Plen
Ședința Camerei Deputaților din 13 februarie 2007
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.8/23-02-2007

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
24-11-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2007 > 13-02-2007 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 13 februarie 2007

  Declarații politice și intervenții ale deputaților:  

Ședința a început la ora 8,30.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de doamna Daniela Popa, și, în a doua parte, de domnul Eugen Nicolicea vicepreședinți ai Camerei Deputaților, asistați de domnii Gheorghe Albu și Ioan Munteanu, secretari.

  Dumitru Bentu - declarație politică cu titlul Insul;

Doamna Daniela Popa:

Doamnelor și domnilor deputați,

Deschidem ședința consacrată declarațiilor politice, prima din această sesiune.

Începem cu Grupul parlamentar al P.S.D.

Domnul deputat Ion Stan am înțeles că a depus declarația în scris.

Domnul deputat Ion Dumitru. Nu este.

Domnul deputat Dumitru Bentu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Dumitru Bentu:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi am intitulat-o "Insul".

În urmă cu două-trei decenii, poate mai mult, rula un film cu un titlu inspirat și sugestiv: "Leul în iarnă". Parafrazându-l, am putea vorbi despre "Președintele în iarnă". Continuând să facă rabat de la prestanța pe care i-o conferă funcția obținută prin fraudă morală, domnul Băsescu recurge la gesturi care, în opinia domniei sale, sunt firești.

Nepregetând nici o clipă să se lamenteze de inadecvarea la încăperile Cotrocenilor, aidoma predecesorului său care a luat calea Târgoviștei (al cărui cabinet de lucru era "însăși țara"), dă frâu pasiunii sale pentru aruncat.

Dacă acum două "revelioane" (unitatea de măsură a performanței prezidențiale), arunca o sticlă de și cu șampanie în mulțimea cu care se afla în deplină rezonanță, anul acesta, pe care l-a întâmpinat cu o numărătoare inversă, demnă de elevul care a fost, și-a aruncat paltonul în sibienii consternați de gratuitatea gestului.

Nu era nimic nou sub soare, sau sub reflectoare. Aruncase tot anul cu vorbe grele asupra premierului, asupra unor miniștri, asupra ziariștilor, maigstraților. Așa că, un act spontan având același conținut ideatic, nu era un capăt de țară.

Băile de mulțime, atât de dragi președintelui, au scos în evidență nivelul de intimitate pe care l-a atins relația sa cu cetățenii.

Fotografiile "la minut", pe care le acceptă fără ezitare, evidențiază, la modul concret, "cornițele" pe care i le punea între pavilioanele urechilor un vajnic admirator.

Snowmobilul, lopățica, scufița, steagurile luate unui soldat din Regimentul de gardă, siderat de "atenția" prezidențială, câteva restaurante, au fost repere semnificative ale "jocului de-a vacanța".

Singurul remediu care se vrea respectarea promisiunilor electorale este repetarea obsesivă a perimatului și neacoperitorului "Să trăiți bine!"

Alte probleme țara nu are! "Viața ca un spectacol" este tot ce oferă poporului. Președintele, cu voia sa, alunecă grațios, de la statutul unui "ins" aflat în fruntea țării, la statutul unui "ics", aflat în fruntea a orice. Tragică evoluție!

P.S. Îmbătat de soarele unui februarie primăvăratic, cel mai presus de Constituție, de partidele politice, de Guvern, a redeschis o mai veche arie de conflict cu Parlamentul, acuzându-l că promovează legi care servesc interesului imediat al unor senatori și deputați. "Singur împotriva tuturor" este banner-ul său mental.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, doamna deputat.

 
  Emil Strungă - declarație politică cu titlul Despărțirea apelor;

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L., domnul deputat Emil Strungă.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Emil Strungă:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Bună dimineața, stimați colegi!

"Despărțirea apelor" este declarația politică pe care o prezint astăzi în fața dumneavoastră și ea se vrea o concluzie la evenimentul petrecut în Parlamentul României, în data de 18 decembrie 2006.

În afara rolului său simbolic și istoric de condamnare oficială a regimului comunist, această manifestare a avut un efect interesant în ceea ce privește clarificarea situației scenei politice.

Citirea raportului Tismăneanu, ale cărui concluzii califică regimul comunist drept unul "nelegitim și criminal", de către Președintele Traian Băsescu, a provocat reacții șocante pentru o țară ce se pretinde democratică și europeană. Strigăte, fluierături, insulte, scenete demne de circul ambulant, chipuri indiferente, aplauze, toate au fost auzite în plenul Parlamentului.

Felul în care a fost primit acest raport denotă starea morală a clasei politice românești. Deși spectacolul din Parlament a fost deplorabil, el a avut virtutea de a despărți apele politice și de a arăta alegătorilor poziționarea fiecărei formațiuni politice în raport cu trecutul României și chiar cu viitorul ei.

Cel care s-a remarcat prin "rinocerizarea" maximă a fost P.R.M. și conducătorul său, Corneliu Vadim Tudor. Atitudinea acestui partid a fost mai mult decât ostilă condamnării unui regim care i-a promovat majoritatea liderilor și s-a dovedit tributară modalităților comuniste nedemocratice de împiedicare a dreptului la exprimare.

Un alt partid care datorează prea mult fostului P.C.R. și care s-a manifestat prin indiferența cu care a primit acest gest reparator este P.S.D., din rândurile căruia doi membri sunt menționați în raport: Ion Iliescu și Adrian Păunescu, ambii absenți.

Președintele Senatului, Nicolae Văcăroiu, într-un gest de sfidare, a refuzat să îi tempereze pe cei de la P.R.M., care făceau dificilă citirea concluziilor raportului, sau să îi evacueze, conform Regulamentului ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului. Considerăm acest fapt ca pe un semn de complicitate între partidele care nu doresc cunoașterea și condamnarea crimelor regimului comunist.

Salutăm concluziile raportului Tismăneanu și suntem siguri că electoratul a putut distinge, din acest eveniment, partidele care sunt gata de a redeveni europene și partidele care s-au osificat sub povara moștenirii comuniste.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Ștefan Baban - declarație politică intitulată La vremuri noi... aceleași obiceiuri;

Din partea Grupului parlamentar al P.D., încă nu au sosit colegii noștri.

Grupul parlamentar al P.R.M., domnul deputat Ștefan Baban.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Ștefan Baban:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

"La vremuri noi ... aceleași obiceiuri"

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Anul 2007 va reprezenta pentru România un an de cotitură și de o importanță capitală ca urmare a integrării în Uniunea Europeană. Toți românii au sperat ca acest eveniment, de care nu am fost siguri decât în momentul în care oficialitățile europene ne-au primit în mijlocul lor, va aduce un nou suflu atât politic, cât și economic, ca să nu mai vorbim de segmentul social.

Vise deșarte și iluzii amare! După euforia începutului de an, reîntoarcerea la cotidian a marcat exact continuitatea politicii balcaniste cu care am fost obișnuiți în cei 18 ani de autentică democrație. Președintele, premierul, șefii partidelor din faimoasa alianță, foști consilieri de la Cotroceni, toți au considerat nimerit să apară la diferite posturi TV, pentru a relua atacurile dure și, în fond, lipsite de sens, care erau în staționare din luna decembrie. Astfel, președintele l-a luat în colimator din nou pe premier și întregul partid pe care-l reprezintă, premierul a uitat de îmbrățișările publice cu președintele, din decembrie 2004, iar șefii de partide din Alianța "Departe de Adevăr", eu i-am spus Alianța "Dreptate de adevăr", se întrec în laude și realizări, uitând că, de fapt, și-au urmărit propriile interese și afaceri.

Nimic nu s-a schimbat în 2007 în politica românească, nimic nu au învățat oamenii noștri politici de la cei europeni, cu care au dat mâna, dar nu le-a preluat și fair-play-ul politic.

Astfel, în locul demnității bărbătești și al curajului de a avea o discuție față în față, atât președintele, cât și premierul, găsesc tot felul de găselnițe pe a se faulta, procedând prin intermediare, mai mult sau mai puțin blonde!, ca să arate cetățeanului de rând care dintre cei doi sunt mai corecți și mai onești. Nu este normal ca, după atât timp, să aflăm că, până și la cel mai înalt nivel, la statul român a existat trafic de influență pentru interesele proprii, deși unul din sloganurile campaniei politice din 2004 a acestor actori era eradicarea corupției și a traficului de influență practicat de vechea guvernare.

Nu este nici normal, după atât timp, de la acele evenimente, garantul corectitudinii și a onestității politice, recte președintele țării, să-și aducă aminte, dintr-odată și cu un ajutor benefic de la o fostă subalternă, de un bilețel, roz, galben, portocaliu etc. și să trateze această problemă ca pe una banală, cotidiană, deși normal ar fi fost să reacționeze din momentul primirii acelui bilețel. Dar, dacă acesta poate fi folosit pentru a se plăti o poliță politică, de ce să piardă domnul Băsescu ocazia?

Cum tot normal nu este ca un președinte de țară să uite că are cetățeni care lucrază în străinătate și care sunt arestați pentru motive puerile, dar să-și aducă aminte doar atunci când mass-media demonstrează că a fost informat chiar din momentul producerii acelui eveniment.

Cum nici normal nu este ca premierul unei țări să afle ultimul ce se petrece cu românii aflați în Irak, pentru că cel care are acces nelimitat la informațiile serviciilor secrete trunchiază informațiile, în funcție de propriile interese politice.

Stimați colegi,

Luna ianuarie 2007 a demonstrat, dacă mai era cazul, că nimic nu s-a schimbat în România după integrare. Nu că am fi gândit noi că așa repede vom trece la obiceiuri europene și ne vom lăsa de balcanisme, dar cred că am sperat cu toții că oamenii politici din această țară vor avea alte priorități și interese, dacă nu pentru ei, atunci pentru cei mulți și de rând. Poate această lună a fost doar un accident, poate că cele ce vor veni vor aduce pace și bună înțelegere între principalii actori ai scenei politice. Dacă se va continua, însă, această bălăcăreală, cred că doar ei vor rămâne în această țară și vor continua să se dueleze pentru nimicuri, în timp ce problemele esențiale nu vor fi niciodată rezolvate.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Aledin Amet - declarație politică cu tema Sistemul de sănătate are nevoie de investiții mai consistente;

Din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale, domnul deputat Aledin Amet.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Aledin Amet:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Sistemul de sănătate are nevoie de investiții mai consistente".

În orice societate, primordial este sistemul de sănătate. În orice societate, cerințele locuitorilor au întâietate. Nu se poate vorbi de un progres real, dacă la bază nu se găsește conceptul benefic de respect pentru om și grijă față de sănătatea acestuia.

Pentru a se produce progresul este nevoie, însă, în primul rând, de revigorarea actului medical și, implicit, de ridicarea standardului de salarizare a personalului de specialitate.

Cu siguranță, cele mai multe investiții trebuie realizate în sistemul sanitar. Spitalele din România sunt, în acest sens, deficitare. Lipsa aparatelor de generație nouă sau, acolo unde este cazul, insuficiența numărului lor, se resimte în calitatea actului medical.

Mai mult decât în alte domenii, competiția la nivel mondial înseamnă mult, iar, pentru ca țara noastră să participe cu succes este nevoie de redimensionarea priorităților investiționale.

În egală măsură, salariile nemulțumitoare conduc, cel mai probabil, la stagnare. Nu poți performa dacă nu există și satisfacția materială. Din acest motiv, în ultimii ani, numeroase cadre medicale cu studii medii, dar și cu studii superioare, au preferat să profeseze în alte zone ale Europei.

Tendința de creștere a numărului acestora produce îngrijorare, stoparea putându-se realiza atât prin asigurarea unei baze materiale de apreciat, cât și prin creșterea semnificativă a nivelului de salarizare.

Sistemul de sănătate are nevoie de investiții mai consistente.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

 
  Liviu Timar - declarație politică cu subiectul Nu neglijați agricultura!;

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul deputat Liviu Timar.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Liviu Timar:

Doamnă președinte,

Domnilor colegi,

Tema declarației mele politice de astăzi se intitulează "Nu neglijați agricultura!"

Agricultura a reprezentat și trebuie să fie și acum, după aderarea României în Uniunea Europeană, un domeniu de bază al economiei naționale, având în vedere potențialul natural de care dispune, numărul mare al celor care lucrează în această ramură, 36%, și al celor peste 45%, care locuiesc în mediul rural.

După sărbătorile de iarnă, producătorii agricoli încep să-și facă calcule privind culturile ce urmează să le însămânțeze în primăvară, ce culturi sunt mai rentabile, unde să vândă producția, ce animale și câte să crească, cât este litrul de motorină, kilogramul de îngrășăminte și semințe, prețul pesticidelor și lucrărilor agricole, iar acum, după aderare, care sunt normele și cerințele impuse de Uniunea Europeană.

Discutând cu mulți producători agricoli, am constatat că, la această dată, sunt foarte derutați și neîncrezători în viitorul ce-i așteaptă. Faptul că sunt puși în fața unor lucruri nepregătite din timp cum ar fi: imposibilitatea vânzării porcilor în piețe, a păsărilor, a brânzei, legumelor și fructelor, precum și lipsa de informare privind modul de autorizare a fermelor de porci și bovine, transportul animalelor, vânzarea produselor, demonstrează încă o dată lipsa de preocupare a actualului Guvern față de problemele reale din agricultura românească.

În urma negocierii Cap.VII "Agricultura", încheiat în anul 2004, privind nivelul cotelor de producție, perioade de tranziție, denumiri de origine protejate, pachet financiar, România va primi în perioada 2007-2013 aproximativ 12 miliarde de euro pentru agricultură și dezvoltare rurală. Această sumă reprezintă 40% din fondurile acordate României de către Uniunea Europeană pentru următorii 7 ani.

Cu toate că nevoile și necazurile celor care lucrează în agricultură sunt foarte mari în această perioadă, deși au fost patru ședințe de Guvern în acest an - în datele de 10, 17, 24, 31 ianuarie și a mai fost una, în luna februarie -, nu s-a emis nici un act normativ privind sprijinul ce urmează să-l primească producătorii agricoli în anul 2007, așa cum prevede Ordonanța de urgență pentru aprobarea acordării sprijinului financiar producătorilor agricoli din sectorul vegetal, zootehnic, al îmbunătățirilor funciare și al organizării și sistematizării teritoriului nr. 123 din 21 decembrie 2006, Cap.VI "Dispoziții finale", la art. 16: ,,Lista activităților pentru care se acordă sprijin financiar, precum și suma totală alocată fiecărei activități, se aprobă anual, prin hotărâre de Guvern".

Elaborarea actelor normative privind agricultura cu întârziere și având în vedere că acestea vor fi tot mai complexe poate duce ca fondurile alocate să nu ajungă la producătorii agricoli și sume mari să rămână neutilizate.

Faptul că România, în anul 2007, trebuie să importe grâu pentru pâine din luna februarie, până la noua recoltă, demonstrează gestionarea greșită de către actualul Guvern a problemelor din agricultură.

Pentru a da încredere și speranță producătorilor agricoli și a evita greșelile făcute în anii 2005-2006 de către actualul Guvern, cer public să se acorde atenția cuvenită celor care vor duce în această perioadă greul integrării României în Uniunea Europeană.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Ioan Ghișe - declarație politică cu tema Dezvoltarea României și fondurile europene;

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L., domnul deputat Ioan Ghișe.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Ioan Ghișe:

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Stimați colegi,

Declarația politică se intitulează "Dezvoltarea României și fondurile europene".

Suma de peste 30 de miliarde de euro care va fi pusă la dispoziția României în perioada 2007-2013, în calitatea de țară membru al Uniunii Europene, reprezintă cea mai mare șansă din istorie pentru dezvoltarea țării noastre prin sprijin extern.

Dacă se adaugă și cofinanțările posibile din alte surse externe decât fondurile europene, se poate ușor găsi că suma pe care ar putea să o folosească țara noastră pentru dezvoltare în următorii ani va fi de peste 40 de miliarde de euro.

Această oportunitate fără precedent poate fi valorificată dacă deciziile politice și acțiunile rezultate din acestea vor urmări cu consecvență atingerea unui scop național suprem: "absorbția integrală a fondurilor externe destinate României".

Acest scop este unul dintre cele mai provocatoare și grandioase proiecte de interes național. Experiențele parcurse de țări din zona central și est-europeană demonstrează că este foarte mare probabilitatea ca absorbția fondurilor la dispoziție pentru o țară să se facă în procente mici, de sub 20% în primii ani și chiar de sub 70% după 20 de ani, în calitate de țară membră a Uniunii Europene.

Ținând cont de condițiile concrete de la noi din țară, cum ar fi: dezvoltarea și capacitatea instituțională, pregătirea resursei umane și tradițiile culturale sau eficacitatea actuală a instituțiilor și organizațiilor, există toate premisele ca absorbția fondurilor să se facă în proporție scăzută.

Fondurile europene se pun la dispsoziția statelor membre, pe baza unor politici care se împlinesc prin proiecte. La rândul ei, asigurarea finanțărilor externe se face prin competiție de proiecte. Proiectele trebuie însă scrise, manageriate și aplicate de specialiști care trebuie să cunoască metodologiile și standardele europene, care sunt mult superioare tradițiilor de la noi.

Rezultă, pe cale de consecință, importanța de a acționa în țara noastră un număr suficient de specialiști competenți pentru inițierea, câștigarea și aplicarea proiectelor cu finanțare externă.

Este o realitate că puținii și cei mai buni specialiști în management de proiect lucrează aproape exclusiv în mediul privat, datorită salarizării nemotivante din administrația publică.

Necesitatea unei strategii naționale pentru formarea, atragerea și stimularea resursei umane, pentru a lucra în sectorul public pentru proiecte cu finanațare externă devine obligație, dacă ținem cont de interesul național pentru dezvoltare accelerată.

În aceste condiții, apare ca și condiție esențială realizarea și aplicarea unei politici de salarizare în sectorul public, în mod special în administrație, pentru ca specialiștii necesari pentru munca în proiecte cu finanțare externă să fie interesați să vină și să lucreze în administrația publică.

Mai mult, formarea și absorbția în sectorul public a tinerilor competenți care știu să lucreze în proiecte cu finanțări externe ar trebui să devină o prioritate politică de prim rang a țării noastre.

Șansa României este ca tinerii valoroși să muncească și să se împlinească profesional, familial și material aici, la noi acasă. Pentru aceasta, însă, este obligatoriu să li se asigure tinerilor specialiști perspective concrete pentru aceste împliniri personale firești.

O socoteală simplă arată că merită ca o țară în situația României să investească 7 miliarde de euro, ca să câștige proiecte cofinanțate extern în valoare de peste 40 de miliarde de euro într-o perioadă de 7 ani. Orice mare investitor strategic ar fi atras de o astfel de afacere. Altfel spus, merită să investești în formarea și atragerea resursei umane în sumă de peste un miliard de euro anual, pentru a fi sigur că vei găsi și vei valorifica investiții de dezvoltare de peste 40 miliarde de euro.

Dacă analiza s-ar extinde, pentru a vedea ce anume premise de dezvoltare s-ar crea în mod sinergic, după o posibilă dezvoltare accelerată care ar valorifica pentru România 40 miliarde de euro în următorii șapte-opt ani, s-ar descoperi ușor cu investiția propusă ar fi mult mai mult decât rentabilă, ar fi un adevărat boom economic. Adică, s-ar reuși cu un miliard de euro pe an, alocat din bugetul de stat pentru dezvoltarea și absorbția resursei umane superior calificate pentru proiecte cu finanțare externă, să se obțină o dezvoltare de neimaginat în prezent.

O astfel de perspectivă reprezintă, cu adevărat, ceea ce s-ar putea numi împliniarea unei datorii istorice de credință a actualei generații față de viitoarele gnerații ale României.

Din considerentele de mai sus, propunem următoarele: l. Guvernul să inițieze realizarea unui acord politic național pentru absorbția integrală a fondurilor externe alocate României de către Uniunea Europeană; 2. adoptarea unei legi care să consfințească înfiinațarea unui Fond Național pentru resurse umane, care să stimuleze activitatea în și pentru sectorul public, în mod special administrația publică, a celor mai buni specialiști în proiecte cu finanțare externă; 3. Guvernul să inițieze și Parlamentul să susțină adoptarea unei legislații de salarizare specifice și stimulatoare pentru tinerii specialiști în activitatea pentru proiecte cu finanțare externă.

Pentru România și români, fondurile europene vor fi puse la dispoziție doar dacă se vor împlini și condițiile prezentate mai sus.

Este de răspunderea Guvernului și a partidelor parlamentare ca această extraordinară oportunitate istorică a fondurilor externe să poată fi valorificată integral pentru destinul de dezvoltare al României, pentru generațiile de azi și de mâine.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Adrian Moisoiu - declarație politică cu titlul România, sat fără câini?!;

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., domnul deputat Adrian Moisoiu.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Permiteți-mi să vă urez un an nou cu bucurie și cu împliniri! Sănătatea, înainte de toate!

"România, sat fără câini?!"

"Markó Béla, referendumul privind Ținutul Secuiesc și Solyom László".

La o interpelare adresată primului-ministru, referitoare la fidelitatea față de țară, a vice-premierului Marko Béla, făcută la 23 octombrie 2006, profitându-se de faptul că Parlamentul a dezbătut Legea bugetului, mi s-a răspuns în scris, în loc de răspuns "scris și oral", după cum cerusem, abia la 20 decembrie.

Astfel am aflat că domnul Markó Béla, potrivit art.30 din Constituția României, are dreptul ca să fie duplicitar, adică să aibă două patrii, altfel spus două mame, adică să ocupe funcția de vicepremier al României, dar să facă politica Ungariei.

Cuvântarea dânsului de Anul Nou 2007, la postul de televiziune DUNA T.V., referendumul privind autonomia Ținutului Secuiesc, cât și vizita din aceste zile ale președintelui Ungariei, Solyom László, la București și Târgu Mureș, m-au determinat să fac prezenta declarație politică. Sunt subiecte strâns legate între ele.

Numai o crasă rea-voință îl fac pe premierul Călin Anton Popescu Tăriceanu să nu observe fățărnicia vicepremierului Markó Béla care, în mesajul său de Anul Nou 2007, făcut la postul de televiziune DUNA T.V., prin modul în care s-a adresat "Dragă Ardeal! Dragă Ungarie!", acesta s-a poziționat drept conducător de popor, a uitat că Ardealul face parte integrantă din România, că, în Ardeal, majoritatea zdrobitoare a populației sunt românii, iar prin faptul că nu le-a adresat nici un cuvânt acestora, a vrut să lase impresia, adică să sugereze, că Ardealul este unguresc.

Dacă nu aș fi din același județ cu el, dacă nu l-aș cunoaște, aș spune că domnul Markó Béla "a uitat" că trăiește în România. Așa, însă, știu că această "amnezie" a fost intenționată.

Am să citez câteva fragmente din acest mesaj, fiindcă textul integral am să-l anexez prezentei declarații politice: "Peste puțin timp vom fi iarăși împreună. S-a terminat cu separarea aceasta seculară, s-a sfârșit o nedreptate istorică, vor fi șterse granițele dintre noi."

Este cât se poate de clar că se referă la Tratatul de la Trianon, a cărui nostalgie a reprezentat politica de căpătâi a tuturor guvernelor maghiare de după 1920 și la bucuria că în viziunea sa, după 86 de ani, urmările acestuia vor dispărea. "La Trianon, destrămarea noastră a fost o decizie a omului, după cum tot una omenească este și aceea în urma căreia vom fi din nou împreună".

Relevantă este declarația pe care o face, în continuare, privind politica "pașilor mărunți" pe care a dus-o și o va duce în continuare U.D.M.R.-ul: "Atâta doar că dacă înaintașii noștri nu au putut să-și spună cuvântul în cele întâmplate după primul război mondial, nouă ne-a revenit în schimb îndatorirea să influențăm mersul istoriei. Noi nu puteam să decidem, să grăbim o asemenea clipă sau să o împiedecăm. Nu a fost ușor să spunem cum anume este corect, pentru că, nu-i așa, știam că tot nu suntem egali, nu suntem încă independenți și că, după intrarea în Uniunea Europeană, va trebui să ne continuăm lupta pentru drepturile noastre. Dar am zis așa: cel mai important lucru este să fim toți împreună în Europa comună, să fie împreună maghiarul cu maghiarul.""Și așa ceva este posibil pentru că noi, maghiarii din România, am știut întotdeauna ce vrem, am avut întotdeauna putere în noi, am fost disciplinați, am avut spirit de sacrificiu, încât să ne înăbușim în fașă unele porniri, am avut capacitatea să ne unim în interesul unui țel comun. Datorită nouă a fost stabilitate în țara aceasta, ceea ce fără sprijinul nostru, fără consecvența noastră, aceasta nu s-ar fi întâmplat."

Totodată, "scumpul" nostru vicepremier, încearcă să inducă ideea că, odată cu intrarea în Uniunea Europeană, dispare apartenența la națiunea română, ceea ce, e drept, îl deranjează foarte tare, declarând: "Începând de acum, suntem cetățeni europeni."

În finalul mesajului, el se adresează direct numai maghiarilor: "Dumnezeu să-l ocrotească pe fiecare ungur, Dumnezeu să-l ocrotească pe tot europeanul!"

Cât privește referendumul, acesta reprezintă o încălcare flagrantă a Constituției, a legislației românești, o nouă incitare la separatism teritorial pe criteriu etnic și o sursă de înveninare politicianistă a relațiilor interetnice.

El a fost declanșat în unele localități încă din luna decembrie și nu trebuia să aibă loc, adică, juridic exprimând, actul nu trebuia să se consume, dacă guvernanții nu tratau cu superficialitate pretențiile U.D.M.R.-ului.

Locuitorii maghiari din cele trei județe - Harghita, Covasna și parțial Mureș - au fost mințiți, spunându-li-se că astfel vor scăpa de sărăcie, județele lor fiind prea sărace ca să se poată autofinanța. În acest fel se urmărește, de fapt, subordonarea față de Ungaria.

Rezultatele lui, această adeziune masivă a populației maghiare la autonomia teritorială, va fi folosită în relațiile viitoare cu diverse foruri europene, la un moment care se va considera potrivit.

România este un stat în care, potrivit art.3 din Constituție, nimeni nu are dreptul să atenteze la dislocarea ei. Nimeni nu are dreptul să pună sub semnul întrebării integritatea teritorială a României.

Răspunderea pentru acest referendum, cât și pentru eventualele urmări, revine președintelui Traian Băsescu, cât și premierului Călin Anton Popescu Tăriceanu.

Cât privește vizita președintelui Ungariei la București, domnul Solyom László la București și Târgu Mureș, exact în aceste zile, aceasta a fost aleasă cu bună știință, profitându-se de păguboasa și liber acceptata miopie politică de care dau dovadă mai marii noștri, care nu vor să vadă și trec sub tăcere, printr-un gest de ticăloasă complicitate, focul concentrat îndreptat asupra României de o serie de persoane din Ungaria și de la noi, dornice de autonomii teritoriale pe criterii etnice.

În această idee, trebuie amintită vizita de acum câteva luni a doamnei Szilli Katalin, președintele Parlamentului ungar, (ce a căutat dânsa în Harghita și Covasna?) a diverși membri din conducerea F.I.D.E.S.Z., a istoricului istoricul maghiar din Ungaria Raffai Ernõ, coautor al filmului "Trianon", în care Horty Miklós este glorificat, cât și a numeroase cărți, în care se ocupă de istoria Ardealului, a avocatei austriece Eva Maria Barki, cea declarată cândva "persona non grata" și atâtea și atâtea persoane. După cum și loialitatea liderilor maghiari cu buletine de identitate românești față de țara care le-a dat identitatea, este mai mult decât discutabilă.

Încercarea de amestec în treburile interne ale României privind politica dusă față de minorități, făcută de Președintele Ungariei, țara în care minoritățile nu sunt reprezentate în Parlament, se poate aprecia drept un amestec obraznic în treburile interne ale unui stat suveran și independent, care încalcă toate uzanțele diplomatice, și se explică prin faptul că toți guvernanții pe care i-am avut și îi avem după decembrie 1989, au fost și sunt obedienți Ungariei!

După mesajul de Anul Nou de la Duna T.V. demiterea vicepremierului Markó Béla era obligatorie. Dar cine să o facă, dacă România este un sat/stat fără câini?

Vă mulțumesc.

Anexa

Cuvântul de Anul Nou al președintelui U.D.M.R., Markó Béla

Dragă Ardeal!

Dragă Ungarie!

Peste puțin timp, vom fi iarăși împreună. S-a terminat cu separarea această seculară, s-a sfârșit o nedreptate istorică, vor fi șterse granițele trasate între noi. Mult așteptata modificare a granițelor va fi reală: granițele politice ale Europei se vor schimba.

Natura nu recunoaște asemenea hotare, nu se modifică pământul, nici zăpada, nici culoarea cerului, ci doar omul numără minutele, orele, granițelor dintre țări. La Trianon, destrămarea noastră a fost o decizie a omului și tot una omenească a fost și aceea în urma căreia vom fi din nou împreună.

Atâta doar că dacă înaintașii noștri nu au putut să-și spună cuvântul în cele ce s-au întâmplat după primul război mondial, nouă ne-a revenit în schimb îndatorirea să influențăm mersul istoriei.

Noi puteam să hotărâm să grăbim o asemenea clipă sau să o împiedicăm. N-a fost ușor să spunem cum anume este corect, pentru că, nu-i așa, știam că încă tot nu suntem egali, nu suntem încă independenți și că și după intrarea în Uniunea Europeană va trebui să ne continuăm lupta pentru drepturile noastre. Dar am zis așa: cel mai important lucru este să fim toți împreună în Europa comună, să fie împreună maghiarul cu maghiarul. Am vrut să se termine odată și odată cu acele vorbe scârboase, adică "maghiar de dincolo de garniță". Noi nu am vrut să rămânem "maghiari de dincolo de garniță", noi am vrut să scuturăm de pe noi eticheta asta urâtă și stupidă, noi am vrut să fim pur și simplu doar maghiari.

Or, așa va fi și în curând. Numai de s-ar putea întâmpla tot așa, cât mai repede posibil, și cu maghiarii din Voivodina, Croația, din Ucraina Subcarpatică.

Este un obicei ca la despărțirea de un an să promiți că de mâine se va schimba totul. După aceea însă, promisiunea rămâne promisiune. De data aceasta însă, de mâine totul se va schimba într-adevăr. Și așa ceva este posibil pentru că noi, maghiarii din România, am știut întotdeauna ce vrem, am avut întotdeauna putere în noi, am fost disciplinați, am avut spirit de sacrificiu, încât să ne înăbușim în fașă unele porniri, am avut capacitatea să ne unim în interesul unui țel comun. Datorită nouă a fost stabilitate în țara aceasta, ceea ce fără lucrarea noastră, fără consecvența noastră aceasta nu s-ar fi întâmplat.

Începând de acum, suntem cetățeni europeni.

Dacă vom putea uita vechiul nostru blestem, diferendele maghiaro-maghiare, dacă vom înțelege că acum este mai important decât oricând ca în baza noii uniuni europene a națiunii maghiare să conlucrăm și, dacă vom fi conștienți și de faptul că toate acestea nu trebuie să le facem îndreptându-le împotriva românilor, slovacilor, sârbilor, croaților, ucrainenilor, că doar la fel își doresc și ei, să fie împreună, atunci toți vom fi în câștig.

Dragă Ardeal!

Dragă Ungarie!

Iată, istoria ne acordă și nouă compensații, cu condiția să luptăm pentru ele!

Sar acum un pic arătătoarele ceasului și tot acum face un salt uriaș de la vest spre est hotarul Uniunii Europene, și trece ușor, strălucind puternic, și pe deasupra capetelor noastre, ale celor de aici, de pe Pământul Secuiesc, unde cei care mai adineauri eram în afara ei, acuma suntem în Ea.

Dumnezeu să-l ocrotească pe fiecare ungur, Dumnezeu să-l ocrotească pe tot europeanul!

Vă doresc anul nou fericit!

Sf. Gheorghe, 31 decembrie 2006
(Transmis în 31 decembrie 2006, de DUNA TV)
(Nepujsag nr. 1 din 04.01.2007)

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Becsek-Garda Dezso-Kalman - din nou despre susținerea mafiei lemnului din partea Regiei Naționale a Pădurilor și a Direcției Silvice Harghita;

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul deputat Garda Derizeriu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Becsek-Garda Dezso-Kalman:

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Susținerea mafiei lemnului din partea Regiei Naționale a Pădurilor și a Direcției Silvice Harghita, am constatat, atât la sfârșitul anului 2003, cât și la începutul anului 2004, când s-au făcut eforturi deosebite pentru mușamalizarea infracțiunilor promovate de către domnul director Ion Micu, împreună cu domnișoara Laczkó Terézia.

Susținătorii lor, din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, la începutul anului 2004, nu au mai putut menține în funcții de conducere pe demolatorii pădurilor harghitene, fiind nevoiți să impună destituirea din funcție a acestora și numirea în fruntea Direcției Silvice a domnului Cătălin Mutică.

Am sperat că noua conducere va stopa fenomenul infracțional, însă sunt nevoit să constat că, în acești trei ani de când inginerul silvic de la ocolul silvic de la Toplița este în fruntea Direcției Silvice Harghita, că și el susține exploatările ilegale în pădurile județului, având o contribuție deosebită în distrugerea fondului forestier național de stat și privat.

Cazul cel mai concret îl reprezintă punerea în valoare, exploatarea și valorificarea în mod fraudulos a unei cantități de 10.000 de metri cubi material lemnos din pășunea împădurită din zona Astalos, teren aparținând comunei Voșlobeni, Suseni, de către domnul Zerkula Ladislau, în calitate de inspector de pază la Direcția Silvică Miercurea-Ciuc, cu complicitatea pădurarului Marius, de la Ocolul Silvic de Stat Miercurea-Ciuc.

La sesizarea acestei ilegalități, în care era menționată implicarea inspectorului de pază Zerkula Ladislau, s-a cerut să fie delegată o altă persoană pentru efectuarea verificărilor. În ciuda acestei solicitări de bun simț, domnul director Mutică Cătălin a trimis persoana în cauză, adică pe autorul infracțiunii, pentru verificarea furtului.

O altă ilegalitate prin care domnul Cătălin Mutică a prejudiciat instituția pe care o conduce, a avut loc la Centrul de producție din Gheorgheni, din subordinea Direcției Silvice Mircurea-Ciuc, Secția "Abator carne", unde s-a constat un prejudiciu lipsă în valoare de 4 miliarde de lei vechi. Acest prejudiciu se datorează directorului Direcției Silvice Miercurea-Ciuc, care a dat dispoziții prin bilețele, după care s-au eliberat salam sau alte produse de carne a căror valoare nu a fost achitată nici până la data prezentă. Beneficiarii acestor bilețele erau în special cei care controlau furturile de masă lemnoasă din județul Harghita.

Stimate domnule ministru Dan Motreanu, ar fi bine să fie cercetate, în mod corect, aceste două infracțiuni și n-aș dori ca controlorii ministerului să beneficieze din salamul de mistreț pe baza unor bilețele, de la Abatorul de carne din Gheorgheni, aflat în subordinea Direcției Silvice Miercurea-Ciuc.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, domnul deputat Nicolae Popa.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
  Nicolae Popa - declarație politică intitulată Referendumul pentru autonomia Ținutului Secuiesc s-a organizat cu complicitatea statului român!;

Domnul Nicolae Popa:

Mulțumesc, doamna președintă.

Doamnelor și domnilor colegi,

Văd că moda bilețelelor a atins și județul Harghita. E bine! Până mâine-poimâine, toată țara.

Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea politică se intitulează: "Referendumul pentru autonomia Ținutului Secuiesc s-a organizat cu complicitatea statului român!"

Avertismentele lansate anul trecut de Partidul Conservator, care a atenționat, în repetate rânduri, că minoritatea maghiară pune la cale organizarea unor referendumuri în scopul declarării autonomiei Ținutului Secuiesc, s-au adeverit în cele din urmă. Declarațiile de enclavizare ale Ținutului Secuiesc, demersurile neconstituționale, antinaționale și antistatale, care trebuiau să dea de gândit întregii clase politice, s-au materializat în ultima duminică, odată cu organizarea de referendumuri în mai multe localități din județele Mureș, Covasna și Harghita. Doresc să vă reamintesc declarația liderului UDMR, în cadrul Adunării secuilor de la Lutița, care spunea că "Nici Bucureștiul, nici Budapesta, nici Bruxelles-ul nu vor oferi secuilor o viață mai bună, numai maghiarii din Transilvania pot înfăptui acest lucru, prin autonomie". După cum am mai avertizat, principalul artizan al acestor instigări la nerespectarea legilor și Constituției României este însuși președintele UDMR, Markó Béla care, ignorându-și funcția de ministru de stat în Guvernul României, a "binecuvântat" autonomia administrativă și culturală a secuimii.

Partidul Conservator a atras atenția asupra acestor grave derapaje de la lege în toamna trecută, odată cu depunerea moțiunii simple cu tema "Autonomia teritorială solicitată de vicepremierul Markó Béla, liderul UDMR, sfidează Constituția României", unde am solicitat demiterea acestuia care, însă, nu s-a mai dezbătut, cu concursul răzgândirii de ultim moment a unor parlamentari PSD. Noi am cerut atunci să nu permitem nimănui să agreseze interesul național, să atenteze la suveranitatea și integritatea teritorială sau să sugereze federalizarea și o nouă concepție administrativă, contrară legilor în vigoare.

Deși Guvernul și Administrația Prezidențială au fost sesizate față de încercările extrem de periculoase ale minorității maghiare de a proclama autonomia Ținutului Secuiesc, precum și de comportamentul și ieșirile anticonstituționale ale domnului Marko Bela, niciun român nu a constat niciun fel de atitudine din partea celor abilitați să intervină, atât politic, cât și guvernamental. Acum însă, când situația a scăpat de sub control, așa cum de altfel Partidul Conservator a anticipat, mai toți liderii politici, în frunte cu Boc, președintele Băsescu și Mircea Geoană, țipă ca din gură de șarpe că se încalcă Constituția. Halal să le fie!

Dacă toți acești domni realizau la timp pericolul și s-ar fi pronunțat pentru dezbaterea moțiunii simple a Partidul Conservator, fără îndoială că nu am mai fi asistat, astăzi, la asemenea referendumuri rușinoase pentru România integrată în Uniunea Europeană. Partidul Conservator a atras, de asemenea, atenția că Statutul de autonomie al Ținutului Secuiesc reprezintă un atentat grav la adresa siguranței naționale a României, documentul precizând: "Ca expresie a identității sale istorice, în scopul asigurării egalității de șanse a cetățenilor și protecției identității naționale maghiare, locuitorii Ținutului Secuiesc se constituie în comunitate autonomă", și că "Ținutul Secuiesc devine o regiune autonomă cu personalitate juridică în cadrul României."

În fapt, statutul prezintă teritoriul regiunii autonome, formată din actualele județe Covasna și Harghita, precum și scaunul istoric Mureș, care aparține județului Mureș, ca fiind o regiune care are dreptul de decizie și de gestionare în domeniile care aparțin competențelor sale specifice, inclusiv exercitarea unei politici proprii regiunii, precum și cu o autoritate administrativă autonomă, respectiv Consiliul de Autoadministrare. Extrem de grav este și art. 10 din acest statut, în care se afirmă că "În Ținutul Secuiesc limba maghiară are același statut ca și limba oficială a statului", care intră în contradicție flagrantă cu art. 13 din Constituția României, potrivit căruia "În România, limba oficială este limba română".

Partidul Conservator dezavuează lipsa de reacție de până acum a autorităților statului, în frunte cu președintele și premierul, în legătură cu acest caz deosebit de periculos de forțare a autonomiei pe criterii etnice. În loc să se ocupe de escaladările legii din așa-zisul Ținut Secuiesc și să ia măsuri de prevenție din timp, mai marii țării au preferat să se bălăcărească reciproc în tot felul de scandaluri, scenarii și bilețele.

Întrucât autoritățile îndrituite ale statului au fost sesizate, dar nu au reacționat în nici un fel, Partidul Conservator a cerut, încă din noiembrie anul trecut, directorului Serviciului Român de Informații, George Maior, să prezinte în fața Camerei Deputaților situația reală cu privire la aceste manifestări antiromânești care se perpetuează în așa-numitul Ținut Secuiesc, fapt care nu s-a întâmplat, iar acum nu avem decât să ne luăm cu mâinile de cap în fața acestor manifestări.

Ca o concluzie, situația în care ne aflăm astăzi este rezultatul guvernărilor falimentare și ipocrite în ceea ce privește problema românilor și românismului.

Vă mulțumesc.

   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Cornel Știrbeț - declarație politică adresată domnului președinte al Camerei Deputaților, Bogdan Olteanu;

Din partea deputaților fără apartenență la un grup parlamentar, domnul deputat Corneliu... scuzați-mă, Corneliu Ciontu a depus în scris declarația.

Domnul Cornel Știrbeț. Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Cornel Știrbeț:

Bună ziua!

Mulțumesc, doamnă președinte.

Am să mă adresez, în declarația mea politică, domnului președinte al Camerei Deputaților, Bogdan Olteanu.

Domnule președinte Bogdan Olteanu,

Am fost unul dintre cei mai vehemenți critici ai fostului președinte al Camerei Deputaților, domnul Adrian Năstase. Am apreciat că, în multe situații, domnia sa a avut un comportament care sfida legea și Regulamentul, afișând chiar un anumit dispreț față de colegii săi simpli deputați. Sper să nu am motive să regret această atitudine.

Dumneavoastră, domnule președinte, sunteți succesorul ales în această importantă demnitate publică. Sunt convins că nu doriți să repetați greșelile predecesorului, din mai multe motive, unul fiind acela de a nu-i împărtăși soarta. De aceea, vă atrag atenția că aveți obligația să respectați întocmai prevederile Constituției și ale Regulamentului Camerei Deputaților, lăsând la o parte orgoliile și pasiunile politice.

Concret, mă refer la solicitarea celor 24 de deputați, care s-au constituit în Grupul parlamentar al deputaților independenți.

Conform Regulamentului, art. 19 alin (1) și (2), numai dumneavoastră, domnule președinte, în această calitate, aveți competența să interveniți în constituirea grupului, nu Biroul permanent și nu plenul Camerei Deputaților.

De aceea, este surprinzător și complet neavenit răspunsul primit de deputați din partea secretarului general al Camerei Deputaților, care, pe un ton autoritar, nepotrivit, ne trimite să ne afiliem la un grup al independenților care nu există. Pare a fi un fel de pedeapsă aplicată deputaților de înaltul funcționar al Camerei Deputaților. Nu este normal!

După cum cunoașteți, actual, deputații independenți își desfășoară activitatea în baza excepției prevăzute de art. 13 alin (1) din Regulament și nu sunt constituiți într-un grup parlamentar. Ei sunt în număr de 33 deputați. Ei trebuie să-și îndeplinească mandatul încredințat în condiții egale, fără discriminare comparativ cu fiecare alt deputat în parte. Ei nu sunt deputați de rangul 2 și nu există prevedere constituțională, legală sau regulamentară care să-i pedepsească pentru statutul lor.

Regulamentul Camerei Deputațilo, prevede posibilitatea constituirii grupului de deputați independenți, fără intervenția unui alt for de conducere, cu excepția obligației ce vă revine dumneavoastră personal, domnule președinte Bogdan Olteanu, prevăzută în art. 19 din Regulament.

Această obligație vă rugăm să o îndepliniți, sau, în caz contrar, să răspundeți în scris cu privire la refuzul îndeplinirii ei și la poziția dumneavoastră față de problema ridicată.

Suntem convinși, domnule președinte, că veți reanaliza solicitarea noastră, luând în considerare toate efectele politice și juridice ale deciziei pe care v-o asumați, în spiritul respectării principiilor democratice normelor constituționale și legale. În aceste condiții, problema răspunsului primit din partea secretarului general al Camerei Deputaților ar putea fi tratat ca un incident minor.

Cu deosebită considerație,

Deputat Cornel Știrbeț

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Mihai Dumitriu - declarație politică intitulată România, țara birurilor;

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Mihai Dumitriu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Mihai Dumitriu:

Vă mulțumesc frumos, doamna președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația politică de astăzi se intitulează: "România, țara birurilor".

România devine țara birurilor, a taxelor mărite la nesfârșit, a comportamentului bizantin din partea celor aflați la putere. Cetățeanul nu contează. El bântuie, debusolat și sărac, după ce a dat votul Puterii Galbene - PNL și a Puterii Portocalii - PD.

De la 1 ianuarie 2007 au intrat în vigoare noile prevederi ale Codului Fiscal - al 3-lea Cod Fiscal în ultimii 2 ani -, legate de taxe și impozite. Cotele sunt mult mai mari și privesc deopotrivă persoanele fizice, cât și cele juridice. Vor fi majorate impozitele pentru locuințe și terenuri cu mult peste cele din 2006. Populația va mai plăti aceiași rată de impozit de 0,1% din valoarea impozabilă a clădirii, indiferent de rangul localității. Mai mult, companiile vor fi obligate să-și reevalueze clădirile din 3 în 3 ani, în caz contrar vor plăti o cotă de impozit între 5-10% din valoarea de inventar. Nu sunt omise nici tranzacțiile imobiliare, care vor fi impozitate prin cote de 1% sau 3% asupra valorii.

Codul Fiscal PNL - PD prevede pentru 2007 majorări semnificative de impozit pentru mașini, acesta fiind dublat față de 2006. Taxa de primă înmatriculare, Taxa lui Vlădescu și a Sulfinei Barbu, pentru mașinile second-hand atinge valoarea de 5000-7000 de euro, pe motiv de protecție a pieței interne de automobile, cât și împotriva pericolului pe care îl reprezintă intrarea în țară a mașinilor vechi. Mai mult, Sulfina Barbu, "mama taxei de primă înmatriculare" acuză Parlamentul, în special deputații din Opoziție, că au dus valoarea taxei la un nivel "mai mult decât dublu" față de ce se stabilise inițial, dar tot domnia sa afirmă că "în esență, impozitul este legal". Doamna ministru Sulfina Barbu consideră această taxă un stimulent pentru ca oamenii să-și cumpere mașini mai bune. Din păcate, taxa de primă înmatriculare vizează preponderent regimul concurențial, protejând firmele PNL-iștilor și PD-iștilor. Însă taxa de primă înmatriculare se aplică și mașinilor noi importate, ca taxă de import, ce reprezintă 1% din valoarea mașinii. Ne întrebăm, suntem în Uniunea Europeană?

Stimați colegi,

Câștigurile obținute din tranzacții, piața de capital sunt taxate în cote între 1% și 16%. O mare anomalie Galbenă și Portocalie este faptul că se impozitează și paguba. De asemenea populația va plăti pentru venituri sub formă de dividende, dobânzi, și respectiv, pentru câștiguri din operațiuni de vânzare-cumpărare de valută cota de 16%.

Plafonul de înregistrare în scopul de TVA scade de la 200.000 RON la 118.000 RON, echivalentul a 35.000 Euro. Nu a fost uitată nici cota de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, care va crește progresiv, de la 2% la 3%, până în 2009. Au fost introduse taxele și pe producția casnică. Țăranii care produc țuică și rachiuri naturale, chiar pentru consum propriu, vor trebui să plătească o acciză de 8,75 RON/l. (87.500 lei vechi) dacă produc o cantitate sub 50 l. și 17,5 RON/l. (175.000 lei vechi), dacă produc o cantitate mai mare de 50 l.

Miniștrii din Guvernul Tăriceanu, Galbeni și Portocalii, au mai "produs" 2 (două) taxe: taxa pe viciu și taxa cadastrală de urgență, ambele având menirea de a condiționa și dezvolta specula și șpaga, adică corupția.

Deci, stimați colegi, la fel ca și sub dominația otomană, acum câteva sute de ani, România redevine țara birurilor. Boierii de atunc, care umileau populația pentru a stoarce ultimul ban, sunt astăzi înlocuiți de oamenii politici Portocalii și Galbeni, aleși în mod democratic. Atunci, banii se duceau spre Marea Poartă, acum banii rămân aici, pentru a fi împărțiți la masa complicității între firmele deținute sau controlate de Mai Marii Puterii Galbene (PNL) și Portocalii (PD).

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Andrian-Sirojea Mihei - declarație politică intitulată Fidelitatea față de țară este sacră, art.54, Constituția României;

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Andrian Mihei.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

Mulțumesc, doamna președinte.

Declarație politică: "Fidelitatea față de țară este sacră", art. 54 - Constituția României.

Stimați colegi, stimați concetățeni,

Dincolo de funcții, de venituri, de averi, de interese, dincolo de orice altceva, noi, toți, suntem cetățeni ai României. Astăzi, suntem aici, factori de decizie în ceea ce privește destinele sale, mâine, putem fi tot aici sau nu. Dar în orice moment, noi și familiile, copiii noștri, suntem și vom fi în continuare cetățeni ai României. Nu se poate să ne fie indiferent că legile siguranței naționale sunt subiect de dispută și sunt tergiversate și amânate, ca și când ar viza vreun aspect minor. Trebuie să ne mobilizăm și să găsim forma în care aceste legi să fie votate, iar ele, prin conținutul lor, să servească interesului public, nu unor orgolii sau interese partinice.

Pornind de la libertatea de exprimare și până la protejarea securității naționale și a informațiilor clasificate, toate aceste aspecte trebuiesc reglementate și legiferate. În Principiile de la Johannesburg privind siguranța națională, libertatea de exprimare și accesul la informație, adoptate la 1 octombrie 1995 de către un grup de experți în drept internațional, siguranță națională și drepturile omului, este prevăzut în cadrul principiului 1 că: "Nu se pot impune restricții ale libertății de exprimare sau de informare pe motive de siguranță națională decât dacă guvernul poate demonstra că restricția este codificată prin lege și necesară într-o societate democratică, pentru apărarea intereselor legitime referitoare la siguranța națională.", precum și că "Orice restrângere a libertății de exprimare sau a informației trebuie sa fie codificată prin lege.", iar "Legea trebuie să fie accesibilă, să nu conțină ambiguități, să fie redactată pe un domeniu clar delimitat și cu precizie, astfel încât să ofere persoanelor posibilitatea de a prevedea dacă o anumită acțiune a lor este ilegală.". Totodată, principiile respective prevăd că "Legea trebuie sa prevadă mijloace de protecție eficiente împotriva abuzurilor."

În primul rând, reiese din aceste principii că nu poți impune restricții nici chiar în libertatea de exprimare, fără a avea o lege clară și lipsită de ambiguități. În al doilea rând, dată fiind necesitatea evidentă de a avea aceste legi, dacă - pornind de la aceste principii și respectându-le - am privi fiecare cu obiectivitate propunerile legislative existente, am reuși să votăm un pachet de legi pertinent, fără a exista aceste "lupte" pentru cine preia controlul cui. Aceste legi protejează securitatea națională sau informațiile clasificate, nu în sine, ci le protejează pentru că interesul general, național o cere. Tot în numele interesului național însă, în unele cazuri, anumite informații pot fi declasificate, anumite astfel de protecții speciale pot înceta. Totodată, legile trebuie să aibă definite competențe foarte clare și să aibă prevăzute explicit limitările vizând activitatea serviciilor informative, astfel încât să fie conferite garanții împotriva abuzurilor autorităților.

Și Constituția României garantează cetățeanului, prin articolul 53, că "Exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se impune, după caz, pentru apărarea securității naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și libertăților cetățenilor; desfășurarea instrucției penale; prevenirea consecințelor unei calamități naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav". Este evident și orice cetățean înțelege, consider, că libertatea individuală nu este și nu poate fi absolută. Aceasta, deci, poate exista doar în coordonatele impuse de prevederile Constituției și ale celorlalte acte normative existente. Teoretic, libertatea individuală este intrinsec apărată de securitatea națională. Încălcarea ei prin strategia sau mijloacele folosite constituie un abuz și nu trebuie permisă. Liniștea și siguranța într-o societate sunt date de ordinea publică și de o justiție funcțională, practic, de o bună guvernare și nu în ultimul rând de serviciile secrete, însă doar dacă acestea nu au puteri discreționare și dacă există mecanisme concrete și funcționale care să nu le permită să abuzeze de poziția lor.

Fac astăzi un apel către dumneavoastră, stimați colegi, să priviți această problemă cu luciditate, cu maturitate politică și cu gândul la această națiune și să încercăm toți să găsim soluția optimă pentru această țară. Pentru că țin să menționez că avem o dublă datorie, una față de toți cetățenii care au trăit ani la rând în opresiune și una față de tinerii care și-au jertfit viața pentru niște idealuri. În ambele cazuri, cei în cauză au sperat că vor trăi într-o țară liberă, pentru care, libertatea lor și starea lor de bine să fie determinantul deciziilor luate.

Vă mulțumesc!

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Costache Mircea - scrisoare deschisă adresată domnului președinte al Academiei Române, Ionel Haiduc;

Doamna Daniela Popa:

Din partea Grupului parlamentar al PRM, domnul deputat Costache Mircea.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Costache Mircea:

Mulțumesc, doamna președinte.

Mă adresez, astăzi, cu o scrisoare deschisă domnului președinte al Academiei Române, Ionel Haiduc.

Domnule președinte,

Problema existenței sau nonexistenței unor minorități etnice în România este o chestiune sensibilă, de maximă importanță, a cărei reglementare trebuie făcută, în opinia noastră, cu ajutorul Academiei Române. Numai principalul for științific al țării, printr-un studiu științific temeinic, poate stabili ce grupuri etnice conviețuiesc alături de români, care este ponderea lor și care ar trebui să fie regimul juridic și cadrul legal de desfășurare a activității asociațiilor cetățenilor aparținând minorităților etnice.

Actuala stare de lucruri, irațională, scăpată oricărui control, pune sub semnul întrebării existența statului național unitar român, degenerând în inițiative periculoase și anacronice, precum recentul referendum pentru autonomia așa-zisei Țări a Secuilor.

Având în vedere că recensământul populației permite cetățenilor să se declare aparținători oricărei etnii, fără nici un suport real, în funcție de momentul în care se află, de ipostaza, de starea de spirit în care repondentul este surprins de către recenzorii de teren, precum și în funcție de interesele unor partide de a-și asigura majoritatea parlamentară cu sprijinul reprezentanților minorităților, credem că veți fi de acord cu punctul nostru de vedere, conform căruia, problema minorităților etnice din România trebuie reevaluată și rezolvată pe baze științifice, și nu după conjuncturi politicianiste, politico-economice, ori prin demersuri administrative, cu o mare doză de subiectivism și cu rezultate aleatorii. Este cunoscut faptul că, la recensământ, unii se declară de o anumită etnie și din teribilism, ori din neștiință, amintindu-și că străbuni de-ai lor era porecliți "turcu'", "bulgaru'", "tătaru'", "albanezu'", "italianu'". Alții au ajuns să-și declare apartenența la o anume minoritate pentru a-și păstra locul de muncă, pentru a căpăta un loc de muncă, pentru avantaje materiale, pentru protecție în diverse situații, mai ales cei din Ardeal. Pentru că la adăpostul principiului abuziv al discriminării pozitive, în foarte multe situații, cetățenii aparținând unor grupuri etnice minoritare sunt favorizați în fața cetățenilor aparținând majorității.

După știința noastră, din 1990 încoace, au fost adoptate aproximativ 170 de acte normative care acordă privilegii minorităților etnice, față de majoritari.

În timp ce majoritarii au desființat formații camerale, ansambluri folclorice, trupe de teatru, cenacluri literal-muzicale și de arte plastice, fotocinecluburi etc., minoritățile își sporesc necontenit numărul de formații artistice, își procură costume și instrumente, deoarece asociațiile cetățenilor aparținând minorităților etnice primesc, de regulă, dublă finanțare, din fonduri publice, ca asociații culturale, ca formațiuni politice și ca reprezentanți ai minorităților în Parlamentul României. Uneori cu sume importante.

La întrebarea noastră, adresată ministrului finanțelor pe această temă, mi s-a răspuns că societatea culturală "Vatra Românească", de pildă, nu primește nici un leu fiindcă nu îndeplinește condițiile legale.

În Parlament există aproximativ 60 de deputați și senatori, reprezentanți ai celor 19 minorități etnice cu reprezentare parlamentară. Noi considerăm abuzivă și ilegitimă reprezentarea parlamentară cu câte un deputat pentru etnii precum rutenii sau macedonenii-slavi, de pildă. Dacă un deputat român are nevoie de 30 - 40.000 de voturi, iar un senator român de 60 - 70.000 de voturi, colegii lor, reprezentanți ai minorităților, pot veni în Parlament în numele a 200 de rătăciți care s-au declarat ruteni sau altceva, fără nici o legătură cu realitatea obiectivă pe care o trăim. Mai nou, unii vor să-și facă o Țară a Secuilor cu vreo 180 de cetățeni care s-au declarat, la recensământul din anul 2002, secui.

Prin urmare, vă rog, domnule președinte al Academiei Române, să dispuneți realizarea unui studiu pentru determinarea pe baze științifice, lingvistice, arheologice, istorice, etnografice, folclorice etc. a existenței minorităților etnice din România și a ponderii lor. Acest studiu poate sta la baza reevaluării obiective a problematicii minorităților etnice în țara noastră și la asigurarea echilibrului social și al egalității de șanse și de tratament a reprezentării parlamentare, precum și la refacerea minimei coeziuni și solidarități a societății românești contemporane.

Vom cere Birourilor permanente ale Senatului și Camerei Deputaților să solicite Guvernului României finanțarea acestui proiect.

Cu speranța că veți aprecia drept juste prezentele aserțiuni, vă doresc sănătate și succese dumneavoastră și tuturor oamenilor de știință români reuniți sub prestigioasa cupolă a Academiei Române.

Cu mulțumiri anticipate,

Profesor Mircea Costache, deputat PRM de Buzău.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Ionica Constanța Popescu - Pledoarie pentru Oameni, nu pentru alegători;

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, doamna deputat Ionica Popescu.

Aveți cuvântul, doamna deputat.

   

Doamna Ionica Constanța Popescu:

Bună dimineața!

Vă mulțumesc, doamna președintă.

Vreau să fac astăzi o "Pledoarie pentru Oameni, nu pentru alegători"

În calitate de reprezentant al noii generații de oameni politici, am avut neșansa de a vedea lumea împărțită în alegători, infractori și persoane care fac legi pentru infractori, în lichele și alegători.

Catalogările aparțin unor politicieni pentru care Oamenii despre care mi-a vorbit bunica mea, oamenii pe care să-i respecți, să-iubești și să-i ajuți par a numai exista.

A spune despre oamenii de afaceri că sunt niște infractori este o grosolănie fără margini. Este o rușine dacă, pentru a face credibilă afirmația dai un singur exemplu, și acela neconcludent, având în vedere că nici o instanță nu s-a pronunțat în privința vreunei fapte de infracționalitate a celor menționați.

A nu folosi sintagma "unii oameni de afaceri", în locul aceleia de "oameni de afaceri", echivalează cu acuzarea în bloc a acestei categorii de persoane.

După birocrația la care sunt supuși, după instabilitatea legislativă oferită de statul român acestora, nu mai rămăsese decât bătaia de joc din partea șefului statului, la adresa celor care produc plusvaloare în România.

În alt context, la finele anului trecut am avut lipsa de inspirație de a mă adresa Ministerului Administrației și Internelor cu o rugăminte. Aceea de a analiza situația oamenilor care locuiesc în orașul Uricani din Valea Jiului, oameni care, în lipsa racordării locuințelor la sistemul de gaze, nu se pot încălzi peste iarnă în propriile apartamente.

Am primit un răspuns dezarmant, din care rezulta că nu este treaba Ministerului Administrației ce se întâmplă în administrația din România.

Am căutat să văd unde este greșeala. M-am adresat și Ministerului Economiei, deși de acolo aveam informația că această instituție nu mai are căile legale de a interveni în cazul prezentat. Dar, dacă onor MAI m-a trimis către Ministerul Educației și Cercetării, mi-am spus, de ce să nu o încerc și pe asta? Răspunsul a fost cel intuit. Nici Ministerul Economiei nu poate face nimic pentru oamenii din Uricani.

Peste 10 000 de suflete de copii, bătrâni și adulți.

M-am întrebat din nou unde este greșeala. Răspunsul l-am primit întâmplător, într-o discuție pe care o purtam cu un coleg de Parlament, când acesta mi-a relatat povestea unui alegător din județul său. Alegător, în discuția noastră, înlocuia termenul de om.

Atunci m-am luminat. Greșeala mea a constat în faptul că m-am adresat Ministerului Administrației și l-am rugat să analizeze situația oamenilor din orașul Uricani. Asta era!

Trebuia să-i fi spus ministrului că mii de alegători stau să moară de frig în propriile locuințe, și atunci cred că ar fi fost mult mai receptiv sau măcar receptiv.

Trăim, oare, într-o Românie în care oamenii se împart în infractori, persoane care fac legi pentru infractori, alegători, prieteni ai președintelui și dușmani ai acestuia, lichele și "motani"?

Atunci, dragi aleși și stimate domnule președinte, oamenii unde sunt?

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, doamna deputat.

 
  Leonida Lari-Iorga - declarație politică intitulată O aventură politicianistă;

Din partea deputaților fără apartenență la grup parlamentar, doamna deputat Leonida Lari-Iorga.

Aveți cuvântul, doamnă deputat.

   

Doamna Leonida Lari-Iorga:

Doamnă președintă,

Stimați colegi,

Alocuțiunea mea are numele: "O aventură politicianistă".

Avem numai o lună și ceva, de când am intrat în Uniunea Europeană, în lumea celor civilizați și la București deja a început mascarada. Toată această isterie verbală, pe care au declanșat-o politicienii și mai toarnă gaz pe foc unii ziariști la diverse posturi de televiziune și în presă, nu avantajează în nici un fel statul român, ci, dimpotrivă, îi aduce grave prejudicii pe plan internațional. Nu mi-a plăcut și nu-mi va place vreodată proverbul: "dă mâna și cu dracul, numai să treci puntea." Cam așa mi se arată mie poziția PNL în relația cu PSD.

Cunoaștem cu toții că Alianța D.A. a câștigat alegerile în configurația sa politică actuală, dar, stabilindu-se din start niște lucruri. Dacă mare dragoste nu are cum să fie, loialitatea e absolut necesară, pentru a duce la îndeplinire promisiunile făcute din belșug electoratului. Consider că nici un actor politic, atât din PD, cât și din PNL, nu are de câștigat "laurii învingătorului" în acest conflict, care ia forme tot mai exagerate, învederând încă o dată în fața opiniei publice că românii se zbat între civilizație și un balcanism de cea mai ordinară speță. Și, când ne gândim că poporul român a așteptat cu sufletul la gură o viață mai bună, o siguranță a zilei de mâine, o renaștere ca națiune. Dacă poporul român nu-și punea nădejdea și încrederea în Alianța D.A., apoi, neîndoielnic, această alianță ne se afla astăzi la Putere.

Privind acest teatru de mahala dâmbovițeană, fără voie îmi zic: dar unde au fost lăsate idealurile naționale? În ce guri de șarpe, în ce grote tenebroase? Care sunt prioritățile națiunii române acum, când Uniunea Europeană i-a dat un umăr de reazem. Vai, cât de contemporan este Eminescu, publicistul din trecut, pe lângă noi, încă trăitori în prezent. Să-l ascultăm: "Răul esențial, care amenință vitalitatea poporului român, este demagogia. Votul în țară și în Parlament nu mai este decât manipulul unor ambiții personale, al unor apetituri, pe cât de nesățioase, pe atât de vrednice de condamnat. Greșalele în politică sunt crime, căci în urma lor suferă milioane de oameni nevinovați, se împiedică dezvoltarea unei țări întregi și se împiedică pentru zeci de ani înainte, viitorul ei." Cred că nu este vreun om de spirit în această sală, stimați colegi, care să nu-și dea seama de actualitatea cuvintelor marelui nostru clasic.

Și, acum, să cătăm cu o privire lucidă la ceea ce se întâmplă, în fond, în țară și în Parlamentul României de azi. Oameni de toate categoriile sociale, dar buni patrioți, asistă neputincioși la aceste jonglerii circărești ale protagoniștilor din mai toate partidele și sunt cuprinși de tulburare, și bucata sărmană de pâine o înghit cu noduri? Haideți, să medităm fiecare în sinea sa. Românii o duc greu. Nu stau pe roze. De ce și noi, parlamentarii, să le mai adăugăm un val de amărăciune peste marea de tristețe în care înoată. Una dintre aceste ultime lovituri asupra mentalului poporului român, asupra dreptului său de a alege pe cineva drept președinte al țării este și inițiativa deloc fericită a PSD și a PRM de declanșare a tuturor mecanismelor și chichițelor juridice, privind suspendarea actualului președinte al României, Traian Băsescu.

Nu-l cunosc personal pe acest om, n-am avut niciodată vreo audiență la domnia-sa, nu ar putea să-mi lege nimeni vreo talangă de gât că am fi prieteni. Eu, pur și simplu, mă străduiesc să privesc cu ochi limpezi realitatea și să gândesc, în timp, la ce ar duce această manevră nemaiîntălnită în politica românească de la 1989 încoace. În căutarea adevărului există de sute de mii de ani o metodă sigură, care ne-ar ajuta să vedem și să ne convingem, fără umbră de tăgadă, de partea cui se află dreptatea. Metoda pe care am folosit-o în analizele mele este cea comparativă a președinților acestei țări, pe nume România.

Deși pe Traian Băsescu, precum am spus, nu-l cunosc personal, despre domnul Ion Iliescu, ca să nu zic tovarășul, și domnul Emil Constantinescu, ca să zic geologul, nu pot spune același lucru. Am fost în audiențe și la unul, și la altul, cu probleme destul de importante, privind destinele românilor de pe ambele maluri ale Prutului, Basarabia și Bucovina. O dată fiind spuse toate acestea, vă rog, stimați colegi, să analizăm, la rece, împreună.

Să începem cu domnul Ion Iliescu, Președintele României după lovitura de stat din 1989, la care populația a participat ca masă manevrabilă. Să ne amintim simulacrul de proces al soților Ceaușescu, ale căror oseminte nici până astăzi nu se știe pe unde sînt. Să ne amintim recunoașterea unui stat în stat, Republica Moldova, adică aceeași RSS Moldovenească, făurită de Imperiul Sovietic, atât că fără doi de "s". Să ne mai amintim "Tratatul de bună vecinătate și amiciție între România și Uniunea Sovietică" în agonie, semnat de către domnul Ion Iliescu, și anume atunci când nici un conducător al vreunei țări din fostul lagăr socialist nu a găsit de cuviință să semneze tratate cu un sistem criminal și pus pe ducă.

Ar fi cazul să nu mai iasă atît de des pe la diverse posturi de televiziune domnul Ion Iliescu, ca să ne dea nouă lecții de democrație. Ar fi cazul, întâi și întâi, să-și spele bine sufletul de sângele românilor, vărsat atât în România, cât și în Basarabia, din "mila lui tovărășească".

Ia, uite, frază, din partea domnului Iliescu: cică "trebuie să ne obișnuim cu exercițiul democratic. Dar mineriadele, când s-a vărsat iarăși sângele românilor, tot exercițiu democratic a fost?

În ce îl privește pe fostul președinte, geologul Emil Constantinescu, cei mai de seamă istorici ai României s-au pronunțat deja asupra activității domniei sale, cu lux de amănunte. Firește, cunoscând pe propria-mi piele drama românilor bucovineni, nu am putut să rămân nepăsătoare la acest act nesăbuit al domnului Constantinescu, și anume, de a dărui prin rușinosul Tratat româno-ucrainean pământurile strămoșești în 1997.

Și, să luăm bine aminte, pe timp de pace, nu de război, ignorând opiniile societății civile, ale mass-media. Ce a urmat după încheierea acestui tratat, o știm cu toții: închiderea pe șest a școlilor românești, reducerea în școli a orelor de limbă română, schimbarea denumirilor de localități românești în ucrainești, călcarea în picioare a tricolorului românesc de către deputați din Rada Ucraineană. Să meargă, să cuteze să călătorească domnul Emil Constantinescu prin nordul Bucovinei, prin Ținutul Herța, prin sudul Basarbiei, ca să-și vadă "măreața operă" de abandonare a românilor bucovineni.

De altfel, se împlinesc 10 ani de la semnarea Tratatului româno-ucrainean și, vă rog, stimați colegi, acei dintre dumneavoastră care își iubesc neamul și au cunoștințe juridice, să pornim pe o cale dreaptă: denunțarea tratatului.

Dar, să recapitulăm:

 
   

Doamna Daniela Popa:

Să vă pregătiți să încheiați...

 
   

Doamna Lari-Iorga Leonida:

Gata, eu cam închei. Vă rog frumos, mai răbdați-mă un pic, cineva mi-a oferit minutele lui. Am impresia că e domnul Mircia Giurgiu. Așa este? Bine...

Dar să recapitulăm, spun din nou. Fostul președinte, domnul Ion Iliescu a săvârșit un act de trădare națională, lăsând Basarabia pe mâna rușilor. Fostul președinte, domnul Emil Constantinescu, la rându-i, a săvârșit un act de trădare a interesului național, lăsând Bucovina pe mâna ucrainenilor. Asemenea fapte grave împotriva națiunii, se plătesc la fel de grav. Dar, iată, bine mersi, cei doi președinți, de până la domnul președinte Traian Băsescu, mai figurează încă în politica românească, sfidători până la aroganță. Ba, și mai mult, își dau cu părerea în mass-media, de parcă nu ei sunt acei care au comis aceste sacrilegii împotriva neamului românesc. Și, românii, buni la inimă și cu bun simț n-au declanșat vreo campanie de suspendare a lor. Pentru că, se gândesc, în primul rând, la familiile lor și la stabilitatea țării.

Dacă ar fi după mine, dacă aș fi eu președintele acestei țări, le-aș deschide o anchetă cu investigări serioase, pentru abominabilele fapte ce le-au săvârșit împotriva statului român.

Și să fie clar, dispun de ceva documente. Dar, să analizăm, stimați colegi, la fel, împreună, ce a comis actualul președinte, Traian Băsescu, atât de strigător la cer, încât să merite suspendarea. Cică i se aduc 30 sau 31 capete de acuzare, înaintate de PSD și PRM. Acest document cu acuzațiile încă nu ne-a parvenit, nici la Camera Deputaților și nici la Senat. S-ar putea spune că noi nu știm încă despre ce este vorba. Dar la TV, cam pe la toate posturile se profilează câte ceva din așa-zisul document de suspendare. Că domnul Băsescu ar fi scos niște dosare de la naftalină despre marii corupți din România, că ar fi arătat națiunii o scrisoare pierdută, a la Caragiale, (cazul Elena Udrea) că a mai ciocnit un pahar de vin cu domnul George Becali, pentru victoria Stelei, deși el, mi se pare, este rapidist. Că a mai avut niște teribilisme adolescentine dintr-o copilărie uitată... Astea sunt chestiunile, ca să nu spun fleacurile, la momentul actual, de bine ce am intrat în Uniunea Europeană. Păi, stimați colegi, iarăși sînt nevoită să folosesc metoda comparației. Simpla și corecta comparație cu privire la cei trei președinți de la 1989 încoace. Cei doi predecesori, și Ion Iliescu, și Emil Constantinescu au comis erori grave în fața națiunii. Pe lângă erorile politice ale celor doi foști președinți, erori care au atins nervii vitali ai poporului român, activitatea lui Traian Băsescu, deocamdată, e profund națională.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă rog să încheiați, doamnă deputat.

 
   

Doamna Lari-Iorga Leonida:

Închei imediat.

În toată această poveste, să mă credeți că nu prea glumesc cu viața, un singur lucru nu înțeleg. Nu-i înțeleg pe politicienii noștri care nu-și dau seama de agenturile străine, îndeosebi, serviciile secrete rusești, care activează România ca la ele acasă. Ba chiar cumpără pe bani grei și, prin intermediari, organe de presă și oameni politici.

Care sunt aceste organe de presă și acești oameni politici, eu știu. Însă nu voiesc să dau nume, să nu mă târască prin procese interminabile, când avem lucruri mai serioase de făcut.

Toate la vremea lor.

Așadar, care este lucrul cel mai greu de înghițit pentru cumpărătorii străini și vânduții autohtoni? Iată-l care este: domnul Traian Băsescu este primul președinte al României care a pronunțat întîia oară în istoria chinuită a acestei țări: unificarea, readucerea Basarabiei la familia europeană.

În încheiere, stimați colegi, cred că aceasta este cauza principală a conflictului, pe care autorii textului de suspendare a președintelui încearcă să o acopere cu diverse motive de încălcare a Constituției, motive care nu trag la cântar. Indiferent de condiția noastră umană, de faptul că toți ne aflăm sub vremi, să nu uităm că există un Dumnezeu asupra noastră, care luminează conștiința colectivă. Să admitem că în Parlamentul României ar trece acest proiect de lege cu referendumul. Dar, vă spun clar ca bună ziua, acest proiect de lege cu referendumul - la poporul român nu va trece. Pentru că minciuna are picioare scurte. Or, poporul român, creștin prin excelență, are dreptate. O mare dreptate! Să fie clară treaba aceasta, pentru toți!

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, doamna deputat.

Înțeleg că domnul deputat Mircia Giurgiu, o lună de zile, nu mai vorbește la declarații politice.

 
  Mirela Elena Adomnicăi - declarație politică intitulată România face pași de elefant în salonul de porțelanuri al Europei;

Din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna deputat Mirela Adomnicăi.

Aveți cuvântul, doamna deputat.

   

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Declarația mea de astăzi se intitulează: "România face pași de elefant în salonul de porțelanuri al Europei".

N-a fost de ajuns ce-am făcut în primele săptămâni după aderare, cu tot felul de taxe mai mult sau mai puțin europene sau legale. A trebuit să mai vină și ministrul justiției să adauge o nouă și nepieritoare pagină care să ilustreze contribuția românească la ceea ce europenii numesc "spațiul comun de libertate și justiție". Poate să fie la ei, că la noi, conform procedurilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 29/2006, procurorii DIICOT din Ministerul Public au primit puteri excepționale, fără precedent, în ceea ce ar trebui să fie un stat de drept. Doamna ministru Macovei a înaintat Guvernului un text în care se găsesc consemnate, negru pe alb, prevederi care-i fac pe procurori complet independenți mandatului judecătoresc, devenit obiect inutil și derizoriu, din moment ce aceștia pot dispune să "li se comunice, în original sau copie, orice date, informații, înscrisuri, documente bancare, financiare ori contabile și alte asemenea. Se poate efectua punerea sub supraveghere, interceptarea sau înregistrarea comunicațiilor, accesul la sistemele de supraveghere" doar din simpla voință a procurorului, fără menționarea obligativității mandatului judecătoresc.

Deja au ajuns la Bruxelles reclamații făcute de organizații românești care văd în această ordonanță un atac direct și fără precedent la drepturile fundamentale ale omului și la statul de drept. Problema nu este dacă sistemele informatice sau cele bancare trebuie sau nu accesate atunci când este vorba de cercetări în probleme legate de terorism sau crimă organizată. Problema este cum doamna ministru Macovei a putut semna pentru trimiterea spre dezbatere în cadrul Guvernului a unui text care scoate din joc, cel puțin pentru aceste paragrafe incriminate, o putere fundamentală a statului, cea a justiției, reprezentată de judecător.

A doua problemă, la fel de serioasă și care ridică alte semne grave de întrebare, este motivația care a stat la baza inițiativei. De ce a folosit din nou procedeul ordonanței de urgență, atâta timp cât, în campania electorală, tocmai abuzul de asemenea ordonanțe a constituit una dintre acuzațiile serioase împotriva PSD? În acea campanie electorală, guvernarea PSD era acuzată că evită punerea în dezbatere publică a problemelor respective, tocmai pentru a ascunde sumbre interese. Acum de ce nu mai este valabilă aceeași teorie?

Dincolo de toate promisiunile electorale, însă, această ordonanță de urgență nu corespunde în Uniunea Europeană și sper că Parlamentul, prin votul său, va reglementa această situație, în sprijinul Constituției României și al statului de drept.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, doamna deputat.

 
  Grigore Crăciunescu - declarație politică intitulată Politica trădării;

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Grigore Crăciunescu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Grigore Crăciunescu:

Mulțumesc, doamna președintă.

Doamna președintă,

Doamnelor și domnilor parlamentari

Am intitulat declarația mea politică de astăzi: "Politica trădării"

Cu puțin timp în urmă, populația a fost informată cu emfază că Partidul Democrat intră singur în Europa, fără liberali, iar reacția acestora din urmă a fost una normală. Fiecare partid are drept de decizie. Votul pozitiv acordat de noi, liberalii, propunerii de modificare a Legii referendumului a fost calificat drept trădare și răzbunare, deși s-a subliniat că actul normativ respectiv va intra în vigoare abia în mandatul următor. Brusc, democrații și-au amintit că fac parte dintr-o alianță și că au niște parteneri.

Este adevărat că protocolul Alianței D.A. nu prevede obligativitatea unor liste comune la alegerile pentru Parlamentul European, și este la fel de adevărat ca PNL și PD fac parte din familii politice diferite. În contextul actual, însă, hotărârea de a participa pe liste proprii are un alt înțeles, arhicunoscut, și de aceea nu-l voi mai comenta aici.

Nu vreau sa aduc justificări deciziei PNL de a vota acea controversată modificare și nici să comentez decizia PD de a-și constitui liste proprii pentru apropiatele alegeri. Vreau să fac însă doar o scurtă trecere în revistă a unor evenimente recente.

În noiembrie 2006 am asistat cu toții la eforturile susținute ale unor foști colegi liberali, actuali liberali-democrați, de a "reforma" Partidul Național Liberal, susținând ca sunt păstrătorii și apărătorii adevăratelor principii ale liberalismului românesc. Neprimind răspunsul așteptat, s-au erijat în cavaleri ai dreptății și au pornit lupta pentru salvarea partidului, fără să mai aștepte un congres care putea sau nu să le legitimeze demersul, fără sa aducă alte argumente în afară de niște acuzații, repetate până la epuizare. Așa cum sunt sigur ca s-a observat din aparițiile lor publice de până acum, orice întrebare este un prilej de a ocoli răspunsul pana se ajunge din nou la atacuri împotriva lui Călin Popescu-Tăriceanu.

Până acum, președintele Traian Băsescu s-a mulțumit să-l critice doar pe primul-ministru, nimeni altul decât partenerul său de campanie, cu care a împărțit un electorat numeros. Despre grupul menționat mai sus, care s-a transformat într-un fan-club, numai de bine. Am avut criza bilețelelor și a notificărilor pe adrese trimise către miniștri. Era, însă, o luptă între doi oameni politici.

În ce context apare atunci ultima afirmație a președintelui, care le depășește pe toate?

Să declari că Parlamentul și parlamentarii votează legi pentru infractori, depășește orice limită. Dacă acuzațiile, certurile, loviturile sub centură fac parte pentru unii din arsenalul luptei politice, de data aceasta mi se pare cam mult. Parlamentul, care într-un stat democratic este singura instituție abilitată să elaboreze și să voteze legi, este pus la zid și acuzat de însuși președintele țării că face acest lucru pentru infractori. În această situație, l-aș întreba pe domnul președinte Băsescu dacă nu cumva dorește să se substituie Parlamentului și să facă domnia sa legi mai bune.

Dacă a trăda un om sau a trăda un partid nu este un fapt lăudabil, dar poate fi acceptat pentru că așa-i... în politică, a trăda democrația în sine, care stabilește clar atribuțiile președintelui, ale primului ministru și ale Parlamentului, mie personal mi se pare un lucru deosebit de grav.

Unde este de fapt, trădarea? În denigrarea celor alături de care ai câștigat încrederea oamenilor? Într-un vot pozitiv dat la o modificare necesară a unei legi? Sau în colaborarea declarată dintre Partidul Democrat, partener de alianță al Partidului Național Liberal și o nouă formațiune politică, constituită din grupul de dizidenți care urmărește subminarea credibilității premierului Tăriceanu și a partidului în sine?

Atunci când urmărești doar realizarea propriilor dorințe, ajungi să-i ignori pe anonimii care te-au investit nu într-o funcție, ci intr-un rol foarte important: acela de a-i apăra. Pe cei care ți-au încredințat chiar viitorul lor.

Va mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc.

 
  Alecsandru Știucă - declarație politică intitulată Stimulați conținutul, nu doar forma, domnule ministru!;

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Alecsandru Știucă.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Alecsandru Știucă:

Vă mulțumesc, doamna președinte, și vă asigur că nu voi prezenta un eseu politic, ci o declarație politică, cu titlul: "Stimulați conținutul, nu doar forma, domnule ministru!"

Școala românească a demonstrat faptul că beneficiază de un izvor inepuizabil de talente, de tineri inteligenți și valoroși care obțin rezultate excelente la olimpiadele naționale și internaționale. Acest lucru a fost posibil datorită inteligenței native, muncii constante, seriozității și dăruirii de care au dat dovadă tinerii, dar și datorită valorii incontestabile a activității desfășurate de profesori cu experiență și cu vocație didactică.

Pentru obținerea unor rezultate meritorii, precum premii la olimpiade naționale și internaționale, este nevoie de combinarea simultană a celor doi factori. Că se pune însă problema recunoașterii activității desfășurată de cadrele didactice și răsplătirea efortului lor, prin acordarea unor recompense precum gradațiile de merit, atunci sistemul de valori practicat operează cu unele criterii de ordin formal, în detrimentul celor de conținut, care vizează calitatea.

Vor beneficia de aceste recompense, pe bună dreptate, cadre didactice care s-au remarcat prin numeroase activități, precum cele cultural artistice, diverse serbări și festivități extrașcolare, activități extracurriculare, organizate și desfășurate cu elevii.

În urma aplicării actualei metodologii, cadrele didactice care probează valoare prin rezultate la examene, concursuri se regăsesc în partea a doua a clasamentelor. Pregătirea unui elev pentru olimpiadă implică eforturi deosebite, pentru că exigențele sunt maxime, iar informarea la zi în domeniu înseamnă muncă, studiu și cercetare, și astfel nu mai rămâne timp pentru celelalte activități.

Așa se explică faptul că a crescut interesul în școli pentru organizarea unor spectacole școlare. Nu-i nimic rău în asta, uneori, însă, abdicându-se de la minimele cerințe de ordin estetic și cultural. Metodologia actuală schimbă accentele de pe conținut pe formă, ceea ce este îngrijorător și neproductiv pentru învățământ. Asigurând cadrelor didactice cu rezultate excepționale gradația de merit, dincolo de textul metodologiei, Ministerul Educației și Cercetării ar depăși o situație jenantă, generată de o viziune formală, transferată într-o metodologie cu iz de "Cântarea României".

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
   

Au depus în scris declarațiile politice, următorii deputați: din partea Grupului parlamentar al PSD, Ion Stan, Manuela Mitrea, Emil Radu Moldovan, Mihaela Rusu, Monalisa Găleteanu, Ion Călin, Constantin Amarie, Claudiu Pop, Eugen Bejinariu, Filonaș Chiș, Răzvan Bobeanu, Ioan Stan, Vasile Filip Soporan, Vasile Mocanu, Viorel Pupeză, Aurel Vlădoiu, Gabriela Nedelcu, Gheorghe Chiper, Mihai Apostolache, Ioan Munteanu, Marian Săniuță, Emilian Cutean, Lucian Cătălin Matei; din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Emilian Frâncu; din partea Grupului parlamentar al PD: Valentin Iliescu, Petre Străchinaru, Aurel Olărean, Dumitru Ioan Puchianu, Iulian-Gabriel Bîrsan, Traian Igaș, Marius Rogin și Constantinescu Anca; din partea Grupului parlamentar al P.R.M., Paul Magheru; din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, Daniela Popa, Petru Călian, Bogdan Liviu Ciucă, Ioan Țundrea, Cornelia Ardelean și deputați fără apartenență la un grup parlamentar, domnii deputați Corneliu Ciontu și Raluca Turcan.

Cu aceasta, închidem ședința consacrată declarațiilor politice de astăzi.

Vă mulțumim.

 
  Declarații politice și intervenții ale deputaților (consemnate conform materialelor depuse la secretariatul de ședință):  

(Următoarele declarații politice și intervenții au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la secretariatul de ședință)

    Adrian Emanuil Semcu - despre procesul de pre și postaderare la U.E - greșeli și consecințe;

Domnul Adrian Emanuil Semcu:

Stimați colegi,

Aderarea României la Uniunea Europeană a necesitat eforturi uriașe atât din partea poporului român, cât și din cea a guvernanților, puși în fața unor probleme extrem de dificile, între care și armonizarea legislației noastre cu cea a U.E. Am spus guvernelor, pentru că procesul preaderării a fost unul îndelungat, iar drumul, la începutul său, a fost făcut cu pași mici și timizi, ca spre orice destinație nouă, necunoscută.

Au fost și greșeli. Chiar unele hilare, ținând de traducere! Dar și greșeli mai grave, ce țin de fondul proceselor pre și post- aderare, greșeli de fond, făcute din neștiință, din entuziasm, indiferență ori servilism...

Din nefericire, ele, greșelile, aflate până acum doar între coperțile dosarelor stufoase ale acquisului comunitar, au început să iasă la iveală, inacceptabil amplificate de birocrați care nu văd mai departe de marginea propriului lor birou.

Un astfel de exemplu este și adevărata nebunie națională, instituită printr-un ordin, la 8 ianuarie a.c., de A.N.S.V.S.A. prin care li se cerea tuturor oierilor ca, în termen de 10 zile, să se înregistreze, contra-cost, desigur, pentru a mai putea comercializa lapte și brânza. Și ce ar mai trebui să facă aceștia? Să se asocieze și să facă unități proprii de procesare autorizate sau să își înregistreze, tot contra-cost, desigur, brânza, urda și burduful ca produse tradiționale, caz în care, obligatoriu, ar trebui să aibă și calitate oficială de comercian, societate sau cel puțin persoană fizică autorizată...

Și asta nu e tot...

Transhumanța este ilegală pentru că încalcă regulile de bunăstare animală! Vă citez din Jurnalul Național: "Ciobanii care se vor aventura să mai ducă oile de la munte la șes și invers riscă acum amenzi cuprinse între 1.000 și 3.000 de RON. Noile norme introduse de Autoritatea Națională Sanitar - Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) s-au adaptat cerințelor europene și au interzis transhumanța lăsând fără obiectul muncii sute de ciobani. "Transhumanța este ilegală pentru că încalcă regulile de bunăstare animală și de transport" a declarat președintele ANSVSA, Marian Avram.

Ca să devină euro-ciobani, oierii români trebuie să uite tot ce au învățat și să facă investiții serioase. "Regulile sanitar-veterinare impun ca vehiculele cu care sunt transportate animalele să aibă sisteme de adăpare permanentă, să fie realizate minimum două opriri în 24 de ore, iar în cazul transporturilor de peste două zile, animalele trebuie să fie cazate într-o fermă autorizată.

În cazul transhumanței nu sunt respectate niciuna dintre măsuri și, în plus, trec pe drumuri naționale și încalcă proprietăți" a spus șeful ANSVSA. Transhumanța este totuși admisă numai între județe învecinate și pe arii restrânse. În acest caz, însă, ciobanul trebuie să coboare la oraș ca să ia aprobări, căci traseul trebuie să fie autorizat de direcția sanitar-veterinară din județ. "Noi trebuie să știm câte animale sunt, dacă sunt vaccinate, deparazitate, unde pășunează, unde circulă. Pe teritoriu restrâns e altceva, dar să transporți animale din Sibiu și până în Deltă e o greșeală și este ilegal. De la un județ la altul, serviciile veterinare pot monitoriza. Ciobanul depune traseul la direcția veterinară, care poate să îl aprobe sau nu, pentru că pășunarea asta nu poate să se desfășoare oriunde", a spus Marian Avram.

Interzicerea transhumanței e o nouă lovitură dată oierilor români, după interzicerea vânzării directe a laptelui, brânzei și cărnii în afara localității de proveniență. "Brânza de la oile care se află în transhumanță, de exemplu, va putea fi comercializată în județul unde oaia a fost înregistrată de proprietar" a spus președintele ANSVSA. Fiind puși în situația de a rămâne cu produsele "pe stoc", ciobanii au făcut congres, la Corbii de Argeș, dar autoritățile nu au fost în stare să le ofere soluția salvatoare."

Cu alte cuvinte, stimați colegi, domnul Marian Avram are o mare problemă de înțelegere, de traducere și mai ales de interpretare a legii.

Dumnealui nu a auzit despre respectul extraordinar pe care U.E. îl are pentru meseriile tradiționale, pentru produsele specifice anumitor zone, pentru cultura fiecăruia dintre popoarele membre și pentru bunăstarea fiecăruia dintre cetățenii europeni.

Iată de ce consider că este cazul să îi cer ministrului agriculturii să îi semneze șefului ANSVSA un concediu de studii pe perioadă nedeterminată și, eventual, să îi recomande și bibliografia obligatorie: de la balada Miorița, la programul de guvernare!

    Anca Constantinescu - despre cum PSD înțelege politica și jocul politic;

Doamna Anca Constantinescu:

Din păcate, de la o vreme-ncoace, românii sunt obligați să asiste la un joc periculos pus în scenă de către reprezentanții Partidului Social Democrat. Documentul elaborat de către ,,specialiștii" P.S.D. se bazează pe vorbe, iar faptele lipsesc cu desăvârșire. Social - democrații domnului Iliescu au uitat mineriadele, evenimentele de la Târgu-Mureș? Acelea erau situații de criză. Oare intrarea României în Uniunea Europeană, creșterea economică și investițiile străine reprezintă o criză, domnule Geoană?

Este îngrijorător modul în care președintele P.S.D. înțelege politica și jocul politic. Demersul domniei sale, sau, mai precis, linia trasată de către Ion Iliescu, nu are nimic în comun du democrația și atributele democrației. Este o modalitate disperată de a atrage atenția asupra unui partid uitat de către electorat. Este o dovadă de inconștiență să afirmi că alegerile pentru Parlamentul European nu prezintă interes în acest moment. Suntem convinși, domnule Geoană, că nu prezintă interes pentru simplul fapt că nu aveți cu ce să vă prezentați în fața alegătorilor.

Jonglarea cu declarații provocatoare cu privire la eventualitatea susținerii unui guvern minoritar reprezintă un joc periculos. Vă reamintim că atât P.D., cât și P.N.L., sunt hotărâte să mențină parteneriatul din cadrul Alianței DA, parteneriat care a contribuit la câștigarea alegerilor. Dacă așteptați ca P.D. să se transforme într-un adversar al P.N.L., așteptați degeaba, domnilor. P.S.D. nu va ajunge la guvernare prin jocuri de culise care nu fac decât să trădeze așteptările alegătorilor români.

Apreciem apelul premierului Tăriceanu privind amânarea suspendării președintelui până după alegerile pentru Parlamentul European, dar nu înțelegem afirmația conform căreia "președintele trebuie să se abțină de a mai ataca instituțiile statului sau de a influența justiția". Dacă ar fi vorba despre atac la instituția sau influențare a Justiției suntem convinși că exemplele ar fi fost descoperite de către faimoșii juriști ai P.S.D. teleghidați de către Iorgovan și "Nemuritorul Iliescu".

Cum documentul P.S.D. abundă în vorbe, iar faptele lipsesc cu desăvârșire, nu putem decât să remarcăm că P.S.D. a atins limita penibilului politic.

    Aurel Olărean - declarație politică cu titlul Politica românească privită cu ochi de european;

Domnul Aurel Olărean:

"Politica românească privită cu ochi de european"

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Precum deja cunoașteți, viața politică românească nu duce lipsă de frământări și cutremure, multe fiind artificiale și hiperbolizate forțat doar de dragul unei publicități politice ieftine. În ultimul timp am avut ocazia să mă întâlnesc cu diverse persoane din țări vechi membre ale Uniunii Europene, unele cu reale preocupări politice, altele simpli cetățeni neimplicați și nerodați în culisele politicului, cu atât mai puțin cunoscători ai specificului local românesc. Toți au fost deci, cu sau fără voia lor, martori ai evenimentelor politice rezultate din criza celor doi muncitori reținuți de autoritățile militare americane în Irak.

Privit prin ochii cetățeanului european placid, realist și lipsit de patima politică dâmbovițeană, faptele se văd altfel decât privite de la ferestrele Palatului Victoria. Evenimentele sunt logice și urmările sunt pe măsură: doi muncitori români, cu un grad de inconștiență ce frizează absurdul, s-au apucat, din pură plictiseală, să filmeze interiorul unei baze militare americane. Și nu orice fel de bază militară americană, ci una din inima Irak-ului, adică în plină zonă de conflict. Probabil credeau că în România fiecare cetățean filmează obiectivele militare din amuzament și fără nici o opreliște. Ca o consecință directă, autoritățile i-au reținut imediat pentru cercetări. Scurt și la obiect, dar mai ales fără să se consulte (mare greșeală) în prealabil cu autoritățile române aliate, așa cum ar fi fost normal, în viziunea românească. Cam așa au perceput cetățenii europeni faptele logic și normal. Un fapt lipsit de interes, doi cetățeni români alături de alte sute, reținuți de autoritățile unui stat pentru că au încălcat legea. Mai departe era treaba justiției.

În viziunea românească, România, în calitate de aliat, trebuia să fie consultată, cetățenii români trebuiau menajați iar Ministerul de Externe trebuia să ceară eliberarea lor imediată fără nici un fel de cercetări, deci două opinii diametral opuse, partea română excluzând aprioric posibilitatea ca cei doi muncitori să fi greșit cu adevărat.

Și pentru că orgoliul politic trebuia hrănit, Guvernul a găsit imediat o soluție: capul ministrului de externe, unul dintre puținii miniștri care chiar dacă era înregimentat politic, a condus politica externă a României fără patimă politică și numai pentru imaginea noastră, a tuturor, în exterior. Nici acum nu îmi este clar cine, sau dacă, cineva a câștigat din tot acest scandal politic. România nu a câștigat nimic prin înlocuirea unui ministru de externe bun și cunoscut la nivel european. Partidul Național Liberal, din care făcea parte ex - ministrul, a pierdut un bun profesionist și o figură populară și mediatizată în sensul pozitiv. Singurii care au câștigat ceva sunt cei care au sacrificat un bun profesionist numai pentru a-și satisface orgoliile politice. Dar au făcut-o în detrimentul României.

    Aurel Vlădoiu - declarație politică intitulată Oficial ne merge bine;

Domnul Aurel Vlădoiu:

"Oficial ne merge bine"

Sărbătorile de iarnă au înghesuit donatorii de sânge în centrele de transfuzii sanguine. Responsabilii din sănătate s-au declarat mulțumiți că și-au refăcut stocul pe toate grupele de sânge. La fel și copiii donatorilor. Din banii cu care părinții lor și-au vândut sângele, au avut carne de Crăciun.

Am putea să nu disperăm și să privim încrezători spre zările portocalii ale economiei de piață românești, consolându-ne cu ideea că aceștia sunt doar faliții noștri și că fiecare țară își are faliții ei. Dar parcă noi avem prea mulți! Conștienți și responsabili, reprezentanții Blocului Național Sindical avertizează că 80% dintre salariații români câștigă mult mai puțin decât ceilalți 20%, fără ca europenii să aibă habar de această realitate care, mai devreme sau mai târziu, va arunca România în aer, cu repercusiuni grave asupra Europei unite.

Alianța pensionarilor din România cere demisia ministrului muncii și amenință că va merge cu jalba-n proțap la forurile europene. Niciuna dintre revendicările pensionarilor, care i-au scos în stradă pe 24 mai anul trecut nu le-a fost luată în seamă, semn că ei sunt vinovații care trebuie să plătească pentru toate crimele regimului care l-a făcut istoric pe domnul Tismăneanu, botezat Vladimir de către părinții săi în cinstea cine știe cărui ilustru înaintaș. Este drept că, la vremea respectivă, nici domnul Tismăneanu nu a putut schimba istoria prin acțiunile sale de revoltă, dar o face acum, cu succes, chiar dacă nu doar pentru un salariu de profesor de istorie.

Numai în București, peste 200 de asociații de proprietari au rămas fără apă caldă în prag de sărbători. Măsura luată de către reprezentanții Regiei Autonome de Distribuție a Energiei Termice este neortodoxă, dar neimputabilă acesteia. Condamnabilă este însă atitudinea iresponsabilă a guvernanților proveniți din cea mai perfidă alianță postdecembristă aflată la conducerea unui popor condamnabil de răbdător. Astăzi, la jumătatea mandatului său, Alianța Dreptate și Adevăr, aflată în moarte clinică, anunță triumfalist o creștere economică fără precedent, în timp ce peste 2 milioane de familii din mediul urban nu-și pot achita utilitățile.

Când România este declarată vicecampioana Europei la corupție, când jumătatea rurală a țării a obosit să se mai zbată în mizeria la care au condamnat-o gulerele portocalii, apare ca lipsită de substanță realitatea oglindită de publicația Der Spiegel, potrivit căreia animalele de la Zoo ar trăi mai bine decât bolnavii psihici din România. N-ar fi exclus ca, în momentul în care prezint această declarație în Legislativ, Guvernul Tăriceanu să fi rezolvat problema sesizată de publicația germană în deja cunoscutul său stil, adică să fi trimis consiliului redacțional o notă de informare, prin care să demonstreze că bugetul sănătății este cel mai mare de după '89, că veniturile reale ale românilor au crescut numai anul acesta cu 20%, că indicele de creștere economică de 8% pe anul în curs ne situează printre primele țări în Europa și, în fine, că ceea ce au văzut ei, cu ochii lor, în azilurile românești, nu este adevărat.

Și așa, Palatul Victoria, sacul de box, până mai ieri inert, al Cotrocenilor, și-a făcut datoria față de alegători ca și președintele - jucăuș care a dat românilor un binemeritat prim-ministru și un spectacol de circ, prin durata sa, demn de cartea recordurilor.

Și, totuși, sunt nevoit să recunosc că distinșii guvernanți au un maree merit despre care nu a vorbit nimeni, nici măcar ei: acela de a fi făcut imposibilă viața românilor în propria lor țară și, prin aceasta, de a-i fi determinat să-și ia lumea în cap, să-și lase familiile și să plece la muncă în țările guvernate ale Europei.

Potrivit datelor pertinente puse la dispoziție de către Grupul pentru economie aplicată, numai în primele 9 luni ale anului trecut, "stranierii" ilegali au adus în țară peste 3 miliarde de euro. De fapt, acesta este marele adevăr despre tigrul economic din Balcani, hrănit de vizitatori printre gratii, adevăr pe care îl conștientizează mulți, dar nu mulți au interesul să-l rostească. Economia autohtonă este susținută de munca la negru din afară, cu beneficii reale pentru un procent din societate, periculos de redus.

Atâta timp cât românilor le este teamă să nu fie acuzați de prostie sau, mai rău, de nostalgie, pentru că nu înțeleg calculele guvernamentale din care reiese cât de mult le-a crescut nivelul de trai în ultimii 2 ani, oficial ne merge bine.

    Gabriela Nedelcu - declarație politică cu titlul Politica second-hand;

Doamna Gabriela Nedelcu:

"Politica second-hand"

Această declarație politică o fac cu mâhnire în suflet și nu vreau să se constituie într-o critică la adresa colegilor din Parlament și nici într-o lecție de morală, ci doar un semnal de alarmă care să ne oblige la meditație.

Voi încerca să fac o analiză a mediului politic, mai precis să prezint o stare de fapt alarmantă: degradarea valorică a clasei politice românești.

Cetățenii au votat nu doar ideologii și liste de partid, ci și oameni de un anumit calibru intelectual, oameni cu o anumită bogăție simbolică, persoane care aduceau un plus de valoare partidelor. Din păcate, mulți oameni de calibru moral și intelectual au fost înlăturați, obligați să trăiască în semiobscuritate politică. Au rămas în schimb să diriguiască destinele alegătorilor și să guverneze țara șmecherii politici care sunt animați doar de interese. Din nefericire, partidele au devenit "cercuri de afaceri, de influență, de intimidare prin putere". Intelectualii și oamenii deștepți și care nu au un trecut pătat sunt marginalizați în partide. Poate și din cauza faptului că nu pot fi șantajați și, implicit, nu pot fi controlabili.

Din cauza nenumăratelor scandaluri care au tulburat scena politică, scandaluri provocate și întreținute inclusiv de președintele țării, care ar trebui să aibă rol de mediere și nu de sursa guvernatoare, electoratul nu mai crede în actuala clasă politică. Mai grav, oamenii de rând nu mai cred în așa-zisele valori servite populației prin intermediul televizorului. Alegătorii văd că printre aceste așa-zise valori, ba se află turnători, ba se află persoane care au nu știu ce afaceri dubioase, ba indivizi care fac abuzuri în justiție. Din această cauză, aproape a devenit un stigmat să fii membru într-un partid politic, calitatea de actor politic fiind aproape sinonimă în percepția omului de rând cu o întinare a conștiinței.

Sper ca tinerii să aibă un cuvânt mai greu de spus în schimbarea imaginii șifonate a politicii și să dea dovadă de mai mult bun simț și moralitate. Este de-a dreptul jenant să deschizi televizorul și să te uiți la ultimele știri, să afli încă ceva despre un om politic. În politica românească, aproape că nu mai există moralitate. Oamenii nu mai au nevoie de șmecheri în politică. Este nevoie de valoare, oameni nepătați. Experiența se învață, iar un om tânăr are această capacitate, se poate adapta schimbării.

Să nu uităm că trăim într-o țară care se automutilează, în care, conform sondajelor, românii ar emigra în proporție de peste 50%. Trăim într-o țară în care populația vrea să emigreze nu din motive politice, ci din cauza corupției, a hoției, lipsei de respect a autorităților care se imprimă și în lipsa de respect a cetățenilor între ei, intoleranța extraordinar de mare a românilor unii față de alții.

În concluzie, constat că o mare parte a clasei politice s-a îndepărtat mult de alegători și aproape total de conceptul de "democrație".

În concluzie, constat că o mare parte a clasei politice s-a îndepărtat mult de alegători și aproape total de conceptul de "democrație".

La toate acestea vă rog să medităm împreună. Să încercăm să facem ceva pentru a putea spune apoi, cu conștiința împăcată, că o persoană care stă în fața televizorului și are astfel de gânduri se află în eroare.

    Petru Călian - declarație politică cu titlul Demiterea ministrului justiției - o necesitate;

Domnul Petru Călian:

"Demiterea ministrului justiției - o necesitate"

Pe o scenă politică europeană ce tinde constant spre democratizarea tuturor procedurilor și spre independența justiției, Ministerul Român de Justiție condus de Monica Macovei demonstrează o cu totul altă logică. Pentru acest minister, încă de la numirea doamnei Macovei, anticorupția, integritatea și independența justiției în stat au fost văzute ca niște mărfuri cu etichete de preț pe ele, supuse negocierii între ministru și președintele Băsescu sau terțe interese. Toate aceste valori pe care Ministerul de Justiție și Monica Macovei ar fi trebuit să le promoveze mai presus decât orice alt interes, nu au fost altceva decât niște forme fără fond, așa cum arăta Titu Maiorescu despre unele instituții din vremea sa.

Deși de la sfârșitul secolului al XIX-lea și până la începutul secolului al XXI-lea, lucrurile ar fi trebuit să evolueze, Ministerul de Justiție contrazice flagrant această concluzie de bun simț, dovedind prin tot ceea ce face ministrul Macovei că justiția nu este altceva decât o instituție prin care brațul lung al conducerii statului poate să-și atingă interesele și să-și facă jocurile. Situația este cu atât mai gravă cu cât independența justiției ca putere în stat este prevăzută de justiției, iar aservirea actului de justiție unor interese sau persoane este un exemplu al lipsei de democrație.

Într-o democrație și așa fragilă în România, ministrul Monica Macovei a demonstrat că are o colaborare mai mult decât deficitară cu Parlamentul țării, disprețuind activitatea legislativă și refuză să înțeleagă necesitatea dezbaterii proiectelor sale proprii în Camera Deputaților și/sau Senat.

Motivele pentru care demiterea ministrului justiției este o necesitate sunt multiple, iar textul moțiunii simple depuse în acest sens radiografiază aceste rațiuni, așa că nu voi insista asupra lor. Îmi permit numai să vă atrag din nou atenția asupra acestei moțiuni și a importanței pe care o prezintă succesul acesteia pentru o Românie europeană democrată.

    Ovidiu Victor Ganț - declarație politică cu tema Prioritățile României în perioada președinției Germaniei a Uniunii Europene;

Domnul Ovidiu Victor Ganț:

"Prioritățile României în perioada președinției Germaniei a Uniunii Europene"

Aderarea României la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007 marchează, totodată, și începutul președinției Germaniei a Uniunii Europene. Este un moment istoric pentru țara noastră, dar și unul crucial pentru Uniunea Europeană. Spun aceasta, examinând programul expus de către doamna cancelar Dr. Angela Merkel în plenul Parlamentului European la Strasbourg. Este un program extrem de ambițios care are implicații profunde și în ceea ce privește viitorul României și, deci, sunt de părere că țara noastră va trebui să joace un rol activ în susținerea acestui proiect.

Doamna Merkel vorbea despre casa noastră comună, Europa, în care dorim cu toții să trăim. Numai că, o astfel de construcție are la bază niște reguli unanim respectate. În cazul de față este vorba de proiectul de Constituție Europeană pentru adoptarea căruia la finele mandatului Germania dorește să prezinte un plan în etape pentru realizarea acestui scop. România are tot interesul să-și dorească o Uniune Europeană puternică, nu numai din punct de vedere economic, ci și politic. În plus, orice nouă extindere a Uniunii Europene nu se poate produce în absența acestei constituții, indiferent că e vorba de Croația, Balcanii de Vest sau Moldova, de exemplu.

Tot în această jumătate de an se va continua încercarea de soluționare a problemelor încă deschise din Europa, cum ar fi Kosovo, Bosnia sau Transnistria. În program se face trimitere directă la interesul Uniunii Europene în zona Mării Negre, care a devenit mult mai manifest odată cu aderarea României și Bulgariei. El nu are doar o componentă politică, ci una cel puțin la fel de importantă de natură energetică. Ambele aspecte sunt extrem de importante pentru România. Conflictul înghețat transnistrian, dar și resursele energetice din Asia Centrală, alternativă pentru aprovizionarea țării noastre sunt, după părerea mea, chestiuni de strategie europeană, cu implicații, dar sper și cu contribuție românească activă în această perioadă. De altfel, tema principală a summit-ului european din martie va fi tocmai energia.

Mai trebuie spus că în momentul de față există o serie de poziții divergente între diferite state în cadrul Uniunii Europene. Cred că România trebuie să-și valorifice relațiile tradiționale foarte bune pe care le are cu ceilalți membri, iar în contextul actual, în special cu Germania și Franța, țările care au inițiat proiectul Uniunii Europene, prin reconcilierea istorică dintre ele după cel de-al doilea război mondial.

Doamna cancelar Merkel spunea în discursul său că nu cunoaște Uniunea Europeană din interior decât de 17 ani, dar că este de părere că este cel mai bun loc din lume pentru a trăi. Personal îi împărtășesc părerea, iar noi, românii, care locuim de jure în casa comună Europa doar de la 1 ianuarie 2007, ne vom convinge de acest lucru contribuind totodată activ la această construcție comună.

    Rareș Șerban Mănescu - salutarea deciziei Guvernului de a recunoaște Muzeului Municipiului București importanța de muzeu național;

Domnul Rareș Șerban Mănescu:

Muzeul Municipiului București va avea titulatura de muzeu de importanță națională ca urmare a unei hotărâri aprobate în urmă cu două săptămâni de Guvernul României.

Muzeul Municipiului București are un impresionant patrimoniu de valoare națională, care este îmbogățit continuu prin activitatea de cercetare desfășurată de specialiștii muzeului, fișarea obiectelor pe colecții, propuneri de clasare în derulare, expoziții și cataloage, albume, volume științifice, sesiuni, simpozioane și conferințe.

Muzeul a fost înființat în anul 1921. Patrimoniul inițial conținea 851 de piese, iar în prezent este alcătuit din 400.000 de piese din toate categoriile de obiecte muzeistice: artă plastică și decorativă, arheologie, numismatică, faleristică, medalistică, arhivistică, bibliofilie, cartografie, epigrafie, fotografie, arme, știință și tehnică.

În prezent, patrimoniul Muzeului Municipiului București este structurat în două secțiuni principale, respectiv colecția de istorie și colecția de artă plastică.

Muzeul Municipiului București coordonează activitatea a 11 unități muzeale, printre care: Casa Cesianu, Palatul Voievodal "Curtea Veche", Observatorul Astronomic "Amiral Vasile Urseanu" și altele.

Salutăm decizia Guvernului deoarece titulatura de "muzeu de importanță națională" reprezintă recunoașterea, pe plan național și internațional, a valorii culturale deosebite a patrimoniului deținut de o astfel de instituție.

    Dumitru Bentu - declarație politică intitulată Platforma;

Domnul Dumitru Bentu:

Declarația politică de astăzi am intitulat-o "Platforma".

Sincer, nu suntem preocupați la nivelul unei reale îngrijorări de cele ce se întâmplă în Partidul Național Liberal decât în măsura în care turbulențele din respectiva formațiune politică, aflată accidental la guvernare, afectează situația din țară în acest moment. Sunt probleme interne de partid, inerente atunci când intri în combinații subminante și care își vor găsi o rezolvare, oricare ar fi ea.

Platformiștii, cărora li s-a completat garnitura de ideologi cu silvaticul bucovinean Gheorghe Flutur, consideră că cei care conduc acum partidul nu se mai pot întreține din pensia de urmași ai Brătienilor. Mult mai consistente sunt, se pare, resursele celor pentru care confiscarea valutei în deceniul trecut a fost un act de normalitate. Atacul la baionetă asupra protăricenilor se desfășoară pe două direcții - din interiorul partidului, pe care unii contestatari nu l-au părăsit, și din exterior, într-un APR (aruncător de proiectile reactive) care își mută dispozitivul la sfârșitul fiecărei săptămâni.

Scindările și regrupările par a fi blestemul peren care gestionează nemilos existența liberalilor, atât de siguri pe sine până la părăsirea Cotrocenilor de către prea-cucernicul Theodor Stolojanul - izvorâtorul de lacrimi.

Sigur, Gheorghe Flutur, ex-ministrul aviar, "a defectat" în urma unui proces de "gândire cu premeditare", vorba Cațavencilor.

Lovitura primită de cei din "rezistența" penelistă poate fi dură și poate avea efectul unei bombe cu fragmentație, amplificând confuzia de pe scena politică autohtonă și împingând-o inexorabil spre instabilitate. Se știe că farmecul unui tablou rezidă și din posibilitățile de interpretare pe care le oferă. În aceste zile, tabloul expus pe simezele politicii dâmbovițene de către liberali are deja un titlu consacrat: "Platforma cu fluturi".

    Dumitru Bentu - declarație politică intitulată Social;

Domnul Dumitru Bentu:

Declarația politică de astăzi am intitulat-o "Social".

Discrepanța dintre agenda cetățeanului și agenda Guvernului a atins cotele unei divergențe notorii. Preocupați să-și împartă prada rămasă după retragerea soluției conservatoare și imorale, necrofagii aliați au uitat pur și simplu că destinul, într-un moment de totală eclipsă, le-a încredințat soarta acestui popor.

Aflăm noi, nu și ei, că zeci de pensionari din județul Vaslui au apelat la împrumuturi de la CARP pentru a-și putea plăti primele facturi la încălzire pentru luna noiembrie. "Vin la noi și plâng ca niște copii mici, că vor fi dați afară din casă pentru că nu au cu ce să plătească puțina căldură pe care o primesc" spun conducătorii CARP.

Ce fac ei, guvernanții și clientela lor contaminată cu bulimia "de stres"? Se înghesuie la secretari de stat și șefi de regii, profitând de acest neașteptat "intermercato". Dacă mai au timp, și au berechet, deturnează ajutoarele pentru sinistrați către membrii de partid, recte, P.D., așa cum a făcut prefectul de Dolj, sau organizează paranghelii stradale pentru a marca intrarea în UE.

Mai aflăm că unii dintre noi, pensionari, stau la cozi pentru a-și vinde ultimele cupoane pe care le-au primit prin Programul de privatizare în masă și a trece în liniște și resemnare încă un Crăciun trist.

Ei, oamenii puterii, împart bani publici doar primăriilor P.D.-P.N.L., așa cum se întâmplă în județul Vaslui, pedepsindu-i pe cei care au îndrăznit să aducă în fruntea comunităților rurale primari P.S.D.. Înălțător exemplu de "Dreptate și Adevăr"!

Băieți deștepți continuă să adune căpițe de bani din comerțul cu electroni, iar traficul guvernamental cu bani publici îmbracă aspecte grotești și penale, de genul "Nu mai pupați fonduri guvernamentale dacă treceți de partea lui Stolojan!"

Vom bifa încă un Crăciun întunecat, sub înțeleapta guvernare a celor care vor să transfere pe chipurile românilor culoarea celebrelor citrice. Ulterior, rubricile de "social" se vor umple din nou cu știri ce vor deveni adevărate citații pentru divorțul de un sistem bazat pe "Nedreptate și Minciună".

    Ion Călin - declarație politică: Prețul pâinii, produsul alimentar de bază al românilor, a crescut;

Domnul Ion Călin:

Declarație politică: "Prețul pâinii, produsul alimentar de bază al românilor, a crescut".

Această toamnă, ultima dinaintea aderării la Uniunea Europeană, le-a adus românilor "datorită competenței" guvernanților portocalii, un val de scumpiri, nu numai de gaze, electricitate, gigacalorie și servicii, ci și la produsul nostru alimentar de bază, care este pâinea. Marile firme de morărit și panificație din țară au crescut prețul pâinii, pentru a acoperi creșterile de prețuri la electricitate, la gaze, la transport și la alte servicii. De exemplu, cel mai mare producător de pâine din Craiova, care deține mai mult de jumătate din piața din Oltenia, a crescut prețul pâinii de 370 de grame cu 1.500 de lei vechi. În alte localități, cum este de exemplu Orșova, prețul pâinii am înțeles că s-a dublat.

Zilele trecute am asistat la o scenă de-a dreptul impresionantă: o bătrână din Craiova intrase într-un centru de pâine cu 8.000 de lei vechi pentru a-și cumpăra o franzelă, pentru că nu a știut că prețul pâinii crescuse cu 1.500 de lei, femeia a fost nevoită să plece cu plasa goală, întrucât nu îi ajungeam banii. În momentul în care cineva a vrut să îi dea diferența de bani, femeia a izbucnit în plâns, spunând că nu știe ce o să facă până la viitoarea pensie, pentru că își drămuise banii pentru pâine, calculând cu prețul de 8.000 de lei. Sunt convins că astfel de cazuri au loc în fiecare moment în toată țara.

Firmele ridică prețurile pentru a-și acoperi cheltuielile. Aceste prețuri le suportă populația. Însă guvernanții portocalii nu se întreabă de unde suportă oamenii de rând prețurile, cine este răspunzător pentru asta, ce trebuie făcut pentru ei, pentru că ei, guvernanții, au alte priorități.

    Adrian Valentin Iliescu - considerații pe marginea atât de dezbătutului subiect de către societatea românească al suspendării și, respectiv, demiterii Președintelui României în exercițiu;

Domnul Adrian Valentin Iliescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Art. 69 din Constituția revizuită mă obligă, obligație valabilă de altfel pentru toți colegii deputați și senatori, ca în exercitarea mandatului meu să fiu în serviciul Poporului. Constrâns de această normă constituțională, supun atenției domniilor voastre următoarele considerații pe marginea atât de dezbătutului subiect de către societatea românească al suspendării și, respectiv, demiterii Președintelui României în exercițiu.

1. Se vorbește în ultima vreme tot mai insistent despre "filozofia" Constituției. Ei bine, cred că este legitim să ne întrebăm, din păcate, la peste 15 ani de la adoptarea și, respectiv, aprobarea așezământului nostru fundamental, cum arată această "filozofie"? Care sunt principiile ei? Care sunt principiile exercitării suveranității naționale sau, în cuvinte mai simple, ale exercitării puterii Națiunii? Și, în context, în ce constă rolul Președintelui României în această uriașă operă de exercitare? Aceste întrebări nu sunt doar retorice și teoretice.

Parcurgând cu atenție dispozițiile constituționale, grupându-le după logica firescului, constatăm un prim fapt de o importanță crucială pentru înțelegerea filozofiei de care vorbeam: Președintele României este, ca să mă exprim în termeni ce pot fi înțeleși de toată lumea, paznicul puterii Națiunii! El veghează - ori trebuie să vegheze - ca voința exprimată de Constituție să fie respectată, executată; de asemenea, el veghează - sau trebuie să vegheze - ca mijloacele cu ajutorul cărora voința în cauză urmează a fi tradusă în fapte, mai clar spus, autoritățile publice, să funcționeze bine. Căci aceasta este definiția puterii: perechea formată din voință, precum și din totalitatea mijloacelor - de ordin economic, juridic, financiar, uman ș.a.m.d. - cu ajutorul cărora voința este transpusă în fapte.

Când puterea Națiunii este în pericol, paznicul ei - în cazul nostru, Președintele României - are datoria, mandatul să ia toate măsurile pentru a o apăra. Rămâne să judecăm, onorată Cameră, în ce măsură acțiunile și inacțiunile de până acum ale Președintelui României în exercițiu satisfac acest imperativ. Și, ca să dau un exemplu: în condițiile în care Consiliul Suprem al Magistraturii riscă să nu aibă președinte, pe motiv că nimeni nu se oferă să îndeplinească această funcție și, deci, să nu funcționeze bine, ca să nu spun să nu funcționeze deloc, ce ar trebui să întreprindă Președintele României? Cum poate să acționeze el astfel încât să înlăture această situație? Să medieze între cine și cine? Oricât ar părea de scandalos, într-o atare situație, Președintele României trebuie să acționeze aidoma lui Alexandru Macedon acum două milenii, cu nodul gordian: fie să prelungească mandatul ce tocmai a expirat fie, pur și simplu, să numească un înlocuitor! La situații de excepție trebuie răspuns cu măsuri de excepție, or, tocmai acesta este sensul dispoziției cuprinse în art. 80 din Constituție: în calitatea sa de paznic, Președintele României trebuie să ia toate măsurile preliminare pentru repunerea instituției în starea normală de funcționare. O astfel de măsură este echivalentă cu mobilizarea pe funcție, dar ce altceva face Președintele României când mobilizează cetățenii și ia primele măsuri pentru respingerea unei agresiuni armate îndreptate împotriva Țării?

Dacă vom fi în posesia filozofiei Constituției, a logicii ei interne, vom înțelege de asemenea ce a vrut legiuitorul constituant să spună când s-a referit la medierea între puterile statului, care sunt în realitate aceste puteri - în orice caz, nu despre clasicele puteri de care face vorbire Montesquieu este vorba în art. 80.

2. În spațiul mass-media de săptămâna trecută s-a lansat o întrebare pe cât de provocatoare pe atât de tulburătoare, este vorba despre o emisiune a profesorului Corneliu Turianu, la care a participat colegul Sergiu Andon: de unde, de la cine trebuie să pornească procedura de suspendare și, respectiv, de demitere a Președintelui României, din interiorul Parlamentului sau din afara lui? Poate să pornească procedura de suspendare cu adeziuni, cu semnături "în alb" din partea colegilor deputați și senatori? În termenii art. 95 din Constituția revizuită, propunerea de suspendare poate fi inițiată de cel puțin o treime din numărul deputaților și senatorilor, care, reamintesc, sunt - ori trebuie să fie - în exercitarea mandatului, în serviciul Poporului. Aceasta înseamnă că propunerea trebuie să pornească din interiorul Parlamentului, definit de Constituție drept organul reprezentativ suprem al Poporului român, ca o autosesizare a acestuia, nu din afara lui. Chestiunea provocatoare și, în aceeași măsură, tulburătoare care s-a pus în emisiunea cu pricina este următoarea: în cazul în care acțiunea de suspendare pornește din afara Parlamentului și, ce este mai grav, prin adeziuni "în alb", sunt aplicabile sau nu dispozițiile art. 166 alin. (1) și, respectiv, 167 din Codul penal, "Acțiuni împotriva ordinii constituționale" și, respectiv, "Complotul"?

O astfel de turnură, extrem de gravă, pe care o pot lua, la o adică, lucrurile trebuie să ne determine să reflectăm în modul cel mai responsabil la conținutul, la pașii procedurii de suspendare și, respectiv, de demitere a Președintelui României, la termenii pe care îi folosește art. 95 din Constituție. Și iată câteva întrebări al căror răspuns nu este deloc ușor de găsit, pe care le ridică art. 95 coroborat cu art. 146 din Constituție:

  1. Ce entitate, ce subiect de drept constituțional are capacitatea să impute Președintelui României săvârșirea de fapte grave care încalcă prevederile Constituției, astfel încât procedura de suspendare, respectiv, de demitere să fie declanșată?
  2. Ce autoritate stabilește că faptele imputate Președintelui au fost într-adevăr săvârșite de acesta, că ele sunt grave și că încalcă prevederile Constituției? Parlamentul? Înalta Curte de Casație și Justiție? Curtea Constituțională? După ce procedură se conduce o astfel de activitate? Simpla imputare ține loc de judecată? Se bucură sau nu Președintele României de prezumția de nevinovăție?
  3. Când poate fi introdusă propunerea de suspendare, înainte sau după ce autoritatea competentă a stabilit că într-adevăr faptele imputate au fost și săvârșite, că ele sunt grave și că încalcă prevederile constituționale?
  4. Care sunt criteriile care califică o faptă ca fiind gravă?
  5. În ce momente ale derulării procedurii intervine în realitate Curtea Constituțională? Poate ea califica faptele ca fiind grave? Poate ea judeca în sensul stabilirii adevărului? Se poate ea pronunța asupra unor fapte imputate, ipotetice ori doar asupra unor fapte dovedite?

Din logica textului art. 95, a filozofiei Constituției, a logicii după acre este exercitată suveranitatea națională, rezultă un algoritm cu adevărat surprinzător, cu totul altul decât cel care este vehiculat de câteva zile încoace. Anume, procedura nu începe nici în fața Curții Constituționale, nici în fața celor două Camere reunite! Pentru cei interesați, fac trimitere la dreptul comparat, mai precis la art. 62 din legea fundamentală a Germaniei, unde se arată că Președintele Republicii poate fi pus sub acuzare pentru violare voluntară a legii fundamentale de Bundestag sau de Bundesrat, într-un fel, echivalentele celor două Camere de la noi. Și la noi tot așa, imputarea adusă Președintelui trebuie să pornească de la una din Camere, printr-o moțiune ori hotărâre! Textul art. 95 nu menționează în mod expres așa ceva, dar soluția se deduce din logica, din filozofia Constituției și este de datoria noastră să descoperim și să aplicăm această filozofie, această logică. Procedura de suspendare și, respectiv, de demitere a Președintelui României se dovedește a fi mai complicată decât pare și ea trebuie dedusă atât din textele constituționale, cât și, acolo unde textele sunt lacunare, din principiile de exercitare a suveranității naționale.

3. Ca o ultimă problemă pe care o supun atenției domniilor voastre, mă voi referi la Legea referendumului. Potrivit principiului universal al puterii, "cea mai mare putere învinge", regula fundamentală a democrației este a majorității absolute. Când legiuitorul constituant a prevăzut în art. 81 că Președintele României urmează să fie ales cu majoritatea de voturi a alegătorilor pe listele electorale, el nu a făcut altceva decât să se conformeze respectivului principiu. Dar, în înțelepciunea sa, legiuitorul constituant a prevăzut și situația în care niciunul din candidați nu întrunește, din diverse motive, această majoritate, motiv pentru care a instituit turul doi, ca o derogare necesară de la principiu. Rațiunea? Țara nu poate rămâne fără Președinte. Or, Președintele "curent", ca să zicem așa, nu poate rămâne în funcție până la moarte. În perioada următoare demiterii, lucrurile trebuie să stea aidoma ori simetric. Președintele nu poate fi demis decât cu majoritate absolută. Aici nu mai este nevoie de derogare, căci problema se tranșează, într-un sens sau altul, dintr-un foc: ori s-a adunat majoritatea absolută pentru demitere și, pe cale de consecință, Președintele este demis ori nu s-a adunat majoritatea și atunci Președintele suspendat reintră în funcție. Simetria se realizează în baza principiului, nu a excepției.

De asemenea, să nu pierdem din vedere că cele două Camere îl pot suspenda pe Președinte cu majoritatea absolută, de ce oare în perioada următoare demiterii trebuie coborât pragul? Dacă aplicăm principiul simetriei, majoritatea trebuie să fie absolută și în al doilea caz.

Vă mulțumesc pentru atenție.

    Adriana Mihaela Rusu - declarație politică cu tema Situația bugetară din perspectivă macroeconomică la finele lui 2006;

Doamna Adriana Mihaela Rusu:

"Situația bugetară din perspectivă macroeconomică la finele lui 2006"

Execuția bugetului general consolidat are un deficit de 1,7% din p.i.b., aproximativ 1,6 miliarde euro, pentru care statul trebuie să facă credit și să plătească dobândă. Ceea ce este frapant e faptul că, la 11 luni, s-a înregistrat un excedent de 1,22% din p.i.b. Practic, într-o singură lună s-a cheltuit cu peste 2,7 miliarde euro peste veniturile aferente lunii decembrie, dublul unei luni.

Cheltuirea banilor pe ultima sută de metri dorește să ascundă incapacitatea, lipsa de viziune și amatorismul guvernanților. Actuala guvernare DA a avut norocul unei macrostabilizări realizate în perioada guvernării P.S.D., economia nemaifiind atât de mult afectată de instabilitatea politică prezentă. Agenții economici și populația plătesc bani la buget, iar, în schimb, primesc bătaie de joc, teatru ieftin al unor impostori ajunși în funcții de conducere prin minciună și demagogie.

Sunt peste 34 de miliarde de euro, o treime din p.i.b.-ul României, gestionați ineficient, clientelar, în noul "spirit al Dreptății și Adevărului", o ironie sinistră ce a prins din păcate la oamenii creduli, care au primit în schimb Șantaj și Minciună.

Problema gravă este lipsa unei etapizări, a unei cadențări și sincronizări a veniturilor și cheltuielilor, a faptului că bugetul a rămas după formatul economiei centralizate, bazat pe mijloace în care adevăratele programe ce necesită o viziune în timp lipsesc. Acest lucru este demonstrat și de numărul mare de rectificări bugetare (în număr de patru) aferente acestui an de preaderare la UE.

Slăbiciunea sau soliditatea unei guvernări este dată de măsura în care poate anticipa viitorul, or, în cazul României nu se poate ști cu o aproximație decentă nici ce se întâmplă în luna viitoare sau peste două luni. Acest amatorism poate fi comparat cu cel al unui cântăreț ce cântă după ureche și nicidecum cu unul care are o anumită partitură, atent pregătită și exersată.

Se pune astfel problema alinierii la standardele Comisiei Europene, care cere statelor membre un buget multianual în care rectificările bugetare vor trebui să dispară. Chiar dacă funcționarii publici și executanții sunt mai mult sau mai puțin pregătiți, în lipsa unei viziuni bugetare coerente și a unei bune politici economice generale, a unor minți limpezi, nu se vor putea îndeplini cerințele aderării la UE, ale unui nivel de trai mai bun pentru majoritatea populației. Chiar dacă cifrele privind creșterea economică par destul de mari, ea fiind conform statisticilor de 7,8% pe primele nouă luni și o estimare pentru tot anul de peste 8% din p.i.b., realitatea este cu totul alta, fapt relevat de barometrul economiei care este Bursa de Valori, care a rămas rece la datele statistice guvernamentale.

De ce nu explică guvernanții cum rata anuală a inflației (pe ultimele 12 luni) a continuat trendul descendent, ajungând la 4,67% la sfârșitul lui noiembrie, față de 4,8% la finele lunii octombrie? Aceasta, în condițiile în care, în penultima lună a anului, gazele s-au scumpit cu 5,7%, fapt ce a dus la o creștere de preț de 17,5% la energia termică, iar alimentele s-au scumpit în medie cu aproape 1,3%, cele mai pronunțate creșteri fiind la legume (2,7%) și ouă (23,5%).

Incapacitatea de gestionare a unei țări se vede clar în legea bugetară anuală, în numărul de rectificări bugetare, în faptul că ordonatorii nu pot cheltui banii într-un ritm logic, programat, corespunzător unui sistem de prioritizare a necesităților. Ordonatorii principali de credite au slabă preocupare pentru utilizarea alocațiilor de la bugetul de stat, la sfârșitul lunii noiembrie, gradul de realizare a prevederilor anuale este de doar 77,9%.

Execuția bugetară dezvoltată în perioada ianuarie-noiembrie 2006, ca și cea de anul trecut, se caracterizează printr-o evoluție cu sezonalitate ridicată în primele 10 luni ale anului, din cauza anumitor venituri bugetare (impozitul pe profit și t.v.a.-ul), și nejustificat de accelerată în perioada următoare cheltuielilor, începând cu luna noiembrie.

    Vladimir Alexandru Mănăstireanu - declarație politică: Plafon da, dar compensate și gratuite ba!;

Domnul Vladimir Alexandru Mănăstireanu:

Declarație politică: "Plafon da, dar compensate și gratuite ba!"

În timp ce peste 100.000 de oameni se luptă în acest moment cu cei peste 200 de viruși existenți, după cum declară prof. dr. Adrian Streinu Cercel, directorul Institutului "Matei Balș", românii rămân dezarmați în fața virozelor și bolilor cronice, datorită crizei medicamentelor compensate și gratuite.

Deși bugetul alocat farmaciilor în acest an a crescut cu 15% față de anul trecut, paradoxal, suma care ajunge la farmacii este mult mai mică, motivul fiind "abuzul președinților caselor județene de sănătate, care gestionează fondurile discreționar, fără a ține cont de adresabilitate", potrivit președintelui Colegiului Farmaciștilor din România. Aceasta însemnând că vor reapărea cozile la farmaciile care mai rămân cu fonduri, cei mai afectați fiind copiii și bătrânii, cei mai frecvenți consumatori de medicamente gratuite și compensate.

România este singura țară din Uniunea Europeană în care există plafon la farmacii, acest plafon fiind principala cauză ce generează criza compensatelor și gratuitelor.

O altă cauză a crizei din farmacii este degringolada din sistem și modificările făcute de pe o zi pe alta, ce provoacă sincope în eliberarea medicamentelor.

Românii sunt tot mai îngrijorați, în condițiile în care opt oameni au fost uciși deja de pneumonie și se întreabă tot mai des de ce li se mai rețin banii din salarii și pensii pentru C.A.S.

Întrucât vocea domnului ministru Eugen Nicolăescu nu se aude, vizavi de acest subiect, ne putem gândi că domnia sa califică această criză ca fiind o problemă nesemnificativă. În final, îmi permit să transform urmarea Alianței D.A. din campania electorală: "Să trăiți bine!" în sintagma: "Mai trăiți?! Bine..."

    Bogdan Liviu Ciucă - declarație politică cu tema Fondul de 2% pentru construcția de locuințe;

Domnul Bogdan Liviu Ciucă:

Declarație politica: "Fondul de 2% pentru construcția de locuințe"

Procesul de retrocedare a caselor naționalizate către foștii proprietari a determinat o situație de criză pentru pensionarii rămași fără locuință sau pe cale de a fi evacuați. Această situație ar fi putut fi evitată dacă guvernele care s-au succedat din anul 2001 și până în prezent ar fi respectat legislația în vigoare.

Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, prevede constituirea unui fond special pentru construcția de locuințe pentru categorii sociale defavorizate. Astfel, în virtutea art. 44 alin. (2), "familiile cu mijloace financiare situate sub nivelul venitului minim pe economie, invalizii, pensionarii și persoanele cu handicap au dreptul la locuințe sociale construite dintr-un fond constituit în cotă de 2% din sumele obținute din privatizare și care va fi prevăzut anual în legea bugetului de stat".

În perioada 2001 - 2006, sumele reprezentând 2% din sumele obținute de către statul român din privatizare, în valoare de 8 milioane de dolari, 60 de milioane de euro și 80 milioane lei noi, nu au fost folosite conform prevederilor legale.

Reprezentanții Partidului Conservator au atras atenția asupra acestei grave abateri de la lege atât cu ocazia dezbaterii bugetului pe anul 2007 în Parlament, cât și printr-o întrebare adresată Ministrului Finanțelor Publice, din plenul Camerei Deputaților, în luna decembrie, la care nici până în prezent nu s-a primit răspuns.

În consecință, Partidul Conservator solicită angajarea tuturor instituțiilor statului în clarificarea modului în care au fost folosite aceste fonduri și în găsirea unei soluții pentru problema pensionarilor cu probleme locative apărute ca urmare a procesului de retrocedare a caselor naționalizate.

    Cătălin Lucian Matei - declarație politică cu titlul «Președintele României - un jucător redutabil»;

Domnul Cătălin Lucian Matei:

«Președintele României - un "jucător redutabil" »

Anul 2006 s-a terminat într-o confuzie maximă pentru președintele țării. Emoțiile pășirii în Uniunea Europeană, precum și "amnezia" cu care deja ne-a obișnuit l-au debusolat complet pe șeful țării, care a încurcat numărătoarea inversă a scurgerii secundelor, la cumpăna anilor, sărind de la 4 direct la 1.

Când începi anul cu stângul, toate merg pe dos; cât ai vrea să schimbi acest lucru, destinul îți joacă feste!

Într-o lună i s-au întâmplat "Jucătorului" cât unui ghinionist într-un an. Dacă ar fi să facem o retrospectivă scurtă a ultimelor două luni, evenimentele par a fi avut un curs previzibil. Primul moment l-a reprezentat "plăcuta" surpriză de a-și fi aruncat parpalacul în mulțimea tremurândă de așteptare din Capitalei Culturală a Europei, când, sincer am crezut că nu se va opri, dar....spre bucuria tuturor s-a oprit la timp! Următorul episod al cumplitei telenovele l-a reprezentat goana nebună cu snow-mobilul pe la Predeal când, sub efectul adrenalinei și-a lăsat într-o brumă de zăpadă propria fiică. Șirul evenimentelor a continuat cu așa-zisa greșeală în indicarea, încă înainte de vot, a Președintelui Consiliul Superior al Magistraturii. A fost, pur și simplu, o scăpare! Apogeul l-a reprezentat scandalul bilețelelor.

Toate aceste episoade au culminat cu declanșarea acțiunii de suspendare din funcția de Președinte al României de către P.S.D.

La semnalul de alarmă tras de P.S.D., toată lumea a început să deschidă ochii și să realizeze că acțiunile neconstituționale ale președintelui au început chiar de la numirea lui Călin Popescu-Tăriceanu în funcția de primmMinistru al României, fără consultarea prealabilă cu partidele politice, continuând cu depășirea atribuțiilor conferite de Constituție în ceea ce privește cererea și primirea demisiilor șefilor serviciilor secrete, în ciuda faptului că ele sunt atributul exclusiv al Parlamentului. Încălcarea periodică a Constituției de către Președintele României se relevă zilnic în amestecul în treburile interne ale executivului și legislativului, încălcând astfel principiul separației puterilor în stat. Să nu uităm nici de implicarea în problemele justiției, aici putând să reamintesc o declarație prin care șeful statului a acuzat "in corpore" magistrații de corupție.

Un alt motiv pentru care se poate cere suspendarea Președintelui îl reprezintă constituirea celulei de criză pentru eliberarea jurnaliștilor răpiți în Irak, șantajul pentru formarea actualului guvern, amestecul în schimbarea președinților celor două Camere ale Parlamentului și lista ar putea continua. Toate acestea sunt numai câteva dintre motivele de suspendare din funcție a Președintelui Traian Băsescu.

O contestare atât de radicală l-a lovit în plină figură! Institutele de sondare a opiniei publice demonstrează și ele căderea abruptă a șefului statului. Cazul celor doi români arestați în Irak, în loc să-l ajute să iasă din neantul în care se afundă din ce în ce mai mult, a scos în evidență un Președinte amnezic, mult prea amnezic am putea spune în ultimul timp. Cei care i-au acordat votul de încredere în 2004 și l-au asigurat de toată simpatia lor, acum îl privesc cu îngrijorare și îi caută scuze.

Cu toții ne așteptăm ca acum, în preajma votului din Parlament, domnia sa să fie mai prudent cu încălcarea Constituției și cu aruncarea cu noroi în partidele politice. Domnia sa însă, nu lasă impresia ca ar simți nevoia unei astfel de autocenzuri. Dimpotrivă! De când s-a anunțat inițiativa suspendării, Traian Băsescu a trecut la ofensiva oferirii de noi și noi argumente juridice acuzațiilor de încălcare a Constituției.

Vă mulțumesc.

    Claudiu Adrian Pop - declarație politică cu titlul Impotența autorităților în fața minciunilor;

Domnul Claudiu Adrian Pop:

Declarație politică: "Impotența autorităților în fața minciunilor"

Stimați colegi,

Am asistat cu toții în ultimele săptămâni la campania de denigrare a românilor pe care ziarul britanic " The Sun" a declanșat-o.

O campanie murdară, lipsită de orice argument, îndreptată împotriva întregii națiuni. Pentru noi, românii, acest tip de campanie nu e ceva nou, am trecut și noi prin asta: aduceți-vă stimați colegi aminte de campaniile de epurare purtate de către comuniști.

Nici pentru vest-europeni nu e ceva nou: Hitler la fel și-a început oribilul holocaust. Credeam că astfel de lucruri nu mai sunt posibile în Europa de azi. Și totuși se întâmplă - Un popor este împroșcat cu noroi, îi este călcată în picioare demnitatea, este înfierat cu o ardoare și o convingere care i-ar face să pălească de invidie și pe cei mai mari activiști ai comuniștilor.

Este regretabil că asemenea lucruri se întâmplă. Dar este strigător la cer modul în care autoritățile române au reacționat.

Nu au făcut nimic. S-au rezumat la a cere prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe explicații guvernului britanic. Așa au considerat birocrații portocalii că trebuie să reacționeze la jignirile aduse.

Astfel, Guvernul "maiestății sale" Traian Băsescu a mai bifat un "succes" după cel al numirii comisarului european și s-a putut întoarce la ceea ce știe să facă mai bine - să se certe pentru ciolan și să continuie telenovela de mare insucces : " Joaca de-a guvernarea".

Pentru dumneavoastră, domnilor guvernanți, cei care stați atât de confortabil în fotoliile dumneavoastră, poate că modul în care ați gestionat lucrurile reprezintă un succes. Nu vă mai felicitați unii pe alții. Ați dat greș, v-ați făcut de râs, sunteți penibili.

Incapacitatea și neputința au fost cuvintele după care autoritățile române s-au ghidat în gestionarea acestor atacuri murdare la adresa poporului român.

Domnule președinte Băsescu, cum rămâne cu promisiunea dumneavoastră de a fi " un președinte jucător"? Se pare că vă dați lovit atunci când poporul român avea cu adevărat nevoie de dumneavoastră, sau ați uitat care vă sunt îndatoririle constituționale. La vorbe sunteți campion, la fapte concrete sunteți corigent.

Șprițurile pe care le consumați în cantități apreciabile sunt singura explicație logică pentru lansarea vestitei axa Washington-Londra-Bucuresti, o axa care după cum am observat cu toții, există doar în imaginația dumneavoastră.

Pot să afirm cu tărie un lucru domnule președinte: sunteți un trădător!

Ne-ați trădat pe toți, întregul popor român prin modul laș în care ați ales să gestionați această criză. Acum știm cu toții care va fi noul tip de politică externă pe care o veți promova: cea a struțului.

Vă mulțumesc!

    Constantin Amarie - declarație politică cu titlul Ministrul Hărdău duce o politică duplicitară față de profesori;

Domnul Constantin Amarie:

"Ministrul Hărdău duce o politică duplicitară față de profesori"

După întronarea la guvernare a alianței D.A., sistemul de învățământ a cunoscut "prefaceri" majore. De la destituiri abuzive, prin care directorii competitivi au fost înlocuiți cu alții care nu s-au dumirit nici azi ce caută în aceea funcție, și până la întinarea demnității dascălului român.

O dovadă de terfelire a eului profesoral este și atitudinea "cameleonică" a actualului ministru al învățământului, Mihai Hărdău, care a dat o mostră de cum știe guvernarea portocalie să o întoarcă "ca la Ploiești".

Ministrul învățământului dă dovadă de o politică duplicitară în ceea ce privește sistemul de învățământ, în speță bunăstarea și drepturile profesorilor. În fața colegilor și reprezentanților confederațiilor sindicale promite că va respecta doleanțele acestora, iar la momentul adevărului - discutarea bugetului - aruncă în derizoriu promisiunile.

În timpul discuțiilor la bugetul Ministerului Educației și Cercetării, prevăzut în Legea bugetului din 2007 din cadrul comisiilor reunite de buget-finanțe, ministrul Mihai Hărdău a cerut să se respingă amendamentul, pe care a promis că-l va susține, prin care se cerea redistribuirea a 420 de milioane de lei de la capitolul investiții la fondul de salarii.

Astfel, în loc ca după 1 ianuarie 2007 să avem profesorii puțin mai "relaxați" din punct de vedere financiar, domnul ministru alege să-i ignore. Aprobarea acestui amendament nu ar fi impietat cu nimic procesul educativ, dar refuzul a bulversat sistemul de învățământ, împingând profesorii la forme de acțiune sindicală, care cu siguranță vor crea o breșă nedorită în procesul de derulare a anului școlar 2006 - 2007.

Un calcul simplu ne arată că, prin redistribuire, salariile ar fi crescut cu 7% de la 1 ianuarie 2007 și 15% de la 1 octombrie anul viitor față de 7 procente de la 1 ianuarie și 11% din octombrie 2007, cât rezultă după amendamentul respins de ministrul Mihai Hărdău.

În campania electorală, Alianța D.A. a amăgit electoratul în general, și profesorii în special, promițând 6% din p.i.b. pentru învățământ. Cei care au crezut în "gogoșile portocalii", ignorând avertismentele și modul concret de reformă în învățământ propus de P.S.D., au acum o mare decepție.

Din nefericire, nu putem decela la actualul guvern nici o strategie economică, nici o viziune de rezolvare a problemelor care să îndrepte reforma învățământului într-o direcție performantă.

Ca să nu ne transformăm într-o națiune care suportă istoria și o acceptă ca pe o fatalitate, trebuie să adoptăm o strategie de viitor începând cu valorizarea actului educativ recompensat corespunzător.

Nici un program politic nu mai are credibilitate în viitor dacă nu prevede salarii corespunzătoare, la nivelul țărilor Uniunii Europene.

    Traian Constantin Igaș - declarație politică: Despre oligarhie și cei care slujesc oligarhia;

Domnul Traian Constantin Igaș:

Declarație politică: "Despre oligarhie și cei care slujesc oligarhia"

Doamnelor și domnilor deputați,

De foarte mult timp, aș putea spune chiar imediat după Revoluția din '89, cea în care unii dintre noi ne-am pus atâtea speranțe, am auzit vorbindu-se din ce în ce mai des despre oligarhie și oligarhi. Două noțiuni diferite, dar care pornesc de la același numitor, aș putea spune.

Ca niciodată până acum am simțit nevoia să vorbesc despre aceste lucruri, acum, când apele politicii românești sunt atât de tulburi, precum și-au dorit cei care se încadrează atât de bine și în același timp slujesc mai mult decât bine aceste noțiuni.

Pentru început, aș vrea să-mi permiteți să fac o definire clară a acestor noțiuni, pentru ca cei care le slujesc să-și dea mai bine seama unde se găsesc, iar apoi am să vă explic și de ce.

Într-o încercare de definire a oligarhiei, aflu, deși acest lucru nu-mi era străin nici mie, nici domniilor voastre, că aceasta reprezintă guvernarea statului de către un grup, pervertită prin abuzul de putere. Ea reprezintă acea formă de guvernământ în care cea mai mare, sau poate întreaga putere politică este deținută de un mic segment al societății, în general cel mai reprezentativ din punctul de vedere al politicii, exprimată fie prin bani, înrudire, putere militară sau influență politică.

În mod tradițional, oligarhiile se perpetuează prin intermediul câtorva familii importante, ale căror progenituri sunt formate pentru a deveni moștenitorii acestei puteri. Tot ea reprezintă adeseori o manifestare a puterii, exprimată în mod nedemocratic, în care personaje cheie rămân în umbră, preferând să conducă din culise, de cele mai multe ori prin intermediul mijloacelor economice. O societate poate deveni oligarhică într-un anumit moment al evoluției ei, printr-un mecanism de acumulare graduală de mijloace economice în mod netransparent de către un grup restrâns de indivizi.

Am să vă întreb acum, doamnelor și domnilor deputați, dacă această explicație a oligarhiei nu vă este raportată cumva la aceste vremuri prin care trecem, dacă aceasta nu este de fapt exact ceea ce trăiește în prezent România.

Imediat după Revoluție, anumiți indivizi, beneficiind de sprijinul unor persoane aflate în funcții de conducere importante și slujitori ai mai vechilor politici anterevoluționare, au reușit de-a lungul timpului să acumuleze foarte multă putere, atât economică, cât și politică. Au reușit într-un timp foarte scurt să ajungă la un nivel de-a dreptul scandalos din punct de vedere economic, atât ei cât și cei care i-au ajutat. Pozițiile s-au schimbat în timp. Astfel, cei care dețineau puterea și au permis toate fărădelegile și ilegalitățile, au ajuns să fie astăzi manipulați de către cei pe care i-au ajutat. Decizia nu le mai aparține, iar puterea o dețin cei din umbră, aș putea chiar să spun că frâele se află în mâna lor, iar cei care se află, impropriu spus, la conducere, sunt de fapt marionete care nu fac altceva decât ceea ce dictează omul din umbră.

Iată de fapt adevăratul pericol în care astăzi suntem, așa după cum am și încercat să explic, acela că aproape întreaga putere politică este deținută de un mic segment al societății. Un lucru extrem de grav, doamnelor și domnilor deputați.

Președintele Traian Băsescu a început în 2004 lupta împotriva corupției. Cine ar fi crezut că va fi așa de grea? A început să schimbe exact ceea ce am afirmat mai sus. Lupta împotriva acelui "mic" segment al societății, dar foarte puternic, care a ajuns să dețină aproape întreaga putere politică românească. Cetățeanului simplu care întrebă de ce s-a ajuns în această situație, îi răspundem simplu: pentru că i s-a permis acest lucru de către cei care astăzi dețin funcții politice foarte importante. Cât de puternic a ajuns acest "mic" segment, a ajuns să fie evident în aceste zile, când oameni politici până acum despărțiți de bariere ideologice, și-au descoperit afinități identice, comune, care brusc îi unesc. Toți cei aflați într-o așa zisă umbră au luat hățurile în mână și au început manipularea celor din primul eșalon.

Începe să fie din ce în ce mai evident numărul celor care slujesc această oligarhie, a celor pe care nu putem să-i numim altfel decât oligarhi. Ceea ce este cu atât mai dureros este faptul că ei sunt extrem de numeroși și, lucru care contrazice bazele democrației, aceștia sunt oameni tineri. Politicieni tineri care în mod normal ar trebui să condamne și să lupte împotriva acestor oligarhi, ale căror origini se află în practicile comuniste, se alătură acestor grupuri de interese, acestor mici, dar extrem de puternice segmente ale societății, pe care ar trebui să le eradicheze.

De ce se întâmplă acest lucru care spuneam că contrazice ideile democrației iarăși este ușor de explicat. Pentru că dorința de a se ridica individual la un alt nivel economic decât cel normal este mult mai mare și mai puternică decât este caracterul lor. Pentru că majoritatea dintre ei preferă trecerea peste multe etape normale, firești și ajung brusc asemeni celor care-i ajută pe ei, dar cărora acum li se supun în mod tacit. Iată cum reușesc acești oligarhi să manipuleze o parte îngrijorător de mare a păturii politice actuale. Iată de ce mai întâi strigăm că dorim schimbarea președintelui care a declanșat o luptă acerbă împotriva anumitor grupuri oligarhice, iar apoi căutăm motive întemeiate pentru schimbarea acestuia. Iată de ce astăzi opoziția votează legi cu ajutorul puterii, în sprijinul anumitor grupuri și iată cum schimbăm regula jocului în timpul meciului. Și toate astea exact în numele oligarhiei.

Suntem la mai bine de o lună de la aderarea în Uniunea Europeană. Și cu toate acestea, din exterior se poate vedea cum încă, în România, interesul propriu primează în fața interesului public. Ceea ce se urmărește de fapt este înlăturarea acelui "jucător" care poate înclina balanța împotriva oligarhilor, sau, de ce nu, chiar înlăturarea lui.

Vă mulțumesc.

    Cornelia Ardelean - apel adresat instituțiilor abilitate ale statului pentru informarea cetățenilor despre noile reglementări prevăzute de normele europene;

Doamna Cornelia Ardelean:

Integrarea României în Uniunea Europeană se dovedește, cel puțin deocamdată, o sabie cu două tăișuri pentru populația țării, îndeosebi pentru țăranul român. Locuitorii din mediul rural sunt total debusolați din cauza faptului că nimeni nu i-a informat în legătură cu noile reglementări referitoare la valorificarea produselor din propriile gospodării. Țăranii sunt sceptici în ceea ce privește asigurarea traiului minim în cazul în care nu vor mai putea să-și valorifice munca tradițională, ba chiar susțin că respectarea noilor condiții europene îi vor determina să ajungă la sapă de lemn. În urma discuțiilor pe care le-am purtat cu oamenii din zona rurală, concluzia generală a fost aceea că integrarea României în Uniunea Europeană s-a petrecut în mod nefericit, fără informarea prealabilă a efectelor noilor reglementări asupra țăranilor. Agricultorii se plâng de faptul că un număr însemnat de ovine nu au fost supuse procesului de crotalizare, cu toate că ele au fost înregistrate în registrul agricol al Primăriei, iar din această cauză crescătorii de animale nu vor beneficia de subvenții. Oamenii s-au mai arătat nemulțumiți că în acest moment nu cunosc care sunt culturile pentru care se vor acorda subvenții, de noile norme privind acordarea sumelor aferente subvențiilor, dar și pentru faptul că se află în imposibilitatea de a-și vinde porcii crescuți în gospodării.

Este cât se poate de evident că viața țăranului român a ajuns în acest moment mai grea ca oricând. Consider că nu putem să stăm cu fruntea sus în Uniunea Europeană fără a avea o agricultură modernă și performantă și fără ca statul român să nu încurajeze micii producători și fermieri, așa cum se întâmplă în toată Europa. Nu putem să asistăm nepăsători la batjocorirea țăranului român, adică a oamenilor care au trudit o viață întreagă pentru ca noi să avem pâinea cea de toate zilele. Cred că întreaga clasă politică și toate instituțiile abilitate ale statului trebuie să facă un efort substanțial pentru informarea cetățenilor despre noile reglementări prevăzute de normele europene, iar în cazurile în care se poate să propunem modificări legislative pentru a-i ajuta pe oameni.

    Corneliu Ciontu - Apel către presă în vederea ignorării conflictului dintre Palatele Cotroceni și Victoria;

Domnul Corneliu Ciontu:

Declarație politică: "Apel către presă în vederea ignorării conflictului dintre Palatele Cotroceni și Victoria".

Doamnelor și domnilor,

Stimați colegi,

Statul și instituțiile statului trebuie să fie principalul promotor al stabilității, lucru valabil și evident în orice democrație competitivă și stabilă. În mod normal, aceste instituții ale statului sunt perene și depersonalizate. În România, din păcate, instituțiile se subordonează persoanelor aflate la conducerea lor. Astfel, ceea ce era creat pentru a fi eficient și protejat de influența subiectivă a oamenilor, la noi este supus criteriilor personale de evaluare și de acțiune. Avem instituții europene și moderne, dar, din păcate, ele sunt supuse capriciilor personale ale celor aflați în posturi de conducere, iar acest lucru atrage la rândul său deprecierea imaginii acestor instituții în rândul electoratului.

Deși se presupune că scena politică este un spațiu de confruntare pașnică între diversele politici oferite electoratului, observăm că, în ultima vreme, în România locul confruntării dintre politici a fost luat de confruntarea dintre oameni. Iar acolo unde rațiunea este înlocuită de patos și interese personale, nici deciziile nu mai sunt coerente și eficiente.

Asistăm, de luni bune, la un circ politic halucinant. Apar bilețele, dispar bilețele, grupurile de interese se faultează la ore de maxima audiență, Parlamentul a devenit o scenă cu public național pe care se joacă opera suspendării președintelui Băsescu. Președintele, la rândul lui, adresează cuvinte calomnioase Parlamentului și găsește că acesta e un act de responsabilitate prezidențială. Sistemul de valori a fost inversat și am putea asista la instituționalizarea conflictului de interese ca metodă de rezolvare a diferendelor.

Nu doresc să lungesc prezentarea stării politice actuale - o cunoaștem cu toți, a măcinat nervii tuturor. Aș dori însă să fac presei o sugestie. Politica este un lucru "vandabil", ca orice produs. Prin urmare, și politica este supusă legilor marketingului, are nevoie de publicitate. Mass-media este unicul canal prin care informația ajunge la electorat. Mă voi folosi de această declarație pentru a face un apel către mass-media ca, timp de două săptămâni, să ignore conflictul existent între principalii actori politici. Circul și cabotinismul sunt o opțiune pentru orice persoană dornică de distracție, dar, atunci când ele devin politică guvernamentală sau prezidențială, trebuie supuse rigorilor instituționale și, mai mult, rigorilor societății civile.

Poate că nu ne aflăm în mijlocul unei crize insurmontabile. Problema e că obișnuim electoratul cu un conflict cronic, iar ceea ce nu mai frapează, devine obișnuință și capătă o acceptare tacită. Ne vom obișnui copiii cu un dialog instituțional de tip sud-american, îi vom face să creadă că partidele sunt clanuri interlope în luptă pentru teritoriu și, mai grav, că acesta e un lucru firesc.

În această fază a conflictului, din punctul meu de vedere, nu criticând atitudinile și acțiunile domnilor Băsescu și Tăriceanu mass-media poate contribui la normalizarea dialogului politic, ci izolând mediatic ciocnirile sterile dintre cei doi, deoarece critica oricând poate reprezenta o minge ridicată la fileu pentru fiecare dintre ei.

Nutresc speranța că importanți lideri ai mediei centrale vor înțelege corect apelul meu de ignorare, măcar și temporară a bâlciului de prost gust oferit de cei doi combatanți.

Vă mulțumesc.

    Costică Macaleți - declarație politică cu titlul Argument în favoarea studenților români;

Domnul Costică Macaleți:

"Argument în favoarea studenților români"

Domnule președinte, stimați colegi,

Cunoaștem cu toții că avem de-a face cu un guvern mai mult decât mediocru ale cărui "performanțe" se văd oglindite în viața de zi cu zi a românilor, care devine din ce în ce mai grea. Ei bine, acest guvern are în componența sa câțiva distinși miniștri cu care, fără să ne fie jenă, ne putem încadra într-o panoplie a ridicolului, ce sfidează orice urmă de bun simț.

În declarația de astăzi doresc să mă refer la un astfel de ministru. Vă voi vorbi despre distinsul domn ministru al învățământului, Mihail Hărdău. Da, este vorba despre omul pentru care a avea la dispoziție din bani publici o limuzină de lux care să-l plimbe prin lume și în același timp a avea în țară mii de profesori muritori de foame este un lucru cât se poate de normal. Vorba domnului ministru: "Acest Audi este un lucru normal, ca și mătura și fărașul din minister!".

Multe sunt "minunile" săvârșite de vajnicul ministru portocaliu. Ultima dintre ele constă în a aprecia ca nejustificată acțiunea în instanță a Uniunii Naționale a Studenților din România (UNSR), împotriva Ministerului Educației și Cercetării, apreciind că "gestul studenților este un act gratuit, care nu a fost gândit suficient". Mai pe scurt, UNSR a reclamat în justiție faptul că senatele și inspectoratele școlare stabilesc condițiile specifice, anume ce înseamnă un student performant, ce medie trebuie să aibă pentru a primi bursa, etc. Absolut corect. Însă, indiferent de ce criterii se folosesc pentru acordarea efectivă a burselor, în condițiile în care senatele și inspectoratele stabilesc că un student se încadrează în acele criterii, bursa acordată trebuie să acopere cel puțin cheltuielile de cazare și masă, adică să fie egală cel puțin cu salariul minim pe economie. Replica domnului ministru la acțiunea cât se poate de justificată a studenților (fundamentată pe baza legii învățământului), a fost în a declara că "dacă la fondurile alocate prin burse se adaugă și alte facilități primite de studenți, cum ar fi reducerile pentru transportul urban, CFR, subvenții pentru cămine și cantine, s-ar vedea că ei primesc, de fapt, mult mai mult decât salariul minim pe economie. Îmi pare rău pentru modul în care UNSR a înțeles să reacționeze la eforturile MEdC".

Poziția ministrului Hărdău în această problemă, ca de fapt în majoritatea problemelor pe marginea cărora domnia sa și-a exprimat distinsa opinie, este mai mult decât ridicolă. Ea sfidează, pe lângă realitate, legislația României și obligațiile constituționale ale autorităților statului de a veghea la bunăstarea cetățenilor și la siguranța lor. Ce viitor va mai avea această țară în condițiile în care studenții, viitoarele elite, sunt tratați cu dispreț și obligați să studieze în condiții grele și care nu stimulează performanța? Printre altele, studenții și-au exprimat dorința de a avea un dialog cu ministrul Hărdău și cu premierul Tăriceanu, dialog care să aibă loc la București, în complexul studențesc Regie. Am o întrebare: când veți merge, dacă o veți face, să le vorbiți studenților, ca să-i convingeți că, împotriva legii, nu doriți să le dați burse decente pentru că și așa au prea mult, din ce vehicul veți coborî în mijlocul lor, domnule ministru?

    Cristian Silviu Bușoi - declarație politică: Integrarea României în industria de apărare europeană;

Domnul Cristian Silviu Bușoi:

Declarație politică: "Integrarea României în industria de apărare europeană"

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimați reprezentanți ai mass-media,

În perioada 6 - 7 februarie 2007 am avut ocazia de a participa la Berlin la colocviul "Politica europeană de securitate și apărare - strategii viitoare". Evenimentul a reunit parlamentari din toate țările membre ale Adunării Uniunii Europei Occidentale.

În cadrul acestui colocviu, o dezbatere extrem de interesantă s-a purtat pe tema industriei europene de apărare. La dezbatere au participat, pe lângă parlamentarii din diferite Parlamente ale țărilor europene, și responsabilii și conducătorii Agenției Europene de Apărare, dar și manageri ai principalelor companii europene din domeniul industriei de apărare și a tehnologiei spațiale.

Cea mai importantă concluzie a fost aceea a creșterii cooperării între țările europene în investiții privind cercetările în securitate, tehnologii spațiale. Pentru a rămâne competitivă față de concurența americană sau chineză, industria europeană de apărare are nevoie de o viziune a viitorului, de investiții în domenii și tehnologii cheie, dar și de un efort al țărilor europene de a cheltui mai mult, dar mai ales de a cheltui mai mult la comun.

România va cheltui în 2007 mai bine de 1 miliard de dolari numai din bugetul național pentru înzestrare, fără a mai pune la socoteală creditele externe. Din păcate, acești bani nu pot fi folosiți pentru a oferi comenzi exclusiv industriei de apărare din România. România trebuie să își facă înzestrarea de pe piața liberă, pentru că are nevoie de cele mai noi și mai bune tehnologii pentru a putea face față integrării armatei noastre în NATO și pentru a respecta standardele Politicii Europene de Securitate și Apărare. Industria de apărare românească, odată înfloritoare datorită contextului politic internațional, trece astăzi printr-o perioadă dificilă. O parte a fost privatizată, alta se află încă în proprietatea statului. Unele întreprinderi au șanse de reușită în economia de piață concurențială, cele mai multe nu. Iar soluția nu este alta decât aceea de a continua privatizarea.

E foarte greu ca într-o țară ca România să impui decizia politică de a avea cheltuieli mai mari pentru apărare, și mai ales să decizi ca o parte mai mare din aceste fonduri să fie cheltuite în comun cu celelalte țări europene, în condițiile în care România, o țară aflată încă pe calea reformelor și a modernizării, are nevoie de mai mulți bani în investiții în infrastructură, în educație, în sănătate.

Dar trebuie să înțelegem că pentru a trăi într-o lume mai sigură, unde drepturile și libertățile fundamentale ale omului sunt respectate, este nevoie de solidaritate între țările europene și de voința fermă de construi în comun o politică de securitate și apărare eficientă și durabilă.

    Cristian Stănescu - despre activitatea și scopurile Grupului ITS, o forță în Parlamentul European;

Domnul Cristian Stănescu:

"Nimeni nu poate interzice unui popor să-și trăiască tradiția și istoria cu gloriile și înfrângerile ei"
(Petre Țuțea)

It`s a miracle!

Exclamația europarlamentarului englez Ashley Mote prefigurează sugestiv inițialele Grupului Integritate, Tradiție, Suveranitate (ITS), constituit cu aportul decisiv al celor cinci membri PRM din Parlamentul European.

Până la data de 16 ianuarie 2007, acei europarlamentari care nu s-au lăsat atrași în niciun grup politic sau care au contestat iluzia unui superstat european monolit, au fost tratați discriminatoriu în privința timpului acordat la dezbateri, mult diminuat în comparație cu al celorlalți vorbitori. Asta în ciuda faptului că erau membri ai Parlamentului European, ca reprezentanți ai milioane de votanți și aleși tocmai pentru vederile lor contrare unei majorități politice care, deocamdată, face regula în sesiunile de la Bruxelles și Strasbourg.

De acum încolo, datele problemei se vor schimba: oponenții politici ai Grupului ITS vor fi obligați să împartă "masa negocierilor" cu membrii acestui grup, la toate activitățile sau evenimentele programate.

Nimeni nu va fi capabil să ne mai ignore. Grupul ITS va deveni o forță în Parlamentul European!

Obiectivele sale fundamentale își au deja ecou în Europa și chiar în SUA, de unde avocatul texan de origine română, Peter Costea, ne cere sprijinul pentru amendamentul cu privire la revizuirea art. 48 din Constituția României, care să interzică poligamia și să prezinte căsătoria ca fiind o relație bărbat-femeie.

Un amendament constituțional similar a fost adoptat deja în statul Texas, precum și în alte 26 de state americane, în care s-au interzis poligamia și căsătoriile unisex.

Deși noi, românii, am fi avut șansa să fim primii europeni cu un alt fel de amendament constituțional, Letonia ne-a luat-o înainte.

Această cerere este rezultatul regăsirii aspirațiilor distinsului avocat Costea, în angajamentul Grupului ITS de a păstra valorile familiei tradiționale, alături de celelalte principii fundamentale ale Grupului ITS: de a recunoaște și a respecta valorile creștine, cultura și tradițiile civilizației europene, drepturile și libertățile cetățenilor, interesul național, suveranitatea și identitatea popoarelor statelor membre.

Membrii ITS sunt promotori ai naționalismului luminat. Naționalismul înseamnă iubire pentru națiunea ta, dar, în același timp, cooperare cu celelalte națiuni europene, într-un climat de civilizație și respect, împotriva eventualelor abuzuri birocratice și tehnocratice, netransparența actului de guvernare și gestionare a fondurilor publice.

Deasupra oricăror epitete sau metafore care l-ar putea descrie, domnul senator Corneliu Vadim Tudor este legenda vie nu numai a naționalismului luminat românesc, dar este la fel de bine cunoscut și la nivel european. Dedicat neamului și țării sale, energic și performant, domnul Corneliu Vadim Tudor este îndrăgit și așteptat de membrii Grupului ITS din Parlamentul European și nu numai!

    Daniela Popa - declarație politică cu privire la necesitatea adoptării unui statut al personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă;

Doamna Daniela Popa:

Declarație politică cu privire la necesitatea adoptării unui statut al personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă.

Prin prezenta declarație politică, doresc să aduc în atenția tuturor partidelor politice existența categoriei de personal aeronautic civil navigant din aviația civilă care își desfășoară activitatea într-un mediu deosebit față de celelalte categorii de personal și care, până în prezent, a fost neglijat de factorii politici, atât de Parlament, cat și de Guvern în ceea ce privește reglementarea activității, obligațiilor, răspunderilor și drepturilor acestora.

Mediul în care personalul navigant își desfășoară activitatea, mediul aerian, este un spațiu fizic ostil și imprevizibil, extrem de complex raportat la responsabilitatea unui pilot față de viața pasagerilor. Deciziile se iau în secunde și sunt ireversibile în timp. În aceste condiții, piloții trebuie să aibă o pregătire profesională de excepție și o capacitate de concentrare deosebită, acestea fiind esențiale în asigurarea siguranței zborului.

Activitatea de zbor determină o uzură prematură a piloților și se manifestă prin modificări ale structurii și funcțiilor organismului cu efect asupra vitezei de reacție umană în condiții de lipsă de oxigen și presiuni scăzute. Acest fapt reduce în mod semnificativ durata de viață. Studiile medicale și socio-profesionale au relevat că anumite profesii din aviația civilă, cum este cea de pilot, se situează pe primul loc în ceea ce privește factorii de stres excesiv și risc ridicat ca îmbolnăvire. Condițiile de zbor la altitudini ridicate accelerează procesul de îmbătrânire biologică, reduce capacitatea de efort și provoacă modificări la nivelul coloanei vertebrale.

Sunt cutremurătoare statisticile referitoare la îmbolnăvirile foarte grave cu evoluții rapide și decese la vârste tinere ale personalului aeronautic civil navigant. Rata de mortalitate atât în perioada de activitate, cât și după ieșirea la pensie, este foarte ridicată. În primii 5 ani după ieșirea la pensie, rata îmbolnăvirilor grave ajunge la 90%, iar cea a mortalității depășește 40%. Numai în cadrul unei singure companii aeriene, în perioada 2000-2005, la un număr de aproximativ 450 de persoane în activitate, au fost înregistrate 18 cazuri de deces, 4 cazuri de comoție cerebrală soldate cu deces, 10 cazuri de cancer, 2 cazuri ce necesitau transplant de rinichi, 4 cazuri de diabet pe sistem nervos, 5 cazuri de infarct, 2 cazuri de leucemie, 4 cazuri de discopatii lombare cu intervenții chirurgicale, un caz de invaliditate temporară cauzat de turbulențe în timpul zborului, 19 cazuri de îmbolnăviri grave și peste 30 de persoane obligate la un control periodic din 3 în 3 luni. Numărul persoanelor care reușesc să ajungă la pensie este diminuat, iar speranța de viață după pensionare este scăzută, media fiind între 56-58 de ani. La aceste cazuri tragice se mai adaugă și cele 35 de persoane decedate în urma unor accidente sau catastrofe aeriene: 9 persoane decedate în anul 1989, 9 în anul 1991, 11 în anul 1995 și 6 în anul 1996.

Programul variat de curse de zi și de noapte generează consecințe nu doar de ordin biologic și medical, ci are implicații și asupra vieții sociale și de familie a persoanei în cauză.

Factorul uman este determinant în asigurarea siguranței zborului. Personalul aeronautic civil navigant se deosebește esențial de celelalte categorii de angajați. Ei lucrează într-un spațiu tridimensional, într-o continuă criză de timp și într-o ambianță severă, incompatibilă cu însăși viața. Studiul efectuat de organisme internaționale de profil referitor la radiațiile pe timpul zborului a concluzionat că nivelul radiațiilor crește odată cu altitudinea, nivelul acestora dublându-se la fiecare 1500 m altitudine. În aceste condiții, efectul zborurilor frecvente la altitudini de 11.000 - 12.000 m este devastator pentru sănătatea unui angajat.

Uzura prematură ridicată a personalului navigant ca urmare a desfășurării activității de zbor, se transpune în modificări ale structurii și funcțiilor organismului cu efect asupra vitezei de reacție umane în condiții de lipsă de oxigen și presiuni scăzute, factor care reduce în mod semnificativ durata de viață. De aceea, considerăm că în centrul atenției trebuie să stea întotdeauna siguranța zborului și a pasagerilor, factorul uman fiind determinant în acest sens.

În prezent, aviația civilă se află într-un proces de reorganizare conform cerințelor economiei de piață. Aceste transformări trebuie să se reflecte și în domeniul resurselor umane, presupunând adoptarea unui plan de perspectivă și a unei politici de personal pe termen lung care să țină cont de specificul profesiei și de implicațiile activității de zbor asupra organismului uman.

Vechea Lege 3/1977 era mult mai realistă în ceea ce privește condițiile de pensionare oferind posibilitatea pensionării după o activitate de 25 de ani de zbor și la vârsta de 50 de ani, iar Legea 89/2004 a făcut posibil ca sistemul de pensionare prin pensie de serviciu aplicat unor categorii de personal din economia națională să fie folosit și pentru personalului aeronautic civil navigant, dar pentru o perioadă limitată de 3 luni.

Legea 19/2000 nu ține cont de aspectele specifice profesiei și nici de aportul individual la fondul de pensii, cu toate că personalul aeronautic civil navigant este încadrat la condiții speciale și condiții deosebite de muncă. Legea nr. 399/2005 pentru modificarea și completarea OUG nr.29/1997 privind Codul aerian al României prevede că drepturile și obligațiile personalului aeronautic civil se stabilesc prin reglementări specifice. Până în prezent nu s-a adoptat niciun act normativ, existând un vid legislativ în acest sens.

Există, însă, la Senat, în procedura dezbaterilor parlamentare, propunerea legislativă L999/2006 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din Aviația Civilă din România, față de care doresc să exprim sprijinul meu și să îndemn la urgentarea adoptării acestei legi, proiectul de act normativ fiind expresia justificată a doleanțelor reprezentanților acestei categorii profesionale, susținute de studii medicale și de specialitate privind consecințele activității de zbor asupra organismului uman.

În cadrul acestui proiect se definește categoria personalului aeronautic civil navigant: personalul care constituie echipajul de conducere de la bordul aeronavelor civile - piloți, navigatori, mecanici și/sau ingineri de bord și operatori radionaviganți; însoțitorii de bord; parașutiștii; inginerii de recepție și control aeronave; inginer de recepție și control mijloace PNA-TC; personalul de inspecție în zbor.

În prezent, la pensionarea acestei categorii nu se mai ține cont nici de specificul profesiei exercitate, una dintre cele mai solicitante pentru organismul uman, și nici de aportul individual la fondul de pensii. Precizăm faptul că personalul aeronautic civil navigant contribuie la fondul de pensii la nivel maxim de contribuție, la care se adaugă și o contribuție suplimentară. Efectul acestor contribuții nu se reflectă în mod just și asupra cuantumului acesteia.

În acest context, proiectul de act normativ propune condiții de pensionare adecvate efortului depus. La art. 44 se prevede pentru piloți, însoțitori de bord, parașutiști și personalul de inspecție de zbor vârsta de pensionare de minim 50 de ani și cu vechimea în muncă de cel puțin 20 de ani, iar pentru navigatori, ingineri și/sau mecanici de bord naviganți, operatori radionaviganți, ingineri de recepție și control aeronave și ingineri de recepție și control mijloace PNA -TC vârsta de pensionare de minim 52 de ani și cu vechimea în muncă de cel puțin 25 de ani. Pensia de serviciu propusă de proiectul de lege este de 85% din media veniturilor brute realizate pe ultimele trei luni de activitate.

Efortul bugetar necesar punerii în aplicare a proiectului de lege este nesemnificativ, în condițiile în care în prezent numărul de pensionari în viață din categoria cuprinsă în lege este de aprox. 270, numărul mediu de personal navigant ce se pensionează anual este în jurul a 30 de persoane, iar rata anuală a mortalității este în medie de 45 de persoane. În prezent, pensia medie este de 795 lei, iar conform noii legi ar ajunge la 2.125 lei. Ar rezulta un efort bugetar de 4.149.600 lei în primul an de aplicare a legii, 3.990.000 lei în anul doi, 3.830.400 lei în anul trei, 3.670.800 lei în anul patru, 3.511.200 lei în anul cinci, 3.351.600 lei în anul șase, 2.872.800 lei în anul șapte și în următorii. Mai adăugăm faptul că o creștere a numărului de pensionari în următorii 25 - 30 de ani nu este posibilă deoarece angajările se fac numai din rândul tinerilor cu vârsta între 20 și 26 de ani.

Surprinzător este punctul de vedere al Guvernului care nu susține propunerea legislativă, specificându-se că "acordarea unor beneficii ar conduce la crearea unei discriminări între diferitele categorii profesionale"! A crea un cadrul legislativ care să contribuie la protejarea sănătății și vieții aviatorilor, precum și la creșterea siguranței zborului este în opinia Guvernului o atitudine discriminatorie! De asemenea, celelalte observații cuprinse în punctul de vedere al Guvernului nu pot constitui motive de respingere a proiectului de lege deoarece acestea sunt minore și sunt rezolvabile prin mici modificări ale celor câteva articole.

Importantă este mențiunea din avizul Consiliului Legislativ conform căreia stabilirea unui statut aplicabil unei categorii profesionale cum este cea a personalului aeronautic civil navigant profesionist ține de competența exclusivă a autorităților naționale și nu implică conotații comunitare, ceea ce rezultă că soarta aviatorilor noștri depinde numai de deciziile Parlamentului și Guvernului.

Un alt aspect pe care doresc să îl supun atenției, care nu este prevăzut în propunerea legislativă, el fiind obiectul unor acte normative speciale, este cel referitor la timpul de serviciu pentru zbor. În prezent, prin ordinul nr. 1941/2005 al Ministrului Transportului, Construcțiilor și Turismului, timpul maxim de serviciu pentru zbor într-o perioadă de 24 de ore consecutive este de 13 și 14 ore, iar în anumite condiții ajungând și la 18 și 20 de ore, ceea ce depășește cu mult prevederile Codului muncii. Acești timpi de muncă excesivi constituie încă un argument în plus care confirmă necesitatea adoptării prevederilor proiectului de lege, pe lângă condițiile deosebite și speciale de muncă și impactul negativ al acestora asupra organismului personalului navigant.

Este evidentă imensa responsabilitate ce revine celor care lucrează într-o aeronavă și trebuie să conștientizăm faptul că, în timpul unei deplasări cu avionul, viața pasagerilor se află în mâinile acestor profesioniști.

De menționat este faptul că din ce în ce mai puțini tineri doresc să devină piloți profesioniști, deoarece, așa după cum unul dintre aceștia a spus, "nu merită să faci această meserie atât timp cât condițiile de muncă sunt dure, trăiești puțin, iar drepturile sunt ca și inexistente în comparație cu efortul depus."

Consider că Parlamentul României trebuie să dea dovadă de realism și receptivitate față de problemele specifice acestui domeniu de activitate. În acest sens, fac un apel către toate partidele politice să susțină adoptarea acestei propuneri legislative, mai ales că adoptarea acestui Statut este impusă de Legea nr. 399/2005 pentru modificarea și completarea OUG nr. 29/1997 privind Codul aerian al României.

    Daniela Popa - declarație politică: Restricționarea accesului românilor pe piața muncii din Uniunea Europeană - o decizie în contradicție cu principiile fundamentale ale U.E;

Doamna Daniela Popa:

Declarație politică: "Restricționarea accesului românilor pe piața muncii din Uniunea Europeană - o decizie în contradicție cu principiile fundamentale ale UE"

Extinderea Uniunii Europene aduce avantaje pentru toate statele membre. Beneficiile nu vizează doar consolidarea democrației, stabilității și securității în Europa, ci includ și aspecte pozitive legate de starea economiei europene.

În timp ce unele țări membre ale Uniunii Europene anunță măsuri de interdicție a accesului pe piața muncii pentru România și Bulgaria, altele își deschid porțile în speranța unui impact pozitiv asupra propriilor economii. Polonia, Cehia, Slovacia, Estonia, Letonia și Finlanda intenționează să deschidă piața muncii.

Italia nu a ajuns încă la o decizie finală. Totuși, se pare că se preferă o strategie aprobată și de cele 25 de state membre ale UE. Șeful Guvernului italian admite că tratează problema cu interes, pentru ca românii reprezintă la momentul acesta cea mai mare comunitate de străini din Italia, oficial 11% din totalul celor 3 milioane de imigranți. Spania a transmis semnale clare ca nu va renunța la barierele în calea imigrației cel puțin doi ani. Guvernul din Suedia analizează introducerea unei politici a ușilor deschise pentru muncitorii României și Bulgariei. Suedia nu asociază valul de migrație cu o criză economică.

Extinderea Uniunii a avut un efect pozitiv, deși marginal, asupra pieței de muncă din Suedia. Olanda ar putea introduce măsuri de limitare a migrației din noile state care au aderat. Și Belgia are planuri de limitare a fluxului imigraționist. Muncitorii ar urma sa fie admiși treptat în zonele unde exista criză de forță de muncă. Decizia urmează să fie discutată în cele două mari regiuni ale țării și apoi prezentată Guvernului. Danemarca a anunțat un regim tranzitoriu pentru muncitorii din România și Bulgaria, același care a fost aplicat și în cazul țărilor care au aderat în 2004. Astfel, românii pot fi angajați în Danemarca, dar vor fi plătiți conform salariilor și convențiilor colective în vigoare în regat, pentru a se preveni dumpingul social. Restricțiile vor fi anulate după trei ani. Austria și Germania ar putea să introducă măsuri de îngrădire a imigrației. Ungaria se gândește să impună anumite limite pe piața muncii. Marea Britanie, deși era adepta liberei circulații a muncitorilor din țările est europene, a decis să restricționeze accesul muncitorilor din România și Bulgaria, pentru o perioadă, urmând ca după un an de la implementare această decizie să fie reanalizată.

Aceeași schimbare de politică o are și Irlanda. Franța își deschide și ea parțial piața muncii pentru cetățenii din România și Bulgaria. Va fi o deschidere progresivă a pieței muncii, stabilită în urma discuțiilor cu parteneri sociali.

Oficialii Comisiei Europene susțin totuși că temerile legate de o migrație masivă a forței de muncă din Bulgaria și România după aderarea acestora la UE în ianuarie sunt nefondate, deoarece analizele arată că influxul de muncitori din ultimii ani a fost încet și moderat. Legile Uniunii Europene permit perioade de tranziție de până la 7 ani. Din mai 2006, cetățenii din cele 8 state foste comuniste care au aderat la Uniunea Europeană pot practica fără constrângeri 61 de meserii, în 7 sectoare ale economiei - construcții, hoteluri și restaurante, agricultură, industrie metalurgică, comerț sau imobiliare. Aceleași măsuri sunt decise și pentru cetățenii români și bulgari.

Libera circulație a mărfurilor, capitalurilor, serviciilor și persoanelor sunt principii fundamentale ale Uniunii Europene. Libera circulație a persoanelor este în strânsă legătură cu promovarea progresului economic și social, cu atingerea unui nivel de dezvoltare sustenabil și durabil. Este un concept fără de care nu putem înțelege noțiunea de cetățean european. Principiul liberei circulații a persoanelor este strâns legat de asigurarea coeziunii economice.

Potrivit normelor europene, fiecare cetățean are dreptul de a munci și trăi în alt stat membru, fără discriminare pe bază de naționalitate. Pe piața muncii, libertatea de circulație există încă de la începuturile Comunității Europene. În art. 35 al Tratatului Comunității Europene sunt stipulate dreptul de a căuta un loc de muncă într-un alt stat membru, dreptul de a munci în alt stat membru, dreptul la rezidență, dreptul de a rămâne pe teritoriul unui alt stat membru și dreptul la tratament egal în ceea ce privește angajarea și condițiile de muncă.

În contextul limitării accesului pe piața muncii europene pentru cetățenii români de către unele state membre și constatând că aceste îngrădiri vin în contradicție cu principiile de funcționare ale Uniunii Europene, Partidul Conservator face un apel la reprezentanții guvernelor naționale și la oficialii din instituțiile la nivel comunitar să analizeze cu mai multă responsabilitate și fără discriminări această problemă deosebit de importantă.

Odată cu aderarea în Uniunea Europeană, cetățenii români au devenit cetățeni europeni, bucurându-se de toate drepturile ce derivă din aceasta.

    Daniela Popa - declarație politică cu titlul Apel la solidaritate!;

Doamna Daniela Popa:

Declarație politică: "Apel la solidaritate!"

Programul de solidaritate socială în favoarea pensionarilor cu venituri reduse face obiectul unei propuneri legislative inițiate de către reprezentanții Partidului Conservator. Acest proiect de lege, care instituie o taxă de solidaritate socială de 1% din profitul anual net al fiecărui operator economic a cărui cifră de afaceri este mai mare de 100.000 de euro, a fost în dezbaterea Comisiei economice din Senat. Proiectul de lege a primit avize favorabile de la Consiliul Legislativ și Consiliul Economic și Social dar, din păcate, a primit un aviz negativ din partea Guvernului. Cu toate acestea, în cadrul comisiei sesizate în fond, votul a fost unul favorabil, așa cum sperăm că se va întâmpla și în plenul Senatului și, ulterior, în plenul Camerei Deputaților.

Această taxă se va aplica pe o perioadă de 3 ani, iar sumele acumulate se constituie ca sursă a bugetului asigurărilor sociale de stat și ar urma să fie folosite pentru creșterea pensiilor care sunt în cuantum mai mic decât salariul minim pe economie.

Prin inițierea acestui demers legislativ, Partidul Conservator dorește să sprijine pensionarii cu venituri reduse. Această categorie se află la limita supraviețuirii, după o viață de muncă pensionarii fiind în situația de a trăi de la o zi la alta tot mai greu.

Comunitatea economică nu poate rămâne indiferentă la problemele acestei categorii sociale defavorizate. În acest context, mulțumim tuturor oamenilor de afaceri care sunt de acord și ne susțin în promovarea acestei propuneri legislative. Așa cum arată și titlul, Programul prevăzut în textul lui este menit a stimula solidaritatea socială, a consolida relația între categoria oamenilor bogați și a celor săraci.

Suntem convinși că putem miza pe aportul dumneavoastră în lansarea unor dezbateri publice, în scopul de a determina instituțiile statului, fie că este vorba de Legislativ sau de Executiv, să pună în aplicare această lege.

În numele pensionarilor români, vă mulțumim.

    Doina Micșunica Drețcanu - prezentarea unor nemulțumiri ale finaliștilor concursului Vrei să fii nr.1?, organizat de TVR1;

Doamna Doina Micșunica Drețcanu:

Aș vrea astăzi să vă atrag atenția asupra unor nemulțumiri exprimate printr-un mesaj care, din păcate, a fost trimis prin Internet și în afara granițelor țării, de câțiva finaliști ai concursului" Vrei să fii nr.1?", organizat de TVR1.

Concursul a avut mai multe etape de preselecție, în urma cărora 50 de finaliști au fost invitați la București, la faza finală. Fondul de 500.000 de euro și promisiunea că toți finaliștii vor fi premiați, au determinat pe participanți să vină, împreună cu un însoțitor, în noaptea dintre ani, la București. Speranțele lor de a participa la o competiție corectă, unde să-și pună în valoare cultura generală și poate să câștige marele premiu anunțat, i-au determinat să-și cheltuiască poate ultimele rezerve financiare, să renunțe la ambientul plăcut al familiei sau la petrecerea din noaptea de Revelion.

Din păcate, "premiile" și recompensele așteptate și-au făcut apariția mai repede decât credeau ei: aparatele de vot s-au defectat și nimeni nu a catadicsit să le repună în funcțiune, iar miile de euro zburau la publicul din sală, pentru întrebări extrem de simple.

Bătaia de joc a fost încununată de "premiile de consolare" oferite: bilete la Revelionul organizat la Romexpo. După 7 ore de stat în studio, obosiți și dezamăgiți au ajuns totuși la Romexpo... și au plecat...fiindu-le locurile ocupate. Biletele le mai au și astăzi, în amintirea unei nopți în care TVR1 a demonstrat cu prisosință "seriozitatea" și "profesionalismul" de care dă dovadă în activitate.

Scrisoarea pe care am primit-o se încheie cu un strigăt de revoltă: "Nu se poate așa ceva! Este inadmisibil!", mesaj pe care îl împărtășesc și eu și mai întreb: aceasta este televiziunea noastră națională? Ce anume și cine se ascunde în culisele ei? Cum servește interesul cetățeanului?

Sunt câteva întrebări care sper că nu vor rămâne retorice, dacă conducerea TVR1 își asumă cu adevărat responsabilitățile unei televiziuni publice.

    Ion Stan - o analiză a stării de fapt a țării în ianuarie ăsta fără zăpadă și frig...;

Domnul Ion Stan:

Doamnelor și domnilor colegi,

Ianuarie ăsta fără zăpadă și frig a zăpăcit de-a binelea o grămadă de oameni, până acolo încât să creadă că e primăvară.

Și ce fac oamenii primăvara la casa lor? Curățenie generală!

În casa în care stau gratuit și temporar, s-au pornit unii oameni să scoată de prin dulapuri la aerisit prin conferințe de presă, la "însorit" sub reflectoare TV, ce avea fiecare pus la păstrare pentru sezonul "rece", despre care se știe că nu-i ca vara, dar nu și când vine și e mai bine să fii pregătit.

Crezusem că de așa trebușoară se ocupă gospodinele, așa încât nu m-am prea mirat când una dintre ele, făcându-și curățenia de primăvară în memorie, a scos la iveală amintirea unui bilețel, păstrată cu grijă acolo vreo doi ani.

M-am mirat însă că un declarat vajnic bărbat a și pus bilețelul cu pricina la vederea gazetarilor, atârnându-l pe gardul dinspre palatul numit, nu știu de ce, Victoria, uite-așa, să vadă cine trebuie, cum ne scoatem noi intransigența, în lupta împotriva oligarhiilor de interese, la soare.

Și iar nu m-am mirat că, în cea mai neaoșă tradiție a mahalalelor bucureștene ca și constănțene, clujene și de fapt a tuturor mahalalelor lumii, replica vecinului la minunea de pe gardul cotrocenesc nu a întârziat să apară.

Vizatul a scos și el pe gardul propriu, în ochii și urechile celor care vor să vadă și să audă, ce ținuse la păstrare, în rafturile personale, până la vremea grijiturii celei mari, cum se spune pe la mine pe-acasă.

Rând pe rând, numiri de consilieri prezidențiali, dosare de licitație, contracte de asistență juridică, avize medicale pentru căpșunari spanioli, dezinfecții antiaviariene, toate au fost bine scuturate în ochii și urechile celor ieșiți pe la garduri.

Ba, mai mult, deși mutat din cartierul cu pricina, un fost trăitor în aceeași mahala a ținut morțiș să-și etaleze strânsura fluturând în fața lumii rezoluții prezidențiale redactate în doi peri.

Ce este de nesuportat în toată tevatura asta nu e numaidecât faptul că suntem siliți a suporta mirosul de putred al acestor mizerii și nu atât faptul că suntem plezniți peste ochi și urechi cu declarații care mai de care mai teatrale și mai belicoase, cu ultimatumuri care nu obligă la mare lucru, dar au grijă să lase loc de retragere la o adică, ci faptul că "țara arde și baba se piaptănă"!

Și țara chiar arde pentru că: pe primele 11 luni ale anului 2006, contul curent al balanței de plăți a României a înregistrat un deficit de 8,85 miliarde de euro, în creștere cu 48,8% față de aceeași perioadă a anului 2005, motivat în principal de importurile masive, de productivitatea scăzută și de creditele luate de stat pentru cumpărare de bunuri, executare de lucrări și chiar pentru prestări de servicii; diferența dintre importurile și exporturile de bunuri a crescut cu 48,1% comparativ cu intervalul ianuarie-noiembrie 2005, întrucât creșterea importurilor a fost de 24,5% față de numai 16,7% creștere a exporturilor; datoria externă pe termen mediu și lung era la 30 noiembrie 2006 de 27,16 miliarde de euro, în creștere cu 10,3% față de finele anului 2005, ponderea datoriei publice fiind de 39,55%; valoarea exporturilor de produse agro-alimentare în perioada ianuarie-noiembrie 2006 a fost de 764,3 milioane de euro, iar cea a importurilor a fost de trei ori mai mare, adică 2,1 miliarde euro; raportul import-export în țările Uniunii Europene în aceeași perioadă de timp era tot de trei la unu.

Știind precis că pot continua o atare enumerare încă și încă, mă opresc totuși, din dorința de a striga, să mă audă cine trebuie!

Puțin ne pasă de curățirea tainițelor voastre! Opriți-vă!

Încă nu este primăvară în România!

    Emilian Vasile Cutean - pledoarie pentru stabilirea datei pentru organizarea alegerilor de primar în comuna Roșia Montană;

Domnul Emilian Vasile Cutean:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Prin declarația mea politică de astăzi, doresc să atrag atenția asupra modului de aplicare a prevederilor Legii administrației publice locale nr.215/2001 în județul Alba, mai precis în comuna Roșia Montană, unde Alianța DA numai dreptate și adevăr nu se poate numi.

Săptămâna trecută am avut întâlnire cu locuitorii acestei comune, care sunt nemulțumiți și revoltați de modul în care își fac datoria autoritățile locale, iar în acest sens au semnat un document transmis și celor două Camere ale Paramentului, în speță Comisiilor de abuzuri, combaterea corupției și petiții, prin care se arată comportamentul dictatorial și incalificabil al prefectului județului Alba care,după constatarea încetării mandatului de primar al comunei Roșia Montană a domnului Narița Virgil Nicolae, s-a transformat în agent electoral al Alianței DA.

Domnul prefect Cosmin Covaciu, în loc să se comporte ca un înalt funcționar public, imparțial și apolitic, așa cum prevede legea, dă dovadă de rea-credință, favorizând partide politice al cărui membru a fost, abuzând de înalta sa demnitate, alături de reprezentanții Ministerului Administrației și Internelor, dat fiind faptul că nu respectă dreptul locuitorilor comunei Roșia Montană de a avea un primar ales, și nu unul interimar, așa cum dorește domnia sa.

Nemulțumirea locuitorilor comunei Roșia Montană constă în faptul că, după emiterea ordinului de încetare a mandatului fostului primar, domnul prefect nu și-a făcut datoria și nu a dat dovadă de profesionalism, astfel că trebuia să facă propuneri Guvernului României, prin intermediul Ministerului Administrației și Internelor, pentru a stabili data organizării de către Guvern a alegerilor locale extraordinare, acestea trebuind să aibă loc în termen de 90 de zile de la data pronunțării hotărârii instanței.

Prefectul județului Alba nu a făcut această propunere Ministrului Administrației și Internelor, pentru stabilirea datei alegerilor, așa cum îl obliga art.82 alin.(6) din Legea nr.215/2006, astfel că Guvernul nu a adoptat în acest sens o hotărâre prin care să se stabilească data alegerilor.

Prefectul județului Alba susține că reprezentanții Ministerului Administrației și Internelor s-ar fi pronunțat că nu este posibilă organizarea alegerilor de primar decât după data de 13 mai 2007, pentru a nu "perturba", după spusele prefectului, organizarea alegerilor europarlamentare.

Această poziție ascunde de fapt adevăratul motiv pentru care nu se dorește organizarea alegerilor, și anume faptul că lumea s-a săturat de Alianța Portocalie care a adus numai nenorocire în țara asta de la instalarea ilegală și anticonstituțională în funcție, în anul 2004, după cum a recunoscut și președintele, aproape suspendat, al României.

Situația aceasta convine prefectului de Alba, întrucât cel care s-a instalat în locul fostului primar P.S.D. este un traseist politic ajuns acum în barca Alianței aflată la guvernare, iar organizarea unor noi alegeri ar schimba această situație.

De asemenea, amânarea alegerilor are ca scop intrarea în perioada mai mică de un an până la alegerile locale la termen, perioada în care nu se mai pot organiza alte alegeri, așa că, după cum spunea și primarul interimar unor apropiați ai săi, "nimeni nu-l mai mișcă din loc până la anul în mai".

Un alt fapt deosebit de grav îl constituie și participarea frecventă a prefectului la ședințele partidului din care a făcut parte, lucru interzis de Legea înalților funcționari publici.

Având în vedere aceste fapte grave de încălcare cu bună știință a legii, protestez împotriva celor care susțin acest mod de a face politică și sper ca primul-ministru să ia măsurile ce se impun și să-i tragă la răspundere, așa cum am cerut și în interpelarea adresată, pe cei vinovați, dispunând de urgență stabilirea datei pentru organizarea alegerilor de primar în comuna Roșia Montană.

Vă mulțumesc pentru atenție.

    Gabriel Sandu - considerații pe tema organizării referendumului privind autonomia autointitulatului Ținut Secuiesc;

Domnul Gabriel Sandu:

Stimați colegi,

După cum bine știți, sâmbătă, 10 februarie 2007, a fost organizat în trei județe: Covasna, Harghita și Mureș, un referendum privind autonomia autointitulatului Ținut Secuiesc.

Deși respect dreptul etniilor naționale de a-și păstra individualitatea culturală și de a-și expune și susține opiniile, consider că acțiunile de tipul acestui referendum sunt neconstituționale și ilegale. Scopul acestor acțiuni este de a declara autonomie pe criterii etnice, autoproclamatul Ținut Secuiesc reprezentând un pericol la adresa integrității teritoriale a țării noastre, în condițiile în care în Constituție este prevăzut clar că România este "stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil".

Odată cu fenomenul globalizării, se manifestă și fenomenul complementar și paradoxal al "proliferării etnopolitice", adică acutizarea politicilor etnice. Acest fenomen se manifestă și în viața publică românească prin acțiunile de obținere a autonomiei așa-zisului Ținut Secuiesc.

Pe de altă parte, România face parte din Uniunea Europeană, iar în acest spațiu, orice acțiune de acest tip nu este recunoscută și este considerată profund ilegală.

Având în vedere cele menționate mai sus, consider că autoritățile statului trebuie să ia măsuri pentru prevenirea unor probleme mult mai grave care se pot ivi prin neluarea de măsuri clare în acest moment.

În această perioadă, eforturile majorității românilor și ale autorităților centrale și locale sunt canalizare spre realizarea parametrilor stabiliți pentru integrarea în Uniunea Europeană, iar inițiativele unor aripi radicale a maghiarilor din România, precum Uniunea Civică Maghiară și Consiliul Național Secuiesc, sunt total scoase din context și nu fac decât să deturneze atenția de la problemele cu adevărat importante.

Aceste acțiuni sunt cu atât mai mult ilegale și neavenite, cu cât România este recunoscută pe plan european și mondial ca un model de respectare a drepturilor minorităților naționale.

Consideră că nu trebuie confundate descentralizarea și creșterea autonomiei locale cu crearea de enclave etnice și ținuturi autonome, pe alte criterii decât cele administrative.

De asemenea, consider că orice acțiune de tipul referendumului de sâmbătă trebuie stopată, iar autoritățile și instituțiile statului trebuie să se implice activ pentru rezolvarea acestei probleme definitiv.

    Emil Radu Moldovan - declarație politică intitulată Praf în ochii românilor;

Domnul Emil Radu Moldovan:

"Praf în ochii românilor"

De la preluarea puterii de către portocalii, românii sunt tot mai amăgiți și înșelați cu tot felul de promisiuni deșarte. Cel care se achită cel mai bine de această sarcină care se pare că a devenit prioritară pentru actuala putere este președintele Traian Băsescu.

Animat de credința perfecțiunii deciziilor sale, enunțată la început în glumă și cu jumătate de glas, acum însă din ce în ce mai prezentă, președintele Băsescu se joacă cu soarta României și a românilor atât pe plan intern, cât și pe plan extern.

Pe plan intern, prin decizia de a grația traficanții de droguri, care are la bază doar propria convingere, neținând cont de probele administrate în dosar, riscă să creeze un haos și o incertitudine și o mai mare a justiției în România. Pe plan extern, prin declarațiile sale prin care se erijează în rolul de diriginte și dă lecții Uniunii Europene despre modul în care trebuie rezolvată problema dependenței energetice a U.E. față de Rusia, riscă să arunce România într-o izolare completă.

Ba, mai mult, luându-și rolul în serios și arătând cu degetul spre Rusia ca spre un elev neastâmpărat pe care îl pui zece minute la colț pentru a-și reveni, după care aștepți ca el să-și învețe lecția și să devină docil, pune în pericol siguranța socială a românilor, deoarece riscă să compromită relațiile și așa nu prea bune cu cineva care deține robinetul pentru căldura românilor.

În loc să adopte o soluție diplomatică, așa cum au făcut liderii din Uniunea Europeană, discutând cu ceva timp în urmă cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, și încercând să găsească o soluție împreună, Traian Băsescu afirmă pe un ton autoritar că trebuie să găsim soluții alternative și să nu mai depindem în așa mare măsură de gazul rusesc, uitând că nu vorbește cu vreun partid aflat la putere în România și că nu reușește să sperie sau chiar să șantajeze pe cineva în acest fel.

Din contră, poate chiar să enerveze pe cineva, și asta în condițiile în care noi plătim cel mai mare preț la gaze din U.E. și devenim tot mai dependenți de gazele rusești, și în urma unor astfel de declarații este posibil ca în viitor să plătim și mai mult.

Toate aceste declarații și atitudini au un singur scop, și anume acela de a distrage atenția românilor de la incapacitatea autorităților de a găsi soluții la problemele lor și a muta atenția în altă parte.

    Dumitru Ioan Puchianu - declarație politică intitulată Trebuie întreținut mitul lui Dracula pe bani publici?;

Domnul Dumitru Ioan Puchianu:

"Trebuie întreținut mitul lui Dracula pe bani publici?"

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cu puțin timp în urmă populația brașoveană a fost solicitată să răspundă unui sondaj pe tema: "Ce îi lipsește Brașovului?" Rezultatul a fost șocant, majoritatea locuitorilor optând pentru mai multe locuri de distracție. Aceasta în pofida faptului că, exact în aceeași perioadă, Consiliul Județean local anunța că rezultatul unui sondaj privind achiziționarea Castelului Bran cu astronomica suma de 60 milioane euro din bani publici a întrunit acordul a circa 87 % din locuitori; deci un act mai degrabă de cultură decât unul de divertisment. Asta numai daca privim Castelul Bran prin prisma valorii sale istorice, și nu prin prisma mitului lui Dracula. De aici și întrebarea logică: ce dorea în fond să achiziționeze Consiliul Județean și Ministerul Culturii pe bani publici, valoarea istorică a castelului sau mitul lui Dracula ? Pentru că indiferent dacă castelul a fost vândut sau nu și indiferent de jocurile comerciale menite să majoreze succesiv prețul de pornire, este una ca pe bani publici să achiziționezi un castel medieval prost întreținut și fără o valoare arhitecturala deosebită, și alta este să achiziționezi un brand cu rezonanță internațională.

Personal mă îndoiesc că majoritatea celor care au optat pentru această achiziție de 60 milioane euro și-au pus această întrebare sau au avut curiozitatea să viziteze muzeul Castelului Bran. Dacă ar fi făcut acest lucru ar fi constatat că între actualul castel-muzeu și mitul lui Dracula nu există absolut nici o legătură. Tematica muzeului este exclusiv cea a amintirilor istorice dedicate familiei regale de după 1900: fotografii cu Regele Ferdinand, Regina Maria sau Principesa Ileana, mobilier de epocă și obiecte contemporane acestora. Atât, și nimic mai mult ! Nici o referire la Dracula. Ar fi fost și greu de găsit ceva, atâta timp cât se știe, istoric vorbind, că Vlad Țepeș supranumit și Dracula, nu a locuit aici decât două luni, în anul 1462, înainte de a fi întemnițat în Cetatea Vișegrad. Mitul lui Dracula este unul creat artificial și, deci, ar fi fost imposibil ca autoritățile locale să poată crea ceva pe baze inexistente, căci una este să dorești înființarea unui parc de distracții tematic și alta să transformi de la zero istoria unui castel medieval. Istoria există, și nu poate fi modificată sau modelată în funcție de interesele economice locale. Singurii care se încăpățânează să mai amintească ceva de mitul lui Dracula sunt micii comercianți care își vând produsele artizanale la intrarea în muzeu.

Dacă Consiliul Județean Brașov și Ministerul Culturii doresc cu adevărat să reînvie o istorie falsă a mitului lui Dracula la Bran, și dacă consideră că riscul merită 60 milioane euro din bani publici, atunci singura soluție ar fi dezvoltarea unei industrii turistice tematice colaterale în jurul castelului, nu cumpărarea unui castel medieval, cum sunt cu sutele în Europa, și mai ales la un preț mult supraevaluat. Căci, dacă în cazul unui excentric miliardar care dorește să facă această achiziție, este vorba în fond de banii săi, în cazul nostru este vorba de bani publici, și fiți siguri că județul Brașov are multe alte priorități nerezolvate din motive financiare.

    Emil Radu Moldovan - declarație politică intitulată Bilanț portocaliu;

Domnul Emil Radu Moldovan:

Declarație politică intitulată "Bilanț portocaliu".

După doi ani de Guvernare Portocalie s-a ales praful de promisiunile trâmbițate cu atâta tam-tam în campania electorală. Nimic nu s-a realizat, și speranțele oamenilor au fost înșelate, din nou, de un "CDR" cosmetizat.

Pe lângă haos, degringoladă și întâmplare, caracteristicile actului lor de guvernare, în acest timp scurs de la preluarea mandatului, au reușit să creeze o polarizare nemaiîntâlnită până acum în societatea românească.

Prin introducerea cotei unice de impozitare, din punct de vedere al veniturilor realizate, populația României se împarte în două categorii. O categorie din care fac parte foarte puțini cetățeni ai acestei țări, ale căror venituri au crescut cu o repeziciune uimitoare, și cealaltă categorie, reprezentată de restul populației, ale căror venituri au scăzut continuu.

Astfel, deși se anunța o guvernare care va rezolva marile probleme sociale cu care se confruntă România, această guvernare de dreapta nu a reușit decât să creeze altele și mai mari, datorită atenției deosebite pe care a acordat-o sporirii veniturilor unei categorii sociale și uitării totale a programelor sociale.

În tot acest timp, cel mai mult de suferit de pe urma acestei guvernări au avut oamenii cu venituri mici și pensionarii cărora, dacă nu le-a crescut pensia cu 30% în termeni reali, așa cum se lăudau portocaliii în campania electorală, în mod sigur le-a crescut factura la întreținere cu acest procent, în schimb, pensia reală în acești doi ani a crescut cu 2 %. Este aproape imposibil de crezut că în următorii 2 ani se va întâmpla vreo minune și va crește pensia medie cu 28%.

La fel de dezastruoasă este situația și în învățământ, unde, în acest început de iarnă, datorită incapacității oamenilor din sistemul patronat de portocalii, copiii au fost nevoiți să învețe în frig, iar situația nu pare a avea o rezolvare rapidă, deoarece Guvernul a refuzat să aloce învățământului 6% din PIB, încălcând astfel legea.

În sistemul sanitar situația este poate și mai gravă, chiar catastrofală, dacă avem în vedere faptul că în timpul Guvernării Portocalii au murit oameni stând la cozi pentru medicamente, iar în spitale, datorită condițiilor aproape inumane, oamenii mai repede se îmbolnăvesc decât se vindecă.

Pe scurt, toate sectoarele de activitate sunt la pământ, mai puțin agricultura, care zboară, odată cu fostul ministru Flutur, în zări îndepărtate, încât nimeni nu mai știe unde e, și vom fi nevoiți să ne integrăm fără ea.

Această guvernare tinde să devină cea mai neagră din istoria României postcomuniste, dacă nu se fac schimbări majore și guvernanții vor înțelege să guverneze în interesul populației, nu al unei camarile portocalii.

    Emil Radu Moldovan - declarație politică intitulată Integrare în genunchi;

Domnul Emil Radu Moldovan:

Declarație politică intitulată "Integrare în genunchi".

Guvernarea portocalie prezintă ca pe o mare realizare a sa integrarea României în Uniunea Europeană. Pentru a celebra acest eveniment, ei au împărțit afișe cu liderii Alianței prin toată țara, care bineînțeles au fost făcute din banii statului. Deci ei își fac campanie electorala pe banii populației.

Lucru foarte grav, cel puțin din două aspecte. În primul rând, pentru că folosesc banii publici în interes personal, și în al doilea rând, pentru că mint cu nerușinare populația, prezentând niște realizări care nu au avut loc. Ba, mai mult, în acest timp scurs de la preluarea puterii ei nu numai că nu au avut realizări, dar au reușit să nemulțumească aproape toate categoriile sociale din România, scoțându-i pe cei mai mulți dintre ei în stradă.

Dacă observăm cu atenție ce s-a întâmplat după încheierea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană în 2004 de către Guvernarea P.S.D., când la scurt timp puterea a fost preluată de portocalii, vom observa că totul a stat sub semnul dezastrului. Atât performanțele pe plan intern, care au adus la exasperare o populație din ce în ce mai săracă și mai uitată de o guvernare de dreapta sensibilă doar la nevoile celor bogați, cât și pe plan extern, unde de cele mai multe ori ne-am făcut de râs datorită prestațiilor președintelui, dar și ale primulu- ministru.

Nota de plată la toate aceste nerealizări a venit foarte prompt de la U.E. când, considerându-ne o țară de mâna a doua în Uniune, ne-a oferit un portofoliu de comisar pe măsură: acela de șef peste fotocopiatoarele de la Bruxelles.

Toate acestea arată foarte clar că România se va integra în Uniunea Europeană în genunchi și va fi considerată Cenușăreasa Europei, datorită modului dezastruos în care a guvernat țara Alianța Portocalie.

Lucrurile vor arăta și mai rău dacă după integrare România nu va reuși să absoarbă fondurile comunitare și va deveni un contribuabil la bugetul UE. Iar situația pare să se îndrepte în acea direcție, deoarece Guvernul nu dă semne că ar putea să iasă din incompetența de care dă dovadă de doi ani încoace.

În această situație, singura soluție ar fi să recunoască faptul că sunt depășiți de situație și să lase persoanele competente să preia conducerea, până nu afundă prea mult în noroi țara.

    Emil Radu Moldovan - declarație politică intitulată Guvernul repetent;

Domnul Emil Radu Moldovan:

Declarație politică intitulată "Guvernul repetent".

Sub Guvernarea Portocalie totul se prăbușește, de la agricultură, sănătate, industrie și până la învățământ. Dezastrul se propagă cu așa o repeziciune încât există riscul ca în scurt timp să cuprindă toate sectoarele de activitate.

După încheierea negocierilor privind aderarea României la Uniune Europeană în 2004, an ce a coincis și cu preluarea puterii de către Alianța P.N.L.-P.D., una dintre principalele coordonate ale politicii interne trebuia să fie elaborarea unui plan postaderare, care să conțină soluții concrete pentru problemele cu care se vor confrunta românii.

Acest lucru nu s-a întâmplat însă, și urmările acestui fapt sunt resimțite acum din plin de către români. Agricultura este la pământ, sistemul de sănătate este un pericol pentru cetățeni, și viața de zi cu zi a omului devine tot mai mult un chin.

La toate aceste probleme guvernanții răspund cu cifre, afirmând că anul trecut am avut o creștere economică de peste 7%, că veniturile la bugetul de stat au crescut, că totul merge ca pe roate și că toți indicatorii economici au o evoluție pozitivă.

Dar, dacă privim cu atenție în jur, observăm că numai indicatorii economici au o evoluție pozitivă, deoarece nivelul de trai al oamenilor în acești doi ani de Guvernare Portocalie a scăzut continuu, lucru reliefat și de faptul că în această iarnă, mai mult de jumătate din familiile din România au avut nevoie de ajutorul de încălzire oferit de către stat.

Situația este deosebit de gravă deoarece după încă doi ani de guvernare sub aceleași auspicii s-ar putea ajunge la situația cu totul dramatică ca aproape toată populația țării să depindă de ajutoarele de la stat, în perioada de iarnă.

Iar Guvernul României refuză cu încăpățânare să accepte realitatea și să acționeze în consecință, preferând să prezinte o stare de lucruri fictivă, încercând astfel să-și ascundă eșecul de până acum și sperând că va reuși în continuare să-și mențină puterea, deși s-a dovedit mai mult nociv decât folositor poporului român.

Astfel, în condițiile în care Guvernul la mai toate materiile este corigent, pentru a nu duce țara în pragul colapsului, singura soluție este să fie declarat repetent.

    Emil Radu Moldovan - declarație politică intitulată Ipocrizia - politica portocalie;

Domnul Emil Radu Moldovan:

Declarație politică intitulată "Ipocrizia - politica portocalie".

Ceea ce până acum a fost spus doar de către Opoziție și negat cu vehemență de Portocalii a fost confirmat prin deciziile luate în mai multe rânduri de membrii actualei Puteri.

Deși se arătau consternați atunci când liderii P.S.D. afirmau că odată cu actuala Putere s-a instalat și eșecul în toate domeniile de activitate, iată că premierul, și cu ceva timp în urmă, președintele, prin deciziile luate, confirmă adevărul acelor declarații.

Prin hotărârea sa de a se opera în afara țării, deși aceleași condiții puteau fi oferite și de unele spitale din țară, premierul evidențiază neîncrederea sa în sistemul medical românesc și implicit eșecul politicii Guvernului condus de dânsul în domeniul sănătății.

Mai grav este însă faptul că deși eșecul reformelor anunțate cu atâta tam-tam de ministrul Nicolăescu a devenit foarte evident, guvernanții, în frunte cu premierul Tăriceanu și președintele Băsescu, susțineau sus și tare că situația din sănătate s-a îmbunătățit în acești doi ani, iar în viitor va continua să se îmbunătățească, când de fapt ei știau că situația este proastă și va deveni și mai proastă datorită incompetenței ministrului și neprofesionalismului reformelor sale.

Astfel, ei i-au mințit cu seninătate pe români și nu și-au dus la îndeplinire mandatul pentru care au ajuns la guvernare, și anume să rezolve problemele cu care se confruntă populația. Ba, din contră, văzând că nu sunt capabili, au preferat să mintă și să rămână la putere cu orice preț.

În aceste condiții, domnule prim-ministru Călin Popescu- Tăriceanu și domnule președinte Traian Băsescu, vă întreb: cât mai aveți de gând să continuați cu această ipocrizie, prezentând tot felul de situații favorabile, când de fapt ceea mai mare parte din populație se afundă tot mai mult în mocirlă?

Încetați odată pentru totdeauna cu experimentele făcute pe seama românilor care s-au săturat să fie bătaia de joc a unor miniștri-accident precum Mihail Hărdău, care nu au făcut altceva decât să instaureze haosul și incertitudinea în învățământul românesc, cu rezultate grave pentru mulți ani de acum înainte.

Dacă nu aveți oameni și soluții pentru situația actuală în care ați adus România, decât să generalizați haosul, incertitudinea și ipocrizia, mai bine vă retrageți de la guvernare și veți rămâne în istorie drept un accident, în loc să continuați joaca de-a guvernarea și să deveniți o întâmplare nefericită.

    Emil Radu Moldovan - declarație politică intitulată Lupta pentru ciolan;

Domnul Emil Radu Moldovan:

Declarație politică intitulată "Lupta pentru ciolan".

După certurile permanente ale partidelor din Alianța D.A., în care se invocau diferențe de viziune în ceea ce privește administrarea problemelor țării, adevăratele motive au ieșit în cele din urmă la iveală. Acestea nu sunt altele decât lupta pentru ciola, și dorința fiecărui partid din Alianță de a pune mâna pe cât mai mult din acest ciolan și a nu împărți nimic cu partenerul de guvernare.

Ceea ce a edificat pe toată lumea despre această stare a lucrurilor a fost faptul că, după ce a obținut Ministerul Economiei și Comerțului, Partidul Democrat a renunțat la el ca la o măsea stricată atunci când a aflat că premierul, prevăzător, a trecut Oficiul pentru Privatizare din subordinea ministerului în subordinea AVAS, condus de un om fidel lui și care iubește Partidul Democrat și pe președintele Băsescu ca dracul tămâia.

Miza cea mare a acestor lupte crâncene între cele două partide este Oficiul pentru Privatizare, din cadrul Ministerului Economiei și Comerțului, care deține 135 de societăți ce trebuie privatizate în perioada următoare; deci stupul cu miere din care să se înfrupte clientela politică.

Partidul Democrat, care își exprimă de câte ori are ocazia preocuparea pentru soarta românilor, a renunțat cu foarte mare ușurință la acest minister din fruntea căruia putea să facă foarte multe lucruri bune pentru toți românii, încercând să rezolve problema facturilor la încălzire. Însă, încă o dată, cei din P.D. doar vorbesc, dar de făcut nu fac nimic. Fie că nu pot, fie că nu vor sau pur și simplu au alte interese, care nu coincid cu cele ale populației.

În acest sens, trebuie menționat faptul că vicepreședintele P.D., deputatul Ioan Oltean, a făcut presiuni pe lângă fostul ministru al economiei și comerțului, Codruț Șereș, ca unele firme ale "băieților deștepți" să cumpere energie ieftină de la stat și să o vândă scump, prejudiciind astfel interesele populației, împovărând-o și mai mult.

Astfel, în declarațiile publice, liderii Partidului Democrat își arată îngrijorarea față de situația din domeniul energetic și cer rezolvarea ei, astfel încât populația să nu mai fie afectată atât de grav, dar prin faptele lor, liderii democrați nu fac altceva decât să pună umărul la degradarea nivelului de trai al populației.

    Emil Radu Moldovan - declarație politică intitulată De la vorbe la fapte;

Domnul Emil Radu Moldovan:

Declarație politică intitulată "De la vorbe la fapte".

Din 2004 și până în prezent liderii actualei puteri, în frunte cu președintele Traian Băsescu, ne spun de câte ori au ocazia ce lucruri mărețe vor face ei și ce bine o vor duce românii.

Dacă aruncăm însă o privire în jur și ne uităm atent la realitatea ce ne înconjoară, observăm că nici nu poate fi vorba de vreo realizare care să schimbe în bine viața românilor, ci, din contră, în acești doi ani scurși de la preluarea puterii de Alianța Portocalie situația românului de rând a devenit tot mai grea pe zi ce trece.

În timp ce prețurile au crescut galopant, salariile au avut o urcare asemănătoare cu cea a melcului, situație care face ca pentru foarte mulți români cu venituri mici, traiul de zi cu zi în această țară să fie un lux pe care nu și-l mai pot permite. Dar majoritatea având o vârstă înaintată nici nu au altă soluție. Iar Guvernul, care în mod normal ar trebui să se ocupe printre altele și de rezolvarea problemelor cu care se confruntă populația, are, se pare, alte probleme mai importante de rezolvat, cum ar fi îmbogățirea în continuare a unei pături privilegiate și sărăcirea continuă a marei mase a populației.

În aceste condiții, domnule prim-ministru Călin Popescu-Tăriceanu, vă întreb: când Guvernul pe care-l conduceți va guverna și pentru românii de rând, nu numai pentru cei bogați?

Nici în ceea ce privește promisiunile făcute de președintele Traian Băsescu românilor, pentru un trai mai bun situația nu este diferită. Astfel că, în loc să le poarte de grijă românilor, observăm că este foarte atent cu soarta marilor consorții internaționale, pentru care sună miniștrii, dă telefoane pentru a obține un preț mai mic la energie, asta în timp ce facturile pentru populație creșteau cu o repeziciune uimitoare.

Astfel că, Alianța care trebuia să instaureze în țară dreptatea și adevărul a ridicat la rang de politică națională minciuna și nedreptatea, nedreptățind populația, care a trebuit și trebuie în continuare să suporte pe propria piele îmbogățirea camarilei, atât din jurul președintelui, cât și a primului-ministru, mințind ori de câte ori a fost nevoie, pentru atingerea scopului.

Nimic nu i-a oprit, au călcat totul în picioare, morală, adevăr; conștiința era pentru ei un cuvânt străin, ba chiar au reușit să ducă ipocrizia până aproape de perfecțiune, pozând în fecioare neprihănite, când ei erau ditamai cocota satului.

Astfel, încă odată s-a demonstrat că CDR-ul cosmetizat sub diferite forme are lideri maeștri ai vorbei, dar corigenți la fapte.

    Emilian Valentin Frâncu - comentarii pe marginea conflictului dintre președinte și primul-ministru;

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Doamnelor și domnilor deputați,

De o bună bucată de vreme suntem martorii unui război fratricid, în care se înfruntă președintele și primul-ministru. Acest conflict a devenit atât de dur și atât de acaparator, încât nimeni nu mai știe, azi, cu precizie cum a început totul, care a fost primul gest ce a dus la ripostă și în ce a constat riposta la ripostă.

Am stat de vorbă, în cele câteva săptămâni de vacanță parlamentară, cu diverși cetățeni care au venit la mine să îmi prezinte multele probleme care îi preocupă. Invariabil, după ce mi-am notat aspectele semnalate și le-am spus cam cum văd eu soluționarea chestiunilor respective, fiecare din ei și-a manifestat, într-un fel sau în altul, preocuparea față de situația de insuportabil conflict la care s-a ajuns între președinte și primul-ministru.

Îmi permit să citez, din memorie, cuvintele unui cetățean din Râmnicu-Vâlcea. "Acest ianuarie, cu scandalul bilețelelor și cu tot ce decurge acum din el, mă face să retrăiesc starea de spirit de la începutul anului 1999, când țara era în fierbere din cu totul alte motive. Sunt vremuri interesante, nu mă mai pot dezlipi de televizor când e ora știrilor de mare audiență, e palpitant și cred că nu numai mie îmi pulsează adrenalina la maximum. Dar am ajuns la o asemenea stare de încordare, încât simt că mă apropii de pragul insuportabilului".

Nu mi-am propus, în această declarație politică, să spun eu care anume din cei doi preopinenți greșește în actuala stare de lucruri. Acest "banal amănunt" - cu ghilimelele de rigoare - este evident pentru oricine s-a uitat, cât de cât, la televizor și a citit ziarele apărute în ultimii doi ani. Nici nu am eu căderea să despic, precum biblicul Moise, apele unei mări învolburate, ca să spun: "Iată, pe aici trebuie să mergem, dacă vrem să ieșim din impas".

Dar nu este mai puțin adevărat că trebuie să ne întrebăm - și, cu siguranță, asta o facem cu toții - cine câștigă și cine pierde de pe urma conflictului. Aș începe cu partea a doua a întrebării, fiindcă răspunsul este ceva mai ușor de dat. De pierdut, pierde toată lumea, inclusiv acela care crede că are de câștigat. Începând cu cetățeanul de rând, trecând prin instituțiile statului și sfârșind unde dorim să punem punct și să tragem linie, toată lumea are câte ceva de pierdut.

Firește, cauzele pentru care s-a ajuns aici sunt extrem de importante. Nu puțini încearcă să dea impresia că sunt pe cale să descifreze aceste cauze, dar se opresc întotdeauna înainte de a ajunge la capătul drumului, înainte de a căuta un pic mai departe. Personalitatea fiecăruia dintre protagoniști este importantă și nu trebuie neglijată, dar nu ne putem limita la o asemenea explicație, mult prea simplistă, după părerea mea.

Asemenea conflicte, mocnite sau nu, între președinte și primul-ministru, au existat în mai toate guvernările precedente. Ele nu au ajuns la paroxismul de acum, însă nici nu pot fi minimalizate sau ignorate. Prin urmare, cauza trebuie căutată în însăși întocmirea instituțională la vârf a statului și, evident, în Constituție și în legile organice care reglementează existența a două centre de putere în sfera executivului: unul la Guvern, celălalt la Palatul Cotroceni.

În mod normal, ar trebui să avem un legislativ puternic Parlamentul, un executiv unic Guvernul și un reprezentativ de nădejde - șeful statului. Aici ar trebui să punem "punctul pe i", fiindcă de aici derivă toate neajunsurile, fiindcă de aici derivă însuși conflictul despre care vorbim.

Am auzit, zilele trecute, în gura unui parlamentar care, până nu demult, făcea parte din executiv, expresia: "Se încearcă acum alunecarea României spre o republică parlamentară" și nu am putut să nu fiu uimit. Poate că respectivul domn ar trebui să deschidă Constituția și să ne arate tuturor unde anume scrie că România "nu este" deja o republică parlamentară; și unde anume scrie că Parlamentul României "nu este" o instituție suverană, ca expresie a voinței populare exprimate prin vot universal, egal, liber și direct.

Să ne mai mirăm că, de ani de zile, există o dublă campanie de discreditare - a Parlamentului, ca instituție, și a parlamentarilor, ca reprezentanți ai acesteia? Dacă noi înșine, ca parlamentari, nu suntem solidari cu ideea că România este, prin Constituție, cu totul altceva decât o republică prezidențială condusă cu mână forte de un așa-zis "despot luminat", atunci ce pretenții să mai avem de la alții?

Dați-mi voie, în încheiere, să îi răspund colegului nostru așa: Dragă domnule senator, nimeni nu dă acum vreo lovitură de stat, iar România nu alunecă spre o republică parlamentară. România este o țară condusă de un Executiv, iar acesta din urmă se află - și trebuie să rămână - sub controlul deplin al Parlamentului, indiferent care este "jocul zilei" și indiferent cine ar fi... jucătorul de la Cotroceni.

    Emilian Valentin Frâncu - intervenție intitulată Se împlinesc 88 de ani de la Marea Unire;

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

"Se împlinesc 88 de ani de la Marea Unire"

"Vă așteptam de o mie de ani și ați venit ca să nu ne mai despărțim niciodată. Sunt în viața unui neam clipe de fericire atât de mari, încât ele răscumpără veacuri întregi de suferință. Bucuria noastră nu este bucuria unei singure generații. Ea este sfânta tresărire a întregului popor român, care de sute și sute de ani a îndurat suferințele cele mai crude, fără să-și piardă credința neclintită în sosirea zilei care ne unește astăzi și care trebuia să vie, care nu se putea să nu vie ".

Acestea sunt, doamnelor și domnilor deputați, cuvintele de întâmpinare pe care le-a adresat marele om politic liberal Ion I.C.Bratianu, prim-ministru al României la acea dată, delegației din care făceau parte Vasile Goldiș, Alexandru Vaida-Voevod, Miron Cristea și alții, sosiți în Capitală pentru a prezenta, Regelui și Guvernului României, Actul Unirii de la 1 Decembrie 1918.

Reverberația acelor clipe o simțim în suflete și noi, astăzi, când se împlinesc 88 de ani de la Marea Unire care a întregit ființa țării și a națiunii române. O unire ce a venit ca parte a unui îndelungat proces istoric, începând cu dubla recunoaștere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Principatelor Române, în anul 1859, continuând apoi prin proclamarea și cucerirea independenței de stat a României și încheindu-se la 1 Decembrie 1918, când s-a desăvârșit unitatea statală a românilor.

Anul 1918 a avut o importanță covârșitoare în destinul neamului nostru. O spun istoricii, o spun cărțile și revistele, o spun oamenii politici și o spun, deopotrivă, oamenii simpli ai acestui popor. O spune însăși cronologia evenimentelor de atunci.

Pe 27 martie 1918, Sfatul Țării de la Chișinău, exprimând dorința românilor, a votat unirea Republicii Moldovenești cu România. A urmat, în lunile octombrie-noiembrie, eliberarea națională a poporului român de pe cuprinsul Austro-Ungariei. Apoi, pe 27 octombrie 1918, deputații români bucovineni din Parlamentul de la Viena, primari ai localităților bucovinene și alți reprezentanți ai românilor s-au reunit la Cernăuți, într-o Adunare Constituantă, și au adoptat o moțiune ce prevedea "Unirea Bucovinei cu celelalte țări românești, într-un stat național independent".

La rândul lor, românii din Transilvania s-au organizat, constituindu-și organe administrative la toate nivelurile-consilii naționale alese în mod democratic. Amos Frâncu - strămoș direct al meu - a organizat peste tot structuri ale Gărzii Naționale Române menite să apere ordinea publică în perioada de vid militar generat de retragerea trupelor austro-ungare. Așa încât, Consiliul Național Român Central a putut decide convocarea Marii Adunări Naționale la Alba-Iulia, pentru a consfinți unirea Transilvaniei cu România. Alba-Iulia a devenit simbolul unității naționale a tuturor românilor. În ziua de 1 Decembrie 1918, pe porțile cetății unde, odinioară, intrase triumfător Mihai Viteazul, s-au revărsat, într-o ordine impresionantă, o mulțime de români. Prin prezența lor, ei voiau să certifice dorința de a se uni cu țara și de a fi martorii acestui moment istoric. Astfel, pe Câmpul lui Horea s-au strâns peste 100.000 de oameni, fiind prezenți și cei 1.228 de delegați aleși anterior prin vot de cercurile electorale sau de organizații politice și de instituțiile românești din Transilvania, printre care, oameni politici și fruntași ai mișcării naționale. Tatăl meu, Cornel Frâncu, participant la această Adunare, îmi vorbea adesea, cu multă emoție, despre acele momente înălțătoare.

Gestul românilor nu a rămas fără ecou, atât în afară, cât mai ales în interiorul țării. În ianuarie 1919 naționalitatea germană din Transilvania, întrunită la Mediaș, a hotărât în unanimitate recunoașterea unirii Transilvaniei cu România. Tot în ianuarie 1919, populația evreiască din Transilvania a aderat și ea la hotărârea de unire. Aceeași atitudine au adoptat-o și șvabii din Banat care, întruniți în Congresul de la Timișoara din august 1919, și-au exprimat acordul la unirea cu România, considerând că hotărârea de la Alba-Iulia este o chezășie pentru dezvoltarea lor etnică și culturală.

Au trecut ani, s-au schimbat orânduiri și guverne, iar teritoriul românesc a fost chiar ciuntit din nou în tumultul celui de-al doilea război mondial și în avalanșa evenimentelor dramatice de după acesta. Toate relele și mai puțin relele care s-au abătut peste noi de atunci și până astăzi au fost îndurate cu stoicism de generațiile care s-au succedat înăuntrul hotarelor acestei patrii. Un singur lucru a rămas neatins în conștiința noastră: bucuria veșnica a zilei de 1 Decembrie 1918 - devenită, în cele din urmă, Sărbătoare Națională a României.

Și ce pereche mai bună ar fi putut să fie, pentru această zi măreață - o zi astrală, aș putea spune eu - a istoriei noastre, decât apropiata sărbătoare a aderării României la Uniunea Europeană, pe care o vom marca exact la o lună după sărbătorirea celor 88 de ani de la Marea Unire! Iată doua evenimente sortite să intre în istorie sub auspiciile guvernării aceluiași partid, Partidul Național Liberal, și în decembrie 1918, și în ianuarie 2007.

Să ne bucurăm, așadar - și astăzi, și peste o lună, și peste un an. Cu voia Celui de Sus, să ne bucurăm apoi și la împlinirea unui secol de la Marea Unire, atunci când acesta se va împlini în calendarul deceniului viitor.

Vă mulțumesc pentru atenție.

    Florin Iordache - declarație politică intitulată Un președinte deasupra tuturor;

Domnul Florin Iordache:

"Un președinte deasupra tuturor"

Stimați colegi parlamentari,

Ne aflăm într-un moment crucial, am putea spune, pentru țara noastră și nu numai. Zarurile au fost aruncate pe masa politicului, și acum jocul se arată deschis tuturor colegilor din Opoziție și, de ce nu, și din cadrul fărâmei Alianței D punct A punct.

Președintele a încălcat, din nou, Constituția amestecându-se nepermis în întreaga activitate a instituțiilor publice ale statului. O încălcare gravă a principiului separației puterilor în stat s-a produs atunci când a intervenit în activitatea Parchetului, dând indicații publice, cine și cum să fie anchetat. Însă, un nou hobby al domniei sale pare a fi acela de a calomnia deputații și senatorii, acuzându-i că dau legi pentru infractori, fără să realizeze că prin afirmațiile făcute s-a plasat totuși deasupra lor, ca o căpetenie a unui trib mare care mânuiește cu măiestrie actul decizional.

Cred, cu tărie, că Președintele și-a depășit atribuțiile conferite prin Constituție. Câteva dintre marile gafe caracteristice domniei sale sunt: cererea și primirea demisiilor șefilor serviciilor secrete, deși ele sunt atributul exclusiv al Parlamentului, sau încălcarea separației puterilor în stat, prin stilul propriu în care a înțeles să conducă ședințele Guvernului, implicarea în problemele Justiției, exemplul elocvent fiind acela în care Președintele a acuzat magistrații de corupție.

Continuând seria gafelor, Președintele Traian Băsescu a făcut declarații surprinzătoare, la mai bine de doi ani de mandat. Într-o emisiune televizată, șeful statului le-a atras atenția partidelor aflate la guvernare că nu este meritul lor că au ajuns la putere. "Partidele acestea au pierdut alegerile din 2004", a spus Băsescu, adăugând că el a fost cel care a decis să trimită P.S.D. în Opoziție.

Adevărul rostit de Traian Basescu e util nu numai publicului larg, nu numai actualilor guvernanți, ci și multor colegi de-ai mei care ajunseseră mult prea repede la concluzia că "am pierdut" alegerile în 2004, și care începuseră, în consecință, să caute cauzele unei înfrângeri care nu avusese loc.

Urmărindu-i gesturile și declarațiile din ultimul timp, constat cu mirare că domnia sa a fost atins iremediabil de sindromul amneziei de ocazie. Având în vedere că Traian Băsescu se crede mult deasupra Parlamentului, deasupra clasei politice, dincolo de Bine și de Rău, de tot ceea ce înseamnă Dreptate și Minciună, cred că orice mențiune suplimentară ar fi de prisos.

Traian Basescu nu are nevoie de nimeni și nimic pentru a guverna singur, el nu are nevoie de ajutorul nimănui, ba chiar îl enervează când cineva îi sare în ajutor.

Mult invocatul motiv pentru care reprezentanții Partidului Democrat nu sunt de acord cu suspendarea din funcție a Președintelui Băsescu este acela că " regulile nu se schimbă în timpul jocului". Dacă într-adevăr lucrurile ar sta așa, atunci nu ar mai trebui să ne străduim să adoptăm legi pentru că, pentru fiecare categorie de persoane, destinatari ai aplicării legilor, regulile jocului nu ar trebui schimbate. Cred că se folosește orice subterfugiu pentru ca Președintele să nu fie supus procedurii referendumului. Dar o întrebare se desprinde clar din contextual actual: " De ce se teme Președintele Băsescu? De ce îi este frică, dacă are încredere în populația care i-a dat girul și pe care o sfidează prin minciunile cu care vine zi de zi în fața micilor ecrane?"

Cred că, paradoxal sau nu, singurătatea este și va rămâne unicul său aliat, singurul său prieten adevărat, călăuză în furtuna pe mare, care este gata-gata să răstoarne vasul speranței și al tupeului, am putea spune. Acționând potrivit propriei credințe și împotriva voinței electoratului, Președintele a generat o construcție guvernamentală haotică și instabilă, sortită unui eșec pe care îl trăim de mai bine de doi ani. Călăuzit mereu de gândul - care s-a transformat de curând în motto - că "orice alternativă este mult mai bună decât P.S.D.-ul", domnul Președinte ne-a transformat în martorii unui spectacol de neuitat, care însă are însă repercusiuni vădite asupra electoratului.

Vă mulțumesc.

    Gheorghe Dragomir - declarație politică intitulată Onoare, un cuvânt mai puțin utilizat în România;

Domnul Gheorghe Dragomir:

Declarație politică intitulată "Onoare, un cuvânt mai puțin utilizat în România"

Evenimentele de la sfârșitul săptămânii trecute, cu privire la demisia ministrului de externe Răzvan Ungureanu, au ridicat încă o dată tensiometrul analiștilor politici din România, dar și al politicienilor care doreau un conflict cât mai accentuat între primul-ministru și ministrul de externe.

Gestul său, acela de a-și prezenta demisia de onoare, arată o responsabilitate politică ce se încadrează în normalitatea specifică unei democrații așa cum România își dorește să fie, și nu trebuie să mire pe nimeni. Ministrul de externe a urmat acele reguli impuse de bunul simț politic, care îți spun că în momentul în care primul-ministru îți cere demisia, o oferi și rămâi la dispoziția partidului din care faci parte.

Mihai Răzvan Ungureanu a reprezentat și reprezintă pentru Partidul Național Liberal un model de politician european veridic, care dă dovadă de fair-play, cu verticalitate, morală și care a reprezentat cu cinste partidul din care face parte în calitatea sa oficială de deținător al portofoliului Afacerilor Externe.

Cred că sunt în asentimentul colegilor mei atunci când spun că plecarea sa de la Ministerul Afacerilor Externe nu reprezintă decât o etapă în evoluția sa politică. P.N.L. are nevoie de politicieni care fac parte din generația tânără și care pot oferi o nouă viziune europeană asupra politicii românești.

    Ilie Merce - declarație politică intitulată Pseudointelectualii uzurpatori ai inteligenței naționale, marionete ale lui George Sörös, sar în apărarea cetățeanului-președinte vinovat de încălcarea jurământului și a înaltelor sale îndatoriri constituționale;

Domnul Ilie Merce:

Declarație politică intitulată "Pseudointelectualii uzurpatori ai inteligenței naționale, marionete ale lui George Sörös , sar în apărarea cetățeanului - președinte vinovat de încălcarea jurământului și a înaltelor sale îndatoriri constituționale".

Cei 50 de semnatari ai "scrisorii intelectualilor" care iau apărarea cetățeanului-președinte par a se revendica drept uzurpatori ai calității de reprezentanți ai clasei intelectualității din România.

Așadar, cine reprezintă intelectualitatea română? Filosofi fără operă filosofică, istorici ai artei fără operă de istorie a artei, scriitori care după 1989 nu au realizat nimic important sau, pur și simplu, nimic!

Să fie oare acesta motivul pentru care cei în cauză încearcă să iasă din anonimatul lor obscur, în speranța că se vor face remarcați și invitați să mulgă și ei vaca puterii, alături de un Liiceanu, Patapievici, Rebengiuc, Alexandru Zub, Rădulescu-Zoner și mulți anonimi, precum Sever Voinescu, Mircea Mihăieș, Dan Tăpălagă, Sabina Fati, Tania Radu, care uzurpează până și calitatea de intelectual.

Nu sunt oare aceleași voci disperate care în 2000 cereau națiunii să-l aleagă pe Ion Iliescu în locul lui Corneliu Vadim Tudor? După ce Iliescu a fost ales, i-au devenit cei mai aprigi detractori. Asta da moralitate civică, și halal onestitate intelectuală !

Morala subțire a frustrărilor nesatisfăcute ale pârâților intelectuali este cea a ideologiei urii, pe care au propagat-o și pe care continuă să o însămânțeze doar pentru ca ei să se impună efemer în spațiul public ca "dascăli ai națiunii". "Banda celor 50" emite "judecăți de valoare implacabilă": Băsescu și ai lui sunt "băieții buni", împotriva cărora s-a constituit "alianța rea și agresivă" a Partidului Social Democrat, Partidului România Mare și a Partidului Conservator. Frustrați și complexați, cu gena urii în A.D.N., semnatarii apelului inventează, precum înaintașii lor staliniști, dușmani ai poporului. Popor pe care îl disprețuiesc, considerându-l o masă de manevră ce poate fi manipulată cu tehnicile lor de intoxicare, cu diversiunea scandalurilor provocate, cu menținerea permanentelor pericole inventate de mult prea iubitul și stimatul lor comandant suprem, a cărui știință de a conduce se bazează pe o singură regulă: "Divide et impera", și pe un unic criteriu: "Cine nu mi se supune, este împotriva mea".

Acești neostaliniști, care reprezintă "Coloana a V-a cominternisto-sörösistă în România", se pun de-a curmezișul Constituției, atentând la valorile supreme ale acesteia, prin prezentarea cetățeanului-președinte cu dosare penale în așteptare, pe autocratul și veleitarul politic dictator, drept un simbol al democrației și al luptei anticorupție. Cei mai mulți dintre semnatarii apelului nici nu au cunoscut textul acestuia înaintea apariției în presă. Să nu creadă cineva că mercenarii condeiului au avut curajul să se întâlnească și să elaboreze ori să convină asupra conținutului apelului. Nici vorbă! Nu le-a aparținut nici măcar inițiativa.

O elementară analiză de conținut, stil și sintactică îl indică drept autor pe scribul de serviciu al Palatului Cotroceni, fostul gazetar Elvis-Claudiu Săftoiu & Consoarta. Adeziunile semnatarilor s-au obținut telefonic, prin S.M.S.-uri, email-uri și chiar post factum.

Victime ale unor iluzii, pseudo-intelectualii de dreapta, semnatari ai apelului disperării, au ratat o mare șansă de a fi înțelepți. Aceea de a provoca la o dezbatere națională intelectualii de stânga, atât asupra chestiunii suspendării cetățeanului-președinte, cât și asupra cauzelor de adâncire ale crizei social-politice de care suferă cronic societatea românească. O societate drapată în portocaliul sinucigaș al revoluțiilor conduse de George Sörös pentru iudeo-americanizarea regiunii Mării Negre, extinse până în coasta nord-vestică a Chinei. Saltimbancii portocalii de la București nici nu realizează în ce combinații geopolitice explozive sunt amestecați. Iartă-i Doamne, că nu știu ce fac !

Mult mai important este cine și de ce nu semnează "apelul celor 50". Foștii consilieri prezidențiali Andrei Pleșu și Renate Weber, deși aproape în spirit cu mulți dintre semnatari, sunt absențele cele mai notabile. L-au cunoscut pe cetățeanul - președinte și știu bine ce-i poate pielea. În plus, spre deosebire de lista celor care au semnat orbește sau la ordin, ex-consilierii prezidențiali știu că cetățeanul-președinte s-a situat și continuă să se situeze în afara Constituției României. Ei mai știu că imaginea lor ar avea de suferit în fața opiniilor responsabile, care văd în acțiunea de suspendare a aventurierului politic un exercițiu democratic firesc, asupra căruia nu trebuie să fie făcute presiuni, mai cu seamă din partea acelor oameni ai cetății care se revendică a fi democrați, pardon, uzurpatori ai democrației.

Cine și cui dă lecții de democrație ?

Niște inși care au angajamente și datorii față de rețeaua ocultă internațională condusă de George Sörös în numele unei așa-zise societăți deschise, în care statalitatea națională este distrusă, în favoarea dictaturii internaționale a unui anumit soi de organizații "neguvernamentale". Mai precis și mai pe înțeles, un nou comintern, bazat pe rețeaua organizațiilor neguvernamentale, care știu cât de profitabilă este corupția și cum poate fi ea practicată legal, la adăpostul nenumăratelor crize și războaie, anume provocate pentru a deveni o inepuizabilă sursă de îmbogățire pe seama așa-ziselor acțiuni umanitare și de consolidare a democrației.

Așadar, niște oameni de paie, marionete ale feluritelor grupuri de interese ilicite și nelegitime, în raport cu interesele politice naționale în actualul context intern, caracterizat printr-o amenințare deosebit de gravă la adresa democrației, tocmai din partea cetățeanului-președinte care, potrivit Constituției, a jurat să apere democrația, vin și sar în apărarea autocratului și veleitarului politic cu apucături de tiran și care a început să conducă precum un dictator.

Argumentele "celor 50" sunt de-a dreptul ridicole:

A. Se afirmă că cetățeanul-președinte a declarat război corupției. Nimic mai fals! Dimpotrivă, el fiind, la rândul său, un mare corupt, a ajuns în funcția actuală propulsat fiind atât de marii corupători din culisele Partidului Democrat, regrupați în ceea ce presa a botezat ca fiind "Mica Securitate", dar mai cu seamă de rețeaua internațională a crimei organizate de stat, căreia i-a cerut protecția, pentru a nu fi răspunzător în fața legii de subminare a economiei naționale prin distrugerea flotelor maritime, fluviale și de pescuit oceanic ale României.

Este de notorietate în "high life"ul politic internațional că puterea precedentă a temporizat și blocat dosarul "Flota" nu din "fair play" politic, așa cum au declarat adversarii săi politici, ci fiindcă au fost "rugați" (n.n. cu ghilimele de rigoare) de către reprezentantul unei mari puteri care, pentru a fi mai convingător, le-a iterat interlocutorilor săi că n-ar fi bine ca și României să i se livreze gaze la o presiune mai scăzută.

B. I se atribuie cetățeanului-președinte cererea de desecretizare a tuturor arhivelor securității. Nimic mai neadevărat. Arhivele Securității nu s-au desecretizat! S-a dat doar cale liberă folosirii acestora în jocurile politice, în numele unui așa-zis liber acces la propriul dosar și la deconspirarea ofițerilor și colaboratorilor securității dintr-un segment imprecis determinat, tocmai pentru a se putea manipula.

Arhivele securității vor fi desecretizate doar atunci când se vor da publicității acțiunile și agenții puterilor străine care au operat în România de la 23 august 1944 până la momentul aderării la NATO.

Arhivele sunt în prezent folosite pentru a marca și finaliza și adevăratele victorii ale Securității. Cea mai elocventă dovadă este chiar criza politică profundă care macină societatea. Ea a fost generată tocmai de aducerea în actualitate a temei securității și mizei controlului serviciilor secrete.

C. I se atribuie cetățeanului-președinte condamnarea, printr-un discurs exemplar, a comunismului și a ravagiilor acestuia în România. O crasă dezinformare! Un exercițiu de demagogie politică în care cetățeanul-președinte s-a lăsat prins ca autor la falsificarea istoriei, exclusiv din interesul meschin de a acumula un plus de capital electoral.

Ce mai susține "banda celor 50"? Susține aberația că majoritatea clasei politice românești nu mai reprezintă poporul, ca oameni politici s-au rupt de mersul firesc al istoriei și de aspirațiile majorității poporului român.

Dar de unde știe și cât de bine cunoaște pseudo-intelighentia cu vocație elitistă de dreapta care sunt aspirațiile poporului român!? Dimpotrivă, producția lor intelectuală a excelat prin "urinoterapie națională", disertații scatologice și alte forme ale disprețului față de "vulgul național". Totuși, în tirada lor verbală "cei 50" scapă și marele adevăr care-i mână pe ei în luptă: teama ca iubitul lor președinte - pe care, fie vorba între noi, l-au bălăcărit urât în ultima vreme - să nu rămână posterității cu "un portret de infractor politic și de potențial dictator." Care portret, că asta este cruda, nuda și trista realitate, domnilor telectuali!

"Gura păcătosului adevăr grăiește" - spune proverbul.

Cât de actual este, pentru acești mercenari ai vorbelor, marele și inegalabilul Eminescu?

"Cum nu vii tu, Țepeș Doamne, ca punând mâna pe ei,
Să-i împarți în două cete: în smintiți și în mișei.
Și în două temniți large cu de-a sila să-i aduni,
Să dai foc la pușcărie și la casa de nebuni".
    Ioan Aurel Rus - declarație politică intitulată Drum bun, cale bătută...;

Domnul Ioan Aurel Rus:

Declarație politică "Drum bun, cale bătută..."

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Încă o dată s-a adeverit ce am spus noi, că ministrul de externe Mihai Răzvan Ungureanu nu apăra interesele românilor și ale României. El era aservit întru totul mentorului său «coadă de topor» Sörös. Acesta din urmă, împreună cu congresmanul american Tom Lantos, l-au impus în Guvernul de tristă amintire P.D.-P.N.L.-PC-UDMR. Încă de la început, agentura udmr-istă s-a impus în politica externă a acestui guvern. Nu a fost destul un bursier Sörös, adică Mihai Răzvan Ungureanu, ci au fost desemnați secretari de stat alte două unelte compromițătoare ale democrației românești, Toni Niculescu și Aurel Leuștean.

Cine este acest Anton Niculescu? Este o altă «coadă de topor», fost șef de cabinet al «mumieileniniste» Marko Bela și iată-l pus mare secretar de stat la externe, care împreună cu alt bursier Sörös, Aurel Leuștean, au lucrat sistematic pentru destabilizarea și defăimarea României peste hotare. Toți împreună au hotărât, în colaborare cu premierul Tăriceanu, să vândă bunurile fundației Gojdu Guvernului Ungariei, iar acesta, fără pic de rușine, să le ofere contra cost unor evrei.

La întrunirea din octombrie 2005 de la București, Guvernul Ungariei și-a impus punctele de vedere în fața unui Guvern al României pe post de vasal. Atunci s-a pecetluit soarta Fundației Gojdu și a bunurilor lăsate prin testament Bisericii Ortodoxe Române. Dacă aceste bunuri erau lăsate Bisericii Romano-Catolice, alta era soarta lor. Nu întâmplător premierul și-a renegat credința, cununându-se la Budapesta în religia catolică.

Mihai Răzvan Ungureanu a contribuit din plin și la politica de abandonare și depopulare a Carpaților României. La aproape toate conferințele și întâlnirile euroregionale de montanologie, nu a trimis experți, profesori, doctori sau academicieni români, ci l-a trimis pe un alt vânzător al sfintei Românii, «o coadă de topor» din Baia Mare, Peter Lenghel, membru al unui nu știu ce ONG. Acesta a reușit să impună «Conferinței din Carpați» o țară fără munți, cum e Ungaria. Din cauza lui, conducerea Conferinței o exercită o altă țară, și nu România, ce deține 60% din Carpați, cu peste 800 de comune locuite de țărani care din munte își duc traiul zilnic.

Ce să mai vorbim de Tratatul cu Ucraina, ce trebuia amendat până în 5 noiembrie 2006, conform convenției comune! Tratat ce trebuia să rezolve problema românilor și a averilor lor rămase în afara granițelor țării în urma Tratatului de la Viena, problema punctelor vamale, a canalului Bîstroe etc.

Abandonând interesul național și pe români, iată-l vinovat și de situația celor doi concetățeni arestați în Irak. În acest ultim caz, ministrul Ungureanu și-a dovedit din plin slugărnicia față de Băsescu, în detrimentul premierului. Salutăm demisia de onoare și o așteptăm și pe cea a lui Elvis Claudiu Săftoiu, directorul SIE. Noului ministru de externe îi atragem atenția asupra subalternilor, care sunt două vipere antiromânești ce trebuie extirpate urgent. Așadar, domnule Ungureanu, drum bun...

    Ioan Hoban - declarație politică intitulată Podul peste Tisa și granița cu Ucraina;

Domnul Ioan Hoban:

Declarație politică intitulată "Podul peste Tisa și granița cu Ucraina".

Încă din secolul al XVIII-lea, o punte peste Tisa lega localitățile Sighetul Marmației și Slatina (Solotvino), pe atunci ambele fiind localități românești. Puntea a fost înlocuită în 1880 cu un pod metalic care a fost distrus de bombardiere germane în al doilea război mondial.

După decembrie 1989, autoritățile maramureșene au venit cu propunerea reconstruirii podului. În toți acești ani, P.N.L. Maramureș a militat pentru găsirea unor formule de finanțare. Astfel că, în 1999, Uniunea Europeană acordă o finanțare prin programul PHARE, argumentul cel mai bun fiind acela că între Sighet și Solotvino nu există nici o legătură rutieră transfrontalieră, deși localitățile sunt situate la aproximativ 500 de metri distanță.

Construcția podului a fost finalizată în 2001, bugetul proiectului fiind de 373.000 de euro, din care 298.000 - contribuție UE prin fondurile Phare CREDO.

Sighetul devine, însă, și punct vamal de importanță majoră. Pentru finalizarea lucrărilor la punctul de trecere a frontierei și a clădirilor aferente desfășurării activității punctului vamal de la Sighet, Maramureșul a primit peste 30 de miliarde de lei vechi din partea Guvernului.

Podul, cu lungime de 227,5 metri și o lățime maximă de 3,8 metri, a fost inaugurat la mijlocul lunii ianuarie de președintele României, Traian Băsescu, și de președintele Ucrainei, Victor Iuscenko. Podul permite circulația autovehiculelor cu o greutate de până la 3,5 tone și asigură accesul la coridoarele rutiere internaționale de transport IV și V.

Reluarea traficului între Sighet și Solotvino a fost de multă vreme așteptată de cetățenii celor două țări. De altfel, mulțimea de oameni care s-a adunat pe cele două maluri ale Tisei a vorbit de la sine despre importanța podului pentru ambele țări, devenit acum o punte de trecere pentru Ucraina către UE.

Din păcate, autoritățile maramureșene au mari probleme cu întreținerea perimetrelor de protecție de la granița cu Ucraina. Deși e vorba de frontiera externă a Uniunii Europene, nimeni nu e dispus să aloce bani pentru întreținerea acestor zone.

Administrațiile locale susțin că nu au cum să facă rost de miliardele de lei necesare defrișărilor și înlocuirii bornelor și indicatoarelor de la graniță. La această oră, fâșia de frontieră e acoperită pe porțiuni mari de tufișuri, numai bune pentru eventualii transfugi.

Dacă ne luăm după ce spune legislația internațională, fâșia de frontieră trebuie să fie vizibilă din aer. Dar asta presupune curățirea a absolut tot ce crește pe o lățime de 10 metri de la linia de graniță, pe o lungime de peste 160 de kilometri. Ca să nu spunem că sunt necesare căi de acces, astfel încât controalele să se facă cât mai ușor. Aceste lucrări nu pot fi făcute din bugetele proprii, și așa sărace.

Primarii localităților de graniță au sesizat cu aceste aspecte Prefectura Maramureș, Consiliul județean, partidele politice. De aceea mă adresez Guvernului României, întrucât se impune o Hotărâre de Guvern pentru alocarea acestor bani.

    Ioan Munteanu - declarație politică intitulată Permanenta criză din sistemul de sănătate;

Domnul Ioan Munteanu:

Declarație politică adresată domnului Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății. Subiectul: " Permanenta criză din sistemul de sănătate"

Deși în Constituția României se precizează că "Dreptul la ocrotirea sănătății este garantat", experimentele pe care echipa ministrului Nicolăescu le fac duc la concluzia că această prevedere este ignorată în totalitate.

Așa-zisa reformă din sănătate a generat numeroase disfuncțiuni, nemulțumiri și critici, atât la nivelul populației, cât și la cel al oamenilor din sistem sau al unor oficialități europene care au remarcat caracterul neconstituțional, antisocial și antieuropean.

Deși ministrului Nicolăescu îi place să se laude ori de câte ori are prilejul, cu marile sale realizări, eșecurile și crizele semnalate l-au obligat să recunoască faptul că "Spitalele au fost administrate total neprofesionist, au mers prost, au făcut datorii, iar oamenii sunt nemulțumiți de felul în care sunt tratați".

Cea mai recentă nemulțumire ține de criza medicamentelor compensate și gratuite, constatată în aceste zile în farmaciile din țară.

Cu nonșalanța care îl caracterizează și care ascunde lipsa de competență profesională, domnul ministru afirmă că epuizarea acestor medicamente se explică prin numărul mare de viroze și pneumonii. Dar acest număr mare de îmbolnăviri era previzibil, în condițiile acestei ierni atipice. De ce nu s-au luat măsuri din vreme?

La fel de confuz ca de fiecare dată când caută scuze pentru nepricepere și greșeli, ministrul sănătății îi găsește vinovați pe farmaciști și pe cei de la Casele de Asigurări de Sănătate: "Începând de luni (12 februarie) voi continua aceste întâlniri cu autoritățile de sănătate publică, casele de asigurări și colegiile farmaciștilor, astfel încât să se urmărească din timp epuizarea plafoanelor și să se intervină profilactic"(!)

Cu mare întârziere, domnul ministru constată că "Disfuncționalitățile semnalate sunt cauzate de faptul că nu s-a ținut cont de numărul de pacienți care se adresează fiecărei farmacii și că plafoanele pentru medicamente nu au fost distribuite corect".

În concluzie, ministrul sănătății afirmă că nu sunt probleme și neagă criza din farmacii, deși reprezentanții Colegiului Farmaciștilor și bolnavii sunt de cu totul altă părere.

Ca să nu mai vorbim de lipsa medicamentele din spitale, de faptul că bolnavii trebuie să-și procure singuri tratamentul, de lista redusă de gratuități pentru sugari, gravide și lehuze, de prețurile exagerate ale medicamentelor de bază, inaccesibile pacienților cu venituri limitate.

Oricât de grave ar fi problemele din sistemul sanitar și oricât de mari nemulțumirile cetățenilor, domnul ministru-contabil ne va asigura de fiecare dată că nu-i nici o problemă și că reforma se desfășoară perfect. Fără comentarii!

    Ion Călin - declarație politică intitulată<B> </B>PSD continuă demersurile de suspendare a președintelui Băsescu;

Domnul Ion Călin:

Declarație politică intitulată "P.S.D. continuă demersurile de suspendare a președintelui Băsescu".

P.S.D. va continua demersurile pentru suspendarea președintelui României, Traian Băsescu, pentru că nu mai dorim prelungirea crizei politice în care se află România, criza generată de conflictele dintre palatele Cotroceni și Victoria. P.S.D. respinge solicitarea premierului de amânare a procedurilor de suspendare a președintelui pe motiv că în acest moment prioritare sunt alegerile pentru Parlamentul European. Potrivit obligațiilor europene, alegerile europene pot să aibă loc oricând pe parcursul anului 2007. Așadar, nu este nicio grabă în acest sens. Adevărata noastră prioritate trebuie să fie rezolvarea crizei politice fără precedent în care se află țara și programul postaderare. De aceea, P.S.D. consideră că în momentul în care premierul Călin Popescu-Tăriceanu a solicitat amânarea demersului de suspendare a președintelui, nu a avut în vedere decât să scape de responsabilitatea de a prezenta modul în care Guvernul pe care-l conduce vede ieșirea din această criză.

P.S.D. constata cu îngrijorare că în România criza politică continuă să se adâncească, iar cei care se află acum la guvernare și care ar trebui să gestioneze treburile țării sunt preocupați de diversiuni de tot felul, în funcție de interesele grupurilor din care fac parte. Una dintre diversiunile prin care președintele Traian Băsescu încearcă să mintă din nou poporul român o reprezintă crearea partidului prezidențial, care mai este denumit și P.L.D.. Nu știu cine va mai avea naivitatea să-l urmeze pe președintele interimar Theodor Stolojan, care se și crede în campanie electorală și încearcă să-și prezinte singurul mesaj electoral - susținerea lui Traian Băsescu, pe care îl vede "ca un simbol al luptei anticorupție" din România, un adevărat Corado Cattani în variantă dâmbovițeană. Probabil că Traian Băsescu va fi prezentat elevilor în manualele alternative ca un salvator al poporului român, alături de Monica Macovei care, într-unul din aceste manuale, este prezentată drept "salvatoarea Europei", "un adevărat noroc pentru România".

România se confrunta cu o situație fără precedent: a aderat la Uniunea Europeana la 1 ianuarie 2007 și nici până cum nu este realizat un program național postaderare. Oamenii sunt derutați și nu știu ce pot și ce nu pot face în continuare. Și aceasta pentru ca în locul informărilor legate de procesul de integrare reală a României în comunitatea economică europeană ei sunt bombardați cu informații legate de războiul care se poartă între președinte, premier, pe de o parte, și oligarhiile acestora, pe de altă parte.

De aceea, noi vom continua să acționăm pentru suspendarea președintelui, pentru a pune capăt acestui circ politic dat de Alianța "Departe de Adevăr", pentru că vrem să ne ocupăm de problemele reale ale țării.

    Ion Luchian - aprecieri privind apelul primului-ministru către politicieni;

Domnul Ion Luchian:

Doamnelor și domnilor deputați,

Asistăm de câteva săptămâni la scandal după scandal pe scena politică românească, scandaluri care îl au, din păcate, la origine pe însuși președintele Traian Băsescu, cel care ar trebui să constituie, în conformitate cu prevederile Constituției, dar și prin prisma calității sale de prim om în stat, un factor de stabilitate în viața politică românească, nu unul de criză.

Astfel, nu mai departe de acum câteva zile, într-un discurs ținut la DNA, domnul președinte a găsit de cuviință să-i catalogheze pe toți oamenii politici infractori, afirmând că aceștia "fac legi pentru infractori, și nu pentru interesul public".

În primul rând, este interesant cum domnul președinte s-a plasat în afara clasei politice românești, al cărei exponent proeminent este încă din 1990.

În al doilea rând, este evident faptul că o asemenea declarație nu are o bază reală solidă, ci face parte din continua campanie a președintelui de denigrare a instituțiilor esențiale ale statului. Pentru că altfel, nu poate fi ignorat faptul că de la preluarea mandatului președintele Băsescu a promulgat mai mult de 90% din legile votate de Parlament, ceea ce îl face complice al legilor făcute pentru infractori, conform propriului discurs.

În lipsa unor prerogative constituționale care să-i permită să intervină în toate domeniile, așa cum o dorește, domnul președinte face politică de stat prin declarații publice și îndemnuri făcute procurorilor, judecătorilor și miniștrilor.

Mai mult, domnia sa consideră că este singurul personaj de pe scena politică românească care cunoaște adevărul, care cunoaște "interesul național" - sintagmă foarte dragă actualului președinte -, care vorbește în numele întregului popor, de parcă la ultimele alegeri ar fi primit votul tuturor românilor, și nu doar unei părți a acestora.

Or, după 17 ani de exercițiu democratic, domnia sa se pare că nu a înțeles că esența democrației constă tocmai în existența unei diversități de interese legitime ale cetățenilor, interese care își găsesc în mod efectiv reprezentarea în urma alegerilor, așa încât, într-un sistem democratic nu poate exista o singură soluție pentru situații și interese diferite și nu poate exista o singură voce care să le reprezinte.

Jocul politic democratic se bazează în general pe consens, și nu pe conflict, pentru că, așa cum poate constata în aceste zile domnul președinte, și împreună cu domnia sa toți românii, un conflict dă naștere la conflicte.

În acest context, de scandaluri neîntrerupte, de crize politice artificiale, este remarcabil apelul primului-ministru către politicieni de a se amâna procedura de suspendare a președintelui. Acest apel reprezintă o dovadă de maturitate politică, nu de politicianism, așa cum s-au grăbit unii oameni politici să afirme, pentru că prin el se dorește revenirea la normal din punct de vedere politic, ceea ce este cu adevărat esențial.

Până la urmă, datoria noastră de oameni politici responsabili este de a ne face fiecare cât mai bine treaba pentru care am fost aleși, nu de a încerca să câștigăm o dispută politică, fie ea și cu președintele țării.

Vă mulțumesc,

    Ion Stan - declarație politică intitulată Doi ani de dictatură a ciumei portocalii în România;

Domnul Ion Stan:

Declarație politică intitulată "Doi ani de dictatură a ciumei portocalii în România".

Prin declarația noastră politică de astăzi anticipăm împlinirea a doi ani din istoria României, pe care judecata obiectivă a urmașilor noștri îi va pune, neîndoielnic, sub semnul tragi-comicului, reprezentat de "dictatura ciumei portocalii".

Am mai consacrat acestei nefericite guvernări și declarația politică din 6 iunie anul curent, intitulată "Performanțele Guvernului Tăriceanu - România, o țară expirată". Era prima parte a unei cronici negre din viața politică a României prezente.

În această a doua parte a analizei noastre ne-am propus să evaluăm contraperformanțele Guvernului Portocaliu, prin prisma gravelor atentate pe care Puterea le-a săvârșit cu inconștiență, nerușinare, dar constant și perseverent împotriva Constituției României.

În primul rând, excesele extremiste ale liberalismului extra-doctrinar, practicat de primul-ministru, cumulate cu impotența politică a celor care uzurpează tradițiile politice democrate, pe care le-au mutat de la stânga la dreapta eșichierului politic - precum milițianul din anecdotă mortul de pe strada Edgar Quinet, pe cea a Academiei - au condus la acte de guvernământ profund antidemocratice, concretizate atât în știrbirea și anularea caracteristicilor statului de drept, cât și în îngrădirea și sufocarea pluripartidismului, ca valori constituționale supreme.

În al doilea rând, Guvernul și o așa-numită societate civilă, eminamente portocalie, au exercitat presiuni permanente și de o agresivitate inadmisibilă într-un sistem democratic, asupra Parlamentului, căruia i-au blocat funcționarea normală și au încercat, parțial reușind, să-l transforme într-o anexă a Executivului. În acest mod a fost grav lezată separația puterilor în stat, s-au tulburat pacea și stabilitatea socială.

Forțele politice parlamentare ale coaliției de putere au refuzat dialogul politic constructiv, au ignorat principiile democratice ale vieții parlamentare și s-au lansat, bazându-se pe instrumentele de forță ale statului, într-o campanie de teroare politică împotriva Opoziției democrate.

În al treilea rând, un ministru al justiției aidoma femeii-comisar din literatura de glorificare a stalinismului, paradoxal, în numele satisfacerii exigențelor Uniunii Europene, a pus Justiția în slujba intereselor Puterii de a-și timora și reduce la tăcere liderii politici reprezentativi ai Opoziției.

Urmare: compromiterea reformei justiției, prin procese prefabricate, pe criterii politice, și mârșave înscenări judiciare, prin care ciuma portocalie vizează să-și netezească drumul către dictatură.

În al patrulea rând, o presă cât de cât combativă și independentă a fost pusă sub o severă cenzură. Grupuri de interese ticăloșite au cartelizat o parte a mass-media și au oferit-o pe tavă Puterii. Libertatea de exprimare, garantată constituțional, a fost astfel anulată fie de comenzile politice, fie de interese oligarhice - ambele puternic asistate financiar -, care au dictat că: "libertatea Opoziției de a se exprima nu presupune și dreptul de a fi ascultată ori obligația mass-media de a o lua în seamă".

Prin practici total neortodoxe, monștrii portocalii au instituit un puternic embargo mediatic asupra Opoziției, ascunzând realitățile din viața parlamentară și orientând informarea publică în direcții profund nesănătoase, prin alimentarea paginilor ziarelor și a jurnalelor de actualități cu permanentele diversiuni și scandaluri politice, de afaceri și can-can-uri, care nu au nimic comun cu frământările și aspirațiile poporului român.

Așadar, statutului de drept i s-a contrapus "statul de drepți": pluripartidismul a fost substituit cu dictatura ciumei portocalii; justiția se înfăptuiește extrajudiciar, prin culisele și alcovurile palatelor, iar Parlamentul a fost pus în remorca Executivului. Și pentru ca toate acestea să fie ascunse, Puterea nu a ezitat să pună botniță presei ori să o manipuleze în scopul dezinformării opiniei publice.

În al cincilea rând, practicând un management strategic defectuos, Puterea a erodat credibilitatea externă a României, dovedind în nenumărate rânduri lipsa unei strategii coerente în domeniul relațiilor internaționale, iar principale consecințe au fost: amplificarea aspectelor contencioase în relațiile cu vecinii; gestionarea incompetentă și lipsită de orizont a tensiunilor, diferendelor și crizelor în relațiile bilaterale, intervenite succesiv ori concomitent cu toate țările vecine; absența preocupărilor responsabile pentru corecta poziționare a politicii externe, în noul context geopolitic și geostrategic regional, continental și global; o demagogie rușinoasă, regretabilă și impardonabilă față de obligația constituțională a statului privind întărirea legăturii cu românii din afara granițelor, pentru păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase; nenumărate gafe de politică externă, la loc de frunte fiind, bineînțeles, cele în relațiile cu Uniunea Europeană și cu statele principali actori ai scenei politice internaționale.

În al șaselea rând, depășindu-și prerogativele constituționale, Guvernul Tăriceanu a politizat și destabilizat profund, în momente critice pentru țară, întreg sistemul securității naționale, în toate componentele sale: de apărare, siguranță și ordine publică.

Nu reluăm toate etapele acestei destructurări, pe care Puterea le-a urmărit cu o perseverență patologică. Ne rezumăm doar a reitera concluzia declarației noastre politice din 7 noiembrie anul curent, potrivit căreia "Legile securității elaborate de Guvernul Tăriceanu sunt o declarație de război la adresa Uniunii Europene" și nu numai, sunt și o declarație de război la adresa poporului român, pe care Guvernul îl amenința - paradoxal, tocmai în numele apărării democrației - cu instaurarea unui stat polițienesc.

În al șaptelea rând, în numele redescoperirii roții, a apei și a aței pentru tăiat mămăliga, ciuma portocalie a lovit nemilos în cultura și educația națională, neezitând să sfideze și să umilească până și Sfânta Biserică Ortodoxă Română, cea dintâi păstrătoare a spiritualității și identității naționale, supunând ierarhii și reprezentanții cultelor fie legii lustrației, fie controlului averilor, fie amenințându-i cu dosarele întocmite de fosta Securitate.

Consecințele, în învățământ, au fost: terorizarea copiilor și a părinților cu lungi și păguboase experimente educaționale, omițându-se că acestea nu sunt traumatizante doar pe termen scurt, ci și cu consecințe incalculabile pentru viitorul națiunii. Dar cea mai gravă dintre consecințe este compromiterea sistemului educațional românesc, cu vechi și bune tradiții, respectat și recunoscut pe plan internațional.

În cultură, consecințele au fost și mai dezastruoase, deoarece ministrul culturii, neregăsindu-și obiectul de activitate, s-a transformat într-un inchizitor politic, anexă a discutabilului Consiliu Național pentru Studierea Arhivelor Securității.

În al optulea rând, Guvernul a politizat, deprofesionalizat și decredibilizat Sistemul apărării civile și al managementului crizelor și urmărilor calamităților naturale, dovada elocventă fiind aceea că, în al doilea an consecutiv, sate întregi intră în iarnă, unele pentru a doua oară, fără ca oamenii să aibă un adăpost. Comentariile sunt de prisos.

În al noulea rând, în numele unei așa-zise reforme a sistemului public de sănătate, Guvernul și-a promovat clientela politică incompetentă la conducerea instituțiilor sanitare, a marginalizat corpul de elită al medicinii românești și a promovat turismul medical extern, prin cei mai distinși reprezentanți ai Puterii.

În al zecelea rând, ciuma portocalie a realizat, de data aceasta, performanța de a-și destructura unitatea doctrinar-pragmatică, tocmai la jumătatea mandatului, pentru ca cealaltă jumătate să fie ocupată cu grijile zilelor negre ce vor urma după ieșirea de la guvernare.

În al unsprezecelea rând, dar nu ultimul ca importanță, noul sistem ticăloșit al Puterii pare a se afunda într-un scandal fără de precedent, asezonat cu conflictele de interese ale acoliților ei și generat de demascarea unui jaf sistematic și de mari proporții în exploatarea surselor de energie și distribuție a acesteia. S-a întâmplat și la case mai mari, și era păcat să nu urmeze exemplul.

Doamnelor și domnilor deputați,

Așa cum menționam la începutul declarației mele, faptele noastre politice nu vor scăpa de judecata istoriei. Dar până la judecata istoriei, este inevitabilă și mult mai aproape judecata alegătorilor.

Poporul nu ne-a trimis în Parlament și nu ne-a încredințat exercitarea suveranității naționale împotriva intereselor sale, pentru a satisface orgoliile, dorința nemăsurată de putere ori setea de avere a unor efemeri șefi de partid.

Apelez, așadar, la luciditatea dumneavoastră și vă chem să redăm vieții parlamentare forța, strălucirea și demnitatea prin care să ne bucurăm de încrederea și respectul națiunii.

Vă mulțumesc.

    Ion Stan - declarație politică intitulată Războiul dintre palatul Cotroceni și palatul Victoria blochează elaborarea și legiferarea legilor din domeniul securității naționale;

Domnul Ion Stan:

Declarație politică intitulată "Războiul dintre palatul Cotroceni și palatul Victoria blochează elaborarea și legiferarea legilor din domeniul securității naționale".

Destructurarea și politizarea sistemului securității naționale rezultă a fi unul dintre obiectivele programatice ale Alianței "Dreptate și Adevăr", devenită între timp, Alianța "Departe de Adevăr".

Unul dintre cele mai recente argumente, dintre multe altele, ale concluziei de o asemenea gravitate îl constitui disprețul și incompetența cu care reprezentanții la vârf ai instituțiilor fundamentale ale statului - Administrația Prezidențială și CSAT - tratează interesul național vital privind reconstrucția juridico-instituțională a domeniului securității naționale și al activității serviciilor de informații pentru securitate.

Întreg procesul de elaborare și avizare a proiectelor de lege prin așa numitul "pachet al securității naționale" a fost transformat într-o mascaradă care compromite în mod scandalos cele două instituții.

"Opera legislativă" aprobată prin consens în ședința de Guvern din 25 octombrie 2006 și asumată cu mare pompă în declarațiile publice pline de sine ale primului-ministru Călin Popescu-Tăriceanu a fost remisă domnului Traian Băsescu, în calitatea domniei sale de Președinte al Consiliului Suprem de Apărare a Țării, pentru că acesta, în temeiul art. 4 lit.d) din Legea nr.415/2002, să avizeze cele cinci proiecte de lege privind "securitatea națională", activitatea de informații, contrainformații și protecție, "Statutul profesional și de carieră al ofițerilor de informații", "organizarea și funcționarea Serviciului de Informații Externe".

Președintele României a remis proiectele de lege Secretariatului Consiliului Suprem de Apărare a Țării care, fie în mod abuziv, fie din incompetență, nu include pachetul legislativ pe vreo ordine de zi a consiliului, pentru a fi analizat în vederea avizării. Avize care puteau fi favorabile sau nu, dar se respecta o procedură obligatorie.

În schimb, secretarul Consiliului Suprem de Apărare a Țării, generalul-maior Ion Oprișor, se substituie CSAT și, fără a fi îndeplinită cerința de avizare prevăzută de lege, recurge la un subterfugiu birocratic discutabil, comunicându-i ministrului delegat pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului că "Nu au fost îndeplinite toate procedurile necesare supunerii spre avizare (...) și, pe cale de consecință restituie proiectele spre a fi reconsiderate, deoarece:

  • sunt marcate de deficiențe în ceea ce privește concepția de elaborare, conținutul și respectarea normelor de tehnică legislativă;
  • nu sunt avizate de către toate instituțiile sistemului național de securitate, a căror activitate o reglementează;
  • observațiile care au însoțit avizele unor instituții au fost trimise și Consiliului Suprem de Apărare a Țării;
  • observațiile și propunerile Consiliului Legislativ nu au fost soluționate în totalitate". (Document: Administrația Prezidențială. Departamentul Securității Naționale. Secretariatul Consiliului de Apărare a Țării - DSN 1/128 din 11 ianuarie 2007)

Odată retrimisă mingea în terenul Guvernului, acesta ripostează comițând mai mult sau mai puțin inspiratul document 2/nr.577/RS din 17.01.2007, prin care sunt respinse toate argumentele secretarului Consiliului Suprem de Apărare a Țării, document din care cităm: "Ne exprimăm uimirea în legătură cu faptul că aceste proiecte de lege care au fost transmise oficial de către Guvern, sub semnătura primului-ministru, către Consiliul Suprem de Apărare a Țării, în atenția Președintelui României, sunt restituite Secretariatului General al Guvernului de către secretarul CSAT fără ca acesta să le supună, în prealabil, avizării Consiliului Suprem de Apărare a Țării. (...) Este pentru prima dată când proiecte de acte normative transmise de Guvern în vederea avizării sunt restituite, fără a fi dezbătute în ședința CSAT, printr-o adresă semnată de secretarul Consiliului (...)"

Ministrul delegat pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului mai iterează secretarului CSAT depășirea cu 45 de zile a termenului în care CSAT-ul era obligat, potrivit legii, să comunice avizele și, în final, îl somează: "Să se conformeze reglementărilor în vigoare", deoarece "în raporturile dintre CSAT și Guvern, în ceea ce privește proiectele de acte normative inițiate de Executiv, instituția consacrată de Legea nr. 415/2002 este cea a avizului, și nicidecum cea a comunicării prin diverse forme de corespondență".

"Quod erat demonstrandum!" În actualul context politic intern, nici CSAT și nici Guvernul nu doresc așezarea pe baze legale a domeniului securității naționale și activității serviciilor de informații, deoarece acolo unde nu-i lege, domnește fărădelegea, ceea ce este specific Alianței "Departe de Adevăr", care guvernează prin teroare mediatică, teroare judiciară, vid legislativ, minciună, incompetență și prostie.

Cum ar putea să renunțe Puterea portocalie la aceste instrumente atât de dragi pentru a se supune legii?!

Sistemul securității naționale este aproape de faliment. Deriva anticonstituțională a Consiliului Suprem de Apărare a Țării continuă, iar declinul Puterii Portocalii a intrat în faza căderii libere.

Solicităm Președintelui României și partidelor politice parlamentare să ia act de gravitatea crizei instituționale care tulbură echilibrul politic și amenință securitatea națională și ordinea constituțională, dispunând măsurile care se impun, potrivit Constituției.

    Ion Stan - declarație politică intitulată Președintele Traian Băsescu și poliția politică - autorii crizei muncitorilor români arestați de poliția militară americană;

Domnul Ion Stan:

Declarație politică intitulată "Președintele Traian Băsescu și poliția politică - autorii crizei muncitorilor români arestați de poliția militară americană".

Sunt prea multe semnele de întrebare ridicate în legătură cu reținerea, timp de trei luni, de către poliția militară americană, a doi muncitori români angajați la o bază militară a S.U.A. din Irak.

Cel mai simplu raționament ne face să ne întrebăm dacă cei doi cetățeni ai unui stat aliat și prezent alături de S.U.A. în Irak puteau fi arestați și deținuți sub suspiciunea sau tentativa de spionaj, fără ca partea română să nu fie informată și fără ca serviciile de contrainformații ale armatei S.U.A. să nu solicite cooperarea serviciilor omoloage românești.

Mai mult, procedurile de securitate ale alianței Tratatului Atlanticului de Nord obligau și la verificări prealabile angajării celor doi muncitori într-o bază militară, tocmai pentru a se preveni ca o putere străină ostilă să-și infiltreze acolo agenți cu scopuri de spionaj, sabotaj, terorism sau alte acte subversive împotriva forței militare a S.U.A.

Nu putem să nu observăm că tocmai acest aspect delicat al problemei a fost de toți ocolit, mai puțin probabil de ex-ministrul afacerilor externe care, în mod corect, l-a informat direct pe președintele României, care este și președintele C.S.A.T.-ului.

Acesta a fost momentul în care eminența cenușie prezidențială a intrat în fibrilație, semnalizând precum ledul unei alarme nucleare și punând în lucru cele mai pesimiste scenarii ale unui nou complot.

Prima ipoteză a vizat ticăloșenia Serviciului național de contrainformații care ori nu și-a făcut datoria, ori a acționat premeditat pentru a-i deteriora imaginea președintelui, de bun și mare prieten al S.U.A., și a-i submina loialitatea față de președintele Bush.

În fața unui astfel de scenariu, cu sabia lui Traian Damocles deasupra capetelor, șefii serviciilor secrete ale președintelui au început să dea din colț în colț, achiesând la posibilitatea că s-ar putea ca cei doi muncitori să nu fi fotografiat de capul lor.

Imediat au fost elaborate mai multe versiuni de lucru, potrivit cărora trebuia verificat dacă nu s-a acționat la comanda unui serviciu străin, care i-a trimis ca să se angajeze în bază ori i-a recrutat ulterior.

În paralel, președintelui i s-a mai sugerat că cei în cauză puteau fi victimele manipulării de către elemente ale fostei Securități, care au conceput o provocare pentru compromiterea relațiilor cu S.U.A.

În fața unei astfel de grave chestiuni de securitate națională, președintele a dispus, în primă urgență, izolarea informațională a primului-ministru, bănuindu-se că afacerea spionilor ar fi fost pusă la cale de fostul ministru liberal al apărării și omul acestuia din conducerea Direcției Generale de Informații a Apărării, colonelul în rezervă Vasile Păun, autor al mai multor provocări și diversiuni, menite a decredibiliza profesionalismul și neutralitatea politică a serviciilor de informații militare.

Mai mult, asupra premierului a fost aruncată bănuiala că ar fi patronat, cu bună știință, întreaga conspirație, avându-i-se în vedere antecedentele scandalului declanșat prin anunțarea, fără voie de la președinte, a retragerii efectivelor militare românești din Irak.

Ca atâtea lucruri de ascuns, Traian Băsescu avea tot interesul să exploateze situația pentru a genera o nouă criză politică și un nou scandal, soldat cu îndepărtarea de la conducerea Ministerului Afacerilor Externe a unui ministru liberal loial instituției prezidențiale a României. Un preț mult prea mare, domnule Președinte!

Toate acestea explică, deopotrivă, atât furia, cât și gafele și minciunile prezidențiale, în încercările disperate de a nu scăpa situația de sub control.

Interesează mai puțin cum s-a ajuns la finalul fericit pentru conaționalii implicați și folosiți în această nouă criză politică, cât mai cu seamă se impune ca Parlamentul, prin comisiile permanente de specialitate, sau, dacă acestea sunt mult prea intim legate de domeniul pe care au datoria să-l supravegheze și să-l controleze, atunci printr-o comisie de anchetă anume constituită să se facă lumină în hățișurile întunecate ale intereselor și relațiilor imposturii prezidențiale cu serviciile secrete.

    Ion Stan - declarație politică intitulată Deblocarea crizei politice care paralizează România are o soluție sigură - demisia premierului Tăriceanu și constituirea unui nou guvern, alcătuit din tehnocrați independenți politic, dar consecvenți în promovarea și realizarea intereselor naționale în noul context pan-european;

Domnul Ion Stan:

Declarație politică intitulată "Deblocarea crizei politice care paralizează România are o soluție sigură - demisia premierului Tăriceanu și constituirea unui nou guvern, alcătuit din tehnocrați independenți politic, dar consecvenți în promovarea și realizarea intereselor naționale în noul context pan-european".

Nu numai în opinia noastră, dar și potrivit observatorilor politici occidentali, România se vede din exterior ca fiind paralizată de o criză guvernamentală. Acesta este, de fapt, un semnal pe care cancelariile occidentale ni-l transmit prin canalele media, cu prudența necesară, pentru a ne menaja sentimentele de demnitate națională.

Președintele și premierul României, angajați într-o luptă a orgoliilor personale, au dus țara într-un impas politic pe care îl argumentăm cu următorul decalog:

  1. În loc să-și reformeze și să-și modernizeze administrația incompetentă, Guvernul și-a subminat și ruinat susținerea politică și credibilitatea națiunii guvernate.
  2. În loc să dea curs reformelor supervizate, cu care a indus în eroare organismele Uniunii Europene, Guvernul se divizează și își compromite nu numai propria imagine, ci și pe cea a României, căreia îi accentuează izolarea în Uniunea Europeană.
  3. Lipsit de o strategie postaderare, Guvernul este incapabil să absoarbă miliardele de euro repartizate României din fondurile comunitare, este incapabil să modernizeze sectorul agricol învechit și fără voință de a ameliora sărăcia majorității populației, dar prea preocupat de prosperitatea miniștrilor și parlamentarilor săi, precum și a clientelei politice.
  4. În plină campanie de luptă împotriva corupției, premierul, în loc să credibilizeze aplicarea strategiei naționale anticorupție, a intervenit pentru influențarea justiției în favoarea oligarhilor partidului său.
  5. În loc să dovedească bună-credință și onestitate în alegerea unei echipe guvernamentale incoruptibile, premierul recunoaște public că, pentru a-și apăra colaboratorii apropiați de tentațiile corupției, a preferat, la limita legii și probabil împotriva legii, să le creeze surse suplimentare de venituri de circa trei-patru ori mai mari decât salariile de ministeriabili sau parlamentari, numindu-i în tot felul de comisii și consilii la societățile naționale și regiile autonome ale statului și ale unor bănci cu capital public de stat.
  6. În loc să fie consecvent declarațiilor sale referitoare la neutralitatea politică a serviciilor secrete, premierul a inițiat și supervizat proiecte legislative care legalizează dependența acestor servicii de interesele grupurilor oligarhice din spatele Guvernului și care, într-o țară subminată, constituie Guvernul din umbră, cel real și puternic, dar antidemocratic, nelegitim și anticonstituțional.
  7. În loc să fie adeptul modernizării și reconstrucției credibile a sistemului securității naționale în interiorul cadrului legislativ al statului de drept, premierul, ca și de altfel președintele Camerei Deputaților, atacă public serviciile naționale de informații, care constituie dintotdeauna prima linie a apărării securității naționale, ca și cum acestea ar aparține nu statului român, al cărui prim-ministru este, ci unor puteri străine României.
  8. În loc să fie apărătorul consecvent al drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, așa cum în repetate rânduri s-a erijat, dar se vede că demagogic Guvernul și premierul au violat Constituția, emițând ordonanțe de urgență prin care sunt subminate garanțiile constituționale ale libertății și inviolabilității persoanelor.
  9. Cu ridicole și infantile tentative, incongruente și mult prea tardive, de a elabora o strategie postaderare, Guvernul nu este pregătit să se prezinte la Bruxelles pentru negocieri, dovedind că este incapabil să-și definească obiectivele și să exprime ce vrea.
  10. În loc să încerce salvarea Coaliției care l-a propulsat în fruntea Guvernului, premierul, în nemăsuratul său orgoliu, în venalitatea sa politică și cinismul care îl caracterizează, a ales calea "războiului total" sau a "sinuciderii în grup", după cum a observat și prestigioasa agenție Reuters.

Opoziția parlamentară a Partidului Social Democrat este, în schimb, fermă și știe ce vrea.

Cere demisia Guvernului imposturii politice care, obedient rețelelor interne și internaționale ale grupurilor de interese infracționale, a subminat economic, social și politic bazele de subzistență ale națiunii, periclitându-i securitatea alimentară, energetică, medicală, cultural-educațională, ecologică, precum și reputația în comunitatea internațională.

Incapabil să perceapă și să descifreze semnalele care îi sunt transmise de cancelariile occidentale, premierul refuză să se retragă, iar încăpățânarea sa nu poate decât să agraveze criza politico-instituțională a României și să accentueze percepția externă de țară neguvernată.

Fiți un bun român, domnule Tăriceanu, și dați măcar o singură dată dovada înțelegerii imperativului politic al momentului, pentru a avea parte de o judecată dreaptă din partea istoriei.

Realizați că deblocarea crizei politice care paralizează România are soluția sigură în demisia dumneavoastră și în formarea unui nou guvern, alcătuit din tehnocrați independenți politic, și în promovarea și realizarea intereselor naționale în noul context pan-european. Este vorba, în primă și ultimă instanță, domnule prim-ministru, de opțiunea dumneavoastră între demnitate și onoare sau rușine și umilință.

    Ionel Palăr - declarație politică intitulată Falsele priorități ale platformei;

Domnul Ionel Palăr:

Declarație politică intitulată "Falsele priorități ale platformei".

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Scena politică românească continuă să demonstreze atât populației, cât și Europei, faptul că oamenii politici nu au înțeles noțiunea de agendă publică și de priorități, la 17 ani de la Revoluție și după aderarea la Uniunea Europeană.

Nu mă voi referi la acțiunea de suspendare a președintelui, inițiată de Opoziție, altminteri un drept al acesteia, care trebuie tratat cu maximă seriozitate și responsabilitate de întreaga clasă politică.

Mă voi referi însă la atacurile nefundamentate, lipsite de argumente, ale unor formațiuni politice încă nenăscute ca partid, care, prin vocea liderilor lor, nu fac nimic altceva decât să inoculeze neadevăruri și false teme de discuție în dezbaterea publică. P.N.L. a fost și este preocupat de probleme precum integrarea europeană, lupta împotriva corupției, reformarea justiției și a serviciilor secrete, descentralizarea administrației publice centrale și locale. Spre deosebire de liberali, platformiștii au preocupări din zona manevrelor politice și a minciunii, iar poziționarea lor în sondaje arată clar ce crede electoratul despre structura lor politică.

Fostul consilier prezidențial ar trebui să aibă în vedere faptul că, dintre toți cei enumerați în atacurile sale - Norica Nicolai, Crin Antonescu, Ludovic Orban și domnia sa, numai acesta din urmă a creat o formațiune politică fără program, fără doctrină, fără vreo afiliere ideologică și, în ciuda numelui, fără vreo platformă concretă. În ceea ce privește acțiunile politice la care face referire domnul Stolojan în cel mai recent atac al său la adresa P.N.L., poate ar fi înțelept să privească mai curând înspre platformiștii din jurul său, ale căror unice inițiative politice constau în atacarea, criticarea și dărâmarea unui singur om - Călin Popescu-Tăriceanu. Mă întreb, așadar, unde este programul, care este proiectul politic, care sunt acțiunile concrete, constructive, pe care domnul Stolojan și platforma domniei sale le promovează?

Vă mulțumesc.

    Liviu Câmpanu - declarație politică intitulată Prea multă autonomie strică?;

Domnul Liviu Câmpanu:

Declarație politică intitulată "Prea multă autonomie strică?".

Unul din obiectivele majore ale programului de guvernare al Alianței D.A. a fost obținerea autonomiei Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, pentru ca aceasta să poată funcționa în scopul pentru care a fost creată, acționând flexibil la necesitățile financiare ale sistemul sanitar românesc.

Iată, în momentul de față, C.N.A.S. este autonomă! Folosește acest lucru cu adevărat asiguratului? Sau satisface anumite orgolii ale șefilor acesteia? Aceste întrebări sunt legitime datorită faptului că disfuncționalitățile și birocrația din sistem persistă. Agenția Națională de Administrare Fiscală este cea care strânge fondurile C.N.A.S., iar aceasta le administrează după necesități, fiind nevoită să-și încropească singură o bază de date cu privire la plătitorii către Fondul Asigurărilor Sociale de Sănătate.

Din păcate, utilizarea fondurilor se dovedește a fi necorelată cu necesitățile reale ale sistemului și politica Ministerului Sănătății. Faptul că unul e cu banii, iar altul cu strategia, dizarmonizează sistemul.

În mod teoretic, CNAS reprezintă asigurații în raport cu furnizorii de servicii medicale de pe piață, cu care încheie diferite contracte de furnizare de servicii. Este imperios necesar pentru reprezentanții CNAS să realizeze măcar în al doisprezecelea ceas că furnizorii de servicii medicale nu le sunt subordonați, ci parteneri de contract, iar contractul are, ca orice contract comercial, și un caracter sinalagmatic - creează drepturi și obligații din partea ambelor părți. Impunerea unor programe informatice de raportare către Casele Județene de Asigurări de Sănătate, programe de altfel nefuncționale, nu înseamnă altceva decât "băgarea" mâinii CNAS în buzunarul furnizorului de servicii medicale.

Și am să vă dau un exemplu, din județul Botoșani: în anul 2006 raportările către Casa Județeană s-au făcut pe un program cumpărat de către reprezentanții CJAS din Botoșani, de la o firmă din Sibiu. La sfârșitul anul 2006, CJAS a reînnoit contractul cu firma din Sibiu pentru un program uP.D.atat, care ar trebui să permită raportarea îngrijirilor acordate bolnavilor cuprinși în programul de diabet, insuficiență cardiacă și alte boli cronice. Însă, acest program nu permite raportarea examenelor de bilanț, făcute conform normelor contractului-cadru pentru persoanele sănătoase. Cu alte cuvinte, aplicarea acestui program ne arată că, în România anului 2007, nu mai există oameni sănătoși. Ba mai mult, pentru acest program, fiecare medic de familie trebuie să plătească, la început, câte 500 RON, urmând ca lunar să plătească încă 45 RON pentru întreținerea soft-ului. Acest aspect este total nelegal, pentru că achiziționarea programului este făcută de C.J.A.S., din fonduri proprii, achiziție la care medicii de familie nu au niciun cuvânt de spus, însă pentru care trebuie să plătească.

Nu e destul că, în momentul de față, medicul vine către Casa de Asigurări și cu bolnavul - pentru că medicul este cel care face demersurile ca un cetățean să devină asigurat - și cu serviciile, și trebuie să mai plătească și instrumente de desfășurare a activității pentru cei de la Casă. Pentru ce dată li se vor solicita fonduri pentru consumabile, pentru birouri sau poate pentru decontarea deplasărilor celor de la Casa de Asigurări?

Îmi doresc din tot sufletul să nu ajungem în situația colegilor noștri din Franța, care după ce s-au chinuit 5 ani să obțină autonomia Casei de Asigurări, s-au străduit alți 10 să o treacă din nou în subordinea Ministerului Sănătății.

    Marian Florin Săniuță - declarație politică intitulată ARIS - între corupție și nepăsare;

Domnul Marian Florian Săniuță:

Declarație politică intitulată "ARIS - între corupție și nepăsare".

Stimați colegi,

Cu puțin timp în urmă, am avut ocazia să ascult declarațiile premierului Călin Popescu-Tăriceanu, prilejuite de primirea unui important grup de investitori germani și respectiv la inaugurarea la Călărași a celui mai important proiect de tip "greenfield" din ultimii ani.

De fiecare dată am fost plăcut impresionat de atenția pe care domnia sa o acordă investițiilor străine directe în România.

Este și normal. Nu este cazul și locul să dezvoltăm acest subiect atât de important pentru toate țările lumii, competiția fiind deosebit de acerbă pentru atragerea unui volum cât mai mare de investiții directe, unul din motoarele dezvoltării economice.

Am fost neplăcut impresionat, însă, de absența de lângă premier a Președintelui Agenției Române pentru Investiții Străine.

De fapt, acesta este motivul care mă determină să mă adresez dumneavoastră.

De mai bine de 5 luni, Agenția Română pentru Investiții Străine funcționează fără conducere, după scandalul de corupție dintre demnitarii săi ce a ținut prima pagină a ziarelor românești și străine, agenția devenind și victima unor interese politice mărunte.

ARIS, doamnelor și domnilor, a fost creată în anul 2002 în urma necesității racordării României la competiția mondială a atragerii de investiții străine directe și de punere în valoare a capabilităților capitalului autohton aflat în plină dezvoltare.

Nu a fost ușor să se combată șabloanele de imagine și mentalități ce lucrau și uneori încă mai lucrează atunci când vine vorba despre România.

Oamenii de afaceri știu cu toții cât de importantă este imaginea în lumea afacerilor de succes. Nu a fost ușor să fie creată o echipă de specialiști care, dincolo de o pregătire profesională de excepție, trebuia să dea dovadă de stabilitate, trebuia să reziste la tentațiile de toate felurile și mai ales trebuia să izbândească în competiția cu celelalte agenții cu experiență în domeniul promovării și atragerii de investiții străine directe.

Dacă după 4 ani și jumătate de funcționare, ARIS a reușit să atragă investiții ce se măsoară în miliarde de euro și în crearea a sute de mii de locuri de muncă directe și indirecte, ca să nu mai vorbim despre taxele plătite bugetelor locale și bugetului de stat, atunci această instituție înseamnă că și-a îndeplinit rolul pentru care a fost creată și merită atenția dumneavoastră pentru numirea unei noi conduceri și evitarea oricărui partizanat politic, pentru alocarea resurselor necesare dezvoltării activității ARIS în străinătate și în țară, ca și pentru efectuarea unei analize serioase la sediul acestei agenții privind domeniile în care România își propune să atragă cu precădere investiții străine, acum, în perioada posttranziție.

În încheiere, stimați colegi, doresc primului-ministru să taie cât mai multe panglici inaugurale ale unor proiecte devenite realitate în România, fără a uita de eforturile celor care, cu seriozitate, onestitate și modestie, le-au făcut posibile. Și nu a fost ușor, ținând cont de tumultuoasa politică dâmbovițeană, dar și de inexistența unei strategii clare, parte a Programului de guvernare.

    Marin Almăjanu - aprecieri cu privire la apelul premierului către liderii partidelor politice de a-și concentra dezbaterile asupra alegerilor pentru Parlamentul European;

Domnul Marin Almăjanu:

Doamnelor și domnilor,

Vin astăzi în fața dumneavoastră pentru a saluta un gest de normalitate în politica românească.

Săptămâna trecută, premierul Călin Popescu-Tăriceanu a făcut un apel la liderii partidelor politice să-și concentreze dezbaterile asupra alegerilor pentru Parlamentul European și să amâne până după alegerile pentru Parlamentul European discuțiile privitoare la suspendarea șefului statului.

Intrarea României în Uniunea Europeană a însemnat un pas important pentru dezvoltarea economiei, pentru transformarea eforturilor făcute de toți românii înultimii 16 ani în beneficiul unei vieți mai bune, mai aproape de ceea ce ne dorim cu toții - poporul roman.

Această declarație vine în contextul în care, în ultimele săptămâni, se constată faptul că clasa politică inversează ierarhia priorităților, punând obiectivele de partid deasupra obiectivelor României.

Zilele acestea s-au discutat teme precum suspendarea președintelui României, s-au adus argumente și contraargumente pentru un demers care nu are perspective.

Acest mesaj al premierului are ca principal scop reorientarea atenției partidelor politice către adevăratele probleme ale României, către agenda cetățeanului.

Prin această intervenție, premierul Tăriceanu, dovedește încă odată că el este factorul de echilibru pe scena politică românească, încercând să treacă peste toate disputele de ordin politic care ar putea dăuna interesului național.

Salu, pe această cale, atitudinea primului-ministru și aștept și din partea celorlalți competitori politici să dea dovadă de aceeași responsabilitate.

Vă mulțumesc.

    Marius Iriza - critici la adresa unor declarații făcute de președintele României;

Domnul Marius Iriza:

"Oamenii politici nu fac nimic altceva decât să facă legi pentru infractori"- acesta a fost mesajul transmis, în data de 6 februarie, la bilanțul DNA, chiar de către Președintele României, domnul Traian Băsescu, uimind întreaga clasă politică actuală prin nonșalanța cu care generaliza și acuza de servitute față de grupuri infracționale Parlamentul României, care, potrivit Constituției este: "organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării".

Cum în ultimii doi ani Parlamentul a adoptat peste 10.000 de legi, iar cel care le-a promulgat este nimeni altul decât Președintele României, în cazul de față Traian Băsescu, declarația sa este mai mult decât surprinzătoare.

Prin declarațiile sale, Traian Băsescu mai adaugă o "gafă politică" la șirul interminabil de "derapaje" pe care le tot face de la instalarea sa la Palatul Cotroceni. Dacă ar fi să ne reamintim doar de scandalurile, mai recente, în care actualul Președinte al României a fost unul dintre personajele principale, ne-am da seama că acesta nu este capabil să ocupe o funcție atât de importantă.

Încă de la instalare, Traian Băsescu a încălcat Constituția României lucrând în slujba unui anumit partid, deși Constituția îi interzice acest lucru. Totodată, a încercat sistematic să tulbure viața parlamentară, prin susținerea schimbării președinților celor două Camere. O alta "gafă" a președintelui a constituit-o celebra "condamnare a comunismului", președintele asumându-și în acele zile rolul de judecător al istoriei, fără să țină seama de poziția partidelor politice - pe care nu le-a consultat în această privință -, dar, mai ales, de faptul că Uniunea Europeană are recomandări care sunt împotriva unor astfel de acțiuni; Cipru, țară membră a Uniunii Europene, este condusă de un partid comunist.

Multe ar mai fi de spus despre activitatea dezastruoasă desfășurată de actualul Președinte, bilețelul roz, șprițurile de la Golden Blitz, ofensele aduse Rusiei, flota dispărută, răpirea jurnaliștilor din Irak, cazul recent în care doi cetățeni români au fost arestați de forțe aliate pentru spionaj, și multe altele, ne fac să ne punem fireasca întrebare: Cât vor mai rezista românii cu un Guvern interesat mai mult de luptele politice interne decât de guvernarea României, dar și cu un Președinte iresponsabil, preocupat de propria imagine și de demolarea adversarilor politici ?

    Marius Rogin - declarație politică intitulată De ce se dorește de fapt schimbarea președintelui;

Domnul Marius Rogin:

Declarație politică intitulată "De ce se dorește de fapt schimbarea președintelui".

Doamnelor și domnilor deputați,

Suntem astăzi martorii unor evenimente care au reușit să tulbure apele politicii românești. Toate evenimentele la care asistăm în această perioadă nu fac nimic altceva decât să dovedească faptul că mare parte din pătura politică românească este supusă unei oligarhii foarte bine instaurată și asupra căreia se duce în prezent o luptă foarte acerbă.

Ce este, de fapt, această oligarhie? Într-o încercare de definire a oligarhiei, aflu, deși acest lucru nu-mi era străin nici mie, nici domniilor voastre, că aceasta reprezintă guvernarea statului de către un grup, pervertită prin abuzul de putere. Ea reprezintă acea formă de guvernământ în care cea mai mare sau poate întreaga putere politică este deținută de un mic segment al societății, în general cel mai reprezentativ din punctul de vedere al politicii, exprimată fie prin bani, înrudire, putere militară sau influență politică. În mod tradițional, oligarhiile se perpetuează prin intermediul câtorva familii importante, ale căror progenituri sunt formate pentru a deveni moștenitorii acestei puteri. Tot ea reprezintă adeseori o manifestare a puterii, exprimată în mod nedemocratic, în care personaje cheie rămân în umbră, preferând să conducă din culise, de cele mai multe ori prin intermediul mijloacelor economice. O societate poate deveni oligarhică într-un anumit moment al evoluției ei, printr-un mecanism de acumulare graduală de mijloace economice în mod netransparent de către un grup restrâns de indivizi.

Acest lucru este din ce în ce mai evident în România, datorită tuturor lucrurilor care s-au întâmplat începând imediat după Revoluție. Cei care au ajuns la guvernare și care au provenit din vechea pătură comunistă n-au făcut nimic altceva decât să continue vechile practici cu care erau obișnuiți. A apărut însă și un alt grup. Cel al celor care au profitat de acești așa-ziși politicieni și de dorința lor aproape evidentă de a se ridica la cele mai înalte niveluri de avuție. Acceptul lor tacit le-a permis acestora să facă abuzuri care au aruncat România într-un con de umbră și neîncredere în ochii Uniunii Europene.

Parte din cei care dețineau puterea, au ajuns în acest fel din conducători, în conduși. Puterea a trecut în acest fel în mâinile celor din umbră, iar cei din forurile de conducere n-au ajuns decât niște marionete care n-au avut nimic altceva de făcut decât să se supună comenzilor. Iată de fapt adevăratul pericol în care astăzi suntem, așa după cum am și încercat să explic: acela că aproape întreaga putere politică este deținută de un mic segment al societății. Un lucru extrem de grav, doamnelor și domnilor deputați.

După alegerile din 2004, președintele Traian Băsescu a început o luptă acerbă împotriva grupurilor de interese. Faptul că până în prezent această luptă n-a putut fi oprită, n-a făcut nimic altceva decât să-i determine pe cei din umbră să strângă rândurile și frâele pentru a-și întări pozițiile. Oameni politici până acum despărțiți de bariere ideologice și-au descoperit afinități identice, comune, care brusc îi unesc. Apare însă un alt lucru extrem de dureros. Se observă într-o măsură din ce în ce mai mare că cei care slujesc această oligarhie sunt din ce în ce mai numeroși. Lucrul care sperie și mai mult este faptul că aceștia sunt tineri. Tineri politicieni, care în acest fel nu fac altceva decât să contrazică bazele democrației. Comportamentul lor ar trebui să fie altul decât cel de sprijinire a anumitor grupuri de influență. Ar trebui să-i vedem pe toți luptându-se împotriva acestor practici, acestor obiceiuri care practic aruncă asupra noastră o pată de noroi. De ce se întâmplă acest lucru care spuneam că contrazice ideile democrației, iarăși este ușor de explicat. Pentru că dorința de a se ridica individual la un alt nivel economic decât cel normal este mult mai mare și mai puternică decât este caracterul lor.

Pentru că majoritatea dintre ei preferă trecerea peste multe etape normale, firești și ajung brusc asemeni celor care-i ajută pe ei, dar cărora acum li se supun în mod tacit. Iată cum reușesc acești oligarhi să manipuleze o parte îngrijorător de mare a păturii politice actuale.

În prezent, asistăm la o dorință acerbă de a-l schimba din funcție pe președintele țării, folosindu-se orice pretext. Nu există motive întemeiate pentru a face acest lucru, dar, cu toate acestea, s-a ajuns până la votarea în Parlament. În acest moment se observă o coalizare a Opoziției și Puterii. Oameni care până acum au fost despărțiți de ideologii doctrinare, au ajuns să facă front comun pentru a-și păstra privilegiile. Acest lucru ne prezintă de fapt nivelul la care a ajuns această oligarhie care ne conduce.

Suntem în prezent parte a familiei europene. Uniunea Europeană a acceptat aderarea României datorită pașilor importanți pe care am reușit să-i facem în ultimii doi ani. Va trebui însă ca lupta declanșată împotriva corupției să fie menținută, pentru că aceasta n-a fost încă eradicată. Dacă aceasta nu este însă susținută și sprijinită, se va întâmpla un lucru extrem de grav. Acele mici segmente ale societății vor continua să dețină puterea, iar interesul propriu va continua să primeze în fața interesului public. Ca să fie eficientă, această luptă începută de președintele Traian Băsescu va trebui susținută de fiecare dintre noi.

Vă mulțumesc.

    Mihai Sandu-Capră - aprecieri în legătură cu aprobarea, de către Guvernul României, a Programelor Operaționale privind Dezvoltarea Capacității Administrative și Creșterea Competitivității Economice;

Domnul Mihai Sandu-Capră:

Doamnelor și domnilor,

Salutăm decizia Guvernul României, care a aprobat în ședința demiercuri, 7 februarie,Programele Operaționale privind Dezvoltarea Capacității Administrative (PO DCA) și Creșterea Competitivității Economice, acestea urmând să fie transmise oficial Comisiei Europene.

Programul Operațional "Dezvoltarea Capacității Administrative" (PO DCA), finanțat din Fondul Social European, vizează dezvoltarea capacității administrative și sprijinirea eforturilor de modernizare ale administrației publice romanești.

PO DCA va beneficia de 244.708.969 euro, din care 85% reprezintă contribuția Uniunii Europene, în timp ce 15% este contribuția statului roman. Implementarea PO DCA se va desfășura în perioada 2007-2013, potrivit prevederilor Regulamentelor Uniunii Europene, iar plățile se vor efectua pana în 2015.

Programul este structurat în șase părți. Prima parte cuprinde o descriere a situației actuale a administrației publice din România, cea de-a doua o analiză a punctelor slabe și a punctelor tari ale administrației publice, cea de-a treia cuprinde strategia de dezvoltare a capacității administrative, care va fi finanțată din PO DCA, iar cea de-a patra se ocupă de repartizarea resurselor financiare în funcție de prioritățile identificate. Ultimele două părți tratează elemente legate de implementarea PO DCA, respectiv de partenerii identificați în elaborarea acestuia.

Principalele probleme identificate țin de nivelul de încredere al cetățenilor în administrația publică și se grupează în două mari categorii, și anume: elemente de credibilitate a administrației publice și probleme de receptivitate scăzută a serviciilor publice la nevoile cetățenilor.

De aceea, PO DCA își propune să contribuie la reforma administrației publice în general, dar identifică trei sectoare prioritare în alocarea resurselor financiare, și anume: sănătatea, educația și asistența socială.

O prioritate este dezvoltarea capacității administrative, atât la nivelul central, cât și la cel local, prin promovarea îmbunătățirilor structurale care să sprijine managementul strategic și prin optimizarea acestui proces pentru a moderniza performanța legată de metode, instrumente și proceduri.

O altă prioritate constă în îmbunătățirea calității și eficienței furnizării serviciilor publice, cu accentul pus pe descentralizare. Se adresează în principal administrației publice aflate la nivel local, dar nu în mod exclusiv. Sprijinul va fi direcționat către îmbunătățirea atât a serviciilor publice descentralizate, cît și a celor care rămân centralizate.

Considerăm că aceste demersuri sunt extrem de binevenite deoarece va fi sprijinit efortul administrației publice locale de a îmbunătăți capacitatea de absorbție a fondurilor de dezvoltare.

Vă mulțumesc.

    Mihăiță Calimente - exprimarea unei păreri cu privire la situația în care se află Insula Șerpilor;

Domnul Mihăiță Calimente:

Stimați colegi,

În intervenția mea de astăzi aș dori să atrag atenția asupra unei situații pe care noi, cei care astăzi suntem reprezentanții poporului, trebuie să luăm poziție. Mă refer la situația în care se află Insula Șerpilor.

Istoria acestui teritoriu este cunoscută.

Prin înțelegerile bilaterale - protocolul și procesul-verbal de predare - semnate între România și URSS în 1948-1949 România pierde Insula Șerpilor în favoarea URSS. Aceste înțelegeri sunt neconstituționale, fiind nule și neavenite. Orice înțelegere bilaterală prin care se cedau porțiuni din teritoriul românesc nu putea să intre în vigoare fără ratificarea ei de către Parlamentele celor două țări - în acele vremuri Sovietul Suprem al URSS, respectiv Marea Adunare Națională a României -, lucru care nu s-a întâmplat. Astfel, se consideră conform dreptului constituțional, că Insula Șerpilor nu a fost înstrăinată niciodată de jure.

Încorporarea Insulei Șerpilor la URSS a determinat diminuarea întinderii platoului maritim teritorial al României; din aceste cauze, nu s-a putut ajunge la un acord privind delimitarea platoului continental și a zonei economice exclusive din Marea Neagră, partea sovietică pretinzând ca această delimitare să se facă între Insula Șerpilor și țărmul românesc, ceea ce nu corespunde principiilor dreptului maritim, așa cum au fost consacrate la Convenția de la Geneva.

După destrămarea URSS, ucrainenii pretind că insula este locuită, pentru că, conform normelor internaționale, dacă o insulă este locuită, atunci legile internaționale îi dau și dreptul la platou continental de 20 km.

În realitate, Insula Șerpilor are statutul de stâncă, deoarece nu este locuită permanent și nu are surse de apă potabilă. În disperare de cauză, autoritățile ucrainene au deschis pe insulă, în ultimii ani, un hotel fără canalizare și un cabinet medical, însă aprovizionarea cu apă se face tot prin intermediul elicopterelor.

În anul 1997 s-a semnat un tratat între România și Ucraina prin care ambele state "au reafirmat că frontiera existentă între ele este inviolabilă". România a semnat acest acord, ca o condiție a aderării la NATO, care cerea României să aibă tratate încheiate cu toate țările vecine.

În 2004, partea română a adus această dispută împotriva Ucrainei în fața Curții Internaționale de Justiție, cu privire la delimitarea platoului maritim dintre cele două țări, întrucât insula nu are importanță socio-economică.

Acum, Parlamentul ucrainean a dat numele de satul Alb așezării de pe Insula Șerpilor, într-o nouă încercare a Kievului de a dovedi că insula este un teritoriu locuit, astfel încât Tribunalul Internațional de la Haga să decidă că Ucraina ar trebui sa beneficieze de un spațiu maritim mai mare decât consideră România.

Această tentativă a Ucrainei nu poate avea efecte juridice și nu poate influența în niciun fel procesul de delimitare a platoului continental și a zonelor economice exclusive ale României și Ucrainei în Marea Neagră, aflat din 2004 pe rolul Curții Internaționale de Justiție de la Haga.

În virtutea acestor fapte, mă simt obligat să ridic problema Insulei Șerpilor în plenul Parlamentului României și să solicit factorilor de decizie să ia toate măsurile necesare pentru soluționarea acestei probleme teritoriale și istorice cu Ucraina.

Vă mulțumesc.

    Mircia Giurgiu - declarație politică cu titlul Eliminăm creștinismul din școlile românești?;

Domnul Mircia Giurgiu:

Declarație politică: "Eliminăm creștinismul din școlile românești?"

În cursul anului trecut, unul din profesorii din învățământul românesc de stat a solicitat Ministerului Educației și Cercetării să emită un ordin prin care să fie eliminate icoanele creștine din școlile publice.

Propunerea a iscat o serie de controverse atât în rândul părinților, cât și al cadrelor didactice, dar și printre elevi și politicieni, mai ales că după 1989, simbolurile religioase au fost puse la mare cinste. În perioada comunistă icoanele au reprezentat un simbol al rezistenței creștine în fața ateismului.

Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării s-a pronunțat, în sensul că Ministerul Educației și Cercetării să asigure condiții de egalitate pentru exercitarea dreptului la învățătură, să respecte caracterul laic al statului și autonomia cultelor și să asigure libertatea de religie, conștiință și convingeri a tuturor copiilor.

În mod concret, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a cerut ca afișarea simbolurilor religioase să se facă doar în cursul orelor de religie sau în spațiile destinate exclusiv învățământului religios.

Pentru ca elevii care aparțin unor culte diferite de cele ortodox sau greco-catolic să nu se simtă discriminați, soluția firească ar fi fost ca însemne religioase ale tuturor cultelor legal recunoscute în România să fie afișate în aceleași locuri cu cele ortodoxe sau greco-catolice.

În aceste condiții, consider că membrii Colegiului Director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării nu au luat decizia cea mai bună și normal ar fi ca aceștia să demisioneze din funcția pe care o dețin.

Revoluționarii români nu și-au dat sângele pentru reintroducerea cenzurii, ci pentru libertatea de credință și conștiință.

    Miron Ignat - intervenție legată de Anul Internațional al Limbii Ruse;

Domnul Miron Ignat:

Stimate colege, stimați colegi,

Pentru foarte mulți dintre noi limba rusă este limba pe care a trebuit s-o studiem începând cu clasele primare. Pentru unii era o obligație, fiind impusă în școli ca limbă străină de studiu. Însă pentru foarte mulți, limba rusă a fost și va rămâne limba marilor clasici ruși, precum Pușkin, Dostoievski, Tolstoi, Gogol, Esenin și mulți alții. Capodoperele marilor scriitori ruși ne-au delectat prin profunzime, valoare literară și încărcătură filozofică. Este suficient să citești o singură lucrare a unui clasic rus ca să-ți dorești să citești toate operele acestuia.

Din păcate, în ultimii ani, studiul limbii ruse a intrat într-un con de umbră, locul acesteia fiind luat de limbile "occidentale". S-a invocat, parcă, inutilitatea studierii limbii ruse, cunoașterea acesteia neputând deschide "porțile succesului". S-a dorit o descătușare de "fantomele" trecutului, ajungându-se până la situația absurdă de a ne fi rușine că suntem vorbitori ai acestei limbi.

Și totuși, să nu uităm că limba rusă este vorbită de peste 145 de milioane de oameni ca limbă maternă, iar alte peste 120 de milioane de persoane pot purta o conversație în această limbă.

Am apreciat cu deosebită satisfacție și bucurie inițiativa Președintelui Federației Ruse, domnul Vladimir Putin de a declara anul 2007 ca An Internațional al Limbii Ruse. Programul domniei sale a fost semnat chiar de Anul Nou și a intrat în vigoare la semnarea lui. Prin acest demers au fost abilitate instituții culturale și educaționale, precum și Ministerul de Externe al Federației Ruse de a elabora până în luna martie un plan de manifestări culturale și educative.

Anul Limbii Ruse a fost lansat oficial la Târgul Internațional pentru Limbi Străine Expolangues 2007 în Paris, iar pe toată durata anului în curs vor fi organizate evenimente și manifestări în peste 76 de țări, cu susținerea Guvernului Federației Ruse. Sunt avute în vedere concursuri de eseuri în limba rusă în școli, seminarii și activități din domeniile culturii, științei și educației. Tot în acest scop, Federația Rusă va facilita organizarea de cursuri de studiere a limbii ruse atât pentru începători, cât și pentru cei cu cunoștințe avansate. Dată fiind amploarea globală a acestei inițiative, îmi exprim speranța că limba rusă își va recăpăta locul de cinste în rândul limbilor străine universale, că ea va fi studiată în cât mai multe instituții școlare, că operele literare și culturale ale marilor artiști ruși vor redeveni, pe drept, opere de elită, și nu discriminate și defavorizate datorită amprentei istorice și politice. Cultura rusă trebuie apreciată la adevărata ei valoare, limba marilor clasici ruși trebuie să redevină limbă de studiu în instituțiile noastre școlare.

Comunitatea rușilor lipoveni din România a salutat inițiativa președintelui Putin, deoarece limba rusă este limba noastră maternă, pe care o promovăm atât în rândul tinerilor, în școlile unde studiază copiii noștri, dar și printr-o varietate de manifestări culturale și educaționale. Pentru anul 2007, organizația noastră a elaborat un plan de activități și proiecte în fiecare școală cu predare a limbii ruse materne, prin prezentarea de eseuri, manifestări culturale și concursuri tematice, având și sprijinul Ministerului Educației și Cercetării din România. Depunem eforturi substanțiale pentru dotarea cabinetelor de limba rusă cu manuale, material didactic și extra-curricular în limba rusă, destinate atât etnicilor ruși lipoveni, dar și tuturor slavofililor.

Consider că este în puterea noastră de a da credit acestei inițiative lăudabile, de a ne alătura comunității internaționale și de a organiza manifestări care să readucă în conștiința noastră adevărata valoare a culturii și limbii ruse. Este în puterea noastră să facilităm organizarea de evenimente în școlile și universitățile noastre, activități care să sărbătorească cum se cuvine Anul Internațional al Limbii Ruse.

Vă mulțumesc.

    Monalisa Găleteanu - declarație politică cu titlul Umilință și dispreț - răsplata pentru o viață de muncă;

Doamna Monalisa Găleteanu:

"Umilință și dispreț - răsplata pentru o viață de muncă"

În fiecare zi, România este scena pe care se joacă, act după act, cumplita dramă a societății românești. Actorii sunt cetățenii de rând care-și joacă propriile roluri triste într-un decor sărăcăcios și vechi. Cei care pun în scenă această piesă proastă, sunt actualii guvernanți, care privesc zi de zi, cu aer rece și cinic haosul în care trăim.

Acum, în prim plan, avem scena deznădejdii, în care pensionarii sunt umiliți de către actuala Putere și derutați de un sistem în care domnește confuzia. Dependența lor de un petic de hârtie, numit "cupon de pensie", a cărui posesie demonstrează că ei sunt încă vii, îi face neputincioși în fața oricărui ghișeu la care se adresează pentru a-și cere un drept cuvenit. La medic și la spital pentru consultații și tratament, la bănci pentru un împrumut cu care să-și amăgească bătrânețea și ultimele zile din viață, peste tot trebuie să prezinte cuponul care confirmă faptul că sunt pensionari.

Deși încasează comisioane din partea Casei Naționale de Pensii pentru distribuirea cupoanelor, Poșta română nu își face datoria. Factorii poștali tratează cu superficialitate distribuirea cupoanelor de pensie, pe care le returnează Casei Județene de Pensii, fără avizarea pensionarilor care nu au fost găsiți acasă. După trei luni consecutive în care cuponul de pensie nu a fost semnat de titular, pensia este automat suspendată pe motiv că acesta ar fi decedat. Ca și cum nu ar fi îndeajuns această neglijență, lezarea demnității pensionarilor continuă prin inducerea lor în eroare cu informații false de către funcționari incompetenți. La auzul unor zvonuri derutante conform cărora încasarea pensiei este condiționată de deschiderea unui cont personal sau de solicitarea unui card bancar, pensionarii intră în panică. Aceste noțiuni sunt pentru cei mai mulți dintre ei, mai ales pentru pensionarii agricultori, total necunoscute, iar înțelegerea și acceptarea lor îi sperie.

Nici după o viață de muncă, bieții pensionari nu au parte de tihnă, fiind purtați pe drumuri, lună de lună, pentru a-și încasa amărâta de pensie. Sănătatea precară adesea întreținută cu medicamente obținute greu este pusă în pericol de efortul pe care pensionarii îl depun stând în picioare ore în șir într-un aer irespirabil. Mulți dintre ei și-au găsit sfârșitul vieții stând la cozi interminabile și degradante pentru condiția umană, așteptând să-și ia drepturile cuvenite după o viață de muncă.

Nepăsarea și disprețul pe care actuala "Putere" le manifestă față de situația gravă a pensionarilor, confirmă dezinteresul acesteia pentru problemele sociale ale României. Solicităm pe această cale primului-ministru al României, domnul Călin Popescu-Tăriceanu, și ministrului muncii și solidarității sociale, domnul Gheorghe Barbu, soluționarea de urgență a acestei crize fără precedent privind drepturile legale ale pensionarilor și stoparea unui șir lung de umilințe la care aceștia sunt supuși, nemeritat, după o viață de muncă.

    Paul Magheru - declarație politică cu titlul Noul val de șovinism maghiar trebuie oprit!;

Domnul Paul Magheru:

Declarație politică: "Noul val de șovinism maghiar trebuie oprit!"

În contextul tensiunilor provocate de așa-zisul referendum organizat de extremiștii maghiari, care forțează obținerea cu orice preț a autonomiei teritoriale, doresc să vă aduc în atenție un alt caz grav, care se încadrează în aceeași serie de manifestări provocatoare la adresa populației românești și a ordinii de drept.

De la începutul anului, la Oradea, episcopul reformat Laszlo Tokes și-a intensificat acțiunile antiromânești, acestea culminând, zilele trecute, cu recurgerea la gesturi de forță, care au determinat intervenția forțelor de ordine, pentru a stopa actul de încălcare flagrantă a legii și a normelor elementare de bună conviețuire. Concret, miercurea trecută, episcopul Laszlo Tokes, aflat în fruntea unui grup de circa 30 de tineri, a încercat să intre abuziv pe un teren al Parohiei Ortodoxe "Sfânta Treime". Fără a se lăsa intimidat de ploaia torențială, Tokes și-a îndemnat enoriașii ce-l însoțeau să arunce zeci de mingi peste gardul împrejmuitor, după care, cu un clește, a forțat lanțul și lacătul porții, pretextând că vrea să recupereze mingile și să joace fotbal. A fost nevoie de intervenția Poliției, la apelul preotului-paroh Florin Pușcaș, care a și filmat, de altfel, circul la care s-a dedat prelatul, depunând împotriva acestuia o plângere penală.

Mânat de o viscerală ură antiromânească, Laszlo Tokes face eforturi, de ani de zile, să tulbure relațiile dintre români și maghiari, folosind orice prilej în acest sens. Așa s-a întâmplat și în cazul acestui teren de 250 de metri pătrați, care a aparținut Grupului Școlar "Andrei Șaguna", al cărui imobil a fost retrocedat Episcopiei Reformate și transformat în Liceul Reformat "Lorantffy Zsuzsanna". Terenul în cauză, situat între reședința episcopului Tokes și casa parohială a Bisericii "Sfânta Treime", a fost atribuit, în 2004, de Consiliul Municipal Oradea, parohiei ortodoxe, în compensație pentru un alt teren, cu o suprafață mai mare. Legalitatea hotărârii consilierilor locali a fost confirmată printr-o decizie a Curții de Apel Oradea. Învins în instanță, episcopul Laszlo Tokes încearcă acum să-și impună legea proprie.

Episodul amintit face parte dintr-o serie recentă de ieșiri publice îngrijorătoare, dintre care nu pot să nu amintesc aici demonstrația organizată la începutul anului, chiar de Sf. Ioan, când Tokes a instigat mulțimea, strigând: "După ce ne-au luat Ardealul, vor să ne ia și terenul de sport".

Toată această escaladare a unui conflict artificial ne îngrijorează cu atât mai mult cu cât survine pe fondul amplificării demersurilor separatiste din inima țării, cărora, iată, le dă apă la moară și președintele Ungariei. Aflat în vizită oficială în țara noastră, șeful statului vecin și-a permis să afirme că autonomia teritorială este posibilă, pe un motiv că "nicăieri nu e îndreptată împotriva integrității teritoriale a statului respectiv". "Am exprimat exigențele de a exista facultăți în limba maghiară, independente", a mai declarat, cu aceeași obstinație, președintele Laszlo Solyom, care nu s-a sfiit să ceară unei țări suverane accelerarea aplicării retrocedării bunurilor bisericești și intrarea cât mai repede în vigoare a Legii minorităților.

În fața acestui val de acțiuni sfidătoare, desfășurate, iată, la toate nivelurile, autoritățile răspunzătoare au datoria de a lua atitudine și de a răspunde, de câte ori este cazul, prin aplicarea promptă a legii.

    Viorel Pupeză - declarație politică intitulată Traficul de influență - sport național pentru Partidul Democrat;

Domnul Viorel Pupeză:

"Traficul de influență - sport național pentru Partidul Democrat"

Reprezentanții de frunte ai Alianței Departe de Adevăr au făcut o adevărată pasiune din trimiterea de bilețele, telefoane și alte cele, care nu au alt rol decât cel de a promova propriile interese în defavoarea interesului comunității. Dacă ar avea atâta forță de persuasiune, liderii Partidului Democrat, de la nivel național și central, s-ar lupta ca tot al doilea român să aibă la butonieră un trandafir și să adoarmă cu "vântul bate, apa trece". În lipsă de doctrină și fapte care să le gireze oferta electorală, singura modalitate de a-și coagula o masă de oameni uniți din interese financiare rămâne traficul de influență și jongleriile cu banii publici.

Situația nu putea fi alta nici în județul Bistrița-Năsăud. Într-o declarație politică prezentată în martie 2005 în plenul Camerei, colegul democrat Ioan Oltean susținea că profesionalismul pe care-l clama P.S.D. nu a însemnat, timp de patru ani de zile, decât "jaf, cumetrii mafiote și incompetență crasă". El dădea drept exemplu și modul în care primarii au optat pentru P.S.D., în defavoarea partidului pe care îl conduce. Nu știu cum se face, dar aceste afirmații, total deplasate la acea vreme, se pliază acum ca o mănușă pe maniera Partidului Democrat de a face politică.

Și în Bistrița-Năsăud, finii și nașii ajung să dezbată la aceeași masă probleme de administrație locală sau aplicarea politicilor guvernamentale. Ocuparea funcțiilor în instituțiile publice deconcentrate a ținut cont și de acest criteriu, nepotismul, rubedenia și interesul comun lăsând în plan secundar valoarea profesională a candidaților. De la reprezentantul executivului în teritoriu, până la ultimul consilier local sau județean, totul ar trebui să graviteze în jurul celui care anunță cu surle și trâmbițe că banii alocați din fondul de rezervă al Guvernului i se datorează pe deplin acestuia.

Banul public nu mai reprezintă impozite și taxe strânse de la populație, ci o pomană dată la intervenția deputatului Ioan Oltean. Niciun leu din cele peste 660 de miliarde lei vechi, distribuite clienților primăriilor, nu a ajuns în județ fără știrea deputatului democrat, astfel că ne întrebăm de ce sumele mai sunt dezbătute și prin ședințe de guvern.

Probabil că meritul său este real, pentru că intervențiile sale pe lângă miniștrii Cabinetului Tăriceanu sunt deja cunoscute, fapt ce l-a consacrat ca "băiat deștept" al energiei. Dar nu a făcut lobby doar pentru energie mai ieftină pentru firma Beny Alex, fapt deja recunoscut. În mod surprinzător sau nu, aceeași firmă a beneficiat de fonduri guvernamentale consistente pentru lucrări de amenajare și regularizare a râului Someș, în județul Bistrița-Năsăud.

Prin întâlniri discrete sau declarații fățișe, liderul P.D. a reușit să bulverseze activitatea administrației locale dintr-un județ întreg. Șirul proceselor dintre Instituția Prefectului și Consiliul Județean este alimentat permanent cu noi soluții juridice și inițiative legislative care mai de care mai democratice. Plângeri penale, presiuni mediatice asupra justiției sunt tot atâtea manevre practicate în județ. Probabil că și înscrierea unui copil în clasa I la un învățător cu renume ar fi posibilă la intervenția sa!

Decuplat de la banul public, P.D. va avea mari probleme în a face politică în singurul mod în care știe să o facă, trafic de influență, promisiuni fără acoperire și comisioane.

    Ion Dumitru - declarație politică cu titlul Demagogie transfrontalieră;

Domnul Ion Dumitru:

"Demagogie transfrontalieră!"

Liberalul Gheorghe Flutur, după ce a pus pe brânci agricultura românească, încercându-i pe țărani în promisiuni, programe și proiecte deșarte, și-a îndreptate atenția și spre românii care își rup șalele prin Spania, Italia și Grecia la cules de căpșuni, pepeni sau portocale. Nu a trimis după ei cine știe ce caravană a fermierului! Pur și simplu, pe liberali i-a apucat o cu totul altă grijă față de cei care au fugit din țară din cauza sărăciei, lăsându-și casele goale și pământurile pârloagă. Una pur electorală. Românii din străinătate să poată candida pentru Parlamentul de la București, fie sub steagul vreunui partid politic din țară, fie ca independenți. Au ajuns liberalii la concluzia că au cam fost terminate toate prin țară și că este momentul să se gândească la viitorul lor privind dincolo de granițele României. Ideea este cel puțin năstrușnică. Ce ar putea să le promită ministrul Gheorghe Flutur celor care slugăresc pe plantațiile de căpșuni? Că-i va ajuta să trăiască mai bine? Că va curge lapte și miere? Sau, probabil, va încerca să implementeze pe meleaguri străine vreun program dintre cele care n-au avut rod în țară? Cred politicienii aflați la putere că românii care și-au luat lumea în cap pentru a-și face un rost vor avea timp măcar să-i asculte? Fiindcă i-a fugit electoratul din județul de baștină, Gheorghe Flutur și colegii săi din filiala P.N.L. Suceava au anunțat că își vor deschide cabinete parlamentare în Spania și Italia. Dacă în România pupă-n bot văcuțe cu numele Europa, își închipuie ministrul agriculturii că poate lua taurii de coarne în Spania! Demagogie transfrontalieră, asta ne mai lipsea!

    Filonaș Chiș - declarație politică cu titlul Lupta dintre palate și abandonarea interesului național - caracteristica esențială a vieții politice din România;

Domnul Filonaș Chiș:

"Lupta dintre palate și abandonarea interesului național - caracteristica esențială a vieții politice din România"

Radiografia, chiar și sumară, a vieții politice românești la aproape 2 ani de la preluarea guvernării de către alianța portocalie arată, fără echivoc, un adevăr și o tristă realitate.

În toată această perioadă, viața politică românească a fost marcată necontenit de convulsii majore, de lupta dintre președintele Băsescu și premierul Tăriceanu, de lupta dintre P.D. și P.N.L. de situațiile conflictuale create de partidele satelit Partidul Conservator și U.D.M.R., care, la rândul lor, aveau alte interese și priorități și toate acestea, în dauna și cu abandonarea completă a interesului național și a programului de guvernare asumat.

În acești doi ani fatidici pentru țară, viața românilor s-a înrăutățit în mod evident, nivelul salariilor și al pensiilor a scăzut (raportat la nivelul salariului mediu brut, pensiile au scăzut cu 4%), criza medicamentelor s-a cronicizat și s-a acutizat, așa-zisa reformă din sănătate a dus sistemul sanitar aproape de colaps, salariații din cadrul acestui sistem fiind batjocoriți cu salarii de mizerie și condiții de muncă extraordinar de grele, fiind obligați să muncească în spitale fără cele mai elementare condițiile cum ar fi medicamentele și căldura.

Nu e de mirare că, în aceste condiții, fenomenul de migrație în alte țări a tinerilor medici rezidenți, dar și a medicilor specialiști a căpătat un caracter de masă. Este incredibil cum, în anul de grație 2006, guvernarea portocalie "cadorisește" tinerii medici rezidenți cu salarii între 400-500 lei - mai puțin sau poate la fel ca femeile de serviciu de la o instituție.

Atrag atenția în mod cu totul special că dacă această situație va continua, România va rămâne, în scurt timp, fără medici, creându-se o situație extrem de gravă care va afecta fără îndoială întreaga populație a țării.

Experimentele ministrului Hărdău au bulversat sistemul de învățământ care se găsește într-o continuă criză. Managementul deficitar al problemelor complexe din cadrul acestui sistem a generat nemulțumiri permanente în rândul cadrelor didactice, iar acum, în prag de iarnă, sute de școli sunt pe punctul de a-și întrerupe funcționarea din cauza neasigurării unor condiții elementare de funcționare.

Situația din agricultură este la fel de grea, sau poate mai grea decât în alte sectoare de activitate. Faptul că au fost eliminate subvențiile din agricultură a făcut ca un milion de hectare de teren să nu fie lucrate, a dus la scăderea producției agricole la jumătate și a condus la dublarea importului de produse agricole. Dar lucrul cel mai grav este că sute de mii de familii din mediul rural trăiesc într-o neagră și cumplită sărăcie, fiind abandonate, fără să beneficieze de cel mai mic sprijin din partea guvernanților.

În aceste condiții, nu este de mirare faptul că mai mult de 50% dintre români afirmă - potrivit sondajelor de opinie - că țara se îndreaptă într-o direcție greșită.

În calitatea mea de om politic și parlamentar cer președintelui Băsescu, premierului Tăriceanu și Guvernului României să revină grabnic la prioritățile pe care populația, pe care țara le are cu adevărat.

Abordarea politicilor sociale dintr-o nouă perspectivă, ca investiții productive cum ar fi: introducerea pensiei minime garantate, corelarea permanentă a salariului minim și a pensiei minime cu costul vieții; menținerea listelor cu medicamente compensate și gratuite; acordarea de ajutoare pentru micii agricultori și stimulente financiare pentru asocierea lor în exploatații agricole, alocarea unor ajutoare mai susținute pentru populație pe timpul iernii care se apropie cred că ar fi prioritățile care se impun să fie în permanență pe agenda de lucru a Guvernului României și a Președintelui Traian Băsescu.

Numai în acest fel, sloganul "să trăiți bine" va avea cu adevărat valoare politică.

    Ion Stan - declarație politică intitulată Înalții demnitari ai Alianței D.A. (Departe de Adevăr) își multiplică veniturile pe seama indemnizațiilor astronomice de membri în comisiile de privatizare;

Domnul Ion Stan:

"Înalții demnitari ai Alianței D.A. ("Departe de Adevăr") își multiplică veniturile pe seama indemnizațiilor astronomice de membri în comisiile de privatizare"

Zeci și cel mai adesea, sute de mii de euro intră în buzunarele înalților demnitari ai Alianței D.A. ("Departe de Adevăr") care fac parte din comisiile de privatizare și unde, practic, cei mai mulți nu mișcă un deget.

Așa cum ne-am referit și într-o intervenție anterioară, funcția de demnitate publică a devenit pentru miniștrii și parlamentarii Alianței D.A. ("Departe de Adevăr") o inepuizabilă sursă de îmbogățire fără de muncă și fără de just temei.

Chestiunea participării în comisiile de privatizare, ca și angajarea consultanțelor în acest scop au devenit, deja, mult prea dubioase pentru a nu pune problema oportunității și corectitudinii reglementărilor existente în materie.

Recentele scandaluri de spionaj și trădare, situații penibile pentru imaginea și prestigiul României, care aruncă anatema suspiciunilor asupra unor membri ai Guvernului și altor înalți funcționari publici, au ca geneză tocmai modul în care comisiile de privatizare își fac datoria.

Nu putem fi de acord cu corupția mascată și cu jaful banului public practicate în spatele unor comisii de privatizare.

Problema cea mai gravă este, însă, numărul exagerat al derogărilor și excepțiilor pe care primul-ministru le-a aprobat pentru demnitarii care, prin prezența lor în comisii, se pune în situații de incompatibilitate legalizate. Sunt peste o sută astfel de derogări, în timp ce, în legislatura anterioară, au fost doar două, ceea ce era într-adevăr excepția și nu regula instituită de primul-ministru.

Față de această situație scandaloasă, solicit birourilor permanente ale Camerei Deputaților și Senatului să învestească o comisie specială de anchetă în legătură cu demnitarii care au fost numiți în comisiile de privatizare, pentru a se constata activitatea pe care au desfășurat-o, prestațiile depuse, veniturile încasate și măsura în care acestea sunt justificate, respectiv dacă activitatea în cadrul comisiilor au depus-o în afara timpului și activităților care le determină salariul de bază.

    Dumitru Bentu - declarație politică cu titlul Fierul;

Domnul Dumitru Bentu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi am intitulat-o "Fierul".

Sărăcia citoplasmatică ce se insinuează tot mai mult în viața românilor, sub actuala guvernare, îi împinge pe unii dintre ei la gesturi condamnabile și disperate în același timp, furtul fiind unul dintre acestea.

În Valea Jiului, mai exact în Petroșani, mai multe unități școlare au devenit ținta preferată a hoților. Aceștia au sustras caloriferele de la Grădinița nr.2, lăsându-i pe copii fără căldură și așa precară.

Au sustras de asemenea și cada de fontă în care erau spălați micuții. "Suntem în permanență atacați de hoții de fier vechi" afirmă reprezentanții grădiniței. La Școala generală Bosnea au furat până și gardul de sârmă care împrejmuia unitatea de învățământ.

Faptele par insignifiante cantitativ, față de marile afaceri din acest domeniu - al fierului vechi.

Cât despre zecile de mii de tone de fier ale vapoarelor, evaporate atunci când se aflau în "grija" actualului președinte, nu se mai suflă o vorbă. Parcă le-a înghițit pământul sau marea.

Între timp, oameni ai primului-ministru sau, dacă vreți, "prim-meniscului României" transformați în "băieți deștepți" nu se mai ocupă de metale feroase sau neferoase; au dat de energie vie - petrol, gaze, electricitate.

Definiția cea mai simplă a curentului electric, "o mișcare dirijată de electroni" a devenit expresie a afacerilor fără fum - o mișcare dirijată de "profitoni".

Cei din Ferentari, mărunți epigoni ai "marilor curentiști" au fost reîntorși în întunericul ghetoului cu ajutorul tunurilor cu apă. Cine și mai ales când îi va trimite în spațiul meditativ adecvat pe "operatorii" tunurilor cu electroni?

    Relu Fenechiu - declarație politică cu titlul Opoziția trebuie să țină cont de prioritățile momentului;

Domnul Relu Fenechiu:

"Opoziția trebuie să țină cont de prioritățile momentului"

Doamnelor și domnilor deputați,

Contextul politic actual - ne aflăm în primele și cele mai importante luni după aderarea la Uniunea Europeană - ne obligă, pe toți cei care le sfârșitul anului 2004 am obținut sufragiile electoratului, să acordăm prioritate problemelor legate de primii pași pe care trebuie să-i facem în dificilul proces de integrare.

Plecând de la această teză, premierul Călin Popescu-Tăriceanu a solicitat săptămâna trecută Opoziției un moratoriu în ceea ce privește demersurilor de suspendare din funcție a președintelui Traian Băsescu. Intenția premierului are o finalitate precisă: posibilitatea organizării la termen, 13 mai a.c., a alegerilor pentru Parlamentul European. Această dată nu a apărut din senin, nu reprezintă un dictat al premierului sau al Coaliției aflate la guvernare, ci reprezintă consensul tuturor partidelor parlamentare, consens materializat imediat după adoptarea legii alegerilor pentru PE.

Am rămas neplăcut surprins de atitudinea Opoziției, care a reacționat violent la moratoriul justificat al premierului. Evident, nimeni nu are voie să conteste vreunui partid politic, indiferent dacă se află la putere sau în opoziție, dreptul de a apela la instrumentele pe care democrația le pune la dispoziție.

Argumentele prin care reprezentanții opoziției au respins moratoriul demonstrează însă lipsă de maturitate și de pragmatism politic și, ceea ce este grav, o lipsă totală de interes față de prioritățile României.

Un exemplu în acest sens îl constituie o afirmație a președintelui P.S.D., domnul Mircea Geoană, care a spus că: "alegeri europene pot fi organizate oricând pe parcursul anului 2007". Numai și din aceată scurtă afirmație se poate trage concluzia că pentru P.S.D. contează în primul rând o acțiune de imagine proprie și că manifestă un cras dezinteres față de o prioritate europeană a României. Domnul Geoană, care a fost și ministru de externe, știe foarte bine ce efecte va avea la Bruxelles o amânare a alegerilor pentru Parlamentul European, datorată exclusiv unor lupte politice interne. Dar, probabil pentru P.S.D., acest lucru nu contează. Interesul de partid este mai presus decât interesul național la principalul partid de opoziție.

Am înregistrat tot dinspre zona P.S.D. și reacții care frizează absurdul. "Solicitarea premierului de a amâna demersul de suspendare a președintelui este urmarea unui armistițiu temporar între grupurile de interese ale premierului Tăriceanu și președintelui Băsescu", a declarat vicepreședintele P.S.D., Victor Ponta.

În primul rând, remarc la unul dintre cei mai acerbi critici ai președintelui Băsescu, că a preluat de la acesta limbajul pe care șeful statului îl utilizează când iese la atac fără argumente și mă refer la expresia "grupuri de interese". Dar, indiferent de formularea utilizată de domnul Ponta, a crede că premierul Tăriceanu sau liberalii ar face un armistițiu cu persoane din anturajul președintelui, gen Elena Udrea, este mai mult decât ridicol. Și, în ultimă instanță, dacă tot se pomenește cuvântul armistițiu dintre grupuri de interese (acolo unde ele există cu adevărat) relatările din presă spun cu totul altceva, și anume că grupul denumit "Golden Blitz" și care gravitează în jurul președintelui Traian Băsescu are în componență și persoane care s-au bucurat ani de zile de favorurile P.S.D.

Ca politician responsabil, fac și eu un apel la reprezentanții Opoziției, să țină cont în primul rând de prioritățile impuse de interesul național și după aceea să țină cont de interesele politice proprii. Pentru că, dacă demersurile Opoziției nu vor ține cont de interesul național, de pierdut nu vor avea doar partidele din Opoziție, ci și România, iar acest lucru trebuie evitat cu orice preț. Alegerile pentru Parlamentul European trebuie să se desfășoare la termenul stabilit inițial de toate forțele politice parlamentare, aceasta este prioritatea de moment, iar demersurile privind suspendarea șefului statului pot fi întreprinse și ulterior, dacă Opoziția le consideră necesare.

    Raluca Turcan - declarație politică cu titlul Parlamentul României s-a transformat în Parlamentul anti-România;

Doamna Raluca Turcan:

Parlamentul României s-a transformat în Parlamentul anti-România. Meritocrația, activitatea prestată în beneficiul cetățenilor, crearea de legi sănătoase, comportamentul civilizat care să devină model social, toate aceste atribute care ar trebui să caracterizeze cea mai democratică instituție a statului, Parlamentul, au devenit vorbe în vânt. Preocuparea fundamentală a colegilor mei parlamentari, în special a celor de la Partidul Național Liberal, se rezumă la scandal și răzbunare. Dintr-o clasă de elită, clasa politică s-a transformat într-o clasă de pradă.

Cum pot să-mi explic altfel atitudinea și comportamentul parlamentarilor Partidului Național Liberal care, cu o înverșunare demnă de cauze mai bune, au eliminat din comisiile permanente toți parlamentarii care au demisionat din P.N.L. și au creat Partidul Liberal Democrat? Tentativa lor disperată de a reduce potențialul Partidului Liberal Democrat este inutilă. În schimb, gestul lor răzbunător cu accente infantile aduce prejudicii cetățenilo, deoarece expulzarea parlamentarilor P.L.D. din comisii va defecta grav actul legislativ.

Gratuitatea gestului răzbunător al Partidului Național Liberal este explicită. În locul parlamentarilor Partidului Liberal Democrat, P.N.L. a introdus în comisiile permanente parlamentari care nu corespund, profesional, cu specificul sectorului respectiv. Distribuirea inițială a deputaților și senatorilor în comisiile permanente a avut la bază competențele acestora, în sensul elaborării unor acte normative profesioniste, în interesul cetățenilor.

Comportamentul revanșard al P.N.L. îl depășește pe cel al parlamentarilor P.S.D. care, atunci când au întâmpinat probleme similare, au acceptat, în multe cazuri, ca parlamentarii care au abandonat partidul să rămână, în continuare, membri în comisiile permanente în care au activat.

Acest aspect mă face să cred că P.N.L., pe care l-am considerat în ultimul timp o clonă tristă a P.S.D., a ajuns mai priceput în practici obscure decât originalul.

Partidul Național Liberal nu mai are nimic comun cu liberalismul în afară de particula "Liberal". Diferențele dintre atitudinile Partidului Liberal Democrat și cele ale Partidului Național Liberal sunt clare pentru toată lumea. Liberalism înseamnă valoare, competență, concurență corectă, transparență și profesionalism, valori la care P.N.L. a renunțat total, optând pentru parteneriatul explicit cu P.S.D., P.R.M. și P.C. Valorile liberale autentice au rămas definitiv în zestrea Partidului Liberal Democrat.

Deputații și senatorii Partidului Liberal Democrat își asigură susținătorii că vor continua să activeze în Parlament doar în interesul național, pentru crearea unei Românii europene.

    Răzvan Petrică Bobeanu - declarație politică cu titlul Tăriceanu și operația;

Domnul Răzvan Petrică Bobeanu:

Declarație politică: "Tăriceanu și operația!"

Căderea premierului Tăriceanu de pe motocicletă l-a ajutat pe acesta să crească în sondajele de opinie, dar în același timp îi dă și bătăi de cap, cea mai recentă fiind operația suferită săptămâna trecută la o clinică specializată din Franța. Până aici nimic spectaculos, doar poate o anumită neîncredere manifestată atât de premier cât și de Traian Băsescu în posibilitățile și capacitatea sistemului medical românesc. Însă, momentul ales pentru această intervenție mi se pare cel puțin ciudat: în Parlament se dezbate una dintre legile cele mai importante ale anului, Legea bugetului pentru anul 2007, iar în P.N.L. lucrurile nu sunt nici pe de parte liniștite, platformiștii lui Stolojan câștigând teren pe zi ce trece. Dacă mai adăugăm și replica lui Traian Băsescu, care, întrebat fiind dacă a vorbit cu premierul Tăriceanu după operația acestuia, acesta a răspuns hăhăind că e o simplă operație la picior, încep să cred că primul-ministru se simte mai bine în Franța, departe de actorii politicii dâmbovițene, de trădările și jocurile de culise din politica românească.

Din păcate, toate acestea se întâmplă doar cu o lună înainte de aderarea României la Uniunea Europeană, iar în acest moment, în loc să avem o guvernare care să fie coerentă și capabilă să gestioneze realitățile sociale ale României după momentul 1 ianuarie 2007, avem o coaliție muribundă, în care P.N.L.-ul este sfâșiat între Tăriceanu și Stolojan, P.D.-ul se poartă ca și cum ar fi în opoziție și se delimitează de tot ceea ce însemnă act de guvernare, P.C.-ul se chinuie să depășească limita pragului electoral, dar în zadar, iar U.D.M.R.-ul încearcă să-și mențină cele cinci procente din sondaje lansând pe piață tot felul de teme legate de autonomie și alte asemenea ce aduc atingere clară Constituției României. Iar deasupra tuturor, Traian Băsescu, păpușarul șef, cel care nu a înțeles nici după doi ani de mandat că replicile unui președinte sunt și trebuie să fie altele decât cele ale unui căpitan de vas. Din păcate, acesta este tabloul unei guvernări care nu mai este capabilă să se gândească la interesul național pentru că toate energiile sunt canalizate pentru rezolvarea intereselor personale, intereselor de grup și de partid. Cine este vinovat pentru această situație? Cred că vom găsi și singuri răspunsul.

Cine trebuie să explice populației de ce factura la întreținere va fi cu 30% mai mare decât anul trecut, de ce gazele se vor scumpi cu 20%, iar energia electrică cu cel puțin 10%? Dumneavoastră, domnilor guvernanți, iar în aceste condiții credeți că mai interesează pe cineva cine va câștiga în P.N.L., cine va fi viitorul prim-ministru, dacă Tăriceanu va pierde lupta, credeți că mai interesează pe cineva dacă Traian Băsescu își va scoate copiii lui de suflet, P.D.-iștii, de la guvernare sau dacă conservatorii vor părăsi arcul guvernamental? Nu domnilor guvernanți, însă trebuie să înțelegeți foarte clar că agenda dumneavoastră nu este nici pe departe cea a populației. Aceasta este realitatea!

    Răzvan Petrică Bobeanu - declarație politică cu titlul Ce ascunde bugetul pe anul 2007?;

Domnul Răzvan Petrică Bobeanu:

Declarație politică: "Ce ascunde bugetul pe anul 2007?

În aceste zile, în Parlament, se discută bugetul pe 2007. O dezbatere care, dincolo de dimensiunea sa politică, presupune și o componentă tehnică care de cele mai multe ori este pusă în umbră de dezbaterea politică. Tocmai de aceea, am considerat important să încerc în următoarele rânduri o analiză mai puțin politică și mai mult tehnică pe marginea uneia dintre legile cele mai importante pe care Parlamentul le dezbate anual.

"Este un buget pentru cetățeanul român considerat ca cetățean european" spunea Călin Popescu-Tăriceanu, premierul României, la prezentarea proiectului de buget pe anul 2007 în fața Camerei Deputaților și Senatului, reunite în ședință comună. În același timp, primul-ministru prezenta și principalele obiective ale noului buget: educația, buget record de 5,2% din p.i.b., cercetarea 0,5%, sănătatea 4,12%, agricultura 2,3%. Una peste alta o creștere economică de 6,4%, o inflație de 4%, cheltuieli publice de peste 38,5% și un deficit bugetar de 2,8%. Mai mult decât atât, premierul se lăuda că veniturile pe 2007 se ridică la 38,1 miliarde euro (35,2% din p.i.b.), reprezentând mai mult decât dublu față de anul 2004 când acestea au reprezentat numai 18,3 miliarde euro (aproximativ 29% din p.i.b.-ul acelui an). Numai că acești bani trebuie plătiți de către cineva, domnule Tăriceanu, și era normal să menționați acest lucru, deoarece cei care suportă toate acestea sunt contribuabilii români, cetățeni ai acestei țări. Iar pentru a putea suporta toate aceste creșteri trebuia să menționați că au fost mărite multe din cele 500 de mici taxe și impozite (la 16% dividendele și câștigurile de capital, impozitele pe proprietăți, impozitele pe teren agricol ș.a.m.d.), adevărul fiind unul simplu și dureros: statul și-a dublat bugetul în defavoarea contribuabilului. Realitatea e că toate aceste sume sunt plătite din taxele și impozitele achitate de cetățeni, contribuția la asigurări sociale furnizând grosul veniturilor bugetare, 27,07% din venituri, iar încasările din T.V.A. 26,41%. În concluzie 85,11% din sursele de venit ale statului sunt plătite, direct sau indirect, de consumatori.

În România există 4,6 milioane de angajați. La un calcul simplu fiecare angajat va trebui să plătească statului în anul care va urma impozite directe și indirecte în valoare de 7049 euro, în timp ce salariul mediu brut va ajunge la 350 de euro, comparativ cu anul 2004, când deși exista un sistem de impozitare progresiv, un angajat plătea impozite la stat 3380 euro anual. Cu alte cuvinte, salariații bugetari sau angajații în sectorul privat primesc pe hârtie, și nu în mână, jumătate din suma pe care o plătesc statului. Aceasta este realitatea cuprinsă în filele proiectului de buget pe anul 2007!

    Rodica Nassar - declarație politică intitulată Ion Iliescu;

Doamna Rodica Nassar:

"Domnul Ion Iliescu"

Iubit până la adulare de unii, contestat, chiar cu ură de alții, domnul Ion Iliescu, fostul președinte al României, rămâne cel mai apreciat om politic din țară.

Dotat cu multă inteligență, șarm și o mare putere de muncă, Domnia Sa a reușit, de-a lungul timpului, să treacă peste multe momente dificile și să realizeze multe lucruri bune pentru care este extrem de apreciat.

Cunoscut încă înainte de 1989 prin opoziția sa față de unele proiecte megalomane promovate de fostul președinte comunist, domnul Ion Iliescu a avut mult de suferit din punct de vedere profesional, social cât și din punct de vedere personal.

În primele zile ale revoluției, numele său era pe buzele multor oameni care vedeau în Domnia Sa "salvarea României" și ruperea sa de trecut.

Apariția sa în ziua de 22 decembrie 1989 când proclama existența unei țări numite România, democrată și europeană, urmată de elaborarea și prezentarea primei platforme program a Frontului Salvării Naționale a adus mari speranțe oamenilor.

De multe ori s-a spus că nu reușește să-și aleagă prea bine colaboratorii și trebuie recunoscut că nu o dată a fost trădat de aceștia și am în vedere, în principal, criza care s-a declanșat prin desprinderea din P.S.D. a unei aripi intitulată A.p.R, care s-a prăbușit înainte de a se lansa.

Astfel, într-o perioadă relativ tulbure în viața economică și politică a țării a creat unele suspiciuni în rândurile unor personaje considerate de ele însele "elitiste", numind prim-ministru un om care nu avea prea multă experiență și care nu numai că nu a relansat economia, dar aceasta a prezentat un regres care a încurajat această stare de nemulțumire, chiar și în rândul altor categorii de persoane.

Pierzând alegerile din 1996, în fața unui om aflat atunci pe val, dar care a clacat în scurt timp, domnul Ion Iliescu a început reorganizarea partidului. Deși trădat, așa cum spuneam, de unii foști colaboratori, are meritul de a fi pus bazele unui partid puternic, cu multă priză la alegători, partid care a câștigat alegerile din 2000 concomitent cu revenirea Domniei Sale în funcția de Președinte al României.

De la această dată, cu domnul Iliescu în funcția de Președinte al României, și domnul Adrian Năstase în funcția de Prim-ministru, România este văzută cu totul altfel în străinătate, reușindu-se multe acțiuni cum ar fi aderarea României în structurile NATO, efectuarea unor importanți pași în integrarea în Uniunea Europeană, semnarea tratatului cu Federația Rusă și a multor altor tratate.

Aceste acțiuni, coroborate cu o vădită îmbunătățire a situației economice, ne conduc la ideea că acest ultim mandat a fost și cel mai fructuos.

În fiecare an, în ziua de 3 martie, ziua de naștere a domnului Iliescu, mii de cetățeni doresc să îl felicite și să îi ureze numai bine mai ales acum când o serie de indivizi încearcă să-l culpabilizeze în legătură cu unele evenimente care au avut loc după 1990, atunci când țara își căuta echilibrul și încerca să-și construiască noi instituții democratice.

Eu personal îi voi ura și anul acesta, cu multă sinceritate, la mulți ani și voi combate cu hotărâre orice situație în care domnul Iliescu ar putea fi implicat, având convingerea că dânsul va continua să fie cel mai bun om politic al României și va îndruma cu mult profesionalism noua conducere a P.S.D..

    Petre Străchinaru - declarație politică pe tema situației economice a județului Covasna;

Domnul Petre Străchinaru:

Domnișoarelor, doamnelor și domnilor parlamentari,

Stimați reprezentanți ai mass-media,

Ca urmare a situației economice dezastruoase a județului Covasna, care, în ultimii ani a cunoscut o cădere de-a dreptul înspăimântătoare, vă aduc la cunoștință anumite realități și fapte care, în bună măsură, au determinat starea de fapt. Nu am să aduc în discuție politica falimentară și de descurajare a investițiilor dusă de către autoritățile locale, care au înțeles democrația ca pe un instrument de manipulare politică și etnică a cetățenilor județului Covasna. Având în vedere, pe de o parte, lipsa totală a dorinței de ridicare economică a județului Covasna din partea acestora, dar și existența acestei cerințe firești din partea cetățenilor, mă alătur acestora din urmă și solicit sprijinul autorităților centrale pentru soluționarea măcar a acelor aspecte ce nu țin de competențele locale.

În județul Covasna au fost realizate de-a lungul timpului mai multe privatizări ce s-au dovedit a fi eșecuri răsunătoare, iar aici menționez următoarele societăți: S.C. Spirt-Amidon Ozun SA, SC MTS SA Târgu-Secuiesc, SC Comcereal SA Sfântu-Gheorghe, Fabrica de Țigarete Sfântu-Gheorghe, SC IAME SA Sfântu-Gheorghe, SC Zoocomp SA Sfântu-Gheorghe, SC Horticom SA Sfântu-Gheorghe, SC Olt Turism SA Sfântu-Gheorghe. Aceste mari eșecuri ale privatizării din județul Covasna afectează mii de oameni, care se agață cu disperare de speranța că încă se mai poate face ceva. Având în vedere că privatizarea a urmărit, de fapt, restructurarea economiei și creșterea performanțelor în administrarea capacităților de producție, este clar că toate aceste societăți nu și-au îndeplinit obligațiile ce le reveneau în urma semnării contractelor de privatizare.

Situația dramatică a zonei, în care o îndelungă politică anticetățenească și anticonstituțională a cauzat o gravă instabilitate economică, ale cărei consecințe se traduc în investiții pe cap de locuitor de 800 de ori mai mici față de media națională, nu își mai poate găsi rezolvarea la nivelul autorităților locale. Așadar, singura speranță a județului a rămas reabilitarea societăților privatizate și repunerea lor în circuitul economic, pentru a putea oferi o pâine pe masa covăsnenilor.

Ca o concluzie a celor prezentate, vă propun analizarea contractelor de privatizare a societăților enumerate, în contextul legiferării unei legi post-privatizare, în speranța că și pentru covăsneni mai poate exista șansă.

    Vasile Mocanu - declarație politică cu titlul Așa nu, domnule președinte!;

Domnul Vasile Mocanu:

Tema: "Așa Nu, domnule președinte!"

Un președinte de țară care nu respectă Legislativul acelei țări nu merită poziția de mare demnitate pe care o ocupă.

Este clar că Traian Băsescu începe să aibă mari probleme de comunicare cu cele mai importante instituții ale statului. Faptul că șeful statului a anunțat că se va adresa Parlamentului nu rezolvă în niciun fel aceste probleme. Dimpotrivă, gestul său poate fi interpretat ca o nouă presiune politică asupra aleșilor. Nu poate fi o coincidență faptul că, în aceeași zi în care senatorii vor discuta tocmai despre suspendarea ministrului Monica Macovei, Traian Băsescu se va afla în Parlament. Știm cu toții că doamna Macovei este un soldat credincios al Cotroceniului.

Președintele Băsescu nu mai are argumente. Nu mai asistăm doar la șicane și glumițe între șeful statului și adversarii săi politici. De ceva vreme, au apărut insinuările periculoase la adresa judecătorilor; acuzațiile grave aduse Guvernului; iar acum jignirile la adresa deputaților și senatorilor. Se pare că doar instituția Președinției mai funcționează în România, în timp ce adevăratele puteri ale statului de drept - cea legislativă, cea executivă și cea judecătorească - fac legi, le pun în aplicare sau le interpretează doar în favoarea infractorilor.

Așa Nu, domnule președinte!

Vă mulțumesc.

    Iulian Gabriel Bîrsan - declarație politică cu titlul Pe derdeluș, în sondaje;

Domnul Iulian-Gabriel Bîrsan:

"Pe derdeluș, în sondaje"

Geoană, nea Nelu, Diaconescu, Ponta, într-un cuvânt băieți din P.S.D. Ei se uită foarte triști cum coboară în sondaje. Partidul coboară. Liderul coboară. Singur, nea Nelu Iliescu a rămas încremenit la 45. De ani, desigur. Pentru noi asta ar însemna o întoarcere în comunism. Iliescu este acolo, neclintit. În comunism.

Păi atunci, dacă nici congresul și nici alegerile recente nu te aduc mai aproape de tortul cu frișcă, în inimile alegătorilor, trebuie să faci ceva.

Este adevărat, P.S.D.-iștii se luptă din răsputeri cu propriile slăbiciuni, dar asta nu este suficient. Este o zbatere de animal prins în capcană, fără ieșire. Vânători iscusiți, Geoană și ai lui caută soluția salvatoare.

Și dacă vrei să revii în sondaje la un nivel acceptabil, de cine te iei? Dacă ești politician într-o țară normală, te iei de ai tăi și îi pui muncă. Avem, însă, și o soluție de la noi, din Balcani, simplă și la modă.

Te iei de cel care stă foarte bine în preferințele electoratului. Rupi și tu o bucățică de notorietate și smulgi poate 3-4 procente să te scoți nițel. În România ținta predilectă a tuturor frustraților este, desigur, președintele Băsescu.

Au început cu gâdilături, ciupituri ba chiar au scos limba și au înjurat cu nevinovăție. Șanse mici, sondaje moi în continuare. Ce-i de făcut cu Băsescu? S-au întrebat P.S.D.-iștii.

Enervați că nu-l pot apuca așa cum își doreau, minți înfierbântate de comunismul cu față umană au decis, într-un exercițiu democratic, cu iz de mineriadă, să-l suspende pe omul care i-a trimis în opoziție prin victoria personală asupra lui Năstase.

Și dă-i și suspendă. În ziare, la radio și la T.V. de nici gripa nu s-a mai luat de români ca pe vremuri. Sondajele făcute de prieteni arată o ușoară revenire.

P.S.D., susținut și de "gașca" nebună a lui Vadim, suspendă în continuare, cu o poftă de hienă flămândă. Presa, avida, pune umărul la tot balamucul. Problemele serioase ale României sunt date uitării pentru a da frâu liber unor scenarii abracadabrante.

Ca băiat de la țară, crescut în frica lui Dumnezeu și în respect pentru aproape, nu pot decât să spun "Iartă-i, Doamne, că nu știu ce fac!"

    Răzvan Petrică Bobeanu - declarație politică cu titlul Suspendarea unui președinte...;

Domnul Răzvan-Petrică Bobeanu:

"Suspendarea unui președinte..."

"Puci" sau "mineriadă" au fost cuvintele folosite de președintele României, Traian Băsescu, atunci când s-a referit la acțiunea opoziției de suspendare a sa din funcție. O nouă greșeală a președintelui-jucător, pentru că a califica astfel o procedură perfect legală și constituțională nu reprezintă decât o gafă a celui care ar trebui să fie, alături de celelalte instituții ale Statului, garantul respectării Constituției.

Suspendarea președintelui României, prevăzută la art. 95 din Constituție, nu este nici lovitură de stat, nu este nici puci, este doar o procedură constituțională menită a aduce echilibrul între puterile statului și, în același timp, are rolul de a trage un semnal de alarmă atunci când președintele "uită" că activitatea sa se desfășoară între niște limite constituționale. A forța prevederile constituționale a devenit ceva obișnuit pentru Traian Băsescu. De ce? Probabil fiindcă nu a înțeles că a conduce o națiune membră a Uniunii Europene nu înseamnă să te comporți după bunul plac, împroșcând cu noroi pe cei care nu ți se supun, nu înseamnă să uiți de obligațiile externe ale țării sau de diplomația atât de necesară celui care conduce instituția prezidențială.

Motivele care stau la baza cererii de suspendare a președintelui nu sunt foarte greu de explicat. A fi mediator între puterile statului, a asigura echilibrul între instituțiile statului sunt aspecte pe care președintele nu le poate omite sau neglija, pentru că aceste atribuții prevăzute de Constituție reprezintă însăși coloana vertebrală a instituției prezidențiale. Orice derapaj de la aceste prevederi constituționale aduce atingere gravă atât separației puterilor în stat, cât și democrației. Rolul președintelui trebuie să fie de arbitru și, în niciun caz, de jucător. Dorința președintelui de a-și subordona Consiliul Superior al Magistraturii, de a dizolva cu orice preț Parlamentul, faptul că de doi ani a evitat orice fel de consultări cu partidele politice pe temele majore ale țării, dorința, mai mult sau mai puțin recunoscută, de a-și subordona Serviciile Secrete sunt tot atâtea motive pentru care azi îl găsim pe Traian Băsescu izolat în turnul lui de fildeș de la Palatul Cotroceni, înconjurat de rapoartele sale de la Serviciile Secrete și părăsit de toți aliații politici din 2004, sătui să mai fie cobaii strategiilor prezidențiale care au un singur scop, și anume menținerea pe linia de plutire a președintelui în sondajele de opinie.

De altfel, faptul că ultimele sondaje de opinie îl creditează pe Traian Băsescu cu un procent sub 50% pentru prima dată după 2004, explică și teama de suspendare care se pare că l-a cuprins, pentru că altfel nu pot să-mi explic ieșirea sa la adresa Parlamentului, pe care-l cataloghează drept o adunătură de infractori care dau legi pentru infractori.

Domnule președinte Traian Băsescu, indiferent de părerea dumneavoastră față de cei care compun Parlamentul României, vă readuc aminte de art. 61 din Constituția României, pe care cu obstinație refuzați să o respectați: "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării." Și încă ceva, domnule președinte: sunteți produsul clasei politice pe care o incriminați, nu mai încercați să păreți altfel, că nu sunteți. Și poate, dacă clasa politică este plină de infractori, veți binevoi să ne explicați și nouă și poporului, în ce stadiu mai este dosarul "Flota" sau procesul cu casa din Mihăileanu sau ce lucrări de asfaltare ați mai pregătit pentru prietenii dumneavoastră de la Golden Blitz? Nu de alta, dar prea ne luați de fraieri!

    Andrei Dominic Gerea - declarație politică intitulată Republică parlamentară sau republică prezidențială;

Domnul Andrei Dominic Gerea:

"Republică parlamentară sau republică prezidențială"

După 17 ani de la adoptarea Constituției, descoperim că legea fundamentală a României are numeroase lipsuri în ceea ce privește clarificarea relațiilor între instituțiile fundamentale ale statului. Cea mai evidentă dintre toate - concurența contraproductivă dintre cele două părți ale Puterii executive: președinte și premier, denotă mai mult decât o simplă lipsă de prevedere a celor care au redactat textul Constituției. Nesfârșita dispută din cadrul Executivului este cauzată, de fapt, de modul neprincipial în care este gândită politica în România.

Constituțiile tuturor țărilor avansate au fost scrise pentru a răspunde cerințelor momentului, dar, mai ales, pentru a trasa direcția pentru viitorul unui stat. Legile fundamentale din aceste state se adresează nu numai prezentului, cât, mai ales, generațiilor viitoare. Cel mai elocvent exemplu în acest sens îl reprezintă Constituția Statelor Unite ale Americii, adoptată acum mai bine de 200 de ani și care este și în prezent în vigoare.

Din păcate, acest model de a gândi principial nu a fost adoptat și de România. Constituția din 1991 a fost redactată pentru a se potrivi situației politice de atunci, când, la putere, se găseau doi poli de putere importanți: Ion Iliescu și Petre Roman. Fiecare dintre cei doi trebuia să aibă ceva putere, însă niciunul dintre ei nu trebuia să aibă prea multă putere. De aici s-a născut sistemul nostru de guvernământ semiprezidențial și, prin urmare, semiparlamentar. Iată cum, prin încercarea de a mulțumi orgoliile a doi oameni, am avut parte, de la acel moment încolo, de veșnica "bătălie a Palatelor", disputa în care fiecare președinte sau premier încerca să-și impună punctele de vedere în detrimentul celuilalt.

V-aș propune o viziune de natură logică asupra prevederilor constituționale. Pe de-o parte, avem un președinte ales uninominal, prin vot universal, direct, cu atribuții puține în cadrul executivului și un premier numit de Parlament, dar care are atribuții mai multe și mai puternice, din punct de vedere constituțional. Așadar, avem parte de un nonsens, cel puțin la nivel logic.

Stimați colegi, consider că este de datoria noastră să decidem în privința acestui aspect al Constituției României. Mai clar, trebuie să decidem între a avea o republică parlamentară sau una prezidențială. Fiecare cu avantajele și dezavantajele ce decurg din modelele pe care le promovează.

Republica prezidențială reprezintă o republică în care președintele (Șeful statului) conduce și Guvernul. Cel mai concludent exemplu de republică prezidențială este SUA. Constituția îi conferă președintelui o putere considerabilă. Președintele SUA este șeful statului, al Guvernului, șeful armatei și ministrul de externe. În mod obișnuit, el nu depinde de Parlament (aici nu poate fi vorba de un sistem parlamentar) și nu constituie un guvern în sensul cunoscut al cuvântului, numind, în schimb, secretari de stat cu statut de consilieri, pe care președintele poate să îi revoce din funcție după bunul său plac. O altă formă de sistem prezidențial este cea din Franța, elaborată sub Charles de Gaulle (Constituția din 1958), mai ales în ceea ce privește deciziile plebiscitare (încă de pe vremea lui Napoleon I și Napoleon III). În ambele cazuri, Parlamentul se află pe plan secund, iar puterea executivă se află în mâinile legislativului. Totuși, președintele nu îl poate demite pe primul-ministru, acesta fiind atribuția exclusivă a Parlamentului. Pe plan european, mai există o singură țară cu organizare de tip prezidențial, și anume Belarusul. Și cred că acest fapt spune destul de mult.

Pe plan mondial, cele mai importante republici prezidențiale sunt Mexic, Brazilia, Argentina, Bolivia, Chile, Venezuela, Ecuador, Kazahstan, Pakistan, Senegal. Și lista poate continua cu alte nume, la fel de "sonore" în ceea ce privește adoptarea unei linii democratice.

De cealaltă parte, republica parlamentară este un model de organizare statală, în care prim-ministrul (sau cancelarul) este șeful Guvernului, autoritatea executivă în stat, șeful statului (președintele) având, cu mici excepții, funcții simbolice. Cele mai puternice exemple pentru această formă constituțională sunt: Cehia, Estonia, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Malta, Ungaria.

Partidul Național Liberal și-a precizat poziția în cadrul acestei dezbateri privind modificarea Constituției, în favoarea modelului de republică parlamentară. Argumentele pentru această opțiune le considerăm clare:

  • Parlamentul României, ca instituție fundamentală a statului, trebuie să își reintre în drepturile prevăzute de Constituție.
  • România trebuie să se alăture modelelor constituționale europene.
  • Republica parlamentară împiedică, din start, eventualele derapaje ale personajelor politice aflate în fruntea statului.
  • Modelul parlamentar clarifică raporturile între puterile statului și le soluționează echitabil, democratic, în cadrul dezbaterilor parlamentare.

Sunt convins că există printre dumneavoastră persoane care și-au delimitat foarte clar opțiunea pentru una din cele două variante. Însă, cred că suntem de acord cu toții că actualele prevederi constituționale trebuie de urgență modificate.

Iar pentru cei care doresc o republică prezidențială, pentru că au un lider foarte puternic, le reamintesc că acel lider nu trebuie neapărat să fie președinte. Dacă o persoană vrea cu adevărat să fie personajul politic cel mai important din stat, poate să opteze pentru un premier de republică parlamentară. Dar, haideți, pentru prima dacă după Revoluția din 1989, să lăsăm populismul deoparte și să gândim un sistem democratic principial și nu unul care să fie legat de persoanele prezentului.

    Tudor Mohora - declarație politică cu tema Premierul Tăriceanu și Președintele Băsescu se află în întrecere, deocamdată în declarații, cu privire la creșterea economică;

Domnul Tudor Mohora:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Intervenția mea de astăzi se referă la tema: "Premierul Tăriceanu și Președintele Băsescu se află în întrecere, deocamdată în declarații, cu privire la creșterea economică"

Într-un interviu difuzat la Radio România în ziua de 28 decembrie 2006, Premierul Tăriceanu a afirmat că România ar putea recupera decalajele economice față de țările membre ale Uniunii Europene într-o perioadă de 20-40 ani. Perioada mai scurtă de 20 ani este condiționată de o creștere economică constantă și de stabilitatea politică. Dacă mediul economic și politic va fi nefavorabil, intervalul pentru recuperarea decalajelor existente, după părerea Premierului Tăriceanu, ar putea crește la 40 de ani.

După câteva zile, într-o alocuțiune rostită la Sibiu la 1 ianuarie 2007, Președintele Băsescu a afirmat în aceeași problemă că "mai avem un drum lung, care înseamnă dezvoltarea noastră de acum înainte, un drum care va dura 15-20 ani ".

Iată deci, în numai câteva zile între cele două centre de Putere s-a dezlănțuit o întrecere, adevărat, deocamdată sub formă declarativă, cu privire la ritmul creșterii economice, respectiv al produsului intern brut pe locuitor (p.i.b./loc.) în perspectivă.

Compararea selectivă a datelor privind nivelul p.i.b./loc. și a creșterii reale a acestuia în anul 2006, potrivit datelor preliminare difuzate de EUROSTAT, precum și prelucrarea lor, permit o privire de ansamblu în legătură cu ritmul mediu anual de creștere economică necesar pentru eliminarea decalajelor care ne despart față de țările membre ale Uniunii Europene. Rezultatele acestor comparații se prezintă astfel:

Țări 2006 Numărul de ani necesar pentru egalizarea nivelului p.i.b./loc. exprimat în S.P.C. în ipoteza menținerii ritmului de creștere realizat în anul 2006 de EU-25 și țările comparate iar pentru România o creștere de:
p.i.b./loc exprimat în:
euro și S.P.C.**
% Creșterea reală a p.i.b. 2003-2004 în % ***
5,7%
8% 10%
EU-25* 24.500 100,0 2,8 37 21 15
Irlanda 34.100 139,2 5,3 359 54 31
Olanda 30.900 126,1 3,0 49 27 19
Belgia 29.000 118,4 2,7 41 24 17
Germania 27.000 110,2 2,4 35 21 16
Spania 24.000 98,0 3,8 55 25 17
Grecia 20.800 84,9 3,8 47 22 15
Ungaria 15.600 63,7 4,0 35 15 10
România 8.800 35,9 7,2 - - -

* 25 țări membre ale Uniunii Europene la 31 decembrie 2006

** S.P.C. = Standarde ale Puterii de Cumpărare

*** Ritm mediu anual estimat de Comisia Națională de Prognoză

Nivelul p.i.b./loc. al României în anul 2006 se situează sub nivelul celor 25 țări membre ale Uniunii Europene existente la 31 decembrie 2006 și reprezintă numai cca. o treime față de nivelul mediu al acestui indicator pe ansamblul celor 25 țări membre ale U.E.

Eliminarea decalajelor economice existente poate fi realizată de România numai în condițiile unui ritm mai ridicat al creșterii economice față de țările comparate, care, așa cum se poate observa din tabelul prezentat, se caracterizează cu ritmuri reale de creștere diferențiate și care în medie pentru cele 25 țări în anul 2006 se exprimă printr-o creștere reală de 2,8%.

Se pare că cel puțin declarativ, factorii de bază ai Puterii executive, Primul-ministru și Președintele României, au înțeles însemnătatea orientării către realizarea unor ritmuri accelerate privind creșterea economică, fiind chiar în competiție pentru obținerea unor ritmuri cât mai ridicate.

În ultimii 2 ani am avut 6 intervenții și declarații politice în ședințele Camerei Deputaților, în care am susținut că România are nevoie de măsuri fundamentate pentru realizarea unui ritm mediu anual de creștere a p.i.b./loc. de 8% pentru eliminarea decalajelor economice care ne despart de țările membre ale U.E. și respectiv a celor privind nivelul de trai într-o perioadă de cca. 20 ani. Am cerut ca strategia Guvernului României în această problemă să fie prezentată și dezbătută în Parlamentul României. Din păcate, voit sau nevoit, nu s-a găsit voința politică pentru un astfel de demers. În schimb, creșterea economică în anul 2005 a fost de numai 4,1%, față 8,3% realizat în anul 2004, pentru anul 2006 fundamentarea Bugetului de stat a avut în vedere o creștere de 6% ca până la finele anului, ritmul realizat să fie de aproape de 8% și chiar în aceste condiții Bugetul de stat pe anul 2007 a fost fundamentat pe o creștere de numai 6,4%.

Semnificația declarației Premierului Tăriceanu privind recuperarea decalajelor față de alte state membre ale U.E. într-o perioadă de 20 ani, presupune un ritm mediu anual al creșterii economice de cel puțin 8%, ceea ce înseamnă 21 ani față de media celor 25 țări membre ale U.E, 25 ani față de Spania, 27 ani față de Olanda, 54 ani față de Irlanda etc.

Dacă perioada de recuperare s-ar reduce la 15 ani, așa cum rezultă din declarația Președintelui Băsescu, ritmul mediu anual al creșterii economice ar trebui să fie de cel puțin 10%. În aceste condiții, eliminarea decalajelor față de ansamblul celor 25 de țări membre ale U.E. ar necesita într-adevăr 15 ani, însă față de Spania ar fi necesară o perioadă de 17 ani, față de Olanda 19 ani, iar față de Irlanda 31 ani.

Președintele executiv al Partidului Democrat, la începutul acestui an, supralicitează, susținând ca România să ajungă la standardul mediu de bunăstare din U.E. într-o perioadă de numai 10 ani, ceea ce ar presupune un ritm mediu anual al creșterii economice de 14%.

În contrapondere cu declarațiile factorilor de bază ai Puterii, estimările specialiștilor din cadrul Comisiei Naționale de Prognoză, publicate recent, se concretizează într-o creștere medie anuală a p.i.b. în perioada 2007-2013 de numai 5,7%. În aceste condiții, eliminarea decalajelor economice față de ansamblul celor 25 țări membre ale U.E. ar necesita o perioadă mult mai mare, respectiv de 37 ani. Față de Spania, perioada necesară ar fi de 55 ani, față de Olanda 49 ani iar față de Irlanda, datorită nivelurilor apropiate ale ritmului de creștere economică luate în calcul, 359 ani! Chiar și față de Ungaria perioada necesară pentru eliminarea decalajelor economice ar fi de 35 ani. Rezultă că perioada de eliminare a decalajelor economice, inclusiv a celor privind nivelul de trai s-ar extinde pe un interval corespunzător de aproximativ două generații, ceea ce este foarte mult și greu de acceptat pentru generațiile existente.

Ținând seama de datele prezentate, precum și de declarațiile vârfurilor Puterii executive din țara noastră apar unele întrebări care necesită răspunsuri pertinente și într-un termen cât mai scurt.

Dacă orientarea Puterii executive s-a îndreptat în direcția unui ritm mediu anual al creșterii economice în viitorii 15-20 ani de 8%, respectiv de 10%, de ce nu s-au pus în discuție aceste probleme în toamna anului 2006, înainte de definitivarea Bugetului de stat pe anul 2007, care a avut la bază o creștere economică de numai 6,4%?

Declarațiile și previziunile Premierului Tăriceanu și ale Președintelui Băsescu se bazează pe calcule personale sau pe cele ale ministerelor sau ale altor instituții specializate din subordinea Guvernului? Care sunt acestea?

Cum asigură Premierul Tăriceanu coordonarea activității ministerelor și instituțiilor de prognoză din subordinea Guvernului și cum le apreciază activitatea, dacă rezultatele cercetărilor acestora nu sunt luate în seamă la fundamentarea Bugetului de stat și nici în declarațiile făcute cu privire la recuperarea decalajelor economice față de statele membre ale U.E.?

De ce prognoza creșterii p.i.b. pe anul 2006 a fost infirmată trimestru de trimestru, excedentul bugetar în 11 luni ale anului 2006 a reprezentat 1,23% din p.i.b. iar în cursul anului au avut loc 4 rectificări bugetare, cu consecințe negative privind realizarea cheltuielilor bugetare prevăzute și îndeosebi a investițiilor?

Ce măsuri economico-financiare au în vedere Premierul Tăriceanu și Președintele Băsescu pentru stimularea realizării în viitorii 15-20 ani a unui ritm mediu anual al creșterii p.i.b./loc. de 8%, respectiv de 10% cu privire la:

  • dezvoltarea, calitatea și competitivitatea producției industriale și stabilirea ramurilor prioritare ale acesteia;
  • folosirea integrală a alocațiilor financiare oferite de U.E;
  • realizarea volumului uriaș de lucrări de infrastructură;
  • valorificarea uriașului potențial al agriculturii noastre, precum și al turismului;
  • ridicarea nivelului salariilor și al pensiilor la nivelul mediu din U.E.

Ținând seama de importanța aspectelor prezentate, solicit prezentarea și dezbaterea în Parlament a răspunsurilor la întrebările formulate, deoarece declarațiile menționate privind creșterea economică, oricât de atractive ar fi ele, dacă nu sunt însoțite de măsuri concrete pentru atingerea obiectivelor formulate, riscă să rămână o simplă propagandă cu caracter demagogic, care nu poate contribui la dezvoltarea economică și socială a României și care fără îndoială va fi sancționată, ca atare, de către electorat.

    Ioan Țundrea - declarație politică cu titlul Nonapel către intelectualii încremeniți în propriul proiect;

Domnul Ioan Țundrea:

"Nonapel către intelectualii încremeniți în propriul proiect"

Wikipedia ne spune că "Un intelectual este o persoană cu un înalt nivel cultural și/sau științific, a cărei îndeletnicire comportă în mod esențial o activitate spirituală (spre deosebire de îndeletnicirile manuale) în domeniul literaturii, artei sau științei și care cercetează, analizează și critică fenomenele sociale și politice, semnificația și efectele ideilor unei perioade istorice, sau fenomene ale naturii/structuri abstracte, ajungând la concluzii care pot influența evoluția și dezvoltarea acestora. Poate cel mai important atribut al unui intelectual este o gândire conformă cu logica și știința, astfel fiind mai puțin tentat să cadă în ignoranță, demagogie sau bigotism. Un intelectual este de obicei (afară de artiști) un om în căutarea adevărului, care nu poate fi decât științific, fiind la rândul lui un om de știință. Poziția independentă a unui intelectual este bazată pe principii elaborate exclusiv pe cale rațională și conduce în mod necesar spre nonconformism, având curajul, spre deosebire de ceilalți, să adopte o atitudine critică, să-și pună întrebări, să demascheze "adevăruri" larg acceptate, care se dovedesc a fi doar dogme. Totalitatea intelectualilor dintr-o comunitate socială (localitate, țară sau comunitate de națiuni) formează intelectualitatea acelei comunități, caracterizată prin diversitate. Cuvântul "intelectual", folosit ca substantiv, referitor la "muncitorul cu mintea" care își asumă și o responsabilitate politică, a fost utilizat se pare pentru prima dată de Georges Clemenceau, referindu-se la "intelectuali" ca Marcel Proust sau Anatole France, care s-au unit cu ...mile Zola în apărarea lui Dreyfus."

Această definiție extrem de cuprinzătoare relevă, dacă mai era cazul, că această țară are nu doar 50 de intelectuali, de altfel respectabili, ci sute de mii de specialiști care corespund deplin acestei încadrări.

Nedrept este faptul că de 17 ani aceste sute de mii de intelectuali români au rămas anonimi, inducându-ni-se ideea că aceste câteva personalități se substituie mentalității tuturor, realitate care este absolut falsă.

Am citit cu nesaț în toți acești ani publicațiile Dilemei, 22, Idei în dialog și a celor mai multe din scrierile apărute la Humanitas fiind un admirator al modelelor culturale autentice pe care le-am venerat, amintind aici doar pe Alexandru Paleologu, Amedeo Lăzărescu, Neagu Djuvara, Octavian Paler, Aurel Stroe, Mircea Ciobanu, Petre Țuțea sau Bălăceanu Stolnici.

Fiind conservator, evident pleiada de modele intelectuale pe care le venerez cuprinde personalitățile care ne-au scris istoria P.P. Carp, Tache Ionescu, frații Rosseti, Lascăr Catargiu și mulți alții.

Evident că și continuatorii conservatorilor au intelectuali de marcă amintind aici doar pe profesorul Irinel Popescu, avocatul Sergiu Andon sau profesorul Dan Voiculescu, autor a peste 20 de cărți despre economie.

Caracteristic tuturor acestor intelectuali este faptul că personalitatea lor a evadat din încremenirea propriului proiect, dovedind că aceasta este soluția pentru ca generațiile și timpul viitor să nu te zidească în uitare și cel mai important aspect constă în faptul că nu ne-au impus această titulatură.

Suprasaturația de apeluri ale intelectualilor care impun o astfel de apreciere, debutează la începutul anilor 90 cu Apelul către lichele și se finalizează în aceste zile cu apelativul de lichelism, termen cu care președintele îi gratulează pe reprezentanții Parlamentului.

În consecință, intelectualilor anonimi care nu ne-au impus în toți acești ani dreptul de a le fi recunoscute meritele și care nu s-au înregimentat mental unor meschine cauze politice, noi, conservatorii, le mulțumim.

    Eugen Bejinariu - declarație politică cu titlul Devenim contemporanii unui important eveniment în istoria Țării;

Domnul Eugen Bejinariu:

Declarația politică de astăzi o intitulez semnificativ "Devenim contemporanii unui important eveniment în istoria Țării".

Istoria românilor încărcată de evenimente, fiecare cu specificul și cu însemnătatea lui, timp de 50 de ani a suportat și dominația regimului comunist.

După Revoluția din decembrie 1989, în perioada celor 17 ani de tranziție, poporul român a cunoscut bucuriile, greutățile și speranțele pentru o viață mai bună. Speranțele puse, la începutul anilor '90, în clasa politică, în întărirea democrației și a statului de drept, în creșterea nivelului de viață nu s-au împlinit pe măsura resurselor materiale și umane și a așteptărilor cetățeanului român.

Nu ne vom asuma nici rolul analistului politic sau economic, nici al autorităților abilitate cu atribuții de analiză și prognoză și nici a politicianului care știe de toate, dar putem constata că realitățile noastre zilnice sunt dominate de inechități, sărăcie, mari pagube în patrimoniul natural și cultural, accentuarea prăpastiei dintre bogați și săraci la baza vieții sociale și neînțelegeri, certuri, acuzații de tot felul și crize în structurile Puterii. Ceea ce a rămas constant pozitiv a fost promovarea de către toate guvernele postdecembriste a politicilor orientate spre integrarea României în Uniunea Europeană și care s-au finalizat la 1 ianuarie 2007.

Aderarea României la structurile Uniunii Europene, susținută de marea majoritate a populației românești, fiind un modern mod de unire a statelor europene, este comparată, ca eveniment istoric, cu Actul Unirii din decembrie 1918.

Integrarea în Uniunea Europeană reprezintă șansa poporului român pentru securitate, o viață prosperă și demnitate națională. Aderarea României la Uniunea Europeană de la 1 ianuarie 2007, propoziția cea mai optimistă pronunțată de cei mai mulți români de la Revoluția din decembrie până astăzi și apoi procesul integrării în structurile europene sunt momente și procese complexe, de durată și cu urmări binefăcătoare pentru populația românească.

Ca social-democrat, socotesc că prosperitatea pentru cei mulți, securitatea și valorile moral-naționale moderne vor veni până la urmă, dar nu vor veni de la sine, așteptându-le doar. Sunt necesare eforturi susținute, un grad tot mai activ de participare a tuturor românilor în planul vieții economice și sociale, după cum necesare sunt și compatibilizările impuse de modul de viață occidental modern.

Cetățenii din comunitățile locale ale județului Suceava, parte a frumoasei Bucovine istorice, au susținut demersurile aderării și nădăjduim că vor participa și la cele ce privesc procesul complex al integrării României în Uniunea Europeană, cu păstrarea specificului național și îmbogățirea zestrei comune a Europei.

    Răzvan Petrică Bobeanu - declarație politică cu titlul Adio, Alianța D.A.!;

Domnul Răzvan Petrică Bobeanu:

"Adio, Alianța D.A."

Decizia democraților de a candida separat de "frații" liberali pe listele pentru Parlamentul European vine ca o ultimă confirmare, dacă mai era cazul, a faptului că portocaliul Alianței D.A. a pălit de tot și duce cu pași hotărâți spre o culoare nedefinită, palidă, spălată cu toate scandalurile care i-au însoțit încă de la asocierea lor nefericită.

Am fost un sceptic în ceea ce privește funcționarea acestei Alianței încă de la începuturile ei. Încăpățânarea lor de a rezista împreună, în pofida tuturor loviturilor sub centură administrate reciproc, mi-a depășit, trebuie să recunosc, așteptările. Se pare că doar avantajele pe care și le-au creat de când sunt la Putere și de care se înfruptă din plin, i-au făcut să reziste până acum. Un lucru e clar însă: divorțul cu pretextul "nepotrivirii de caracter" este iminent.

Dar poate ar trebui să vorbim puțin și de Nașul mare, cel care a cununat politic această Alianță. Este bineînțeles omniprezentul Traian Băsescu. Iată că acum nașul nu mai e deloc interesat de fericirea însurățeilor și, ca un gest deloc elegant, plănuiește să fugă cu fina, P.D., uitând totuși că P.N.L. este cel datorită căruia este el președintele țării. Este un soi de recunoștință numai de el înțeleasă. Lăsând la o parte problemele conjugale ale acestor actori politici, trebuie să ne reamintim, cu toată seriozitatea, că el a fost votat pentru a fi un mediator între instituțiile statului, și nu pentru a cultiva o stare de conflict permanent între acestea.

Președintele s-a distanțat de sfera constituțională și atunci când a folosit abuziv informările Serviciilor Secrete, acumulând dovezi împotriva adversarilor politici, și atunci când și-a făcut Guvern paralel la Cotroceni, dar și prin faptul că ignoră opoziția, iar pe plan internațional gafează sistematic.

Pe de altă parte, atitudinea lui neconformă cu cea a unui șef de stat respectabil, condimentată cu injurii la adresa jurnaliștilor sau câteva păhărele de vin după care se așează sfidător la volan, face ca mulți dintre români să nu se simtă reprezentați de Domnia Sa. Și momentul ședinței de alegere a conducerii C.S.M. este elocvent pentru atitudinea sa neconstituțională, atunci când a urat succes magistratului preferat, înainte de depunerea candidaturilor. Dar cireașa de pe tort rămâne totuși tăinuirea existenței bilețelului de la premierul Tăriceanu, timp de 2 ani, fapt care este în mod surprinzător trecut cu vederea de unii lideri de opinie.

Pentru toate aceste motive și pentru altele pe care le-ați depistat și singuri, demersul de suspendare al președintelui mi se pare absolut justificat. Suspendarea președintelui nu este atât de dificilă pe cât ar vrea unii analiști s-o arate. Procedura reclamă același număr de voturi ca pentru trecerea unei moțiuni de cenzură, sau chiar pentru declanșarea alegerilor anticipate, atât de dorite de președintele Băsescu. Suspendarea președintelui nu poate fi considerată nici pe departe o lovitură de stat, așa cum încearcă unii să insinueze, ci este un demers perfect legal, democratic și constituțional, iar, după părerea mea, cu reale șanse de reușită.

    Gheorghe Chiper - declarație politică intitulată Flutur a zburat, dar agricultura nu-și poate lua avânt;

Domnul Gheorghe Chiper:

"Flutur a zburat, dar agricultura nu-și poate lua avânt".

Ministrul Flutur a zburat din Guvern. Exprimarea nu este desigur academică, dar cred că îmi este permisă o metaforă care să definească într-un mod sugestiv agitația și intrigile create în jurul numelui și apucăturilor acestui ministru care, timp de aproape doi ani, a bulversat viața noastră politică, în ansamblul său, și a generat un conflict major în structurile Guvernului.

Fără îndoială că, din postura de parlamentar P.S.D., nu pot decât să mă bucur că acest sinistru personaj s-a împotmolit în propriul venin vărsat în ieșirile publice, îndeosebi asupra a tot ceea ce înseamnă P.S.D., care a dus o adevărată campanie de denigrare a membrilor marcanți ai partidului nostru, care a amenințat, cu vădită poftă de răzbunare, fostul Guvern pentru fapte care, până acum, nu le-a dovedit nimeni. Fapte despre care nici el nu mai amintește, abandonând rolul asumat, de vârf de lance, în lupta anti-P.S.D. I-au rămas însă deprinderile de a genera conflicte, de a declanșa certuri, de a alimenta o stare de arțag, dacă nu se mai poate cu adversarii, atunci merge și cu amicii politici.

Cu alte cuvinte, folosind tot stilul metaforic, aș putea spune că Flutur a încercat un zbor peste politica P.N.L., peste principii și norme, peste uzanțele guvernamentale, dar a căzut în plasa țesută de el însuși pentru a-și satisface propriile ambiții, vanități și orgolii, pentru a se pune în slujba unei alte cauze - pentru a detrona pe cel care l-a instalat în fotoliul guvernamental.

Nu am uzat de acest ton critic cu accente de pamflet doar pentru a înfiera un adversar notoriu al P.S.D. Aș vrea însă să știe că instalarea lui Flutur în fruntea ministerului a coincis cu restrângerea subvențiilor la jumătate față de anul 2004, că de atunci s-a pornit fenomenul abandonării cultivării terenurilor, într-un singur an suprafața nelucrată crescând în județul nostru de mai bine de trei ori.

Tot ministrului Flutur îi datorăm și psihoza creată în jurul cazurilor de gripă aviară, fiindu-i imputabile chiar și suferințele îndurate de miile de familii care și-au văzut masacrate orătăniile. Ca să nu mai vorbim de cei arestați pentru culpe grave, calificate astfel de anturajul de specialiști promovați de ministru dintre prieteni politici, pe care ulterior justiția le-a anulat, rămânând însă stigmatul pus din cauza nepriceperii și slugărniciei ministeriale pentru a-și dovedi în grabă eficiența în combaterea "fenomenului".

Din păcate, agricultura noastră nu dă semne de redresare nici după plecarea acestui demnitar anacronic, rămânând nerezolvate problemele apărute în ultimii doi ani în sector: fiscalitate excesivă (creșteri de 2,3 ori a impozitului pe terenurile extravilane la orașe), lipsă de subvenții pentru culturile de bază, dezordine și subfinanțare, delăsare la nivelul conducerii guvernamentale și al implementării programelor de integrare europeană.

Regretabil este, așadar, că nici după "zborul" său din minister, agricultura nu-și poate lua avântul necesar redresării, fiind tot mai evident că guvernanții actuali nu se gândesc la marea masă a agricultorilor, a țăranilor cu pământ mai puțin, a celor care trăiesc exclusiv din mica exploatație agricolă.

    Valeriu Gheorghe - declarație politică pe tema autonomiei Ținutului Secuiesc;

Domnul Valeriu Gheorghe:

Având în vedere evenimentele din ultimele zile, astăzi mă voi referi la problema mult dezbătută a autonomiei Ținutului Secuiesc. Conform art.1 alin.1 al Constituției, "România este stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil". Ca urmare, "referendumul" inițiat de Consiliul Național Secuiesc în județele Covasna, Harghita și Mureș, prin care se dorește consultarea populației secuiești în privința cererii de autonomie a acestei zone este neconstituțional, deoarece pune în discuție integritatea țării.

De asemenea, potrivit Constituției, "nu pot fi supuse revizuirii, deci nu pot face obiectul unui referendum, caracterul național, unitar și indivizibil al statului român, integritatea teritorială, independența justiției, pluralismului politic și limba oficială a statului".

Ținând cont de aceste prevederi, consider că "referendumul" atentează la ordinea constituțională, această acțiune reprezentând o incitare la separatism teritorial pe criterii etnice. Referendumul intern pentru autonomia Ținutului Secuiesc nu are valoare juridică, fapt recunoscut chiar și de către organizatori, iar orice încercare de a repune pe tapet acest subiect nu face decât să creeze tensiuni inutile.

Pe lângă aspectul anticonstituțional al acestui demers, trebuie amintit și faptul că el este complet lipsit de fundament real. Statul român este un exemplu în Europa privind drepturile asigurate tuturor minorităților naționale. Potrivit art.6 al Constituției, "statul recunoaște și garantează persoanelor aparținând minorităților naționale dreptul la păstrarea, la dezvoltarea și la exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase".

Pe de altă parte, argumentul adus de către cei care se pronunță în favoarea decretării ținutului secuiesc drept un teritoriu autonom, acela că ar conduce către o mai bună administrare locală, nu este decât un argument de fațadă, întrucât în prezent unitățile administrative locale se bucură de autonomie tocmai în sensul unei mai bune guvernări locale.

Mai mult, în cadrul Uniunii Europene, subiectul separatismului pe criterii etnice nu este unul de actualitate, în spațiul comunitar orice individ fiind considerat cetățean european, bucurându-se de drepturi egale.

În concluzie, sub nici o formă nu putem fi de acord cu autonomia teritorială pe criterii etnice sau de orice alt fel.

    Ovidiu Ioan Silaghi - declarație politică cu titlul Euroliberalii români amendează Raportul Fava;

Domnul Ovidiu Ioan Silaghi:

"Euroliberalii români amendează Raportul Fava".

Doamnelor și domnilor deputați,

Peste numai 24 de ore, în plenul Parlamentului European, se votează Raportul final al Comisiei Parlamentului European privind presupusa folosire a unor țări europene de către C.I.A. pentru transportarea și deținerea ilegală de prizonieri (TDIP).

Țin să vă precizez că, împreună cu colegii mei europarlamentari liberali români, am făcut în ultimele două săptămâni acțiuni intense de lobby, atât în grupul parlamentar al liberalilor europeni, cât și în rândul altor europarlamentari, pentru a demonstra că unele prevederi din amintitul raport sunt injuste și nu concordă cu realitatea.

După cum se știe, Raportul "Fava" - îl denumesc așa, după numele raportorului - are în structura sa șapte articole (157-164) cu referire expresă la România. În ceea ce privește unele prevederi din respectivele articole, în situația în care amendamentele noastre nu vor fi acceptate, atunci, pur și simplu, vom vota "contra".

Partea referitoare la România este confuză și conține numeroase exprimări ambigue, acuzații neprobate și elemente contradictorii.

Primele două articole - art.157 și art.158 - se anulează reciproc. În primul, se "salută excelenta ospitalitate și buna cooperare", manifestate de autoritățile române. În cel de-al doilea, se "constată reticența autorităților române în ceea ce privește realizarea unei anchete detaliate". Orice comentariu privind cele două articole este de prisos.

Nu pot fi de acord, de exemplu, cu exprimări de genul "comisia nu poate exclude, doar pe baza declarațiilor făcute de autoritățile române, posibilitatea ca serviciile secrete ale Statelor Unite ale Americii să fi operat în România în mod clandestin" (art.164). Astfel de exprimări nu pot decât să dăuneze imaginii României. Să fie foarte clar. Nu este vorba de patriotism de paradă. Dacă acest articol era ferm și menționa, cu probele de rigoare, prezentate detaliat, că C.I.A. a operat clandestin în România, aș fi avut o cu totul altă poziție și, evident, declarația politică avea cu totul alt conținut. Adică, extrem de dur la adresa fostului regim, pentru că majoritatea acuzațiilor vizează perioada guvernării Năstase și a prezidențiatului domnului Ion Iliescu.

Nu pot fi, de asemenea, de acord nici cu teza a doua a art.162, în care se "deplânge faptul" - în limbajul diplomatic, o astfel de exprimare denotă o nuanță de mare gravitate - că în timpul escalelor pe aeroporturile românești a unor avioane S.U.A., România a predat C.I.A. un număr de șase cetățeni arabi și a expulzat alți doi, tot arabi. Mai am și alte obiecții, dar îmi exprim speranța că miercuri, în plenul Parlamentului European, toate aceste exprimări ambigue și unele acuzații nefondate la adresa României să nu mai apară în raport.

P.S. Mă așteptam ca, în aceste zile, de când Raportul este finalizat și dat publicității, să asist la o luare de poziții a fostelor și actualelor conduceri ale S.R.I. și S.I.E. Tăcerea directorilor foști și actuali ai acestor instituții nu poate decât să dea apă la moară celor care au interesul ca asupra României să planeze o serie de acuzații, chiar și deloc clar dovedite.

    Viorel Pupeză - declarație politică cu titlul Românii vor trăi... mai liniștiți după suspendarea președintelui Băsescu;

Domnul Viorel Pupeză:

Declarație politică: "Românii vor trăi ".. mai liniștiți după suspendarea președintelui Traian Băsescu".

Nu mai reprezintă o noutate faptul că președintele Traian Băsescu reprezintă o amenințare la adresa ordinii constituționale și că, prin comportamentul său "popular", pune în pericol autoritatea instituțiilor constituționale.

Prin acțiunile sale, șeful statului demonstrează că nu se poate ridica la înălțimea vremurilor în care România este membru al Uniunii Europene. El se comportă ca un veritabil politician populist, rămânând prizonier al disputelor dintre Palatul Cotroceni și Palatul Victoria.

Traian Băsescu nu scapă niciun prilej pentru a arunca sămânța de scandal, fie că este vorba despre partidele parlamentare, lupta împotriva "oligarhiilor mafiote" sau relațiile externe ale României.

Atacurile neconstituționale asupra liderilor unor partide de opoziție, referirile incriminante la adresa trusturilor de presă ne oferă imaginea unui președinte hotărât să dinamiteze pilonii oricărei democrații: presa liberă și opoziția.

Suspendarea președintelui nu este doar o lecție de pedagogie pe care Parlamentul trebuie să i-o predea, ci un "mai bine" pe care oferta electorală a Alianței l-a propovăduit pe ulițele din România.

Relația cu cetățeanul român nu trebuie văzută doar prin prisma băilor de mulțime pe care le orchestrează ori de câte ori are ocazia. La început, românii se arătau încântați de "apropierea președintelui față de cetățean", fie că se întâlnea cu el la Golden Blitz, pe terasele de la malul mării, pe pârtii de schi sau prin supermarketuri.

Traian Băsescu s-a obligat să fie un președinte al tuturor românilor, dar asta nu înseamnă că toți românii pot și trebuie să stea în crâșme, să facă jocuri de culise și să comercializeze dosare.

Poporul a vrut poate un președinte jucător, dar nu unul care să centreze, să paseze, să dea cu capul și să rateze interesul național din 2 metri.

Dacă după doar trei mandate a înțeles care este menirea unui ministru al Transporturilor, asta nu înseamnă că românii trebuie să aibă atâta răbdare până ce el se va dumiri asupra rigorilor și atribuțiilor funcției supreme în stat.

Dincolo de imixtiunile în politica unui stat precum Italia, aprobate sau nu de la Cotroceni, s-a gândit oare președintele că acolo trăiesc aproape 2 milioane de români care ar putea avea de suferit de pe urma "bilețelului" din ziarele italiene?

Oare de ce trebuie românii să suporte umilințele fraților europeni pentru gafele unui președinte care în ultimul timp doar ".. uită de problemele lor, de agenda cetățeanului, de promisiunile electorale, de misiunea sa. A uitat de "bilețelul" trimis de premier, a uitat doi "amărâți" prin Irak. Noroc că și-a amintit cine a câștigat alegerile în 2004 și cum a schimbat el votul popular prin negocieri.

Prin acțiunea de suspendare pe care o inițiază Partidul Social Democrat, vrem să-i oferim președintelui cel puțin 30 de zile de reîmprospătare a memoriei, concediu pe care și l-ar putea petrece dintr-o baie de mulțime în alta, și cu siguranță românii ".. vor fi mai liniștiți, pentru că "mai bine" oricum nu au trăit.

    Ion Stan - declarație politică cu titlul Ministrul anti-justiție al Puterii portocalii continuă seria atentatelor la drepturile și libertățile fundamentale ale omului în vederea consolidării statului polițienesc;

Domnul Ion Stan:

Declarație politică: "Ministrul anti-justiție al Puterii portocalii continuă seria atentatelor la drepturile și libertățile fundamentale ale omului în vederea consolidării statului polițienesc"

Apetitul puterii portocalii pentru instrumentele represive de control și intruziune în drepturile și libertățile fundamentale ale omului și cetățeanului crește pe măsura ireversibilității declinului care a început să-și pună amprenta pe toate instituțiile și agențiile guvernamentale, a căror politică antipopulară este în prag de faliment.

Eșecul lamentabil al tentativelor de politizare și aservire prin lege a serviciilor de informații pentru securitate a fost, în parte, compensat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.131 din 21 decembrie 2006 pentru modificarea și completarea Legii nr.508/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea în cadrul Ministerului Public a Direcției de Investigații a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, a cărei adoptare produce efecte de natură a submina statul de drept și leza drepturile și libertățile constituționale.

În concret, Ministerul Justiției a propus, iar Guvernul a aprobat noi măsuri de culegere de informații de către procurorii D.I.I.C.O.T., care se realizează prin violarea secretului bancar și al comunicațiilor, respectiv "punerea sub supraveghere a conturilor bancare și a conturilor asimilate acestora" și "accesul la sistemele informatice".

Mai sus-menționata ordonanță de urgență are și un preambul care se dorește a fi o expunere a motivelor pentru care se modifică Legea nr.508/2004, dar în care necesitatea măsurilor intruzive nu este în nici un fel susținută, creându-se aparența că modificările vizează doar:

  1. unificarea competențelor la nivelul serviciilor D.I.I.C.O.T. (n.n. ca urmare a lipsei obiectului de activitate);
  2. conferirea procurorului-șef al D.I.I.C.O.T. a calității de ordonator de credite;
  3. reglementarea cheltuielilor operative implicate de folosirea investigatorilor sub acoperire, a informatorilor și colaboratorilor acestora.

Niciun cuvânt despre drepturile procurorilor de a viola secretul bancar ori accesa sistemele informatice, a căror definire în lege este extrem de generoasă, ca să nu spunem generică și imprevizibilă, deoarece ar putea fi laptopul, telefonul fix, bancomatul, telefonul mobil, memory stick-ul, o bază de date și multe altele asemenea.

Trebuie observat și faptul că ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituționale și nu pot afecta drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale prevăzute de Constituție.

Aberația legislativă a Guvernului Tăriceanu atentează flagrant la dreptul la viață privată al persoanei, deoarece accesul la un sistem informatic - fără autorizarea judecătorului - poate însemna și accesul la hard-ul computerului, iar acesta presupune violarea domiciliului și percheziția domiciliară.

Intențiile frauduloase ale Guvernului sunt dovedite atât de lipsa de transparență a adoptării și legiferării măsurilor ce atentează la libertatea și siguranța persoanei, cât și la momentul ales - în preajma sărbătorilor de iarnă și înainte de intrarea României în Uniunea Europeană.

Având în vedere că atât Ordonanța de urgență a Guvernului nr.131/2006, cât și Ordonanța de urgență a Guvernului nr.99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului aduc atingere gravă drepturilor și libertăților fundamentale, încălcându-se grav atât normele constituționale, cât și prevederile internaționale la care România este parte, apreciem necesar ca birourile permanente ale Camerei Deputaților și Senatului să ia act de încălcarea de către Guvern a Constituției, a Declarației Universale a Drepturilor Omului, Pactului Internațional privind Drepturile Civile și Politice, precum și ale Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, și să dispună - pe cale de consecință - procedurile parlamentare necesare suspendării aplicării respectivelor dispoziții ale celor două ordonanțe de urgență.

Având în vedere recidivele repetate ale ministrului justiției în ceea ce privește seria atentatelor la drepturile și libertățile fundamentale ale omului, în concret la dreptul la viață privată și, nu în ultimul rând, la libertatea presei, îi solicităm demisia înainte ca organismele internaționale de apărare a drepturilor omului și libertății presei să responsabilizeze România pentru aberațiile legislative ale doamnei ministru.

Nu am putea să nu menționăm dovada de prostie legislativă a doamnei ministru care, în neostenita sa pornire anti-biserică, s-a gândit să prevadă în Proiectul de Lege privind Agenția Națională de Integritate controlul averii înalților ierarhi ai Bisericii, fără a cunoaște că aceștia, ca monahi, nu dețin niciun fel de avere.

Halal ministru, așa justiție, vai de tine, Țară!!!

    Dumitru Bentu - declarație politică intitulată Apucatul;

Domnul Dumitru Bentu:

Declarația politică de astăzi se numește "Apucatul".

Născută aidoma unui organism modificat genetic, Alianța P.N.L. și P.D. s-a autointitulat - din rațiuni numai de ea știute - "Dreptate și Adevăr". Nu cred că inițiatorii au fost ghidați în demersul lor de proprietatea termenilor (dreptate = principiu moral și juridic, care cere respectarea drepturilor fiecăruia, și adevăr = termen complex definind existența obiectivă concretă, reală).

Iluminate, probabil, de reverberațiile pașoptiste ale sintagmei, amplificate de evenimentele post-decembriste, cele două noțiuni juxtapuse de către laboratoarele de inventică ale partidelor respective se doreau expresia unui nou mod de abordare a demersului politic.

Această deviză a avut partea sa de contribuție la câștigarea doar a turului al II-lea al "prezidențialelor".

Întregul popor aștepta cu "înfrigurare" primele semne ale politicii dâmbovițene totuși, germinate de sub hlamida portocalie a mult prea promovatului D.A.

Și ce-a ieșit ne spune chiar premierul în aceste zile în care P.N.L. este cuprins de convulsiile unor rătăciri care i-ar putea fi fatale.

Cităm din epistolele Tăriceanului către platformiști: "De doi ani nu stați decât după apucat - umblând pe la diverse ministere după afaceri care sunt în afara legii".

Felicitări, domnule președinte-premier. Acesta este ADEVĂRUL despre oamenii din Alianța P.N.L.-P.D. Vă completează domnul Varujan Vosganian, candidatul la funcția de comisar european, refuzat de Comisie încă din timpul zborului spre Bruxelles. Spunea domnia sa că mulți colegi "deviaționiști" au practicat șantajul, încercând să-și condiționeze fidelitatea față de actuala conducere prin obținerea de diverse foloase materiale. Adevărat și asta.

Așteptăm acum și DREPTATEA - pentru că cei din Alianță sunt alocați unor "grupuri de interese, unor grupuri de presiune, unor grupuri de lobby, unor factori de influență, unor decizii oneroase".

Faceți publice numele celor vizați, instalați indicatoare cu conținutul "Spre DNA" și aveți ocazia să dovediți că D.A. nu este o construcție conjuncturală.

Vă trebuie puțin CURAJ, altfel jocul de-a "apucatul" va continua, iar Alianța "Dreptate și Adevăr" va avea soarta clădirii din thriller-ul "House of Wax".

    Minodora Cliveti - declarație politică cu titlul «România la coadă sau Coada - mod de viață la români»;

Doamna Minodora Cliveti:

Declarație politică: România la "coadă" sau "Coada" - mod de viață la români.

Chiar dacă de la 1 ianuarie 2007, România a devenit membră a Uniunii Europene, pentru foarte mulți dintre români acest nou statut nu este însoțit de nimic nou, nimic notabil, nimic pentru a justifica urarea portocalie: "Să trăiți bine!".

În absența unei strategii post-aderare, guvernanții au adoptat ca unitate de măsură națională "coada", ceea ce pentru cetățeni se traduce prin "statul la coadă" și prin supunerea la foarte multe umilințe.

Aproape că nu este zi lăsată de la Dumnezeu în care să nu vezi: "cozi" la încasarea pensiilor; "cozi" la încasarea alocațiilor pentru copii; "cozi" la medici; "cozi" la cumpărarea de medicamente; "cozi" pentru obținerea asigurării de sănătate pentru călătoriile în străinătate; "cozi" la depunerea dosarelor și încasarea drepturilor cuvenite persoanelor cu handicap; "cozi" la plata de impozite și taxe; "cozi" la plata facturilor la utilități; "cozi" la depunerile de documente pentru prestații sociale la consiliile locale, la direcțiile județene de muncă; "cozi" la depunerile de documente pentru impozit pentru automobile în leasing; "cozi" la secțiile de poliție pentru solicitări de acte, înmatriculări; "cozi" pentru înscrierea asistentelor medicale la cursuri de perfecționare, iar exemplele ar putea continua.

Mai nou, grație cinismului autorităților, pensionarii sunt obligați să stea la "cozi" pentru a declara că mai sunt în viață și, deci, pot beneficia de pensia pentru care au trudit o viață.

Cu toate acestea guvernanții nu văd și nu aud nimic.

De când cu "gâlceava înțeleptului ca lumea", nimănui nu-i pasă; autoritățile se dovedesc a fi depășite, legile nu se mai aplică sau se aplică prost, iar disprețul față de cetățean domnește.

Toate acestea se întâmplă în România anului 2007 și toate acestea nu fac decât să plaseze România în coada Europei și în privința serviciilor oferite de instituțiile și autoritățile publice.

    Mihai Cristian Apostolache - declarație politică cu titlul Țara tuturor posibilităților;

Domnul Mihai Cristian Apostolache:

"Țara tuturor posibilităților"

Asistăm de câteva zile la un șir de evenimente care confirmă pe deplin faptul că ne aflăm în țara tuturor posibilităților.

Este vorba, în primul rând, de ultimele acțiuni care s-au produs în secuime, acțiuni pe care autoritățile le tratează cu indiferență, de declarațiile ministrului educației care, probabil, uimit de minunile pe care le face Audi-ul achiziționat de ministerul pe care îl conduce, face declarații goale de conținut și care pun în pericol întreg sistemul de învățământ din România, ajungând până la președintele-jucător, care confundă în permanență Constituția cu o minge, lovind-o în permanență fără milă.

De partea cealaltă se află cetățeanul, contribuabilul, stors de ultimul bănuț, dar care este obligat să asiste la aventura portocalie, și care așteaptă ca într-adevăr efectele intrării în Uniunea Europeană să se facă simțite cât mai repede și să beneficieze de un nivel de trai decent.

Tot în această parte se află și grupul intelectualilor, care îl salută pe Traian Băsescu, și care, în loc să propună soluții concrete de dezvoltare a țării, devin aliații lui Traian Băsescu, în lupta sa cu Constituția.

Așadar, putem spune că trăim în țara tuturor posibilităților.

    Horea Dorin Uioreanu - declarație politică cu titlul Secuii față cu autonomia;

Domnul Horea Dorin Uioreanu:

Declarație politică: "Secuii față cu autonomia"

Stimați colegi,

Avem în spațiul public, de câțiva ani de zile, o discuție referitoare la dorința de autonomie a unei părți a comunității secuiești, un model extrem de ciudat, cu grave deficiențe de respectare a Constituției României.

Pe scurt, se înființează o organizație care dorește autonomie, întâmplător pentru comunitatea de secui din România. După ce se face un pic de scandal pe tema acesta, în care ideea principală este "vrei calule ovăz? se umblă prin sat cu întrebarea respectivă. Riscurile pentru organizatori sunt mari, dar vizibilitatea este garantată; rezultatele sunt ușor de preconizat.

Cam așa s-a întâmplat și în această săptămână cu Consiliul Național al Secuilor, care a inițiat un așa-zis referendum. Cu alte cuvinte, ca să înțeleagă toată lumea; s-a mers cu urna mobilă pentru a întreba locuitorii județelor Covasna, Harghita și Mureș asupra dorinței de a-și gestiona singuri banii și problemele. Rezultatul ar fost și mai categoric dacă erau întrebați de ce să mai dea bani statului.

Dincolo de aceste aspecte, presărate cu elemente tragico-comice, gestul respectivului Consiliu autointitulat "național" suferă aspecte penale și necesită o discuție serioasă. Pentru că este anormal ca o seamă de cetățeni să încerce să se proclame stat în stat, fără ca nimeni să-i oprească. Este cel puțin anacronic ca bătălia pe electoratul maghiar să se ducă la un asemenea nivel riscant pentru statul de drept din România. Nu mai este nici momentul, nici locul pentru a crea astfel de discuții, pe care le-aș cataloga cel puțin desuete.

Gestul separatiștilor secui îmi pare de o atitudine asemănătoare talibanilor, care nu au aflat de arta și beneficiile dialogului. Din noua perspectivă de țară membră a Uniunii Europene, orizonturile noastre ca popor se lărgesc. Este normal să discutăm mai mult despre proiecte la nivel macro și mai puțin despre frustrări etnice.

Doresc să salut pe această cale atitudinea de dezaprobare a acțiunii CNS din partea colegilor maghiari de la U.D.M.R. Trăiesc în Ardeal, sunt crescut în Ardeal și vorbesc în cunoștință de cauză: minoritatea maghiară nu are probleme de respectare a drepturilor sale din partea statului român.

Mai mult, știu că cetățenii maghiari nu sunt interesați de o radicalizare a relației cu comunitatea română. La fel ca și pe cei români, aspectele importante care îi preocupă sunt cele legate de nivelul de trai.

O manipulare a acestei nevoi în scopuri cel puțin murdare ar trebui analizată de instituțiile care au atribuții în acest domeniu. Altfel, am putea crea un precedent periculos.

Vă mulțumesc pentru atenție.

    Valeriu Ștefan Zgonea - declarație politică cu titlul Un alt fel de bine.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

"Un alt fel de bine"

De mai bine de doi ani de zile, românii sunt obligați să încerce să accepte o altă definiție a cuvântului "bine". Regimul politic impus lor din decembrie 2004, prin jocuri de culise, în dauna adevăraților câștigători ai alegerilor, de către Căpitanul de cursă lungă, se dovedește a fi o interfață portocalie a unei stări de agonie în care se zbate populația acestei țări.

În încercarea disperată de a impune o nouă orânduire în România, bazată exclusiv pe principiile propriei sete de putere și ale dominării absolute, reprezentanții Partidului Democrat, în frunte cu președintele "tuturor românilor" au renunțat de mult la a se preocupa de problemele pe care au fost mandatați să le gestioneze, și sunt preocupați exclusiv de binele propriu, acum și pe viitor.

Considerându-se atotputernici și atotștiutori, corifeii democrați acționează pe toate fronturile pentru a îngropa sistemul democratic din România. Au început cu doi ani în urmă, prin debarcarea de la președinția Camerei Deputaților a reprezentantului Partidului Social Democrat. Continuă azi acest demers, ignorând voința populară și interesele majore ale acesteia, instrumentând acerb o adevărată campanie de denigrare a Parlamentului României - chintesență a democrației. Jignind parlamentarii români, pe care îi cataloghează drept "lichele", Traian Băsescu jignește însăși populația tării, pe care parlamentarii, indiferent de culoarea politică, o reprezintă.

Președintele tuturor "românilor democrați" impune reguli ale jocului diferențiate, ținând cont în acest demers exclusiv de apartenența la un anumit spectru de culori politice. Indiferent de încadrarea în limitele constituționale, bine nu poate fi decât regula impusă de locatarul din Cotroceni. Nu promulgăm legi (a se vedea legea referendumului) pentru că, deși conforme cu Constituția, acestea ne sunt defavorabile! Modificăm acte normative (a se vedea modificările referitoare la listele electorale permanente aduse legii privind alegerea europarlamentarilor), ignorând întreaga legislație, pentru că doar așa ne va fi bine! Ignorăm voința populară, nu ținem cont de algoritmul politic rezultat în urma alegerilor generale din 2004, impunem noi majorități parlamentare, căci așa e bine pentru partidele care nu au obținut un număr semnificativ de mandate, dar care, în urma unui furt politic, marca Traian Băsescu, au ajuns la putere.

Scena politică românească este astăzi un teatru de război. Setea de putere bolnavă a licuriciului șef nu poate și nu trebuie să mai fie singura cale către o stare de bine a unui popor care de atâtă vreme trăiește de pe o zi pe alta.

Demersul Partidului Social Democrat de suspendare a Președintelui Traian Băsescu se înscrie astfel în linia logică a încercării de restabilire a ordinii sociale în România. Este momentul ca starea de bine să se instaureze cu adevărat în această țară, este momentul să arătăm întregii lumi, dar mai ales românilor că suntem un popor care își respectă valorile și principiile și care acționează pentru protejarea acestora. Și mai ales, este momentul să redăm cuvântului "bine" adevăratul său înțeles.

  Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.189/2003 privind asistența judiciară internațională în materie civilă și comercială (rămas pentru votul final).  

- Pauză -

     

(În continuare, ședința a fost condusă de domnul Eugen Nicolicea, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Gheorghe Albu și Ioan Munteanu, secretari)

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților și anunț că din totalul de 330 de deputați și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 206. Sunt absenți 124, din care 32 participă la alte acțiuni parlamentare.

Continuăm cu inițiativele legislative înscrise pe ordinea de zi.

La pct.10, avem Propunerea legislativă pentru înființarea comunei Cornești, județul Gorj, prin reorganizarea comunei Bălești.

Lege organică. Procedură de urgență.

Din partea inițiatorului există cineva? Nu există.

Amânăm această propunere legislativă.

Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.189/2003 privind asistența judiciară internațională în materie civilă și comercială.

Potrivit prevederilor art.115 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Conform prevederilor din Regulament, urmează să trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Inițiatorul, vă rog.

 
   

Doamna Katalin Barbara Kibedy (secretar de stat, Ministerul Justiției):

Mulțumesc, domnule președinte.

Distinsă Cameră,

După procesul de demilitarizare care a avut loc și în sistemul penitenciar, era firesc ca și în această situație personalului să i se corecteze statutul sub aspectul drepturilor și obligațiilor, dar mai ales înlocuirea gradelor militare cu grade profesionale.

Profitând de necesitatea acestor modificări, s-au mai adus modificări și în alt sens, respectiv, în a eficientiza profesionalismul în domeniul sistemului penitenciar, mai ales având în vedere modificările consistente care au avut loc în acest domeniu și prin aprobarea legii de executare a pedepselor.

În consecință, ținând cont și de amendamentele binevenite care s-au făcut la comisie, vom solicita votul dumneavoastră în favoare.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Din partea comisiei, vă rog.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au analizat acest proiect de lege. Senatul a fost primă Cameră sesizată și a adoptat acest proiect de lege. De asemenea, Consiliul Legislativ a avizat favorabil cu unele observații și propuneri pe care membrii Comisiei juridice le-au analizat.

Obiectul de reglementare al proiectului de lege a fost prezentat de doamna secretar de stat Kibedi.

În urma examinării proiectului de lege cât și a opiniilor exprimate, membrii Comisiei au hotărât să supună plenului Camerei Deputaților proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii 189/2003 privind asistența judiciară internațională în materie civilă și comercială, cu amendamentele admise care sunt prezentate în anexa la prezentul raport.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul. Nu dorește nimeni.

Invit Biroul Comisiei juridice, de disciplină și imunități, sesizat în fond, să facă propunerile pentru timpii afectat dezbaterii, având în vedere că suntem în procedură de urgență.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Fiind procedură de urgență, vă propun timp total de dezbatere cinci minute, un minut pentru fiecare intervenție.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Supun aprobării Camerei propunerile făcute de biroul comisiei.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Cu unanimitate de voturi, propunerea comisiei a fost acceptată.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Titlul legii: Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.189/2003 privind asistența judiciară internațională în materie civilă și comercială.

Titlu nemodificat.

Obiecții, observații? Nu sunt. Aprobat.

(Din sală se atrage atenția că s-a vorbit de penitenciare)

Reveniți la microfon, doamna Kibedi!

 
   

Doamna Katalin Barbara Kibedi:

Da. Îmi cer scuze. În ordinea de zi era răsturnată.

Cu privire la asistența judiciară în materie civilă, obiectul reglementării este extrem de important întrucât rezolvă problema asigurării relațiilor dintre copii și părinți, respectiv alte persoane din familie. În condițiile în care din ce în ce mai des cererile pentru ca părintele care locuiește într-o altă țară, în condițiile în care și România a devenit membră a Uniunii Europene, să aibă relații firești cu celălalt părinte care domiciliază în altă țară era firesc ca și noi să aderăm la această convenție și să fie aplicabile și, respecti, recunoașterea hotărârilor judecătorești care sunt pronunțate.

În aceste condiții, având un obiect extrem de important de reglementat, vă rog să acordați votul dumneavoastră pe această convenție.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Mulțumesc.

Titlul legii: Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.189/2003 privind asistența judiciară internațională în materie civilă și comercială. Titlu nemodificat.

Obiecții, observații? Nu sunt. Mulțumesc.

Art.I: "Legea nr.189/2003 privind asistența judiciară internațională în materie civilă și comercială, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.337 din 19 mai 2003 se modifică și se completează după cum urmează:..." Art.I este nemodificat.

Sunt obiecții, observații? Nu sunt. Mulțumesc.

Poziția 3. Alin.(3) al art.5 se abrogă. Este nemodificat.

Obiecții, observații? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Alin.(4) al art.9 se abrogă. Este textul propus de comisie, este nemodificarea textului adoptat de Senat.

Sunt obiecții, observații? Nu sunt.

Adoptat.

Alin.(5) al art.17 se abrogă. Nemodificat.

Obiecții, observații? Nu sunt.

Adoptat.

Alin.(4) al art.22 se abrogă. Este nemodificat.

Obiecții, observații? Nu sunt.

Adoptat.

După art.33 se introduce un nou capitol, Cap.V1, Dispoziții privind asistența judiciară dintre România și statele membre ale Uniunii Europene, cuprinzând art.331 până la 334, cu următorul cuprins: ".." Text nemodificat.

Obiecții, observații? Nu sunt. Mulțumesc.

Adoptat.

Art.331: "În aplicarea Regulamentului Consiliului nr.1348 din 29 mai 2000 privind notificarea asupra documentelor judiciare și extrajudiciare în materie civilă și comercială în statele membre, procedura de comunicare a actelor judiciare și extrajudiciare se efectuează după cum urmează: a) instanțele române comunică actele judiciare și extrajudiciare direct către autoritățile primitoare ale statelor membre ale Uniunii Europene, cu transmiterea unei copii a cererii de comunicare Ministerului Justiției, pentru evidență; b) notarii, executorii judecătorești și alte autorități în competența cărora intră comunicarea de acte în străinătate efectuează transmiterea cererilor prin intermediul judecătoriilor în a căror circumscripții își au sediul profesional, dispozițiile lit.(a) fiind aplicabile în mod corespunzător; și c) autoritatea română primitoare a cererii de comunicare de acte judiciare și extrajudiciare din statele membre ale Uniunii Europene este judecătoria în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul destinatarul. La restituirea actelor, judecătoria informează în copie Ministerul Justiției, pentru evidență."

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Cu unanimitate de voturi textul a fost acceptat.

Art.332. "În aplicarea Regulamentului Consiliului nr.1206/2001 din 28 mai 2001 privind cooperarea dintre organele jurisdicționale ale statelor membre în vederea obținerii de probe în materie civilă sau comercială, cererile de obținere a probelor prin Comisia rogatorie internațională se efectuează după cum urmează: a) instanțele române transmit cererile direct către instanțele solicitate competente din statele membre ale Uniunii Europene, iar o copie a cererii de obținere de probe se transmite Ministerului Justiției, pentru evidență; b) de către judecătoria în a cărei circumscripție urmează a se obține proba solicitată din statele membre ale Uniunii Europene. La restituirea actelor, judecătoria trimite o copie Ministerului Justiției, pentru evidență."

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Cu unanimitate de voturi a fost acceptat.

"Art.333. "În aplicarea dispozițiilor art.331 lit. a) și b) și art.332 lit.a), pentru a obține informații privind atât limba folosită pentru completarea formularelor cât și limba folosită pentru traducerea actelor anexate acestora, acceptate și notificate Comisiei Europene de către statele membre ale Uniunii Europene, autoritățile române competente accesează pagina specializată de internet a Comisiei Europene și consultă punctele de contact ale rețelei judiciare europene în materie civilă și comercială."

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Cu unanimitate de voturi a fost acceptat.

"Art.334 alin.(1). Ministerul Justiției este autoritate centrală română în temeiul art.3 alin.(1) din Regulamentul Consiliului nr.1348/2000 din 29 mai 2000 și în temeiul art.3 alin.(1) din Regulamentul Consiliului nr.1206/2001 din 28 mai 2001.

Alin.(2). Ministerul Justiției efectuează comunicările în legătură cu informațiile care sunt necesare în temeiul art.23 din Regulamentul Consiliului nr.1348/2000 din 29 mai 2000, precum și în temeiul art.22 din Regulamentul Consiliului nr.1206/2001 din 28 mai 2001.

Alin.(3). În temeiul art.3 alin.(3) din Regulamentul Consiliului nr.1206/2001 din 28 mai 2001, Ministerul Justiției îndeplinește atribuțiile referitoare la luarea unei decizii privind cererile formulate în baza art.17 din același regulament."

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Cu unanimitate de voturi a fost adoptat.

Pct.12. alin.(2) al art.35 se abrogă. Text nemodificat.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Cu unanimitate de voturi textul a fost adoptat.

Poziția 13. "Art.II. Dispozițiile art.I pct.5 intră în vigoare la data aderării României la Uniunea Europeană."

Textul propus de comisie este eliminarea acestui text.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Cu unanimitate de voturi art.II a fost eliminat.

"Art.III. Legea nr.189/2003 privind asistența judiciară internațională în materie civilă și comercială, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.337 din 19 mai 2003, cu modificările și completările aduse prin prezenta lege, se va republica, dându-se textelor o nouă numerotare." Text nemodificat.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Cu unanimitate de voturi și art.III a fost adoptat.

Legea rămâne pentru ședința de vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.47/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr.293/2004 privind Statutul funcționarilor publici din Administrația Națională a Penitenciarelor (rămas pentru votul final).  

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.47/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr.293/2004 privind Statutul funcționarilor publici din Administrația Națională a Penitenciarelor.

Potrivit prevederilor art.115 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Conform prevederilor din Regulament, urmează să trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Are cuvântul reprezentantul inițiatorului.

   

Doamna Katalin Barbara Kibedi:

Mulțumesc, domnule președinte.

Și acum suntem la statutul Administrației Naționale a Penitenciarelor pe care am prezentat-o. Aș mai adăuga că amendamentele s-au referit și la posibilitatea rezolvării unor probleme de personal și în sistemul Ministerului Justiției, dat fiind faptul că este unitate subordonată, amendamente care au fost adoptate la Comisia de administrație, situație în care vom ruga în sensul în care s-a dat raportul să vă dați votul dumneavoastră.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul. Nu dorește nimeni.

Da. Dau cuvântul comisiei. Vă rog.

 
   

Domnul Mihai Stănișoară:

Mulțumesc, domnule președinte.

Plenul Camerei Deputaților a dispus în ședința din 6 februarie 2007 ca proiectul de lege și raportul înlocuitor să fie restituite comisiei în vederea reexaminării.

Proiectul de lege și raportul înlocuitor au fost dezbătute și întocmit un raport suplimentar nr.26/1253 din 7 februarie 2007 prin care se propune aprobarea acestuia.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Am înțeles că din partea grupurilor nu dorește nimeni.

Rog din partea comisiei să propună timpul afectat dezbaterii având în vedere faptul că este un proiect de lege dezbătut în procedură de urgență.

 
   

Domnul Mihai Stănișoară:

Cinci minute cu un minut, domnule președinte. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Cine este pentru?

Abțineri?

Împotrivă?

Cu unanimitate de voturi a fost adoptat timpul de dezbatere pentru acest proiect de lege.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Titlul legii. Dacă sunt observații. Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.3, nemodificat. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.4. Există un amendament la articolul I pct.38, art.511 va avea următorul cuprins: "Funcționarii publici din sistemul administrației penitenciare pot fi transferați, la cererea acestora sau cu acordul lor scris în aceeași sau în altă funcție publică, în alte unități ale sistemului administrației penitenciarelor sau în Ministerul Justiției". Autor: Grupul parlamentar P.D.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Cu unanimitate de voturi a fost adoptat.

Poziția 5. La art.I, după pct.55, se introduce pct.551 cu următorul cuprins, 551: "La art.74 se introduce un nou alineat, alin.(2) cu următorul cuprins: "Funcționarii publici cu statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare pot fi delegați sau detașați în cadrul Ministerului Justiției pe posturi de funcționar public cu statut special ori pe posturi de altă natură, după caz, dacă pregătirea profesională corespunde atribuțiilor și responsabilităților funcției pe care sunt delegați sau detașați, cu păstrarea drepturilor salariale corespunzătoare funcției avute la data delegării sau a detașării." Autor: Grupul parlamentar P.D.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Cu unanimitate de voturi a fost adoptat.

Legea rămâne pentru votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.92/2006 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.12/1998 privind transportul pe căile ferate române și reorganizarea Societății Naționale a Căilor Ferate Române (rămas pentru votul final).  

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.92/2006 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.12/1998 privind transportul pe căile ferate române și reorganizarea Societății Naționale a Căilor Ferate Române.

Potrivit prevederilor art.115 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Conform prevederilor din Regulament, urmează să trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Are cuvântul reprezentantul inițiatorului.

Domnule secretar de stat Andreica, aveți cuvântul.

   

Domnul Ioan Andreica (secretar de stat, Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului) :

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În perioada 2001-2004, Societatea Națională de Transport CFR Călători a înregistrat o mare pierdere financiară datorită faptului că subvenția acordată care reprezintă diferența dintre prețul aprobat pentru nivelul biletelor și respectiv prețul real de cost nu a acoperit costurile reale, afectând astfel pe orizontală și Societatea de Transport CFR Infrastructură, ajungându-se în final la blocarea conturilor, la scoaterea la vânzare a diferitelor active care afectează siguranța circulației.

Prin prezentul act normativ se propune aprobarea strict pentru anul 2006 a unui profit de până la 21% care să permită acoperirea pierderilor pentru cei cinci ani retroactiv, așa încât ambele societăți de transport respectiv CFR Călători și Infrastructură să se redreseze financiar și să pornească în anul 2007 de pe o altă poziție financiară, evident să-și poată derula lucrările de investiții și plățile către principalii furnizori de servicii.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Reprezentantul comisiei, vă rog.

 
   

Domnul Iulian Iancu:

Da. Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

În conformitate cu Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru industrii și servicii a fost sesizată pentru dezbaterea în fond, în regim de urgență, cu proiectul de lege menționat și aș vrea să vă precizez că are deja avizul favorabil al Consiliului Concurenței, Consiliului Legislativ și a fost adoptat de Senat în 14 decembrie. La Cameră a primit avizul Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

În fond, proiectul de lege solicită o suplimentare a subvenției, astfel încât să permită companiei un profit de până la maxim 25% în vederea acoperirii costurilor realizate în exercițiul bugetar din anii 2005-2006 și o parte din anii precedenți, așa cum s-a menționat și aici.

În urma dezbaterilor în cadrul comisiei, membrii comisiei au decis în unanimitate propunerea spre adoptare a proiectului de lege în forma prezentată.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

V-aș ruga să propuneți și timpul de dezbatere.

 
   

Domnul Iulian Iancu:

Da. Cinci minute, cu un minut, domnule președinte.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Cu unanimitate de voturi a fost adoptat timpul necesar dezbaterii.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul la dezbateri generale. Nu dorește nimeni. Mulțumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

La poziția 1 este vorba de titlul legii. Nu este modificat.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Cu unanimitate de voturi a fost adoptat.

La poziția 2, articolul unic. Dacă există obiecții, observații. Nu sunt. Adoptat.

Poziția 3, nemodificată. Sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Poziția 4. Observații? Nu sunt.

Poziția 5. Nu sunt. Da, vă rog.

Vă rog, domnule Bivolaru. Poftiți!

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La poziția 5 trebuie realizată o corectură: preambulul poziției 5 trebuie rescris, în sensul "art.I va avea următorul cuprins", deoarece art.I s-a abrogat deja.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Cu unanimitate de voturi, art.I, conform modificării propuse de domnul Bivolaru, a fost adoptat.

Rămâne pentru vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru abrogarea Decretului Consiliului de Stat nr.388/1976 privind regimul de lucru, nivelul retribuției și unele drepturi pentru personalul care lucrează pe platforme de foraj marin și pe navele maritime cu care se execută lucrări de prospecțiuni geologice, geofizice și geotehnice, precum și alte lucrări sau activități speciale necesare forajului marin (rămas pentru votul final).  

Proiectul de Lege pentru abrogarea Decretului Consiliului de Stat nr.388/1976 privind regimul de lucru, nivelul retribuției și unele drepturi pentru personalul care lucrează pe platforme de foraj marin și pe navele maritime cu care se execută lucrări de prospecțiuni geologice, geofizice și geotehnice, precum și alte lucrări sau activități specifice necesare forajului marin.

Potrivit prevederilor art.115 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Dau cuvântul comisiei raportoare. Și, totodată, v-aș ruga la sfârșitul expunerii dumneavoastră să propuneți și timpul de dezbatere.

   

Domnul Iulian Iancu:

Da. Mulțumesc, domnule președinte.

Comisiile de această dată, Comisia pentru industrii și servicii și Comisia pentru muncă și protecție socială au fost sesizate pentru dezbatere în fond cu proiectul de lege menționat.

Aș vrea să subliniez că proiectul a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ și a fost adoptat în Senat, în ședința din 14 decembrie. De asemenea, a fost avizat favorabil de Comisia juridică, de disciplină și imunități din Camera Deputaților, având drept obiectiv, așa cum a fost menționat, aspecte privind domeniul retribuției personalului din forajul marin, studiile geotehnice, geofizice și propune practic abrogarea Decretului Consiliului de Stat nr.388 din 1976.

În urma dezbaterilor, în cele două comisii, membrii comisiilor propun adoptarea în unanimitate, au propus adoptarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

Referitor la timpi, cinci minute, cu un minut.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Cine este pentru adoptarea acestui timp?

Împotrivă?

Abțineri?

Cu unanimitate de voturi a fost adoptat timpul necesar dezbaterii.

Din partea grupurilor parlamentare dacă dorește cineva să ia cuvântul. Vă rog.

 
   

Domnul Aledin Amet:

Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor colegi,

Cu siguranță, proiectul de lege este unul benefic pentru o categorie eficientă de specialiști. Personalul care lucrează pe platformele de foraj marin și pe navele maritime cu care se execută lucrări de prospecțiuni se poate considera a fi vital într-o zonă a economiei de mare perspectivă.

A devenit o certitudine faptul că în următorii ani cine va reuși să-și valorifice resursele naturale va progresa.

În consecință, Grupul parlamentar al minorităților naționale votează favorabil propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Art.106 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, prevede: "Camera Deputaților trece la dezbaterea pe articole a proiectului sau a propunerii legislative numai atunci când în raportul comisiei sesizate în fond există amendamente admise sau respinse.

Întrucât nu există astfel de amendamente, legea rămâne pentru votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2006 pentru completarea art.10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români.(Rămas pentru votul final.)  

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.83/2006 pentru completarea art.10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, adoptat de Senat în ședința din 13 decembrie 2006.

Potrivit prevederilor art.115 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Conform prevederilor din regulament, urmează să trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Inițiatorul, vă rog.

   

Domnul Petru Armean (secretar de stat, Ministerul Sănătății):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Ministerul Sănătății Publice pentru exercitarea atribuțiilor sale privind programele naționale de sănătate are nevoie de acces la baza de date a Registrului Național de Evidență a Persoanelor.

Pentru realizarea programelor naționale, mai ales a celor privind starea de evaluare a sănătății populației, precum și de evaluarea morbidității și mortalității, este nevoie ca atât ministerul, cât și instituțiile sale deconcentrate să aibă acces la această bază de date.

De aceea, Ministerul Sănătății Publice susține proiectul de lege în forma adoptată de Senat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul?

Comisia?

 
   

Domnul Constantin Traian Igaș:

Mulțumesc, domnule președinte.

La întocmirea raportului s-a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei juridice de disciplină și imunități, avizul favorabil al Comisiei pentru sănătate.

Proiectul de lege a fost dezbătut și analizat în fond, în procedură de urgență, în ședința din 6 februarie 2007.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. A fost adoptată în ședința din Senat din 13 decembrie 2006.

Raportul comisiei a fost adoptat în unanimitate de voturi.

Comisia propune adoptarea acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Având în vedere că nu există amendamente admise sau respinse, potrivit art.106, nu se mai supun dezbaterii Camerei și trece direct la votul final.

Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.7/2004 privind Codul de conduită a funcționarilor publici (rămas pentru votul final).  

Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.7/2004 privind Codul de conduită a funcționarilor publici.

Potrivit prevederilor art.115 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Inițiatorul, vă rog.

   

Domnul Eugen Coifan (vicepreședinte al Agenției Naționale a Funcționarilor Publici):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Codul de conduită al funcționarilor publici a fost adoptat în anul 2004.

Din activitatea desfășurată de Agenția Națională a Funcționarilor Publici în domeniul monitorizării și managementului funcției și funcționarilor publici, a rezultat necesitatea modificării și completării prevederilor legale, atât cu scopul de a asigura o monitorizare eficientă, care să includă acordarea de consultanță și asistență funcționarilor publici din cadrul autorității sau instituției publice cu privire la aplicarea normelor de conduită, deci cu scopul de a facilita aplicarea legii prin eliminarea activităților paralele.

Prin urmare, activitatea de consultanță și monitorizare în cadrul autorității și instituțiilor publice va reveni unor funcționari publici desemnați din cadrul fiecărei autorități sau instituții, iar activitatea de monitorizare generală, coordonare și control va reveni Agenției Naționale a Funcționarilor Publici.

Față de cele prezentate, vă rugăm să adoptați proiectul de lege în forma adoptată de Senat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Din partea comisiei, vă rog.

 
   

Domnul Constantin Traian Igaș:

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a fost sesizată în vederea dezbaterii și avizării în fond cu Proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii nr.7/2004 privind Codul de conduită a funcționarilor publici.

La întocmirea raportului s-a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei juridice de disciplină și imunități, avizul favorabil al Comisiei pentru muncă și protecție socială.

Proiectul de lege a fost dezbătut și analizat în procedură de urgență în ședința din 6 februarie 2007.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și a fost adoptat și în Senat în ședința din 6 decembrie 2006.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

În urma dezbaterii, comisia propune admiterea acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește nimeni.

Mulțumesc.

Având în vedere prevederile art.106 din Regulamentul Camerei Deputaților, proiectul de lege nu se supune dezbaterii pe articole, întrucât în raportul comisiei nu există amendamente admise sau respinse.

Urmează votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români (rămas pentru votul final).  

Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul?

Mulțumesc. Nu dorește nimeni.

Din partea comisiei sesizate în fond, are cuvântul domnul Relu Fenechiu sau reprezentantul comisiei.

Mulțumesc, domnule vicepreședinte, vă rog.

   

Domnul Constantin Traian Igaș:

Sunt Igaș Traian Constantin, vicepreședintele comisiei.

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a fost sesizată în vederea dezbaterii și avizării în fond cu Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români.

La întocmirea raportului s-a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei juridice de disciplină și imunități.

Guvernul susține adoptarea acestei inițiative legislative.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

În urma dezbaterii, comisia propune admiterea cu modificări a proiectului de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul?

Vă rog, domnul deputat Știucă.

 
   

Domnul Alecsandru Știucă:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Aș vrea să fac o subliniere. Orice inițiativă care vizează flexibilizarea și menținerea la zi a informațiilor din baza de date a Registrului Național de Evidență a Persoanei se constituie într-o premisă a transformării acestuia într-un instrument eficient de proiectare și organizare pentru administrația publică centrală și locală.

Acest aspect este de remarcat în contextul în care, între cifrele furnizate de Statistică și Registrul Național de Evidență a Persoanelor, există o diferență care influențează negativ deciziile la nivel local și central.

Vom susține aceste inițiative legislative.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții, vă rog, din partea grupurilor? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Titlul legii. Obiecții, observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.2. Obiecții, observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.3. Obiecții, observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.4. Obiecții, observații? Nu sunt. Adoptat.

Rămâne pentru votul final.

 
Dezbaterea Propunerii legislativeprivind modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului (rămasă pentru votul final).  

Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul?

     

Domnul Marian Sârbu (din sală):

Inițiatorul este în sală.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Din partea comisiilor sesizate în fond?

 
   

Domnul Alexandru Mocanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc, domnule vicepreședinte.

La întocmirea prezentului raport, Comisia pentru muncă și protecție socială a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Consiliului Economic și Social, avizul negativ al Comisiei juridice, de disciplină și imunități, precum și punctul de vedere negativ al Guvernului.

Vreau să vă informez, stimați colegi, că propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului, cu toate modificările și completările ulterioare, în sensul înscrierii în rândul beneficiarilor acestui act normativ și a persoanelor care urmează cursurile de zi ale unei instituții de învățământ.

Comisia a adoptat acest proiect de lege cu câteva amendamente în ședința sa, la care au fost prezenți 16, din totalul de 19 membri ai comisiei.

De aceea, vă propunem admiterea cu amendamente a acestei propuneri legislative.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Rog reprezentanții presei să-și ocupe locurile stabilite. Deci rog reprezentantul presei, cameramanul din dreapta, să-și ocupe locurile stabilite pentru presă.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul?

Vă rog, doamna deputat.

 
   

Doamna Minodora Cliveti:

Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul parlamentar al P.S.D. susține această propunere legislativă. Așa cum arăta reprezentantul comisiei, este o situație în care, atât tinerele care sunt studente, cât și cele care fiind la vârste mai tinere au această bucurie de a fi mame, deci și aceste categorii de persoane să beneficieze de indemnizații.

Aș vrea doar să adaug o tristețe personală și cred că și a colegelor și colegilor din Comisia pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați, comisie care, în urmă cu câteva luni, în analiza proiectului venit de la Guvern, și-a propus și a reușit, și-a permis să facă o sumedenie de amendamente care completau la vremea respectivă în mod fericit, inclusiv cu aceste idei ale propunerii legislative, proiectul Guvernului.

La vremea aceea, deși în Comisia pentru muncă și protecție socială colegii noștri din P.S.D. s-au bătut pentru aceste idei, și le mulțumesc pe această cale, amendamentele nu au fost considerate corespunzătoare și utile și au fost respinse. Le revedem acum, reînflorind, reapărând în fața dumneavoastră ca și propunere legislativă.

Și atunci, domnule președinte, stimați colegi, pentru a nu știu câta oară suntem în situația în care ideile unora dintre noi, pentru că, nu-i așa, la guvernare există alternanță aproape ritmică, ideile unora dintre noi sunt preluate, apreciate foarte mult de alții din cealaltă parte a spectrului politic și prezentate ca fiind idei novatoare.

Îmi propun și vă propun și dumneavoastră să ne gândim foarte serios ca aceste tipuri de situații să nu mai apară în Parlamentul României, sau, dacă apar, atunci cel puțin să existe recunoașterea dreptului de autor, dacă vreți.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Dacă mai există alte intervenții din partea grupurilor parlamentare?

Din partea grupului P.C., vă rog.

 
   

Doamna Cornelia Ardelean:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Vin cu susținerea acestei propuneri legislative, având în vedere că tinerele, din punctul nostru de vedere, trebuiesc susținute financiar pentru creșterea copilului, cu atât mai mult cu cât ordonanța are și titlu: "susținerea familiei în vederea creșterii copilului".

Cred că, într-adevăr, trebuie să le sprijinim pe aceste tinere și cred că în acest mod am reuși și să punem capăt unor tragedii care se întâmplă, atunci când unele tinere dau naștere unor copii, și nu sunt puține cazurile în care se întâmplă adevărate tragedii, pentru că ele nu-și pot asuma raspunderea pentru creșterea acestor copii.

Ba, mai mult, cred că trebuie să venim și să susținem tinerii pentru a avea copii, având în vedere atenționările din prognoze, care ne arată că vom ajunge la un număr de 16 milioane de locuitori în România, și nu numărul este îngrijorător, ci faptul că mai mult de jumătate din acest număr de locuitori vor fi pensionari. Or, cred că ar trebui să fim atenți la ceea ce se întâmplă și să încurajăm, într-adevăr, creșterea numărului de copii.

Aș vrea să aduc o rectificare: Comisia pentru muncă și protecție socială a fost de acord la dezbaterea ordonanței cu acest amendament și pentru aceasta îi felicit pentru consecvență.

Să sperăm că, și de data aceasta, vom reuși să trecem această propunere legislativă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții?

Vă rog, domnul deputat Furo, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.

 
   

Domnul Iuliu Furo:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Voi fi foarte scurt. Nu am ce adăuga la cele spuse de antevorbitorii mei. Consider că este un act de dreptate ceea ce se face prin această propunere legislativă. Facem abstracție, indiferent din partea cui vine.

Vreau să vă informez că noi am discutat în Grupul parlamentar al Partidului România Mare și vom susține această inițiativă legislativă. Este în interesul întregii națiuni creșterea natalității. Ca atare, problema este foarte serioasă și trebuie privită cu foarte mare atenție. Personal, nu înțeleg de ce din partea Guvernului am primit un aviz negativ.

Apreciez în mod deosebit punctul de vedere al Consiliului Economic și Social, care susține această inițiativă legislativă. Cred că este de datoria noastră, ca o țară care a devenit membră a Uniunii Europene, să dăm dovadă de mai multă luciditate, mai multă fermitate și consecvență în ceea ce privește abordarea acestei probleme.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Alte intervenții? Vă rog.

 
   

Domnul Gheorghe Adrian Miuțescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Din partea Grupului parlamentar, sunt membru al comisiei, P.N.L., și evident, fiind și inițiator din partea Partidului Național Liberal, am susținut acest proiect de lege și vreau să-i spun doamnei Cliveti că proiectul a fost inițial, primul proiect a apărut în Grupul parlamentar al P.N.L., susținut de domnul deputat Cornel Popa, și fiind inițiator, și nu a furat nimeni acest proiect legislativ. Poate o fi fost în altă sesiune parlamentară sau în altă legislatură. În orice caz, nu acum, în secolul trecut, da.

În orice caz, nu numai că susținem acest proiect legislativ, dar cred că este, într-adevăr, un act de dreptate și este bine ca toți cei care suntem aici să-l susținem, chiar dacă Guvernul, evident, din rațiuni financiare probabil că la momentul respectiv nu l-a aprobat.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Alte intervenții? Nu mai sunt.

Da, doamna deputat, aveți dreptul la replică.

 
   

Doamna Minodora Cliveti:

Domnule președinte,

Doar atât aș vrea să-i aduc aminte sau să-i precizez colegului meu, pe care îl stimez și-l apreciez pentru munca sa, că este vorba despre amendamentele depuse cu ocazia dezbaterii ordonanței, deci acum câteva luni, este o chestiune extrem de recentă, nu într-o legislatură anterioară, nu în Evul Mediu, și nu am folosit cuvinte dure, așa cum a folosit domnia sa, ci doar am spus că au existat aceste idei lansate pe piața, ca să zic așa, a Parlamentului, care după aceea au servit altor colegi spre, nu-i așa, idei noi, ca să zic așa. Dar, nu sunt noi, ăsta este cuvântul.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernul, care dorește să-și expună punctul de vedere.

 
   

Doamna Maria Muga (secretar de stat, Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține acest proiect legislativ, pentru următoarele argumente:

În primul rând, încalcă principiul pe care se bazează actul normativ în sine, și anume: acela de a sprijini persoanele care pentru o anumită perioadă își suspendă raporturile de muncă, pentru a crește și îngriji copilul.

Persoanele care nu au avut activitate profesională beneficiază de sprijin sub forma alocației de stat, majorată de la 25 de lei la 200 lei.

De asemenea, proiectul legislativ încalcă principiul egalității de șanse, în sensul că se creează un cadru de discriminare față de alte categorii sociale care nu realizează venituri, cum ar fi femeile casnice, cele din mediul rural și altele asemenea.

Având în vedere faptul că propunerea de modificare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.148 se referă la studente, cu posibilitatea extinderii și la eleve, ne putem confrunta cu riscul amplificării fenomenului de abandon școlar, tânăra mamă fiind oricum nevoită să respecte prevederile actului normativ, respectiv pe o perioadă de 2 - 3 ani de acordare a indemnizației, ca să se ocupe efectiv de creșterea și îngrijirea copilului.

Și, nu în ultimul rând, se induce un efort bugetar suplimentar, începând chiar cu anul 2007.

De menționat aici că, deși în acest moment nu se cunosc foarte multe cazuri, există posibilitatea totuși creșterii exponențiale a numărului elevelor și studentelor care vor avea copii.

Precizăm că bugetul pe anul 2007 a fost fundamentat pe un număr de aproximativ 195.000 de beneficiari, număr care în condițiile prezentelor reglementări ale ordonanței va crește.

Dacă la finele anului 2006 avem un număr de 190.000 de beneficiari ai indemnizației, deja în luna februarie a acestui an, acesta a crescut cu 5.000 de beneficiari.

Efectul legii în sine este foarte bun, și în continuare este bun, însă Guvernul, pentru elementele pe care le-am menționat, nu susține acest proiect legislativ de modificare a Legii nr.148.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Trecem la vot.

Poziția nr.1, titlul legii.

Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.2 art.I. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Poziția nr.3. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Poziția nr.4. art.II - Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Legea rămâne pentru votul final.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.61/2006 pentru modificarea Anexei nr.2 din Ordonanța Guvernului nr.24/1992 privind stabilirea serviciilor consulare și a taxelor percepute pentru prestarea acestora.

Dacă din partea inițiatorului lipsește, amânăm acest proiect de lege.

 
Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii pomiculturii nr.348/2003 (retrimis comisiei).  

Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii pomiculturii nr.348/2003.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul?

Vă rog, domnule secretar.

   

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Aș vrea să supuneți la vot retrimiterea proiectului la comisie, deși a trecut cu unanimitate de voturi.

Avem de făcut câteva corelări la trei puncte din raport.

Mulțumesc.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru protecția zonelor calamitate și a Propunerii legislative pentru protejarea zonelor forestiere afectate de doborâturi de vânt și alte calamități naturale (rămase pentru votul final).  

Domnul Eugen Nicolicea:

De acord.

Propunerea legislativă pentru protecția zonelor calamitate și Propunerea legislativă pentru protejarea zonelor forestiere afectate de doborâturi de vânt și alte calamități naturale.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul?

Vă rog, aveți cuvântul.

   

Domnul Becsek-Garda Dezső-Kálmán:

Suntem 5 inițiatori: domnul Valeriu Tabără, domnul Horia Uioreanu, domnul Nicolae Popa și subsemnatul.

Este o lege foarte importantă pentru menținerea pădurilor, pentru că doborâturile de vânt din anii 1995 și 1998, determinate de calamități, a dus la calamități naturale și, bineînțeles, a generalizat și tăierile ilegale.

Trebuie să ne gândim la viitorul acestor păduri, care au o funcție specială de interes național, cum ar fi menținerea ecosistemului, care este de interes socio-economic. Însă, în această zonă este importantă și menținerea locurilor de muncă.

Și pentru acest lucru, considerăm necesară această inițiativă legislativă, pentru ca să se respecte amenajamentul și să se impună interzicerea exportului de bușteni sau transportul acestora spre alte zone, iar prelucrarea superioară a masei lemnoase de către firmele locale să se facă în județul respectiv, care astfel trebuie să devină responsabil pentru folosirea eficientă a resurselor naturale.

Legea este în discuție de un an și jumătate. Am colaborat cu Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale și domnul Marinescu, fost director la Serviciul de legislație în cadrul domeniului forestier, ne-a ajutat foarte mult în realizarea acestor forme, că am depus de fapt două inițiative.

Am fost mirați ulterior că Guvernul n-a susținut.

Însă, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice este pentru această lege și cred că această inițiativă trebuie să fie sprijinită de Parlamentul României.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Comisia sesizată în fond, vă rog.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Vă prezint raportul înlocuitor asupra Propunerii legislative pentru protecția zonelor calamitate și Propunerii legislative pentru protejarea zonelor forestiere afectate de doborâturi de vânt și alte calamități naturale.

În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice a fost sesizată, spre dezbatere pe fond, cu Propunerea legislativă pentru protecția zonelor calamitate, transmisă Camerei Deputaților, și Propunerea legislativă pentru protejarea zonelor forestiere afectate de doborâturi de vânt și alte calamități naturale.

Plenul Camerei Deputaților a hotărât în ședința din 14.12.2006 retrimiterea propuneii legislative la comisie, în vederea întocmirii unui raport înlocuitor.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, punctele negative ale Guvernului, avizele de respingere ale Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic și avizul favorabil al Comisiei juridic, de disciplină și imunități din Camera Deputaților.

Propunerile legislative având același obiect de reglementare, respectiv protejarea zonelor forestiere afectate de doborâturi de vânt și alte calamități naturale, comisia, în temeiul art.67 alin.(3) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, a întocmit un singur raport.

Propunerea legislativă pentru protecția zonelor calamitate și Propunerea legislativă pentru protejarea zonelor forestiere afectate de doborâturi de vânt și alte calamități naturale fac parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art.73 din Constituția României, republicată.

La dezbaterea propunerilor legislative a participat ca invitat, în conformitate cu prevederile art.54 și 55 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, domnul Istvan Toke, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale.

La lucrările comisiei au fost prezenți 24 de deputați din totalul de 25 de membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritate de voturi, înregistrându-se 15 voturi pentru și 9 voturi împotrivă, în ședința din 24 ianuarie 2007.

Propunerile legislative au fost respinse de Senat în ședința din 5 decembrie 2005.

Ambele propuneri legislative, potrivit art.75 alin.(1) și (3) din Constituția României, republicată, și a art.92 alin.(9), pct.2 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, sunt de competența decizională a Camerei Deputaților.

În urma dezbaterii, comisia propune admiterea cu modificări a Propunerii legislative pentru protecția zonelor calamitate, ca proiect de bază, și respingerea Propunerii legislative pentru protejarea zonelor forestiere afectate de doborâturi de vânt și alte calamități naturale.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Dacă cineva dorește să ia cuvântul la dezbateri generale?

 
   

Domnul Liviu Timar:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Membrii P.S.D. din Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice au votat împotriva acestui proiect de lege, din următoarele considerente.

În primul rând, doborâturile de vânt, în cadrul unor furtuni foarte mari pot să cuprindă o suprafața foarte mare, care de multe ori știm că au avut loc la noi în țară, iar cantitatea de masă lemnoasă care trebuie exploatată în acest caz este foarte mare.

A limita participarea la licitație doar a agenților economici de pe raza respectivă ni se pare nouă incorect. Și cred că trebuie să dăm șanse tuturor agenților economici care pot să participe la licitație pentru ca într-adevăr să putem să protejăm pădurea așa cum trebuie.

Vă mulțumim.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Alte intervenții?

Domnul deputat Popa.

 
   

Domnul Nicolae Popa:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Și domnul deputat Timar are dreptate. Deci, toată lumea are dreptate.

Dar, noi, cei de la Grupul Conservator vom susține acest proiect de lege, pentru că o dată și o dată trebuie să facem ordine în fondul forestier, trebuie să raționalizăm tăierile de păduri, pentru că ceea ce s-a întâmplat până acum este un jaf național. Practic, am chelit munții, și Călimani, și munții Apuseni și ceilalți munți, practic nu mai avem păduri, nu există nici un program de reîmpădurire, totul este lăsat la voia întâmplării, doar prin fondurile structurale care au fost asigurate pe anii 2007-2013 la "dezvoltare rurală" sunt prevăzute fonduri de la Uniunea Europeană pentru reîmpăduriri.

Din acest punct de vedere, dumneavoastră știți că zona montană este zona cea mai săracă, zona unde nu există activități economice. Am început activitatea aceasta de turism, dar este destul de timidă, nu acoperă și nu realizează ocuparea forței de muncă.

Or, dacă se vine cu acest proiect de lege și masa lemnoasă din doborâturi sau din alte acțiuni rămâne în cadrul județului, respectiv pentru a fi valorificată sau pentru a încuraja meșteșugurile tradiționale în lemn, sigur că vom stopa migrația populației din zona Munților Apuseni, vom crea locuri de muncă și vom scoate sărăcia din această zonă.

Nu este permis să dăm posibilitatea unor agenți economici care nu au alt gând decât a face comerț cu lemn. Noi trebuie să avem grijă și de oamenii de acolo, pentru că până acum n-am înființat nici instituții care să se ocupe de soarta lor, nu le-am dat nici bani, nici nu i-am sprijinit pentru a le oferi o alternativă în zona respectivă.

De aceea, P.C.-ul va susține acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului P.R.M., domnul Dumitriu.

 
   

Domnul Dragoș Petre Dumitriu:

Desigur, elocința antevorbitorului este deosebit de plăcută, dar nu se referea, din păcate antevorbitorul, la legea despre care discutăm acum. Noi discutăm acum despre doborâturi, nu despre exploatări, iar cu tot respectul pe care-l port inițiatorului, domnul deputat Garda Dezso, și pentru faptul că dânsul chiar încearcă să facă ceva pentru stoparea exploatărilor abuzive, această lege, însă, contravine atât principiului concurenței, cât și generalizează un fapt care poate să fie valabil pentru zona Harghitei, pe care dânsul o cunoaște foarte bine și unde există posibilitatea firmelor de exploatare locală să exploateze în totalitate căzăturile, ceea ce s-a și văzut, în perioada anilor 1998-1999. În schimb, să ne amintim de zona calamitată Suceava-Neamț, când nu s-au putut recupera în totalitate pagubele produse de calamitate nici până la ora actuală.

Deci, noi vom merge pe principiul european al concurenței, lăsând liber acces tuturor firmelor de exploatare din întreaga țară, așa încât vom vota împotriva acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Mai există alte intervenții din partea grupurilor parlamentare? Nu.

Poziția 1. Titlul legii. Obiecții? Observații? Nu există. Adoptat.

Punctul 2. Obiecții? Observații? Nu există. Adoptat.

Punctul 3. Obiecții? Observații? Nu există. Adoptat.

Punctul 4. Obiecții? Observații? Nu există. Adoptat.

Punctul 5. Obiecții? Observații? Nu există. Adoptat.

Punctul 6. Obiecții? Observații? Nu există. Adoptat.

Punctul 7. Obiecții? Observații? Nu există. Adoptat.

Punctul 8. Obiecții? Observații? Nu există, Adoptat.

Punctul 9. Obiecții? Observații? Nu există. Adoptat.

Urmează a fi supus votului final proiectul acesta, într-o ședință următoare.

 
Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii pomiculturii nr.348/2003 (retrimis comisiei).  

La Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii pomiculturii, nr. 348/2003, în urma consultării în comisia de resort, termenul pentru noul raport este de o săptămână.

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Doamna Aura Vasile, vă rog.

   

Doamna Aurelia Vasile:

Doamnelor și domnilor deputați,

Urmare a reglementărilor instituite prin Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, care cuprind o serie de formulări ambigue, ce au permis retrocedarea unor parcuri sau zone verzi aferente ansamblurilor de locuințe, cu efecte extrem de grave asupra mediului ambiant, precum și asupra armonizării urbanistice și arhitecturale, în special a orașelor și municipiilor, se impune cu necesitate modifcarea actului normativ menționat, prin modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, în sensul eliminării posbilității ca anumite terenuri care fac parte din domeniul public să fie introduse în circuitul civil, prin dezafectare din domeniul public.

Restituirea masivă pe cale administrativă a parcurilor, a terenurilor amplasate între blocurile de locuințe, componente ale ansamblurilor de locuințe, care prin proiectare și execuție au destinația de spații verzi, cu rol de protecție, din vecinătatea unor imobile afectate în mod exclusiv și nemijlocit de activități de interes public, duce, în mod inevitabil, la creșterea indicelui de poluare a zonelor, fiind cunoscută densitatea mare a populației în orașe mari, municipiul București fiind chiar clasat în Europa printre primele orașe din punct de vedere al aglomerării urbane.

Interpretarea prevederilor Legii nr. 247/2005 a dus la o cerere agresivă de revendicări, indiferent de utilitatea publică a acestora, fiind retrocedate aproape 25.000 de hectare de teren pe care erau amenajate spații verzi, parcuri, grădini publice etc.

Vor fi afectate, în continuare, multe parcuri și zone publice, prin interpretări diverse ale Legii nr. 247/2005, prin care a fost modificată, cum spuneam, atât Legea nr. 10, cât și Legea nr. 18.

Din aceleași motive trebuie luate măsuri, înainte de a fi prea târziu, ca terenuri pe care sunt amplasate rezervații naturale, parcuri naționale, monumente, ansambluri și situri arhitectonice și istorice, monumente ale naturii să fie introduse în circuitul civil.

Având în vedre cele spuse și neținându-vă acum pentru a vă da date statistice, mulțumim Comisiei pentru agricultură, care s-a aplecat cu multă responsabilitate asupra acestui proiect și, de asemenea, vă rugăm și pe dumneavoastră să votați această inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Alte intervenții? Din partea comisiei sesizate în fond, vă rog.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă rog să-mi permiteți să prezint raportul asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice a fost sesizată spre dezbatere în fond cu propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr.18/1991 (rămasă pentru votul final).  

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 5 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 face parte din categoria legilor organice.

Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritate, înregistrându-se 16 voturi pentru și 6 voturi împotrivă, în ședința din 8 februarie 2007.

Proiectul de lege, potrivit art. 75 alin. (1) și (3) din Constituția României, republicată, și a art. 92 alin. (9) pct. (2) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, este de competența decizională a Camerei Deputaților.

În urma dezbaterilor, comisia propune readmiterea, cu modificări, a proiectului de lege.

Mulțumesc.

   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Domnul Mocanu.

 
   

Domnul Vasile Mocanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

De data aceasta avem în fața noastră o propunere legislativă deosebit de importantă.

Dacă nici acum nu ne trezim să luăm o măsură clară și corectă în ceea ce privește limitarea distrugerii parcurilor și spațiilor verzi, cel puțin din orașe și din capitală, ajungem ca în doi, trei ani să nu mai avem nici un hectar în ceea ce privește parcurile, spațiile verzi, rezervațiile naturale și celelalte suprafețe deosebit de importante.

De aceea, noi, Grupul P.S.D. din Comisia pentru agricultură, am susținut această propunere legislativă de modificare a Legii nr. 18, pentru a nu mai avea posibilitatea ca din domeniul public al localităților să fie dezafectate anumite suprafețe pentru retrocedări și pentru alte interese, în afară de legile speciale pe care le prevede Constituția României.

De aceea, vă propun să votăm această propunere legislativă deosebit de importantă pentru sănătatea copiilor noștri, pentru sănătatea întregii populații, nu numai din orașe, chiar și de la sate.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Mulțumim domnului deputat Mocanu pentru intervenție.

Din partea Partidului Conservator...

 
   

Domnul Romeo Octavian Hanganu:

Stimați colegi,

Cu totul întâmplător, la pct. 40 din ordinea de zi mai există un proiect de lege al subsemnatului și al altor colegi din Partidul Conservator, privitor la aceeași problemă, dar care urmează altă direcție. Și anume, noi considerăm că ceea ce s-a mai întâmplat și se mai poate întâmpla privind retrocedarea de parcuri și spații verzi, se datorează faptului că în Legea nr. 247 a existat o modificare a Legii nr. 169, care suna cam în felul următor: "Actele administrative prin care au fost trecute în domeniul public sau privat al statului sau a localităților terenuri pentru care s-au depus cereri de reconstituire a dreptului de proprietate privată își suspendă efectele cu privire la aceste terenuri, până la soluționarea cererii de către comisia de fond funciar, cu excepția terenurilor intrate deja în circuitul civil.

După validarea cererii de reconstituire, terenul trece în rezerva comisiei de fond funciar, în vederea punerii în posesie".

În felul acesta s-a creat efectiv portița prin care se pot retroceda parcuri și spații verzi. Propunerea noastră acolo era exact aceea de a se introduce în această prevedere exceptarea terenurilor care fac obiectul exclusiv al proprietății publice, așa cum este aceasta definită de Constituția României în art. 136 alin. (3) și în Legea nr. 213.

În felul acesta se blochează posibilitatea de retrocedare a parcurilor și a spațiilor verzi. Bineînțeles că vom susține propunerea legislativă și în această formă, dar ne vom susține și punctul nostru de vedere, pentru că ni se pare mult mai normal să umblăm la Legea nr. 247, care introducea această posibilitate de retrocedare, împotriva prevederilor actuale.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Alte intervenții? Domnul Dumitriu.

 
   

Domnul Dragoș Petre Dumitriu:

Domnilor colegi,

după prezentarea făcută de colegul Mocanu, nu ar mai fi multe de spus. Aș vrea doar să completez cu faptul că instituția care este cea mai afectată de acest proiect de lege, și anume primăria capitalei, a fost seiszată de comisie asupra acestui proiect de lege, pentru a i se cere o colaborare în, să zicem, într-un lucru mai bun, mai constructiv, la această lege.

Ei, bine, primarul capitalei nu a catadicsit să răspundă. Îmi pare rău, era aici și domnul secretar de stat de la Ministerul de Interne și ar fi fost bine să audă și dânsul despre această lipsă de colaborare între instituții. Noi, P.R.M.-ul, considerăm că într-adevăr asaltul asupra parcurilor, mai ales a parcurilor din capitală, pe care fiecare primar nou instalat îl face, trebuie să ne ducă la votarea acestui proiect de lege.

Deci, această lege este utilă și va proteja bine, zic eu, mediul înconjurător.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Mulțumesc.

Domnul Tabără. Urmează domnul Crăciunescu.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Doar câteva considerente asupra proiectului și pentru ce am aprobat în comisie.

În primul rând, proiectul respectiv are și un aviz al Ministerului Agriculturii, chiar modificarea art. 3 vine pe un astfel de text.

În al doilea rând, vreau să-i reamintesc domnului deputat Dumitriu că nu pentru acest proiect de lege am făcut demersurile la primăria capitalei, ci pentru un alt proiect, legat de privatizarea unui institut din București, care se găsește într-un parc.

Pe de altă parte, aș dori să fac precizarea că multe dintre prevederile legilor proprietății, 18,1, respectiv 247, ar fi trebuit la vremea respectivă să le vedem altfel, și eu aș spune că nu numai neapărat prin interesul național, că este greu să vii cu interesul național la nivelul Bucureștiului sau al Timișoarei. Noi discutăm despre centralizare, despre interesul comunităților locale, și eu cred că este la fel de important interesul acestor comunități, ca și cum este la nivelul național interesul național de care vorbim. Și cred că astfel de restricții în retrocedări, eu nu aș spune că să afectăm proprietatea. Dacă este vorba despre astfel de interese și mai ales de valori naturale, pe care le refaci foarte greu, și într-un interval foarte mare de timp, cum este un parc sau un spațiu verde sau un anumit tip de amenajare, niciodată nu cred că este prea scump să intervii și să faci recompensarea celui care pierde.

Cred că din acest punct de vedere și în acest sens va trebui să vedem câteva dintre rectificările legilor proprietății, printre care și aceasta.

Eu cred că nici o comunitate nu-și poate permite să piardă valori care au consecințe și asupra comunității respective, dar în același timp și impact aspra mediului și a dezvoltării urbanistice a localității respective.

Din acest motiv, Partidul Democrat va vota această inițiativă legislativă.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Crăciunescu.

 
   

Domnul Grigore Crăciunescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Suntem în fața unui proiect de lege deosebit de important. Dacă lucrurile la noi ar fi de bună-credință și am rezolva într-un spirit, să spun, așa, al dreptății, fără discuție că lucrurile ar fi foarte bune.

Pe de o parte, este vorba de contextul Legii nr. 247, care se referă la proprietate, și atunci mi se pare firesc, cel care a avut o proprietate să și-o redobândească, dar este vorba, în al doilea rând, de interesul public.

Dacă luăm cazul Bucureștiului și cunoaștem parcurile care au fost retrocedate, nu am să înțeleg niciodată aceste decizii, când în detrimentul cetățenilor, anumiți oameni, ca persoane, care, sigur, au dreptul lor de a primi proprietatea, fac deservicii comunității.

Faptul că comisia de specialitate a dat aviz favorabil, faptul că trebuie să avem în primul rând grijă de cetățenii care locuiesc mai ales în orașe, acest proiect de lege trebuie votat.

Dacă ne referim la rezervații naturale, la situri istorice, acolo trebuie să avem un alt punct de vedere sau trebuie să analizăm lucrurile mult mai profund, și revin la acea idee inițială de bună-credință. Dacă fiecare caz este analizat în parte, se pot găsi soluții pentru ca lucrurile să fie cum trebuie.

De aceea, și noi vom susține acest proiect de lege.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Titlul legii. La poziția 1. Obiecții? Observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 2. Obiecții? Observații? Nu sunt. Adopotat.

Poziția 3. Obiecții? Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poziția nr. 4. Obiecții? Observații? Nu sunt. Adoptat.

În aceste condiții, legea merge pentru votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru completarea Ordonanței Guvernului nr.55/2002 privind regimul juridic al sancțiunilor prestării unei activități în folosul comunității (rămas pentru votul final).  

Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 55/2002 privind regimul juridic al sancțiunilor prestării unei activități în folosul comunității.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește.

Din partea comisiei sesizate în fond? Vă rog.

Vă rog să lăsați inițiatorul întâi, din partea Guvernului.

   

Doamna Kibedi Katalin Barbara:

Mulțumesc, domnule președinte.

Distinsă Cameră, această modificare a ordonanței enunțate s-a impus din pricina semnalelor din practică, respectiv a birourilor de executări civile din cadrul instanțelor, care au indicat numărul mare de mandate rămase neexecutate atunci când s-a aplicat sancțiunea prestării unei activități în folosul comunității.

Atâta timp cât însăși pedespele principale, respectiv cea a închisorii prin privare de libertate, au un termen de prescripție, era firesc să se prevadă și pentru aceste sancțiuni care din motive uneori obiective nu pot fi executate. Și întrucât deseori era un paralelism între un mandat privind sancțiunea aplicată de prestarea unei activități și cea a pedepsei închisorii, în mod firesc trebuia reglementată și situația aplicării cu prioritate a pedepsei principale a închisorii.

În acest sens sunt aceste modificări care au fost însușite de comisie printr-un raport favorabil și în sensul acesta vă rugăm să vă dați și votul dumneavoastră.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Din partea comisiei?

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

În cazul acestui proiect de lege Senatul a fost primă Cameră sesizată și a adoptat prezenta inițiativă. Consiliul Legislativ a avizat favorabil. Membrii Comisiei juridice au analizat acest proiect de lege și s-a decis să se supună spre dezbaterea plenului Camerei Deputaților proiectul de Lege pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 55/2002 privind regimul juridic al sancțiunilor prestării unei activități în folosul comunității.

În raport cu conținutul și obiectul său, prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Având în vedere că nu există amendamente admise sau respinse, potrivit art. 106 nu se trece la dezbaterea pe articole, ci urmează votul final.

Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.55/2006 pentru completarea Ordonanței Guvernului nr.14/2004 privind autorizarea Oficiului Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie pentru alocarea sumei de 10,8 miliarde lei Societății Comerciale Melana IV - S.A. Săvinești (rămas pentru votul final).  

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 55/2006 pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 14/2004 privind autorizarea Oficiului Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie pentru alocarea sumei de 10,8 miliarde lei Societății Comerciale "Melana IV" - S.A. Săvinești.

Dacă din partea inițiatorului dorește cineva să ia cuvântul? Vă rog.

   

Domnul Mircea Marinescu (vicepreședinte, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului):

Bună ziua! Sunt Marinescu Mircea, vicepreședinte AVAS.

Domnule președinte,

Distinsă Cameră,

Plecând de la necesitatea întreținerii și conservării instalațiilor Societății Comerciale "Melana IV" - S.A. Săvinești, Guvernul a gândit și a adoptat Ordonanța nr. 55/2006, pe care vă rugăm să o aprobați, conform raportului Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Din partea comisiei?

 
   

Domnul Mihai Tudose:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Vă prezint raportul asupra proiectului de lege mai sus menționat.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, comisia a luat în discuție și avizare proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 55/2006.

La întocmirea prezentului raport comisia a avut în vedere avizele favorabile primite de la Consiliul Legislativ, Comisia juridică, de disciplină și imunități, Comisia pentru buget, precum și Comisia pentru industrii.

Reglementarea proiectului de lege constituie finanțarea în continuare a cheltuielilor aferente întreținerii și conservării unor instalații ale Societății Comerciale "Melana IV" Săvinești, iar, pe de altă parte, încercarea de a menține procedura de lichidare voluntară, în cazul în care se înregistrează scrisori de intenție pentru privatizarea acesteia.

Potrivit prevederilor art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, membrii comisiei au examinat acest proiect de lege în ședința din 13 decembrie 2006, respectiv 6 februarie 2007.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

La lucrări au fost prezenți 21 de deputați din totalul de 22 de membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat cu 16 voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 2 abțineri.

În urma dezbaterii, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare a hotărât să vă propună aprobarea proiectului de lege, cu amendamentele din anexă.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Rog operatorii din partea dreaptă, cameramanii, să-și reia locurile în spațiile destinate exclusiv presei, pentru a nu crea o diferențiere față de ceilalți colegi, care respectă Regulamentul.

Dacă dorește să ia cineva cuvântul pentru dezbaterile generale? Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Lakatos Petru:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Iar suntem în fața unei situații în care, chiar dacă suntem în Coaliția de guvernământ, trebuie să spunem că ordonanțele de urgență nu sunt bune în anumite situații, chiar și în cazul de față.

S-ar putea ca peste o lună să fim în aceeași situație, ca și acum, când spunem că la data respectivă, când ne-am exprimat împotrivirea față de încercarea de a șterge datoriile la vreo opt societăți de fabricare a berii și am spus atunci că nu este bine, nu este corect și denaturează spiritul pieței libere. Și acum spunem că această ordonanță nu este bună, însă, ca și membru al Comisiei economice, și eu am fost de acord să adoptăm acele modificări la care s-a referit președintele comisiei. De ce? Prin ordonanță s-au alocat vreo 10,8 miliarde lei, din care până la data respectivă, când săptămâna trecută am discutat în comisie, au fost consumați vreo 6 miliarde și ceva.

Dacă așteptăm mult, se consumă întreaga sumă. Pentru ce? Pentru salariile la vreo 14-16 persoane, dintre care directori, cu salarii destul de frumoase, care nici măcar nu au avut bunăvoința să vină, deși au fost invitați în comisie, iar paza este făcută cu societăți pe bază de contract și, bineînțeles, cheltuielile respective se decontează din banii publici.

Ordonanțele de urgență, în asemenea situații, nu sunt bune, pentru că evită Parlamentul, nu putem să arătăm faptul că, așa cum spunea vicepreședintele AVAS, "am gândit și am inițiat această ordonanță de urgență", poate că au gândit, dar n-au gândit bine. Pentru că e caz tipic în care o societate neviabilă se încearcă a fi menținută în stare de colaps sau în comă, știind că nu are nicio soluție de scăpare. Dar aruncăm banii publici, pentru că avem suficienți.

De aceea, v-aș ruga să aprobați raportul comisiei, cu modificarea ca din 10,8 miliarde, sau cât s-a prevăzut, doar 8 miliarde să fie alocați, în așa fel încât, într-o lună, o lună jumătate, să punem capăt acestei istorii nefericite.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Bun, au avut loc dezbateri generale, propuneri de amendament nu se pot face în plen.

Domnule Călian, vă rog frumos.

 
   

Domnul Petru Călian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Moda ordonanțelor persistă și astăzi și parcă persistă tot mai mult.

Aș avea o întrebare firească și totodată logică, pe care aș adresa-o indirect premierului: ce se întâmplă în situația în care acest proiect care modifică o ordonanță nu va fi votat astăzi? Mai ales ținând cont de faptul că circa 6 miliarde de lei s-au cheltuit deja? Cui imputăm acești bani, în această situație? Și cine restituie aceste sume la bugetul statului?

Cred că ar fi bine ca această modă să dispară, iar în situații de acest gen, Guvernul să gândească un proiect de lege unitar, care să rezolve definitiv toate aceste probleme și să nu mai implicăm bani din bugetul statului prin ordonanțe de urgență sau ordonanțe, de care or fi.

Așadar, cred eu că Guvernul trebuie să gândească mult mai bine, astfel încât să nu ne trezim mâine, la orele 17,00, că președintele României, domnul Traian Băsescu, mai adaugă încă o incriminare Parlamentului României și indirect Guvernului.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Domnul Bivolaru, din partea Grupului PSD.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte, și din partea Comisiei de industrii, care a contribuit cu un aviz.

Aș vrea să spulber orice temere a colegilor respectivi, că s-ar putea mâine seară să fim blamați aici pentru o nouă așa-zisă "escrocherie" votată de Parlament. Această societate, Melana IV, este o societate care s-a desprins din tot lanțul acesta de obiective industriale de pe platforma de la Săvinești, este una din puținele care a mai rezistat în stare de a fi prezentată spre o privatizare și sigur că, în toată această perioadă, s-a dorit ca această societate să fie conservată.

Îmi pare rău, dar trebuie să rețineți că avem o lege care stipulează cu claritate în ce condiții se menține o astfel de societate în conservare, cu cheltuieli. S-au cerut pentru OPSPI, care ținea de Ministerul Economiei și care deținea pachetul, nu majoritar, ci era acționar unic la această societate, 10,8 miliarde de lei, pentru continuitate în ceea ce privește această conservare, acum, societatea Melana fiind în lichidare voluntară și, deja, lichidatorul se preocupă, sunt promisiuni că în maximum două luni de zile se finalizează această problemă. Sigur că sunt niște oameni acolo, care răspund cu capul pentru faptul dacă acolo intră sau nu intră cei care devastează efectiv, taie și vând într-o veselie, cum se întâmplă în majoritatea obiectivelor care au rămas, pur și simplu, fără niciun fel de pază.

Acum, a trecut această Melana IV, de la OPSPI, printr-un document pe care l-am votat noi, tot aici, la AVAS. Această sumă de 8 miliarde le-o va da AVAS-ul.

Atâta pot să spun, că nu am știință pe ce s-au cheltuit sau, mai bine zis, pe ce a cheltuit OPSPI-ul de la Ministerul Economiei, în ultima perioadă a anului trecut, 6 miliarde de lei în contul Melanei, pentru că acești bani nu au apărut la Melana. Aceasta este o problemă care, într-adevăr, s-ar putea să ne dea de gândit și să facem și o minianchetă în legătură cu această problemă.

Deci, în momentul acesta, nu se dorește decât de la 1 ianuarie încoace, să se mai conserve ce se poate conserva acolo. Părerea mea, că nu vor fi niciun fel de probleme în continuare.

S-au mai acordat acum doi ani 10 miliarde, din care OPSPI-ul nu a cheltuit decât 6, rămânând în continuare 4 în vistierie și fiind restituiți la bugetul de stat, la bugetul central, deoarece nu s-au cheltuit.

Acestea sunt problemele, vă rog să aveți convingerea că nu este nicio grozăvie acolo și nu se face nici jaf în banul public, deoarece e problema strictă de conservare, încă două luni de zile.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului PSD, domnul Gerea Dominic.

 
   

Domnul Dominic Andrei Gerea:

Bună ziua.

Aș vrea și eu să exprim din partea Grupului Partidului Național Liberal susținerea pentru acest proiect de lege, dar aș vrea să mai fac și câteva completări. Este evident că această societate trebuia susținută cu cheltuieli pentru o eventuală privatizare, o eventuală valorificare pe care toți ne-o dorim, toate guvernele au făcut eforturi mai mult sau mai puțin în acest sens. Este normal că nu se pot conserva, așa cum a zis și distinsul meu coleg mai devreme, active, fără anumite cheltuieli.

Însă ceea ce doream eu să fac în acest moment, de la această tribună, este să atrag atenția reprezentanților Guvernului asupra faptului că în cadrul dezbaterilor pe care noi le-am avut în cadrul Comisiei economice am avut senzația că anumite sume sunt destul de ușor cheltuite, adică se face oarece risipă. Știu că în momente de provizorat de acest gen este posibil ca anumite sume să fie cheltuite mai lejer.

De aceea, vă rugăm frumos să aveți toată atenția asupra modului în care sunt cheltuiți banii care sunt alocați, cu generozitate, aș spune, de Guvern. Și, în continuare, vom asigura toată susținerea noastră.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Poziția 1, titlul legii, nemodificat.

Dacă sunt obiecții, observații? Nu sunt. Adoptată.

Pct. 2. Obiecții, observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct. 3. Obiecții, observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct. 4. Obiecții, observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct. 5. Obiecții, observații? Nu sunt. Adoptat.

Legea va fi supusă votului final într-o ședință ulterioară.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.58/2005 pentru modificarea Legii nr.301/2004 - Codul penal și a Legii nr.294/2004 privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal (rămas pentru votul final).  

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.58/2005 pentru modificarea Legii nr.301/2004 - Codul penal și a Legii nr.294/2004 privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

Potrivit prevederilor art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Are cuvântul inițiatorul.

   

Doamna Katalin Barbara Kibedi:

Mulțumesc, domnule președinte.

Distinsă Cameră,

Având în vedere că suntem a patra oară în fața dumneavoastră cu această ordonanță supusă aprobării, ceea ce aș dori să subliniez și să mai adaug la cele spuse până prezent este că până când această ordonanță de urgență va fi percepută de Parlamentul României ca un afront împotriva sa, pentru că s-a votat un Cod penal în 2004 și că se cere prorogarea termenului intrării în vigoare a acestuia, în mod cert că nu vom reuși să ajungem la un vot decisiv.

Dar ceea ce aș dori să subliniez și să aduc ca un argument nou, de ce anume este necesar să se mai aducă corecturi acestui Cod penal, și voi da un singur exemplu, că este tot un argument legislativ, respectând ceea ce deja Parlamentul României a hotărât, prin votarea Legii medierii, de exemplu. Ceea ce ar însemna ca Legea medierii să aibă posibilitatea să fie aplicată și în procesul penal, pentru că societatea românească trebuie să înțeleagă necesitatea stingerii conflictelor și de natură penală, și nu numai a celorlalte conflicte.

Or, atâta timp cât nu vom stabili care anume categorii de infracțiuni pot fi supuse medierii, pentru că este firesc (un omor niciodată nu va putea fi supus medierii) în schimb, sunt alte infracțiuni mărunte, care în mod inutil încalcă activitatea instanțelor și parchetelor, făcând să se cheltuiască bani pentru infracțiuni unde abia dacă paguba se cifrează la câteva sute de mii de lei vechi, pe când noi cheltuim zeci de milioane numai pentru a duce la final o cauză, care probabil că ar putea fi stinsă în faza medierii.

Or, acestea sunt argumentele noastre și sunt multe altele, tot de ordin legislativ, și nu este un afront adus Parlamentului României, ci necesitatea punerii de acord a situațiilor noi care s-au ivit în practică și în legislație.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Din partea comisiei.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Ultimul raport al Comisiei juridice, pe care l-am prezentat, datează din 1 noiembrie 2006, pe actualul Regulament al Camerei Deputaților, fiind o lege organică, a fost supusă și nu a întrunit numărul de voturi. Și în fiecare sesiune va fi repusă pe ordinea de zi a Camerei Deputaților, până va fi adoptată sau respinsă.

Eu cred că în Comisia de regulament, care acum elaborează un nou regulament, ar trebui să se prevadă foarte clar că în condițiile în care un astfel de proiect de lege este o dată respins, să nu mai dăm posibilitatea reluării lui. Pentru că această ordonanță, stimați colegi, pentru o mai bună informare a dumneavoastră, a fost emisă de Guvern în iunie 2005. Și avea un articol, care spunea foarte clar: "Se prorogă termenul de intrare în vigoare a Codului penal la 1 septembrie 2006".

Suntem, iată, în 2007, sunt convins că prin votul final pe care îl veți da la ora 12,30 nici acest raport nu va fi adoptat și, în aceste condiții, va fi dusă la vară. Deci, iată, a trecut încă un an.

Eu sper că prin votul pe care îl vor da colegii noștri senatori la ora 15,00 vom reuși să avem un alt ministru al justiției și, atunci, având un nou ministru de justiție, acesta să înțeleagă că avem nevoie de un Cod penal. Prin această prorogare de termene din an în an - iată, că au trecut trei ani de când avem un Cod penal pe care nu vrea doamna ministru să-l pună în aplicare, nu vrea nici să vină cu un alt Cod penal, nu vrea să vină, în concordanță, nici cu un Cod de procedură penală - cei care suferă sunt cetățenii.

De aceea, nu vă voi prezenta din nou raportul, pentru că dumneavoastră îl știți, și prin votul final nu aveți decât să vă pronunțați pe această prorogare. Prorogare care, chiar dacă veți fi de acord, ce să spună, că 1 septembrie 2006 a trecut oricum? Deci, această ordonanță, oricum, nu e de actualitate.

Dar noi ne-am pronunțat permanent pentru modul sfidător al doamnei ministru Macovei față de Parlament, față de instituția fundamentală a democrației și pentru modul în care dumneaei a făcut reforma. A făcut reforma mai mult la Bruxelles și în fața camerelor de televiziune, dar, iată, Cod penal, pe care toată lumea îl așteaptă, și Codul de procedură penală, deocamdată, lipsesc.

Sper că noul ministru al justiției va veni în fața Parlamentului, nu cu o astfel de ordonanță, ci cu un Cod penal și cu un Cod de procedură penală în concordanță cu nevoile și necesitățile actuale.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Domnul Márton Árpád, vă rog.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor,

Aș putea începe cu ideea că nu a fost prea inspirată pledoaria pentru votul acestei legi. Nu a fost prea inspirată pentru că s-a vorbit despre "afront", eu cred că nu "afrontul" față de Parlament este cel mai grav, dacă am discuta despre asemenea probleme, ci, poate, seriozitatea cu care ministerul privește justiția.

Și aș vorbi atunci despre această seriozitate, în momentul când se face pledoarie pentru a vota că este pentru reforma în justiție foarte importantă o ordonanță de urgență prin care se spune că va intra în vigoare o lege a Codului penal, de exemplu, pe 1 septembrie 2006. Deci, că va intra în vigoare atunci... adică, acum vreo patru luni...și e foarte important să avem această ordonanță.

Despre seriozitatea acestui demers nu vreau să fac comentarii, dar eu cred și sunt convins, ca să nu putem fi atacați, că trebuie să privim cu aceeași seriozitate ministrul justiției, Ministerul Justiției, cu care ne privește ministerul pe noi. Adică, să fim serioși, azi, la vot final, să votăm pentru această ordonanță, da? Codul penal să intre în vigoare din data de 1 septembrie 2006!

Deci, vă rog eu frumos, votați pentru această ordonanță de urgență. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Mulțumesc.

Poftiți, domnule Călian.

 
   

Domnul Petru Călian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Această ordonanță, care vine dinspre zona Ministerului Justiției, este una dintre cele circa 30 de ordonanțe de urgență cu care, pe parcursul ultimilor doi ani, doamna ministru Monica Macovei a înțeles să facă reforma în justiție, reformă mult așteptată atât de români, dar și de cei care lucrează în sistem. Prin acest proiect, Ministerul Justiției sfidează încă o dată Parlamentul, ba, mai mult, sfidează acea echipă de profesioniști din Parlamentul României, care au trudit un an de zile pentru proiectarea unui nou Cod penal.

Practic, astăzi, prin această ordonanță, Ministerul Justiției nu ne cere altceva decât să cârpim încă o dată un Cod penal comunist. Pentru că acest Cod penal este de pe vremea regimului comunist.

Ce se dorește, de fapt? Sunt pur și simplu minciuni cu care ne-a obișnuit Ministerul Justiției, prin doamna ministru Monica Macovei. Mai mult de atât, trebuie să ținem cont de faptul că noul Cod penal este așteptat de toți cei care lucrează în sistemul justiției, este așteptat de cadre didactice, este așteptat de cei care învață și vor fi viitori juriști, pentru că deja cursurile se predau din noul Cod penal.

Așadar, sperăm din suflet ca astăzi, după ora 15,00, să nu mai avem un ministru al justiției care să ignore Parlamentul, care să vină cu cârpeli la un cod comunist. Și ne dorim totodată ca Guvernului să vină cu o propunere înțeleaptă, pentru că rezerva de cadre în domeniu este arhisuficientă, astfel încât să ne bucurăm de o reformă reală, bazată pe proiecte de lege și nu pe ordonanțe de urgență.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Domnul Valeriu Tabără.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu nu am să intru în amănunte, dar este deranjant că de la acest microfon se discută mereu mai mult problema ministrului, anumite puncte de vedere ale unor persoane sau grupuri de persoane față de persoana ministrului justiției, aducând alături de aceste poziții și inițiative legislative. Eu cred că atâta timp cât noi punem în discuție ce va fi la ora trei și ce nu va fi la ora trei, dorința de a înlătura poate pe cel mai reformist membru al Guvernului României...

Voci din partea PRM:

Haide să fim serioși, domnule! (Râsete.)

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

...să nu uităm câteva lucruri pe care noi le-am blocat aici. Și toți cei care cred că justiția poate fi făcută dintr-o anumită zonă se înșeală amarnic.

Eu vă propun și Partidul Democrat va susține această inițiativă legislativă.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Mulțumesc.

Din partea Grupului PRM, doamna Jipa.

 
   

Doamna Florina Ruxandra Jipa:

Stimați colegi,

Aș vrea să fiu înțeleasă foarte bine, vin în fața dumneavoastră ca un om care în legislatura trecută am lucrat mai mult de doi ani de zile la elaborarea Codului penal în discuție. Este dureros să observ că după așa o perioadă de timp, schimbându-se ministrul justiției, Codul penal la care noi am lucrat cu atâta abnegație - au fost 500 de articole, vreau să vă spun - nu este bun, este amânat pentru data de 1 septembrie 2006. După care ni se spune: "Ar fi bine să-l amânăm încă o dată, a nu depăși aderarea."

Suntem de acord cu toții, la Comisia juridică, și cădem de acord să stabilim data de 30 decembrie. Dar, stupefacție, după toate înțelegerea de care am dat dovadă, ne trezim cu o ordonanță de urgență prin care acest Cod penal este împins dincolo de anul 2000, adică în 2008, 1 septembrie 2008.

Dacă dumneavoastră vi se pare normal ca cineva să vină peste o muncă a unor oameni de circa doi ani și să ne spună acum doamna secretar de stat aici prezentă, că am auzit la televizor, că în doi ani și ceva dânșii nu au avut timp suficient să aducă eventuale îmbunătățiri, așa cum și-ar fi dorit...

Nu, stimați colegi, problema se pune în cu totul altă manieră, dânșii își doresc următorul lucru, au impresia că acest Cod se cheamă "Codul Rodica Stănoiu". Total greșit! Acest Cod se cheamă Codul la care noi am muncit doi ani și ceva. Codul acesta nu se va chema niciodată nici "Monica Macovei", pentru că nu are cum să se cheme.

Să știți și dumneavoastră, cel mai bun Cod din ultima vreme și pe care se lucrează acum este Cod penal din '68, la care au lucrat mari personalități juridice timp de 7 ani! Dacă credeți că în timpul care a mai rămas din acest mandat, care nici nu știm cât este de lung, cineva poate să mai elaboreze un nou Cod penal, care să fie util și să corespundă momentului actual, vă înșelați amarnic!

Așa că vreau să vă spun că în această manieră stau lucrurile. Și este o rușine pentru noi că atunci când manifestăm toată înțelegerea suntem dați de o parte și printr-o simplă ordonanță de urgență se aruncă o lege organică la coșul cu gunoi.

Vă mulțumesc.

Sper ca în perioada imediat următoare să asistăm și noi la un reviriment și să vedem că se poate schimba ceva în țara aceasta. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului PSD, domnul Florin Iordache.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Grupul PSD normal că nu va vota această ordonanță. De ce? Pentru că în martie 2004, actualul primar al Clujului, domnul Emil Boc, în acea vreme vicepreședinte al Comisiei juridice, chiar lăuda Codul penal. spunea dumnealui atunci: "Într-adevăr, avem un Cod penal european, un Cod penal care rezolvă necesitățile și problemele cu care se confruntă România în acest moment".

Acum, nu înțeleg poziția Grupului Partidului Democrat, ori domnul Emil Boc nu mai este președintele Partidului Democrat, ori dumnealor nu țin cont de ceea ce spunea domnul Emil Boc în momentul în care a fost adoptat Cod penal în Parlament.

Noi nu vom vota această ordonanță, v-am spus, pentru că, dată în 23 iunie 2005, făcea referire pentru intrarea în vigoare a Codului penal la 1 septembrie 2006. Din câte mă uit eu pe calendar, suntem în februarie 2007, deci, iată, au trecut 6 luni de când trebuia să intre în vigoare.

Ministerul Justiției constatăm că, iarăși, tratează Parlamentul ca pe o anexă și guvernează prin ordonanțe. Dacă chiar dorea ca la 1 septembrie 2006 să avem un Cod penal, venea în fața Parlamentului cu un proiect de Cod penal. Există pe site-ul Ministerului Justiției un proiect, dar numai partea specială a Codului penal. Păi, așteptăm, pentru că oricum dumneaei a dat o ordonanță care prorogă data de intrare în vigoare a Codului penal pentru 1 septembrie 2007, probabil că în perioada vacanței va veni iar cu o ordonanță, pentru intrarea în vigoare la 1 septembrie 2008.

Soluția este una singură, stimați colegi, nu votăm această ordonanță, pentru că este neserioasă, pentru modul în care este tratat Parlamentul, și așteptăm votul pe care colegii noștri senatori îl vor da la ora 15,00. Și, începând de mâine, noul ministru al justiției va veni în fața Parlamentului cu un Cod penal pe care toată lumea îl așteaptă, cât și cu un Cod de procedură penală.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții? Nu mai sunt.

Având în vedere faptul că nu există amendamente admise sau respinse în cadrul acestui raport, potrivit art. 106 nu se poate trece la dezbaterea pe articole și va urma votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.132/2004 privind atribuirea în concesiune directă Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime - S.A. Constanța a unui teren aflat în proprietatea publică a statului și în administrarea Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului (rămas pentru votul final).  

Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.132/2004 privind atribuirea în concesiune directă Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime - S.A. Constanța a unui teren aflat în proprietatea publică a statului și în administrarea Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului.

Potrivit prevederilor art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Conform prevederilor din regulament, urmează să trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Inițiatorul, vă rog, dacă dorește să ia cuvântul.

   

Doamna Katalin Barbara Kibedi:

Mulțumesc, domnule președinte.

Distinsă Cameră,

Punctul de vedere al Guvernului coincide cu raportul comisiei, în cauză se impune respingerea ordonanței de urgență. În consecință, vă rugăm să dați curs raportului în sensul acesta.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Din partea comisiei, vă rog frumos.

 
   

Domnul Iulian Iancu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

avem o situație mai specială, este vorba despre un raport care a mai fost prezentat Camerei, atât în prima sesiune a anului trecut, cât și în a doua sesiune. Însă, fiind o lege organică, neîntrunind numărul de voturi, el este repus astăzi în discuție.

Și aș vrea să vă spun că, de această dată, încă o dată, practic, proiectul a fost avizat de Consiliul Legislativ, a fost aprobat și avizat favorabil de către Comisia de buget, finanțe și bănci, în forma adoptată de Senat, iar, în comisie, cu 19 voturi pentru, 1 vot împotrivă și 3 abțineri, în comisia de specialitate, în Senat, a fost de asemenea adoptat.

În ce privește Camera noastră, în comisie acest proiect de lege, încă o dată, a fost în unanimitate adoptat de către membrii comisiei și este resupus aprobării dumneavoastră, pentru adoptare, respectiv, de respingere a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 132, în forma adoptată de Senat.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește nimeni.

Potrivit art. 106: "Camera trece la dezbaterea pe articole a proiectului sau a propunerii legislative numai atunci când în raportul comisiei sesizate în fond există amendamente admise sau respinse".

Întrucât acestea nu există, va urma votul final într-o altă ședință.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.127/2005 privind modificarea art.33 alin.(1) din Legea nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 și ale Legii nr.169/1997, precum și a art.III al titlului VI din Legea nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente (rămas pentru votul final).  

Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 127/2005 privind modificarea art. 33 alin. (1) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, precum și a art. III al titlului VI din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente.

Potrivit prevederilor art.115 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Inițiatorul, vă rog.

   

Doamna Kibedi Katalin Barbara:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aceste modificări au fost impuse prin faptul că ar trebui, în sfârșit, definitivate titlurile de proprietate și proprietarii să-și redobândească terenurile acolo unde aceștia le-au deținut inițial, situație în care vă rugăm ca, de data aceasta, voturile să fie suficiente pentru a da curs acestor modificări.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Comisia sesizată în fond, vă rog?

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

stimați colegi,

Vă prezint raportul asupra Proiectului de Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.127/2005 privind modificarea art.33 alin.(1) din Legea nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 și ale Legii nr.169/1997, precum și a art.III al Titlului VI din Legea nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente.

Comisia a fost sesizată pentru dezbaterea pe fond, în procedură de urgență, a Proiectului de Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.127/2005 privind modificarea art.33 alin.(1) din Legea nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și a celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 și ale Legii nr.169/1997, precum și a art.III al Titlului VI din Legea nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente.

Ordonanța de urgență a Guvernului are în vedere prelungirea termenului de depunere a cererilor de retrocedare a terenurilor, pentru a se crea posibilitatea tuturor persoanelor interesate să beneficieze de unele prevederi ale legii.

Legea face parte din categoria legilor organice.

Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritate de voturi, înregistrându-se 8 voturi împotrivă, în ședința din 23 noiembrie 2005.

Proiectul de lege este de competența decizională a Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

În urma dezbaterilor, comisia propune admiterea, cu modificări, a proiectului de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Având în vedere că este procedură de urgență, vă rog să propuneți și timpii de dezbatere.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

10 minute.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Cu unanimitate de voturi, a fost aprobat timpul de dezbatere.

La poz.1, avem titlul legii.

Obiecții, observații? Nu sunt. Adoptată.

Poz.2. Obiecții, observații? Nu sunt. Adoptată.

Poz.3. Obiecții, observații? Nu sunt. Adoptată.

Poz.4. Obiecții, observații? Nu sunt. Adoptată.

Poz.5. Obiecții, observații? Nu sunt. Adoptată.

Legea va fi supusă votului final într-o ședință ulterioară.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.1/2006 privind unele măsuri pentru întărirea capacității administrative a României pentru integrarea în Uniunea Europeană (rămas pentru votul final).  

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.1/2006 privind unele măsuri pentru întărirea capacității administrative a României pentru integrarea în Uniunea Europeană.

Potrivit prevederilor art.115 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Conform prevederilor din regulament, urmează să trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Inițiatorul, vă rog?

   

Doamna Kibedi Katalin Barbara:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Distinsă Cameră,

Având în vedere că pentru gestionarea fondurilor comunitare este necesar nu numai suplimentarea personalului, ci și asigurarea unui personal corespunzător, având în vedere responsabilitatea în acest domeniu, vă rugăm să vă dați votul în sensul în care a ieșit și raportul comisiei.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Din partea comisiei? Și vă rog ca, la sfârșit, să propuneți și timpul afectat dezbaterii, având în vedere că este procedură de urgență.

 
   

Domnul Cornel Ștefan Bardan:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic și Comisia pentru muncă și protecție socială au fost sesizate în fond, în procedură de urgență.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.1/2006, prin care se urmărește instituirea unor măsuri pentru întărirea capacității administrative a României pentru integrare în Uniunea Europeană, vizând, în principal, crearea condițiilor pentru angajarea personalului necesar realizării obiectivelor stabilite.

La întocmirea raportului comun s-au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

În urma finalizării dezbaterilor în ședința din 21 martie 2006, comisiile propun aprobarea, cu modificări, a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Propun 5 minute pentru dezbateri.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Dacă, din partea grupurilor parlamentare, dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește nimeni.

Trecem la dezbaterea pe articole.

La poz.1, titlul legii.

Obiecții, observații? Nu sunt. Adoptată.

Poz.2. Obiecții, observații? Nu sunt. Adoptată.

Poz.3. Obiecții, observații? Nu sunt. Adoptată.

Poz.4. Obiecții, observații? Nu sunt. Adoptată.

Poz.5. Obiecții, observații? Nu sunt. Adoptată.

Poz.6. Obiecții, observații? Nu sunt. Adoptată.

Poz.7. Obiecții, observații? Nu sunt. Adoptată.

Poz.8. Obiecții, observații? Nu sunt. Adoptată.

Poz.9. Obiecții, observații? Nu sunt. Adoptată.

Poz.10. Obiecții, observații? Nu sunt. Adoptată.

Poz.11. Obiecții, observații? Nu sunt. Adoptată.

Poz.12. Obiecții, observații? Nu sunt. Adoptată.

Poz.13 - anexa. Obiecții, observații? Nu sunt. Adoptată.

Susțineri pentru amendamentele respinse? Nu sunt.

Legea rămâne pentru votul final.

 
Dezbaterea Propunerii legislativepentru completarea Ordonanței Guvernului nr.42 din 29.01.2004 privind organizarea activității veterinare aprobată prin Legea nr.215 din 27/05/2004 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr.531 din 14 iunie 2004 (rămas pentru votul final).  

Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței Guvernului nr.42 din 29.I.2004 privind organizarea activității veterinare, aprobată prin Legea nr.215 din 27.V.2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I-a nr.531 din 14 iunie 2004.

Inițiatorul dorește să ia cuvântul? Nu dorește.

Din partea comisiei sesizate în fond?

   

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă prezint raportul asupra Propunerii legislative pentru completarea Ordonanței Guvernului nr.42 din 29.I.2004 privind organizarea activității veterinare, aprobată prin Legea nr.215 din 27 mai 2004, publicată în Monitorul Oficial al României Partea I-a nr.531 din 14 iunie 2004.

În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice a fost sesizată, spre dezbatere pe fond, cu Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței Guvernului nr.42 din 29.I.2004 privind organizarea activității veterinare, aprobată prin Legea nr.215 din 27 mai 2004.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Ordonanței Guvernului nr.42/2004 privind organizarea activității veterinare publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I-a nr.531 din 14 iunie 2004, în sensul interzicerii creșterii animalelor domestice, cu excepția animalelor de companie în mediul urban.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Propunerea legislativă a fost respinsă, în unanimitate, în ședința din 13 decembrie 2006, din următorul motiv: specificul orașelor românești nu ar permite aplicarea reglementării propuse.

Propunerea legislativă este de competența decizională a Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Domnul Timar, din partea Grupului parlamentar al P.S.D., și-a anunțat intenția de a vorbi.

 
   

Domnul Liviu Timar:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Acest act normativ demonstrează încă o dată că președintele Autorității Sanitar-Veterinare, fie nu ține cont, fie nu cunoaște, fie că pur și simplu a copiat o lege din Uniunea Europeană, fără a ține cont de situația agriculturii românești.

Se cunoaște că foarte multe comune au fost declarate orașe, dar, unde 80-90% dintre cei care locuiesc în aceste orașe trăiesc din agricultură.

A veni cu un act normativ să propui ca acești oameni să nu mai poată să crească animale domestice în mediul urban, demonstrează încă o dată că acest domn președinte nu mai merită să fie lăsat în funcție la Autoritatea Sanitar-Veterinară.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Alte intervenții?

Domnul Valeriu Tabără. Vă rog.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Poate că n-aș fi intervenit, dacă colegul Timar, pe care eu îl respect și-i respect meseria și faptul că este un specialist de excelentă clasă, n-ar fi spus că președintele Autorității Sanitar ... Nu, cred că este vorba de o inițiativă legislativă care vine din partea unei instituții și care cred că, în sensul în care ea a fost pusă, nu s-a dorit să se facă rău.

Nu știu, însă, dacă România este pregătită, la această dată, pentru o astfel de lege. Aceasta este o altă problemă. Și, de fapt, acest lucru se vede și din votul pe care l-au dat cei 25 de membri ai Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice.

Cred, însă, că noi va trebui să ne creionăm o bază legislativă, în care să facem ordine în ceea ce înseamnă creșterea animalelor. Și dacă tot a venit vorba aici, eu cred că noi va trebui să discutăm mai mult de ce înseamnă dezvoltarea economică a sectorului agrar în zona orașelor și în zona metropolelor din care, în ultimul timp, această activitate economică a fost aproape izgonită.

Eu cred că următoarea inițiativă legislativă va trebui să vină în sensul în care să reglementeze ceea ce am spus.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Vă reamintesc că, prin raportul comisiei sesizate în fond, se propune respingerea acestei inițiative legislative. În atare situație, urmează să procedăm în conformitate cu prevederile art.104 din regulament, potrivit cărora, dacă prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea proiectului de lege sau propunerii legislative, după încheierea dezbaterii generale, președintele cere Camerei să se pronunțe prin vot.

Supun votului dumneavoastră propunerea făcută de comisie, prin raportul său, în sensul de respingere a acestei propuneri legislative.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Deci, repet: supunem votului propunerea de respingere a acestei inițiative legislative. (Din partea comisiei, se propune votarea propunerii legislative la votul final.)

Vă mulțumesc. La vot final.

Deci, la votul final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind modificarea și completarea Legii nr.1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației (rămas pentru votul final).  

Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr.1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației.

Este ultimul proiect de lege sau propunere legislativă pe care o discutăm acum, înainte de vot final.

Rog liderii de grup să anunțe colegii, pentru a fi în sală, pentru cvorumul necesar ședinței și, totodată, anunț pe membrii Biroului permanent că, la ora 12,45, trebuie să fim la Senat, pentru o ședință a birourilor reunite.

Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul la propunerea legislativă anunțată?

Nu dorește.

Din partea comisiei sesizate în fond?

   

Domnul Iulian Iancu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru industrii și servicii a fost sesizată pentru dezbaterea în fond cu acest proiect de lege.

În urma dezbaterii, membrii comisiei, în unanimitate, au stabilit respingerea proiectului de lege, ceea ce vă supun spre aprobare și dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumim.

Potrivit art.104, fiind propusă respingerea, se va supune votului propunerea făcută de către comisie, de respingere, la o ședință ulterioară de vot final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației (rămas pentru votul final).  

Având în vedere faptul că mai avem câteva minute, mai discutăm o propunere legislativă, și anume, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației.

Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul? Nu dorește.

Din partea comisiei sesizate în fond?

   

Domnul Iulian Iancu:

Stimați colegi,

Comisia pentru industrii și servicii a fost sesizată în fond cu acest proiect de lege. În urma dezbaterii, în unanimitate, s-a propus respingerea proiectului de lege, ceea ce vă supunem spre aprobare și dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Dacă dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Nu dorește nimeni.

Vă reamintesc că, prin raportul comisiei sesizate în fond, se propune respingerea acestei inițiative legislative și va trebui să supunem votului propunerea făcută de comisie, prin raportul său, într-o ședință de vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.48/2006 privind comercializarea mărfurilor în regim duty-free și duty-paid (rămas pentru votul final).  

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.48/2006 privind comercializarea mărfurilor în regim duty-free și duty paid.

Potrivit prevederilor art.115 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Are cuvântul reprezentantul inițiatorului, dacă este.

   

Domnul Bogdan Iulian Huțucă (vicepreședinte al Agenției Naționale pentru Administrare Fiscală):

Domnule președinte, mă numesc Huțucă Bogdan, vicepreședinte al A.N.A.F.

Ministerul Finanțelor Publice susține în continuare opinia de aprobare a ordonanței de urgență, în forma adoptată de Guvern.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Comisia sesizată în fond?

 
   

Domnul Mihai Tudose:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Comisia, fiind sesizată pentru aviz, în fond, cu proiectul de lege mai sus menționat, a dezbătut proiectul de lege în două ședințe consecutive.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. La lucrările comisiei au fost prezenți 22 de deputați din totalul de 22 de membri ai comisiei, iar raportul comisiei a fost de respingere, cu 21 de voturi pentru și o abținere.

Așadar, vă propunem respingerea prezentului proiect de lege.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Conform art.118 și 120 din regulament, urmează să aprobăm timpul afectat dezbaterii acestui proiect de lege.

Fiind propunere de respingere, se va vota într-o ședință ulterioară.

Deci, în raportul care este făcut aici era scris cu totul altceva.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea alineatului (4) al articolului 91 din Legea nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției (rămas pentru votul final).  

Propunerea legislativă pentru modificarea alin.4 al art.91 din Legea nr.161 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției.

Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul?

Din partea comisiei sesizate în fond?

Vă reamintesc că în raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea acestei inițiative legislative și, prin urmare, conform art.104 din regulament, urmează ca să se pronunțe Camera asupra acestei propuneri făcute de comisie, într-o ședință de vot final.

Am încheiat ceea ce aveam propus pentru astăzi.

Supunerea la votul final:  

Urmează o ședință de vot final.

Rog liderii să anunțe colegii să vină în sală, pentru când sosește lista de vot.

Rog colegii să-și ocupe locurile în bănci.

  Propunerea legislativă pentru modificarea art.154 alin.(5) din Legea învățământului nr.84/1995 republicată, cu modificările și completările ulterioare (nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru respingere);

1. Propunerea legislativă pentru modificarea art.154 alin.(5) din Legea învățământului nr.84/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare, lege organică.

Cu privire la modalitatea voturilor din cadrul ședinței de astăzi, propun ca modalitatea să fie vot deschis, prin ridicare de mână, având în vedere faptul că din nou aparatura tehnică nu este pusă la punct. Așa am fost informat de către staful tehnic.

Cine este pentru?

Voci din sală:

Ce votăm?

   

Domnul Eugen Nicolicea:

Propunerea legislativă pentru modificarea art.154 alin.(5) din Legea învățământului nr.84/1995, republicată. Este lege organică.

Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri, vă rog?

Repet. Propunerea legislativă pentru modificarea art.154 alin.(5) din Lega învățământului nr.84/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Comisia a propus respingerea și, potrivit art.104, se supune la vot.

 
   

Domnul Márton Árpad Francisc:

Domnule președinte,

Ar fi trebuit să precizați dacă se votează pentru respingere, pentru că, altfel, în sală s-a înțeles că se votează pentru aprobare. Deci, trebuie să precizați dacă se dă votul pentru respingere sau pentru adoptare, nu vă supărați.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Deci, reiau votul, ca să fie foarte clar.

Se supune la vot respingerea.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă?

Abțineri, vă rog?

Deci, propunerea de respingere a întrunit doar 114 voturi pentru, insuficient. (Rumoare, vociferări)

Ce este neclar? Am spus: este lege organică; trebuia să aibă, repet, 165; sunt 114, nu sunt suficiente.

 
  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.354/2004 pentru modificarea și completarea Legii învățământului nr.84/1995 (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

2. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.354/2004 pentru modificarea și completarea Legii învățământului nr.84/1995.

Comisia propune respingerea.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu 173 de voturi pentru, 30 împotrivă și 46 de abțineri, proiectul de lege privind respingerea propunerii legislative a fost aprobat.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.102/2006 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.75/2005 privind asigurarea calității educației (adoptat);

3. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 102/2006 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calității educației.

Lege organică.

Cine este pentru? Împotrivă? Abțineri?

Deci cu un singur vot împotrivă.

Cu 261 de voturi pentru a fost adoptat.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.103/2006 privind unele măsuri pentru facilitarea cooperării polițienești internaționale (adoptat);

4. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 103/2006 privind unele măsuri pentru facilitarea cooperării polițienești internaționale.

Lege organică.

Procedură de urgență.

Suntem primă Cameră sesizată.

Cine este pentru? Împotrivă? Abțineri?

261 de voturi pentru și 1 vot împotrivă, a fost adoptat.

  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a IV-a - Rețeaua de localități (adoptat);

5. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național, Secțiunea a IV-a, Rețeaua de localități.

Lege organică.

Primă Cameră sesizată.

Cine este pentru? Împotrivă? Abțineri?

Cu 261 de voturi pentru a fost aprobat.

  Propunerea legislativă privind suspendarea aplicării Ordonanței de urgență a Guvernului nr.131/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr.508/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea în cadrul Ministerului Public a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (adoptat);

6. Propunerea legislativă privind suspendarea aplicării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 131/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr. 508/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea în cadrul Ministerului Public a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.

Lege organică.

Suntem primă Cameră sesizată.

Cine este pentru? Împotrivă? Abțineri?

Cu 205 de voturi pentru și 56 împotrivă, proiectul a fost aprobat.

     

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din sală):

Vă cer cuvântul la explicarea votului.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Stimați colegi,

Eu cred că am marcat un moment important, în care, independent de coloratură politică și independent de obiectul reglementărilor pe care le-am discutat, suntem în poziția în care Parlamentul își arogă, în sfârșit, funcția de organ suprem al democrației într-un stat.

Vă mulțumesc, de aceea, pentru votul dumneavoastră.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului PSD, domnul deputat Ponta Victor.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Vroiam doar să spun că, într-adevăr, am încercat să îndreptăm nu o greșeală, ci un abuz al doamnei ministru și că, practic, astăzi, în Camera Deputaților, am votat, deja, ceea ce vor vota colegii noștri senatori mai târziu, o moțiune prin care încercăm să avem un ministru care să gândească ca în 2007, nu ca în 1950.

Vă mulțumesc pentru acest vot și sper ca, de acum în colo, miniștrii justiției, care comit abuzuri, să primească același vot pe care l-au primit acum două minute.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului UDMR, domnul Marton Arpad.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor,

Grupul nostru parlamentar întotdeauna a susținut că aceste ordonanțe de urgență nu sunt benefice. Se poate greși. Și se poate greși enorm. Este cazul acestei ordonanțe de urgență.

Noi suntem convinși că cele întâmplate în decembrie 1989 s-au întâmplat, printre altele, împotriva unui stat totalitar, polițienesc și noi nu mai dorim să revenim la acel stat, la acel statut, chiar dacă anumiți procurori sunt convinși, este dreptul lor, că atunci au existat mai multe ordine în țară și că se poate lupta mai bine împotriva criminalității. Noi nu credem că asta este soluția și nu vom vota niciun proiect de lege, niciun articol de oricine va fi propus, care vrea să ne readucă în situația dinainte de '89.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului Partidului Conservator, domnul Călian.

 
   

Domnul Petru Călian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Prin acest vot se dovedește, în sfârșit, faptul că Parlamentul României nu mai este o anexă a Guvernului. S-o ținem tot așa, iar pentru Guvern trebuie să fie un avertisment, astfel încât el să vină cu propuneri legislative coerente și concrete care să fie strict în avantajul cetățeanului.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Domnul Oltean, din partea Grupului PD.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor colegi,

Îngăduiți-mi să explic de ce Grupul Partidului Democrat a votat împotriva acestui proiect de lege.

(Domnul deputat Anghel Stanciu face comentarii din bancă.)

Domnule profesor, aici nu sunteți la catedră și v-aș ruga să vă respectați colegii, așa cum eu vă respect pentru dumneavoastră.

Art. 115 din Constituția României alin.(7) are următorul conținut: "Ordonanțele cu care Parlamentul a fost sesizat se aprobă sau se resping printr-o lege." Nicăieri nu este precizat că acestea pot fi suspendate.

În consecință, noi apreciem că acest act normativ este neconstituțional. Am votat împotrivă și vom folosi calea legală de a ne adresa Curții Constituționale în vederea constatării acestui aspect.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumim.

Nu mai sunt intervenții.

 
  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.189/2003 privind asistența judiciară internațională în materie civilă și comercială (adoptat);

7. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 189/2003 privind asistența judiciară internațională în materie civilă și comercială.

Lege ordinară.

Cine este pentru? Împotrivă? Abțineri?

Cu unanimitate de voturi, proiectul de lege a fost aprobat.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.47/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr.293/2004 privind Statutul funcționarilor publici din Administrația Națională a Penitenciarelor (adoptat);

8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 47/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr. 293/2004 privind Statutul funcționarilor publici din Administrația Națională a Penitenciarelor.

Lege organică.

Cine este pentru? Împotrivă? Abțineri? 2 abțineri.

Cu 259 de voturi pentru și două abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.92/2006 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.12/1998 privind transportul pe căile ferate române și reorganizarea Societății Naționale a Căilor Ferate Române (adoptat);

9. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2006 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române și reorganizarea Societății Naționale a Căilor Ferate Române.

Lege organică.

Cine este pentru? Împotrivă? Abțineri?

Cu 260, o abținere și un vot împotrivă, proiectul de lege a fost aprobat.

  Proiectul de Lege pentru abrogarea Decretului Consiliului de Stat nr.388/1976 privind regimul de lucru, nivelul retribuției și unele drepturi pentru personalul care lucrează pe platforme de foraj marin și pe navele maritime cu care se execută lucrări de prospecțiuni geologice, geofizice și geotehnice, precum și alte lucrări sau activități speciale necesare forajului marin (adoptat);

10. Proiectul de Lege pentru abrogarea Decretului Consiliului de Stat nr. 388/1976 privind regimul de lucru, nivelul retribuției și unele drepturi pentru personalul care lucrează pe platforme de foraj marin și pe navele maritime cu care se execută lucrări de prospecțiuni geologice, geofizice și geotehnice, precum și alte lucrări sau activități specifice necesare forajului marin.

Lege ordinară.

Cine este pentru? Împotrivă? Abțineri?

Cu unanimitate de voturi, proiectul de lege a fost aprobat.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2006 pentru completarea art.10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români (adoptat);

11. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2006 pentru completarea art. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români.

Lege ordinară.

Cine este pentru?

Voci din sală:

Pentru adoptare?

   

Domnul Eugen Nicolicea:

Pentru adoptare, normal.

Împotrivă? Abțineri?

Cu 260 de voturi pentru, proiectul de lege a fost adoptat.

 
  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.7/2004 privind Codul de conduită a funcționarilor publici (adoptat);

12. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea legii nr.7/2004 privind codul de conduită a funcționarilor publici.

Lege ordinară.

Cine este pentru adoptare? Împotrivă? Abțineri?

Cu unanimitate de voturi, proiectul de lege a fost adoptat.

  Proiectul de Lege pentru completarea art. 27 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români (adoptat);

13. Proiectul de Lege pentru completarea art. 27 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români.

Lege ordinară.

Cine este pentru adoptare? Împotrivă? Abțineri?

Cu unanimitate de voturi, proiectul de lege a fost adoptat.

  Propunerea legislativă privind completarea alin.(2) al art.1 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului (nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptare);

14. Propunerea legislativă privind completarea alin.(2) al art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului.

Lege organică.

Cine este pentru adoptare? Împotrivă?

Repet: cine este pentru adoptare? Împotrivă, vă rog? Abțineri, vă rog?

124 de voturi pentru, 136 împotrivă, 26 de abțineri.

Proiectul de lege nu a fost adoptat.

  Propunerea legislativă pentru protejarea operatorilor economici care au ca obiect de activitate exploatarea și prelucrarea lemnului din zonele forestiere afectate de doborâturi de vânt și de alte calamități naturale (adoptat);

15. Propunerea legislativă pentru protejarea operatorilor economici care au ca obiect de activitate exploatarea și prelucrarea lemnului din zonele forestiere afectate de doborâturi de vânt și alte calamități naturale.

Cine este pentru adoptare? Voturi împotrivă? Abțineri, vă rog?

Cu 146 de voturi pentru, 98 de voturi împotrivă, proiectul de lege a fost adoptat.

  Propunerea legislativă pentru protejarea zonelor forestiere afectate de doborâturi de vânt și alte calamități naturale (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

16. Propunerea legislativă pentru protejarea zonelor forestiere afectate de doborâturi de vânt și alte calamități naturale.

Lege ordinară.

Se propune respingerea.

Cine este pentru respingere? Împotrivă? Abțineri?

Cu 258 de voturi pentru și 2 abțineri, proiectul de lege privind respingerea a fost adoptat.

  Propunerea legislativă pentru completarea art.5 din Legea fondului funciar nr.18/1991 (adoptată);

17. Propunerea legislativă pentru completarea art. 5 din Legea fondului funciar nr.18/1991.

Lege organică.

Cine este pentru aprobare? Împotrivă? Abțineri?

Cu 260 de voturi pentru și o abținere, proiectul de lege a fost adoptat.

  Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanței Guvernului nr.55/2002 privind regimul juridic al sancțiunii prestării unei activități în folosul comunității (adoptat);

18. Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 55/2002 privind regimul juridic al sancțiunii prestării unei activități în folosul comunității.

Lege ordinară.

Cine este pentru adoptare? Împotrivă? Abțineri?

Cu unanimitate de voturi, proiectul de lege a fost aprobat.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.55/2006 pentru completarea Ordonanței Guvernului nr.14/2004 privind autorizarea Oficiului Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie pentru alocarea sumei de 10,8 miliarde lei Societății Comerciale Melana IV - S.A. Săvinești (adoptat);

19. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 55/2006 pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 14/2004 privind autorizarea Oficiului Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie pentru alocarea sumei de 10,8 miliarde de lei Societății Comerciale "Melana IV" S.A. Săvinești.

Lege ordinară.

Cine este pentru adoptare? Împotrivă? Abțineri?

Cu 202 voturi pentru, 53 de voturi împotrivă și o abținere, proiectul de lege a fost aprobat.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.58/2005 pentru modificarea Legii nr.301/2004 - Codul penal și a Legii nr.294/2004 privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal (retrimis comisiei);

20. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58/2005 pentru modificarea Legii nr.301/2004 - Codul Penal și a Legii nr. 294/2004 privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

Lege organică.

     

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Procedură!

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Consider că acest proiect de lege a venit la votul final dintr-o eroare care însemnează o încălcare a Regulamentului.

S-au desfășurat dezbateri generale cu privire la această ordonanță, iar pe urmă, prin aplicarea art. 106, proiectul de lege a fost trecut la vot final. Numai că art. 106 din Regulament prevede că se trece la dezbaterea pe articole sau a propunerilor numai atunci când în raportul comisiei sesizate în fond există amendamente.

Or, datorită trecerii timpului, s-a uitat că la acest proiect de lege există două amendamente respinse. În primul rând la titlul legii, care este "lege pentru respingerea ordonanței de urgență" și, în al doilea rând, la art. unic, care este "se respinge ordonanța de urgență".

Deci, normal, procedural, este s-o scoateți de pe lista de vot final și s-o treceți la dezbatere. De ce? Ne confruntăm a patra oară cu această ordonanță de urgență, cu legea pentru aprobarea acestei ordonanțe de urgență.

Prin jocul neconstituțional, pe care nu-l putem cenzura noi, al art. 105, deși niciodată acest proiect de lege nu a întrunit numărul de voturi necesare pentru adoptare, ordonanța de urgență a continuat să-și producă efectele. Numai prin punerea în dezbatere și a amendamentelor, așa cum prevede Regulamentul, art. 106, în mod expres, se poate curma acest carusel, eu îi spun al neconstituționalității, dar, în orice caz, se poate exprima liber voința Camerelor, care vor să adopte sau să respingă acest proiect de lege.

Deci, domnule președinte, propunerea mea este să fie scoasă de pe lista de voturi finale, întrucât dezbaterile nu au fost complete, să fie trecute pe ordinea de zi a ședinței viitoare, ca, după dezbaterile generale, să se pună în discuție amendamentele.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnul Márton Árpád, vă rog, tot pe procedură.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Eu aș putea fi de acord cu cele susținute înainte dacă n-ar exista o mică problemă în ceea ce constă starea de fapt, pentru că, din păcate, Codul penal n-a intrat în vigoare pe 1 septembrie 2006.

Deci, din păcate, această ordonanță de urgență nu și-a îndeplinit misiunea, că atunci am avea un Cod penal în vigoare. Ca atare, ar fi trebuit să intre în vigoare cu data de 2 septembrie 2006 Codul penal pe care l-am votat.

Din păcate, această ordonanță nu și-a produs efectul de a intra legea în vigoare pe 2 septembrie 2006.

Iată de ce, eu încă o dată vă spun evident, dacă ar fi serioasă, reprezentarea ministerului ar fi trebuit ca în acea comisie juridică să solicite ca ea să intre în vigoare pe 17 februarie 2007, că atunci ar avea ceva sens să votăm despre această ordonanță, că și-a depășit însuși scopul. Eu atunci, încă o dată, vă propun să ieșim din acest carusel: hai să votăm să intre în vigoare din data de 1 septembrie 2006 Codul penal.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnul Bolcaș, vă rog.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Ordonanța de urgență nu pune în vigoare Codul penal. Codul penal este pus în vigoare prin însuși actul adoptării sale de către Parlamentul României.

Prin ordonanță de urgență, în mod abuziv, Guvernul consideră că ceea ce a votat Parlamentul României nu trebuie să intre în vigoare, asta este problema. Că este 2006, că este 2008, problema este: putem lăsa, sau nu putem lăsa? Până acum, Camerele n-au fost de acord cu atare ordonanță de urgență, dar votul lor, în lipsa discutării amendamentelor, lege de respingere, a fost ineficient prin aplicarea art. 105, care spunea: "Se va discuta în sesiunea viitoare.", prorogând efectele ordonanței de urgență pentru sesiunea viitoare.

Și atunci, dacă noi votăm acum și votăm împotrivă sau votăm pentru, ordonanța de urgență, independent de data pe care o fixează, rămâne în vigoare, asta este problema.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Având în vedere cele sesizate de domnul vicepreședinte Bolcaș, și anume că două amendamente respinse nu au fost discutate, pierzându-se pe drum, de la penultimul raport până la ultimul raport, trimit comisiei pentru clarificarea acestei situații și scot de pe ordinea de zi de la votul final.

 
     

Domnul Ioan Bivolaru (din bancă):

Procedură!

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Părerea mea este să nu vă grăbiți să pronunțați o decizie în acest sens, pentru că începem să creăm iarăși anumite precedente.

Să fim de acord, în principiu, dacă sunt astfel de probleme ridicate de domnul Bolcaș, ca să amânăm votul final, avem dreptul respectiv, în altă ședință și, până atunci, cel puțin Comisia juridică să ne înainteze un punct de vedere în legătură cu problema ridicată de domnul Bolcaș, pe care o vom lua în dezbaterea Camerei. Și trebuie să fie, dacă vom amâna sau dacă vom restitui la reîntoarcere la comisie un astfel de caz, care este oarecum mare noutate în practica noastră legislativă, va trebui să o facem după o dezbatere foarte serioasă, ca să nu creăm precedente din această problemă.

Deci să fim de acord numai cu cererea de amânare a votului final și să fiți de acord să stabiliți Comisia juridică să înainteze Biroului permanent un punct de vedere în legătură cu solicitarea domnului Bolcaș.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Sunt de acord cu ceea ce ați spus dumneavoastră.

Retrimiterea la comisie nu era pentru discutarea întregului proiect, ci numai pentru clarificarea acestor două puncte, și anume amendamentele pierdute, iar în ceea ce privește precedentul, vă reamintesc că, la Codul de procedură penală eu, personal, am fost autorul a două amendamente respinse și domnul președinte Bogdan Olteanu a avut bunăvoința de a soluționa tot în același fel, trimițând la comisie și acele amendamente au fost găsite și au fost rediscutate într-o ședință ulterioară.

Aveți cuvântul, domnule vicepreședinte Bolcaș.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Eu invocam numai caracterul incomplet al dezbaterilor, care n-au pus în discuție niște amendamente. Deci este normal să se continue aceste dezbateri.

Dacă domnul președinte consideră necesar ca și comisia să se aplece asupra acestor amendamente care figurează, nu am nimic împotrivă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Da, domnule vicepreședinte, comisia trebuie doar să precizeze dacă acele amendamente au fost scăpate dintr-o eroare, așa cum a spus și domnul Bivolaru.

Deci accept propunerea dumneavoastră, combinată cu propunerea domnului Bivolaru, și anume ca, în termen de maxim o săptămână, până la ședința următoare, Comisia juridică să ne informeze despre existența acestor amendamente, urmând ca la ședința următoare, dacă aceste amendamente au fost scăpate, să se dezbată conform procedurii, așa cum ați solicitat dumneavoastră, domnule vicepreședinte Bolcaș.

Vă mulțumesc.

 
  Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.132/2004 privind atribuirea în concesiune directă Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime - S.A. Constanța a unui teren aflat în proprietatea publică a statului și în administrarea Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului (nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptare);

21. Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 132/2004 privind atribuirea în concesiune directă Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime S.A. Constanța a unui teren aflat în proprietatea publică a statului și în administrarea Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului.

Lege organică.

Cine este pentru aprobare? Împotrivă?

Deci repet și vă rog să mă scuzați votăm adoptarea proiectului de lege de respingere a ordonanței de urgență a Guvernului, așa cum a propus comisia în fond.

Deci cine este pentru respingere? Deci repet, cine este pentru adoptarea proiectului de respingere? Împotrivă? Abțineri?

Cu 146 de voturi pentru, 163 împotrivă și o abținere, nu a fost adoptat proiectul de respingere a ordonanței de urgență.

  Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.127/2005 privind modificarea art.33 alin.(1) din Legea nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 și ale Legii nr.169/1997, precum și a art.III al titlului VI din Legea nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente (nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptare);

22. Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 127/2005 privind modificarea art.33 alin.(1) din Legea nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 și ale Legii nr.169/1997, precum și art. III al Titlului VI din Legea nr.247/2005 privind reforma în domeniul proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente.

Comisia a propus adoptarea proiectului de lege de aprobare a ordonanței de urgență a Guvernului.

Supun votului dumneavoastră adoptarea proiectului de lege de aprobare a Ordonanței de urgență.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri? O abținere.

Cu 146 de voturi pentru, 112 voturi împotrivă și o abținere, legea fiind organică nu a întrunit numărul de voturi necesar pentru a fi adoptată.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.1/2006 privind unele măsuri pentru întărirea capacității administrative a României pentru integrarea în Uniunea Europeană (nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptare);

Pct.23. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2006 privind unele măsuri întărirea capacității administrative a României pentru integrarea în Uniunea Europeană. Lege organică.

Procedură de urgență.

Cine este pentru adoptare?

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 152 de voturi pentru, 101 contra, 9 abțineri, constatăm că nu a întrunit numărul de 165 de voturi necesare adoptării unei legi organice.

  Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței Guvernului nr.42 din 29.01.2004 privind organizarea activității veterinare aprobată prin Legea nr.215 din 27/05/2004 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr.531 din 14 iunie 2004 (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

24. Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 42/29.01.2004 privind organizarea activității veterinare aprobate prin Legea nr.215 din 27.05.2004, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr.531 din 14.06.2004. Lege ordinară.

Comisia propune respingerea.

Cine este pentru respingere?

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 258 de voturi pentru și o abținere, proiectul de lege a fost respins.

  Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr.1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

25. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr.1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației. Lege ordinară. (Pl-x 369/2006)

Comisia propune respingerea.

Cine este pentru respingere?

Împotrivă?

Abțineri?

Cu unanimitate de voturi, a fost adoptată respingerea.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

26. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației. Lege ordinară. (Pl-x 536/2006)

Comisia propune respingerea.

Cine este pentru respingere?

Împotrivă?

Abțineri?

Cu unanimitate de voturi, proiectul de lege a fost respins.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.48/2006 privind comercializarea mărfurilor în regim duty-free și duty-paid (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

27. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.48/2006 privind comercializarea mărfurilor în regim duty-free și Duty - paid. Lege ordinară.

Comisia propune respingerea.

Cine este pentru respingere?

Împotrivă?

Abțineri?

Cu unanimitate de voturi, a fost adoptată respingerea acestui proiect de lege.

  Propunerea legislativă pentru modificarea alineatului (4) al articolului 91 din Legea nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie).

28. Propunerea legislativă pentru modificarea alin.(4) al art.91 din Legea nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnității publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției. Lege organică.

Comisia propune respingerea.

Cine este pentru respingere?

Împotrivă?

Abțineri?

Cu unanimitate de voturi a fost adoptată respingerea acestei propuneri legislative.

Am ajuns la pct.28 și am epuizat ordinea de zi.

Vă mulțumesc pentru îngăduință. Mulțumesc secretarilor, fără de care nu m-aș fi descurcat.

Declar ședința închisă.

   

Lucrările s-au încheiat la orele 13,20.

 
       

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 2 decembrie 2020, 8:31
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro