

Articolele 9, 10, 11 și 12. Nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate.

Titlul Capitolului IV. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Articolele 13, 14, 15 și 16. Nu sunt obiecțiuni.

Votate în unanimitate.

Titlul Capitolului V. Votat în unanimitate, nefiind obiecțiuni.

Articolele 17, 18, 19, 20, 21. Nu sunt obiecțiuni.

Votate în unanimitate.

Titlul Capitolului VI. Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Articolele 22 și 23 din acest capitol.

Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Titlul Capitolului VII. Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Articolele 24, 25, 26 și 27. Nu sunt obiecțiuni.

Votate toate în unanimitate.

Am parcurs textele acestei legi, lege organică, cum ați reținut. Vom supune proiectul votului final la ședința de vot final de mâine.

 
Dezbaterea Proiectului deLege pentru modificarea și completarea Legii nr.351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a IV-a - Rețeaua de localități (rămas pentru votul final).  

La pct. 9 de pe ordinea de zi de astăzi avem Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a IV-a - Rețeaua de localități. Lege organică. Ne amenință și termenul constituțional, așa încât v-aș ruga să-l parcurgem până la sfârșitul programului acestei zile.

Dau cuvântul inițiatorului.

Tot domnul secretar de stat Dobre, care astăzi este ministrul de serviciu din partea Ministerului administrației și internelor.

   

Domnul Mircea Nicu Toader:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor....

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dați-mi voie să fac o rectificare. Dintr-o eroare am spus că este vorba de domnul ministru Dobre. De fapt domnul "..

 
   

Domnul Mircea Nicu Toader:

Da, semănăm. Suntem din Galați amândoi, dar restul nu.

 
     

Domnul Valer Dorneanu:

.... fostul nostru coleg.

 
   

Domnul Mircea Nicu Toader:

Vă mulțumesc.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect reglementarea, modificarea și completarea Legii nr. 351 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național, Secțiunea a IV-a, Rețeaua de localități.

În esență, a fost necesară această modificare, deoarece actuala lege permite o fărâmițare permanentă a localităților, prin inițiative legislative prin care mai multe comune s-au divizat, au devenit comune mai mici, și pot să vă spun că din anul 1990 până în prezent aproape 300 de localități au devenit comune noi, cu problemele pe care le au. Sigur, inițiativa locală înseamnă foarte mult, dar, în ideea viitoare, prin care accesarea fondurilor structurale se referă, de regulă, la comunități mai bine închegate, am modificat această lege, în sensul ridicării unor standarde privind localitățile care se divizează, în special pentru crearea unor condiții de a asigura o administrare corectă. Mă refer la asigurarea obligatorie a unui număr privind populația, sediului primăriei, a sediului de poliție, în așa fel încât să nu fim nevoiți ca prin apariția acestor noi unități teritoriale să repartizăm noi fonduri de echilibrare.

În aceste condiții, vă rog să analizați propunerea noastră și să fiți de acord cu adoptarea proiectului propus de către Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule președinte Relu Fenechiu, vă rog să prezentați tot atât de sintetic și raportul dumneavoastră.

 
   

Domnul Relu Fenechiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Prin obiectul de reglementare și conținutul acestei legi se încadrează în categoria legilor organice. Prevederile proiectului de act normativ au ca scop, pe de o parte, așa cum am mai spus, stoparea procesului de fragmentare nejustificată a comunelor sau de acordare formală a statutului de orașe și municipii și, pe de altă parte, instituirea unui sistem care să favorizeze preponderent zonele în care s-au produs depopulări masive.

Comisia a examinat proiectul de lege sus-menționat în ședințele din 13 decembrie 2006 și 6 februarie 2007 și a hotărât, cu 26 de voturi pentru și o abținere, să supună plenului Camerei Deputaților dezbaterea și adoptarea acestuia, cu modificările prevăzute în raport.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

La dezbateri dacă se înscrie cineva?

Dacă nu, trecem la dezbaterea legii.

Vă rog să urmăriți raportul comisiei.

Pct. 1, 2, 3 și 4. Comisia nu intervine la textele menționate aici.

Dacă aveți dumneavoastră obiecțiuni? Nu.

Adoptate toate în unanimitate.

Deci, la primele 4 puncte nu au fost obiecțiuni.

La pct. 5, cu privire la art. 4, vă rog să urmăriți amendamentul comisiei de la pag. 4 și 5.

Dacă aveți obiecțiuni la amendamendul 5? Nu aveți.

Votat în unanimitate textul în formularea comisiei.

La pct. 6, comisia nu are obiecțiuni cu privire la introducerea alin. 2 și 3. Dacă aveți dumneavoastră? Votat textul în unanimitate.

Pct. 7, abrogarea art. 6.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votat textul, așa cum l-a propus inițiatorul.

La pct. 8, urmăriți, vă rog, amendamentele propuse de comisie, de la pag. 6 până la pag. 7. De fapt, nu are nicio intervenție comisia.

La pct. 8, dacă aveți dumneavoastră obiecțiuni cu privire la anexa II pct. 1? Nu. Votat în unanimitate.

La pct. 9, vă rog să urmăriți anexa IV pct. 4.0. Nu sunt obiecțiuni. Votat pct. 9 al comisiei.

La pct. 10 și 11 nu sunt modificări. Dacă aveți dumneavoastră? Votate textele în unanimitate.

La anexa I de la pct. 12 vă rog să urmăriți textul comisiei, pe care îl găsiți de la pag. 9 până la pag. 12.

Nu sunt obiecțiuni.

Votată în unanimitate.

Anexa III. Urmăriți, vă rog, anexa III la pct. 14 din raport.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votată în unanimitate.

Trecem la următorul punct de pe ordinea de zi, care este Propunerea legislativă privind înființarea comunei Cornești, județul Gorj.

Dacă inițiatorul este aici? Nu este aici. Amânăm textul pentru când va fi inițiatorul.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind suspendarea aplicării OUG nr.131/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr.508 din 2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea în cadrul Ministerului Public a Direcției de investigare a infracționalității de criminalitate organizată și terorism (rămasă pentru votul final).  

La pct. 11, Propunerea legislativă pentru aprobarea suspendării aplicării Ordonanței de urgență nr. 131/2006.

Dau cuvântul Comisiei juridice. De la Comisia juridică nu este nimeni?

Domnule Florin Iordache, vă rog frumos, la pct. 11 - suspendarea Ordonanței de urgență nr. 131/2006, vă rog să luați cuvântul.

   

Domnul Florin Iordache:

Domnule președinte,

Credeam că dați cuvântul inițiatorului, că inițiatorul acestui proiect de lege este colegul nostru, domnul Bolcaș.

Voi prezenta pe scurt raportul Comisiei juridice.

Ținând cont de avizul favorabil al Consiliului Legislativ, Camera Deputaților este Cameră decizională, Comisia juridică, constatând o serie de prevederi neconstituționale din ordonanță și modul în care Ministerul Justiției tratează Parlamentul, noi, în Comisia juridică, am propus, cu majoritate de voturi, adoptarea Propunerii legislative privind suspendarea aplicării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 131.

Ținând cont de caracterul și obiectul său, prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor organice.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Propuneți, vă rog, timpii de dezbatere, că suntem în procedură de urgență.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă propun timp total de dezbatere 5 minute.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Inițiatorul își menține propunerea. Mai doriți să adăugați ceva?

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Sunt prezent în fața dumneavoastră pentru a susține această propunere. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu timpii propuși de vicepreședintele comisiei?

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Trecem la dezbaterea textelor acestui proiect. Vă rog să urmăriți raportul comisiei.

La pct. 1, urmăriți titlul propus de comisie.

 
     

Domnul Augustin Zegrean (din sală):

Dezbateri generale nu facem?

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți. Am întrebat și nu am sesizat că dorește cineva.

 
   

Domnul Augustin Zegrean:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Grupul nostru parlamentar nu va vota această propunere legislativă, pentru că apreciem că este neconstituțională din cel puțin două puncte de vedere. În primul rând, art. 2 din propunerea legislativă are caracter retroactiv, deci, face propuneri cu privire la actele care s-au întocmit înainte de suspendare, începând cu data intrării în vigoare, ceea ce este incorect, este neconstituțional.

În al doilea rând, se propune astăzi o procedură absolut specială, care nu s-a mai practicat, din câte știu eu, adică suspendarea aplicării unei ordonanțe de urgență. Potrivit art. 115 din Constituție, Parlamentul poate să adopte sau să respingă ordonanțele de urgență prin lege, dar în niciun caz să dispună suspendarea aplicării lor.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna Jipa.

V-aș sugera, distinse coleg, să mai vedeți la Constituția revizuită.

Vă rog, doamnă Jipa.

 
   

Doamna Florina Ruxandra Jipa:

Domnule președinte, vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Ce aș vrea să vă spun eu, în două cuvinte, este că, de fapt, suspendarea este foarte bine venită, pentru că exact aceeași ordonanță care a trecut, fără voia noastră, bineînțeles, și va ajunge să fie discutată, această Ordonanță nr. 131 din 29 decembrie (și zic eu că și data vă poate spune foarte mult) este rău-venită, nu are niciun rost să facem așa ceva și v-aș ruga din tot sufletul, deși nu pot să vă explic în foarte multe cuvinte acum, v-aș ruga din tot sufletul să fiți pentru suspendare. Și atunci când se va ajunge să discutăm ordonanța o să vedeți că am avut foarte multă dreptate în acest sens.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Trecem la dezbaterea textelor propunerii de lege.

La titlul, vă rog să urmăriți amendamentul 1. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 1? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

La art. 1, vă rog să urmăriți amendamentul 2 al Comisiei juridice. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

La art. 2, urmăriți, vă rog, amendamentul 3, îl găsiți la pag. 2 din raport. Dacă aveți obiecțiuni? Admis amendamentul nr. 2, modificat art. 2.

La pct. 4, cu privire la art. 3, vă rog să urmăriți amendamentul comisiei. Nu sunt obiecțiuni, adoptat amendamentul.

Am parcurs textele propunerii legislative, urmează să o supunem votului final în cursul zilei de mâine, la sesiunea dedicată acestui scop.

Vă rog să observați că s-a încheiat timpul afectat dezbaterilor proiectelor de lege și urmează o altă procedură de pe ordinea de zi de astăzi, cea destinată întrebărilor și interpelărilor.

 
  Prezentarea pe scurt de către deputați a interpelărilor adresate membrilor Guvernului:  

(În continuare, ședința fost condusă de doamna Daniela Popa, vicepreședinte al Camerei Deputaților.)

   

Doamna Daniela Popa:

Bună seara, stimați colegi.

Deschidem ședința consacrată interpelărilor prezentate pe scurt.

Conform programului aprobat, programul dedicat interpelărilor este până la ora 18,30.

 
  Alecsandru Știucă

Domnule deputat Alecsandru Știucă, aveți două interpelări?

     

Domnul Alecsandru Știucă (din sală):

Una depusă și una o prezint.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Foarte pe scurt, că sunt 63 de colegi înscriși cu interpelări. Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
   

Domnul Alecsandru Știucă:

Vă mulțumesc, doamnă președintă.

Este o interpelare adresată domnului Vasile Blaga, ministrul administrației și internelor, și se referă la diferența semnificativă de populație, între datele deținute de către Institutul Național de Statistică și Registrul Național de Evidență a Persoanelor.

Vreau să aduc în atenția domnului ministru că la nivelul județului Ialomița există o diferență, la 300.000 de locuitori, de 17.000 de cetățeni. Această situație se găsește și în alte județe și având în vedere confruntările electorale care urmează și implicațiile pe care le are stabilirea exactă a numărului de locuitori, îl întrebăm pe domnul ministru care este baza de date reală privind populația unităților administrativ-teritoriale, a județelor și a țării din variantele prezentate, adică, cele de la statistică sau cele de la evidența locală și ce demersuri intenționează să facă domnul ministru pentru a clarifica această situație.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
   

Doamna deputat Manuela Mitrea, trei interpelări depuse în scris.

Domnul deputat Dan Mihalache, o singură interpelare depusă scris.

 
  Mirela Elena Adomnicăi

Doamna deputat Mirela Adomnicăi și domnul deputat Ioan Stan au două interpelări.

Le prezentați? Vă rog, doamnă deputat, nu le dați citire, le prezentați pe scurt, vă rog.

     

Doamna Mirela Elena Adomnicăi (din sală):

Sigur că da.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, aveți cuvântul.

 
   

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

Mulțumesc și eu, doamnă președintă.

Prima interpelare este adresată domnului ministru Eugen Nicolăescu, iar subiectul acestei interpelări are în vedere exodul medicilor, obiectul reprezentându-l strategia pe care ministerul trebuie să o aibă vizavi de acest fenomen, mai exact, față de prevenirea acestui fenomen.

Iar a doua interpelare este adresată domnului ministru al educației, domnului Mihail Hărdău, referitor la aceeași temă, exodul dascălilor români, determinat de salariile foarte mici, în comparație cu veniturile pe care le pot obține după aderarea la Uniunea Europeană, care este strategia ministerului în acest sens.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, doamnă deputat.

 
   

O interpelare depusă în scris, semnată de domnii deputați Alexandru Mazăre, Corneliu Dida, Eduard Martin.

Ioan Munteanu, patru interpelări depuse în scris.

Domnul deputat Aurel Vlădoiu, patru interpelări depuse în scris.

Domnul deputat Viorel Pupeză, două interpelări depuse în scris.

Doamna deputat Monalisa Găleteanu, o interpelare, de asemenea, depusă în scris.

Doamna deputat Daciana Sârbu, șapte interpelări depuse în scris.

Domnul deputat Marin Constantin, o singură interpelare depusă în scris.

Domnul deputat Victor Ponta, cinci interpelări depuse în scris.

Domnul deputat Emil Radu Moldovan, patru interpelări depuse în scris.

Domnul deputat Ioan Stan, trei interpelări depuse în scris.

Doamna deputat Gabriela Nedelcu, o interpelare depusă în scris.

Domnul deputat Eugen Bejinariu, nu mai puțin de douăsprezece interpelări depuse în scris.

Domnul deputat Ioan Buda, o interpelare depusă în scris.

Domnul deputat Titus Corlățean, două interpelări depuse în scris.

Domnul deputat Constantin Amarie, cinci interpelări depuse în scris.

Domnul deputat Cătălin Buhăianu Obuf, o singură interpelare depusă în scris.

Domnul deputat Vladimir Mănăstireanu, două interpelări, de asemenea, depuse în scris.

Domnul deputat Ioan Cindrea, trei interpelări depuse în scris.

Domnul deputat Mihai Apostolache, șase interpelări depuse în scris.

Domnul deputat Costică Macaleți, o interpelare depusă în scris.

 
  Doina Micșunica Drețcanu

Doamnă deputat Doina Drețcanu, aveți două interpelări? Vă rog, doamnă deputat, le prezentați pe scurt. Aveți cuvântul.

   

Doamna Doina Micșunica Drețcanu:

Mulțumesc, doamnă președintă.

Prima interpelare este adresată domnului ministru al educației și cercetării și se referă la strategia pe care consideră dumnealui că o poate adopta în ceea ce privește dezvoltarea învățământului rural, având în vedere decizia de ultimă oră a ministerului privind desființarea școlilor cu un număr mic de elevi din acest mediu.

A doua interpelare este adresată domnului ministru al sănătății și se referă la modalitățile de dezvoltare a campaniei de prevenire a cancerului de sân și de col uterin, în condițiile în care cabinetele de specialitate, de obstetrică ginecologie, s-au desființat din cadrul spitalelor. Mă referitor aici la Spitalul județean Botoșani.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, doamnă deputat.

 
   

Domnul deputat Ioan Bivolaru, o singură interpelare depusă în scris.

Domnul deputat Florin Iordache, două interpelări depuse în scris.

Domnul deputat Gheorghe Chiper, o interpelare depusă în scris.

Domnul deputat Cristian Dumitrescu, absent.

Domnul deputat Răzvan Bobeanu, două interpelări depuse în scris.

Domnul deputat Ion Călin, o interpelare depusă în scris.

Domnul deputat Gabriel Sandu, o interpelare depusă în scris.

Domnul deputat Adrian Miuțescu, două interpelări, de asemenea, depuse în scris.

 
  Andrian Sirojea Mihei

Domnul deputat Andrian Mihei. Aveți o singură interpelare, domnule deputat?

     

Domnul Andrian Sirojea Mihei:

Trei interpelări.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Le prezentați pe scurt, vă rog. Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Andrian Sirojea Mihei:

Interpelare adresată Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor, doamnei ministru Sulfina Barbu. Obiectul interpelării: starea deplorabilă a șoselei de intrare în București dinspre Constanța.

A doua interpelare, adresată domnului Gheorghe Barbu, ministrul muncii, solidarității sociale și familiei. Obiectul interpelării: încheierea de convenții bilaterale referitoare la posibilitatea plății contribuțiilor sociale și în țara de naționalitate a navigatorilor membri UE.

Iar a treia interpelare este adresată domnului Berceanu, ministrul construcțiilor, transporturilor și turismului, referitoare la starea pilotajului din porturile maritime.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
   

Urmează domnul deputat Bogdan Cantaragiu, o singură interpelare, depusă în scris.

Domnul deputat Cezar Preda, trei interpelări depuse în scris.

Domnul deputat Horia Văsioiu, o interpelare depusă în scris.

Domnul deputat Laurențiu Mironescu, trei interpelări depuse în scris.

Domnul deputat Traian Constantin Igaș, trei interpelări depuse în scris.

Domnul deputat Daniel Buda? Absent.

 
  Ștefan Baban

Domnul deputat Ștefan Baban. Aveți două interpelări? Da, vă rog, aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Ștefan Baban:

Vă mulțumesc, doamnă președintă.

Am să vă cer îngăduința ca una să o prezint pe scurt, iar una să o citesc.

Deci, una este adresată domnului Gheorghe Barbu, ministrul muncii, solidarității sociale și familiei și se referă la practicarea a două tipuri de salarii minime pe economie. Și nu voi da citire ei.

În schimb, doresc să-mi acordați un minut jumate, să vă citesc această interpelare, adresată doamnei Georgeta Elisabeta Ionescu, secretar general al Camerei Deputaților.

Loc de pelerinaj sau de îngropat banii?

Vacanța parlamentară a dat posibilitatea românilor de a vizita Palatul Parlamentului și de a vedea în realitate care sunt condițiile, dar și, ghilimelele de rigoare, "luxul exorbitant în care se lăfăie aleșii țării, pe sudoarea poporului", am încheiat ghilimelele.

Nu am nimic împotriva acestor vizite, numai că rezultatul lor este dezastruos din punct de vedere financiar. Și aceasta, în condițiile în care, peste tot, începând de la mass-media și terminând cu omul de rând, se percepe Parlamentul țării, în speță, Camera Deputaților, ca un sac fără fund în ceea ce privește finanțările și în special dotările.

Punctual, doamnă secretar general al Camerei Deputaților, problemele la care doresc să primesc răspuns în legătură cu această situație sunt următoarele:

  1. Cine a permis accesul vizitatorilor în sălile de la Palatul Parlamentului, știut fiind că aprobarea trebuia solicitată plenului Camerei Deputaților? Iar eu nu știu să-mi fi fost solicitat votul în legătură cu această problemă.
  2. Cunoașteți și alte Parlamente europene care practică acest gen de vizite, mai ales în sala de plen, și v-ați inspirat de la ele? Ni le puteți enumera și nouă? Ca să nu mai fim în necunoștință de cauză.
  3. De ce grupurile de vizitatori nu au fost însoțite corespunzător? Avându-se în vedere că sunt instituții specializate în asigurarea pazei și ordinii la Palatul Parlamentului.
  4. Cine va suporta pagubele produse de gradul de incultură și lipsa de civilizație a celor care au vizitat clădirea? Având în vedere că acestea au fost estimate la peste 40.000 de RON. Care au fost pagubele? Le-a văzut o țară întreagă, pentru că mass-media nu a pierdut ocazia de a arăta națiunii ce a rămas după invazia mulțimii.

A doua problemă la care doresc să primesc un răspuns clar și corect ține de parcarea la Camera Deputaților. Nemulțumirile care țin de această situație au la bază două motivații: fie nu știți exact dimensiunea parcului auto, fie nu știți problemele grave cu care se confruntă cei care încearcă, după ce ajung la locul de muncă, să-și lase în siguranță propriile autoturisme.

Ar fi cazul ca începând cu actuala sesiune parlamentară să încercați să vă îndepliniți atribuțiile cu care ați fost învestită și în ceea ce privește asigurarea unei parcări moderne și civilizate pentru mașinile deputaților. Vă reamintesc că toate instituțiile publice au spații de parcare în care prioritate au demnitarii și angajații acestora și nu văd de ce la noi ar fi altfel. Doar pentru că dați dumneavoastră dovadă de indiferență și nepăsare?

Ultima problemă pe care v-o aduc la cunoștință și la care, desigur, doresc să primesc răspuns o reprezintă cantina Camerei Deputaților, care este văzută de toți cetățenii obișnuiți ca un adevărat rai, atât din punct de vedere al meniurilor servite, cât și al prețurilor practicate. Ceea ce nu știu mulți și probabil nu știți și dumneavoastră este debandada și proasta servire practicată de angajații de acolo, calitatea mâncării, cât și prețurile practicate.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat, dar aș vrea să lămurim un pic lucrurile, primim, dar, hai să spunem, întrebarea dumneavoastră, nu interpelarea, dacă este adresată doamnei secretar general, interpelările se adresează numai membrilor Executivului. O păstrăm ca întrebare, ca dânsa să poată să vă dea un răspuns.

 
     

Domnul Ștefan Baban:

Da, doamnă președintă.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Domnul deputat Adrian Moisoiu, cinci interpelări depuse în scris.

 
  Paul Magheru

Domnul deputat Paul Magheru. Aveți o singură interpelare, domnule deputat? N-am înțeles, mă scuzați.

   

Domnul Paul Magheru:

Am două interpelări.

Prima este adresată ministrului educației și cercetării. Obiectul interpelării: necesitatea emiterii unei hotărâri de Guvern privind organizarea și desfășurarea rațională a ciclului al doilea de masterat din învățământul superior.

A doua interpelare este adresată primului ministru, este, de altfel, o revenire, suntem complet nemulțumiți de răspunsul pe care Autoritatea pentru Retrocedarea Proprietăților ni l-a dat și cerem cu ocazia aceasta deplasarea la fața locului a unui membru din Comisia de control din Cancelaria Primului Ministru pentru a verifica cu documentele în față sesizarea făcută de noi.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
   

Domnul deputat Ioan Aurel Rus are două interpelări, pe care le-a depus în scris.

Domnul deputat Dumitru Avram? Absent.

Domnul deputat Marius Iriza? Absent.

Domnul deputat Costache Mircea. Câte interpelări aveți? Nu sunteți trecut pe tabelul meu, câte interpelări aveți? E în regulă, deci, cinci interpelări depuse în scris.

Domnul deputat Petre Popeangă, o interpelare depusă în scris.

Doamna deputat Lia Olguța Vasilescu, o interpelare depusă în scris.

Domnul deputat Dragoș Dumitriu, cinci interpelări depuse în scris.

Domnul deputat Kelemen Hunor nu apare în listă cu nicio interpelare, absent.

Domnul deputat Petru Călian, patru interpelări depuse în scris.

Domnul deputat Constantin Faina, două interpelări depuse în scris.

Domnul deputat Eduard Hellvig, o interpelare depusă în scris.

Domnul deputat Nicolae Popa, o singură interpelare depusă în scris.

Domnul deputat Bogdan Liviu Ciucă, o interpelare depusă în scris.

Domnul deputat Ioan Țundrea, două interpelări depuse în scris.

 
  Cornelia Ardelean

Doamnă deputat Cornelia Ardelean, aveți cuvântul. Una o prezentați și câte depuse? Și trei depuse în scris. Aveți cuvântul, doamnă deputat.

   

Doamna Cornelia Ardelean:

Doamnă președintă,

Doamnelor și domnilor deputați,

Obiectul interpelării este vidul informațional al populației după integrarea României în Uniunea Europeană. O să prezint foarte pe scurt.

Aș vrea să spun că nu este niciun secret faptul că integrarea României în Uniunea Europeană, pe lângă efectele pozitive pe termen lung pe care le așteptăm, ne-a prins total nepregătiți din punct de vedere informațional. În ultima perioadă am primit numeroase semnale, atât din partea populației, a oamenilor de rând, în special cei din mediul rural, dar și a reprezentanților instituțiilor statului și a sindicatului, care reclamă faptul că nu știu exact ceea ce trebuie să facă pentru a respecta legislația armonizată cu cea din Uniunea Europeană.

Nu știu ce să facă, pentru că ei nu cunosc, practic, legislația. Legislația nu este publicată integral pe site-uri, și aș da un exemplu elocvent, Strategia națională pentru implementarea Anului european al egalității de șanse pentru toți, anul 2007, a cărei variantă agreată de Comisia Europeană este publicată în limba engleză pe site-ul Agenției Naționale pentru Egalitate de Șanse. Or, nu cred că toată lumea trebuie să cunoască limba engleză.

În acest sens, concluzionez, solicit domnului prim-ministru să dispună publicarea pe site-ul Guvernului, ale ministerelor, celorlalte instituții ale statului a tuturor modificărilor efectuate odată cu aderarea la Uniunea Europeană, precum și capitolele negociate. Și să se identifice și o altă formulă pentru rezolvarea acestui vid informațional, eventual, printr-o campanie națională de informare pe diferite domenii.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, doamnă deputat.

Daniela Popa, două interpelări depuse în scris.

 
  Aledin Amet

Domnul deputat Aledin Amet, trei interpelări. Vă rog, aveți cuvântul.

   

Domnul Aledin Amet:

Vă mulțumesc.

Prima interpelare este adresată domnului Radu Berceanu, ministrul transporturilor.

În județul Constanța își desfășoară activitatea un important grup de oameni de afaceri din Turcia, din păcate, nu există o linie aeriană directă între orașul reședință de județ și o localitate din Turcia. Existența unei astfel de curse ar fi foarte benefică. Ce posibilitate există, de exemplu, pentru a fi înființată linia aeriană Constanța-Istanbul?

Cea de a doua interpelare este adresată domnului ministru Dan Motreanu. Domnul Omer Erol, inginer agronom, dorește să clarifice o problemă de specialitate, în acest scop a întocmit un amplu referat, pe care, la rândul meu, îl anexez prezentei interpelări. Care este soluția pentru a putea fi rezolvată această situație?

Și ultima interpelare este adresată domnului Adrian Iorgulescu, ministrul culturii. În județul Constanța există reprezentanți ai mai multor comunități etnice, înființarea unui centru cultural care să valorifice tradițiile fiecărei etnii ar fi benefică, orașul Constanța este locul unde ar putea să existe un astfel de centru cultural. În acest sens, care este punctul de vedere al Ministerului Culturii?

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Marius Iriza

Domnul deputat Marius Iriza. Aveți patru interpelări, am înțeles că una vreți să o prezentați pe scurt, aveți cuvântul.

   

Domnul Marius Iriza:

Vă mulțumesc, doamnă președintă de ședință.

Este adresată domnului prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu și este, de fapt, o revenire. În data de 25 octombrie 2006, solicitam domnului prim-ministru, într-o interpelare, un răspuns legat de tezaurul României. Au trecut mai mult de trei luni de zile de când aștept un răspuns, se pare că domnia sa este mult prea ocupat cu alte probleme. Revin la aceeași interpelare și încă mai aștept răspuns.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Nati Meir, o interpelare depusă în scris.

 
  Mircia Giurgiu

Și domnul deputat Mircia Giurgiu, opt interpelări. Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulțumesc, doamnă președintă.

Prima interpelare este adresată domnului Călin Popescu Tăriceanu, prim-ministru al Guvernului României. Obiectul interpelării îl reprezintă problema cu care se confruntă cei peste 3.200 de salariați de la RAPPS.

A doua interpelare este adresată domnului Gheorghe Barbu, ministrul muncii, solidarității sociale și familiei.

Obiectul interpelării îl reprezintă problema cu care se confruntă sindicatul din Întreprinderea "Oltenia" Craiova, având în vedere faptul că conducerea refuză să respecte coeficienții minimi de ierarhizare stabiliți prin contractul colectiv de muncă la nivel național.

O altă interpelare este adresată domnului Radu Stroe, ministru delegat pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului.

Obiectul interpelării îl reprezintă cele peste 80 de contracte încheiate, ca și chirie, de către Compania Națională a Imprimeriilor Coresi S.A., cu trusturile de presă și care pornesc de la 0,1 euro dolari/m.p., mergând până la valori mult mai mari. Responsabili de această situație sunt: fostul director general, demis, dar locul lui a fost luat de directorul economic care a semnat împreună cu dânsul toate acele contracte.

O altă interpelare este adresată domnului Adrian Iorgulescu, ministrul culturii și cultelor.

Obiectul interpelării îl reprezintă achiziționarea unui teren cu zeci de mii de euro de la o companie aflată în subordinea sa. De asemenea, se solicită clarificări și cu privire la alte terenuri pe care acea companie le-a dat la Primăria Capitalei, precum și cel referitor la construirea Orășelului Artiștilor, care nu s-a realizat nici până azi.

Următoarea interpelare este adresată domnului Mihail Hărdău, ministrul educației și cercetării.

Obiectul interpelării îl reprezintă încercarea de desființare a Școlii generale din satul Dealul Negru, comuna Călățele, județul Cluj, și unde sunt copii din patru sate și este situat la peste 1.000 m altitudine. De obicei, acolo, zăpada este de peste 1 m în fiecare iarnă. Iarna asta a fost mai blândă.

Un alt memoriu este adresat domnului Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății publice.

Obiectul interpelării îl reprezintă memoriul Societății Române de Genetică Medicală, prin care se contestă desființarea acestei specialități, în baza unui ordin, prin care s-au desființat 9 specialități, ordin dat de ministrul sănătății.

Două interpelări sunt adresate domnului Dan Motreanu, ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale.

Prima se referă la proprietarii de cai bolnavi de anemie infecțioasă, care nu și-au primit nici până acum despăgubirile. Ba, mai mult, cei care au refuzat să predea animalele au fost amendați de către medicii veterinari cu peste 30 milioane lei vechi.

Ultima interpelare, adresată tot ministrului agriculturii, este cea referitoare la problemele cu care se confruntă Asociația pentru protecția animalelor din județul Cluj.

Obiectul interpelării îl reprezintă Centrul de ecarisaj din municipiul Cluj-Napoca.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Cu aceasta, închidem ședința de astăzi consacrată interpelărilor prezentate pe scurt.

O seară bună, tuturor!

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 18,30.

 
       

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti miercuri, 1 decembrie 2021, 23:33
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro