Plen
Ședința Senatului din 12 februarie 2007
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.7/22-02-2007

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
18-09-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2007 > 12-02-2007 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 12 februarie 2007

Aprobarea programului de lucru și a ordinii de zi.  

Ședința a început la ora 15.40.

Lucrările ședinței au fost conduse de domnul senator Alexandru Pereș, vicepreședinte al Senatului, asistat de domnul senator Ilie Sârbu și domnul senator Mihai Ungheanu, secretari ai Senatului.

   

Domnul Alexandru Pereș:

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori.

Declar deschisă ședința noastră de astăzi, 12 februarie 2007.

Ședința de astăzi este condusă de subsemnatul, în calitate de vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii senatori Ilie Sârbu și Mihai Ungheanu, secretari ai Senatului. Îi rog să ia loc la locurile rezervate secretarilor.

Vă comunic că de la lucrările Senatului absentează motivat un număr de 29 de colegi senatori: 6 colegi senatori sunt membri ai Guvernului, 13 colegi senatori sunt la Parlamentul European - europarlamentari - 9 colegi sunt în delegație și un coleg este învoit.

Cvorumul de ședință, în momentul în care vom trece la dezbateri legislative, este de 69 de colegi parlamentari senatori.

Programul de lucru al zilei de astăzi: lucrări în plen până la ora 19.30, având înscrise în ordinea de zi declarații politice de la ora 15.40, aproape, până la ora 17.00. Dezbateri pe proiectele de lege de la ora 17.00 la ora 18.10. Iar de la ora 18.10 la 19.30, întrebări-interpelări, transmisiunea fiind realizată și la radio.

Programul de lucru și ordinea de zi le voi supune votului la ora 17.00, în momentul în care începem dezbaterea proiectelor de lege.

 
Declarații politice prezentate de senatori:  

La primul punct în ordinea de zi avem declarații politice. Sunt înscriși un număr de 13 colegi senatori.

  Constantin Dumitru (PNL-PD) - Criza clasei politice românești; Îl invit pe reprezentantul Grupului parlamentar al Alianței Dreptate și Adevăr PNL-PD, domnul senator Constantin Dumitru.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Dumitru Constantin:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Evenimentele din ultima vreme evidențiază o criză a mentalității clasei politice românești, chiar a societății noastre în ansamblu.

Nu pot să spun că ceea ce se întâmplă la nivelul vieții politice actuale este rezultatul luptei "oligarhiilor", așa cum le place anumitor actori politici să denumească cu această formulă "țapii ispășitori" ai greșelilor proprii.

Interesant este cum, în toate aceste evenimente petrecute între perioada anterioară și imediat după aderarea la Uniunea Europeană, un rol important îl constituie apariția unor actori sociali, care ar fi trebuit să reprezinte vocea rațiunii publice. Acești factori sociali, reprezentați de o parte a societății civile și de o serie de intelectuali, care ar fi trebuit să fie dizidenți sistemului existent până acum, cultivă un nou mecanism propagandistic al cultului personalității-martir, cult ridicat în jurul unui om politic care nu este decât un actor aflat într-o împrejurare favorabilă ambițiilor și intereselor personale.

A crea un astfel de cult propagandistic este identic cu acțiunea de a cere un referendum pentru suspendarea președintelui României. Ambele variante sunt doar efectul unor presiuni și jocuri de culise, menite să capteze atenția electoratului pentru a-l îndepărta de la problemele sale cotidiene.

Cred că este mai ușor să te folosești prin vorbe de naivitatea oamenilor decât să faci ceva pentru ei și pentru reconstrucția acestei țări.

Stimați colegi, nu încerc, prin această declarație politică, să inițiez o polemică privind cele două acțiuni vehiculate mai sus. Eu doresc să evidențiez aici faptul că am devenit țară membră a Uniunii Europene și ne comportăm, în schimb, ca într-un stat socialist, unde domină populismul și mai puțin munca decizională.

Personal, cred că este cazul să ne unim forțele pentru a sprijini Guvernul Tăriceanu până la sfârșitul mandatului său pentru atingerea obiectivelor necesare, nu nouă, liberalilor, ci poporului român, obiective care ar trebui să armonizeze societatea și economia națională la nivelul celei europene.

Apariția unor subiecte de genul controversatelor bilete-platforme revoluționar-liberale, moțiuni de suspendare a președintelui, atac de vedetism politic țin de cancanuri politice, de gândire tipică unor oameni care, din lipsă de activitate sau lipsă de capacitate de a se adapta nevoilor reale cetățenilor acestei țări, vând iluzii politice în scopul de a proteja propriile interese și de a-și continua, la infinit, mandatele politice date de popor.

Doamnelor și domnilor, evoluția din ultimele 4 luni ale vieții politice evidențiază faptul că discursurile pline de entuziasm demagogic și caracter revoluționar privind lupta împotriva oligarhiilor, a sistemului ticăloșit împotriva alianței portocalii sunt stereotipuri și brașoave depășite. Este cazul să ne maturizăm, iar disputele politice să le axăm pe obiective, strategii care vizează interesul general al alegătorilor, și nu orgoliilor noastre personale.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Ion Moraru (PSD) - creșterea indemnizațiilor pentru demnitarii din administrația publică;

Invit la tribună pe reprezentantul Grupului parlamentar PSD, domnul senator Ion Moraru. Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Ion Moraru:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, doresc să vă prezint astăzi una dintre măsurile reformiste promovate în ultima vreme de actuala putere: creșterea indemnizațiilor pentru demnitarii din administrația publică.

Prin două ordonanțe adoptate recent, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 136/22 decembrie 2006 și Ordonanța Guvernului nr. 10/31 ianuarie 2007 au fost majorate semnificativ indemnizațiile pentru demnitari, altfel, așa cum se apreciază uneori, o "categorie defavorizată" în zilele noastre.

Astfel, de exemplu, dacă în februarie 2006 un secretar de stat avea o indemnizație de 4813 lei, aceasta a crescut, în ianuarie 2007 la 5358 lei, iar pentru primarul general al capitalei, de la 5500 lei la 6122 lei, în aceeași perioadă.

Dar poate nu aceste creșteri sunt importante, ci încălcarea dispozițiilor legale potrivit căreia această indemnizație este unica formă de remunerare a activității demnitarilor.

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 136/2006 s-a instituit un spor de dificultate de 50% pentru demnitarii implicați în aplicarea Legii nr.10/2001 și a legilor fondului funciar, spor care se adaugă la indemnizațiile menționate anterior.

O primă întrebare ar fi de ce spor pentru demnitari? Treaba administrației este să aplice legile adoptate de Parlament. Toate legile, nu doar unele! Iată că puterea a decis că merită un spor la salariu ca să-și facă treaba.

O altă întrebare este de ce spor de dificultate pentru demnitari?

Dacă administrația consideră că nu poate aplica o lege pentru că este dificilă, atunci să schimbăm legea care este proastă sau să schimbăm administrația centrală care nu poate.

În loc de spor de dificultate, ar putea fi, de asemenea, "spor de penibilitate" pentru numeroasele nemulțumiri create de aplicarea acestor legi, atât foștilor proprietari, cât și chiriașilor, reflectate zilnic în presă sau "spor de risc penal" pentru că unele scandaluri din presă intră în atenția procurorilor.

De asemenea, ne punem și întrebarea: de ce pentru demnitarii implicați în aplicarea proprietății?

Sigur că problema proprietății este una de actualitate. Zilnic presa ne relatează cazuri strigătoare la cer în care, pentru a se repara o nedreptate de acum 50 de ani, se face injustiție în zilele noastre.

Iată că, pe lângă procesele câștigate la CEDO de foștii proprietari, au început să câștige și chiriașii: Cazul Raicu. Dar aproape întotdeauna statul pierde și plătim cu toții. Problema proprietății nu este singura importantă. Văd că nu s-a pus încă problema unui "spor de succes" pentru funcționarii cu merite remarcabile în aderarea României la Uniunea Europeană.

La fel, puterea ne poate propune un spor de dificultate pentru rezolvarea multiplelor probleme sociale. Nu există sporuri pentru "creșterea nivelului de trai", pentru "creșterea calității actului de educație" sau pentru "construcția de locuințe sociale".

O altă întrebare. De unde bani pentru sporuri?

Parlamentarilor li se cer așa-zisele fișe fiscale în care trebuie să găsească surse de finanțare pentru propunerile legislative, iar Guvernul respinge pe bandă rulantă inițiative parlamentare, printre altele și pentru că ne declară că nu sunt fonduri.

Executivul, în schimb, expediază finanțarea măsurilor prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 136/2006 printr-o singură frază: "Sumele aferente acestor drepturi de natură salarială nu constituie un efort suplimentar pe seama bugetului de stat".

Nu ni se spune nici câte sute de demnitari din administrația centrală ar beneficia de sporuri de dificultate și cât ne costă aceste sporuri.

Nu în ultimul rând, nu ni se prezintă cazul excepțional, situația de urgență care impunea puterii să adopte în luna decembrie o astfel de reglementare prin ordonanță de urgență.

Chiar Consiliul Legislativ a semnalat acest fapt în avizul dat actului normativ. De-a dreptul ilar este faptul că fundamentarea prezentată pentru Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 136/2006 este cvasiidentică cu cea a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 209/22 decembrie 2005.

Din lipsă de motive reale, ni se prezintă, la distanță de un an, aceleași pretexte privind angajamentele internaționale ce revin Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților a căror nerespectare ar pune în pericol aderarea la Uniunea Europeană.

Or, dacă în decembrie 2005 o asemenea explicație mai putea fi acceptată, un an mai târziu aderarea la Uniunea Europeană era o certitudine, dar nu și pentru Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.

În sfârșit, cu riscul de a mă repeta, în concluzie nu avem decât o dilemă: să schimbăm legea care e proastă sau să schimbăm administrația care nu poate.

Vă mulțumesc. (aplauze la Grupul PSD)

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Gheorghe Funar (PRM) - acțiunile UDMR care vizează obținerea autonomiei teritoriale din ținuturile secuiești;

Invit la tribună pe reprezentantul Grupului parlamentar al PRM, domnul senator Gheorghe Funar.

   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori, mă voi referi astăzi la acțiunile UDMR și ale Ungariei vizând obținerea autonomiei teritoriale a așa-zisului Ținut Secuiesc, acțiuni care trebuie oprite.

În statutul și programul politic al UDMR-ului este înscris ca obiectiv principal obținerea autonomiei teritoriale a Transilvaniei. De peste 88 de ani, pentru realizarea acestui vis al maghiarimii se acționează de către Ungaria, împreună cu numeroasele și diversele organizații etnice ungurești, legale și ilegale din România.

Programul de refacere al Ungariei Mari este continuat de către extremiștii maghiari și după aderarea României la Uniunea Europeană, fiind sfidată legislația românească și cea europeană. În vederea declarării autonomiei pe criterii etnice a așa-zisului Ținut Secuiesc s-a organizat de către UDMR, Consiliul Național al Maghiarilor din Transilvania, Consiliul Național Secuiesc și Uniunea Civică Maghiară referendumuri locale ilegale, cu încălcarea Constituției României.

Prima etapă a referendumurilor legale ilegale s-a desfășurat în luna decembrie 2006 în mai multe localități din zonele Odorheiul Secuiesc și Baraolt.

Constatând că nu a fost nici o reacție din partea autorităților statului român, începând din 10 februarie, până în 14 martie 2007 sunt programate alte etape ale referendumurilor locale ilegale în localități din județele Covasna, Harghita, Mureș și Brașov, iar în ziua de 15 martie s-a stabilit de către Ungaria și UDMR că va fi proclamată autonomia teritorială pe criterii etnice a așa-zisului Ținut Secuiesc.

Apoi va fi internaționalizată această problemă, prin solicitarea sprijinului Consiliului Europei, Parlamentului European și a căștilor albastre.

Referendumurile declanșate în 10 februarie urmează să se desfășoare în 43 de localități din zona Sf. Gheorghe. Organizatorii acțiunilor antiromânești și antieuropene sunt: UDMR, prin primari, consilieri județeni și consilieri locali, CNS, UCM și consiliile bisericești, în frunte cu preoții maghiari.

Se știe că organizațiile teroriste CNMT, CNS și UCM nu sunt înregistrate legal în România, dar sunt acceptate, tacit inclusiv la dialog, de către Președintele României și de către Guvernul de la București.

Presa de limbă maghiară finanțată din bani publici, din bugetul României, susține acțiunile separatiste ale UDMR și ale Ungariei. Aceleași acțiuni sunt mediatizate și susținute de posturile locale de radio și televiziune în limba maghiară, iar Consiliul Național al Audiovizualului nu le sancționează.

Prefectul județului Covasna, Gyorgy Ervin, consideră că nu este cazul să respecte Constituția și legile statului român deoarece apreciază că referendumul nu are consecințe juridice, deși pe buletinele de vot scrie, în limba maghiară și în limba română, citez: "Doriți ca Ținutul Secuiesc să primească statut autonom?"

UCM îl contrazice pe prefect și susține că organizează acțiuni de importanță istorică, iar între maghiari există o alianță exemplară în vederea obținerii autonomiei teritoriale.

Referendumurile ilegale din localitățile județului Covasna se desfășoară sub coordonarea și supravegherea deputaților Ekes Iosef și Gruber Attila din Parlamentul de la Budapesta, membri ai Comisiei pentru politică externă.

Președintele Ungariei se află în zilele de 12 și 13 februarie în România și va avea întâlniri cu liderii UDMR la București, în județele Covasna și Harghita, apoi la Târgu-Mureș și Cluj-Napoca, în cadrul cărora va fi analizat stadiul acțiunilor vizând obținerea autonomiei teritoriale pe criterii etnice a așa-zisului Ținut Secuiesc.

De mai bine de doi ani, de când au adus UDMR la guvernare, Președintele României și președinții PNL și PD au luat poziția struțului față de acțiunile neconstituționale, antiromânești și antieuropene ale iredentiștilor unguri.

Repetatele apeluri ale Forumului Civic al Românilor din județele Covasna și Harghita nu au avut nici un ecou la autoritățile statului român. Cei peste 400.000 de români din județele Covasna, Harghita și Mureș constată că au fost abandonați de către Președintele României, primul-ministru, ministrul justiției și ministrul administrației și internelor.

Pentru sutele de mii de români nu s-a înființat nici măcar o celulă de criză la Palatul Cotroceni pentru a se veghea la respectarea și apărarea drepturilor și libertăților românilor din județele Covasna, Harghita și Mureș, precum și la aplicarea Legii siguranței naționale.

Având în vedere pericolul uriaș la adresa integrității teritoriale a României, Partidul România Mare solicită următoarele:

  1. Președintele României să ceară public Președintelui Ungariei, domnul Solyom Laszlo, ca țara sa să nu mai sprijine acțiunile UDMR, C.N.M.T., C.N.S. și U.C.M. vizând obținerea autonomiei teritoriale pe criterii etnice a așa-zisului "ținut secuiesc".
  2. Președintele României să prezinte în Parlament, în cel mult 10 zile, un mesaj privind acțiunile ce vizează autonomia așa-zisului "ținut secuiesc".
  3. Președintele României, domnul Traian Băsescu, și primul-ministru, domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu, să elimine UDMR-ul din Guvernul României.
  4. Guvernul, prin ordonanță de urgență, să interzică toate referendum-urile locale ilegale vizând statutul autonom al așa-zisului "ținut secuiesc".
    Chiar și vicepremierul Marko Bela a recunoscut, în 10 februarie, că legile statului român nu permit organizarea unor astfel de referendum-uri.
  5. Primul-ministru să-l demită de urgență pe prefectul județului Covasna, fost membru al UDMR.
  6. Procurorul general al României să acționeze pentru respectarea Legii siguranței naționale și cercetarea penală a celor care acționează pentru dezmembrarea teritorială a României, stat membru al Uniunii Europene.
  7. Președintele Partidului Democrat, domnul Emil Boc, să facă publică susținerea acțiunilor neconstituționale ale UDMR îndreptate împotriva statului național unitar român.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Puiu Hașotti (PNL-PD) - acțiunile UDMR și ale Consiliului Național Secuiesc privind Ținutul secuiesc;

Dau cuvântul domnului senator Puiu Hașotti, din partea Grupului parlamentar al Alianței Dreptate și Adevăr PNL-PD.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația mea politică are aceeași temă ca precedenta și vreau să spun din capul locului că, cel puțin după știința mea, și președintele, și primul-ministru au luat atitudine în legătură cu acest așa-numit referendum, pentru că nu a fost un referendum, a fost un sondaj de opinie, mai degrabă.

Acțiunea, cum spuneam, la care vreau să mă refer, nu mă sfiesc a o cataloga ca fiind de inspirație iredentistă sau, dacă preferați, gândindu-mă la anii '50, chiar de inspirație stalinistă, acțiune care, cum bine s-a spus, se plasează, evident, la o îngrijorătoare limită a legalității.

Să ne înțelegem. Nimeni nu contestă dreptul absolut firesc și perfect legitim al cetățenilor români de origine secuiască de a-și perpetua și apăra tradițiile specifice în cele trei județe ale țării, unde etnia este fie bine reprezentată numeric, cazul județului Mureș, fie majoritară, cazul județelor Covasna și Harghita, numai că, la fel de limpede trebuie spus, drepturile acestei comunități, ca, de altfel, ale oricărei alte comunități minoritare din cadrul statului român, nu pot fi afirmate în disprețul afișat, asumat și proclamat al Constituției României, nici măcar sub forma unui sondaj de opinie fără consecințe juridice, așa cum se străduiește să-și minimalizeze demersul, de ochii lumii, Consiliul Național Secuiesc.

La fel de neconvingătoare este, în context, invocarea de către același C.N.S. a prevederilor Recomandării 1201 a Consiliului Europei, ca temei pentru organizarea așa-numitului referendum, întrucât, cum bine se știe, s-a observat că Recomandarea, în ciuda faptului că a fost adoptată de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, nu a fost însușită, ca atare, de Consiliul de Miniștri, așa că ea nu are un caracter obligatoriu pentru statele membre.

Și apropo de Uniunea Europeană, doresc să reliefez încă o informație, conform căreia comisarul european pentru extindere, Ollie Rehn, a precizat că referendumul nu va fi recunoscut, nefiind autorizat de statul român.

Atunci, deloc retoric, întrebăm: la ce bun un asemenea "referendum" și, mai ales, cui va folosi acesta?

În opinia Partidului Național Liberal - și am suficiente temeiuri să cred că și alte forțe politice majore, aflate la putere sau în opoziție, împărtășesc această viziune - mult prea riscantul referendum-sondaj de opinie, dincolo de faptul că este anticonstituțional, nu poate avea decât consecințe negative asupra raporturilor dintre majoritatea românească și minoritatea etnică, împinsă acum, îndrăznesc să spun, printr-o condamnabilă inconștiență, la o acțiune care, dacă s-ar finaliza, așa cum visează inițiatorii ei, ar prejudicia-o, în primul rând, pe ea însăși.

Față de toate acestea și în conformitate cu poziția oficială a Partidului Național Liberal în chestiunea care constituie subiectul prezentei declarații politice, se impune, cu calm și luciditate, a respinge categoric orice demers vizând obținerea autonomiei teritoriale pe temei etnic.

Valorile fundamentale ale națiunii române și ale statului român, așa cum sunt acestea concretizate în Constituția României, nu sunt și nu vor fi niciodată subiect de tranzacție, nici pe plan intern, nici pe plan extern.

Iată de ce, date fiind urmările incalculabile, pe care le poate avea un asemenea așa-zis referendum, credem că instituțiile statului abilitate în materie, în primul rând, Ministerul Administrației și Internelor, au obligația legală să se autosesizeze și, cu tact și cu măsură, să treacă la demersuri constituționale ce se impun.

Îmi mai permit să atrag atenția asupra unei declarații mai mult decât edificatoare a liderului Uniunii Civice Maghiare, organizație care și-a manifestat deschis sprijinul pentru demersul C.N.S., declarație din care citez: "O să promovăm ideea autonomiei, ca rețetă pentru toată țara, ca un model de descentralizare pentru regiunile istorice din România."

În final, repet apelul la calm, luciditate și discernământ, atitudini pe care îmi doresc a le vedea atât din partea organizatorilor și susținătorilor așa-zisului referendum, cât și din partea instituțiilor majore ale statului și, nu în ultimul rând, țin să remarc atitudinea notabilă a UDMR, care, prin vocea liderului său, domnul senator și viceprim-ministru Marko Bela, a spus următoarele - citez -: "Milităm pentru autonomie teritorială, dar acest lucru trebuie realizat printr-un dialog, prin colaborare cu reprezentanții majorității, prin vot în Parlament, prin modificarea legilor, deci prin căi parlamentare și prin instrumente politice, ceea ce nu este ușor."

Am încheiat citatul.

Nu ne rămâne decât să sperăm că mesajul liderului UDMR va fi perceput așa cum se cuvine de către întreaga comunitate secuiască, inclusiv de către liderii săi.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Petre Daea (PSD) - Agricultura sub semnul întrebării;

Invit la tribună reprezentantul Grupului parlamentar PSD, domnul senator Petre Dea.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Petre Daea:

Domnule președinte,

Domnilor secretari,

Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația mea politică se intitulează "Agricultura sub semnul întrebării."

Este de prisos să prezint, aici și acum, importanța agriculturii, ca parte componentă a sistemului economic, în general, și ca factor determinant în viața socială și chiar politică a țării. Evenimentele istorice ne stau pavăză, din acest punct de vedere.

Asistăm, din nefericire, în ultima perioadă, mai mult ca oricând, la o interpretare pe partituri a fenomenului agricol, punându-se un accent sporit pe nuanța politică a interpretării, nu ca o consecință a cunoașterii, ci ca o dorință de a fi cunoscut.

În spațiul de interpretare și acțiune, îmi permit, prin prisma cunoașterii parțiale a domeniului, să atrag atenția asupra unor probleme de fond, având în vedere conexiunile științifice care imprimă obligația celor ce au contigențe cu domeniul să intervină când entropia în sistem devine o stare de fapt.

Este cunoscută influența factorilor climatici asupra agriculturii. Unii dintre aceștia nu sunt cunoscuți cu exactitate și nici nu pot fi, dar se pot defini tendințe și eventuale evaluări, care, introduse în spațiul cunoașterii, determină decizia și acțiunea.

Sunt consternat de ce văd și ascult. Văd diverse persoane care doresc să fie pe sticla opacă a televizoarelor, încercând, prin prezență și abordare, să descopere ceea ce se cunoaște, dar să se uite ceea ce se știe foarte bine. Sunt auzite, oricând și oriunde, preocupări ale tuturor pentru accesarea fondurilor europene, care este o activitate eminamente administrativă și care nu trebuie să cuprindă întreaga agendă a acelora care se ocupă de destinele agriculturii.

Sunt auzite, zi de zi, din ce în ce mai agasant, exprimări atipice, dar moderne, pentru cei ce se simt moderni, preocupându-se exclusiv de impactul integrării. Nișa de piață a devenit o definiție seacă, într-un limbaj crispat și gripat în sfera dialogului legat de soluția momentului, și nu de perspectiva domeniului.

În agricultură este loc pentru multe, inclusiv pentru cuvinte și definiții noi, dar nu trebuie uitat, și nici măcar atins ceea ce s-a consacrat și s-a validat de-a lungul timpului. Nu trebuie să încremenim în cunoaștere, dar, în nici un caz, nu trebuie să demonetizăm ceea ce s-a descoperit și este bun și util pentru țară.

În agricultură nu este vorba de putere și opoziție, este vorba de puterea de a înțelege, proiecta și acționa în folosul tuturor și în sarcina fiecăruia. Întrebarea care se pune este: cine s-o facă, când, cu cine și cu ce? Răspunsul este simplu: Guvernul, tot timpul, cu noi toți, cei ce putem să răspundem la întrebările domeniului, nu prin definiția termenilor, ci prin acțiunea concretă în fiecare zi, noi toți, în timpul avut la dispoziție, cu instrumentele specifice în actul cunoașterii și responsabilității, cu ceea ce am dobândit și descoperim prin interes și muncă. Noi, alături de ceilalți, care au construit sub cupola interesului politic pentru viitorul țării, când președintele Iliescu a așezat la masa de lucru instituții administrative, de cercetare, instituții de învățământ superior, specialiști din practica agricolă și nu numai, în timpul guvernării Năstase, construind "Strategia de dezvoltare durabilă a agriculturii și alimentației din România", care s-a dorit a fi dincolo de ciclurile electorale și politice, un document al stabilității în gândire și acțiune, cu posibilele și necesarele ajustări, care să aducă în agricultura României progres și dezvoltare, în condițiile specifice, legate numai de modificările structurale, urmare integrării, dar și celor climatice, precum și marile încercări ale omenirii de a găsi soluții la problemele de mediu, a relației hrană și combustibil, în competiție pentru pământ.

Stimați colegi, pentru împrospătarea memoriei, am adus "Strategia de dezvoltare durabilă a agriculturii și alimentației din România". Are ca dată iulie 2004. Are, ca număr de pagini, 160. Ea trebuie citită, interpretată și folosită.

Din nefericire, necunoașterea, orgoliile de tot felul, i-au îndepărtat pe cei ce administrează domeniul, în ultimii ani, de la problemele de fond și ne-au introdus în zona improvizațiilor, a soluțiilor de moment, care s-au dovedit, dacă mai era nevoie, că sunt păguboase pentru țară. Realitatea ne-o demonstrează cu prisosință: terenuri nelucrate, terenuri erodate, țărani împovărați de nevoi, agenți economici în faliment, păduri chelite de intervenții nesăbuite, canale de desecare și irigații distruse, imagini apocaliptice în multe zone ale țării, din nefericire.

Cercetarea științifică, cea care trebuie să definească direcțiile de acțiune, în condițiile nou-create și în perspectiva modificărilor climatice, este fie nefolosită, fie izolată prin măsuri de organizare și reorganizare, fie lipsită de instrumentele necesare, mutilându-se, astfel, vârful de cunoaștere în domeniul atât de complex și complicat al agriculturii.

Acestea, precum și multe altele, au adus agricultura țării într-o situație dificilă, punându-se sub semnul întrebării viitorul acesteia, motiv pentru care conștiința profesională m-a determinat să intervin în Senatul României cu această declarație, invitând Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, Guvernul României să ia act de starea de fapt și să acționeze în consecință, realizând și punând în dezbatere strategia națională, la care să fie conectate în tiparul cunoașterii și al muncii de până acum toate instituțiile și persoanele care au responsabilități și contingență cu domeniul, folosindu-se ceea ce am realizat atât în domeniul cunoașterii, cât și al acțiunii concrete și stabilind obiectivele și căile de acțiune pentru perioada următoare, fără conotație politică și interes partinic.

Solicit Ministerului Agriculturii să prezinte de urgență în Parlamentul României Legea cercetării științifice în agricultură, dovedind, prin aceasta, nu numai dorința de a face, ci și semnalul de respect dat celor care au gândit pentru viitorul agriculturii și care pot să dea răspuns la problemele pe care le ridică viitorul.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Verginia Vedinaș (PRM) - Declarația comună a Birourilor permanente ale celor două Camere privind afirmațiile făcute de Președintele României cu prilejul ședinței de bilanț a Direcției Naționale Anticorupție din 6 februarie a. c. ;

Invit la tribună reprezentantul Grupului parlamentar PRM, doamna senator Verginia Vedinaș.

Aveți cuvântul, doamna senator și se pregătește domnul senator Puskaș Valentin - Zoltan, din partea Grupului parlamentar UDMR.

   

Doamna Verginia Vedinaș:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Distinși colegi,

Am să vă vorbesc astăzi despre două din faptele politice care au marcat ultimele zile din viața noastră publică: mai întâi declarația comună a Birourilor permanente ale Camerelor prin care s-a solicitat șefului statului să revină asupra declarațiilor jignitoare făcute la adresa Parlamentului.

Personal, am interpretat această declarație ca primul pas spre normalitate petrecut în ultimii doi ani de când asistăm la un balamuc instituțional pe care, cu toți anii de trudă la catedră, alături de profesori iluștri, mi-e greu să-i dau uneori o explicație rezonabilă. Ca răspuns la această declarație, președintele trimite o scrisoare celor două Camere pe care le anunță că intenționează să adreseze Parlamentului un mesaj, marți, 13 februarie ora 14.30.

Dacă în ceea ce privește decizia de a prezenta un mesaj organului legiuitor nu este nici o problemă, este perfect constituțională, nu același lucru putem spune despre faptul că președintele a fixat și ziua și ora când intenționează să fac acest lucru, ceea ce este, nu doar contrar cadrului în care trebuie să se deruleze relațiile dintre cele două autorități, dar denotă aroganța comportamentului celui care exercită funcția de președinte, în raport cu toate celelalte autorități ale statului.

Timp de doi ani am asistat la acest tip de comportament în raporturile cu Guvernul, la ședințele căruia participa nu atunci când se dezbat probleme de interes național privind politica externă, apărarea țării, asigurarea ordinii publice și la cererea primului-ministru, ci pur și simplu când a avut domnia - sa chef.

Acum repetă același tratament față de Parlament căruia îi face program, ca și când forul legiuitor ar fi la "cheremul președintelui". Un asemenea mod de comportament nu poate fi acceptat, independent de ce vor decide Birourile permanente ale Camerelor și, din fericire au luat o decizie care respectă logica instituțiilor, nu ilogica persoanelor, nu este permis șefului de stat să trateze astfel pe cel pe care Constituția îl denumește organul reprezentativ suprem al poporului.

Dacă ne gândim că și Președintele și Parlamentul sunt organe reprezentative, dar numai Parlamentul este calificat de Constituție reprezentativ suprem, atunci ajungem la concluzia că Președintele, într-un limbaj vaporean, "a cam sărit calul", cum spunea cu umor o colegă pe un post de televiziune "mai avea puțin și ne spunea cum să ne îmbrăcăm, să ne așezăm în bănci, disciplinați, ca niște școlari muștruluiți de diriginte, eventual să ne tăiem și unghiile".

Cu toată buna-credință a celui care dorește ca lucrurile și instituțiile statului de drept să se așeze în matca lor firească, independent de cine exercită la un moment dat o anumită funcție, atragem atenția asupra faptului că un asemenea comportament nu poate fi tolerat, că el face rău celor care ocupă vremelnic anumite funcții în stat și ne face rău, nouă, tuturor.

Am putut constata cum s-au denaturat relațiile dintre Președinte și premier în ultimii doi ani, cum Președintele a ajuns să se exprime despre primul-ministru ca despre cel mai neînsemnat personaj care minte atât de mult, încât nu trebuie crezut. Asta dorim să se întâmple și în ceea ce privește relațiile cu Parlamentul?

V-o imaginați pe Regina Angliei exprimându-se astfel despre primul-ministru sau pe oricare alt șef de stat? Eu cred că răspunsul ar trebui să fie "nu!", indiferent de ce parlamentar dă acest răspuns.

Apărând demnitatea instituțiilor milităm pentru o democrație autentică și pentru ca să dispară pentru totdeauna stigmatul de "politică dâmbovițeană" sau alte formulări peiorative la adresa realităților românești.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, doamna senator.

 
  Puskas Valentin Zoltan (UDMR) - noul Cod rutier și aplicarea lui în zonele rurale;

Are cuvântul domnul Pușkaș Valentin Zoltan și se pregătește domnul senator Nicolae-Vlad Popa.

   

Domnul Puskas Valentin Zoltan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Distins Senat,

În noaptea revelionului am organizat festivități grandioase, bucurându-ne că am fost primiți ca membru în Uniunea Europeană.

A trecut sărbătoarea și au început să vină problemele, ceea ce ne demonstrează, în mod elocvent, că pentru integrarea în Uniunea Europeană avem foarte multe de făcut.

Fiind acasă în luna ianuarie, ca și dumneavoastră, cu toții, am încercat să am cât mai multe întâlniri și discuții cu oamenii și am reușit să depistez foarte, foarte multe probleme, la care, în viitor, trebuie să ne gândim și trebuie să le și rezolvăm.

Dacă televiziunile, la un moment dat au dat foarte multe știri legate de vânzarea produselor lactate sau alte probleme din agricultură, ne-am confruntat cu o problemă care, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod rutier afectează în mod deosebit pe cei de la sate.

În art. 65 al noului Cod rutier spune foarte clar că "sunt interzise accesul și deplasarea vehiculelor cu tracțiune animală pe drumurile naționale." Este un lucru excelent, circulația este mare, sunt multe mașini, e greu să circuli pe drumuri naționale cu căruțe, cu animale și așa mai departe și nici o țară europeană nu are o asemenea practică, dar în mai toate țările europene - acum și noi suntem o țară europeană - și de aceea revin, mai în toate țările europene, drumurile naționale nu trec prin localități, iar drumurile noastre naționale trec prin localitățile noastre, prin satele noastre, unde țăranul nu poate ieși cu căruța din curte pentru că poarta este la drumul național și chiar dacă există un drum lateral mai încolo, la capătul satului, nu poate să ajungă acolo pentru că nu are voie să circule.

La noi în județ, în luna ianuarie, până în 20 ianuarie, s-au dat 72 amenzi pentru căruțe pentru că țăranul se deplasa la câmp.

Încep lucrările agricole de primăvară, suntem o țară în care agricultura este preponderentă în activitatea oamenilor. Știm foarte bine că peste 50% din cetățenii noștri lucrează în agricultură și trebuie să găsim o cale de ieșire pentru perioada până când se vor realiza și la noi acele drumuri naționale care nu trec prin sate, prin localități. În acest an, ce facem cu țăranii care vor să lucreze, vor să meargă la câmp cu animale, cu atelaje și așa mai departe?

Trebuie să găsim o modalitate și noi ne gândim la așa ceva și rugăm pe colegii noștri din toate grupurile parlamentare să găsim o ieșire, temporară, vremelnică, prin care să asigurăm posibilitate țăranului să iasă din curte, să se deplaseze într-o anumită perioadă, să spunem de la 7.00 până la ora 9.00 sau seara la orice oră.

Trebuie să găsim, încă nu am găsit-o, soluția, ca să se deplaseze, pentru că trebuie să-și lucreze pământul, altfel punem milioane de oameni în situația de a nu avea din ce trăi și, bineînțeles, trebuie să ne gândim și la programe prin care drumurile naționale să treacă în afara localităților, să nu mai străbată aceste localități.

Am ținut să vă aduc la cunoștință această preocupare a noastră, noi încercăm să pregătim un proiect de lege pentru modificarea Codului rutier și vă rog, pe toți cei care sunteți prezenți și cei care nu sunteți prezenți să ne sprijiniți pentru că în acest sens trebuie să dăm un ajutor oamenilor de la sate, alegătorilor care, dacă numărăm, sunt peste trei-patru milioane de oameni.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Nicolae-Vlad Popa (independent) - solicitare pentru înființarea unui Grup parlamentar al senatorilor independenți;

Are cuvântul domnul senator Nicolae-Vlad Popa, se pregătește domnul senator Mario Ovidiu Oprea, din partea Grupului parlamentar al Alianței Dreptate și Adevăr.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

După cum știți, un număr de 8 senatori, în ordine alfabetică, Arion Viorel, Cinteză Mircea, Flutur Gheorghe, Popa Nicolae - Vlad, Popescu Ionuț, Rădoi Ovidiu, Țâbuleac Mihai și Sabău Dan au demisionat din Partidul Național Liberal solicitând Biroului permanent al Senatului să ia act de constituirea unui grup parlamentar din senatori independenți.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a Senatului, la cererea președintelui, a dat în 5 februarie un aviz favorabil acestei cereri, în sensul că acest grup se poate constitui legal. Nemulțumit de aviz, Biroul permanent, în 6 februarie - marți, a retrimis documentația la comisie care, sub presiunea unei majorități PSD-PNL, și-a modificat opinia, respingând această cerere.

Doresc să fac precizarea că acest demers este bazat, atât pe Constituție și Regulamentul Senatului, cât și pe trei Decizii ale Curții Constituționale care permit constituirea de grupuri parlamentare formate din senatori independenți, respectându-se astfel, atât dreptul de asociere, cât și opțiunea acestora, așa cum pe larg este motivat în Deciziile Curții Constituționale.

De aceea am fost șocat să constat cum senatorii PSD, domnul Doru Ioan Tărăcilă, domnul Antonie Iorgovan și Șerban Nicolae cu zâmbetul pe buze au călcat în picioare, spun eu, acest drept fundamental prevăzut în art.64 alin.3 din Constituție, tocmai în plin proces de așa-zisă apărare a Constituției.

La acest demers s-au raliat și doi senatori PNL, doamna Norica Nicolai care în 2004 a semnat, alături de mine, cererea adresată Curții Constituționale pentru reînființarea Grupului parlamentar PD, în Senatul României, exact cu această motivație juridică și domnul Teodor Viorel Meleșcanu care s-a folosit de această motivație juridică pentru a susține formarea, la vremea sa, a Grupului de senatori APR în Senatul României.

Prin prestația lor, acești senatori - e părerea mea - s-au descalificat, în primul rând ca juriști, iar această comisie, și îmi pare rău că spun acest lucru, dar nu pot să nu o afirm, în curând se va putea transforma într-o comisie ajuridică, dacă va reacționa în funcție de "cum bate vântul politic".

Sper ca Biroul permanent, în ședința de mâine, să soluționeze favorabil cererea pentru a nu fi obligați să ne adresăm din nou Curții Constituționale, pentru a patra oară, informând, totodată, Parlamentul European despre abuzurile comisiei, într-o țară proaspăt membră, România.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Mario-Ovidiu Oprea (PNL-PD) - Puterea limbajului;

Invit la tribună reprezentantul Grupului parlamentar al Alianței Dreptate și Adevăr, domnul senator Mario Ovidiu Oprea, se pregătește domnul senator Ovidiu Teodor Crețu, din partea Grupului parlamentar PSD.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Mario Ovidiu Oprea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Domnilor secretari,

Distinși colegi,

În declarația mea politică de astăzi îmi îngădui să zăbovesc o clipă asupra a ceea ce am putea numi puterea limbajului.

S-a vorbit mult, foarte mult despre puterea cuvintelor. Așa cum se știe, limbajul creează puterea, o exprimă și este implicat oriunde există o luptă pentru putere. Limbajul poate fi folosit pentru a submina sau a schimba distribuția de putere pe termen lung sau scurt, iar modul în care un om își arată puterea constă și în felul în care se exprimă față de ceilalți, altfel spus în felul în care își folosește puterea cuvintelor.

Drept urmare, cuvintele pot fi cosmetizate, având uneori un aer nobil, chiar snob, alteori, dimpotrivă, avem de-a face cu un limbaj vulgar ce se înscrie într-un fel de sfidare față de cei din jur, cu alte cuvinte față de cei care nu dețin puterea.

După decembrie 1989, am răsuflat cu toții ușurați fiindcă redobândisem în sfârșit dreptul de a ne exprima liber. Rând pe rând, guvernele care s-au succedat la putere din 1990 până astăzi au adus în prim planul politicii românești lideri aparținând diferitelor curente politice, fie de stânga, fie de dreapta. Constatăm însă, cu mâhnire, că indiferent de curentul căruia îi aparțin, unii dintre colegii noștri, combatanți pe câmpul politicii, ne-au demonstrat și, din păcate continuă să o facă și astăzi, când - iată! - suntem deja parte a Uniunii Europene, că ignoră regulile elementare ale unui limbaj politicos. Fie că se adresează unor gazetari, unor colegi de partid sau de Parlament, unii politicieni post-decembriști rămân insensibili față de regulile bunei cuviințe. Mărturisesc că nu înțeleg nici acum de ce, pentru a fi convingători sau din dorința de a părea mai fermi în ceea ce susținem, trebuie să-i jignim pe cei cu care ne aflăm la un moment dat în polemică.

Dacă am încerca să facem un inventar al vorbelor de duh rostite cu năduf în diverse împrejurări, am putea umple pagini întregi, de la "măi, animalule", "măgar de presă", "vipere", "găozari", "jigodii politice", "frustrați puși pe cotcodăceală politică", "lichele", "muscă beată", "papagal", până la huiduieli sau chiar îmbrânceli. Iată, vor spune unii, ce ne-a adus democrația. Iată, constată cu amărăciune cei mai mulți dintre conaționalii noștri, cum vorbesc și se comportă cei pe care i-am ales să ne reprezinte și care ar trebui să constituie repere ale unei conduite civilizate. Și trebuie să recunoaștem că ignorarea alegătorilor noștri este justificată, fiindcă, până la urmă, violența de limbaj - mai ales când vine dinspre noi, politicienii - pe lângă faptul că scoate la iveală carențe grave de educație, denotă o lipsă totală de considerație față de cei din jur. Adică tocmai față de cei care ar trebui respectați pentru că ne-au încredințat, prin votul lor, deplina încredere, punându-și speranțe în seriozitate și capacitatea noastră de a construi în beneficiul țării.

Pentru a rămâne în același registru, subliniez că este inacceptabilă și mai ales nejustificabilă afirmația potrivit căreia noi, parlamentarii, ne aflăm aici pentru a face legi destinate infractorilor.

Onorată asistență, sunteți cu toții de acord cu mine că, de-acum, când integrarea a devenit realitate pentru România, se impune o selecție și mai atentă a celor pe care partidele îi propun pentru cursa politică.

Vreau să închei, amintindu-vă cuvintele cunoscutului autor al "Comediei umane", Honoré de Balzac, care spunea: "Politețea constă în a părea că uiți de tine pentru ceilalți".

Mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Ovidiu Teodor Crețu (PSD) - necesitatea restructurării Guvernului;

Invit la tribună pe domnul senator Ovidiu Teodor Crețu, din partea Grupului parlamentar PSD. Se pregătește domnul senator Aurel Ardelean, din partea Grupului parlamentar PRM.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Ovidiu Teodor Crețu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori,

Atât în mediile politice, cât și în societatea civilă se discută tot mai mult, în ultima vreme, despre o problemă destul de veche de altminteri și anume necesitatea restructurării Guvernului.

Încă de la preluarea puterii, pardon, de la luarea cu japca a puterii în decembrie 2004, Alianța D.A. a aclamat faptul că nu va merge în continuare pe structura guvernamentală a PSD, că va reduce, că va simplifica, că va eficientiza. Numai că una e vorba și alta e fapta.

În cei doi ani de guvernare, Cabinetul Tăriceanu nu a avut curajul să treacă la fapte, a menținut structura guvernamentală existentă în 2004 și a înțesat-o cu clientela politică portocalie.

La nivel județean, însă, da, Guvernul Tăriceanu a modificat, într-adevăr, structurile serviciilor deconcentrate, nu în sensul de a le reduce, ci prin extinderea și înrămurirea lor. Am folosit acest termen din jargonul țăranului ardelean pentru că este vorba, în special, de direcțiile agricole, cu exemplificare cea din județul Bistrița-Năsăud, care, la aproximativ 50 de angajați, are nu mai puțin de 5 directori, plus alți 6 directori la diverse agenții și oficii.

Una dintre acestea - Agenția de plăți și intervenții în agricultură - a angajat peste 100 de oameni de diferite profesii și specializări, cele mai multe fără tangențe cu agricultura, oameni care ar fi trebuit să asigure acordarea subvențiilor comunitare pentru suprafețele, producțiile și cotele negociate cu Uniunea Europeană, dar care, din păcate, încă nu și-au intrat în atribuții.

Majoritatea posturilor au fost ocupate pe bază de cumetrii de către agitatorii și lipitorii de afișe ai Alianței D.A. și pentru că într-o campanie se lipsesc mii de afișe, pe lângă posturile de director, au fost create și posturi de diverși șefi de serviciu, de birou, de tarla, de staul și așa mai departe. Astfel Alianța D.A. și-a onorat promisiunile portocalii.

În frecventele întâlniri pe care le am cu locuitorii satelor bistrițene, sunt evocate de aceștia numeroase nemulțumiri în legătură cu sistemul de subvenții în general și, mai ales, cu greutățile pe care oamenii le întâmpină până să ajungă la sumele care li se cuvin.

Întrebarea pe care o adresează firesc țăranul este de ce se perpetuează această stare de lucruri în condițiile în care au fost create numeroase și stufoase structuri la nivelul județelor, care au ca atribuții tocmai rezolvarea acestor probleme.

Am convingerea că nerezolvarea problemelor așa cum cer normele europene, pe care ne-am angajat să le implementăm și să le respectăm, se datorează în bună măsură faptului că acele scaune de funcționar au fost transformate în fotolii de director și sunt ocupate de persoane incompetente, de oameni care au pierdut de multă vreme contactul cu cerințele agriculturii și cu necazurile amărâtului de țăran român, purtat pe drumuri de cei care ar trebui să fie la dispoziția lui, pentru că, în definitiv, salariile lor provin din munca producătorului agricol.

Oare de câți ani mai are nevoie Guvernul Tăriceanu pentru a definitiva o structură viabilă și eficientă în agricultură, în care rolul specialistului să fie bine definit, iar acesta să fie protejat de amestecul și influența nocivă a politicului ?

Ce poate face țăranul din Bistrița-Năsăud în condițiile unei agriculturi de subzistență, cu structuri ineficiente, cu programe și strategii în permanentă stare de proiect și experiment? Se gândește cineva cu responsabilitate, pricepere și bună credință la viitorul lui?

În loc să se preocupe de astfel de probleme, guvernanții se îmbrâncesc la instituirea și instalarea a câți mai mulți șefi care să le fie loiali, făcând abstracție de competența lor, pregătind astfel o armată de lipitori de afișe pentru campaniile ce urmează.

Cu asemenea oameni nu vom reuși să integrăm satul românesc în Europa, dar, cu siguranță, în campania electorală, gardurile vor fi frumos tapetate cu afișe orange.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Aurel Ardelean (PRM) - Autostrada Nădlac-Arad-Timișoara;

Invit la tribună pe domnul senator Aurel Ardelean, din partea Grupului parlamentar PRM și se pregătește domnul senator Mihail Lupoi, din partea Grupului parlamentar al Alianței D.A. PNL-PD.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Aurel Ardelean:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Constat cu regret că, an de an, se menține o anumită viziune la nivelul implementării și finalizării deja a celebrelor coridoare pan-europene de transport rutier în România.

Autostrada pe tronsonul Nădlac - Arad - Timișoara, problema pe care doresc să o abordez, este importantă din mai multe considerente, care pornesc de la rațiuni economice, poziționare geografică, protecția mediului înconjurător și dezvoltarea turismului.

De la Guvern la Guvern și de la ministru la ministru, termenul de realizare a autostrăzii de pe coridorul 4 se tot modifică în sens negativ.

Ultimele estimări, emise de actuala conducere a Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, ne arată faptul că definitivarea completă a Coridorului 4 de transport rutier pan-european, pe direcția Constanța - București - Sibiu - Lugoj, apoi, prin Timișoara și Arad, spre Nădlac, nu va avea loc mai devreme de 2012, mai probabil 2014-2015.

O analiză a calendarelor prezentate de cei 3 miniștri din 2004 până acum, pe toate fazele de construire a unei autostrăzi, respectiv studii de fezabilitate, obținere a finanțării, proiectare, consultanță, reconstruire ne arată clar faptul că în România se scurg nu mai puțin de 10 ani între prima și ultima fază a proiectului.

Actuala conducere a ministerului a renunțat însă la finanțările derulate anterior și aceasta este doar una din explicațiile întârzierilor din prezent. Astfel, s-a renunțat la finanțarea oferită de Banca japoneză NEXIA pentru Lugoj - Deva, la parteneriatul public - privat pentru Orăștie - Sibiu. Ne întrebăm: oare de ce ?

Orice schimbare a finanțatorului presupune reluarea procedurilor, prin urmare întârzieri. Dacă se mai schimbă și proiectul - cazul variantei de ocolire a Municipiului Sibiu - iar constructorul nu se mobilizează, întârzierile sunt sigure.

Ca unul dintre reprezentanții Aradului în Parlamentul României, am ajuns la concluzia tristă că, după toate disputele, analizele și para-analizele, promisiunile și angajamentele, suntem din nou la coadă în privința construcției de autostrăzi.

Propunerea Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului situează Aradul din nou pe ultimul loc. Tronsonul este ultimul care va fi finalizat, deși logic era să se înceapă cu acesta. Acest lucru a fost recunoscut și de domnul ministru Berceanu și aceasta dintr-un motiv simplu - pentru a se putea prelua traficul mare de intrare și ieșire din țară. Și, totuși, cu toate că a recunoscut că este aberant să nu înceapă construcția dintre Nădlac și Arad spre Timișoara, nu au fost luate măsuri de demarare.

Nu înțelegem de ce avem atâtea dificultăți în a demara aceste proiecte. Importanța lor este evidentă. Nu facem altceva decât să pierdem bani și oportunități economico-financiare benefice pentru România.

Bulgaria a trecut deja în fața noastră, urmând a finaliza lucrările din partea ce-i revine din Coridorul 4 Pan-European.

Doamnelor și domnilor,

Poate că ar fi bine dacă am reglementa legislativ acest sector, transformându-l într-un sector distinct, cu control parlamentar strict a lucrărilor efectuate și fără posibilitatea de a mai schimba finanțarea, proiectul sau a efectua modificări. Iar dacă cineva nu respectă termenii de negociere, prevederile legale privind licitațiile și semnarea contractelor, să răspundă conform legii.

Consider că în acest moment Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului nu este capabil să ofere o soluție, fiind necesară intervenția Parlamentului.

Suntem pe ultimul loc în Europa la nivelul infrastructurii rutiere pe segmentul autostrăzi, cu maxim 7 km de autostradă pe an. Faceți un calcul simplu și vom constata că, dacă nu se schimbă optica, vor trece zeci de ani până vom reuși să realizăm o singură autostradă. Nu este doar inacceptabil, ci este tragic.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Mihail Lupoi (PNL-PD) - distrugerea cimitirului soldaților români și germani din zona orașului Tighina; protest împotriva înființării unui sat pe Insula Șerpilor, de către autoritățile ucrainiene;

Are cuvântul domnul senator Mihail Lupoi, din partea Grupului parlamentar al Alianței D.A. PNL-PD. Se pregătește domnul senator Corneliu Vadim Tudor, pentru un minut.

Aveți cuvântul.

   

Domnul Mihail Lupoi:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Pentru că tot este neclar cine se ocupă cu politica externă a țării, în afară de Președinte, se ocupă și Senatul.

Declarația mea politică se va referi succint la două evenimente, care au marcat scena politică din zona noastră europeană și care au fost tratate cu neglijență și de-abia amintite de presă sau au fost mediatizate prea târziu.

Mă refer, în primul rând, la distrugerea cimitirului soldaților români și germani din al doilea război mondial, aflat în Transnistria, în special în zona orașului Tighina.

Această atitudine a autorităților bolșevice ale așa-numitei Republici Transnistrene este un atac la memoria istoriei poporului român și o palmă dată politicii statului român. Faptul că până în momentul de față nu am auzit ca vreun parlamentar român să fi luat o atitudine oficială față de acest act mă obligă să propun Senatului României inițierea unei declarații de protest față de gestul făcut de autoritățile separatiste din Basarabia de a distruge cu buldozerul un loc sacru, istoric, sfânt și care ar trebui respectat de către toți cei care se consideră creștini, mă refer aici, mai ales, la autoritățile pro-ruse care se declară mari ortodocși.

Stimați colegi, adresez acest apel către dumneavoastră, să lăsăm de-o parte orgoliile noastre politice și să propunem prezentarea unui protest în fața celor două Camere reunite ale Parlamentului, față de încălcarea drepturilor omului și a valorilor unui popor de către autoritățile de la Tiraspol, sprijinite tacit de către actorii politici de la Moscova.

Vă sugerez să facem acest demers și în memoria celor care au murit pe frontul de Est, în al doilea război mondial, în încercarea de a lupta împotriva bolșevismului, care, în cele din urmă, s-a impus în țara noastră pentru mai bine de 45 de ani, cu consecințele pe care le cunoaștem.

Al doilea eveniment, pentru care fac același apel de a se prezenta un protest atât în plenul Senatului, cât și în ședința comună a Senatului și Camerei Deputaților, privește atitudinea autorităților ucrainene de a înființa un sat pe Insula Șerpilor, pentru a justifica juridic funcționalitatea acestui teritoriu în avantajul economic și politic al acestei țări. Aroganța dovedită de politicienii ucraineni, cu toate eforturile noastre diplomatice și de reconciliere, a atins, în ultimii 5 ani, limita rațiunii din partea unui stat ce se dorește a fi democratic și european. Nu vreau să fac o incursiune istorică asupra acestui subiect, dar folosința vechiului teritoriu românesc al Insulei Șerpilor, fără acordul autorităților române, așa cum a fost preluată de Stalin, în 1948, cu acceptul primului ministru al Republicii Populare Române, dr.Petru Groza, ca trofeu de război și dată, ulterior, Ucrainei, dovedește gradul de respect pe care l-a arătat Ucraina României. După ce România a semnat un tratat controversat de bună vecinătate cu Ucraina, negociat prost, după părerea mea, de ministrul afacerilor externe de atunci, în care statul român a realizat un compromis, cedând fostele sale teritorii, aș include, spre amintire, Bucovina de Nord, Herța și Buceagul de Sud, politicienii ucraineni ne tratează în continuare ca pe o țară bananieră, sub nivelul lor politic și diplomatic. Ca să fie bine înțeles la ce se referă compromisul, era amenințarea că - vezi, Doamne! - nu mai intrăm în NATO dacă nu semnăm acest tratat, lucru care s-a dovedit fals. Să nu uităm că, după incidentul cu Canalul Bîstroe, cu toate protestele de atunci, ca și de acum, ale Ministerului Afacerilor Externe, proteste destul de firave și tardive, liderii politici ucraineni continuă să ne trateze cu aroganță, încălcând, în acest sens, normele europene și internaționale în vigoare, impunând politica faptului împlinit.

Nu știu ce negociază domnul președinte Traian Băsescu cu domnul Iușcenko, dar observ că, în continuare, ucrainenii nu au făcut nici un efort de reconciliere cu privire la divergențele pe care le are cu România.

În acest sens, domnule președinte de ședință, stimate colege și stimați colegi, vă fac propunerea să luăm atitudine - întregul Parlament, oficial - față de potențiala agresiune economică și diplomatică la care ne supun autoritățile ucrainene.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Corneliu Vadim Tudor (PRM) - lipsa curățeniei din capitală;

Are cuvântul domnul senator Corneliu Vadim Tudor, Grupul parlamentar al PRM.

Se pregătește domnul senator Ion Vărgău, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință, pentru înțelegere.

Nu cred că voi vorbi mai mult de două minute.

Fac un apel colegial la senatorii din Partidul Democrat, inclusiv la doamna Paula Ivănescu și la distinșii colegi ai domniei-sale. Pentru că PD conduce Primăria Generală a Capitalei, primarul general, domnul Adriean Videanu, și primarul general-adjunct, domnul Răzvan Murgeanu, conduc cea mai importantă urbe a României. Dumneavoastră conduceți, de asemenea, Ministerul Mediului, prin doamna - dacă aș fi polemist, aș zice Sulfamida Barbu, dar pentru că sunt un om temperat îi zic pe numele ei frumos de floare - Sulfina Barbu.

Domnul președinte al Senatului, Nicolae Văcăroiu, în urmă cu circa o oră, mi s-a plâns de mirosul pestilențial care domnea în sala de întâlnire, de dialog cu președintele Ungariei. Indiferent ce relații am avea noi cu politicienii de la Budapesta, totuși, să respectăm normele protocolare și să recunoaștem faptul că este un șef de stat, membru al Uniunii Europene, ca și România, dar în tot Parlamentul mirosul este la fel de pestilențial. În toată Capitala este la fel. Nu înțelegem ce se poate întâmpla.

Rog pe colegii de la PD, acum să arate cât sunt de gospodari!

Când eram la Liceul "Sfântul Sava", aveam o lecție specială la limba latină cu o întâmplare din antichitate, "Hic Rhodos, hic salta!" Aici este Rhodos, aici arată vitejia ta! Uite, Răzvan Theodorescu, care este un om de cultură și odihnă, dar numai după ce scrie tomuri fundamentale se odihnește, îmi confirmă, așa este! Arătați că sunteți gospodari, că nu se poate continua în felul acesta. Dacă în prima instituție a unei țări, care este Parlamentul, nu poți bea apă de la chiuvetă, dacă atunci când te duci acasă și mai ai și copii mici nu poți de mirosul acesta imposibil de suportat și inexplicabil înseamnă că este grav.

Vă rog să vă gândiți la sănătatea populației și la faptul că vin căldurile. Cât mai este din iarna asta? Deja este o primăvară, peste două săptămâni o să vină Mărțișorul. Păi, vă dați seama ce se va întâmpla, cum intră în putrefacție toate mizeriile astea? Ce face Apa Nova? Am dat-o unor străini, ca să facă ce? Să taxeze pe români cu niște biruri nepercepute nicăieri în Europa civilizată?

Am să închei spunându-vă că, oricât de frumoasă ar fi o priveliște sau o clădire, dacă emană cel mai mic și mai neplăcut miros, devine respingătoare. Spuneți domnilor Videanu și Murgeanu că îi rugăm să nu ne facem de râsul lumii, pentru că vin oaspeți străini din ce în ce mai importanți, vin șefi de state și se va spune: "Ce să caute ăștia în Europa dacă nu se pot gospodări la ei acasă? Vă mulțumesc. (aplauze)

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Am luat act de rugămintea dumneavoastră și vom transmite mai departe, sigur, domnului primar general, doleanța dumneavoastră care este perfect adevărată și valabilă.

 
  Ion Vărgău (PSD) - situația grea, economică și socială, a județului Tulcea;

Invit la microfon pe domnul senator Ion Vărgău, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat. Se pregătește domnul senator David Gheorghe, ultimul vorbitor, din partea Grupului parlamentar al Alianței Dreptate și Adevăr, P.N.L.-P.D.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Ion Vărgău:

Domnule președinte de ședință, doamnelor și domnilor senatori.

Ne amintim cu toții de momentul 1 ianuarie 2007, care a reprezentat pentru toți românii un moment de bucurie și împliniri. Se realiza un vis al tuturor, acela de a face parte din marea familie europeană, acela de a ne recăpăta demnitatea în fața tuturor statelor Uniunii Europene și credința că suntem considerați egali cu toți membrii acestei familii. A fost un moment de maximă satisfacție, mai ales că venea pe fondul spiritului sărbătorilor de iarnă și spun a fost, pentru că, după acest moment de bucurie, românii s-au trezit iar înconjurați de grijile cotidiene, de preocupările curente care le dezvăluiau faptul că în viața personală nimic nu s-a schimbat. Putem călători liberi în Europa, dar se întreabă: cu ce? Când salariile abia le ajung să-și ducă traiul de zi cu zi, când cozile de la farmacii sunt din ce în ce mai mari, când facturile la întreținere le răpesc mare parte din venituri, când țăranii nu-și pot permite să-și asigure măcar hrana zilnică, prin închiderea unor unități industriale unde unii dintre ei și-au dedicat marea parte din viață și acum se văd nevoiți să trăiască din mila altora. Aceasta este realitatea, pe care majoritatea românilor o trăiește și pentru ei, din acest punct de vedere, nu s-a schimbat nimic.

Perioada vacanței parlamentare am petrecut-o în mijlocul tulcenilor, al celor care mi-au acordat sau nu votul lor, dorind să cunosc mai bine problemele de care se lovesc. Am străbătut județul de la un capăt la altul, m-am întâlnit cu pensionari, agricultori, cadre didactice din mediul rural, dar și cu autoritățile locale și am constatat că tulcenii o duc, într-adevăr, din ce în ce mai greu.

Județul Tulcea a fost supus multor încercări, la care cu greu a făcut față și amintesc aici inundațiile din anul trecut, care au distrus suprafețe întinse din culturile agricole și gospodării, gripa aviară, care a lăsat pe majoritatea locuitorilor din zonă fără principala sursă de hrană și care, practic, a distrus turismul în Delta Dunării. Iar dacă toate acestea nu au fost suficiente, seceta din vara asta le-a spulberat oamenilor orice speranță pentru un trai decent.

Nici în municipiul Tulcea lucrurile nu stau mai bine, în sensul că două mari unități industriale, "Seral" și "Alum", care asigurau locuri de muncă la aproximativ 3000 de oameni, își vor închide porțile, lăsându-i pe aceștia și familiile lor fără nici o alternativă.

Indiferent de mediul din care provin, rural sau urban, problemele cetățenilor sunt mereu aceleași, pensii și venituri mici, lipsa locurilor de muncă, facturi la utilități, taxe și impozite împovărătoare, medicamente compensate insuficiente, toate raportate la produse și servicii cu prețuri europene. Aceasta este realitatea în care trăiesc oamenii de rând, iar percepția lor privind integrarea în Uniunea Europeană este că nu le va oferi prea mari satisfacții.

Doresc, cu acest prilej, să fac un apel la întreaga clasă politică și, în special, la rațiune și competența guvernanților, de a înceta disputele politice și de a renunța la orgoliile personale, care durează de mai bine de doi ani de zile. Pentru că această instabilitate are repercusiuni în toată sfera economico-socială. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Gheorghe David (PNL-PD) - participarea unei delegații din Senat la Micul dejun cu rugăciune pentru națiune, Washington DC, 1 februarie 2007;

Înainte de a da cuvântul ultimului vorbitor la secțiunea declarații politice de astăzi, rog liderii de grupuri să solicite prezența colegilor în sală, pentru a putea să intrăm la dezbateri legislative în condiții de cvorum.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Gheorghe David:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori,

Aș vrea să fac o scurtă informare cu privire la participarea la "Micul dejun cu rugăciune pentru națiune" a unei delegații senatoriale.

Pe data de 1 februarie anul curent, Hotelul Hilton din Washington DC a fost gazda "Micului dejun cu rugăciune pentru națiune". Ca și până acum, ediția din acest an, a 55-a, a fost organizată de membrii Congresului și președintele SUA, împreună cu alți oficiali guvernamentali, comunitatea diplomatică, lideri de pe întregul teritoriu al Statelor Unite și prieteni din peste 160 de țări. Logo-ul întrunirii a fost "Prin rugăciune și recunoștință". Întrunirea a reprezentat un prilej de a lăsa de o parte diferențele și de a căuta construirea și întărirea relațiilor de prietenie prin dragoste față de Dumnezeu și preocupare față de alții.

La acest eveniment, din partea Senatului României a fost invitată o delegație, formată din trei senatori, respectiv, Nicolae Neagu, Radu Țîrle și Gheorghe David. Pe lângă participarea la acest eveniment, fiecare dintre noi a avut întâlniri oficiale cu numeroase personalități, prilej cu care s-au abordat diferite probleme ale țării noastre, cât și alte probleme de interes comun. Personal, am avut întâlniri cu mai mulți membri ai Congresului American, unde am abordat problema vizelor pentru români care doresc să emigreze în SUA, o cerință expresă a mai multor români atât din Statele Unite, cât și din România, mai ales pentru reîntregirea familiilor. Apoi, o altă problemă privind adopțiile internaționale, libertatea religioasă în noul context existent, probleme privind educația, aspecte sociale și aspecte economice.

Aș mai vrea să fac precizarea, în încheiere, că, pe toată durata prezenței noastre la Washington, am beneficiat de sprijinul Ambasadei României. Mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
   

Vă mulțumesc și dumneavoastră, doamnelor și domnilor colegi.

Am reușit să ne încadrăm în timpul rezervat declarațiilor politice.

Rog liderii grupurilor parlamentare să încerce să convoace pe colegii senatori în sală, pentru a putea să intrăm la secțiunea a doua de astăzi a ședinței noastre, la secțiunea de dezbateri legislative. (discuții la prezidiu)

Din păcate, în sală sunt doar 57 de colegi senatori.

Am să-l rog pe domnul secretar Ilie Sârbu să facă prezența, poate reușim, într-adevăr, să facem cvorumul și să intrăm în a doua parte a ședinței de astăzi, în dezbateri legislative.

Aveți cuvântul, domnule secretar.

 
   

Domnul Ilie Sârbu:

- Antonie Ștefan Mihail - delegație
- Apostol Neculai - absent
- Arcaș Viorel - prezent
- Ardelean Aurel - prezent
- Arion Viorel - absent
- Athanasiu Alexandru - europarlamentar
- Basgan Ion - prezent
- Berceanu Radu Mircea - Guvern
- Blaga Vasile - Guvern
- Bobeș Marin - absent
- Cazacu Cornelia - delegație
- Câmpeanu Radu-Anton - prezent
- Cârlan Dan - absent
- Chelaru Ioan - prezent
- Cinteză Mircea - prezent
- Ciornei Silvia - europarlamentar
- Cioroianu Adrian Mihai - europarlamentar
- Cismaru Ivan - prezent
- Copos Gheorghe - absent
- Corodan Ioan - prezent
- Cozmâncă Octav - absent
- Crețu Corina - europarlamentar
- Crețu Ovidiu Teodor - prezent
- Cucuian Cristian - delegație
- Cutaș George Sabin - absent
- Daea Petre - prezent
- David Cristian - Guvern
- David Gheorghe - prezent
- Diaconescu Cristian - absent
- Dina Carol - delegație
- Dinescu Valentin - prezent
- Dîncu Vasile - europarlamentar
- Duca Viorel Senior - prezent
- Dumitrescu Ion Mihai - prezent
- Dumitrescu Gheorghe Viorel - prezent
- Dumitru Constantin - prezent
- Eckstein Kovacs Peter - prezent
- Fekete Szabo Andras Levente - delegație
- Filipescu Teodor - absent
- Florescu Ion - prezent
- Flutur Gheorghe - absent
- Frunda György - delegație
- Funar Gheorghe - prezent
- Găucan Constantin - prezent
- Geoană Mircea Dan - prezent
- Georgescu Radu Cristian - absent
- Gheorghe Constantin - învoire
- Hașotti Puiu - prezent
- Ilașcu Ilie - prezent
- Iliescu Ion - prezent
- Ilușcă Daniel - prezent
- Ion Vasile - absent
- Iorga Nicolae - prezent
- Iorgovan Antonie - prezent
- Ioțcu Petru Nicolae - prezent
- Ivănescu Paula Maria - prezent
- Jurcan Dorel - absent
- Loghin Irina - prezent
- Lupoi Mihail - prezent
- Mardare Radu Cătălin - prezent
- Marinescu Marius - prezent
- Markó Bela - Guvern
- Meleșcanu Teodor Viorel - absent
- Mereuță Mircea - prezent
- Mihăescu Eugen - europarlamentar
- Mihăilescu Petru Șerban - prezent
- Moisuc Viorica Georgeta Pompilia - prezent
- Moraru Ion - prezent
- Morțun Alexandru Ioan - europarlamentar
- Neagoe Otilian - prezent
- Neagu Nicolae - prezent
- Nemeth Csaba - prezent
- Nicolae Șerban - prezent
- Nicolai Norica - prezent
- Novolan Traian - prezent
- Onaca Dorel Constantin - prezent
- Oprea Mario-Ovidiu - prezent
- Oprescu Sorin Mircea - absent
- Pascu Corneliu - absent
- Păcuraru Nicolae Paul Anton - absent
- Păunescu Adrian - absent
- Pereș Alexandru - prezent
- Pete Ștefan - delegație
- Petre Maria - europarlamentar
- Petrescu Ilie - prezent
- Popa Aron Ioan - prezent
- Popa Dan Gabriel - prezent
- Popa Nicolae-Vlad - absent
- Popescu Dan Mircea - absent
- Popescu Ionel - prezent
- Popescu Irinel - prezent
- Popescu Mihail - prezent
- Prodan Tiberiu Aurelian - prezent
- Puskas Valentin Zoltan - prezent
- Rădoi Ion - prezent
- Rădoi Ovidiu - absent
- Rădulescu Cristache - prezent
- Roibu Aristide - absent
- Sabău Dan - prezent
- Sârbu Ilie - prezent
- Silistru Doina - prezent
- Simionescu Aurel Gabriel - prezent
- Sogor Csaba - absent
- Solcanu Ion - prezent
- Stan Petru - prezent
- Stănoiu Mihaela Rodica - absent
- Stoica Ilie - delegație
- Strătilă Șerban-Cezar - absent
- Stroe Radu - Guvern
- Szabó Karoly Ferenc - europarlamentar
- Șerbănescu Verginia - prezent
- Șerbu Gheorghe Vergil - europarlamentar
- Șereș Ioan Codruț - absent
- Ștefan Viorel - prezent
- Șter Sever - prezent
- Talpeș Ioan - prezent
- Tănăsescu Claudiu - prezent
- Tărăcilă Doru Ioan - prezent
- Theodorescu Răzvan Emil - prezent
- Terinte Radu - prezent
- Tîlvăr Angel - delegație
- Toma Ion - prezent
- Tomoiagă Liliana Lucia - prezent
- Tudor Corneliu Vadim - absent
- Țâbuleac Mihai - prezent
- Țicău Silvia Adriana - prezent
- Țîrle Radu - europarlamentar
- Ungheanu Mihai - prezent
- Ungureanu Vasile Ioan Dănuț - prezent
- Vasilescu Gavrilă - prezent
- Văcăroiu Nicolae - prezent
- Vărgău Ion - prezent
- Vedinaș Verginia - prezent
- Verestóy Attila - absent
- Voiculescu Dan - absent
- Vosganian Varujan - Guvern
- Vraciu Jan - prezent

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule secretar.

 
  Viorel Arcaș (PSD) - fantoma sistemului sanitar.

Până verifică domnul secretar dacă suntem, într-adevăr, în cvorum, dați-mi voie să fac o corectură, o vină a mea, o declarație politică a domnului senator de Sibiu, Viorel Arcaș - Grupul parlamentar al PSD - nu am reușit să o prezentăm în plen. Rog să fie adăugată în stenogramă, pentru a fi consemnat.

Domnule senator, o să-l dau mai departe.

   

(Declarația politică a domnului senator Viorel Arcaș, necitită în plen).

"Stimați colegi,

Stau și mă gândesc ce înseamnă, în opinia domnului ministru Eugen Nicolăescu, reforma în sănătate. Înseamnă cumva obligarea tuturor cetățenilor să apeleze la cabinetele și spitalele private? Înseamnă cumva distrugerea definitivă a ceea ce a mai rămas din sistemul sanitar, și mă refer aici la segmentul tot mai subțire al medicilor de vocație și nu de carieră, precum și la unitățile spitalicești încă funcționale?

Domnul ministru, contabil fiind, vorbește permanent de nevoia de profitabilitate a sistemului sanitar românesc și, în această idee, a început să scoată la vânzare secții întregi din spitalele românești. Nu ne îndoim că cei care le vor cumpăra îi vor aduce bani domnului ministru, dar aceștia, la rândul lor, vor și încerca să-și recupereze, în timpul cel mai scurt posibil, investiția. Aceasta va însemna servicii medicale foarte scumpe, pe care și le vor permite un număr foarte redus de români.

Oricum, credeți-mă, cei care își permit să plătească serviciile medicale, cei care își permit tratamente cu totul speciale, nu se tratează la spitalul județean. Aceștia se tratează și la ora actuală în spitalele private din România și din străinătate. Dar cât la sută din populație are acces la servicii medicale scumpe?

Ce face atunci cu restul populației, care a ajuns să nu-și permită luxul de a fi bolnav? Pentru că în România, stimați colegi, la ora actuală, să fii bolnav este un adevărat lux. Dacă nu ai bani să te tratezi în sistemul privat, atunci ești condamnat definitiv. De ce spun acest lucru? Nu numai pentru că medicamentele sunt foarte scumpe, ci din mult mai multe alte motive.

Spitalele de stat, stimați colegi, au ajuns fantome a ceea ce au fost în urmă cu câțiva ani. Din lipsa personalului medical, sute de paturi sunt excluse din schemă, sute de bolnavi nu mai pot fi internați pentru că nu mai sunt locuri, iar aceasta se întâmplă în spitale foarte mari, cum este Spitalul Municipal București, de exemplu.

De ce ne confruntăm cu împuținarea personalului medical? Pentru că medicii și asistentele competente iau drumul Occidentului. Au făcut-o și până acum, este adevărat, dar din cauza sistemului de vize și a absenței liberei circulații a persoanei, impactul plecărilor nu a fost unul prea mare.

Acum, însă, impactul devine unul crucial. La sfârșitul lunii ianuarie, erau mai bine de o sută de cereri formulate de medici români, care voiau să plece să lucreze în străinătate.

Integrarea în Uniunea Europeană ne va lăsa, stimați colegi, și fără bruma de medici pe care o avem. Apoi, știți, la fel de bine ca și mine, că vremurile în care concurența la facultățile de medicină era terifiantă, 20-30 de persoane pe un loc, sunt demult apuse, de ani buni, numărul locurilor la studiile de profil fiind mai mare decât cel al tinerilor care vor să învețe această meserie. Ceea ce înseamnă că în câțiva ani vom avea și mai puțini medici.

Dar cel mai important aspect, stimați colegi, este lipsa preocupării autorităților pentru asigurarea unei dotări minime a spitalelor românești. Să dai posibilitatea sistemului medical să funcționeze, în condiții de avarie, dar măcar să funcționeze, ar trebui să fie principala preocupare a ministrului Nicolăescu. Mor oameni, stimați colegi, pentru că spitalele românești nu au dotări minime. Și sunt oameni mulți care au o singură vină, aceea de a nu avea suficienți bani încât să-și permită să se trateze la Viena sau la Paris. Sunt oameni care au muncit cinstit. Toată viața au contribuit corect la sistemul de asigurări de sănătate, iar acum sunt condamnați la moarte. Pentru că în majoritatea spitalelor, din lipsa dotărilor necesare, nu se mai pot face nici cele mai banale analize, ca să nu mai vorbim de investigații complexe, RMN, tomografii computerizate etc.

La Spitalul Județean Sibiu funcționa un singur tomograf. Mai mult, acest unic tomograf deservea toată populația județului, pentru că nici un alt spital din județ, de la Mediaș, de exemplu, de la Dumbrăveni etc., nu avea în dotare un astfel de aparat. Tomograful de la spitalul județean avea și el o vechime, așa că, în urmă cu câteva săptămâni, s-a stricat. Nu există bani să se cumpere un alt tomograf, deși investigațiile de acest tip sunt extrem de importante în toată medicina internă.

Ce au de făcut locuitorii județului Sibiu? Fie să se ducă la preot să se roage să-i țină Dumnezeu sănătoși, pentru că medicii nu mai pot să o facă, fie să se deplaseze în alte județe pentru a-și face această analiză. Dar câți dintre ei își permit să plece în altă parte să se trateze?

Sunt convins că situația cu tomograful de la Spitalul Județean Sibiu nu este singulară în țară. Sunt zeci de spitale care nu au seringi, fașe, sunt zeci de spitale în care, dacă vrei să fii tratat, trebuie să-ți aduci de acasă totul, de la medicamente până la ace de seringă. Bolnavii din Sibiu trebuie să-și aducă de acasă și tomograful?

Stimați colegi, asta se cheamă reformă în sănătate? Asta se cheamă genocid. Și o spun cu toată sinceritatea și responsabilitatea.

Vă mulțumesc."

 
Aprobarea programului de lucru și a ordinii de zi.  

Domnul Alexandru Pereș:

Stimați colegi,

Vă consult dacă aveți observații asupra programului de lucru și a ordinii de zi.

Programul de lucru cuprinde dezbateri legislative, în continuare, până la ora 18,10, iar de la ora 18,10, întrebări, interpelări și răspunsuri.

Ordinea de zi este cea care v-a fost distribuită.

Dacă nu aveți observații în legătură cu programul de lucru al Senatului, îl supun votului dumneavoastră.

Am rugămintea, inclusiv la domnul senator Onaca ...

Domnule senator Florescu, vă rog ... (Discuții la tribună)

Mi s-a comunicat că avem cvorum. Suntem 73 de senatori în sală.

Am rugămintea să ne exprimăm prin vot.

Votăm programul de lucru.

Vă rog să votați. (Discuții la tribună)

Cu 70 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, programul de lucru a fost aprobat. (Aplauze în sală)

Vă mulțumesc, doamnelor și domnilor senatori.

La ordinea de zi dacă sunt modificări, propuneri?

Nu sunt.

Am rugămintea să votăm și ordinea de zi.

Vă rog să votați, doamnelor și domnilor senatori.

Având în vedere că a fost cvorum la programul de lucru, nu vă mai pun răbdarea la încercare.

Cu 58 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, ordinea de zi a fost aprobată.

Aprobarea Execuției bugetului Senatului României pe anii 2004 și 2005.  

Trecem la punctul 2 de pe ordinea de zi - Execuția bugetului Senatului României pe anii 2004 și 2005.

Rog pe domnul chestor Chelaru să prezinte de la microfonul central execuția bugetară.

   

Domnul Ioan Chelaru:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Dumneavoastră ați primit cu toții memorandumul intern. O să încerc să nu repet datele care sunt aici, le aveți deja, le-ați și analizat. Sper că ele sunt conforme cu ceea ce ne-am propus la începutul anului 2004.

In conformitate cu prevederile art.204 din Regulamentul Senatului, execuția bugetului propriu este aprobată de plenul Senatului după verificarea de către chestorii Senatului.

Potrivit Legii bugetului de stat pe 2004, nr.507/2003, bugetul Senatului României pe anul 2004 a fost aprobat în sumă de 68.000 mii lei și pentru anul 2005, potrivit Legii bugetului de stat pe anul 2005, nr.511/2004, în sumă de 81.826,57 mii lei.

În anul 2004, bugetul Senatului a suferit modificări determinate de rectificarea bugetară, virări de credite de la fondul de rezervă bugetară și de sponsorizările primite cu ocazia aniversării a 140 de ani de la înființarea Senatului, la sfârșitul anului 2004, fiind în sumă totală de 55.065,71 mii lei.

Din datele pe care le-ați primit deja rezultă o execuție, pe total, de 97,03% față de deschiderile de credite, realizându-se acțiunile fundamentale în bugetul pe anul 2004.

Pentru 2005, din aceleași date, rezultă o execuție pe total de 94,49% față de deschiderile de credite.

În aceste condiții, vă pot aduce la cunoștință că execuția bugetară pe 2004-2005 înseamnă cheltuieli curente pe 2004, 49,226 mii lei, iar pe 2005, 54,427 mii lei.

La cheltuieli de capital, în 2004, 52.483 mii lei. În 2005, 61.962 mii lei.

La titlul Cheltuieli de personal, creditele au fost utilizate, în principal, pentru acoperirea cheltuielilor cu plata indemnizațiilor senatorilor, a salariilor personalului din aparatul Senatului, a contribuțiilor aferente acestui fond de indemnizații salarii, acoperirea cheltuielilor de deplasare a senatorilor și personalului din aparatul Senatului.

La titlul Cheltuieli materiale și servicii, creditele au fost utilizate, în principal, pentru achitarea contravalorii facturilor de utilități pentru sediul central și birourile senatoriale, achiziția de piese auto, carburanți, materiale de curățenie, obiecte de inventar strict necesare desfășurării activității în sediul central și la birourile senatoriale, acoperirea cheltuielilor cu delegațiile străine sosite la Senat.

La titlul Subvenții, creditele bugetare prevăzute în bugetul Senatului pe 2005 au fost utilizate pentru funcționarea Institutului Revoluției Române din Decembrie, ca ordonator terțiar de credite al Senatului.

La titlul Transferuri, creditele au fost utilizate pentru plata cotizațiilor la organismele internaționale la care Parlamentul României este afiliat.

La titlul Cheltuieli de capital, creditele au fost utilizate, în principal, pentru achiziția de calculatoare și imprimante pentru birourile senatoriale și pentru sediul central, echipamente digitale de multiplicare, utilaje și dispozitive pentru parcul auto central.

Angajarea și utilizarea creditelor bugetare de către Senatul României, în anii 2004 și 2005, s-a efectuat în limita creditelor bugetare și potrivit destinațiilor aprobate.

Totodată, efectuarea plăților s-a realizat pe bază de acte justificative, întocmite în conformitate cu dispozițiile legale și numai după ce acestea au fost lichidate și ordonanțate.

Menționăm că pentru administrarea și utilizarea mijloacelor financiare s-au respectat prevederile Legii finanțelor publice, Legii contabilității și celorlalte acte normative în vigoare.

Situațiile financiare privind execuția bugetară la 31 decembrie 2004 și 31 decembrie 2005 au fost întocmite conform normelor în vigoare, avizate de Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București, unde Senatul are deschise conturi, care a confirmat exactitatea soldurilor.

În urma rapoartelor de control privind verificarea contului de execuție bugetară și a bilanțului contabil întocmit pe anul 2004, respectiv, 2005 la Senatul României, Curtea de Conturi, secția de Control financiar ulterior, a dispus descărcarea de gestiune pentru ordonatorul de credite al Senatului României pentru execuția bugetului de stat și modul de gestionare a patrimoniului public pentru anul 2004 și pentru anul 2005.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator. Dacă privind execuția bugetului Senatului României pe anii 2004 și 2005 sunt observații? Nu. Vă mulțumesc.

În această situație, Supun votului dumneavoastră execuția bugetului Senatului României pentru anii 2004 și 2005. Am rugămintea să vă exprimați prin vot.

Vă rog să votați.

Cu 57 voturi pentru, nici unul împotrivă și 2 abțineri, execuția bugetului Senatului României pe anii 2004 și 2005 a fost aprobată.

 
Aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea următoarelor inițiative legislative:  

La pct.3 în ordinea de zi avem aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea următoarelor inițiative legislative.

Îmi voi permite să le citesc foarte repede. Un proiect de lege și 14 propuneri legislative. Și, ulterior, dacă aveți observații, vă rog frumos să vă înscrieți la cuvânt.

  • Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului anual de finanțare 2006 între Guvernul României și Comisia Comunităților Europene, în numele Comunității Europene, semnat la București și, respectiv, la Bruxelles, la 31 octombrie 2006, proiect de lege adoptat de Camera Deputaților;
  • Propunerea legislativă privind soluționarea asigurării locuinței unor categorii de pensionari chiriași evacuați din imobilele retrocedate foștilor proprietari sau moștenitorilor acestora;
  • Propunerea legislativă privind îmbunătățirea procedurii legislative;
  • Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență nr.40/1999 privind protecția chiriașilor și stabilirea chiriei pentru spațiile cu destinația de locuințe, aprobată prin Legea nr.241 din 2001;
  • Propunerea legislativă pentru modificarea alin.(2) al art.257 din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății;
  • Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.125 din 12 mai 2005 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.115/2004 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului contractual din unitățile sanitare din sectorul sanitar;
  • Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române, nr.21/1991, republicată;
  • Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.347/2006 privind modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, nr.341/2004;
  • Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.495/2004 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din administrația centrală a Ministerului Afacerilor Externe și de la misiunile diplomatice, oficiile consulare și institutele culturale românești din străinătate, cu modificările și completările ulterioare;
  • Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale publicată în M.OF.632/21.07.2006;
  • Propunerea legislativă pentru completarea art.12 din Legea nr.36/1995 a notarilor publici și a activității notariale;
  • Propunerea legislativă pentru modificarea art.26 din Ordonanța Guvernului nr.42/2004 privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor;
  • Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.109/2005 privind instituirea indemnizației pentru activitatea de liber-profesionist a artiștilor interpreți sau executanți din România;
  • Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar;
  • Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.495/2004 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din administrația centrală a Ministerului Afacerilor Externe și de la misiunile diplomatice, oficiile consulare și institutele culturale românești din străinătate, cu modificările și completările ulterioare.

Sunt observații privind aprobarea procedurii de urgență? Nu. Atunci am rugămintea să aprobăm...

Da, domnule senator, aveți o observație. Microfonul 2. Domnul senator Gheorghe David.

   

Domnul Gheorghe David:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am o observație la Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.347/2006 privind modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, nr.341/2004. Este o propunere legislativă la care se cere procedură de urgență și, totodată, avem și o ordonanță - Ordonanța Guvernului nr. 32/2006 - care vizează cam același lucru. Și nu cred că ar fi normal să aprobăm o procedură de urgență la o propunere legislativă și după aceea să urmeze o ordonanță care deja își face efectul. Cred că ar trebui să le lăsăm să meargă împreună să fie discutate, pentru că vizează același lucru amândouă. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Domnule senator, la ce punct? Nu este numerotat, dar din cele 15 propuneri legislative...

 
   

Domnul Gheorghe David:

Este vorba de Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.347/2006 privind modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989 nr.341/2004.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Propuneți ca această propunere legislativă să nu primească...

 
   

Domnul Gheorghe David:

Mi se pare normal să meargă în procedură...

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

...aprobarea procedurii de urgență urmând să meargă în regim normal cu...

 
   

Domnul Gheorghe David:

În regim normal, ca împreună cu ordonanța să fie discutată o dată.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc. Alte propuneri? Vă rog, domnule senator. Microfonul 3.

 
   

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi, eu vă voi ridica o problemă legată de solicitarea procedurii de urgență.

Conform Constituției și Regulamentului Senatului, procedura de urgență este solicitată de Guvern sau din proprie inițiativă Parlamentul hotărăște asupra acestei situații.

Am înțeles că Biroul permanent ne face această propunere. Sunt 14 propuneri legislative și un proiect de lege. Poate nu ar fi stricat, pentru că nu toți știm și întrebarea se adresează și colegilor. Știți despre ce este vorba în fiecare dintre aceste lucruri ca să putem da această procedură de urgență?

Poate ar fi trebuit să ne spună câteva cuvinte din partea Guvernului ministrul delegat pentru relația cu Parlamentul sau cel care îl reprezintă, pentru că presupun că solicitările sunt ale Guvernului.

Dacă nu sunt solicitări ale Guvernului, atunci explicați-ne de ce trebuie să intrăm pe procedura de urgență? Avem deja un pachet foarte substanțial. În afară de legile... Reiau textul de la Secțiunea a patra din Regulament, procedura de urgență, de la art.108 care ne spune care ar fi situațiile în care ar trebui o procedură de urgență.

În opinia mea, în afară de legile care privesc un tratat - avem undeva aici - pe celelalte nu prea le-aș vedea că sunt pe proceduri de urgență. Și dacă există vreuna și considerați că este, măcar explicați-mi și vă dau votul pe această lege. Dar să dăm proceduri de urgență... Suntem foarte încărcați cu ceea ce înseamnă agenda de adoptare a legilor. Mai intrăm și pe proceduri de urgență, suntem și cu anumite restanțe sau - să le numesc restanțe - cu ceea ce venim în spate, toate comisiile la care se vor repartiza aceste legi vor fi obligate să lucreze așa. Și de multe ori când lucrezi foarte rapid nu faci lucru de calitate.

Părerea mea este că dacă nu avem o explicație și procedura de urgență este solicitată așa de fiecare inițiator, haideți să le lăsăm pe procedură normală, să mergem cu ele. Și dacă este neapărat una de urgență, spuneți-o care și să extragem din cele 15 care este cea care necesită această procedură.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator. Vreau doar să fac mențiunea că avem un singur proiect de lege și 14 propuneri legislative. Sigur, la proiectul de lege, doamna secretar de stat ne poate da explicația de ce Guvernul cere procedura de urgență. La restul propunerilor legislative, probabil că așa au solicitat inițiatorii și, sigur, așa este trecut și în ordinea noastră de zi.

La solicitarea inițiatorilor există acest drept. Dacă plenul hotărăște că se poate da procedura de urgență, se acordă.

Doamna ministru, microfonul 9, pentru proiectul de lege de la pct.1, să spunem. Vă rog, doamna secretar de stat.

 
   

Doamna Cristina Pocora - ministru pentru relația cu Parlamentul:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În ceea ce privește primul proiect de lege, conform Acordului multianual de finanțare SAPARD, angajamentul financiar al Comunității Europene, precum și perioada de valabilitate a acestui angajament sunt stabilite prin acorduri anuale de finanțare. Iar acordul de finanțare pe 2006 a fost semnat de Guvern pe 31 octombrie 2006. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, doamna secretar de stat. Mai sunt și alte propuneri? Nu.

Vreau să vă aduc aminte că există această propunere de modificare, venită din partea domnului senator Gheorghe David, ca propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.347/2006 privind modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției Române din decembrie 1989 nr.341/2004 să plece mai departe, în procedură normală, și nu în procedură de urgență.

Am să supun această propunere votului dumneavoastră.

Am rugămintea să votați.

Vă mulțumesc.

Cu 51 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă și o abținere, a fost aprobată procedura de urgență pentru dezbaterea și adoptarea celor 14 proiecte de lege, în afară de cel de la poziția 8.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea Legii nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere.  

La pct.4 din ordinea de zi avem Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr.38/2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere.

Este tot în procedură de urgență, fiind prioritate legislativă a Guvernului.

Pentru raport, Comisia economică, industrii și servicii.

Caracterul legii - lege ordinară.

Din partea Guvernului, domnul Cosmin Mihai Popescu. Microfonul 10.

Vă rog, domnule secretar de stat.

   

Domnul Cosmin Mihai Popescu - secretar de stat în Ministerul Economiei și Comerțului:

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea legii nr.38/2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere, cu modificările ulterioare, în sensul perfecționării cadrului juridic care reglementează această activitate, perfecționare necesară pentru eliminarea tuturor neconcordanțelor dintre legislația națională și acquis-ul comunitar.

Acest proiect se racordează cerințelor europene în domeniul mijloacelor de măsurare, aplicabile inclusiv transportului în regim de taxi, este în acord cu dinamica acquis-ului comunitar în domeniul metrologiei legale și reprezintă, totodată, o premisă a îndeplinirii obligațiilor asumate de România, în contextul asigurării liberei circulații a mărfurilor și, implicit, a creării pieței interne.

Față de cele prezentate, propunem plenului Senatului adoptarea prezentului proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Din partea comisiei, domnul președinte Claudiu Tănăsescu.

Microfonul 7, vă rog!

 
   

Domnul Claudiu Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba de un raport la Proiectul de lege privind modificarea Legii nr.38/2003, care privește transportul în regim de taxi și în regim de închiriere.

Comisia a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport favorabil, cu amendamentele din Anexa nr.1.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Camera decizională este Camera Deputaților.

Aș vrea aici să menționez că există avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și, dacă legea va trece de noi, propun să se elimine art.2, pentru simplul motiv că între momentul dezbaterii proiectului de lege în comisie și momentul dezbaterii, astăzi, în plen, România a aderat la Uniunea Europeană, astfel încât art.2 nu-și mai are rostul.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dacă sunt întrebări? Nu sunt.

La dezbateri generale, dacă se înscrie cineva? Nu. Vă mulțumesc.

V-aș ruga să observați că suntem în fața unui raport favorabil, cu un amendament admis, în Anexa 1, și cu un amendament respins, în Anexa 2.

Dacă în legătură cu amendamentul respins din Anexa 2 sunt intervenții?

Domnul senator Gheorghe Funar.

Microfonul 2, vă rog!

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori,

Mă bucur că s-a acceptat un amendament. Unul este respins și insist asupra lui, și sper să fie acceptat și acesta. Este vorba de afișarea pe ambele portiere din față ale taxiului a valorilor tarifelor de distanță, de staționare și de pornire, astfel încât acestea să fie vizibile de la minimum 5 metri, susține inițiatorul. Amendamentul meu vizează ca această distanță să fie redusă la 2 metri, pentru ca cetățenii, cei care devin clienți, să poată vedea care sunt aceste tarife. Eu înțeleg să fie vizibile și să le poată citi, să ia act de tariful respectiv. Dacă le punem la 5 metri, ele sunt vizibile, dar mă îndoiesc că se poate vedea de către client cât are de plătit. La fel s-ar fi putut pune de inițiator "vizibil și de la 15, 20, 25 metri" sau o distanță și mai mare. Mă gândeam să-i dăm posibilitatea clientului să ia act de tarifele care sunt percepute și de aceea insist pe această distanță de 2 metri.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc.

Din partea inițiatorului... Domnul senator Dinescu, doriți să interveniți? Vă rog!

Microfonul 1, vă rog!

 
   

Domnul Valentin Dinescu:

Domnule președinte, cred că suntem în prezența unei chestiuni de semantică, pentru că nu știu dacă intenția legiuitorului a fost de a se specifica "vizibil" sau, mai degrabă, "lizibil". La urma urmei, reglementarea chestiunii se face prin lizibilitate, și nu prin vizibilitate. Așa încât, bănuiesc că argumentul pe care l-a adus domnul Funar în legătură cu scurtarea distanței contribuie, probabil, în afară de considerentele estetice - vă dați seama cum ar trebui să scrie, ca să fie vizibil de la 5 metri - contribuie la o stabilire directă a relației între intenția de a pleca cu acel taximetrist sau cu acel taximetru și cunoașterea condițiilor.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Vasilescu.

Microfonul 3, vă rog!

 
   

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Mulțumesc.

Indiferent dacă e vorba de vizibilitate sau de lizibilitate, eu zic că ceea ce dorește domnul senator Funar este cuprins în textul inițial. Deci, dacă se vede de la 5 metri, sigur se va vedea și de la 2 metri.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc.

Dacă din partea Guvernului există vreo explicație?

Comisia?

 
   

Domnul Claudiu Tănăsescu:

Insist și aș vrea să aduc la cunoștință doamnelor și domnilor senatori că art.2 precizează că prevederile prezentei legi intră în vigoare la data aderării României la Uniunea Europeană. V-am citit asta, ca să știți, să nu vi se pară curios că vreau să elimin un articol aiurea.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Supun, atunci, votului dumneavoastră amendamentul respins din Anexa 2, amendamentul domnului senator Gheorghe Funar.

Dacă votați "da", veți vota pentru amendament. Dacă votați "nu", votați împotriva amendamentului, așa cum a fost, de fapt, și voința comisiei.

Vă rog să vă exprimați prin vot, doamnelor și domnilor senatori. (Pe tabela de vot este înscris: 25 de voturi pentru, 30 împotrivă, 3 abțineri.)

Din păcate, nu am întrunit cele 36 de voturi la opțiunea pentru "da" sau pentru "nu". Va trebui să repetăm votul. Am rugămintea să vă concentrați asupra votului și asupra amendamentului. Mai citiți-l o dată și vă rog, haideți să mai votăm o dată. (Pe tabela de vot este înscris: 17 voturi pentru, 29 voturi împotrivă, 4 abțineri.)

Un scor și mai prost. Mai sunt argumente pentru amendamentul domnului Funar?

Suntem în sală 70 de colegi. Vă rog frumos, haideți să ne exprimăm prin vot încă o dată. Dacă votați "da", sunteți de acord cu amendamentul domnului Gheorghe Funar, dacă votați "nu", sunteți de acord cu varianta comisiei sesizate în fond.

Am rugămintea să votați. Inclusiv domnul Daea. (Pe tabela de vot este înscris: 22 de voturi pentru, 34 împotrivă, 5 abțineri.)

Din păcate, nu am obținut 36 de voturi, dar sunt câțiva colegi... (Intervenție neinteligibilă din sală.)

36, deci jumătate din... sau 35, scuzați-mă! Este votul domnului Șerban Mihăilescu. Haideți puțin la vot, domnule senator, vă rog frumos!

Din sală: Votăm?

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Haideți, că ne mai trebuie cel puțin 2-3 voturi. Haideți!

 
   

Domnul Ilie Sârbu: (de la masa prezidiului)

Sunt prezenți, dar nu votează.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Deci, supun pentru ultima dată votului dumneavoastră amendamentul respins al domnului Gheorghe Funar.

Am rugămintea să vă exprimați prin vot.

Vă mulțumesc.

Cu 20 de voturi pentru, 36 de voturi împotrivă și 2 abțineri, amendamentul a fost respins.

Supun votului dumneavoastră...

Dacă sunt observații privind Anexa nr.1, amendamentul aprobat al domnului senator Gheorghe Funar? Nu sunt. Atunci, supun votului dumneavoastră raportul de adoptare.

Am rugămintea să votați, doamnelor și domnilor senatori.

Vă mulțumesc.

Cu 49 de voturi pentru, un vot împotrivă și 2 abțineri, raportul a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege, în care vom opera amendamentul aprobat.

Am rugămintea să votați.

Vă mulțumesc.

Cu 55 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și 5 abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

 
Dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative pentru compensarea în bani a tichetelor de călătorie pe cale ferată neutilizate de către pensionari.  

La pct.5 din ordinea de zi avem Propunerea legislativă pentru compensarea în bani a tichetelor de călătorie pe cale ferată neutilizate de către pensionari.

Suntem în fața unui raport de respingere. Pentru raport, Comisia economică, industrii și servicii.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Cătălin Ionel Dănilă.

Aveți cuvântul.

Microfonul 8, vă rog!

   

Domnul Cătălin Ionel Dănilă - secretar de stat în Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei:

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative, având în vedere că prin Legea bugetului de stat pe anul 2007 se prevede că art.4 al Ordonanței de urgență a Guvernului nr.71/2004, care se dorește a fi modificată, nu se aplică anul acesta și, de asemenea, în același sens, Ordonanța de urgență a Guvernului nr.88/2006 menționează că începând cu 2008 tichetele neutilizate vor fi compensate în bani.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Din partea comisiei, domnul președinte Claudiu Tănăsescu.

Microfonul 7, vă rog!

 
   

Domnul Claudiu Tănăsescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba de un raport al Comisiei economice, industrii și servicii la Propunerea legislativă pentru compensarea în bani a tichetelor de călătorie pe cale ferată neutilizate de către pensionari.

După unele dezbateri, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să întocmească un raport de respingere.

Legea face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc.

Dacă la dezbateri generale doriți să interveniți?

Domnul senator Dinescu.

Vă rog, microfonul 1!

 
   

Domnul Valentin Dinescu:

Domnule președinte,

Înainte de a intra în dezbateri, vă rog să aveți amabilitatea să-mi spuneți cine sunt inițiatorii.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Sunt patru deputați...

 
   

Domnul Valentin Dinescu:

De la UDMR?

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Nu. Trei de la PSD și deputatul Mircia Giurgiu, parlamentar independent. (Intervenție neinteligibilă din sală.)

 
   

Domnul Valentin Dinescu:

Nu, nu... Și spun de ce. Amintiți-vă că ați avut voi în 2004 o propunere legislativă.

Domnule președinte, sigur că votul va tranșa această chestiune, dar v-am întrebat, nu întâmplător, cine sunt inițiatorii, pentru că în 2004, o inițiativă asemănătoare, dar avându-i ca protagoniști pe trei colegi de la UDMR, a avut un răspuns cam de genul: "Din 2006 va intra în vigoare o ordonanță de urgență care va prevedea transformarea în bani a tichetelor de călătorie neutilizate."

Iată că suntem în 2007 și se vorbește de o ordonanță care va intra în vigoare în 2008, probabil că repusă pe tapet această inițiativă legislativă în 2009, Guvernul care va fi atunci va spune că în 2011 va intra în vigoare o ordonanță care va reglementa chestiunea.

În fond, lucrurile sunt simple și nu este o încărcare financiară atât de mare pentru Guvern. Practic, aceste tichete de călătorie se adresează unor oameni care au din ce în ce mai puține motive să călătorească, dar fiind vorba de...

Din sală: Este dată această ordonanță!

 
   

Domnul Valentin Dinescu:

Poftim? Este dată? Bine atunci!

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

S-a întâmplat ceva, domnule senator?

Vă rog să păstrați liniștea în sală, domnule senator!

Microfonul 2, domnul Puskas Valentin Zoltan, vă rog.

 
   

Domnul Puskas Valentin-Zoltan:

Mulțumesc,domnule președinte.

Colegul nostru senator Valentin Dinescu are dreptate, în 2004, personal, eu am depus o inițiativă legislativă care prevedea însă schimbarea tichetelor de călătorie în tichetele de masă. Până la urmă Guvernul PSD, la data respectivă, a și venit cu o ordonanță care este în vigoare, dar de două ori noi, Parlamentul, la propunerea Guvernului, am tergiversat și tot am amânat punerea în aplicare. Acum se spune că se va pune în aplicare din 2008, să vedem dacă se va pune în aplicare. Eu consider că compensarea în bani este mult mai bună decât în tichete de masă și susținem această idee, dar odată și-odată trebuie să punem în aplicare această idee, acest principiu de a transforma biletele de călătorie nefolosite în ceva, în bani, dar spun că s-a amânat până în 2008, să sperăm că în 2008 va intra în vigoare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Cătălin Dănilă, doriți să răspundeți, da?

 
   

Domnul Cătălin Dănilă:

Nu, voiam numai să fac mențiunea că Ordonanța de urgență a Guvernului nr.88/2006 exact aceasta stabilește, transformarea în bani a tichetelor nefolosite.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt observații? Nu mai sunt.

Doamnelor și domnilor senatori suntem în fața unui raport de respingere, fără amendamente.

Am să supun votului dumneavoastră și vă propun ca, printr-un singur vot să tranșăm atât raportul de respingere, cât și respingerea propunerii legislative.

Din sală: Nu se poate!

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Bine, atunci supun votului dumneavoastră raportul de respingere.

Am rugămintea să votați.

Cu 28 de voturi pentru, 24 voturi împotrivă și 6 abțineri, raportul a fost respins.

Supun votului dumneavoastră încă o dată raportul de respingere.

Am rugămintea, doamnelor și domnilor colegi să vă exprimați votul. Domnul senator Nicolae - Vlad Popa, v-aș ruga să nu-i țineți din lucru pe colegi. Vă rog să vă exprimați prin vot.

Raportul este un raport de respingere. Am rugămintea să votați.

Este păcat că nu reușim să facem 35 voturi de-o pate sau de alta, poate ne ajută și domnul Șerban Nicolae.

Am să supun votului dumneavoastră din nou raportul de respingere și, rog colegii deputați să nu stea la discuții cu domnii senatori.

Domnul senator Sabău, puțină atenție, vă rog frumos, dacă este posibil.

Supun votului dumneavoastră din nou raportul de respingere al comisiei.

Vă rog să votați.

Din sală: Catalogul!

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Din păcate, nu avem nici cvorum. Am să-l rog pe domnul secretar Ungheanu să mai citească o dată catalogul.

 
   

Domnul Mihai Ungheanu:

- Antonie Ștefan Mihail - delegație
- Apostol Neculai - absent
- Arcaș Viorel - prezent
- Ardelean Aurel - absent
- Arion Viorel - absent
- Athanasiu Alexandru - europarlamentar
- Basgan Ion - prezent
- Berceanu Radu Mircea - Guvern
- Blaga Vasile - Guvern
- Bobeș Marin - absent
- Cazacu Cornelia - delegație
- Câmpeanu Radu-Anton - prezent
- Cârlan Dan - prezent
- Chelaru Ioan - absent
- Cinteză Mircea - prezent
- Ciornei Silvia - europarlamentar
- Cioroianu Adrian Mihai - europarlamentar
- Cismaru Ivan - prezent
- Copos Gheorghe - absent
- Corodan Ioan - prezent
- Cozmâncă Octav - absent
- Crețu Corina - europarlamentar
- Crețu Ovidiu Teodor - prezent
- Cucuian Cristian - delegație
- Cutaș George Sabin - prezent
- Daea Petre - prezent
- David Cristian - Guvern
- David Gheorghe - prezent
- Diaconescu Cristian - absent
- Dina Carol - delegație
- Dinescu Valentin - prezent
- Dîncu Vasile - europarlamentar
- Duca Viorel Senior - prezent
- Dumitrescu Ion Mihai - prezent
- Dumitrescu Gheorghe Viorel - prezent
- Dumitru Constantin - prezent
- Eckstein Kovacs Peter - absent
- Fekete Szabo Andras Levente - delegație
- Filipescu Teodor - absent
- Florescu Ion - prezent
- Flutur Gheorghe - absent
- Frunda György - delegație
- Funar Gheorghe - prezent
- Găucan Constantin - prezent
- Geoană Mircea Dan - absent
- Georgescu Radu Cristian - absent
- Gheorghe Constantin - învoire
- Hașotti Puiu - absent
- Ilașcu Ilie - prezent
- Iliescu Ion - absent
- Ilușcă Daniel - prezent
- Ion Vasile - absent
- Iorga Nicolae - prezent
- Iorgovan Antonie - absent
- Ioțcu Petru Nicolae - prezent
- Ivănescu Paula Maria - prezent
- Jurcan Dorel - absent
- Loghin Irina - prezent
- Lupoi Mihail - prezent
- Mardare Radu Cătălin - prezent
- Marinescu Marius - prezent
- Markó Bela - Guvern
- Meleșcanu Teodor Viorel - absent
- Mereuță Mircea - prezent
- Mihăescu Eugen - europarlamentar
- Mihăilescu Petru Șerban - prezent
- Moisuc Viorica Georgeta Pompilia - europarlamentar
- Moraru Ion - prezent
- Morțun Alexandru Ioan - europarlamentar
- Neagoe Otilian - prezent
- Neagu Nicolae - prezent
- Nemeth Csaba - prezent
- Nicolae Șerban - prezent
- Nicolai Norica - prezent
- Novolan Traian - prezent
- Onaca Dorel Constantin - absent
- Oprea Mario-Ovidiu - prezent
- Oprescu Sorin Mircea - absent
- Pascu Corneliu - absent
- Păcuraru Nicolae Paul Anton - absent
- Păunescu Adrian - absent
- Pereș Alexandru - prezent
- Pete Ștefan - delegație
- Petre Maria - europarlamentar
- Petrescu Ilie - prezent
- Popa Aron Ioan - prezent
- Popa Dan Gabriel - prezent
- Popa Nicolae-Vlad - prezent
- Popescu Dan Mircea - absent
- Popescu Ionel - prezent
- Popescu Irinel - prezent
- Popescu Mihail - prezent
- Prodan Tiberiu Aurelian - prezent
- Puskas Valentin Zoltan - prezent
- Rădoi Ion - prezent
- Rădoi Ovidiu - absent
- Rădulescu Cristache - prezent
- Roibu Aristide - absent
- Sabău Dan - prezent
- Sârbu Ilie - prezent
- Silistru Doina - prezent
- Simionescu Aurel Gabriel - prezent
- Sogor Csaba - prezent
- Solcanu Ion - prezent
- Stan Petru - prezent
- Stănoiu Mihaela Rodica - absent
- Stoica Ilie - delegație
- Strătilă Șerban-Cezar - prezent
- Stroe Radu - absent
- Szabó Karoly Ferenc - europarlamentar
- Șerbănescu Verginia - prezent
- Șerbu Gheorghe Vergil - europarlamentar
- Șereș Ioan Codruț - absent
- Ștefan Viorel - absent
- Șter Sever - prezent
- Talpeș Ioan - prezent
- Tănăsescu Claudiu - prezent
- Tărăcilă Doru Ioan - absent
- Theodorescu Răzvan Emil - prezent
- Terinte Radu - prezent
- Tîlvăr Angel - delegație
- Toma Ion - prezent
- Tomoiagă Liliana Lucia - prezent
- Tudor Corneliu Vadim - absent
- Țâbuleac Mihai - prezent
- Țicău Silvia Adriana - prezent
- Țîrle Radu - europarlamentar
- Ungheanu Mihai - prezent
- Ungureanu Vasile Ioan Dănuț - prezent
- Vasilescu Gavrilă - absent
- Văcăroiu Nicolae - absent
- Vărgău Ion - prezent
- Vedinaș Verginia - prezent
- Verestóy Attila - absent
- Voiculescu Dan - absent
- Vosganian Varujan - Guvern
- Vraciu Jan - prezent

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule secretar.

Am rugămintea să luați loc, doamnelor și domnilor senatori, să putem să exprimăm un vot asupra raportului la propunerea legislativă pentru compensarea în bani a tichetelor de călătorie pe calea ferată neutilizată de către pensionari.

Vă aduc aminte că avem în față un raport de respingere.

Domnul senator Cârlan, vă rog să luați loc pentru a vă exprima votul. Domnul senator Irinel Popescu, vă rog să luați loc și să ne ajutați, vă rugăm.

Avem cvorum, suntem peste 70 doamne și domni senatori prezenți.

Am rugămintea încă o dată - atenție - este vorba de un raport de respingere al Comisiei economice, industrii și servicii.

Am rugămintea să votați, doamnelor și domnilor senatori.

Raportul de respingere a fost respins. Liste pentru liderii de grup parlamentar. (Pe monitor apar 28 de voturi pentru, 36 de voturi împotrivă și nici o abținere).

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă. Dacă votați DA - propunerea legislativă va fi adoptată, dacă votați NU - propunerea legislativă va fi respinsă.

Vă rog să votați.

Propunerea legislativă a fost adoptată cu 46 de voturi pentru, 24 de voturi împotrivă și o abținere. (aplauze)

Vă mulțumesc.

Liste pentru liderii de grup.

 
Respingerea Propunerii legislative privind organizarea și funcționarea unei societăți de profil pentru distribuția apei potabile și canalizare în regiunile rurale.  

La punctul 6 pe ordinea de zi, avem Propunerea legislativă privind organizarea și funcționarea unei societăți de profil pentru distribuția apei potabile și canalizare în regiunile rurale.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Andreica.

Este vorba de o propunere legislativă a domnului deputat Mircea Giurgiu. Este prezent ? Nu este prezent domnul deputat.

Comisia economică, industrii și servicii pentru raport.

Doamna secretar de stat, da ?

Microfonul nr.9, vă rog.

   

Doamna Cristina Pocora - secretar de stat pentru relația cu Parlamentul:

Mulțumesc, domnule președinte.

Adoptarea unei astfel de propuneri legislative ar crea paralelisme legislative, întrucât, prin Legea nr.241/2006, publicată în Monitorul Oficial 563/2006 a fost reglementat Serviciul de alimentare cu apă și canalizare. Din aceste considerente Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc.

Din partea comisiei, domnule președinte Dan Claudiu Tănăsescu, vă rog!

 
   

Domnul Dan Claudiu Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Acest raport privește Propunerea legislativă privind organizarea și funcționarea unei societăți de profil pentru distribuția apei potabile și canalizare în regiunile rurale.

Față de discuțiile purtate în comisie și ținând cont de o serie de avize, care au fost mai toate negative, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să întocmească un raport de respingere.

Prin natura reglementărilor, legea face parte din categoria legilor ordinare iar Camera decizională este Camera Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dacă din partea grupurilor parlamentare, la dezbateri generale, dorește cineva să intervină ? Nu.

Atunci vă rog să observați, doamnelor și domnilor senatori, suntem în fața unui raport de respingere, fără amendamente.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.

Am rugămintea să fiți atenți și să votați.

Vă mulțumesc.

Raportul de respingere a fost adoptat cu 39 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă și 5 abțineri.

Vă rog să vă exprimați prin vot și în privința propunerii legislative, care are raport de respingere, adoptat de către plen.

Am rugămintea să votați.

Din sală: Nu mai este nevoie, dacă s-a votat raportul.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Din păcate, doar 17 de voturi pentru, 32 de voturi împotrivă și 4 abțineri.

 
   

Domnul Gavrilă Vasilescu (din sală):

Dați-mi voie, vă rog! Pe procedură.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Da, domnule senator Vasilescu. Microfonul nr.3. Vă rog!

 
   

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Vă rog să constatați că prin votul pe care l-am dat pentru raportul de respingere raportul a fost adoptat și nu mai era necesar să se dea vot și pentru lege, pentru că odată cu adoptarea raportului a fost respinsă inițiativa legislativă. Mulțumesc.

Deci votul pe care l-am dat acum a fost inutil și nu era cazul.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule Vasilescu. Aveți dreptate, așa este. Odată votat raportul de respingere, propunerea legislativă a fost respinsă.

Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente.  

La punctul 7 pe ordinea de zi, avem Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente.

Pentru raport - Comisia pentru administrația publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, domnul președinte Dan Cârlan.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Andreica.

Microfonul nr.10.

Vreau doar să mai amintesc că este vorba de un proiect de lege.

   

Domnul Ioan Andreica - secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

E vorba de Ordonanța nr.20/1994 care, în forma inițială, precum și cu modificările aduse de-a lungul timpului, nu a creat efecte pozitive până la această oră, întrucât autoritatea publică locală nu a avut suficiente instrumente pentru a determina proprietarii de locuințe, persoane fizice și, respectiv, juridice, să ia în serios acest program, să participe la consolidarea clădirilor situate în zone cu risc seismic ridicat și cu un înalt grad de degradare din cauza cutremurelor care au avut loc până acum.

Prin actualul act normativ, propunem creșterea competențelor autorităților publice locale, precum și responsabilitățile care se atribuie persoanelor fizice și juridice, mergându-se până la evacuarea din locuințe sau restrângerea spațiilor de locuit pe perioada lucrărilor de consolidare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Din partea Comisiei pentru administrația publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, domnul președinte Dan Cârlan. Microfonul nr.7, vă rog.

 
   

Domnul Dan Cârlan:

Domnule președinte, raportul Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului este un raport favorabil pentru admiterea proiectului de lege în forma inițiatorului.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor senatori, suntem în fața unui raport de admitere, cu amendamente respinse de către comisie, consemnate în anexa 1.

Dacă sunt întrebări ?

Da, domnule senator Funar ? Microfonul nr.2, vă rog.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am o singură întrebare pentru distinsul reprezentant al Guvernului, domnul secretar de stat Andreica: ce fonduri sunt alocate în acest an pentru atingerea obiectivelor acestei ordonanțe și câte clădiri din București estimați că, în acest an, vor fi consolidate și să se ajungă la renunțarea bulinei roșii ?

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Da, domnule secretar de stat. Microfonul nr.10, vă rog.

 
   

Domnul Ioan Andreica:

La această oră, sunt 125 clădiri cu bulină roșie și, pe măsură ce se vor expertiza în continuare, avem informații că vom ajunge la 300 și ceva de clădiri.

Fondurile alocate pentru anul 2007 nu sunt mari, pentru că din cauza rezultatelor slabe în 2006, n-am alocat inițial fonduri mari, dar vom suplimenta bugetul pe măsura realizărilor. La această oră, sunt circa 100 miliarde lei vechi.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dacă mai sunt întrebări ? Nu.

Atunci, doamnelor și domnilor senatori, vă propun să ne oprim aici, să nu trecem la dezbaterea amendamentelor, la orele 18,10 avem întrebări și interpelări transmise și la Radio.

Da. domnule senator Funar ? Microfonul nr.2, vă rog..

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte de ședință, am pe procedură următoarea propunere: eu renunț la toate cele 7 amendamente. Rugămintea este ca dumneavoastră să vă concentrați, la fel și colegii și să votăm și acest proiect de lege.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator Funar.

Atunci, supun votului dumneavoastră raportul de admitere la Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente.

Suntem în fața unui raport de admitere. Am rugămintea să votați, doamnelor și domnilor senatori.

Vă mulțumesc.

Cu 55 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și nici o abținere, raportul a fost adoptat.

Pentru votul final pe proiectul de lege, vă rog să vă exprimați prin vot.

Din sală: Și amendamentele ?

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Amendamentele au fost retrase de către domnul Funar.

 
   

Doamna Paula Ivănescu (din sală):

Raportul n-are amendamente.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Raportul fără amendamente, da.

 
   

Doamna Paula Ivănescu (din sală):

Păi atunci nu mai votăm.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Haideți să ne exprimăm prin vot, totuși, ca să fim în siguranță.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor senatori, cu 51 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și nici o abținere, proiectul de lege a fost adoptat.

Ne oprim aici cu această secțiune de dezbateri legislative.

La ora 18,10 minute trecem la întrebări și interpelări, secțiune care va fi transmisă la Radio.

Vă mulțumesc.

Vă doresc o seară plăcută.

 
Întrebări și interpelări adresate Guvernului de către senatori:  

- Pauză -

   

Domnul Alexandru Pereș:

Stimate colege și stimați colegi,

Intrăm în ultima parte a ședinței noastre de astăzi.

Am rugămintea să luați loc!

Începem cu întrebările adresate Guvernului.

 
  Dan Gabriel Popa

Îl rog pe domnul senator Dan Gabriel Popa, din partea Grupului parlamentar Alianța Dreptate și Adevăr, PNL-PD, să adreseze întrebarea pe care a pregătit-o. Aveți cuvântul.

   

Domnul Dan Gabriel Popa:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Întrebarea este adresată domnului ministru al sănătății publice, Eugen Nicolăescu.

Domnule ministru,

Readuc în discuție o temă pe care, în ultimii doi ani, v-am prezentat-o periodic atât dumneavoastră, cât și președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Este vorba despre datoriile așa-zis "istorice" ale câtorva spitale din țară, printre care și Spitalul județean din Pitești, datorii care provin din anii 2004 și 2005. Mi s-a răspuns, de fiecare dată, în termeni generali, cu trimitere la legislație, pe care vă asigur că o cunosc bine, participând, de altfel, la elaborarea ei în calitate de senator și de membru al Comisiei de sănătate publică.

Vă atenționez de nou, domnule ministru, asupra faptului că Spitalul județean din Pitești este în prag de executare silită, ca urmare a unor hotărâri ale instanțelor și vă adresez întrebarea: când se vor achita aceste datorii a căror existență afectează calitatea serviciilor medicale acordate pacienților?

Solicit urgent răspuns scris.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

 
  Ion Moraru

Dau cuvântul pentru a adresa interpelarea domnului senator Ion Moraru, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat. Microfonul central, vă rog.

   

Domnul Ion Moraru:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului prim-ministru Popescu-Tăriceanu.

Fiind cunoscute preocupările actualului Guvern pentru proprietatea privată, considerăm necesar să atragem atenția că, în România, există încă și proprietate publică de interes național sau local.

În anii 2001-2002 a fost finalizată inventarierea proprietății publice de interes local, cu două excepții notabile: municipiile București și Cluj-Napoca, ai căror primari sunt persoane din conducerea PD.

În urmă cu mai bine de un an m-am adresat ministrului administrației publice, ca să ne comunice stadiul inventarierii domeniului public în cele două mari orașe. Domnia-sa ne-a comunicat că, deși primarii răspund pentru inventarierea patrimoniului public și privat local, legea actuală nu prevede sancțiuni pentru aceasta, iar printr-o modificare a legislației urmează să fie introduse și sancțiuni.

Deși în anul 2006 au fost modificate atât Legea administrației publice locale nr.215/2001, cât și Legea privind Statutul aleșilor locali nr.393/2004, cei doi primari nu sunt sancționați nici în prezent pentru neîndeplinirea uneia dintre principalele atribuții.

Vă rugăm să ne comunicați, domnule prim-ministru, care este stadiul acțiunii de inventariere a domeniului public în București și Cluj-Napoca și când se va finaliza această acțiune.

Solicit răspuns scris și oral.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc.

 
  Ilie Petrescu

Dau cuvântul domnului senator Ilie Petrescu, din partea Grupului parlamentar al PRM. Vă rog, microfonul central.

Anunț și cine urmează, ca să mergem mai repede.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, doamna senator Liliana Lucia Tomoiagă.

   

Domnul Ilie Petrescu:

Am două întrebări, domnule președinte.

Ministerului Educației și Cercetării, domnului ministru Mihai Hărdău.

Având în vedere situația școlară din satul Olari, comuna Plopșoru, județul Gorj, școlarii sunt nevoiți să parcurgă pe jos, în fiecare zi, un drum de 5 kilometri până la școală, în orice condiții atmosferice și pasibili de accidente rutiere.

Vă rog să analizați posibilitatea punerii la dispoziție a unui mijloc de transport destinat deplasării școlarilor dintre localitate și reședința de comună, școala fiind aflată la 5 kilometri distanță.

Vă solicit să mă informați asupra măsurilor pe care le veți dispune în acest sens.

Solicit răspuns scris și oral.

Vă mulțumesc.

O altă întrebare o adresez Ministerului Justiției, doamnei ministru Monica Luisa Macovei..

În data de 12 iunie 2006, am adresat Ministerului Finanțelor Publice o interpelare referitoare la S.C. REUT S.A. Craiova.

Am revenit cu o interpelare, pe același subiect, în data de 23 octombrie 2006. S.C. REUT S.A. Craiova este unul dintre cei mai mari datornici la bugetul statului, având, la data de 25 mai 2005, datorii în sumă de 116 miliarde lei. Solicitam în interpelare să se dispună efectuarea unei anchete față de modul de desfășurare a licitației, care s-a făcut prin înlăturarea societăților doritoare de a participa la licitație în beneficiul debitorului. Ancheta făcută a fost superficială, fără a se lua măsuri și a fi sesizate organele de drept, respectiv, DNA. Deoarece în astfel de cazuri, când bugetul statului este prejudiciat de răi-platnici cu sute de miliarde de lei, cum este cazul de față, se impun a fi luate toate măsurile legale, iar DNA ar trebui să se autosesizeze din oficiu. Suntem în anul 2007 și situația prezentată în cele două interpelări nu și-a găsit rezolvare.

Vă solicit, doamna ministru, să analizați situația prezentată și să-mi comunicați care sunt măsurile pe care le veți lua în acest caz de fraudă.

Pentru aceasta, solicit, de la tribuna Senatului, ca domnul procuror-șef Daniel Morar, de la DNA, să se autosesizeze pentru anchetarea acestei situații a domnului director Dumitru, de la Direcția de Finanațe Publice Dolj.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Liliana Lucia Tomoiagă

Am rugămintea să concentrați întrebările, ca să puteți prinde emisiunea radiodifuzată. Altfel, nu este nici o problemă, dar probabil că nu veți intra în timpii fixați prin program.

Doamna senator Liliana Lucia Tomoiagă, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.

Se pregătește domnul senator Claudiu Tănăsescu, Grupul parlamentar al PRM.

   

Doamna Liliana Lucia Tomoiagă:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată domnului Vasile Blaga, ministrul administrației și internelor.

În conformitate cu Legea nr.236/2006 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 110/2005, care reglementează vânzarea spațiilor proprietate privată a statului cu destinație cabinete medicale, primarul comunei Șpring avea obligația să inițieze proiecte de hotărâre referitoare la vânzarea acestor spații. Ignorând această obligație, primarul comunei se opune vehement aplicării acestei legi, ajungând în penibila situație de a acționa pe medici în justiție. Conflictul primarului comunei Șpring cu cei îndreptățiți să cumpere aceste spații a atins cote care depășesc orice cadru legal. Acest lucru afectează grav autorizarea și acreditarea cabinetelor medicale, conform normelor actuale și dreptului comunității locale de a avea acces permanent la serviciile medicale.

În aceste circumstanțe, domnule ministru, vă rog respectuos să precizați ce măsuri veți lua pentru rezolvarea acestor situații.

Solicit răspuns în scris.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc.

 
   

Procedură, domnul senator Gheorghe Funar, microfonul 2.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am o respectuoasă rugăminte la dumneavoastră, și anume, să precizați pentru fiecare dintre colegele și colegii senator și formațiunea politică pe care o reprezintă, pentru că radioascultătorii nu au de unde să știe, în cazul multora dintre ei, de ce partid aparțin.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc și eu. Așa o să fac.

 
  Claudiu Tănăsescu

Domnul senator Claudiu Tănăsescu, din partea Grupului parlamentar al PRM.

Se pregătește domnul senator Ion Vărgău, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Claudiu Tănăsescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prima întrebare este adresată primului-ministru, domnului Călin Anton Popescu-Tăriceanu Constantin.

Am constatat că ați continuat politica și practica greșită a Guvernului PSD-UDMR, din perioada 2000-2004, și ați repartizat direct, prin hotărâri de Guvern, diferite sume către unele consilii locale, în funcție de culoarea politică a primarilor și a majorităților din consiliile locale.

Vă rog să-mi comunicați, separat, pe anii 2005 și 2006, care au fost hotărârile adoptate de către Guvern și ce sume s-au repartizat direct pentru consiliile locale, prin ignorarea consiliilor județene.

Dorim răspuns scris și verbal.

A doua întrebare, tot scurtă, este adresată domnului ministru al finanțelor publice, Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu.

După cum cunoașteți, în perioada postdecembristă, dezvoltarea economică a României a fost influențată negativ de efectele blocajului financiar, în creștere continuă.

Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați care a fost, pe fiecare an în parte, din perioada 1990-2006, ponderea blocajului financiar în PIB și care au fost politicile aplicate pentru lichidarea acestui blocaj.

Solicit răspuns scris și verbal.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Ion Vărgău

Dau cuvântul domnului senator Ion Vărgău, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat. Microfonul 3.

Se pregătește domnul senator Gheorghe Funar, din partea Grupului parlamentar al PRM.

Vă rog, aveți cuvântul.

   

Domnul Ion Vărgău:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prima întrebare este adresată domnului ministru Sebastian Vlădescu.

Ce argumente au stat la baza deciziei de modificare a actului normativ potrivit căruia posesorii de autoturisme, achiziționate în sistem leasing, trebuie să achite taxele locale, având în vedere că aceștia devin proprietari de drept abia după achitarea integrală a autoturismului?

Solicit răspuns oral și scris.

Întrebarea a doua este adresată domnului ministru Eugen Nicolăescu.

Ținând cont de posibilitățile limitate de deplasare între localitățile din Delta Dunării și de numărul redus de cabinete medicale, ați luat, domnule ministru, în calcul finanțarea unui laborator naval mobil pentru intervenții în cazuri de urgență în Delta Dunării și zona limitrofă a acesteia?

Solicit răspuns oral și scris.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc.

 
  Gheorghe Funar

Are cuvântul domnul senator Gheorghe Funar, din partea Grupului parlamentar al PRM. Microfonul 2.

Se pregătește doamna senator Doina Silistru, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Vă rog, aveți cuvântul.

   

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc.

Prima întrebare este adresată premierului Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu.

Mass media centrală și locală a prezentat mai multe exemple referitoare la repartizarea distinctă, din Fondul de rezervă al Guvernului, a unor sume diverse către unele municipii, orașe și comune. În acest context, vă solicit să-mi comunicați prin care hotărâri de Guvern s-au repartizat, ce sume și cu ce destinații, în anii 2005 și 2006, următoarelor municipii: Cluj-Napoca, Timișoara, Constanța, Iași, Ploiești, Craiova și Brașov.

Vă mulțumesc.

Cea de a doua întrebare este adresată ministrului administrației și internelor, domnului Vasile Blaga.

Dumneavoastră cunoașteți foarte bine importanța și consecințele cu referire la datele de identificare ale unui cetățean român. Ca urmare, vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați dacă există, în România, cetățeni având numele și prenumele Călin Popescu-Tăriceanu, cu menționarea datei nașterii și a domiciliului. Țin să precizez că, din informațiile neoficiale pe care le dețin, rezultă că nu există nici un cetățean cu acest nume și prenume.

Solicit răspuns în scris și verbal.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Doina Silistru

Doamna senator Doina Silistru, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.

Se pregătește domnul senator Aurel Ardelean, din partea Grupului parlamentar al PRM.

Aveți microfonul, doamna senator.

   

Doamna Doina Silistru:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Întrebarea mea este adresată domnului ministru al agriculturii, Ștefan Motreanu.

Foarte multe unități de cercetare din domeniul agricol ne sesizează că vor rămâne fără terenul folosit pentru cercetare, pe care îl aveau până în prezent, dacă Proiectul de lege privind reorganizarea unităților de cercetare-dezvoltare în domeniul agricol va fi promovat în forma concepută de fostul ministru al agriculturii. Prin acest proiect se prevede că un număr de 45 de unități de cercetare-dezvoltare în domeniul agricol vor pierde, prin reorganizare, 34,4 mii hectare din suprafața de teren folosită.

Considerând că intenția dumneavoastră nu este desființarea cercetării agricole în România, cu deosebit respect, vă adresez următoarea întrebare: ce măsuri ați dispus pentru reanalizarea acestui proiect de lege foarte important pentru agricultură, după aderare, și când va fi înaintat Parlamentului pentru dezbatere și aprobare.

Solicit răspuns scris și oral.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, doamna senator.

 
  Aurel Ardelean

Are cuvântul domnul senator Aurel Ardelean, din partea Grupului parlamentar al PRM.

Se pregătește domnul senator Vasile Dănuț Ungureanu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Aveți cuvântul, vă rog.

   

Domnul Aurel Ardelean:

Prima întrebare se adresează domnului prim-ministru al Guvernului.

În cadrul Programului de guvernare 2005-2008, Capitolul VI: "Politici în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării", se prevede aplicarea unui program privind înființarea și funcționarea Fondului Național cu Capital de Risc, destinat cercetării-inovării.

Domnule prim-ministru, vă rog să menționați în ce fel a fost aplicată această prevedere din cadrul Programului de guvernare 2005-2008.

Solicit răspuns scris.

Vă mulțumesc.

A doua întrebare se adresează domnului ministru al educației și cercetării, Mihail Hărdău.

În cadrul Programului de guvernare 2005 - 2008, la Capitolul 19 "Politica de protecție a consumatorilor", se menționează introducerea educației consumatorilor în procesul de învățământ.

Vă rog să menționați, domnule ministru, cum anume a fost aplicată, până în prezent, această măsură prevăzută în cadrul Programului de guvernare 2005 - 2008.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Vasile Ioan Dănuț Ungureanu

Dau cuvântul domnului senator Vasile Dănuț Ungureanu, Grupul parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Petru Stan, Grupul parlamentar al PRM.

   

Domnul Vasile Ioan Dănuț Ungureanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Prima întrebare este adresată domnului ministru Vasile Blaga.

Cum este posibil, domnule ministru, ca o instituție a statului să perceapă o sută de lei noi pentru eliberarea unui banal certificat de carte funciară?

Cum este posibil și unde este câștigul cetățeanului și ce explicație dați pentru acest fapt?

Întrebarea concretă: Cum motivați această creștere enormă a taxelor percepute de Autoritatea Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară pentru servicii prestate cetățenilor și de ce ați luat această măsură?

Solicit răspuns scris și oral.

A doua întrebare este adresată domnului ministru Mihail Hărdău.

Decontarea cheltuielilor de transport pentru elevii din mediul rural, care fac naveta în localitățile unde urmează cursurile unei școli, a fost o problemă care a generat multe discuții și nemulțumiri.

Din informațiile mele, până la această dată, unitățile școlare nu au fost înștiințate asupra metodologiei de decontare, nici asupra suplimentării resurselor financiare. De aceea, vă întreb, domnule ministru, întrucât semestrul al doilea al anului școlar a început, când veți trimite instrucțiunile, metodologia necesară pentru punerea în aplicare a art.176 alin.1 indice 1 din Legea nr.84/1995, republicată.

Solicit răspuns scris și oral.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Petru Stan

Dau cuvântul domnului senator Petru Stan, din partea Grupului parlamentar al PRM. Se pregătește doamna senator Adriana Țicău, din partea Grupului parlamentar al PSD. Microfonul 1, vă rog.

   

Domnul Petru Stan:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Prima întrebare este adresată domnului ministru Bela Marko, ministru de stat pentru coordonarea activităților din domeniile culturii, învățământului și integrării europene.

Domnule ministru,

După cum știți, sub coordonarea UDMR, sunt în curs de desfășurare referendumuri locale, ilegale, vizând obținerea autonomiei teritoriale a multor unități administrativ-teritoriale din județele: Covasna, Harghita, Mureș, Brașov.

Vă solicit, domnule ministru de stat, să aduceți la cunoștință opiniei publice înțelegerile secrete pe care le-ați făcut cu Președintele României Traian Băsescu și cu primul-ministru Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu, vizând neimplicarea autorităților statului român împotriva acțiunilor separatiste organizate de către UDMR, Ungaria și iredentismul maghiar.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris și oral.

A doua întrebare este adresată Ministerului Administrației Publice și Internelor, domnului ministru Vasile Blaga.

Domnule ministru,

Prin Legea nr.16/1996, Legea arhivelor naționale, modificată și completată, se prevede ca în cazul desființării, în condițiile legii, a unui creator de documente, persoană juridică, documentele cu valoare practică, în baza cărora se eliberează copii, certificate și extrase privind drepturile individuale ale cetățenilor, vor fi depuse la arhivele statului sau casele naționale de pensii.

La biroul meu parlamentar, din municipiul Zalău, s-au prezentat foarte mulți cetățeni nemulțumiți că nu le eliberează adeverințe privind stadiul de cotizare, din cauza lipsei de personal la aceste instituții abilitate.

Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați ce măsuri veți lua și când vor dispărea astfel de situații.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris și oral.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Da, mulțumesc, domnule senator.

 
  Silvia Adriana Țicău

Are cuvântul doamna senator Adriana Țicău, din partea Grupului parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Viorel Dumitrescu, din partea Grupului parlamentar al PRM.

   

Doamna Adriana Țicău:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Întrebarea este adresată domnului Gheorghe Barbu, ministrul muncii, solidarității sociale și familiei.

Stimate domnule ministru, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr.138/2005, aprobată prin Legea nr.7/2007, se acordă indemnizația pentru creșterea copilului, doar pentru primele trei nașteri și doar pentru acei copii ai căror părinți au cotizat în ultimele douăsprezece luni premergătoare nașterii copilului. Astfel, se creează o discriminare între copii, chiar de la nașterea acestora.

De aceea, aș dori să ne precizați care este strategia pe care ministerul dumneavoastră o are pentru a asigura egalitatea de șanse pentru toți copiii din România.

Solicit răspuns scris și oral.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, doamna senator.

 
  Gheorghe Viorel Dumitrescu

Are cuvântul domnul senator Viorel Dumitrescu, din partea Grupului parlamentar al PRM. Se pregătește domnul senator Radu Cătălin Mardare, din partea Grupului parlamentar al PSD.

   

Domnul Viorel Dumitrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prima întrebare este adresată primului-ministru, domnul Constantin Anton Tăriceanu.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați, pentru anii 2005 - 2006, câte autoturisme au fost achiziționate pentru Guvern, ministere, Cancelaria primului-ministru, Secretariatul General al Guvernului, instituții aflate în subordinea și coordonarea primului-ministru, instituții aflate în subordinea Guvernului - prefecturi și servicii deconcentrate în subordinea prefecților.

Solicit ca în situația în care îmi veți prezenta acest lucru, să se precizeze, pe total țară și pe fiecare județ în parte, pe lângă numărul de autoturisme, mărcile acestora și valoarea cu care au fost achiziționate.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris și oral.

A doua întrebare, adresată tot domnului prim-ministru.

Atât partidele politice, cât și reprezentanții societății civile au criticat noile reglementări cuprinse în Ordonanțele de urgență ale Guvernului nr.99 și 131/2006. Vă solicităm, domnule prim-ministru, să ne comunicați cine a inițiat ordonanțele, cine le-a susținut în ședințe și care a fost votul pentru fiecare membru al Guvernului sau pentru fiecare secretar de stat care a fost desemnat să-l înlocuiască pe ministrul absent.Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris și verbal.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Da, vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Radu Cătălin Mardare

Are cuvântul domnul senator Radu Cătălin Mardare, din partea Grupului parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Valentin Dinescu, din partea Grupului parlamentar al PRM.

   

Domnul Radu Cătălin Mardare:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului ministru al transporturilor, construcțiilor și turismului.

Domnule ministru, este adevărat că Regionala CFR Iași a hotărât desființarea Stației CFR Răcăciuni, județul Bacău, precum și înlocuirea barierei automate din satul de centru cu o barieră acustică?

Dacă da, vă rog să-mi aduceți la cunoștință motivele care au dus la aceste decizii.

Autoritățile locale solicită menținerea în funcțiune a Stației CFR Răcăciuni, amplasată în imediata apropiere a satului de centru, întrucât, zilnic, 80-90 de elevi, navetiști și alți cetățeni folosesc trenul ca mijloc de transport în comun.

De asemenea, cetățenii au sesizat că prin montarea unei bariere acustice în locul celei automate, în satul de centru, vor avea de suferit din cauza semnalelor sonore care depășesc în intensitate limita admisă.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Da, vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Valentin Dinescu

Dau cuvântul domnului senator Valentin Dinescu, din partea Grupului parlamentar al PRM. Se pregătește domnul senator Ovidiu Teodor Crețu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

   

Domnul Valentin Dinescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată ministrului administrației și internelor, domnului Vasile Blaga.

Domnule ministru,

Art.13 din Constituția României precizează că limba oficială este limba română. Contrar prevederilor constituționale, în ultimii doi ani, cu ocazia concursurilor organizate pentru ocuparea unor funcții în administrația publică locală din județele Covasna, Harghita și Mureș s-a impus, ca o condiție obligatorie și eliminatorie, cunoașterea limbii maghiare.

Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați ce ați întreprins, în mod concret, dumneavoastră și cei trei prefecți, precum și care sunt sancțiunile aplicate autorităților publice locale din județele Covasna, Harghita și Mureș, care au condiționat participarea la concurs de cunoașterea limbii maghiare, limba oficială în UDMR.

Solicit răspuns scris și verbal.

A doua întrebare este adresată domnului prim-ministru.

Domnule prim-ministru, specialiștii în domeniul economic au estimat că în perioada 1990 - 2006 a fost jefuită avuția națională de circa 400 miliarde de Euro.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați care a fost, în fiecare an, din perioada 1990 - 2006, evoluția avuției naționale a României.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris și verbal.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Ovidiu Teodor Crețu

Are cuvântul domnul senator Ovidiu Teodor Crețu, din partea Grupului parlamentar al PSD. Se pregătește doamna senator Irina Loghin, din partea Grupului parlamentar al PRM.

   

Domnul Ovidiu Teodor Crețu:

Întrebarea mea este adresată domnului Dan Ștefan Motreanu, ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale.

Domnule ministru,

Chiar dacă nu dumneavoastră personal sunteți de vină, totuși, ministerul pe care-l conduceți trebuie să-și asume responsabilitatea faptului că nu mai există timp pentru rezolvarea formalităților necesare pentru ca producătorul agricol să poată beneficia în acest an de sprijin prin programe comunitare și plăți directe.

La această oră, ar trebui să avem un program post-aderare din care, în mod firesc, fac parte planul național strategic pentru dezvoltare rurală 2007 - 2013 și programul național de dezvoltare rurală care, la această oră, ar fi trebuit să fie dezbătute cu organizațiile abilitate, aprobate de ministru și prezentate Comisiei Europene. Or, ele sunt în fază de discuții cu factorii interesați, deci, la distanță mare de Comisia Europeană.

Cum se vor derula programele comunitare, plăți directe pe unitatea de suprafață și alte forme de sprijin, dacă aceste două documente nu au fost finalizate?

Cu atât mai mult, cu cât, nici cele două agenții responsabile, respectiv Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură și Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, nu sunt acreditate de Uniunea Europeană.

Ce întreprindeți, domnule ministru, pentru prezentare la Comisia Europeană a celor două instrumente?

Ce faceți, domnule ministru, pentru ca fermierii și țăranii să fie informați că în acest an nu vor beneficia de sprijin prin programe comunitare, din vina Guvernului Tăriceanu?

Ce întreprindeți pentru ca fermierii și țăranii să fie informați ce înseamnă pentru ei integrarea europeană, ce avantaje și facilități au și, mai ales, ce restricții și interdicții?

Solicit răspuns scris și oral.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Irina Loghin

Are cuvântul doamna senator Irina Loghin, din partea Grupului parlamentar al PRM. Se pregătește domnul senator Ilie Sârbu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

   

Doamna Irina Loghin:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată Ministerului Integrării Europene, doamnei ministru Anca Daniela Boagiu.

Românii din țară și din străinătate s-au bucurat la trecerea dintre ani, odată cu aderarea țării noastre la Uniunea Europeană.

Vă solicit, doamnă ministru, să-mi comunicați care dintre capitolele negociate în timpul Guvernului "Năstase", în vederea aderării la Uniunea Europeană, considerați că includ prevederi cu un grad mai mare de dificultate în aplicare și cu unele consecințe negative în plan social.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris și verbal.

A doua întrebare este adresată domnului prim-ministru Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu.

După cum cunoașteți, sute de mii de familii au fost evacuate și unele dintre ele au ajuns în stradă, ca urmare a restituirii imobilelor către foștii proprietari.

Vă solicit să-mi comunicați care este numărul proprietarilor de locuințe, dobândite în baza Legii nr.112/1995, care au fost evacuați din locuințe, ca urmare a unor sentințe judecătorești irevocabile, în perioada 1996 - 2006, pe total țară și pe fiecare județ în parte.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris și verbal.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, doamna senator.

 
  Ilie Sârbu

Are cuvântul domnul senator Ilie Sârbu, din partea Grupului parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Nicolae Iorga, din partea Grupului parlamentar al PRM.

   

Domnul Ilie Sârbu:

Prima întrebare este adresată domnului prim-ministru Călin Anton Popescu Tăriceanu.

Are același obiect ca al doamnei Irina Loghin. De aceea, am s-o scurtez și am să-l întreb direct pe domnul prim-ministru ce acțiuni va iniția Guvernul condus de dumneavoastră pentru asigurarea de locuințe familiilor evacuate, ca urmare a acțiunilor de retrocedare.

Solicit răspuns scris și oral.

A doua întrebare este adresată domnului ministru Dan Ștefan Motreanu, ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale.

Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale a elaborat și promovat la sfârșitul anului trecut o ordonanță de urgență pentru aprobarea unor ajutoare financiare producătorilor agricoli din sectorul vegetal, zootehnic, al îmbunătățirilor funciare.

Întrucât începe campania agricolă de primăvară, foarte mulți agricultori se plâng că nu cunosc sumele ce se vor acorda ca sprijin financiar, începând din această primăvară. Vă rog, domnule ministru să ne precizați măsurile luate pentru elaborarea și punerea în aplicare de urgență a acestei hotărâri de Guvern.

Solicit răspuns scris și oral. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc.

 
  Nicolae Marian Iorga

Are cuvântul domnul senator Nicolae Iorga, Grupul parlamentar PRM și închidem secțiunea întrebări. Urmează interpelările.

   

Domnul Nicolae Marian Iorga:

Am două întrebări. Prima este adresată domnului ministru Radu Berceanu, ministrul transporturilor, construcțiilor și turismului.

Domnule ministru, apreciez preocupările dumneavoastră vizând accelerarea lucrărilor privind realizarea autostrăzii Transilvania.

Vă solicit, deci, să-mi comunicați la care case de avocatură și căror avocați li s-au achitat - și ce sume de bani - de către ministerul pe care îl conduceți, pentru procesele legate de autostrada Transilvania până la data de 31 ianuarie 2007?

A doua întrebare este adresată domnului prim-ministru Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu.

Domnule prim-ministru, începând cu 22 decembrie 1989, foarte mulți români din județele Harghita, Covasna și Mureș au avut de suferit de pe urma acțiunilor antiromânești și antieuropene ale UDMR-ului. V-o spun ca senator PRM de Brașov, deci din Ardeal. Sunt în temă.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați în regim de urgență ce ați întreprins în primii 2 ani ai mandatului dumneavoastră pentru apărarea drepturilor și libertăților constituționale ale românilor aflați sub teroarea UDMR-ului, localități din Covasna, Harghita, Mureș și, aș zice, și Brașov.

Aș dori răspuns, concret, scris și oral, la ambele întrebări. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Ilie Sârbu

La interpelări dau cuvântul domnului senator Ilie Sârbu, Grupul parlamentar PSD. Se pregătește domnul Ilie Petrescu, Grupul parlamentar PRM.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Ilie Sârbu:

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Dan Ștefan Motreanu, ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale.

În strategia post-aderare a Guvernului Tăriceanu, Capitolul "Agricultură" este schițat sumar și nu conține măsurile necesare și cuantificarea lor pentru ca agricultura și satul românesc să evolueze rapid pentru a ajunge la nivel european.

Întrucât acest capitol necesită modificări, vă rog, domnule ministru, să ne prezentați strategia de post-aderare a Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale cu obiectivele, măsurile, termenele și fondurile prevăzute pentru finanțarea acestora.

Solicit răspuns scris și oral. Vă mulțumesc.

 
  Ilie Petrescu

Domnul Alexandru Pereș:

Domnul senator Ilie Petrescu, Grupul parlamentar PRM. Se pregătește domnul senator Aurel Gabriel Simionescu, Grupul parlamentar PSD.

   

Domnul Ilie Petrescu:

Interpelare adresată domnului prim-ministru Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu.

Domnule prim-ministru, în calitatea pe care o am de senator de Gorj, fiind învestit cu încrederea cetățenilor județului, vă aduc la cunoștință că, în urma contactelor pe care le-am avut în cadrul deplasărilor din circumscripție, am fost sesizat cu problemele cetățenilor rromi, sub diviziunea municipiului Târgu-Jiu, strada Luncilor, Făgărașului și Motrului, cu privire la discriminările și abuzurile la care sunt supuși privind dreptul de proprietate al acestora asupra terenurilor pe care și-au ridicat construcții.

Mi-au arătat că deși s-au adresat administrației locale, nu li se recunoaște dreptul de proprietate asupra terenului pe care îl au în folosință de peste 30 de ani și pe care și-au ridicat construcții. Mai mult, ei nu au primit autorizație de construcție, cu toate că plătesc impozite și taxe pe aceste construcții la administrația financiară.

În aceeași situație se află și alți 1000 de cetățeni din zona ACH din Târgu-Jiu, care locuiesc în apartamentele de serviciu ACH, situate pe terenul revendicat de fostul proprietar. În urma acestor revendicări, aceste locuințe au fost înregistrate ca fiind magazii de materiale, dând astfel posibilitatea evacuării în mod ilegal, în orice moment, al cetățenilor.

Având în vedere impactul social generat de cele relatate, vă solicit, domnule prim-ministru, să interveniți pentru luarea măsurilor de protecție socială pentru acești cetățeni europeni cărora, cu rea-credință, dintr-o eroare materială le-a fost, scriptic, schimbată destinația imobilelor, din locuințe în magazii de materiale.

Vă mulțumesc. solicit răspuns scris și oral. Senator PRM de Gorj, Ilie Petrescu.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Aurel Gabriel Simionescu

Dau cuvântul domnului senator Aurel Gabriel Simionescu, Grupul parlamentar PSD. Urmează domnul senator Gheorghe Funar, din partea Grupului parlamentar PRM. Microfonul 3.

   

Domnul Aurel Gabriel Simionescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu.

Stimate domnule prim-ministru, doresc să vă aduc la cunoștință o situație deosebită cu care se confruntă în acest moment sistemul de sănătate din România și care poate genera, într-un viitor apropiat, prin nerezolvare, o serie de tensiuni cu implicații semnificative asupra stării de sănătate a cetățenilor.

Astfel, ca urmare a unor disfuncții existente în sistem, s-au acumulat în momentul de față datorii ale Caselor de sănătate de către furnizorii de medicamente apreciate la circa 100 milioane lei. Aceste datorii reprezintă contravaloarea medicamentelor eliberate în tratamentul ambulatoriu, în anii 2005-2006, peste valoarea contractată de casele de sănătate, dar în conformitate cu necesitățile bolnavilor atestate de prescripții medicale respective.

Din informațiile de care dispunem rezultă că prin înțelegerea manifestată de Guvernul României, prin ordin comun al ministrului sănătății publice și al președintelui Casei Naționale pentru Asigurări de Sănătate, în noiembrie 2006 s-a soluționat deocamdată problema datoriilor unităților sanitare cu paturi către furnizorii de medicamente.

În virtutea principiului tratamentului egal necesar de aplicat și sistemului de sănătate în întregul său, și având în vedere impactul deosebit pe care l-a reprezentat dintotdeauna asigurarea medicamentelor, vă solicităm, domnule ministru, să analizați situația creată și să dispuneți măsurile ce se impun care să permită cea mai bună rezolvare a acestei probleme.

Solicit răspuns scris și oral. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Gheorghe Funar

Domnul Gheorghe Funar, microfonul 2. Urmează doamna senator Doina Silistru, din partea Grupului parlamentar PSD.

   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea este adresată premierului Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu.

În luna ianuarie a.c. în presă au fost prezentate unele detalii privind onorariile de care au beneficiat unii avocați și unele case de avocatură care au reprezentat în instanță RAPPS-ul, dintre care doamna avocat Elena Udrea, secretar executiv al PD, a încasat aproape 2 miliarde și jumătate de lei.

Vă solicit să-mi comunicați pentru perioada 2005-2006 care au fost onorariile plătite pentru avocații sau casele de avocatură la care au apelat Guvernul, fiecare minister în parte, instituțiile subordonate primului-ministru, instituțiile subordonate Guvernului, Cancelariei primului-ministru, secretariatului general al Guvernului, instituțiilor aflate în coordonarea primului-ministru și prefecturile. Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris și verbal.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Doina Silistru

Doamna Doina Silistru, Grupul parlamentar PSD. Se pregătește domnul Nicolae Marian Iorga, Grupul parlamentar PRM.

   

Doamna Doina Silistru:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru al agriculturii, Ștefan Motreanu.

Domnule ministru, consiliile pe produs, constituite și organizate în baza Ordonanța Guvernului nr. 45/2005 privind organizarea pieței produselor agricole și agro-alimentare, aprobată prin Legea nr.307/2005, nu mai au bază legală de funcționare, întrucât acest act normativ și-a încetat aplicabilitatea, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană.

Întrucât mecanismele și instrumentele de reglementare a piețelor agricole și agro-alimentare se adoptă de către Guvern la propunerea MAPDR, prin colaborarea consiliului pe produs, vă rog, domnule ministru, să-mi precizați când veți înainta Parlamentului noul act normativ de organizare și funcționare a organizațiilor comune de piață, elaborat în conformitate cu prevederile europene, ținând cont că acestea trebuiau să funcționeze legal începând cu prima lună a anului 2007.

Solicit răspuns scris și oral. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc.

 
  Nicolae Marian Iorga

Are cuvântul domnul Nicolae Marian Iorga, Grupul parlamentar PRM. Se pregătește doamna senator Liliana Lucia Tomoiagă, Grupul parlamentar PSD.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Nicolae Marian Iorga:

Interpelarea mea se adresează domnului prim-ministru Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu.

Domnule prim-ministru, se știe că în urma procesului de privatizare peste 7000 de societăți comerciale au fost falimentate și apoi vândute pe bucăți.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați pentru perioada 1990-2006 câte societăți comerciale și-au încetat activitatea după privatizare, din ce județe și care sunt aceste societăți comerciale - mă refer la numele lor, denumirea lor - cu defalcarea pe județe.

Vă mulțumesc. Solicit răspuns scris și oral. Senator PRM de Brașov, Nicolae Iorga.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Liliana Lucia Tomoiagă

Are cuvântul doamna senator Liliana Lucia Tomoiagă, Grupul parlamentar PSD. Se pregătește doamna Irina Loghin, Grupul parlamentar PRM.

   

Doamna Liliana Lucia Tomoiagă:

Interpelarea este adresată domnului prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu.

Prin Ordinul nr.2006/31.III.2006, emis de către prefectul județului Alba, domnul Cosmin Covaciu, a încetat mandatul de primar al comunei Roșia Montană, județul Alba, a domnului Narița Virgil Nicolae pentru motivul de incompatibilitate prevăzut de art.15 alin.2 din Legea nr.393/2004.

Împotriva acestui ordin, domnul Narița Virgil Nicolae a formulat acțiune în contencios administrativ, care a fost respinsă de Curtea de Apel Brașov la data de 5 decembrie 2006, prin decizie irevocabilă, pronunțată în dosarul 719/64/2006.

Potrivit art.72 alin.6 din Legea administrației publice locale nr.215/2001, republicată cu modificările și completările ulterioare, domnul prefect avea obligația să propună Guvernul României, prin intermediul Ministerului Administrației și Internelor, data alegerilor care, în condițiile date, nu poate depăși data de 4 martie 2007.

Până la această dată Guvernul ar fi trebuit să stabilească data alegerilor de primar în comuna Roșia Montană, iar hotărârea acestuia să fie publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, în termen minim de 30 de zile prevăzut de art.9 Legea nr.67/2004, pentru alegerea autorităților administrației publice locale.

Dacă lucrurile stau așa, domnul prefect este autorul infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice. De aceea, domnule prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu, vă interpelez pe această chestiune. Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris și verbal.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, doamna senator.

 
  Irina Loghin

Are cuvântul doamna senator Irina Loghin, Grupul parlamentar PRM. Se pregătește domnul senator Ion Vărgău, din partea Grupului parlamentar PSD.

Microfonul 1.

   

Doamna Irina Loghin:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată Ministerului Economiei și Comerțului, domnului ministru Varujan Vosganian.

După cum cunoașteți, în ultimii 17 ani s-a pierdut marea majoritate a piețelor de desfacere pe care le-a cucerit România până în anul 1989.

Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați, pentru perioada 1990-2006 care sunt piețele comerciale pe care le-a pierdut România, respectiv le-a câștigat și în ce țări, precum și cauzele care au avut ca efect pierderea piețelor externe. Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris și verbal.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, doamna senator.

 
  Ion Vărgău

Are cuvântul domnul senator Ion Vărgău, Grupul parlamentar PSD. Se pregătește domnul senator Viorel Dumitrescu, Grupul parlamentar PRM.

   

Domnul Ion Vărgău:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea este adresată domnului ministru Mihail Hărdău.

Guvernul a venit, în mod deficitar, în sprijinul elevilor din mediul rural cu mijloace de transport, respectiv microbuze distribuite în acest sens.

Având în vedere faptul că nu toate administrațiile publice locale din municipii și orașe acordă facilități elevilor pe mijloacele de transport în comun, vă întreb, domnule ministru, dacă veți lua în calcul posibilitatea asigurării unor mijloace de transport și pentru elevii din mediul urban cu posibilități reduse, plecând de la premisa că toți elevii trebuie să aibă drepturi egale.

Solicit răspuns scris și oral. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Gheorghe Viorel Dumitrescu

Domnul senator Viorel Dumitrescu, Grupul parlamentar PRM. Se pregătește doamna senator Adriana Țicău, Grupul parlamentar PSD. Microfonul 2.

   

Domnul Viorel Gheorghe Dumitrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată primului-ministru Călin Anton Popescu Tăriceanu.

Guvernul și-a atins obiectivul vizând aderarea României la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați care sunt obligațiile ce le revin românilor în primii 2 ani după aderarea la Uniunea Europeană?

Solicit răspuns scris și verbal. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Silvia Adriana Țicău

Are cuvântul doamna senator Adriana Țicău, Grupul parlamentar PSD. Se pregătește domnul senator Valentin Dinescu, Grupul parlamentar PRM.

   

Doamna Silvia Adriana Țicău:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea este adresată domnului Gheorghe Barbu, ministrul muncii și solidarității sociale.

Stimate domnule ministru,

România este una dintre primele țări care au implementat legislația europeană privind eliminarea discriminărilor și, mai ales, protecția persoanelor cu handicap.

Diversitatea cetățenilor europeni face ca Europa să fie atât de specială, iar succesul Europei s-a clădit pe respectul pentru această diversitate. În Europa, orice cetățean are dreptul să trăiască în demnitate și să fie tratat cu respect, indiferent de naționalitate, vârstă, sex, religie și mai ales handicap. Pentru a progresa, Europa are nevoie de toți cetățenii țării și de creativitatea acestora.

Stimate domnule ministru, doresc să ne prezentați strategia pe care Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei o are pentru perioada 2007 - 2013, astfel încât persoanele cu handicap să beneficieze de toate proiectele realizate pe bază de fonduri structurale.

Solicit răspuns scris și oral.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, doamna senator.

 
  Valentin Dinescu

Are cuvântul domnul senator Valentin Dinescu, Grupul parlamentar PRM, și se pregătește ultimul vorbitor de astăzi, domnul senator Ion Florescu, Grupul parlamentar PSD.

Aveți cuvântul. Microfonul 1, vă rog!

   

Domnul Valentin Dinescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată Ministerului Finanțelor Publice.

Domnule ministru,

Toate guvernele post-decembriste au avut o aplecare deosebită pentru privatizări, lăudându-se, din când în când, cu privatizări de succes, de fapt, jafuri uriașe.

Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați, pentru perioada 1991 - 2006, care a fost suma totală încasată în urma privatizărilor, din care: ce sumă a intrat în bugetul statului român, precum și ce destinații s-au dat sumelor încasate din privatizări.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris și verbal.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule senator.

 
  Ion Florescu

Are cuvântul domnul senator Ion Florescu, Grupul parlamentar PSD.

Domnul Ion Florescu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea se adresează domnului ministru Mihail Hărdău.

Obiectul și motivarea interpelării

În ultima perioadă am primit mai multe sesizări, reclamații, memorii etc. la cabinetul meu parlamentar din județul pe care îl reprezint în Senatul României, privind modul cum se repartizează banii pentru reabilitări școli, la fel, modul cum se respectă "proiectele de reabilitare a infrastructurii școlare cu finanțare externă".

Vă transmit, alăturat, două cazuri din multe altele. Vă solicit, domnule ministru, ca în termen legal să primesc răspuns concret referitor la cele două situații mai sus amintite.

Având în vedere că sunt mai multe sesizări cum că banii pentru reabilitări școli se repartizează, în general, pe alte criterii decât cele normale, vă rog să extindeți controlul la nivelul întregului județ Gorj.

Solicit răspuns scris și oral.

Senator PSD de Gorj, Ion Florescu.

   

Domnul Alexandru Pereș:

Am încheiat lista doritorilor la întrebări și interpelări. Vreau doar să mai spun pentru stenogramă că domnul senator Radu Țîrle a fost înscris, dar nu a fost prezent în sală să-și susțină întrebarea, iar domnul senator Ioan Talpeș a avut o interpelare, pe care, probabil că a depus-o la secretariat.

Nu avem răspunsuri din partea Executivului astăzi, așa că închidem ședința și vă mulțumesc pentru răbdare dumneavoastră, doamnelor și domnilor senatori, și staff-ului.

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 19.00

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 23 septembrie 2019, 9:50
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro