Marius Iriza
Marius Iriza
Ședința Camerei Deputaților din 27 februarie 2007
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.18/09-03-2007

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
19-11-2018
14-11-2018 (comună)
14-11-2018
13-11-2018
12-11-2018
Arhiva video:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2007 > 27-02-2007 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 27 februarie 2007

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.53 Marius Iriza - intervenție referitoare la situația în care se află Sarmizegetusa, "cea mai mare dintre fortificațiile dacice";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

 

Domnul Marius Iriza:

Sarmizegetusa, cea mai mare dintre fortificațiile dacice, cu șase citadele, aflată pe vârful unei stânci, la 1200 de metri înălțime, a fost centrul strategic al sistemului defensiv dac din Munții Orăștiei.

Fortăreața, un patrulater alcătuit din blocuri masive de piatră, cu o suprafață de aproximativ 30.000 m.p., a fost construită pe cinci terase. Zidul cetății care îngrădește o suprafață de aproximativ 3 hectare și formează un hexagon cu laturile inegale, avea 3 m grosime și o înălțime de aproximativ 5 m în momentul finalizării construcției. Aceste fortificații, cât și materialele din care au fost construite, dovedesc diversitatea arhitecturii militare a geto-dacilor.

Sarmizegetusa conținea, de asemenea, și o zonă sacră formată din șapte sau opt sanctuare patrulatere și două sanctuare circulare. Îmbinarea arhitecturii militare cu sanctuarele geto-dace sugerează strânsa legătură dintre spiritul războinic și cel religios, iar mărimea, proporțiile, grația sculpturală inspirată din credința în nemurire conferă sitului arheologic al Sarmizegetusei valoarea sa inestimabilă.

Astăzi, gunoaie urât mirositoare, și nu numai, "veghează" platourile de la Sarmizegetusa. Doar ruinele zidurilor mai trădează existența celei mai importante fortificații geto dacice. De-a lungul timpului, războaiele, căutătorii de comori, gunoaiele lăsate în urmă de arheologi și amenajările de partid din perioada comunistă au făcut ca vechea fortificație a Sarmizegetusei să-și piardă complet din grandoarea de altădată.

Sarmizegetusa, capitala regatului dac, nu poate fi lăsată în voia sorții, ca de altfel și situl arheologic, de o valoare inestimabilă. Nu putem accepta, în același timp, lipsa de interes a statului român, și, mai ales, a Ministerului Culturii și Cultelor față de această problemă deosebit de gravă și neplăcută.

Cum a fost posibil ca situl arheologic de la Sarmizegetusa să decadă într-atât încât astăzi vechile ruine ale fortificației de altădată să atragă privirile turiștilor, mai ales, prin mizerie și decadență?

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 20 noiembrie 2018, 10:12
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro