Liviu Câmpanu
Liviu Câmpanu
Ședința Camerei Deputaților din 13 februarie 2007
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.8/23-02-2007

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
20-06-2018
Arhiva video:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2007 > 13-02-2007 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 13 februarie 2007

2. Declarații politice și intervenții ale deputaților (consemnate conform materialelor depuse la secretariatul de ședință):
  2.55 Liviu Câmpanu - declarație politică intitulată "Prea multă autonomie strică?";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

 

Domnul Liviu Câmpanu:

Declarație politică intitulată "Prea multă autonomie strică?".

Unul din obiectivele majore ale programului de guvernare al Alianței D.A. a fost obținerea autonomiei Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, pentru ca aceasta să poată funcționa în scopul pentru care a fost creată, acționând flexibil la necesitățile financiare ale sistemul sanitar românesc.

Iată, în momentul de față, C.N.A.S. este autonomă! Folosește acest lucru cu adevărat asiguratului? Sau satisface anumite orgolii ale șefilor acesteia? Aceste întrebări sunt legitime datorită faptului că disfuncționalitățile și birocrația din sistem persistă. Agenția Națională de Administrare Fiscală este cea care strânge fondurile C.N.A.S., iar aceasta le administrează după necesități, fiind nevoită să-și încropească singură o bază de date cu privire la plătitorii către Fondul Asigurărilor Sociale de Sănătate.

Din păcate, utilizarea fondurilor se dovedește a fi necorelată cu necesitățile reale ale sistemului și politica Ministerului Sănătății. Faptul că unul e cu banii, iar altul cu strategia, dizarmonizează sistemul.

În mod teoretic, CNAS reprezintă asigurații în raport cu furnizorii de servicii medicale de pe piață, cu care încheie diferite contracte de furnizare de servicii. Este imperios necesar pentru reprezentanții CNAS să realizeze măcar în al doisprezecelea ceas că furnizorii de servicii medicale nu le sunt subordonați, ci parteneri de contract, iar contractul are, ca orice contract comercial, și un caracter sinalagmatic - creează drepturi și obligații din partea ambelor părți. Impunerea unor programe informatice de raportare către Casele Județene de Asigurări de Sănătate, programe de altfel nefuncționale, nu înseamnă altceva decât "băgarea" mâinii CNAS în buzunarul furnizorului de servicii medicale.

Și am să vă dau un exemplu, din județul Botoșani: în anul 2006 raportările către Casa Județeană s-au făcut pe un program cumpărat de către reprezentanții CJAS din Botoșani, de la o firmă din Sibiu. La sfârșitul anul 2006, CJAS a reînnoit contractul cu firma din Sibiu pentru un program uP.D.atat, care ar trebui să permită raportarea îngrijirilor acordate bolnavilor cuprinși în programul de diabet, insuficiență cardiacă și alte boli cronice. Însă, acest program nu permite raportarea examenelor de bilanț, făcute conform normelor contractului-cadru pentru persoanele sănătoase. Cu alte cuvinte, aplicarea acestui program ne arată că, în România anului 2007, nu mai există oameni sănătoși. Ba mai mult, pentru acest program, fiecare medic de familie trebuie să plătească, la început, câte 500 RON, urmând ca lunar să plătească încă 45 RON pentru întreținerea soft-ului. Acest aspect este total nelegal, pentru că achiziționarea programului este făcută de C.J.A.S., din fonduri proprii, achiziție la care medicii de familie nu au niciun cuvânt de spus, însă pentru care trebuie să plătească.

Nu e destul că, în momentul de față, medicul vine către Casa de Asigurări și cu bolnavul - pentru că medicul este cel care face demersurile ca un cetățean să devină asigurat - și cu serviciile, și trebuie să mai plătească și instrumente de desfășurare a activității pentru cei de la Casă. Pentru ce dată li se vor solicita fonduri pentru consumabile, pentru birouri sau poate pentru decontarea deplasărilor celor de la Casa de Asigurări?

Îmi doresc din tot sufletul să nu ajungem în situația colegilor noștri din Franța, care după ce s-au chinuit 5 ani să obțină autonomia Casei de Asigurări, s-au străduit alți 10 să o treacă din nou în subordinea Ministerului Sănătății.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 24 iunie 2018, 4:45
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro