Plen
Ședința Camerei Deputaților din 13 februarie 2007
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.8/23-02-2007

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2007 > 13-02-2007 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 13 februarie 2007

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:

   

Ședința a început la ora 8,30.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de doamna Daniela Popa, și, în a doua parte, de domnul Eugen Nicolicea vicepreședinți ai Camerei Deputaților, asistați de domnii Gheorghe Albu și Ioan Munteanu, secretari.

 
Dumitru Bentu - declarație politică cu titlul Insul;

Doamna Daniela Popa:

Doamnelor și domnilor deputați,

Deschidem ședința consacrată declarațiilor politice, prima din această sesiune.

Începem cu Grupul parlamentar al P.S.D.

Domnul deputat Ion Stan am înțeles că a depus declarația în scris.

Domnul deputat Ion Dumitru. Nu este.

Domnul deputat Dumitru Bentu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 

Domnul Dumitru Bentu:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi am intitulat-o "Insul".

În urmă cu două-trei decenii, poate mai mult, rula un film cu un titlu inspirat și sugestiv: "Leul în iarnă". Parafrazându-l, am putea vorbi despre "Președintele în iarnă". Continuând să facă rabat de la prestanța pe care i-o conferă funcția obținută prin fraudă morală, domnul Băsescu recurge la gesturi care, în opinia domniei sale, sunt firești.

Nepregetând nici o clipă să se lamenteze de inadecvarea la încăperile Cotrocenilor, aidoma predecesorului său care a luat calea Târgoviștei (al cărui cabinet de lucru era "însăși țara"), dă frâu pasiunii sale pentru aruncat.

Dacă acum două "revelioane" (unitatea de măsură a performanței prezidențiale), arunca o sticlă de și cu șampanie în mulțimea cu care se afla în deplină rezonanță, anul acesta, pe care l-a întâmpinat cu o numărătoare inversă, demnă de elevul care a fost, și-a aruncat paltonul în sibienii consternați de gratuitatea gestului.

Nu era nimic nou sub soare, sau sub reflectoare. Aruncase tot anul cu vorbe grele asupra premierului, asupra unor miniștri, asupra ziariștilor, maigstraților. Așa că, un act spontan având același conținut ideatic, nu era un capăt de țară.

Băile de mulțime, atât de dragi președintelui, au scos în evidență nivelul de intimitate pe care l-a atins relația sa cu cetățenii.

Fotografiile "la minut", pe care le acceptă fără ezitare, evidențiază, la modul concret, "cornițele" pe care i le punea între pavilioanele urechilor un vajnic admirator.

Snowmobilul, lopățica, scufița, steagurile luate unui soldat din Regimentul de gardă, siderat de "atenția" prezidențială, câteva restaurante, au fost repere semnificative ale "jocului de-a vacanța".

Singurul remediu care se vrea respectarea promisiunilor electorale este repetarea obsesivă a perimatului și neacoperitorului "Să trăiți bine!"

Alte probleme țara nu are! "Viața ca un spectacol" este tot ce oferă poporului. Președintele, cu voia sa, alunecă grațios, de la statutul unui "ins" aflat în fruntea țării, la statutul unui "ics", aflat în fruntea a orice. Tragică evoluție!

P.S. Îmbătat de soarele unui februarie primăvăratic, cel mai presus de Constituție, de partidele politice, de Guvern, a redeschis o mai veche arie de conflict cu Parlamentul, acuzându-l că promovează legi care servesc interesului imediat al unor senatori și deputați. "Singur împotriva tuturor" este banner-ul său mental.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, doamna deputat.

 
Emil Strungă - declarație politică cu titlul Despărțirea apelor;

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L., domnul deputat Emil Strungă.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

 

Domnul Emil Strungă:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Bună dimineața, stimați colegi!

"Despărțirea apelor" este declarația politică pe care o prezint astăzi în fața dumneavoastră și ea se vrea o concluzie la evenimentul petrecut în Parlamentul României, în data de 18 decembrie 2006.

În afara rolului său simbolic și istoric de condamnare oficială a regimului comunist, această manifestare a avut un efect interesant în ceea ce privește clarificarea situației scenei politice.

Citirea raportului Tismăneanu, ale cărui concluzii califică regimul comunist drept unul "nelegitim și criminal", de către Președintele Traian Băsescu, a provocat reacții șocante pentru o țară ce se pretinde democratică și europeană. Strigăte, fluierături, insulte, scenete demne de circul ambulant, chipuri indiferente, aplauze, toate au fost auzite în plenul Parlamentului.

Felul în care a fost primit acest raport denotă starea morală a clasei politice românești. Deși spectacolul din Parlament a fost deplorabil, el a avut virtutea de a despărți apele politice și de a arăta alegătorilor poziționarea fiecărei formațiuni politice în raport cu trecutul României și chiar cu viitorul ei.

Cel care s-a remarcat prin "rinocerizarea" maximă a fost P.R.M. și conducătorul său, Corneliu Vadim Tudor. Atitudinea acestui partid a fost mai mult decât ostilă condamnării unui regim care i-a promovat majoritatea liderilor și s-a dovedit tributară modalităților comuniste nedemocratice de împiedicare a dreptului la exprimare.

Un alt partid care datorează prea mult fostului P.C.R. și care s-a manifestat prin indiferența cu care a primit acest gest reparator este P.S.D., din rândurile căruia doi membri sunt menționați în raport: Ion Iliescu și Adrian Păunescu, ambii absenți.

Președintele Senatului, Nicolae Văcăroiu, într-un gest de sfidare, a refuzat să îi tempereze pe cei de la P.R.M., care făceau dificilă citirea concluziilor raportului, sau să îi evacueze, conform Regulamentului ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului. Considerăm acest fapt ca pe un semn de complicitate între partidele care nu doresc cunoașterea și condamnarea crimelor regimului comunist.

Salutăm concluziile raportului Tismăneanu și suntem siguri că electoratul a putut distinge, din acest eveniment, partidele care sunt gata de a redeveni europene și partidele care s-au osificat sub povara moștenirii comuniste.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Ștefan Baban - declarație politică intitulată La vremuri noi... aceleași obiceiuri;

Din partea Grupului parlamentar al P.D., încă nu au sosit colegii noștri.

Grupul parlamentar al P.R.M., domnul deputat Ștefan Baban.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 

Domnul Ștefan Baban:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

"La vremuri noi ... aceleași obiceiuri"

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Anul 2007 va reprezenta pentru România un an de cotitură și de o importanță capitală ca urmare a integrării în Uniunea Europeană. Toți românii au sperat ca acest eveniment, de care nu am fost siguri decât în momentul în care oficialitățile europene ne-au primit în mijlocul lor, va aduce un nou suflu atât politic, cât și economic, ca să nu mai vorbim de segmentul social.

Vise deșarte și iluzii amare! După euforia începutului de an, reîntoarcerea la cotidian a marcat exact continuitatea politicii balcaniste cu care am fost obișnuiți în cei 18 ani de autentică democrație. Președintele, premierul, șefii partidelor din faimoasa alianță, foști consilieri de la Cotroceni, toți au considerat nimerit să apară la diferite posturi TV, pentru a relua atacurile dure și, în fond, lipsite de sens, care erau în staționare din luna decembrie. Astfel, președintele l-a luat în colimator din nou pe premier și întregul partid pe care-l reprezintă, premierul a uitat de îmbrățișările publice cu președintele, din decembrie 2004, iar șefii de partide din Alianța "Departe de Adevăr", eu i-am spus Alianța "Dreptate de adevăr", se întrec în laude și realizări, uitând că, de fapt, și-au urmărit propriile interese și afaceri.

Nimic nu s-a schimbat în 2007 în politica românească, nimic nu au învățat oamenii noștri politici de la cei europeni, cu care au dat mâna, dar nu le-a preluat și fair-play-ul politic.

Astfel, în locul demnității bărbătești și al curajului de a avea o discuție față în față, atât președintele, cât și premierul, găsesc tot felul de găselnițe pe a se faulta, procedând prin intermediare, mai mult sau mai puțin blonde!, ca să arate cetățeanului de rând care dintre cei doi sunt mai corecți și mai onești. Nu este normal ca, după atât timp, să aflăm că, până și la cel mai înalt nivel, la statul român a existat trafic de influență pentru interesele proprii, deși unul din sloganurile campaniei politice din 2004 a acestor actori era eradicarea corupției și a traficului de influență practicat de vechea guvernare.

Nu este nici normal, după atât timp, de la acele evenimente, garantul corectitudinii și a onestității politice, recte președintele țării, să-și aducă aminte, dintr-odată și cu un ajutor benefic de la o fostă subalternă, de un bilețel, roz, galben, portocaliu etc. și să trateze această problemă ca pe una banală, cotidiană, deși normal ar fi fost să reacționeze din momentul primirii acelui bilețel. Dar, dacă acesta poate fi folosit pentru a se plăti o poliță politică, de ce să piardă domnul Băsescu ocazia?

Cum tot normal nu este ca un președinte de țară să uite că are cetățeni care lucrază în străinătate și care sunt arestați pentru motive puerile, dar să-și aducă aminte doar atunci când mass-media demonstrează că a fost informat chiar din momentul producerii acelui eveniment.

Cum nici normal nu este ca premierul unei țări să afle ultimul ce se petrece cu românii aflați în Irak, pentru că cel care are acces nelimitat la informațiile serviciilor secrete trunchiază informațiile, în funcție de propriile interese politice.

Stimați colegi,

Luna ianuarie 2007 a demonstrat, dacă mai era cazul, că nimic nu s-a schimbat în România după integrare. Nu că am fi gândit noi că așa repede vom trece la obiceiuri europene și ne vom lăsa de balcanisme, dar cred că am sperat cu toții că oamenii politici din această țară vor avea alte priorități și interese, dacă nu pentru ei, atunci pentru cei mulți și de rând. Poate această lună a fost doar un accident, poate că cele ce vor veni vor aduce pace și bună înțelegere între principalii actori ai scenei politice. Dacă se va continua, însă, această bălăcăreală, cred că doar ei vor rămâne în această țară și vor continua să se dueleze pentru nimicuri, în timp ce problemele esențiale nu vor fi niciodată rezolvate.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Aledin Amet - declarație politică cu tema Sistemul de sănătate are nevoie de investiții mai consistente;

Din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale, domnul deputat Aledin Amet.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

 

Domnul Aledin Amet:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Sistemul de sănătate are nevoie de investiții mai consistente".

În orice societate, primordial este sistemul de sănătate. În orice societate, cerințele locuitorilor au întâietate. Nu se poate vorbi de un progres real, dacă la bază nu se găsește conceptul benefic de respect pentru om și grijă față de sănătatea acestuia.

Pentru a se produce progresul este nevoie, însă, în primul rând, de revigorarea actului medical și, implicit, de ridicarea standardului de salarizare a personalului de specialitate.

Cu siguranță, cele mai multe investiții trebuie realizate în sistemul sanitar. Spitalele din România sunt, în acest sens, deficitare. Lipsa aparatelor de generație nouă sau, acolo unde este cazul, insuficiența numărului lor, se resimte în calitatea actului medical.

Mai mult decât în alte domenii, competiția la nivel mondial înseamnă mult, iar, pentru ca țara noastră să participe cu succes este nevoie de redimensionarea priorităților investiționale.

În egală măsură, salariile nemulțumitoare conduc, cel mai probabil, la stagnare. Nu poți performa dacă nu există și satisfacția materială. Din acest motiv, în ultimii ani, numeroase cadre medicale cu studii medii, dar și cu studii superioare, au preferat să profeseze în alte zone ale Europei.

Tendința de creștere a numărului acestora produce îngrijorare, stoparea putându-se realiza atât prin asigurarea unei baze materiale de apreciat, cât și prin creșterea semnificativă a nivelului de salarizare.

Sistemul de sănătate are nevoie de investiții mai consistente.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

 
Liviu Timar - declarație politică cu subiectul Nu neglijați agricultura!;

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul deputat Liviu Timar.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 

Domnul Liviu Timar:

Doamnă președinte,

Domnilor colegi,

Tema declarației mele politice de astăzi se intitulează "Nu neglijați agricultura!"

Agricultura a reprezentat și trebuie să fie și acum, după aderarea României în Uniunea Europeană, un domeniu de bază al economiei naționale, având în vedere potențialul natural de care dispune, numărul mare al celor care lucrează în această ramură, 36%, și al celor peste 45%, care locuiesc în mediul rural.

După sărbătorile de iarnă, producătorii agricoli încep să-și facă calcule privind culturile ce urmează să le însămânțeze în primăvară, ce culturi sunt mai rentabile, unde să vândă producția, ce animale și câte să crească, cât este litrul de motorină, kilogramul de îngrășăminte și semințe, prețul pesticidelor și lucrărilor agricole, iar acum, după aderare, care sunt normele și cerințele impuse de Uniunea Europeană.

Discutând cu mulți producători agricoli, am constatat că, la această dată, sunt foarte derutați și neîncrezători în viitorul ce-i așteaptă. Faptul că sunt puși în fața unor lucruri nepregătite din timp cum ar fi: imposibilitatea vânzării porcilor în piețe, a păsărilor, a brânzei, legumelor și fructelor, precum și lipsa de informare privind modul de autorizare a fermelor de porci și bovine, transportul animalelor, vânzarea produselor, demonstrează încă o dată lipsa de preocupare a actualului Guvern față de problemele reale din agricultura românească.

În urma negocierii Cap.VII "Agricultura", încheiat în anul 2004, privind nivelul cotelor de producție, perioade de tranziție, denumiri de origine protejate, pachet financiar, România va primi în perioada 2007-2013 aproximativ 12 miliarde de euro pentru agricultură și dezvoltare rurală. Această sumă reprezintă 40% din fondurile acordate României de către Uniunea Europeană pentru următorii 7 ani.

Cu toate că nevoile și necazurile celor care lucrează în agricultură sunt foarte mari în această perioadă, deși au fost patru ședințe de Guvern în acest an - în datele de 10, 17, 24, 31 ianuarie și a mai fost una, în luna februarie -, nu s-a emis nici un act normativ privind sprijinul ce urmează să-l primească producătorii agricoli în anul 2007, așa cum prevede Ordonanța de urgență pentru aprobarea acordării sprijinului financiar producătorilor agricoli din sectorul vegetal, zootehnic, al îmbunătățirilor funciare și al organizării și sistematizării teritoriului nr. 123 din 21 decembrie 2006, Cap.VI "Dispoziții finale", la art. 16: ,,Lista activităților pentru care se acordă sprijin financiar, precum și suma totală alocată fiecărei activități, se aprobă anual, prin hotărâre de Guvern".

Elaborarea actelor normative privind agricultura cu întârziere și având în vedere că acestea vor fi tot mai complexe poate duce ca fondurile alocate să nu ajungă la producătorii agricoli și sume mari să rămână neutilizate.

Faptul că România, în anul 2007, trebuie să importe grâu pentru pâine din luna februarie, până la noua recoltă, demonstrează gestionarea greșită de către actualul Guvern a problemelor din agricultură.

Pentru a da încredere și speranță producătorilor agricoli și a evita greșelile făcute în anii 2005-2006 de către actualul Guvern, cer public să se acorde atenția cuvenită celor care vor duce în această perioadă greul integrării României în Uniunea Europeană.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Ioan Ghișe - declarație politică cu tema Dezvoltarea României și fondurile europene;

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L., domnul deputat Ioan Ghișe.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 

Domnul Ioan Ghișe:

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Stimați colegi,

Declarația politică se intitulează "Dezvoltarea României și fondurile europene".

Suma de peste 30 de miliarde de euro care va fi pusă la dispoziția României în perioada 2007-2013, în calitatea de țară membru al Uniunii Europene, reprezintă cea mai mare șansă din istorie pentru dezvoltarea țării noastre prin sprijin extern.

Dacă se adaugă și cofinanțările posibile din alte surse externe decât fondurile europene, se poate ușor găsi că suma pe care ar putea să o folosească țara noastră pentru dezvoltare în următorii ani va fi de peste 40 de miliarde de euro.

Această oportunitate fără precedent poate fi valorificată dacă deciziile politice și acțiunile rezultate din acestea vor urmări cu consecvență atingerea unui scop național suprem: "absorbția integrală a fondurilor externe destinate României".

Acest scop este unul dintre cele mai provocatoare și grandioase proiecte de interes național. Experiențele parcurse de țări din zona central și est-europeană demonstrează că este foarte mare probabilitatea ca absorbția fondurilor la dispoziție pentru o țară să se facă în procente mici, de sub 20% în primii ani și chiar de sub 70% după 20 de ani, în calitate de țară membră a Uniunii Europene.

Ținând cont de condițiile concrete de la noi din țară, cum ar fi: dezvoltarea și capacitatea instituțională, pregătirea resursei umane și tradițiile culturale sau eficacitatea actuală a instituțiilor și organizațiilor, există toate premisele ca absorbția fondurilor să se facă în proporție scăzută.

Fondurile europene se pun la dispsoziția statelor membre, pe baza unor politici care se împlinesc prin proiecte. La rândul ei, asigurarea finanțărilor externe se face prin competiție de proiecte. Proiectele trebuie însă scrise, manageriate și aplicate de specialiști care trebuie să cunoască metodologiile și standardele europene, care sunt mult superioare tradițiilor de la noi.

Rezultă, pe cale de consecință, importanța de a acționa în țara noastră un număr suficient de specialiști competenți pentru inițierea, câștigarea și aplicarea proiectelor cu finanțare externă.

Este o realitate că puținii și cei mai buni specialiști în management de proiect lucrează aproape exclusiv în mediul privat, datorită salarizării nemotivante din administrația publică.

Necesitatea unei strategii naționale pentru formarea, atragerea și stimularea resursei umane, pentru a lucra în sectorul public pentru proiecte cu finanațare externă devine obligație, dacă ținem cont de interesul național pentru dezvoltare accelerată.

În aceste condiții, apare ca și condiție esențială realizarea și aplicarea unei politici de salarizare în sectorul public, în mod special în administrație, pentru ca specialiștii necesari pentru munca în proiecte cu finanțare externă să fie interesați să vină și să lucreze în administrația publică.

Mai mult, formarea și absorbția în sectorul public a tinerilor competenți care știu să lucreze în proiecte cu finanțări externe ar trebui să devină o prioritate politică de prim rang a țării noastre.

Șansa României este ca tinerii valoroși să muncească și să se împlinească profesional, familial și material aici, la noi acasă. Pentru aceasta, însă, este obligatoriu să li se asigure tinerilor specialiști perspective concrete pentru aceste împliniri personale firești.

O socoteală simplă arată că merită ca o țară în situația României să investească 7 miliarde de euro, ca să câștige proiecte cofinanțate extern în valoare de peste 40 de miliarde de euro într-o perioadă de 7 ani. Orice mare investitor strategic ar fi atras de o astfel de afacere. Altfel spus, merită să investești în formarea și atragerea resursei umane în sumă de peste un miliard de euro anual, pentru a fi sigur că vei găsi și vei valorifica investiții de dezvoltare de peste 40 miliarde de euro.

Dacă analiza s-ar extinde, pentru a vedea ce anume premise de dezvoltare s-ar crea în mod sinergic, după o posibilă dezvoltare accelerată care ar valorifica pentru România 40 miliarde de euro în următorii șapte-opt ani, s-ar descoperi ușor cu investiția propusă ar fi mult mai mult decât rentabilă, ar fi un adevărat boom economic. Adică, s-ar reuși cu un miliard de euro pe an, alocat din bugetul de stat pentru dezvoltarea și absorbția resursei umane superior calificate pentru proiecte cu finanțare externă, să se obțină o dezvoltare de neimaginat în prezent.

O astfel de perspectivă reprezintă, cu adevărat, ceea ce s-ar putea numi împliniarea unei datorii istorice de credință a actualei generații față de viitoarele gnerații ale României.

Din considerentele de mai sus, propunem următoarele: l. Guvernul să inițieze realizarea unui acord politic național pentru absorbția integrală a fondurilor externe alocate României de către Uniunea Europeană; 2. adoptarea unei legi care să consfințească înfiinațarea unui Fond Național pentru resurse umane, care să stimuleze activitatea în și pentru sectorul public, în mod special administrația publică, a celor mai buni specialiști în proiecte cu finanțare externă; 3. Guvernul să inițieze și Parlamentul să susțină adoptarea unei legislații de salarizare specifice și stimulatoare pentru tinerii specialiști în activitatea pentru proiecte cu finanțare externă.

Pentru România și români, fondurile europene vor fi puse la dispoziție doar dacă se vor împlini și condițiile prezentate mai sus.

Este de răspunderea Guvernului și a partidelor parlamentare ca această extraordinară oportunitate istorică a fondurilor externe să poată fi valorificată integral pentru destinul de dezvoltare al României, pentru generațiile de azi și de mâine.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Adrian Moisoiu - declarație politică cu titlul România, sat fără câini?!;

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., domnul deputat Adrian Moisoiu.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

 

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Permiteți-mi să vă urez un an nou cu bucurie și cu împliniri! Sănătatea, înainte de toate!

"România, sat fără câini?!"

"Markó Béla, referendumul privind Ținutul Secuiesc și Solyom László".

La o interpelare adresată primului-ministru, referitoare la fidelitatea față de țară, a vice-premierului Marko Béla, făcută la 23 octombrie 2006, profitându-se de faptul că Parlamentul a dezbătut Legea bugetului, mi s-a răspuns în scris, în loc de răspuns "scris și oral", după cum cerusem, abia la 20 decembrie.

Astfel am aflat că domnul Markó Béla, potrivit art.30 din Constituția României, are dreptul ca să fie duplicitar, adică să aibă două patrii, altfel spus două mame, adică să ocupe funcția de vicepremier al României, dar să facă politica Ungariei.

Cuvântarea dânsului de Anul Nou 2007, la postul de televiziune DUNA T.V., referendumul privind autonomia Ținutului Secuiesc, cât și vizita din aceste zile ale președintelui Ungariei, Solyom László, la București și Târgu Mureș, m-au determinat să fac prezenta declarație politică. Sunt subiecte strâns legate între ele.

Numai o crasă rea-voință îl fac pe premierul Călin Anton Popescu Tăriceanu să nu observe fățărnicia vicepremierului Markó Béla care, în mesajul său de Anul Nou 2007, făcut la postul de televiziune DUNA T.V., prin modul în care s-a adresat "Dragă Ardeal! Dragă Ungarie!", acesta s-a poziționat drept conducător de popor, a uitat că Ardealul face parte integrantă din România, că, în Ardeal, majoritatea zdrobitoare a populației sunt românii, iar prin faptul că nu le-a adresat nici un cuvânt acestora, a vrut să lase impresia, adică să sugereze, că Ardealul este unguresc.

Dacă nu aș fi din același județ cu el, dacă nu l-aș cunoaște, aș spune că domnul Markó Béla "a uitat" că trăiește în România. Așa, însă, știu că această "amnezie" a fost intenționată.

Am să citez câteva fragmente din acest mesaj, fiindcă textul integral am să-l anexez prezentei declarații politice: "Peste puțin timp vom fi iarăși împreună. S-a terminat cu separarea aceasta seculară, s-a sfârșit o nedreptate istorică, vor fi șterse granițele dintre noi."

Este cât se poate de clar că se referă la Tratatul de la Trianon, a cărui nostalgie a reprezentat politica de căpătâi a tuturor guvernelor maghiare de după 1920 și la bucuria că în viziunea sa, după 86 de ani, urmările acestuia vor dispărea. "La Trianon, destrămarea noastră a fost o decizie a omului, după cum tot una omenească este și aceea în urma căreia vom fi din nou împreună".

Relevantă este declarația pe care o face, în continuare, privind politica "pașilor mărunți" pe care a dus-o și o va duce în continuare U.D.M.R.-ul: "Atâta doar că dacă înaintașii noștri nu au putut să-și spună cuvântul în cele întâmplate după primul război mondial, nouă ne-a revenit în schimb îndatorirea să influențăm mersul istoriei. Noi nu puteam să decidem, să grăbim o asemenea clipă sau să o împiedecăm. Nu a fost ușor să spunem cum anume este corect, pentru că, nu-i așa, știam că tot nu suntem egali, nu suntem încă independenți și că, după intrarea în Uniunea Europeană, va trebui să ne continuăm lupta pentru drepturile noastre. Dar am zis așa: cel mai important lucru este să fim toți împreună în Europa comună, să fie împreună maghiarul cu maghiarul.""Și așa ceva este posibil pentru că noi, maghiarii din România, am știut întotdeauna ce vrem, am avut întotdeauna putere în noi, am fost disciplinați, am avut spirit de sacrificiu, încât să ne înăbușim în fașă unele porniri, am avut capacitatea să ne unim în interesul unui țel comun. Datorită nouă a fost stabilitate în țara aceasta, ceea ce fără sprijinul nostru, fără consecvența noastră, aceasta nu s-ar fi întâmplat."

Totodată, "scumpul" nostru vicepremier, încearcă să inducă ideea că, odată cu intrarea în Uniunea Europeană, dispare apartenența la națiunea română, ceea ce, e drept, îl deranjează foarte tare, declarând: "Începând de acum, suntem cetățeni europeni."

În finalul mesajului, el se adresează direct numai maghiarilor: "Dumnezeu să-l ocrotească pe fiecare ungur, Dumnezeu să-l ocrotească pe tot europeanul!"

Cât privește referendumul, acesta reprezintă o încălcare flagrantă a Constituției, a legislației românești, o nouă incitare la separatism teritorial pe criteriu etnic și o sursă de înveninare politicianistă a relațiilor interetnice.

El a fost declanșat în unele localități încă din luna decembrie și nu trebuia să aibă loc, adică, juridic exprimând, actul nu trebuia să se consume, dacă guvernanții nu tratau cu superficialitate pretențiile U.D.M.R.-ului.

Locuitorii maghiari din cele trei județe - Harghita, Covasna și parțial Mureș - au fost mințiți, spunându-li-se că astfel vor scăpa de sărăcie, județele lor fiind prea sărace ca să se poată autofinanța. În acest fel se urmărește, de fapt, subordonarea față de Ungaria.

Rezultatele lui, această adeziune masivă a populației maghiare la autonomia teritorială, va fi folosită în relațiile viitoare cu diverse foruri europene, la un moment care se va considera potrivit.

România este un stat în care, potrivit art.3 din Constituție, nimeni nu are dreptul să atenteze la dislocarea ei. Nimeni nu are dreptul să pună sub semnul întrebării integritatea teritorială a României.

Răspunderea pentru acest referendum, cât și pentru eventualele urmări, revine președintelui Traian Băsescu, cât și premierului Călin Anton Popescu Tăriceanu.

Cât privește vizita președintelui Ungariei la București, domnul Solyom László la București și Târgu Mureș, exact în aceste zile, aceasta a fost aleasă cu bună știință, profitându-se de păguboasa și liber acceptata miopie politică de care dau dovadă mai marii noștri, care nu vor să vadă și trec sub tăcere, printr-un gest de ticăloasă complicitate, focul concentrat îndreptat asupra României de o serie de persoane din Ungaria și de la noi, dornice de autonomii teritoriale pe criterii etnice.

În această idee, trebuie amintită vizita de acum câteva luni a doamnei Szilli Katalin, președintele Parlamentului ungar, (ce a căutat dânsa în Harghita și Covasna?) a diverși membri din conducerea F.I.D.E.S.Z., a istoricului istoricul maghiar din Ungaria Raffai Ernõ, coautor al filmului "Trianon", în care Horty Miklós este glorificat, cât și a numeroase cărți, în care se ocupă de istoria Ardealului, a avocatei austriece Eva Maria Barki, cea declarată cândva "persona non grata" și atâtea și atâtea persoane. După cum și loialitatea liderilor maghiari cu buletine de identitate românești față de țara care le-a dat identitatea, este mai mult decât discutabilă.

Încercarea de amestec în treburile interne ale României privind politica dusă față de minorități, făcută de Președintele Ungariei, țara în care minoritățile nu sunt reprezentate în Parlament, se poate aprecia drept un amestec obraznic în treburile interne ale unui stat suveran și independent, care încalcă toate uzanțele diplomatice, și se explică prin faptul că toți guvernanții pe care i-am avut și îi avem după decembrie 1989, au fost și sunt obedienți Ungariei!

După mesajul de Anul Nou de la Duna T.V. demiterea vicepremierului Markó Béla era obligatorie. Dar cine să o facă, dacă România este un sat/stat fără câini?

Vă mulțumesc.

Anexa

Cuvântul de Anul Nou al președintelui U.D.M.R., Markó Béla

Dragă Ardeal!

Dragă Ungarie!

Peste puțin timp, vom fi iarăși împreună. S-a terminat cu separarea această seculară, s-a sfârșit o nedreptate istorică, vor fi șterse granițele trasate între noi. Mult așteptata modificare a granițelor va fi reală: granițele politice ale Europei se vor schimba.

Natura nu recunoaște asemenea hotare, nu se modifică pământul, nici zăpada, nici culoarea cerului, ci doar omul numără minutele, orele, granițelor dintre țări. La Trianon, destrămarea noastră a fost o decizie a omului și tot una omenească a fost și aceea în urma căreia vom fi din nou împreună.

Atâta doar că dacă înaintașii noștri nu au putut să-și spună cuvântul în cele ce s-au întâmplat după primul război mondial, nouă ne-a revenit în schimb îndatorirea să influențăm mersul istoriei.

Noi puteam să hotărâm să grăbim o asemenea clipă sau să o împiedicăm. N-a fost ușor să spunem cum anume este corect, pentru că, nu-i așa, știam că încă tot nu suntem egali, nu suntem încă independenți și că și după intrarea în Uniunea Europeană va trebui să ne continuăm lupta pentru drepturile noastre. Dar am zis așa: cel mai important lucru este să fim toți împreună în Europa comună, să fie împreună maghiarul cu maghiarul. Am vrut să se termine odată și odată cu acele vorbe scârboase, adică "maghiar de dincolo de garniță". Noi nu am vrut să rămânem "maghiari de dincolo de garniță", noi am vrut să scuturăm de pe noi eticheta asta urâtă și stupidă, noi am vrut să fim pur și simplu doar maghiari.

Or, așa va fi și în curând. Numai de s-ar putea întâmpla tot așa, cât mai repede posibil, și cu maghiarii din Voivodina, Croația, din Ucraina Subcarpatică.

Este un obicei ca la despărțirea de un an să promiți că de mâine se va schimba totul. După aceea însă, promisiunea rămâne promisiune. De data aceasta însă, de mâine totul se va schimba într-adevăr. Și așa ceva este posibil pentru că noi, maghiarii din România, am știut întotdeauna ce vrem, am avut întotdeauna putere în noi, am fost disciplinați, am avut spirit de sacrificiu, încât să ne înăbușim în fașă unele porniri, am avut capacitatea să ne unim în interesul unui țel comun. Datorită nouă a fost stabilitate în țara aceasta, ceea ce fără lucrarea noastră, fără consecvența noastră aceasta nu s-ar fi întâmplat.

Începând de acum, suntem cetățeni europeni.

Dacă vom putea uita vechiul nostru blestem, diferendele maghiaro-maghiare, dacă vom înțelege că acum este mai important decât oricând ca în baza noii uniuni europene a națiunii maghiare să conlucrăm și, dacă vom fi conștienți și de faptul că toate acestea nu trebuie să le facem îndreptându-le împotriva românilor, slovacilor, sârbilor, croaților, ucrainenilor, că doar la fel își doresc și ei, să fie împreună, atunci toți vom fi în câștig.

Dragă Ardeal!

Dragă Ungarie!

Iată, istoria ne acordă și nouă compensații, cu condiția să luptăm pentru ele!

Sar acum un pic arătătoarele ceasului și tot acum face un salt uriaș de la vest spre est hotarul Uniunii Europene, și trece ușor, strălucind puternic, și pe deasupra capetelor noastre, ale celor de aici, de pe Pământul Secuiesc, unde cei care mai adineauri eram în afara ei, acuma suntem în Ea.

Dumnezeu să-l ocrotească pe fiecare ungur, Dumnezeu să-l ocrotească pe tot europeanul!

Vă doresc anul nou fericit!

Sf. Gheorghe, 31 decembrie 2006
(Transmis în 31 decembrie 2006, de DUNA TV)
(Nepujsag nr. 1 din 04.01.2007)

 
 

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Becsek-Garda Dezso-Kalman - din nou despre susținerea mafiei lemnului din partea Regiei Naționale a Pădurilor și a Direcției Silvice Harghita;

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul deputat Garda Derizeriu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 

Domnul Becsek-Garda Dezso-Kalman:

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Susținerea mafiei lemnului din partea Regiei Naționale a Pădurilor și a Direcției Silvice Harghita, am constatat, atât la sfârșitul anului 2003, cât și la începutul anului 2004, când s-au făcut eforturi deosebite pentru mușamalizarea infracțiunilor promovate de către domnul director Ion Micu, împreună cu domnișoara Laczkó Terézia.

Susținătorii lor, din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, la începutul anului 2004, nu au mai putut menține în funcții de conducere pe demolatorii pădurilor harghitene, fiind nevoiți să impună destituirea din funcție a acestora și numirea în fruntea Direcției Silvice a domnului Cătălin Mutică.

Am sperat că noua conducere va stopa fenomenul infracțional, însă sunt nevoit să constat că, în acești trei ani de când inginerul silvic de la ocolul silvic de la Toplița este în fruntea Direcției Silvice Harghita, că și el susține exploatările ilegale în pădurile județului, având o contribuție deosebită în distrugerea fondului forestier național de stat și privat.

Cazul cel mai concret îl reprezintă punerea în valoare, exploatarea și valorificarea în mod fraudulos a unei cantități de 10.000 de metri cubi material lemnos din pășunea împădurită din zona Astalos, teren aparținând comunei Voșlobeni, Suseni, de către domnul Zerkula Ladislau, în calitate de inspector de pază la Direcția Silvică Miercurea-Ciuc, cu complicitatea pădurarului Marius, de la Ocolul Silvic de Stat Miercurea-Ciuc.

La sesizarea acestei ilegalități, în care era menționată implicarea inspectorului de pază Zerkula Ladislau, s-a cerut să fie delegată o altă persoană pentru efectuarea verificărilor. În ciuda acestei solicitări de bun simț, domnul director Mutică Cătălin a trimis persoana în cauză, adică pe autorul infracțiunii, pentru verificarea furtului.

O altă ilegalitate prin care domnul Cătălin Mutică a prejudiciat instituția pe care o conduce, a avut loc la Centrul de producție din Gheorgheni, din subordinea Direcției Silvice Mircurea-Ciuc, Secția "Abator carne", unde s-a constat un prejudiciu lipsă în valoare de 4 miliarde de lei vechi. Acest prejudiciu se datorează directorului Direcției Silvice Miercurea-Ciuc, care a dat dispoziții prin bilețele, după care s-au eliberat salam sau alte produse de carne a căror valoare nu a fost achitată nici până la data prezentă. Beneficiarii acestor bilețele erau în special cei care controlau furturile de masă lemnoasă din județul Harghita.

Stimate domnule ministru Dan Motreanu, ar fi bine să fie cercetate, în mod corect, aceste două infracțiuni și n-aș dori ca controlorii ministerului să beneficieze din salamul de mistreț pe baza unor bilețele, de la Abatorul de carne din Gheorgheni, aflat în subordinea Direcției Silvice Miercurea-Ciuc.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, domnul deputat Nicolae Popa.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
Nicolae Popa - declarație politică intitulată Referendumul pentru autonomia Ținutului Secuiesc s-a organizat cu complicitatea statului român!;

Domnul Nicolae Popa:

Mulțumesc, doamna președintă.

Doamnelor și domnilor colegi,

Văd că moda bilețelelor a atins și județul Harghita. E bine! Până mâine-poimâine, toată țara.

Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea politică se intitulează: "Referendumul pentru autonomia Ținutului Secuiesc s-a organizat cu complicitatea statului român!"

Avertismentele lansate anul trecut de Partidul Conservator, care a atenționat, în repetate rânduri, că minoritatea maghiară pune la cale organizarea unor referendumuri în scopul declarării autonomiei Ținutului Secuiesc, s-au adeverit în cele din urmă. Declarațiile de enclavizare ale Ținutului Secuiesc, demersurile neconstituționale, antinaționale și antistatale, care trebuiau să dea de gândit întregii clase politice, s-au materializat în ultima duminică, odată cu organizarea de referendumuri în mai multe localități din județele Mureș, Covasna și Harghita. Doresc să vă reamintesc declarația liderului UDMR, în cadrul Adunării secuilor de la Lutița, care spunea că "Nici Bucureștiul, nici Budapesta, nici Bruxelles-ul nu vor oferi secuilor o viață mai bună, numai maghiarii din Transilvania pot înfăptui acest lucru, prin autonomie". După cum am mai avertizat, principalul artizan al acestor instigări la nerespectarea legilor și Constituției României este însuși președintele UDMR, Markó Béla care, ignorându-și funcția de ministru de stat în Guvernul României, a "binecuvântat" autonomia administrativă și culturală a secuimii.

Partidul Conservator a atras atenția asupra acestor grave derapaje de la lege în toamna trecută, odată cu depunerea moțiunii simple cu tema "Autonomia teritorială solicitată de vicepremierul Markó Béla, liderul UDMR, sfidează Constituția României", unde am solicitat demiterea acestuia care, însă, nu s-a mai dezbătut, cu concursul răzgândirii de ultim moment a unor parlamentari PSD. Noi am cerut atunci să nu permitem nimănui să agreseze interesul național, să atenteze la suveranitatea și integritatea teritorială sau să sugereze federalizarea și o nouă concepție administrativă, contrară legilor în vigoare.

Deși Guvernul și Administrația Prezidențială au fost sesizate față de încercările extrem de periculoase ale minorității maghiare de a proclama autonomia Ținutului Secuiesc, precum și de comportamentul și ieșirile anticonstituționale ale domnului Marko Bela, niciun român nu a constat niciun fel de atitudine din partea celor abilitați să intervină, atât politic, cât și guvernamental. Acum însă, când situația a scăpat de sub control, așa cum de altfel Partidul Conservator a anticipat, mai toți liderii politici, în frunte cu Boc, președintele Băsescu și Mircea Geoană, țipă ca din gură de șarpe că se încalcă Constituția. Halal să le fie!

Dacă toți acești domni realizau la timp pericolul și s-ar fi pronunțat pentru dezbaterea moțiunii simple a Partidul Conservator, fără îndoială că nu am mai fi asistat, astăzi, la asemenea referendumuri rușinoase pentru România integrată în Uniunea Europeană. Partidul Conservator a atras, de asemenea, atenția că Statutul de autonomie al Ținutului Secuiesc reprezintă un atentat grav la adresa siguranței naționale a României, documentul precizând: "Ca expresie a identității sale istorice, în scopul asigurării egalității de șanse a cetățenilor și protecției identității naționale maghiare, locuitorii Ținutului Secuiesc se constituie în comunitate autonomă", și că "Ținutul Secuiesc devine o regiune autonomă cu personalitate juridică în cadrul României."

În fapt, statutul prezintă teritoriul regiunii autonome, formată din actualele județe Covasna și Harghita, precum și scaunul istoric Mureș, care aparține județului Mureș, ca fiind o regiune care are dreptul de decizie și de gestionare în domeniile care aparțin competențelor sale specifice, inclusiv exercitarea unei politici proprii regiunii, precum și cu o autoritate administrativă autonomă, respectiv Consiliul de Autoadministrare. Extrem de grav este și art. 10 din acest statut, în care se afirmă că "În Ținutul Secuiesc limba maghiară are același statut ca și limba oficială a statului", care intră în contradicție flagrantă cu art. 13 din Constituția României, potrivit căruia "În România, limba oficială este limba română".

Partidul Conservator dezavuează lipsa de reacție de până acum a autorităților statului, în frunte cu președintele și premierul, în legătură cu acest caz deosebit de periculos de forțare a autonomiei pe criterii etnice. În loc să se ocupe de escaladările legii din așa-zisul Ținut Secuiesc și să ia măsuri de prevenție din timp, mai marii țării au preferat să se bălăcărească reciproc în tot felul de scandaluri, scenarii și bilețele.

Întrucât autoritățile îndrituite ale statului au fost sesizate, dar nu au reacționat în nici un fel, Partidul Conservator a cerut, încă din noiembrie anul trecut, directorului Serviciului Român de Informații, George Maior, să prezinte în fața Camerei Deputaților situația reală cu privire la aceste manifestări antiromânești care se perpetuează în așa-numitul Ținut Secuiesc, fapt care nu s-a întâmplat, iar acum nu avem decât să ne luăm cu mâinile de cap în fața acestor manifestări.

Ca o concluzie, situația în care ne aflăm astăzi este rezultatul guvernărilor falimentare și ipocrite în ceea ce privește problema românilor și românismului.

Vă mulțumesc.

 

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Cornel Știrbeț - declarație politică adresată domnului președinte al Camerei Deputaților, Bogdan Olteanu;

Din partea deputaților fără apartenență la un grup parlamentar, domnul deputat Corneliu... scuzați-mă, Corneliu Ciontu a depus în scris declarația.

Domnul Cornel Știrbeț. Aveți cuvântul, domnule deputat.

 

Domnul Cornel Știrbeț:

Bună ziua!

Mulțumesc, doamnă președinte.

Am să mă adresez, în declarația mea politică, domnului președinte al Camerei Deputaților, Bogdan Olteanu.

Domnule președinte Bogdan Olteanu,

Am fost unul dintre cei mai vehemenți critici ai fostului președinte al Camerei Deputaților, domnul Adrian Năstase. Am apreciat că, în multe situații, domnia sa a avut un comportament care sfida legea și Regulamentul, afișând chiar un anumit dispreț față de colegii săi simpli deputați. Sper să nu am motive să regret această atitudine.

Dumneavoastră, domnule președinte, sunteți succesorul ales în această importantă demnitate publică. Sunt convins că nu doriți să repetați greșelile predecesorului, din mai multe motive, unul fiind acela de a nu-i împărtăși soarta. De aceea, vă atrag atenția că aveți obligația să respectați întocmai prevederile Constituției și ale Regulamentului Camerei Deputaților, lăsând la o parte orgoliile și pasiunile politice.

Concret, mă refer la solicitarea celor 24 de deputați, care s-au constituit în Grupul parlamentar al deputaților independenți.

Conform Regulamentului, art. 19 alin (1) și (2), numai dumneavoastră, domnule președinte, în această calitate, aveți competența să interveniți în constituirea grupului, nu Biroul permanent și nu plenul Camerei Deputaților.

De aceea, este surprinzător și complet neavenit răspunsul primit de deputați din partea secretarului general al Camerei Deputaților, care, pe un ton autoritar, nepotrivit, ne trimite să ne afiliem la un grup al independenților care nu există. Pare a fi un fel de pedeapsă aplicată deputaților de înaltul funcționar al Camerei Deputaților. Nu este normal!

După cum cunoașteți, actual, deputații independenți își desfășoară activitatea în baza excepției prevăzute de art. 13 alin (1) din Regulament și nu sunt constituiți într-un grup parlamentar. Ei sunt în număr de 33 deputați. Ei trebuie să-și îndeplinească mandatul încredințat în condiții egale, fără discriminare comparativ cu fiecare alt deputat în parte. Ei nu sunt deputați de rangul 2 și nu există prevedere constituțională, legală sau regulamentară care să-i pedepsească pentru statutul lor.

Regulamentul Camerei Deputațilo, prevede posibilitatea constituirii grupului de deputați independenți, fără intervenția unui alt for de conducere, cu excepția obligației ce vă revine dumneavoastră personal, domnule președinte Bogdan Olteanu, prevăzută în art. 19 din Regulament.

Această obligație vă rugăm să o îndepliniți, sau, în caz contrar, să răspundeți în scris cu privire la refuzul îndeplinirii ei și la poziția dumneavoastră față de problema ridicată.

Suntem convinși, domnule președinte, că veți reanaliza solicitarea noastră, luând în considerare toate efectele politice și juridice ale deciziei pe care v-o asumați, în spiritul respectării principiilor democratice normelor constituționale și legale. În aceste condiții, problema răspunsului primit din partea secretarului general al Camerei Deputaților ar putea fi tratat ca un incident minor.

Cu deosebită considerație,

Deputat Cornel Știrbeț

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Mihai Dumitriu - declarație politică intitulată România, țara birurilor;

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Mihai Dumitriu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 

Domnul Mihai Dumitriu:

Vă mulțumesc frumos, doamna președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația politică de astăzi se intitulează: "România, țara birurilor".

România devine țara birurilor, a taxelor mărite la nesfârșit, a comportamentului bizantin din partea celor aflați la putere. Cetățeanul nu contează. El bântuie, debusolat și sărac, după ce a dat votul Puterii Galbene - PNL și a Puterii Portocalii - PD.

De la 1 ianuarie 2007 au intrat în vigoare noile prevederi ale Codului Fiscal - al 3-lea Cod Fiscal în ultimii 2 ani -, legate de taxe și impozite. Cotele sunt mult mai mari și privesc deopotrivă persoanele fizice, cât și cele juridice. Vor fi majorate impozitele pentru locuințe și terenuri cu mult peste cele din 2006. Populația va mai plăti aceiași rată de impozit de 0,1% din valoarea impozabilă a clădirii, indiferent de rangul localității. Mai mult, companiile vor fi obligate să-și reevalueze clădirile din 3 în 3 ani, în caz contrar vor plăti o cotă de impozit între 5-10% din valoarea de inventar. Nu sunt omise nici tranzacțiile imobiliare, care vor fi impozitate prin cote de 1% sau 3% asupra valorii.

Codul Fiscal PNL - PD prevede pentru 2007 majorări semnificative de impozit pentru mașini, acesta fiind dublat față de 2006. Taxa de primă înmatriculare, Taxa lui Vlădescu și a Sulfinei Barbu, pentru mașinile second-hand atinge valoarea de 5000-7000 de euro, pe motiv de protecție a pieței interne de automobile, cât și împotriva pericolului pe care îl reprezintă intrarea în țară a mașinilor vechi. Mai mult, Sulfina Barbu, "mama taxei de primă înmatriculare" acuză Parlamentul, în special deputații din Opoziție, că au dus valoarea taxei la un nivel "mai mult decât dublu" față de ce se stabilise inițial, dar tot domnia sa afirmă că "în esență, impozitul este legal". Doamna ministru Sulfina Barbu consideră această taxă un stimulent pentru ca oamenii să-și cumpere mașini mai bune. Din păcate, taxa de primă înmatriculare vizează preponderent regimul concurențial, protejând firmele PNL-iștilor și PD-iștilor. Însă taxa de primă înmatriculare se aplică și mașinilor noi importate, ca taxă de import, ce reprezintă 1% din valoarea mașinii. Ne întrebăm, suntem în Uniunea Europeană?

Stimați colegi,

Câștigurile obținute din tranzacții, piața de capital sunt taxate în cote între 1% și 16%. O mare anomalie Galbenă și Portocalie este faptul că se impozitează și paguba. De asemenea populația va plăti pentru venituri sub formă de dividende, dobânzi, și respectiv, pentru câștiguri din operațiuni de vânzare-cumpărare de valută cota de 16%.

Plafonul de înregistrare în scopul de TVA scade de la 200.000 RON la 118.000 RON, echivalentul a 35.000 Euro. Nu a fost uitată nici cota de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, care va crește progresiv, de la 2% la 3%, până în 2009. Au fost introduse taxele și pe producția casnică. Țăranii care produc țuică și rachiuri naturale, chiar pentru consum propriu, vor trebui să plătească o acciză de 8,75 RON/l. (87.500 lei vechi) dacă produc o cantitate sub 50 l. și 17,5 RON/l. (175.000 lei vechi), dacă produc o cantitate mai mare de 50 l.

Miniștrii din Guvernul Tăriceanu, Galbeni și Portocalii, au mai "produs" 2 (două) taxe: taxa pe viciu și taxa cadastrală de urgență, ambele având menirea de a condiționa și dezvolta specula și șpaga, adică corupția.

Deci, stimați colegi, la fel ca și sub dominația otomană, acum câteva sute de ani, România redevine țara birurilor. Boierii de atunc, care umileau populația pentru a stoarce ultimul ban, sunt astăzi înlocuiți de oamenii politici Portocalii și Galbeni, aleși în mod democratic. Atunci, banii se duceau spre Marea Poartă, acum banii rămân aici, pentru a fi împărțiți la masa complicității între firmele deținute sau controlate de Mai Marii Puterii Galbene (PNL) și Portocalii (PD).

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Andrian-Sirojea Mihei - declarație politică intitulată Fidelitatea față de țară este sacră, art.54, Constituția României;

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Andrian Mihei.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

Mulțumesc, doamna președinte.

Declarație politică: "Fidelitatea față de țară este sacră", art. 54 - Constituția României.

Stimați colegi, stimați concetățeni,

Dincolo de funcții, de venituri, de averi, de interese, dincolo de orice altceva, noi, toți, suntem cetățeni ai României. Astăzi, suntem aici, factori de decizie în ceea ce privește destinele sale, mâine, putem fi tot aici sau nu. Dar în orice moment, noi și familiile, copiii noștri, suntem și vom fi în continuare cetățeni ai României. Nu se poate să ne fie indiferent că legile siguranței naționale sunt subiect de dispută și sunt tergiversate și amânate, ca și când ar viza vreun aspect minor. Trebuie să ne mobilizăm și să găsim forma în care aceste legi să fie votate, iar ele, prin conținutul lor, să servească interesului public, nu unor orgolii sau interese partinice.

Pornind de la libertatea de exprimare și până la protejarea securității naționale și a informațiilor clasificate, toate aceste aspecte trebuiesc reglementate și legiferate. În Principiile de la Johannesburg privind siguranța națională, libertatea de exprimare și accesul la informație, adoptate la 1 octombrie 1995 de către un grup de experți în drept internațional, siguranță națională și drepturile omului, este prevăzut în cadrul principiului 1 că: "Nu se pot impune restricții ale libertății de exprimare sau de informare pe motive de siguranță națională decât dacă guvernul poate demonstra că restricția este codificată prin lege și necesară într-o societate democratică, pentru apărarea intereselor legitime referitoare la siguranța națională.", precum și că "Orice restrângere a libertății de exprimare sau a informației trebuie sa fie codificată prin lege.", iar "Legea trebuie să fie accesibilă, să nu conțină ambiguități, să fie redactată pe un domeniu clar delimitat și cu precizie, astfel încât să ofere persoanelor posibilitatea de a prevedea dacă o anumită acțiune a lor este ilegală.". Totodată, principiile respective prevăd că "Legea trebuie sa prevadă mijloace de protecție eficiente împotriva abuzurilor."

În primul rând, reiese din aceste principii că nu poți impune restricții nici chiar în libertatea de exprimare, fără a avea o lege clară și lipsită de ambiguități. În al doilea rând, dată fiind necesitatea evidentă de a avea aceste legi, dacă - pornind de la aceste principii și respectându-le - am privi fiecare cu obiectivitate propunerile legislative existente, am reuși să votăm un pachet de legi pertinent, fără a exista aceste "lupte" pentru cine preia controlul cui. Aceste legi protejează securitatea națională sau informațiile clasificate, nu în sine, ci le protejează pentru că interesul general, național o cere. Tot în numele interesului național însă, în unele cazuri, anumite informații pot fi declasificate, anumite astfel de protecții speciale pot înceta. Totodată, legile trebuie să aibă definite competențe foarte clare și să aibă prevăzute explicit limitările vizând activitatea serviciilor informative, astfel încât să fie conferite garanții împotriva abuzurilor autorităților.

Și Constituția României garantează cetățeanului, prin articolul 53, că "Exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se impune, după caz, pentru apărarea securității naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și libertăților cetățenilor; desfășurarea instrucției penale; prevenirea consecințelor unei calamități naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav". Este evident și orice cetățean înțelege, consider, că libertatea individuală nu este și nu poate fi absolută. Aceasta, deci, poate exista doar în coordonatele impuse de prevederile Constituției și ale celorlalte acte normative existente. Teoretic, libertatea individuală este intrinsec apărată de securitatea națională. Încălcarea ei prin strategia sau mijloacele folosite constituie un abuz și nu trebuie permisă. Liniștea și siguranța într-o societate sunt date de ordinea publică și de o justiție funcțională, practic, de o bună guvernare și nu în ultimul rând de serviciile secrete, însă doar dacă acestea nu au puteri discreționare și dacă există mecanisme concrete și funcționale care să nu le permită să abuzeze de poziția lor.

Fac astăzi un apel către dumneavoastră, stimați colegi, să priviți această problemă cu luciditate, cu maturitate politică și cu gândul la această națiune și să încercăm toți să găsim soluția optimă pentru această țară. Pentru că țin să menționez că avem o dublă datorie, una față de toți cetățenii care au trăit ani la rând în opresiune și una față de tinerii care și-au jertfit viața pentru niște idealuri. În ambele cazuri, cei în cauză au sperat că vor trăi într-o țară liberă, pentru care, libertatea lor și starea lor de bine să fie determinantul deciziilor luate.

Vă mulțumesc!

 
 

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Costache Mircea - scrisoare deschisă adresată domnului președinte al Academiei Române, Ionel Haiduc;

Doamna Daniela Popa:

Din partea Grupului parlamentar al PRM, domnul deputat Costache Mircea.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 

Domnul Costache Mircea:

Mulțumesc, doamna președinte.

Mă adresez, astăzi, cu o scrisoare deschisă domnului președinte al Academiei Române, Ionel Haiduc.

Domnule președinte,

Problema existenței sau nonexistenței unor minorități etnice în România este o chestiune sensibilă, de maximă importanță, a cărei reglementare trebuie făcută, în opinia noastră, cu ajutorul Academiei Române. Numai principalul for științific al țării, printr-un studiu științific temeinic, poate stabili ce grupuri etnice conviețuiesc alături de români, care este ponderea lor și care ar trebui să fie regimul juridic și cadrul legal de desfășurare a activității asociațiilor cetățenilor aparținând minorităților etnice.

Actuala stare de lucruri, irațională, scăpată oricărui control, pune sub semnul întrebării existența statului național unitar român, degenerând în inițiative periculoase și anacronice, precum recentul referendum pentru autonomia așa-zisei Țări a Secuilor.

Având în vedere că recensământul populației permite cetățenilor să se declare aparținători oricărei etnii, fără nici un suport real, în funcție de momentul în care se află, de ipostaza, de starea de spirit în care repondentul este surprins de către recenzorii de teren, precum și în funcție de interesele unor partide de a-și asigura majoritatea parlamentară cu sprijinul reprezentanților minorităților, credem că veți fi de acord cu punctul nostru de vedere, conform căruia, problema minorităților etnice din România trebuie reevaluată și rezolvată pe baze științifice, și nu după conjuncturi politicianiste, politico-economice, ori prin demersuri administrative, cu o mare doză de subiectivism și cu rezultate aleatorii. Este cunoscut faptul că, la recensământ, unii se declară de o anumită etnie și din teribilism, ori din neștiință, amintindu-și că străbuni de-ai lor era porecliți "turcu'", "bulgaru'", "tătaru'", "albanezu'", "italianu'". Alții au ajuns să-și declare apartenența la o anume minoritate pentru a-și păstra locul de muncă, pentru a căpăta un loc de muncă, pentru avantaje materiale, pentru protecție în diverse situații, mai ales cei din Ardeal. Pentru că la adăpostul principiului abuziv al discriminării pozitive, în foarte multe situații, cetățenii aparținând unor grupuri etnice minoritare sunt favorizați în fața cetățenilor aparținând majorității.

După știința noastră, din 1990 încoace, au fost adoptate aproximativ 170 de acte normative care acordă privilegii minorităților etnice, față de majoritari.

În timp ce majoritarii au desființat formații camerale, ansambluri folclorice, trupe de teatru, cenacluri literal-muzicale și de arte plastice, fotocinecluburi etc., minoritățile își sporesc necontenit numărul de formații artistice, își procură costume și instrumente, deoarece asociațiile cetățenilor aparținând minorităților etnice primesc, de regulă, dublă finanțare, din fonduri publice, ca asociații culturale, ca formațiuni politice și ca reprezentanți ai minorităților în Parlamentul României. Uneori cu sume importante.

La întrebarea noastră, adresată ministrului finanțelor pe această temă, mi s-a răspuns că societatea culturală "Vatra Românească", de pildă, nu primește nici un leu fiindcă nu îndeplinește condițiile legale.

În Parlament există aproximativ 60 de deputați și senatori, reprezentanți ai celor 19 minorități etnice cu reprezentare parlamentară. Noi considerăm abuzivă și ilegitimă reprezentarea parlamentară cu câte un deputat pentru etnii precum rutenii sau macedonenii-slavi, de pildă. Dacă un deputat român are nevoie de 30 - 40.000 de voturi, iar un senator român de 60 - 70.000 de voturi, colegii lor, reprezentanți ai minorităților, pot veni în Parlament în numele a 200 de rătăciți care s-au declarat ruteni sau altceva, fără nici o legătură cu realitatea obiectivă pe care o trăim. Mai nou, unii vor să-și facă o Țară a Secuilor cu vreo 180 de cetățeni care s-au declarat, la recensământul din anul 2002, secui.

Prin urmare, vă rog, domnule președinte al Academiei Române, să dispuneți realizarea unui studiu pentru determinarea pe baze științifice, lingvistice, arheologice, istorice, etnografice, folclorice etc. a existenței minorităților etnice din România și a ponderii lor. Acest studiu poate sta la baza reevaluării obiective a problematicii minorităților etnice în țara noastră și la asigurarea echilibrului social și al egalității de șanse și de tratament a reprezentării parlamentare, precum și la refacerea minimei coeziuni și solidarități a societății românești contemporane.

Vom cere Birourilor permanente ale Senatului și Camerei Deputaților să solicite Guvernului României finanțarea acestui proiect.

Cu speranța că veți aprecia drept juste prezentele aserțiuni, vă doresc sănătate și succese dumneavoastră și tuturor oamenilor de știință români reuniți sub prestigioasa cupolă a Academiei Române.

Cu mulțumiri anticipate,

Profesor Mircea Costache, deputat PRM de Buzău.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Ionica Constanța Popescu - Pledoarie pentru Oameni, nu pentru alegători;

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, doamna deputat Ionica Popescu.

Aveți cuvântul, doamna deputat.

 

Doamna Ionica Constanța Popescu:

Bună dimineața!

Vă mulțumesc, doamna președintă.

Vreau să fac astăzi o "Pledoarie pentru Oameni, nu pentru alegători"

În calitate de reprezentant al noii generații de oameni politici, am avut neșansa de a vedea lumea împărțită în alegători, infractori și persoane care fac legi pentru infractori, în lichele și alegători.

Catalogările aparțin unor politicieni pentru care Oamenii despre care mi-a vorbit bunica mea, oamenii pe care să-i respecți, să-iubești și să-i ajuți par a numai exista.

A spune despre oamenii de afaceri că sunt niște infractori este o grosolănie fără margini. Este o rușine dacă, pentru a face credibilă afirmația dai un singur exemplu, și acela neconcludent, având în vedere că nici o instanță nu s-a pronunțat în privința vreunei fapte de infracționalitate a celor menționați.

A nu folosi sintagma "unii oameni de afaceri", în locul aceleia de "oameni de afaceri", echivalează cu acuzarea în bloc a acestei categorii de persoane.

După birocrația la care sunt supuși, după instabilitatea legislativă oferită de statul român acestora, nu mai rămăsese decât bătaia de joc din partea șefului statului, la adresa celor care produc plusvaloare în România.

În alt context, la finele anului trecut am avut lipsa de inspirație de a mă adresa Ministerului Administrației și Internelor cu o rugăminte. Aceea de a analiza situația oamenilor care locuiesc în orașul Uricani din Valea Jiului, oameni care, în lipsa racordării locuințelor la sistemul de gaze, nu se pot încălzi peste iarnă în propriile apartamente.

Am primit un răspuns dezarmant, din care rezulta că nu este treaba Ministerului Administrației ce se întâmplă în administrația din România.

Am căutat să văd unde este greșeala. M-am adresat și Ministerului Economiei, deși de acolo aveam informația că această instituție nu mai are căile legale de a interveni în cazul prezentat. Dar, dacă onor MAI m-a trimis către Ministerul Educației și Cercetării, mi-am spus, de ce să nu o încerc și pe asta? Răspunsul a fost cel intuit. Nici Ministerul Economiei nu poate face nimic pentru oamenii din Uricani.

Peste 10 000 de suflete de copii, bătrâni și adulți.

M-am întrebat din nou unde este greșeala. Răspunsul l-am primit întâmplător, într-o discuție pe care o purtam cu un coleg de Parlament, când acesta mi-a relatat povestea unui alegător din județul său. Alegător, în discuția noastră, înlocuia termenul de om.

Atunci m-am luminat. Greșeala mea a constat în faptul că m-am adresat Ministerului Administrației și l-am rugat să analizeze situația oamenilor din orașul Uricani. Asta era!

Trebuia să-i fi spus ministrului că mii de alegători stau să moară de frig în propriile locuințe, și atunci cred că ar fi fost mult mai receptiv sau măcar receptiv.

Trăim, oare, într-o Românie în care oamenii se împart în infractori, persoane care fac legi pentru infractori, alegători, prieteni ai președintelui și dușmani ai acestuia, lichele și "motani"?

Atunci, dragi aleși și stimate domnule președinte, oamenii unde sunt?

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, doamna deputat.

 
Leonida Lari-Iorga - declarație politică intitulată O aventură politicianistă;

Din partea deputaților fără apartenență la grup parlamentar, doamna deputat Leonida Lari-Iorga.

Aveți cuvântul, doamnă deputat.

 

Doamna Leonida Lari-Iorga:

Doamnă președintă,

Stimați colegi,

Alocuțiunea mea are numele: "O aventură politicianistă".

Avem numai o lună și ceva, de când am intrat în Uniunea Europeană, în lumea celor civilizați și la București deja a început mascarada. Toată această isterie verbală, pe care au declanșat-o politicienii și mai toarnă gaz pe foc unii ziariști la diverse posturi de televiziune și în presă, nu avantajează în nici un fel statul român, ci, dimpotrivă, îi aduce grave prejudicii pe plan internațional. Nu mi-a plăcut și nu-mi va place vreodată proverbul: "dă mâna și cu dracul, numai să treci puntea." Cam așa mi se arată mie poziția PNL în relația cu PSD.

Cunoaștem cu toții că Alianța D.A. a câștigat alegerile în configurația sa politică actuală, dar, stabilindu-se din start niște lucruri. Dacă mare dragoste nu are cum să fie, loialitatea e absolut necesară, pentru a duce la îndeplinire promisiunile făcute din belșug electoratului. Consider că nici un actor politic, atât din PD, cât și din PNL, nu are de câștigat "laurii învingătorului" în acest conflict, care ia forme tot mai exagerate, învederând încă o dată în fața opiniei publice că românii se zbat între civilizație și un balcanism de cea mai ordinară speță. Și, când ne gândim că poporul român a așteptat cu sufletul la gură o viață mai bună, o siguranță a zilei de mâine, o renaștere ca națiune. Dacă poporul român nu-și punea nădejdea și încrederea în Alianța D.A., apoi, neîndoielnic, această alianță ne se afla astăzi la Putere.

Privind acest teatru de mahala dâmbovițeană, fără voie îmi zic: dar unde au fost lăsate idealurile naționale? În ce guri de șarpe, în ce grote tenebroase? Care sunt prioritățile națiunii române acum, când Uniunea Europeană i-a dat un umăr de reazem. Vai, cât de contemporan este Eminescu, publicistul din trecut, pe lângă noi, încă trăitori în prezent. Să-l ascultăm: "Răul esențial, care amenință vitalitatea poporului român, este demagogia. Votul în țară și în Parlament nu mai este decât manipulul unor ambiții personale, al unor apetituri, pe cât de nesățioase, pe atât de vrednice de condamnat. Greșalele în politică sunt crime, căci în urma lor suferă milioane de oameni nevinovați, se împiedică dezvoltarea unei țări întregi și se împiedică pentru zeci de ani înainte, viitorul ei." Cred că nu este vreun om de spirit în această sală, stimați colegi, care să nu-și dea seama de actualitatea cuvintelor marelui nostru clasic.

Și, acum, să cătăm cu o privire lucidă la ceea ce se întâmplă, în fond, în țară și în Parlamentul României de azi. Oameni de toate categoriile sociale, dar buni patrioți, asistă neputincioși la aceste jonglerii circărești ale protagoniștilor din mai toate partidele și sunt cuprinși de tulburare, și bucata sărmană de pâine o înghit cu noduri? Haideți, să medităm fiecare în sinea sa. Românii o duc greu. Nu stau pe roze. De ce și noi, parlamentarii, să le mai adăugăm un val de amărăciune peste marea de tristețe în care înoată. Una dintre aceste ultime lovituri asupra mentalului poporului român, asupra dreptului său de a alege pe cineva drept președinte al țării este și inițiativa deloc fericită a PSD și a PRM de declanșare a tuturor mecanismelor și chichițelor juridice, privind suspendarea actualului președinte al României, Traian Băsescu.

Nu-l cunosc personal pe acest om, n-am avut niciodată vreo audiență la domnia-sa, nu ar putea să-mi lege nimeni vreo talangă de gât că am fi prieteni. Eu, pur și simplu, mă străduiesc să privesc cu ochi limpezi realitatea și să gândesc, în timp, la ce ar duce această manevră nemaiîntălnită în politica românească de la 1989 încoace. În căutarea adevărului există de sute de mii de ani o metodă sigură, care ne-ar ajuta să vedem și să ne convingem, fără umbră de tăgadă, de partea cui se află dreptatea. Metoda pe care am folosit-o în analizele mele este cea comparativă a președinților acestei țări, pe nume România.

Deși pe Traian Băsescu, precum am spus, nu-l cunosc personal, despre domnul Ion Iliescu, ca să nu zic tovarășul, și domnul Emil Constantinescu, ca să zic geologul, nu pot spune același lucru. Am fost în audiențe și la unul, și la altul, cu probleme destul de importante, privind destinele românilor de pe ambele maluri ale Prutului, Basarabia și Bucovina. O dată fiind spuse toate acestea, vă rog, stimați colegi, să analizăm, la rece, împreună.

Să începem cu domnul Ion Iliescu, Președintele României după lovitura de stat din 1989, la care populația a participat ca masă manevrabilă. Să ne amintim simulacrul de proces al soților Ceaușescu, ale căror oseminte nici până astăzi nu se știe pe unde sînt. Să ne amintim recunoașterea unui stat în stat, Republica Moldova, adică aceeași RSS Moldovenească, făurită de Imperiul Sovietic, atât că fără doi de "s". Să ne mai amintim "Tratatul de bună vecinătate și amiciție între România și Uniunea Sovietică" în agonie, semnat de către domnul Ion Iliescu, și anume atunci când nici un conducător al vreunei țări din fostul lagăr socialist nu a găsit de cuviință să semneze tratate cu un sistem criminal și pus pe ducă.

Ar fi cazul să nu mai iasă atît de des pe la diverse posturi de televiziune domnul Ion Iliescu, ca să ne dea nouă lecții de democrație. Ar fi cazul, întâi și întâi, să-și spele bine sufletul de sângele românilor, vărsat atât în România, cât și în Basarabia, din "mila lui tovărășească".

Ia, uite, frază, din partea domnului Iliescu: cică "trebuie să ne obișnuim cu exercițiul democratic. Dar mineriadele, când s-a vărsat iarăși sângele românilor, tot exercițiu democratic a fost?

În ce îl privește pe fostul președinte, geologul Emil Constantinescu, cei mai de seamă istorici ai României s-au pronunțat deja asupra activității domniei sale, cu lux de amănunte. Firește, cunoscând pe propria-mi piele drama românilor bucovineni, nu am putut să rămân nepăsătoare la acest act nesăbuit al domnului Constantinescu, și anume, de a dărui prin rușinosul Tratat româno-ucrainean pământurile strămoșești în 1997.

Și, să luăm bine aminte, pe timp de pace, nu de război, ignorând opiniile societății civile, ale mass-media. Ce a urmat după încheierea acestui tratat, o știm cu toții: închiderea pe șest a școlilor românești, reducerea în școli a orelor de limbă română, schimbarea denumirilor de localități românești în ucrainești, călcarea în picioare a tricolorului românesc de către deputați din Rada Ucraineană. Să meargă, să cuteze să călătorească domnul Emil Constantinescu prin nordul Bucovinei, prin Ținutul Herța, prin sudul Basarbiei, ca să-și vadă "măreața operă" de abandonare a românilor bucovineni.

De altfel, se împlinesc 10 ani de la semnarea Tratatului româno-ucrainean și, vă rog, stimați colegi, acei dintre dumneavoastră care își iubesc neamul și au cunoștințe juridice, să pornim pe o cale dreaptă: denunțarea tratatului.

Dar, să recapitulăm:

 
 

Doamna Daniela Popa:

Să vă pregătiți să încheiați...

 
 

Doamna Lari-Iorga Leonida:

Gata, eu cam închei. Vă rog frumos, mai răbdați-mă un pic, cineva mi-a oferit minutele lui. Am impresia că e domnul Mircia Giurgiu. Așa este? Bine...

Dar să recapitulăm, spun din nou. Fostul președinte, domnul Ion Iliescu a săvârșit un act de trădare națională, lăsând Basarabia pe mâna rușilor. Fostul președinte, domnul Emil Constantinescu, la rându-i, a săvârșit un act de trădare a interesului național, lăsând Bucovina pe mâna ucrainenilor. Asemenea fapte grave împotriva națiunii, se plătesc la fel de grav. Dar, iată, bine mersi, cei doi președinți, de până la domnul președinte Traian Băsescu, mai figurează încă în politica românească, sfidători până la aroganță. Ba, și mai mult, își dau cu părerea în mass-media, de parcă nu ei sunt acei care au comis aceste sacrilegii împotriva neamului românesc. Și, românii, buni la inimă și cu bun simț n-au declanșat vreo campanie de suspendare a lor. Pentru că, se gândesc, în primul rând, la familiile lor și la stabilitatea țării.

Dacă ar fi după mine, dacă aș fi eu președintele acestei țări, le-aș deschide o anchetă cu investigări serioase, pentru abominabilele fapte ce le-au săvârșit împotriva statului român.

Și să fie clar, dispun de ceva documente. Dar, să analizăm, stimați colegi, la fel, împreună, ce a comis actualul președinte, Traian Băsescu, atât de strigător la cer, încât să merite suspendarea. Cică i se aduc 30 sau 31 capete de acuzare, înaintate de PSD și PRM. Acest document cu acuzațiile încă nu ne-a parvenit, nici la Camera Deputaților și nici la Senat. S-ar putea spune că noi nu știm încă despre ce este vorba. Dar la TV, cam pe la toate posturile se profilează câte ceva din așa-zisul document de suspendare. Că domnul Băsescu ar fi scos niște dosare de la naftalină despre marii corupți din România, că ar fi arătat națiunii o scrisoare pierdută, a la Caragiale, (cazul Elena Udrea) că a mai ciocnit un pahar de vin cu domnul George Becali, pentru victoria Stelei, deși el, mi se pare, este rapidist. Că a mai avut niște teribilisme adolescentine dintr-o copilărie uitată... Astea sunt chestiunile, ca să nu spun fleacurile, la momentul actual, de bine ce am intrat în Uniunea Europeană. Păi, stimați colegi, iarăși sînt nevoită să folosesc metoda comparației. Simpla și corecta comparație cu privire la cei trei președinți de la 1989 încoace. Cei doi predecesori, și Ion Iliescu, și Emil Constantinescu au comis erori grave în fața națiunii. Pe lângă erorile politice ale celor doi foști președinți, erori care au atins nervii vitali ai poporului român, activitatea lui Traian Băsescu, deocamdată, e profund națională.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Vă rog să încheiați, doamnă deputat.

 
 

Doamna Lari-Iorga Leonida:

Închei imediat.

În toată această poveste, să mă credeți că nu prea glumesc cu viața, un singur lucru nu înțeleg. Nu-i înțeleg pe politicienii noștri care nu-și dau seama de agenturile străine, îndeosebi, serviciile secrete rusești, care activează România ca la ele acasă. Ba chiar cumpără pe bani grei și, prin intermediari, organe de presă și oameni politici.

Care sunt aceste organe de presă și acești oameni politici, eu știu. Însă nu voiesc să dau nume, să nu mă târască prin procese interminabile, când avem lucruri mai serioase de făcut.

Toate la vremea lor.

Așadar, care este lucrul cel mai greu de înghițit pentru cumpărătorii străini și vânduții autohtoni? Iată-l care este: domnul Traian Băsescu este primul președinte al României care a pronunțat întîia oară în istoria chinuită a acestei țări: unificarea, readucerea Basarabiei la familia europeană.

În încheiere, stimați colegi, cred că aceasta este cauza principală a conflictului, pe care autorii textului de suspendare a președintelui încearcă să o acopere cu diverse motive de încălcare a Constituției, motive care nu trag la cântar. Indiferent de condiția noastră umană, de faptul că toți ne aflăm sub vremi, să nu uităm că există un Dumnezeu asupra noastră, care luminează conștiința colectivă. Să admitem că în Parlamentul României ar trece acest proiect de lege cu referendumul. Dar, vă spun clar ca bună ziua, acest proiect de lege cu referendumul - la poporul român nu va trece. Pentru că minciuna are picioare scurte. Or, poporul român, creștin prin excelență, are dreptate. O mare dreptate! Să fie clară treaba aceasta, pentru toți!

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, doamna deputat.

Înțeleg că domnul deputat Mircia Giurgiu, o lună de zile, nu mai vorbește la declarații politice.

 
Mirela Elena Adomnicăi - declarație politică intitulată România face pași de elefant în salonul de porțelanuri al Europei;

Din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna deputat Mirela Adomnicăi.

Aveți cuvântul, doamna deputat.

 

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Declarația mea de astăzi se intitulează: "România face pași de elefant în salonul de porțelanuri al Europei".

N-a fost de ajuns ce-am făcut în primele săptămâni după aderare, cu tot felul de taxe mai mult sau mai puțin europene sau legale. A trebuit să mai vină și ministrul justiției să adauge o nouă și nepieritoare pagină care să ilustreze contribuția românească la ceea ce europenii numesc "spațiul comun de libertate și justiție". Poate să fie la ei, că la noi, conform procedurilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 29/2006, procurorii DIICOT din Ministerul Public au primit puteri excepționale, fără precedent, în ceea ce ar trebui să fie un stat de drept. Doamna ministru Macovei a înaintat Guvernului un text în care se găsesc consemnate, negru pe alb, prevederi care-i fac pe procurori complet independenți mandatului judecătoresc, devenit obiect inutil și derizoriu, din moment ce aceștia pot dispune să "li se comunice, în original sau copie, orice date, informații, înscrisuri, documente bancare, financiare ori contabile și alte asemenea. Se poate efectua punerea sub supraveghere, interceptarea sau înregistrarea comunicațiilor, accesul la sistemele de supraveghere" doar din simpla voință a procurorului, fără menționarea obligativității mandatului judecătoresc.

Deja au ajuns la Bruxelles reclamații făcute de organizații românești care văd în această ordonanță un atac direct și fără precedent la drepturile fundamentale ale omului și la statul de drept. Problema nu este dacă sistemele informatice sau cele bancare trebuie sau nu accesate atunci când este vorba de cercetări în probleme legate de terorism sau crimă organizată. Problema este cum doamna ministru Macovei a putut semna pentru trimiterea spre dezbatere în cadrul Guvernului a unui text care scoate din joc, cel puțin pentru aceste paragrafe incriminate, o putere fundamentală a statului, cea a justiției, reprezentată de judecător.

A doua problemă, la fel de serioasă și care ridică alte semne grave de întrebare, este motivația care a stat la baza inițiativei. De ce a folosit din nou procedeul ordonanței de urgență, atâta timp cât, în campania electorală, tocmai abuzul de asemenea ordonanțe a constituit una dintre acuzațiile serioase împotriva PSD? În acea campanie electorală, guvernarea PSD era acuzată că evită punerea în dezbatere publică a problemelor respective, tocmai pentru a ascunde sumbre interese. Acum de ce nu mai este valabilă aceeași teorie?

Dincolo de toate promisiunile electorale, însă, această ordonanță de urgență nu corespunde în Uniunea Europeană și sper că Parlamentul, prin votul său, va reglementa această situație, în sprijinul Constituției României și al statului de drept.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, doamna deputat.

 
Grigore Crăciunescu - declarație politică intitulată Politica trădării;

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Grigore Crăciunescu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 

Domnul Grigore Crăciunescu:

Mulțumesc, doamna președintă.

Doamna președintă,

Doamnelor și domnilor parlamentari

Am intitulat declarația mea politică de astăzi: "Politica trădării"

Cu puțin timp în urmă, populația a fost informată cu emfază că Partidul Democrat intră singur în Europa, fără liberali, iar reacția acestora din urmă a fost una normală. Fiecare partid are drept de decizie. Votul pozitiv acordat de noi, liberalii, propunerii de modificare a Legii referendumului a fost calificat drept trădare și răzbunare, deși s-a subliniat că actul normativ respectiv va intra în vigoare abia în mandatul următor. Brusc, democrații și-au amintit că fac parte dintr-o alianță și că au niște parteneri.

Este adevărat că protocolul Alianței D.A. nu prevede obligativitatea unor liste comune la alegerile pentru Parlamentul European, și este la fel de adevărat ca PNL și PD fac parte din familii politice diferite. În contextul actual, însă, hotărârea de a participa pe liste proprii are un alt înțeles, arhicunoscut, și de aceea nu-l voi mai comenta aici.

Nu vreau sa aduc justificări deciziei PNL de a vota acea controversată modificare și nici să comentez decizia PD de a-și constitui liste proprii pentru apropiatele alegeri. Vreau să fac însă doar o scurtă trecere în revistă a unor evenimente recente.

În noiembrie 2006 am asistat cu toții la eforturile susținute ale unor foști colegi liberali, actuali liberali-democrați, de a "reforma" Partidul Național Liberal, susținând ca sunt păstrătorii și apărătorii adevăratelor principii ale liberalismului românesc. Neprimind răspunsul așteptat, s-au erijat în cavaleri ai dreptății și au pornit lupta pentru salvarea partidului, fără să mai aștepte un congres care putea sau nu să le legitimeze demersul, fără sa aducă alte argumente în afară de niște acuzații, repetate până la epuizare. Așa cum sunt sigur ca s-a observat din aparițiile lor publice de până acum, orice întrebare este un prilej de a ocoli răspunsul pana se ajunge din nou la atacuri împotriva lui Călin Popescu-Tăriceanu.

Până acum, președintele Traian Băsescu s-a mulțumit să-l critice doar pe primul-ministru, nimeni altul decât partenerul său de campanie, cu care a împărțit un electorat numeros. Despre grupul menționat mai sus, care s-a transformat într-un fan-club, numai de bine. Am avut criza bilețelelor și a notificărilor pe adrese trimise către miniștri. Era, însă, o luptă între doi oameni politici.

În ce context apare atunci ultima afirmație a președintelui, care le depășește pe toate?

Să declari că Parlamentul și parlamentarii votează legi pentru infractori, depășește orice limită. Dacă acuzațiile, certurile, loviturile sub centură fac parte pentru unii din arsenalul luptei politice, de data aceasta mi se pare cam mult. Parlamentul, care într-un stat democratic este singura instituție abilitată să elaboreze și să voteze legi, este pus la zid și acuzat de însuși președintele țării că face acest lucru pentru infractori. În această situație, l-aș întreba pe domnul președinte Băsescu dacă nu cumva dorește să se substituie Parlamentului și să facă domnia sa legi mai bune.

Dacă a trăda un om sau a trăda un partid nu este un fapt lăudabil, dar poate fi acceptat pentru că așa-i... în politică, a trăda democrația în sine, care stabilește clar atribuțiile președintelui, ale primului ministru și ale Parlamentului, mie personal mi se pare un lucru deosebit de grav.

Unde este de fapt, trădarea? În denigrarea celor alături de care ai câștigat încrederea oamenilor? Într-un vot pozitiv dat la o modificare necesară a unei legi? Sau în colaborarea declarată dintre Partidul Democrat, partener de alianță al Partidului Național Liberal și o nouă formațiune politică, constituită din grupul de dizidenți care urmărește subminarea credibilității premierului Tăriceanu și a partidului în sine?

Atunci când urmărești doar realizarea propriilor dorințe, ajungi să-i ignori pe anonimii care te-au investit nu într-o funcție, ci intr-un rol foarte important: acela de a-i apăra. Pe cei care ți-au încredințat chiar viitorul lor.

Va mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc.

 
Alecsandru Știucă - declarație politică intitulată Stimulați conținutul, nu doar forma, domnule ministru!;

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Alecsandru Știucă.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 

Domnul Alecsandru Știucă:

Vă mulțumesc, doamna președinte, și vă asigur că nu voi prezenta un eseu politic, ci o declarație politică, cu titlul: "Stimulați conținutul, nu doar forma, domnule ministru!"

Școala românească a demonstrat faptul că beneficiază de un izvor inepuizabil de talente, de tineri inteligenți și valoroși care obțin rezultate excelente la olimpiadele naționale și internaționale. Acest lucru a fost posibil datorită inteligenței native, muncii constante, seriozității și dăruirii de care au dat dovadă tinerii, dar și datorită valorii incontestabile a activității desfășurate de profesori cu experiență și cu vocație didactică.

Pentru obținerea unor rezultate meritorii, precum premii la olimpiade naționale și internaționale, este nevoie de combinarea simultană a celor doi factori. Că se pune însă problema recunoașterii activității desfășurată de cadrele didactice și răsplătirea efortului lor, prin acordarea unor recompense precum gradațiile de merit, atunci sistemul de valori practicat operează cu unele criterii de ordin formal, în detrimentul celor de conținut, care vizează calitatea.

Vor beneficia de aceste recompense, pe bună dreptate, cadre didactice care s-au remarcat prin numeroase activități, precum cele cultural artistice, diverse serbări și festivități extrașcolare, activități extracurriculare, organizate și desfășurate cu elevii.

În urma aplicării actualei metodologii, cadrele didactice care probează valoare prin rezultate la examene, concursuri se regăsesc în partea a doua a clasamentelor. Pregătirea unui elev pentru olimpiadă implică eforturi deosebite, pentru că exigențele sunt maxime, iar informarea la zi în domeniu înseamnă muncă, studiu și cercetare, și astfel nu mai rămâne timp pentru celelalte activități.

Așa se explică faptul că a crescut interesul în școli pentru organizarea unor spectacole școlare. Nu-i nimic rău în asta, uneori, însă, abdicându-se de la minimele cerințe de ordin estetic și cultural. Metodologia actuală schimbă accentele de pe conținut pe formă, ceea ce este îngrijorător și neproductiv pentru învățământ. Asigurând cadrelor didactice cu rezultate excepționale gradația de merit, dincolo de textul metodologiei, Ministerul Educației și Cercetării ar depăși o situație jenantă, generată de o viziune formală, transferată într-o metodologie cu iz de "Cântarea României".

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
 

Au depus în scris declarațiile politice, următorii deputați: din partea Grupului parlamentar al PSD, Ion Stan, Manuela Mitrea, Emil Radu Moldovan, Mihaela Rusu, Monalisa Găleteanu, Ion Călin, Constantin Amarie, Claudiu Pop, Eugen Bejinariu, Filonaș Chiș, Răzvan Bobeanu, Ioan Stan, Vasile Filip Soporan, Vasile Mocanu, Viorel Pupeză, Aurel Vlădoiu, Gabriela Nedelcu, Gheorghe Chiper, Mihai Apostolache, Ioan Munteanu, Marian Săniuță, Emilian Cutean, Lucian Cătălin Matei; din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Emilian Frâncu; din partea Grupului parlamentar al PD: Valentin Iliescu, Petre Străchinaru, Aurel Olărean, Dumitru Ioan Puchianu, Iulian-Gabriel Bîrsan, Traian Igaș, Marius Rogin și Constantinescu Anca; din partea Grupului parlamentar al P.R.M., Paul Magheru; din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, Daniela Popa, Petru Călian, Bogdan Liviu Ciucă, Ioan Țundrea, Cornelia Ardelean și deputați fără apartenență la un grup parlamentar, domnii deputați Corneliu Ciontu și Raluca Turcan.

Cu aceasta, închidem ședința consacrată declarațiilor politice de astăzi.

Vă mulțumim.

 
     

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti luni, 29 noiembrie 2021, 12:13
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro