Plen
Ședința Senatului din 19 martie 2007
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.33/29-03-2007

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
18-09-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2007 > 19-03-2007 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 19 martie 2007

Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru, cât și aprobarea retrimiterii la comisie a Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.50/2006 privind unele măsuri pentru asigurarea bunei funcționări a instanțelor judecătorești și parchetelor și pentru prorogarea unor termene.  

Ședința a început la ora 15,37.

Lucrările ai fpst conduse de domnul senator Doru Ioan Tărăcilă vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii senatori Mihai Ungheanu și Puskas Valentin Zoltan, secretari ai Senatului.

   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Permiteți-mi să declar deschisă ședința Senatului de astăzi, 19 martie 2007, ședința fiind condusă de subsemnatul, în calitate de vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii senatori Mihai Ungheanu și Puskas Valentin Zoltan, secretari ai Senatului.

Programul de lucru al Senatului, pentru ziua de astăzi: lucrări în plen până la orele 19,30, iar în ordinea de zi avem înscrise declarații politice, dezbaterea proiectelor de lege, întrebări, interpelări și răspunsuri.

De la lucrările Senatului absentează motivat, astăzi, un număr de 24 de senatori: 6 sunt membri ai Guvernului, 13 colegi sunt europarlamentari și 5 colegi sunt plecați în delegații.

În legătură cu programul de lucru al Săptămânii, stimați colegi, dar am să vă informez și mai târziu: astăzi, la ora 13,00 am avut ședința Birourilor permanente reunite, iar acea ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului, pe care trebuia s-o ținem în ziua de miercuri, a fost amânată pentru săptămâna viitoare, motiv pentru care o să propunem plenului Senatului să accepte ca în această săptămână să avem ședință de plen și în ziua de miercuri, pentru a încerca să finalizăm cele aproape 100 de proiecte de lege și propuneri legislative la care avem rapoarte.

În felul acesta, o să intrăm de săptămâna viitoare într-un program normal de lucru. Mai mult decât atât, dacă vom reuși să terminăm miercuri toate proiectele de lege pe care avem rapoarte, atunci în ziua de joi o să avem comisii, respectiv, cei care au de lucru să întocmească rapoarte.

 
Declarații politice prezentate de senatori: Mario-Ovidiu Oprea (PNL-PD) - Mediul politic actual;

Până atunci, însă, să intrăm în dezbaterea chestiunilor înscrise pentru ordinea de zi, pentru care Regulamentul Senatului nu solicită cvorum de vot. Declarațiile politice pot fi ținut în plen, chiar dacă Senatul nu este în cvorum de vot.

Din partea Grupului parlamentar Dreptate și Adevăr PNL-PD la tribuna Senatului pe domnul senator Mario Oprea. Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Mario-Ovidiu Oprea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Intervenția mea de astăzi este legată de mediul politic în care ne aflăm, dominat de convulsii și de spectacol mediatic.

O frază veche din popor, preluată de filosofii antici, spunea: "Speranța moare ultima". De ceva vreme stau și mă întreb dacă mai este valabil așa ceva? Ținând cont că pe scena politică se încearcă găsirea unui țap ispășitor pentru toate greșelile politice și decizionale, în speță, cele din ultimii doi ani și din ultimii 15 ani, acum s-a găsit împricinatul, și anume: Partidul Național Liberal. În speranța că se va continua păstrarea sistemului de relații conceput la sfârșitul anilor '80, precum și a grupurilor de interese din spatele acestui mecanism, actorii politici susținuți de acest sistem și, mai nou, sprijiniți chiar de formatori de opinie din rândul mass-media și al Societății Civile propun tot felul de scenarii prin care să-și păstreze privilegiile.

Astfel, dacă la început au fost o singură echipă, aceste entități s-au divizat, ajungând ca una dintre ele să reprezinte clasa politică de la putere, iar cealaltă să fie reprezentantul opoziției. Evoluția din ultimii 17 ani și reapariția unor vechi partide istorice pe scena cotidiană le-au cam încurcat momentan planurile. În momentul de față, scenariul politic propus la începutul anilor ­1990 a prins contur prin marginalizarea și speranța de înlăturare de pe scena politică a PNL-ului.

Implicațiile președintelui Băsescu în acest joc dovedesc cinismul interesului propriu față de interesul personal. Cele de genul alegerilor anticipate, precum și cel al votului uninominal sunt exploatate demagogic pentru zăpăcirea și bulversarea electoratului românesc, electorat care nu mai înțelege nimic și care se simte dezamăgit și maginalizat de politicienii în care-și pusese speranță. În loc să ne ocupăm de a explica electoratului ce înseamnă mai exact votul uninominal, o parte importantă din liderii politici vorbesc despre acest subiect folosind un limbaj de lemn, cu toate că nu cred în el. Votul uninominal face parte din culturalizarea politicii unui popor și ar trebui tratat ca un subiect ce necesită multă maturitate politică și nu satisfacerea unor capricii personale. Acest subiect al votului uninominal a fost propus de PNL încă din 1998, dar nimeni nu a schițat atunci nici un gest de apreciere, ceea ce denotă că nu aveau interesul de a promova un astfel de subiect democratic.Când situația politică s-a schimbat, când jocurile de culise, corupția camarilei din jurul unui lider politic sau altul au devenit vizibile opiniei publice, astăzi se abordează teoretizându-se și alegerile uninominale. Interesant că un astfel de subiect apare atunci când este creată o criză politică, criză care blochează mediul financiar, economic sau social al țării noastre. Observ cum partidele politice din opoziție jubilează și chiar susțin apariția unor crize politice, frecându-și mâinile de bucurie și cu un zâmbet al revenirii la putere, moment ce presimt ele că ar fi aproape.

Dulcele gust al puterii îi determină pe liderii PSD-ului să treacă peste interesul național și să fie adepții oricărui compromis numai pentru a gusta măcar pe ascuns din tortul fondurilor structurale și din alte venituri ale bugetului de stat. Chiar dacă la suprafață și în media afirmă altceva decât cred, de fapt, mulți lideri mai noi și mai vechi din opoziție, poate exceptând pe cei din PRM, în anumite privințe, își folosesc interesele și chiar, de ce nu, instrumentele politice media sau economice pentru a ajunge la o înțelegere în interes personal cu președintele, pe care-l putem numi al tuturor românilor.

Rezultatele consultărilor din 20 martie ne vor demonstra acest fapt. Convulsiile guvernamentale create nu vor ajuta niciunui partid politic parlamentar, niciunui lider care consideră că astfel își va atinge visurile pentru care a luptat ani buni, vor aduce, în schimb, dispreț și dezamăgire în rândul populației. Urmările vor fi văzute la vot și chiar dacă unii dintre noi vom avea un nou mandat, treptat-treptat toți vom ajunge să ne pierdem privilegiile și interesele. Tot ce vom face în viața noastră, și bune, și rele, vor fi răsplătite sau pedepsite chiar atunci când nu ne așteptăm, vorba ecleziastului: "O deșertăciune a deșertăciunilor". Totul este deșertăciune. Nimic nou nu e sub soare. Toate își au vremea lor și fiecare lucru de sub ceruri își are ceasul lui. Vă mulțumesc. (aplauze)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule senator.

 
  Verginia Vedinaș (PRM) - Politica fiscală defectuoasă;

Invit la tribună pe doamna senator Verginia Vedinaș, Grupul parlamentar PRM.

   

Domnul Verginia Vedinaș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Distinși colegi,

Este neîndoielnic faptul că, din când în când, mai simțim nevoia să ne mai și descrețim frunțile, deși vorba poetului Nichita Stănescu "ne cam apucă râsu-plânsu". De aceea, mi-am propus să vă vorbesc astăzi despre câteva din aspectele vremurilor caragialești pe care le trăim, cu specială referire la domeniul politicii fiscale, pe care înțelege să o ducă actuala guvernare.

Este de notorietate faptul că în luna decembrie, pe ultima sută de metri, cum s-ar spune, Guvernul a scutit de plata unor sume exorbitante, se pare, peste 2 miliarde lei unele societăți comerciale din domeniul energiei, demersuri împotriva cărora Partidul România Mare a declanșat procedurile legale de împotrivire. În vreme ce Guvernul dă dovadă de atâta generozitate, ANAF-ul, printr-o administrație a finanțelor publice a unui municipiu, este vorba de municipiul Arad, întocmește o somație de plată, pe care o adresează unei societăți comerciale, e vorba de Societatea "Moldovan" S.R.L și am la mine această somație, prin care o înștiințează, în baza prevederilor Codului de Procedură Fiscală, că figurează în evidența fiscală cu suma de 1 leu, adică 1 RON pentru care s-a început executarea silită în temeiul titlului executoriu care s-a eliberat deja și s-a anexat.

Constatăm cum pentru unii contribuabili se declanșează executarea silită pentru un leu, cheltuindu-se, pe hârtie și pe banii de expediere, mai mult decât suma datorată, în vreme ce alți contribuabili sunt scutiți de plata unor sume de miliarde de lei, sume care se pare că echivalează banii care au fost încasați din privatizarea domeniului respectiv. Un alt aspect al defectuoasei politici fiscale, pe care l-am identificat în județul Bihor, vizează pe consilierii locali, care sunt pensionari pe caz de boală și care au fost somați că trebuie să aleagă între indemnizația de aleși locali și pensia de invaliditate, altfel, fie își pierd statutul de consilier local, fie li se taie pensia.

La această situație s-a ajuns din cauza unei interpretări dogmatice și restrictive a prevederilor legale care interzic cumulul pensiei de invaliditate cu orice alt venit. Este evident, însă, că prin orice alt venit nu se poate înțelege indemnizația cuvenită în virtutea exercitării unui mandat și venituri provenite din exercitarea unei activități, a unei munci.

V-am semnalat numai câteva din aspectele care reflectă o defectuoasă politică fiscală. Ele sunt nevinovate față de multe altele care se petrec, pentru a atrage atenția Guvernului să manifeste mai multă responsabilitate în acest domeniu. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, doamna senator.

 
  Ioan Chelaru (PSD) - Competența avidă și calea afirmării;

Invit la tribuna Senatului pe domnul senator Ioan Chelaru, Grupul parlamentar PSD. Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Ioan Chelaru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi am intitulat-o: "Competența avidă și calea afirmării", iar subtitlul este: "Ce-a avut și ce-a pierdut comisarul Frattini?".

Înainte de a intra în conținutul ei aș vrea, însă, să dau o explicație Senatului: întâmplarea face ca pe parcursul unui an de zile să am o corespondență personală, suficient de bogată, cu domnul comisar Frattini, pe problemele justiției. De aceea, consider că dumnealui nu putea sau nu poate susține că nu cunoștea cu adevărat care sunt problemele justiției în România și, poate, nu aș fi abordat această temă dacă în presa de astăzi n-aș fi observat două dintre interviurile pe care dumnealui le-a dat și care, după părerea mea, depășește ceea ce un comisar european putea să-și permită.

Sunt luni bune de când opinia publică este acuzată de scandaluri reale din mediul politic, reflectate ca atare de presa scrisă și televiziuni, funcții publice și persoane publice au stat și stau cu obstinație sub lumina reflectoarelor ca într-un teatru al surzilor pentru deliciul orbilor. Nimeni nu este dispus să piardă. Nu am auzit nici un membru reprezentativ al actualei puteri să vorbească despre propriile erori, scăpări, incoerențe.

Până acum ceva timp, țapii ispășitori pentru nereușite eram noi, opozanții puterii. Ei erau bunii, noi eram ticăloșii. Acum se merge chiar mai departe: dintre guvernanți doar unii sunt buni, iar ceilalți sunt răi, câtă vreme aceștia sunt acuzați că s-au vândut opozanților, pentru că la noi nu se apreciază că Opoziția are, în mod democratic și corect, altă atitudine decât Puterea. La noi, astăzi, sunt socotiți opozanți, prin definiție, acele grupuri care s-ar opune, zice-se, cu obstinație, reformelor. "Opoziția ține țara pe loc, este piaza rea, pacostea din pricina căreia Europa nu ne privește cu ochi buni".

Niciunul dintre actorii politici ai momentului nu pare să posede virtutea unei autoanalize corecte, niciunul nu vrea să recunoască faptul că nu este infailibil. Dimpotrivă, cu toții se consideră jigniți, cu toții au descoperit o retorică agresivă, prin care îi culpabilizează pe ceilalți. Niciunul nu pare să realizeze că deține o funcție în stat, chiar de rang ministerial, a cărei importanță depășește, vădit, umorile și sensibilitățile private.

Chiar dacă un oficial european de rang se prezintă și încearcă să supralegitimeze prezența unor miniștri din aparatul executiv, niciun astfel de demers nu-și mai are impactul scontat de strategii politici. Poate că personalitățile Vestului ar trebui să înțeleagă un lucru esențial al dialogului politic. Ei nu au voie să se pronunțe partizan în probleme care privesc aspecte fundamentele de politică internă a României.

Am intrat în Europa ca partener cu drepturi egale, nu ca supuși pe o feudă. Nu ni se pot impune soluții europene în chestiuni de criză care ne privesc exclusiv.

Poate tocmai din convulsiile momentului, statul de drept în România va ieși întărit.

Dialogul, la nivel european, ar trebui să se poarte pe chestiuni general-europene, și nu pe subiecte de organizare instituțională internă, și nu numai.

De altfel, domnul Franco Frattini cunoaște, poate nu chiar în profunzime, convulsiile sistemului judiciar românesc și ar trebui să aibă o viziune corectă și obiectivă asupra justiției noastre. Domnia-sa, însă, a venit să facă lobby pentru miniștrii justiției și internelor. Foarte bine! Ține de opțiunea personală să aibă o mare simpatie pentru ministrul justiției, dar discursul său nu a mișcat clasa politică românească, decisă să nu-și abandoneze punctul de vedere.

Intervenția a reușit să rămână exterioară fondului și, ca atare, ineficace, în principal, pentru motivul că a luat în considerație partea de realitate care i-a fost prezentată, ca de obicei, numai de Monica Macovei.

Regula "auditur et altera pars", deși născută în spațiul italian, acum 2000 de ani, nu și-a găsit atitudinea reflexă la domnul Franco Frattini. Comisarul european nu a înțeles, sau se face că nu înțelege, că la noi s-a încercat nu o reformă, ci o vendetă, din care ministrul justiției a căpătat capital de simpatie europeană.

Dar, din păcate, în țară, am avut cu toții de pierdut: sistemul judecătoresc, toată clasa politică, electoratul și, în final, democrația însăși.

Nu poate exista dialog politic constructiv între instituțiile statului, între acestea și societate, într-o atmosferă atât de tensionată.

Pragul de suportabilitate a opiniei publice este deja coborât, prea coborât și, atunci, orice retorică pierde din audiență.

Nici discursul rezonabil nu-și mai găsește auditoriul pregătit să-l digere. Categorii și concepte cheie ale sistemului democratic intră în disoluție.

Franco Frattini nu vrea să priceapă că Macovei și-a pierdut credibilitatea, nu doar față de oamenii politici, ci față de sistemul judiciar și față de societate. Într-o atare situație, nicio susținere nu mai poate îndulci percepția publică, chiar dacă unii susținători din partea societății civile au militat în stradă. Acesta este un semn clar al lipsei de credibilitate.

Un om politic de rang și de ținută nu ar avea nevoie de acțiuni temperamentale de stradă pentru a se menține în funcție, mai ales după 17 ani de democrație.

Dar, la noi, anumiți actori politici, nu renunță la frisonul egocentric, nu au capacitatea minimului compromis dialogal.

Tare mi-aș dori să pot prognostica în cât timp se va reabilita justiția în percepția electoratului, iar conceptul de dreptate și dreptate socială își va regăsi conotațiile reale! Vor trece, mai mult ca sigur, și o spun cu părere de rău, ani mulți, și asta după ce o bună perioadă, opinia publică a fost turmentată cu ideea justiției corupte.

Părerea s-a înșurubat în subconștientul colectiv, dar dacă întrebi pe oricine despre punctele strategice de reformă a justiției, vă asigur că oamenii nu au nicio idee, cu excepția, poate, a accesului la un număr de telefon, unde pot sesiza, discreționar, nereguli în actul de justiție. Cam atât.

Acesta ar fi un aspect pe care pare să-l fi ignorat domnul Frattini, pentru că s-a procedat, așa cum știm cu toții - s-a reușit sabotarea oricărei idei de acuratețe în sistemul judiciar. Oamenii privesc pieziș, au rezerva deja inoculată că vor fi fentați în vreun fel sau altul. Ne-am obișnuit ca acela care este vinovat, în mod evident și demonstrabil, să-și trâmbițeze nevinovăția și să acuze sistemul eminamente corupt.

O întreagă ierarhie de valori morale, care trebuiau pozitivate prin reforma reală a justiției, este amenințată să se relativizeze ireversibil.

Mă întreb de ce au trebuit să fie suprapuse, conotativ, sintagmele de "reforma justiției", cu cea de "lupta anticorupție"? Pentru că, în exprimarea ministerială, au înțeles identic, dar ce diferențe?

Încă o dovadă de lăutărie și improvizație.

Un om politic, de bună-credință cântărește cuvintele, definește termenii și înțelesul lor, își disciplinează ieșirile și competențele.

Are cunoștință despre asta domnul Frattini? Este posibil să se fi lăsat sedus doar de un număr de dosare de, așa-zisă, mare corupție, instrumentate în ultimul timp? Acesta să fie, oare, principalul argument? Este, oare, posibilă atâta superficialitate?

Stimați colegi, cât de departe de normalitate suntem și ce percepție aiurită putem crea dacă un comisar european vrea să ne seducă cu zâmbetul său larg și declarații de prietenie personală față de anumiți actori politici, pe care-i favorizează discreționar? Și asta în timp ce punctul de vedere al unei instituții reprezentative, de anvergura Senatului României, trece nebăgată în seamă! Un ministru culpabil își pune repede fardul luptătorului ghinionist și neînțeles, bântuit de insomnii pentru dreptatea obștei, încercând să-și dizolve, rapid, incompetența în poza eroică. Vinovați de eșec sunt mereu alții: Opoziția necooperantă, Parlamentul, în întregime ostil, corpul de magistrați, CSM-ul. Retorica și gestica de tribună au devenit, în ultima vreme, metode de a exploata rezervele simțului comun, metode predilecte pentru Puterea actuală.

Politica reformatoare a justiției s-a făcut fără a se fi separat conceptul de dreptate, de acela de folos sau de capital politic. Tentativa de reformă a fost scurtul drum al folosului, o competență vidă, pe calea afirmării, nimic mai mult!

Tocmai de aceea, partizanatul domnului Frattini este de neînțeles și dezamăgitor. Dacă tot are căderea de a se pronunța, ar fi trebuit să semnaleze realități și fenomene, nu personaje.

Reforma, dacă se va face și când se va face, aparține societății, în general, și sistemului judiciar, în special. Ea nu poate fi domeniul privat al unuia sau al altuia din actorii politici, în vogă, la un moment dat! O personalitate poate, cel mult, să dea orientare energiilor care vin de jos, din sistem, nicidecum să confiște o realitate.

Un om nu este un fenomen.

Vă mulțumesc. (Aplauze în sală)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule senator.

 
  Cornelia Cazacu (PNL-PD) - Eliminarea inegalităților și promovarea egalității între femei și bărbați - unul din obiectivele europene;

Invit la tribună pe doamna senator Cornelia Cazacu, Grupul parlamentar Dreptate și Adevăr PNL-PD.

După doamna senator, va urma domnul senator Ilie Ilașcu.

Vă rog, aveți cuvântul, doamna senator.

   

Doamna Cornelia Cazacu:

Mulțumesc foarte mult, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Ideea unei Europe unite a fost susținută, de-a lungul secolelor, de împărați și intelectuali, deopotrivă, dar, numai după cel de-al doilea război mondial, statele europene au instituționalizat forme de cooperare internațională, cu competențe în domenii specifice, cum ar fi: Organizația pentru Cooperare Economică Europeană, Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, Uniunea Europei Occidentale.

Aceste organizații au pus bazele unei solidarități mai strânse între statele europene.

Pe 25 martie 1957, reprezentanții a șase state europene - Germania, Franța, Italia, Olanda, Belgia și Luxemburg - semnau Tratatele de la Roma, instituind Comunitatea Economică Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice.

În perioada 24 - 25 martie 2007, liderii europeni ai celor 27 de state membre ale Uniunii Europene se vor întâlni la Berlin pentru a celebra cei 50 de ani de existență a ceea ce a devenit, între timp, Uniunea Europeană.

Cu această ocazie, urmează să fie prezentată o declarație politică privind valorile Europei și ambițiile sale pentru viitor.

De asemenea, vor fi evidențiate valorile și principiile comune care stau la baza întemeierii Europei de astăzi, precum și voința politică a Uniunii de a progresa și de a-și defini misiunea pentru viitor.

În Tratatele de la Roma au fost incluse principii care privesc eliminarea inegalității între bărbați și femei. Articolul 114 prevede ca bărbații și femeile să fie retribuiți, în mod egal, pentru același volum de muncă depus.

Odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Amsterdam, mai 1999, Uniunea Europeană s-a angajat, decisiv, să promoveze egalitatea între femei și bărbați și să integreze egalitatea de gen la toate nivelurile europene.

Între obiectivele Comunității Europene, putem menționa două aspecte: eliminarea inegalităților și promovarea egalității între femei și bărbați.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Egalitatea a fost mereu o valoare europeană, pe care societățile și instituțiile europene au încorporat-o, treptat, în viața de zi cu zi.

Parlamentul European este una din instituțiile europene care contribuie la dezvoltarea politicii de egalitate între femei și bărbați, dar și la dezvoltarea politicii Comunității în domenii specifice, cum ar fi: lupta împotriva traficului de femei, participarea femeilor la procesul de luare de decizii, violența împotriva femeii, lupta împotriva discriminării.

Astfel, în 1984, în cadrul Parlamentului European, a fost creată Comisia pentru drepturile femeii și egalitatea între sexe.

În ultimii 30 de ani, situația femeilor din Europa s-a îmbunătățit considerabil din punct de vedere social, politic și economic. Majoritatea statelor membre au, însă, probleme cu punerea în aplicare a legislației privind egalitatea, armonizarea vieții profesionale cu viața personală, violența în familie și traficul de femei.

Deputații europeni au dezbătut, în sesiunea din 12 - 15 martie a.c., un raport al doamnei Amalia Sartori, Partidul Popular European, membru în Comisia pentru drepturile femeii și egalitatea între sexe, care pune în discuție problematici de actualitate: accesul femeilor pe piața muncii, cu demnitate și plată egală pentru o muncă egală, încurajarea taților pentru concediul de paternitate, îmbunătățirea accesului la serviciile de asistență, eradicarea violenței și a traficului uman, prin luarea unor măsuri de protejare a femeilor și copiilor, măsuri concrete pentru emanciparea și integrarea economică și socială a femeilor imigrante, promovarea în mass-media a realizărilor femeilor, elaborarea unor strategii de consolidare a spiritului antreprenorial al femeilor și promovarea respectării drepturilor femeii în relațiile externe ale Uniunii.

Stimate colege, stimați colegi,

Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene au adoptat, în data de 17 mai 2006, o decizie prin care anul 2007 a fost declarat "Anul european al egalității de șanse pentru toți".

"Anul european al egalității de șanse pentru toți" a fost inaugurat oficial, cu ocazia organizării primei Reuniuni europene la nivel înalt pentru egalitate, la Berlin, în data de 30-31 ianuarie 2007, sub egida președinției germane a Uniunii Europene.

Conferința la nivel înalt a oferit o șansă unică participanților, lideri ai celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, reprezentanți ai Norvegiei, Islandei, Lichtenstein, miniștri ai egalității de șanse, înalți reprezentanți ai societății civile, de a analiza realizările din Uniunea Europeană în domeniul promovării egalității pe motiv de vârstă, handicap, sex, rasă, origine etnică, religie și orientare sexuală.

Campania pan-europeană, lansată în Germania, are ca scop informarea și conștientizarea europenilor cu privire la dreptul lor de a nu fi discriminați, promovarea șanselor egale în domenii care variază de la muncă, la sănătate și, nu în ultimul rând, încearcă să demonstreze că diversitatea face ca Uniunea Europeană să fie mai puternică.

În cadrul acestei campanii, care se desfășoară în fiecare stat- membru al Uniunii Europene și în cele trei state care nu sunt membre, ale structurii europene, au loc diverse activități la nivel local, regional și național.

Conferința de închidere a campaniei pan-europene "Anul european al egalității de șanse pentru toți" a fost programată la sfârșitul lunii noiembrie a acestui an, la Lisabona, și se va desfășura sub egida președinției portugheze a Uniunii Europene.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

În România, lansarea campaniei "Anul european al egalității de șanse pentru toți" va avea loc la Palatul Cotroceni, marți, 20 martie, sub înaltul patronaj al Președintelui României, domnul Traian Băsescu. La eveniment vor participa reprezentanți ai tuturor mediilor implicate în promovarea egalității de șanse pentru toți și combaterea discriminării.

România, prin Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați, își propune să promoveze mesajul egalității de șanse, susținut la nivel comunitar, și să încurajeze diversitatea, participând la prima campanie pan-europeană, în calitate de stat-membru.

Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați a desemnat, vineri, 16 martie, într-o conferință organizată la Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, pe doamna Elisabeta Lipă și pe domnul Damian Drăghici, ambasadori ai egalității, care vor promova mesajul de diversitate și anti-discriminare.

Doamna Elisabeta Lipă, sportivă de talie mondială, are ca motto: "Noi, sportivii, soldații toleranței și ai fairplay-ului, suntem datori să apărăm și să cultivăm valorile olimpismului", iar domnul Damian Drăghici, un artist cu renume internațional, are ca motto: "Toate experiențele mele sunt exprimate în muzica mea".

Doamnelor și domnilor colegi,

Ca președintă a Comisiei pentru egalitate de șanse, salut inițiativa instituțiilor europene de a desemna un "an al egalității de șanse pentru toți" și îmi propun să particip activ în cadrul acestei campanii europene.

În finalul declarației mele politice, doresc ca toate instituțiile guvernamentale, politice, non-guvernamentale și patronale să acționeze unitar, pentru ca egalitatea de șanse să devină un reflex, și nu un gest forțat. Anul acesta poate fi un succes numai dacă toată lumea se implică.

Vă mulțumesc foarte mult. (Aplauze.)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumim și noi, doamna senator.

 
  Ilie Ilașcu (PRM) - Redobândirea cetățeniei române de către cetățenii moldoveni de origine română; subvenționarea presei românilor de pretutindeni;

Îl invit la tribuna Senatului pe domnul senator Ilie Ilașcu.

Se pregătește doamna senator Adriana Țicău.

   

Domnul Ilie Ilașcu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Am venit, zilele acestea, de la Chișinău și în declarația mea politică scurtă, de astăzi, vreau să vă aduc aminte de cele mai grave probleme pe care le-am întâlnit și le întâlnește oricine trece dincolo de Prut.

În primul rând, vreau să vorbesc - a câta oară? - despre problema redobândirii cetățeniei statului român de către foștii cetățeni ai României, care și-au pierdut cetățenia, nu din voia lor, în timpul războiului din 1940-1944.

Domnul Președinte Băsescu, în vizitele sale fulger la Chișinău, de câteva ori, ca un artist - Zorro, dacă ați auzit -, vine, promite, sărutări, pupături cu toții, în stradă, promisiuni din cele mai mari, că va fi deblocată redobândirea cetățeniei, așteptați, nu e atât de mult, iată, facem. Mai mult decât atât, Ministerul Justiției, care, astăzi, a rămas fără ministru, de nenumărate ori, ne-a promis, de la această tribună, și în scris, și oral, că iată, iată, se pregătește un proiect de lege cu o inițiativă, de urgență și așa mai departe, pentru modificarea acelei păcătoase legi a redobândirii cetățeniei, care există astăzi.

Din păcate, au trecut 3 ani de atunci, de când s-a blocat acest proces, din 2002. Da, acest proces a fost blocat de colegii noștri de la PSD, în 2002. Deci, să-i numim pe aceștia. Eu vreau să-i numesc: Ion Iliescu, Adrian Năstase și ministrul justiției de atunci, din toamna anului 2002.

Din păcate, gândeam, la acea vreme, fiindcă erau învinuiți cei de la PSD de legături cu Moscova, cu comuniștii și așa mai departe, că vor veni la putere democrații, liberalii și acest proces se va debloca. Din păcate, chiar mai mult s-a blocat. Dacă înainte se mai dădeau câte 200-300 de cetățenii pe an, anul trecut, doar 53 de persoane au primit, pe sprânceană, să vă spun, cetățenia, din cele peste 100.000 de dosare, care zac la Ministerul Justiției și aproape 900.000 de cereri, care sunt depuse la Ambasada României din Republica Moldova.

Domnul Băsescu, când a fost la Chișinău, era o problemă nemaivăzută, a vizelor pentru cetățenii Republicii Moldova, care vor să călătorească în România și în alte țări, pentru că mulți români moldoveni din Basarabia, lucrând în diferite țări din Europa, tranzitau România, în acea perioadă.

Din păcate, Consulatul României la Chișinău nu a făcut față acestor cereri și zeci de mii de moldoveni au rămas fără un loc de muncă, fără o bucată de pâine pentru existența lor, pentru că România, în acest mod, i-a lipsit de această bucată de pâine, neoferindu-le vize la timp și stând o lună, o lună și jumătate în rând, la Consulatul din Chișinău, și-au pierdut, bineînțeles, locul de muncă.

Domnul Băsescu a promis că în zece zile, două săptămâni, vor fi deschise două consulate, la Bălți și la Kahul, că se va suplimenta personalul la Chișinău, că vor găsi o altă clădire. Nu s-a făcut nimic. Au trecut două luni de atunci, până când autoritățile Republicii Moldova au denunțat acea înțelegere, la 15 martie a.c.

În prezent, o altă problemă este că autoritățile din România se luptă pentru deschiderea ca Ambasada română de la Chișinău să proceseze vizele pentru Uniunea Europeană către cetățenii din Republica Moldova. Autoritățile din Republica Moldova au refuzat această ofertă, știind ce fac românii în Basarabia. De aceea, au acceptat propunerea Ungariei și cetățenii Republicii Moldova vor primi vizele pentru țările din Uniunea Europeană la Ambasada Ungariei.

Să nu dea Dumnezeu să ajungem să fim înțeleși și ajutați de străini!

Și ultima problemă, pe care vreau să o ridic la această tribună, astăzi.

Anul trecut, în Parlamentul României, s-a votat Legea de ajutorare a presei și a românilor de pretutindeni, în privința limbii române. De zeci de ori am contactat acest departament condus de liberalul Gheorghiu, cu domnul Hașotti nu o dată am vorbit pe această temă, pentru că din acele sume de 3,5 milioane euro, care erau acordate pentru toți românii din afara țării, se cheltuiesc în fiecare an doar 20-30 de procente, cu restul sunt astupate alte "găuri" în Guvernul României.

În 2005, în toamnă, la rectificarea bugetului, din acest fond, 70.000 miliarde lei au fost trecute și au astupat alte "găuri" din bugetul României.

Din păcate, anul trecut, din cele 12 luni, presa din Republica Moldova a fost finanțată doar parțial și doar timp de 4 luni. 8 luni, dacă nu găsea niște sponsori, presa românească din Republica Moldova trebuia să dispară.

Pot să vă dau câteva exemple: Ziarul ....... ??? a primit doar 69.000 RON. "Literatura și arta", primul ziar cu grafie latină în limba română, condus de domnul scriitor Nicolae Dabija, a primit doar 40.000 RON, și un ziar de partid, care este aliat al Partidului Comunist din Republica Moldova - ziarul lui Roșca, personal, a primit 162.000 RON, de 4 ori mai mult decât "Literatura și arta".

Mai mult decât atât, o societate, "Răsăritul Românesc", condusă de un aliat al Partidului Comunist din Republica Moldova, cred că-l cunoașteți toți, domnul Cubrecov - care, cândva, știți, și-a furat singur căciula - a primit sute de mii de RON pentru niște activități care nici nu sunt specificate în acest buget.

De aceea, eu vă rog, în primul rând, îl rog pe domnul președinte, Guvernul României să facă tot posibilul ca să deblocheze cât mai urgent această redobândire a cetățeniei române și, de asemenea, să facă regulă la Consulatul din Chișinău, unde, de acum, vizele - pot să vă spun și prețul - costă 150 - 200 euro, pentru a lua viza în timp de 10-20 de zile. Dacă nu plătești această sumă, rămâi fără viză.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Silvia Adriana Țicău (PSD) - Împreună, din 1957 și prioritățile post-aderare;

O invit la tribună pe doamna senator Silvia Adriana Țicău.

Se pregătește domnul senator Petre Daea.

Aveți cuvântul, doamna senator.

   

Doamna Silvia Adriana Țicău:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea se intitulează "Împreună, din 1957".

Pe 25 martie 2007, Uniunea Europeană sărbătorește 50 de ani de la semnarea primelor tratate europene.

Pe 25 martie 1957, au luat ființă, la Roma, Comunitatea Economică Europeană, ce punea bazele pieței interne comune, și Comunitatea Europeană pentru Energia Atomică - EURATOM. Aceste comunități au fost create de aceleași 6 state, care au înființat, în 1951, Comunitatea Economică a Cărbunelui și Oțelului.

Logo-ul pe care Comunitatea Europeană l-a adoptat pentru a celebra primii 50 de ani care au adus pace și prosperitate cetățenilor europeni este "Împreună, din 1957".

În iunie 1979, au avut loc primele alegeri europene pentru desemnarea reprezentanților celor 9 state membre în Parlamentul European. Primul președinte al Parlamentului European, ales, a fost o femeie, Simone Veil, din Franța.

Am avut ocazia să văd câteva dintre afișele electorale utilizate în iunie 1979, în campania electorală pentru Parlamentul European, și pe unul dintre ele se citea sloganul "În sfârșit, împreună". De aceea, consider că "împreună" este cuvântul-cheie al cooperării și uniunii între statele europene și cel mai potrivit mesaj pentru a celebra o istorie comună de 50 de ani.

În anii '60, Uniunea Europeană a reușit să dubleze puterea de cumpărare a cetățenilor statelor membre, dar a trecut și prin perioade de criză. Iată că aceste crize au fost depășite cu succes și anul 2007 marchează încheierea celui de-al cincilea val de extindere al Uniunii Europene, care, astăzi, numără 27 de state membre și peste 480 milioane de cetățeni.

România a devenit stat-membru al Uniunii Europene de la 1 ianuarie 2007. Consider că aderarea României la Uniunea Europeană este o oportunitate atât pentru România, cât și pentru Uniunea Europeană.

Prin aderarea țării noastre, Uniunea Europeană a dobândit vecinătatea cu Marea Neagră și aproape întreg cursul Dunării se află în interiorul său.

Dezvoltarea infrastructurii de transport este considerată a fi motorul dezvoltării economice pentru orice stat membru, pentru că determină crearea de locuri de muncă, contribuie la dezvoltarea activității economice și are un rol important în dezvoltarea turismului.

State membre, precum Spania și Portugalia, care și-au stabilit, ca prioritate post-aderare, dezvoltarea infrastructurii de transport, au reușit, în primii ani după aderare, o absorbție de peste 100% a fondurilor structurale alocate și au recuperat rapid decalajele economice față de celelalte state membre.

Transporturile, energia, industria și cercetarea afectează în mod direct și substanțial viața celor aproape 480 milioane de cetățeni europeni și dezvoltarea lor va avea un rol crucial în recuperarea decalajelor pe care România le mai are încă față de celelalte state-membre ale Uniunii.

În 2000, la Lisabona, șefii de stat și de guverne din toate statele membre au stabilit că Uniunea Europeană ar trebui să devină cea mai competitivă și dinamică economie bazată pe cunoaștere din lume. De aceea, Uniunea Europeană și-a stabilit, ca principale priorități, educația și cercetarea.

Irlanda, care a aderat la familia europeană în 1972, era unul dintre cele mai sărace state, la momentul aderării sale. Irlanda și-a definit, ca priorități post-aderare, investiția în resursele umane, în cercetare și educație. Astăzi, Irlanda este cel de-al doilea stat, după Luxemburg, ca nivel de dezvoltare economică.

România este al șaptelea stat-membru, ca mărime, al marii familii europene și avem datoria de a ne construi viitorul alături de comunitatea din care facem acum parte și împreună cu cetățenii săi.

România va contribui la dezvoltarea instituțională a Uniunii, la definirea viitorului Europei și la procesul de adoptare a Tratatului constituțional.

Este important ca România să investească cu responsabilitate în viitorul său, ca stat-membru, și să utilizeze oportunitățile oferite de aderarea la Uniunea Europeană.

De aceea, trebuie clar definite prioritățile post-aderare pentru dezvoltarea economică și socială a României pentru următorii 25-30 de ani.

România a devenit parte și are datoria să dezvolte Europa socială, o Europă al cărui succes se bazează pe diversitatea și prosperitatea cetățenilor săi. Lecțiile istoriei și experiențele celorlalte state ne arată că România trebuie să investească, în primul rând, în educație, în cercetare, în societatea cunoașterii și în infrastructura de transport.

Cu încredere în viitorul României, ca stat-membru, urez "La mulți ani!" Uniunii Europene și cetățenilor săi, mulți ani de pace și prosperitate, pentru care, începând din 2007, și noi, românii, suntem responsabili.

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, doamna senator.

 
  Petre Daea (PSD) - Agricultura și sistemul de irigații;

Invit la tribună pe domnul senator Petre Daea, se pregătește domnul senator Marius Marinescu.

Aveți cuvântul, domnule senator Petre Daea.

   

Domnul Petre Daea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația mea politică se dorește a fi un strigăt al disperării agricultorilor către cei ce administrează țara.

Este cunoscut faptul că în urmă cu două săptămâni, în Senatul României, am făcut o declarație politică prezentând situația deosebit de dificilă din agricultură, ocazie cu care am solicitat Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, Guvernului României să ia măsuri imediate pentru ca aceasta să nu se agraveze.

Din nefericire, timpul a trecut, acțiunile concrete s-au lăsat așteptate, iar starea agriculturii se înrăutățește pe zi ce trece. Ca om care am lucrat în sistem, cunoscând bine ce înseamnă domeniu, socot necesar ca noi, toți, indiferent de locul în care suntem așezați în amfiteatrul răspunderii și responsabilității pentru țară, trebuie să ne aducem contribuția, în așa fel încât acest sector al economiei naționale, și nu numai, să răspundă cerințelor legitime ale celor care ne-au ales și ne-au acordat încrederea necesară.

De aceea, am intervenit și intervin astăzi folosind declarația politică ca instrument al democrației parlamentare pentru a atrage atenția asupra unui sector de importanță majoră care se află în grea suferință și care poate genera în acest an dificultăți suplimentare cu implicații deosebite în viața economică și socială a țării și anume, sistemul de irigații.

Este cunoscut, prezentat, discutat, interpretat, văzut și simțit faptul că modificările climatice nu au cum să nu fie resimțite și în România. Spre cinstea ei, mass-media a acordat timp și spațiu prezentării acestei problematici, aducând în discuție, prin probitatea specialiștilor în domeniu, cauzele și efectele imediate și de perspectivă ale fenomenului de încălzire globală, a secetei previzibile din acest an.

Contrar așteptărilor, autoritățile în loc să-și sporească atenția asupra acestui fenomen, luând măsuri necesare pentru contracararea sau atenuarea efectelor negative, acestea au rămas în zona lipsei de reacție, păstrându-și speranța că lucrurile se rezolvă de la sine.

Știm, am discutat, au fost luări de cuvânt în Senatul României și nu numai, interpretându-se în fel și chip cauzele care au determinat fenomenele nedorite ce au afectat grav țara, cum au fost gripa aviară, inundațiile, alunecările de teren și altele, acum suntem în pragul intrării într-o criză cu efecte greu de evaluat, dar ușor de întrezărit, generată de lipsa de apă din sol și atmosferă și, din nefericire, nu se întreprinde nimic concret, cu toate că aceasta este la vedere și poate fi zărită și de cei care întâmplător sau nu, conduc astăzi sectoarele economiei naționale.

Sistemul de irigații este în mare parte părăsit. Stațiile de repompare și punere sub presiune dezafectate și devastate, canale distruse, dale furate, hidranți rupți, furați și vânduți la fier vechi, reglementări ambigue, mecanismele de sprijin lipsesc, producătorii agricoli, asociațiile utilizatorilor de apă sunt lipsiți de instrumentele concrete de acțiune, iar câmpul, culturile se află în suferință, lipsa apei din sol producând pagube însemnate în fiecare zi, prin afectarea culturilor însămânțate și necultivarea și nerăsărirea, după caz, a culturilor de primăvară.

Pentru cei ce se pricep și sunt interesați, starea câmpului este îngrijorătoare. Am fost prezent la Balș, în data de 16 martie a.c., la Consfătuirea națională a Ligii utilizatorilor de apă pentru irigații din România, unde cei aproximativ 300 de participanți ai structurilor de conducere din domeniu, reprezentând pe cei aproximativ 100.000 producători agricoli din toată țara, cu terenuri la irigat, au analizat starea de fapt, greutățile cu care se confruntă, măsurile ce trebuie luate în acest domeniu.

Deși invitați, conducerea Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, și structurile cu sarcini în domeniu, nu au participat la această întâlnire națională cu reprezentare din toate județele țării, ce au suprafețe amenajate la irigare.

Este o situație, fără precedent în cei peste 30 ani de activitate petrecuți în domeniul agriculturii, nu-mi amintesc să fi fost vreo întâlnire cu asemenea reprezentativitate și să nu fi participat conducerea Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, indiferent de perioadă și în numele ministrului.

Iată o secvență clară a nepăsării și lipsei de răspundere față de un sector a cărui importanță crește exponențial în acest an, când criza apei este o stare de fapt și nu o prognoză.

Doresc să reamintesc celor ce au uitat și să prezint celor care nu au avut contingențe cu domeniu, că acestui sector i s-a acordat o importanță deosebită de către Guvernul Năstase, întocmindu-se și aprobându-se Programul de reabilitare a sistemului de irigații în care au fost stabilite obiectivele și măsurile ce trebuia luate în timp și spațiu, aprobându-se în ședință de Guvern, și au fost emise actele normative pentru susținerea financiară a acestui program. Începerea lucrărilor de reabilitare a sistemului Nicorești - Tecuci și Sadova - Corabia, atunci au fost plămădite. Se ajunsese în 2004 la reabilitarea a 1.500.000 ha și la irigarea a aproximativ 1.000.000ha.

La 1 martie 2004, aspersoarele aruncau jetul de apă pe culturi făcându-se udări de aprovizionare și răsărire. Astăzi, sunt doar 300.000 ha contractate și nici un aspersor nu lucrează, deși suntem la 19 martie, iar lipsa de apă în sol a devenit o stare de fapt.

Iată cum o activitate s-a întrerupt, lipsa de orizont și-a făcut locul, diletantismul a cuprins și acest domeniu, iar un program național a intrat în sertarul uitării, în timp ce situația din teren este, în multe locuri, apocaliptică. Pe terenurile cele mai fertile și irigabile, unde perspectiva producției de peste 6 tone la hectar constituia o garanție în balanța produsului "grâu", acum datorită lipsei de apă a început fenomenul de autorărire, cu consecințe nefaste asupra producției. În vederea păstrării apei în sol, interzicerea arderii miriștilor devenise o problemă de stat, aflându-se pe agenda de lucru a primului-ministru și a cabinetului său, cu toate riscurile de imagine și criticile aduse.

Acum însă, se ard toate, se ard programele, se ard miriștile, se dă foc peste tot, țara este în flăcări și nimeni nu intervine. Este o situație fără precedent, care trebuie curmată imediat.

Cunoscând bine ce înseamnă lipsa apei în sol și atmosfera asupra producției agricole, socot necesar să atrag atenția Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, Guvernului României asupra riscului economic și social pe care și-l asumă prin neimplicare directă și imediată în pornirea sistemului de irigații, în partea sa funcțională.

Dat fiind faptul că seceta prognozată are un areal larg de acțiune și impune implicarea multor instituții, concentrarea de forțe uriașe și alocarea de sume importante, îi sugerez primului-ministru Călin Popescu Tăriceanu să stabilească imediat, la nivelul Guvernului, o structură în care să fie incluși reprezentanții instituțiilor cu răspundere în domeniu, puși sub o conducere unică pentru stabilirea măsurilor adecvate și a acțiunilor concrete în vederea atenuării efectelor negative ale secetei din acest an și să pună în stare de lucru organismul abilitat prin lege.

În ce ne privește, vom acționa cu respect și răspundere folosind instrumentele legale ce ne stau la îndemână, expertiza în domeniu, în așa fel încât, cu toții să acționăm în direcția atenuării efectelor negative care se întrezăresc. Să ne dorim succes în acest demers comun.

Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule senator.

 
  Marius Marinescu (PNL-PD) - Finalizarea lucrărilor de electrificare a țării;

Invit la tribună pe domnul senator Marius Marinescu, se pregătește domnul senator Puskas Valentin Zoltan.

   

Domnul Marius Marinescu:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Există români europeni care trăiesc la lumina lumânării, electrificarea României, la scară națională, a început în anul 1949, dar nici până astăzi, după 58 ani, nu s-a finalizat.

În prezent, în România, există localități izolate, dispersate, pe tot teritoriul țării, rămase în urmă din punct de vedere economic și al civilizației. Aceste localități nici măcar nu sunt electrificate, în schimb aici trăiesc români deveniți cetățeni ai Uniunii Europene.

Este îngrijorător faptul că la 31 decembrie 2006 se înregistrau 60.459 gospodării neelectrificate în cadrul a 2.090 localități, dintre care 108 localități complet lipsite de curent electric.

Deloc întâmplător, în paralel cu problema localităților unde se trăiește la lumina lumânării, economia națională se confruntă cu fenomenul parazitar al rețelelor de "băieți deștepți din energie".

În România asistăm la traficarea energiei, la inițiativa și cu sprijinul unor demnitari, unor moguli ai politicii. Pe la emisiuni televizate deseori apar politicieni care au intermediat vânzări de energie și care se revoltă în direct împotriva corupției generalizate.

Deși presa le-a demonstrat implicarea evidentă în furtul de energie, demnitarii în cauză se bucură de apreciere în partidele lor, având funcții de conducere la nivel național, umblă înnebuniți după imagine în mass-media, vin în fața noastră cu buzunarele doldora de pe urma intermedierilor de energie și se impun membrilor de partid ca modele impecabile și de mare viitor.

Cu tupeul de rigoare, odată cu câștigurile fabuloase de pe urma tranzacționării energiei, "băieții deștepți" manipulează opinia publică, condamnând abuzurile, traficul de influență, corupția și hoția. Numai în spatele unei imagini favorabile și a influenței politice se pot păcăli oamenii, se poate fura mult și fără probleme. Politicienii onești trebuie să se delimiteze ori de câte ori au ocazia de acești lideri impostori.

Pe lângă intermediarii noștri autohtoni scumpirea aberantă a energiei are legătură și cu privatizarea unor societăți românești de distribuție a energiei în favoarea unor companii de stat din țări ca Germania, Cehia și Italia. Asemenea privatizări s-au făcut cu așa-zișii profesioniști ai unor firme de consultanță străine, interesate de mărirea artificială a prețului la energie electrică livrată populației.

Iată cum România anului 2007 plătește tribut la înalta poartă a Uniunii Europene și biruri "băieților deștepți" de-acasă, așa cum plătea peșcheș Porții Otomane și biruri boierilor din țările românești cu sute de ani în urmă.

Fiecare din noi, constatăm periodic scumpirea curentului electric în facturile pe care le plătim acasă. Un calcul simplu arată că noi, consumatorii casnici, plătim circa 100 dolari SUA pentru un 1 MGW/oră, cu aproape 25 - 30% mai mult decât normal. Diferența aceasta ajunge în conturile "băieților deștepți" și îngrașă bugetele Germaniei, Cehiei și Italiei.

Românii au trezit mila Organizației Națiunilor Unite care s-a oferit să acopere 20% din costul lucrărilor pentru definitivarea electrificării. Așadar, trăim umilința de a stârni mila ONU, asemenea țărilor din lumea a treia. Ca și hrana, energia este un element indispensabil vieții, este inuman să lași comunități întregi să sufere de foame, de frig sau să trăiască în întuneric, ca în Evul Mediu. Statul are obligația de a subvenționa costul energiei pentru categoriile sociale defavorizate după modelul unor țări membre ale Uniunii Europene, de exemplu Franța.

Stimați colegi,

În ceea ce privește problema spinoasă a lipsei curentului electric în peste 60.000 gospodării românești, este imperios necesar să dăm un termen de finalizare a lucrărilor de electrificare, și anume până la 31 decembrie 2009.

În acest sens, am depus astăzi, la Biroul permanent al Senatului o inițiativă legislativă de amendare a legii electrificării. Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Puskas Valentin Zoltan (UDMR) - Problema sănătății - medicamente și asistența medicală; dotarea centrelor de Salvare cu mașini performante;

Invit la tribună pe domnul senator Puskas Valentin Zoltan, se pregătește domnul senator Ioan Vărgău.

   

Domnul Puskas Valentin Zoltan:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Distins Senat,

Vă rog să mă scuzați că într-o...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să faceți liniște în sală.

 
   

Domnul Puskas Valentin Zoltan:

Vă rog să mă scuzați că într-o perioadă cu așa confruntări politice revin la o problemă banală sau bolnavă, cum doriți... aș vorbi în câteva cuvinte despre problema sănătății care mă preocupă în permanență, așa cum vă preocupă și pe dumneavoastră, dar văd că intervențiile noastre de la acest microfon nu sunt auzite de cei care ar trebui să se preocupe de această problemă pentru că s-a discutat de foarte multe ori de problema medicamentelor compensate, de fondurile pentru aceste medicamente, dar și de alte probleme și am ajuns astfel încât cetățeanul stă la coadă pentru a-și lua medicamentele, i se face rău și nu vine ambulanța, pentru că nu sunt mașini. Deci problema este, după părerea mea, foarte gravă.

O coincidență - am fost ieri la o vizită într-un spital și când am intrat, a venit mașina Salvării - o Dacie de peste 20 de ani - iar peste câteva minute, a venit mașina Poliției - un Volkswagen extraordinar de modern - aducând niște persoane care s-au încăierat pe stradă și i-a dus la spital pentru că au avut probleme.

Nu înțeleg de ce nu se poate face așa cum a făcut Ministerul Administrației și Internelor - și toată stima pentru domnul ministru Blaga că și-a dotat ministerul cu mașini performante. Într-adevăr, este nevoie de aceste mașini. Trebuie să avem siguranță pe stradă, în țară și așa mai departe, dar trebuie să avem și siguranța că dacă ni se întâmplă ceva, va veni salvarea și salvarea care va veni va fi și dotată și va ajunge acolo unde trebuie.

În tolba de întrebări ciudate, am găsit chiar o întrebare de acest gen - cum se explică faptul că băiatul de la pizzerie ajunge mai repede la fața locului decât mașina Salvării și răspunsul este gata: nu avem mașini performante la Salvare, nu avem mașini suficiente, nu avem mașini dotate și astfel cetățeanul român care - să ne ferească Dumnezeu - are probleme cu sănătatea, întotdeauna nu știe dacă va sosi la timp Salvarea.

Anul trecut, s-a vorbit foarte mult, și de aici, și de la alte microfoane, de o problemă referitoare la excedentul bugetar. Nu știu de ce nu am direcționat o parte din acest excedent spre a cumpăra mașini performante pentru Salvare. Este foarte bună inițiativa domnului ministru al sănătății pentru construirea de centre spitalicești regionale foarte bine dotate, dar, sigur, asta va mai dura ani buni, dar mașini pentru Salvare am putea lua și în acest an și este nevoie să luăm asemenea mașini.

De aceea, vă propun, stimați colegi, ca, odată și odată, Parlamentul să pună piciorul în prag și să spunem, la prima rectificare bugetară, că alocăm bani pentru dotarea centrelor de Salvare cu mașini performante, pentru sănătatea noastră, pentru sănătatea tuturor cetățenilor din România,

Sper că această inițiativă va ajunge la urechea domnului ministru și dumneavoastră o să ne sprijiniți atunci când noi o să propunem, la prima rectificare, să fie dotate centrele de Salvare cu mașini performante pentru că cetățenii noștri așteaptă acest lucru și avem nevoie cu toții de acest lucru.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule senator.

 
  Ion Vărgău (PSD) - Piscicultura tulceană încotro ?;

Invit la tribună pe domnul senator Ion Vărgău.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Ion Vărgău:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Pentru că vom căuta pește de Florii, eu am să vă spun de ce la Tulcea nu mai este pește.

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația mea politică am intitulat-o: "Piscicultura tulceană încotro?"

Pescuitul reprezintă una dintre cele mai vechi îndeletniciri ale omului, iar peștele unul dintre cele mai sănătoase alimente.

Din aceste motive și din multe altele, în județul Tulcea, care se bucură de privilegiul de a beneficia de resursele oferite de Delta Dunării, funcționează aproximativ 30 de societăți comerciale care desfășoară activități de acvacultură, pe o suprafață totală de 40 mii de hectare. Aceste societăți ar trebui să acopere necesarul de consum de pește în funcție de cererea pieței, pe plan local, dar și pe plan național.

Odată cu desființarea concesiunilor, când actuala putere a susținut sus și tare că dorește să redea pescarilor Delta, a fost încurajat braconajul. În aceste condiții, singurii beneficiari au fost braconierii și nu pescarii, care pescuiau legal și care nu-și puteau vinde capturile din cauza concurenței neloiale din partea celor ce pescuiau ilegal. Deci Delta nu a revenit pescarilor, a căror singură sursă de venit o reprezintă activitatea de pescuit, ci, dimpotrivă, braconierilor.

Pe acest fond, Agenția Națională de Pescuit - Filiala Tulcea a făcut demersuri pentru a înființa bursa peștelui la Tulcea, pe malul Dunării, cum era și firesc, pentru a putea ține sub control comerțul cu pește. Însă, după ce au fost îndeplinite formalitățile pe plan local, toată documentația a ajuns la București, unde se pare că s-a împotmolit din cauza lipsei de interes a conducerii centrale pentru înființarea bursei peștelui, dezinteres indus sub presiune de anumite firme care nu-și doresc legalizarea comerțului cu pește.

Odată cu integrarea în Uniunea Europeană, și Delta Dunării va beneficia de fonduri europene pentru pescuit și acvacultură, fonduri nerambursabile. Însă și de această dată, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale - se pare - nu este interesat ca acești bani să ajungă la destinație. Starea actuală a activității de pescuit lasă de dorit din punct de vedere al eficienței. Se practică piscicultura extensivă, pe suprafețe mari, costisitoare, digurile se află într-o stare de degradare avansată, iar unele amenajări sunt de-a dreptul în paragină.

Societățile care exploatează resursa piscicolă sunt conștiente că trebuie să se alinieze la standardele europene și să se doteze cu tot ce este necesar unei tehnologii moderne de recoltare, însă posibilitățile lor sunt limitate. Au aflat de existența fondurilor europene, însă sunt nemulțumite de lipsa de informare și comunicare cu privire la întocmirea proiectelor în acest sens.

În mod normal, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale ar fi trebuit să publice un ghid al solicitantului pentru fondul european pentru pescuit.

Filiala Tulcea - ANPA face eforturi pentru a sprijini societățile interesate în atragerea acestor fonduri, însă comunicarea cu Bucureștiul este dificilă. Probabil, sunt interese ca banii să ajungă în conturile anumitor firme, bineînțeles, agreate de anumite personalități.

În mod normal, pentru o mai bună coordonare și informare în teritoriu, la Tulcea ar trebui să funcționeze o direcție a Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură pentru că cele mai multe firme acuză faptul că pentru orice document, pe care trebuie să-l întocmească, este necesar să se deplaseze la București.

Constat că este pentru prima dată când sectorul pescăresc are șansa unor finanțări prin care piscicultura în Delta Dunării s-ar putea relansa, prin practicarea unui sistem intensiv în acvacultură, prin adaptarea flotei de pescuit a comunității, procesarea peștelui și dezvoltare durabilă a zonelor unde sunt importante comunități de pescari.

Este foarte important ca autoritățile centrale și locale să fie conștiente că aceasta poate fi singura șansă a locuitorilor din Delta Dunării de a-și îmbunătăți condițiile de viață, practicându-și totodată și singura meserie pe care mulți dintre ei o au - pescuitul.

Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze.)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule senator.

 
  Adrian Păunescu (PSD) - Vizita lui Franco Frattini;

Invit la tribună pe domnul senator Adrian Păunescu. Grupul parlamentar mai are 7 minute.

   

Domnul Adrian Păunescu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Întrucât am avut sentimentul că-i încurc pe unii dintre dumneavoastră și consum timp prea mult vorbind, nu totdeauna lipsit de lucruri interesante, dar, mă rog, asta se va vedea de-a lungul vremii, m-am gândit să vă spun, astăzi, ceva foarte scurt, poate spre surprinderea unora dintre cei de față.

Așadar, declarația mea politică este următoarea:

DRUM BUN, TĂTUCULE IUBIT!

Vă rog să nu-l mai criticați,
Frattini chiar vă crede frați
Și a venit c-a vrut să știe
Ce fel de hotărâri luați,
Ca niște buni subdezvoltați,
Și ce mai e prin colonie!

Fratern, Frattini ne imploră
Să nu ne strofocăm în van,
Știind că are-aici o soră,
Și asta-i grija lui majoră,
Ca Hlestakov European.

Și de-aia a venit în zonă,
Ca invitat al nu știm cui,
S-aflăm că dânsul ne ordonă,
(Punând democrația-n cui),
Ca, ascultând porunca lui,
S-o prețuim pe Sfânta Monă.

Tătuc iubit, să te aștepți,
Să-ți fim obedienta clonă
Și, in poziție de drepți,
- Că altă variantă nu-i -,
Să facem totul cum ne spui,
Spre-a fi și noi băieți deștepți.

Și, până iar o să apari,
Năravul - aurit să-ți fie,
Promitem, iată, mici și mari,
Să fim cu toții populari,
Și salutări, și bucurie,
De pe aici, din colonie! (Aplauze.)

 
  Viorel Arcaș (PSD) - Țara lui Papură Băsescu (declarație politică neprezentată în plen)

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Întrucât timpul a expirat, domnul senator Viorel Arcaș - avea de prezentat o declarație care este destul de mare, înseamnă 7-8 minute - nu mai este timp, rugămintea este să o depună la Secretariat. Nu mai are timp să o prezinte pe toată și ca să nu prezinte doar o parte, rugămintea este să o depună la Secretariat.

   

Domnul Viorel Arcaș:

"Țara lui Papură Băsescu" (Declarație neprezentată în plenul Senatului). .

Stimate doamne, stimați domni,

De doi ani, eu și colegii mei de la Partidul Social Democrat nu încetăm să înfierăm, de la această tribună, abuzurile Puterii, să facem publice toate nesocotirile legislative, toate încălcările constituționale.

De doi ani, eu și colegii mei de la Partidul Social Democrat nu încetăm să spunem că trăim în Țara lui Papură Vodă - sau, cumva, Țara lui Papură Băsescu ? - în care legile sunt făcute să fie încălcate, angajamentele sunt luate să fie aruncate la gunoi.

Nu vreau să vorbesc, de această dată, de criza politică fără sfârșit în care ne zbatem de mai bine de doi ani. Nu vreau să vorbesc nici de urmările infinite și, dintr-un motiv pe care nu reușesc să-l înțeleg, de neobservat de către cei aflați la Putere. Nu vreau să vorbesc nici de degringolada din politica externă, unde nu avem ministru, nu avem ambasadori în capitalele importante și, colac peste pupăză, ca să fim de râsul întregii lumi, ne-am trezit că ne definim prin fabulospirit - ce-o mai fi însemnând și asta ? - și că acest fabulospirit va trebui să-i convingă pe străini că nu suntem un popor de hoți, cerșetori și copii vânduți la talcioc, că suntem un popor spiritual și, probabil, cu simțul umorului. Că altceva nu prea văd ce ar mai putea intra în acest spirit fabulos. Sincer, aș vrea să vă fac lumină asupra acestei probleme, dar încă nu pot, cei de la Ministerul de Externe nu au binevoit să-mi răspundă la interpelarea de săptămâna trecută și să-mi explice și mie, ca să pot explica și eu, la rândul meu, alegătorilor, care în fiecare săptămână mă întreabă de ce nu au pensii mai mari și mai multe locuri de muncă, deci, ca să pot explica și eu pe ce idei mărețe se duc banii publici. Pe promovarea fabulospiritului!

De data aceasta, vreau să vă vorbesc despre una dintre cele mai grave încălcări ale legii, Constituției și dreptului de proprietate întâlnite în ultimii doi ani. Este vorba despre proiectul Legii chiriilor, elaborat de Ministerul Transporturilor și Lucrărilor Publice.

Stimați colegi, de câte ori spun că nimic nu mă mai poate surprinde în această Țară a lui Papură Băsescu, se întâmplă ceva care îmi dă toate convingerile peste cap, care îmi arată că cel mai sănătos și corect lucru este să nu spun niciodată nu se poate. Pentru că în guvernarea portocalie, întotdeauna se poate, întotdeauna se întâmplă ceva și mai rău, și mai ilegal. Dacă până acum ilegal nu a avut termen de comparație, de când cu guvernarea portocalie, are.

Prin toate măsurile pe care Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului intenționează să le impună cu titlu definitiv, cu caracter de lege, instituția în cauză încalcă flagrant Codul Civil. De ce spun că se încalcă dispozițiile Codului Civil ? Pentru că art.969 din Codul Civil spune clar că un contract este legea părților, ceea ce înseamnă că, atât timp cât nu încalcă ordinea publică și legislația în vigoare, părțile au dreptul să stabilească ce vor printr-un act juridic. Ține de acordul lor de voință, de înțelegerea lor, prevederile legate de durata unui contract, de prețul contractului, de ansamblul drepturilor și obligațiilor. "

Ce vrea să facă Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului? Să impună celor care vor să încheie contracte de locațiune, proprietar și chiriaș, o serie de obligații care nu au nici o legătură cu voința și interesele lor. Mai exact, în actul normativ se urmărește să se introducă obligativitatea ca un contract de închiriere să se încheie pe cinci ani. Prin urmare, atât proprietarul, cât și chiriașul trebuie să știe astăzi exact ce vor face peste cinci ani. Mai mult, proiectul de lege prevede, restrictiv, și condițiile în care contractul se poate rezilia: numai dacă chiriașul nu a plătit chiria trei luni consecutiv sau dacă a deteriorat semnificativ locuința sau bunurile din ea.

Pe scurt, dacă eu, ca proprietar de imobil, vreau să mă mut în imobilul închiriat sau vreau să-l vând - poate am nevoie de bani, poate vreau să scap de această investiție etc. - nu pot să fac acest lucru. Sunt obligat ca cinci ani să nu pot dispune liber de dreptul meu de proprietate. Sunt obligat ca cinci ani să nu-mi fac nici un plan legat de imobilul meu. Sunt obligat ca cinci ani să las locuința închiriată, deși această situație nu-mi convine deloc. Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului reușește, prin acest act, să încalce grav Constituția, care garantează, mai presus de orice, dreptul de proprietate.

Pentru ca lucrurile să sfideze și mai mult logica și dreptul comun, actul normativ prevede expres interdicția proprietarului de a rezilia contractul pe alte motive decât neplata chiriei, și această abatere trebuie să se întrunească timp de trei luni consecutiv, nedepunerea garanției și neasigurarea imobilului. Celor cărora lucrurile nu li se par destul de înfricoșătoare, trebuie să le mai spunem că Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului vrea să încalce și regulile pieței libere. Astfel, scrie în actul normativ, nivelul chiriei se va fixa liber, dar avându-se în vedere gradul de confort și de dotare al apartamentului, precum și prețurile din zonă. Mai mult, autoritățile locale vor stabili prețuri de referință ale chiriilor pe localitate și zonă, iar dacă evoluția chiriilor dintr-o zonă "va prezenta o situație anormală", se va constitui o comisie care să verifice starea de lucruri.

Dincolo de faptul că acest act normativ încalcă legile fundamentale ale statului, el are menirea de a bulversa definitiv piața locativă. Este evident că cei care au imobile de închiriat, se vor gândi de o mie de ori înainte să mai închirieze. Decât să fie obligați să respecte condiții aberante, vor prefera să stea cu locuința goală sau să o vândă. În acest caz, ne vom trezi cu un număr foarte mare de persoane care nu vor avea unde locui, numărul chiriașilor din România fiind destul de mare. Ce vor face cei care nu vor găsi locuințe de închiriat ? Se vor grăbi să contracteze credite. În regulă, în acest mod, se dezvoltă piața creditului, dar ce vor achiziționa cu banii împrumutați, având în vedere că cererea este de vreo zece ori mai mare decât oferta ? Și dacă nu îndeplinesc condițiile de creditare, ce au de făcut ? Să doarmă pe stradă ?

Mai mult, ca lucrurile să fie și mai incredibile, în loc să arunce acest proiect la coșul de gunoi, pentru că este o porcărie fără seamăn, Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului ce face ? Angajează o firmă de consultanță care să decidă, probabil, dacă acest proiect este bun sau nu, și asta după ce încasează un onorariu consistent. Dar ce fac angajații ministerului în cauză, ei cu ce se ocupă, de ce nu sunt în stare să elaboreze un proiect de lege viabil, de ce trebuie angajată o firmă din afară ? În timp, vom afla probabil că firma de consultanță este a vreunui apropiat al guvernanților și, astfel, trebuia să beneficieze și ea de niște bani publici.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Rugămintea este să-o depună la secretariat.

 
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru, cât și aprobarea retrimiterii la comisie a Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.50/2006 privind unele măsuri pentru asigurarea bunei funcționări a instanțelor judecătorești și parchetelor și pentru prorogarea unor termene.  

Invit colegii senatori în sală!

Practic, colegii care au fost înscriși la declarații politice s-au exprimat în fața plenului.

Rog secretarii să verifice cvorumul de ședință!

Invit colegii senatori în sală!

*

Doamnelor și domnilor senatori, vă invit în sală!

Prin verificarea cvorumului, efectuată de colegii senatori, rezultă că în sală sunt prezenți 72 de senatori. De aceea, rugămintea este să verificați sistemul de vot dacă funcționează.

Vă reamintesc că programul de lucru, propus de Biroul permanent împreună cu liderii grupurilor parlamentare, este: lucrări în plen până la ora 19.30.

Vă consult dacă aveți observații?

Dacă nu sunt observații legate de programul de lucru, am să-l supun votului plenului Senatului.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Stimate colege și stimați colegi, vă invit să vă ocupați locurile!

Vă rog să votați!

Programul de lucru este aprobat de plen în unanimitate, cu 46 de voturi.

Adresez rugămintea și celorlalți 26 de colegi prezenți în sală să participe nu numai la dezbateri, dar și la vot.

*

În legătură cu ordinea de zi, sunt câteva observații de făcut.

Ofer cuvântul domnului senator Eckstein, dar mai sunt și alți colegi, legat de ordinea de zi. Aveți cuvântul, microfonul 2.

   

Domnul Eckstein Kovács Péter:

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu aș propune ca pct.12 de pe ordinea de zi să fie retrimis comisiei. Este vorba de Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.50/2006 privind unele măsuri pentru asigurarea bunei funcționări a instanțelor judecătorești și parchetelor și pentru prorogarea unor termene, care ar trebui mai bine gândit în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, pentru a se evita eventualele repercusiuni.

Deci, solicit retrimiterea la comisie. Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Alte observații?

Vă rog, domnul senator Mircea Dan Popescu.

 
   

Domnul Mircea Dan Popescu:

Domnule președinte,

În legătură cu pct.8 al ordinii de zi de astăzi, vă învederez faptul că, în cadrul comisiei de specialitate, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, s-a cerut Biroului permanent și s-a obținut o decalare pentru discuția în comisia de specialitate. Discuția va avea loc mâine, după amiază, la ora 15.00, astfel încât, vă solicit ca pct.8 de pe ordinea de zi să fie scos și reprogramat ulterior.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Alte intervenții? Domnul senator Ioan Chelaru era prezent?

Am înțeles că se solicită, de asemenea, să nu fie luate în dezbatere, astăzi, proiecte de lege sau propuneri legislative existente la pct.13 și pct.19. Da?

 
   

Domnul Eckstein Kovács Péter (din sală):

Și pct.12, domnule președinte.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Și pct.12. Deci, să nu se ia în dezbatere pct.8, întrucât, potrivit precizărilor făcute de domnul senator Mircea Dan Popescu, a fost înscris din eroare pe ordinea de zi. De fapt, plenul, săptămâna trecută, a aprobat prelungirea termenului, de la 45 la 60 de zile, domnule senator Mircea Dan Popescu. Așadar, pct.8 a fost greșit introdus pe ordinea de zi. Apoi, pct.12, 13 și 19 să nu fie luate în dezbatere, iar pct.12 să fie restituit la comisie.

Domnul senator Carol Dina.

 
   

Domnul Carol Dina:

Mulțumesc, domnule președinte.

În legătură cu pct.12, vrem să știm care este termenul limită în care această lege ar putea să treacă prin aprobare tacită...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu, nu, suntem Cameră decizională, nu există nici un pericol.

 
   

Domnul Carol Dina:

Este în regulă.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Pentru nici unul dintre aceste proiecte de lege, pe care le-am enunțat, nu există pericolul adoptării tacite, decât pentru cel propus de domnul senator Mircea Dan Popescu, dar aprobat de noi în ședința de săptămâna trecută, în sensul prelungirii termenului de la 45 la 60 de zile. Așadar, nu există nici un pericol.

Vă rog, doamna senator Rodica Stănoiu.

 
   

Doamna Mihaela Rodica Stănoiu:

Domnule președinte,

O minimă explicație cu privire la propunerea dumneavoastră. Ca inițiator, poate aș dori să o aud, în legătură cu pct.13.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu a fost propunerea mea, pentru că eu am spus doar că, înainte de ședință, colegii senatori mi-au spus că doresc să intervină în plenul Senatului, astăzi, ca să nu luăm în dezbatere punctele 8, 12, 13 și 19. S-au exprimat doi colegi, până în acest moment, pe pct.12 și 8.

Vă rog, domnul senator Eckstein, microfonul 1.

 
   

Domnul Eckstein Kovács Péter:

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu, personal nu am nici o problemă ca să luăm, astăzi, în discuție. Este un cvorum relativ redus pentru o lege organică și cred că, totuși, problema Codului penal este de o complexitate care necesită un pic de gândire. La pct.13 nu am avut nici o obiecție, îl putem lua în dezbatere. Nu am cerut, eu am intervenit pe pct.12.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Deci, colegii care mi-au spus că vor interveni pe cele două puncte nu sunt, deocamdată, în sală. Bănuiesc că, în momentul în care vom trece la dezbateri, vor interveni.

Așadar, dacă nu mai sunt alte observații, în afara celor formulate la pct.8 și 12, supun votului dumneavoastră proiectul ordinii de zi, propus de Biroul permanent împreună cu liderii grupurilor parlamentare. Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Rog colegii senatori să voteze!

Ordinea de zi este aprobată de plenul Senatului cu 58 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și o abținere.

Stimate colege și stimați colegi,

La începutul ședinței, încunoștințam membrii Senatului că miercuri nu vom mai avea ședința comună a Senatului și a Camerei Deputaților, amânându-se pentru săptămâna viitoare, în vederea redactării unui proiect de hotărâre care să fie dezbătut în plenul Camerelor reunite, motiv pentru care, în urma discuțiilor cu domnul președinte Nicolae Văcăroiu, propun plenului Senatului ca miercuri de dimineață să avem ședință în plen în Senat, iar după amiază să avem ședințe pe comisii. Această propunere are drept fundament faptul că avem rapoarte întocmite la circa 100 de proiecte de lege, pentru a fi finalizate în această săptămână.

 
Aprobarea retragerii din dezbaterea Senatului, la solicitarea inițiatorului, a Propunerii legislative privind unele măsuri în vederea restructurării și pregătirii privatizării Societății Naționale a Apelor Minerale.  

Intrând în ordinea de zi, la pct.2 avem înscrisă solicitarea retragerii de la dezbatere, la solicitarea inițiatorului, a Propunerii legislative privind unele măsuri în vederea restructurării și pregătirii privatizării Societății Naționale a Apelor Minerale.

Inițiativa legislativă este a colegilor deputați și senatori din Grupurile parlamentare PNL și PD.

Dacă sunt observații în legătură cu această solicitare de retragere a propunerii legislative? Dacă nu sunt, vă rog, vă propun s-o aprobăm prin vot. Rog colegii senatori să voteze!

Solicitare aprobată de plenul Senatului cu 63 de voturi pentru, 1 vot împotrivă și 2 abțineri.

Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului de împrumut între România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, pentru finanțarea Proiectului privind serviciile municipale, semnat la București, la 24 iulie 2006.  

La pct.3 din ordinea de zi avem înscris Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de împrumut între România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, pentru finanțarea Proiectului privind serviciile municipale, semnat la București, la 24 iulie 2006.

Din partea Executivului participă domnul secretar de stat Bogdan Drăgoi. Aveți cuvântul, microfonul 10.

Invit reprezentantul Comisiei pentru administrație publică și protecția mediului. Este prezent domnul președinte.

   

Domnul Bogdan Drăgoi - secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice:

Vă mulțumesc.

Vă supunem aprobării Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de împrumut între România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, pentru finanțarea Proiectului privind serviciile municipale.

Obiectivele împrumutului sunt, în primul rând, finanțarea parțială a trei componente. Prima ar fi alimentarea cu apă și canalizare în unele cartiere din sectoarele 1 și 6 din București și asfaltarea străzilor afectate de aceste activități. Al doilea, alimentarea cu apă și canalizare în unele cartiere din Arad și asfaltarea străzilor afectate de aceste activități. A treia asistență tehnică este pentru întocmirea aplicațiilor și a documentațiilor de licitație pentru proiecte de mediu din 12 județe ale țării, pentru a fi finanțate din fonduri structurale.

Costul total al proiectului este de 137,3 milioane euro, din care 106,2 milioane euro sunt finanțate prin împrumuturi de la Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

Cele două proiecte au fost selectate după cum urmează: în cazul Bucureștiului, prin Fondul ISPA se finanțează Proiectul privind reabilitarea Stației de epurare Glina. Prin programul de finanțare, România și-a luat angajamentul de a asigura canalizarea și alimentarea cu apă a întregului oraș. Sectoarele incluse nu dispuneau de aceste facilități, fiind situate în părțile mărginașe ale municipiului.

În cazul Aradului, printr-un alt proiect, finanțat din Fondul ISPA, se asigură alimentarea cu apă și canalizarea în proporție de 67% a municipiului, restul de 32% fiind asigurat de acest proiect.

Față de cele de mai sus, Ministerul Finanțelor Publice vă propune și susține în numele Guvernului adoptarea actului normativ în forma rezultată.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Îl invit pe domnul președinte Dan Cârlan să prezinte raportul Comisiei pentru administrație publică și protecția mediului.

 
   

Domnul Dan Cârlan:

Raportul Comisiei pentru administrație publică și protecția mediului este un raport favorabil pentru admiterea proiectului de lege în forma inițiatorului, existând și două amendamente respinse în Anexă.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Dezbateri generale, întrebări pentru reprezentantul Executivului dacă sunt? Dacă nu sunt la dezbateri generale, avem două amendamente respinse. Îl consult pe inițiator dacă le mai susține? Domnul senator Gheorghe Funar, aveți cuvântul, microfonul 2.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori,

Primul amendament, pe care l-am făcut împreună cu doamna senator Verginia Vedinaș, se referă la art.7 alin.1, unde propunem, spre deosebire de textul inițiatorilor, următoarea modificare: "Se autorizează Guvernul României ca, prin Ministerul Finanțelor Publice, de comun acord cu BIRD, să propună Parlamentului...", nu "să introducă pe parcursul utilizării împrumutului" și așa mai departe, ci să țină seama de Parlamentul României.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Inițiatorul?

 
   

Domnul Bogdan Drăgoi:

Având în vedere că toate aceste amendamente de la art.7 sunt de natură operativă, ele se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Comisia?

 
   

Domnul Dan Cârlan:

Comisia nu susține amendamentul, ne însușim punctul de vedere al Guvernului, așa cum rezultă din text, este vorba de amendamente care nu sporesc obligațiile financiare ale României față de BIRD și nu determină noi condiționalități economice față de cele convenite inițial, sunt chestiuni cu caracter tehnic și trebuie lăsate la nivelul de hotărâre a Guvernului, pentru a putea fi rapid introduse.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

După aceste explicații, domnule senator, insistați să supun amendamentul votului plenului Senatului­?

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Da, domnule președinte, mai ales că reprezentantul Guvernului s-a referit în explicația dată Senatului la art.7 alin.2.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Rog colegii senatori să se pronunțe asupra amendamentului existent în Anexa nr.1, poz.1.

Vă rog să votați.

Amendamentul a fost respins întrunind doar 24 de voturi pentru, 31 împotrivă și 4 abțineri.

Cel de-al doilea amendament?

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte,

Onorat Senat,

Al doilea amendament este corelat cu primul. Renunț la al doilea amendament.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimați colegi,

Vă adresez rugămintea să participați la vot. Vă invit să vă ocupați locurile, stimați domni senatori.

Supun votului dumneavoastră raportul cu amendamente întocmit de Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului. Vă rog să votați.

Rog colegii senatori să-și ocupe locurile și să voteze.

Plenul Senatului cu 61 de voturi pentru, un vot împotrivă și 6 abțineri, a adoptat raportul, cu amendamente întocmit de Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu, cu precizarea că legea are caracter de lege ordinară, iar Senatul este Cameră decizională.

Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra legii în ansamblu.

Rog colegii senatori să voteze.

Cu 68 de voturi pentru și două abțineri, plenul Senatului adoptă proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

 
Adoptarea Proiectului de lege privind acceptarea Convenției asupra protecției patrimoniului cultural subacvatic, adoptată la Paris, la 2 noiembrie 2001.  

La pct. 4 în ordinea de zi avem înscris Proiectul de lege privind acceptarea Convenției asupra protecției patrimoniului cultural subacvatic, adoptată la Paris, la 2 noiembrie 2001.

Comisia pentru cultură raportoare. Din partea Executivului participă domnul secretar Sergiu Nistor, căruia îi ofer cuvântul pentru a prezenta expunerea de motive. Vă rog. microfonul 9.

   

Domnul Sergiu Nistor - secretar de stat în Ministerul Culturii și Cultelor:

Mulțumesc, domnule președinte.

Parte integrantă a patrimoniului cultural al umanității, element deosebit de important al istoriei popoarelor, patrimoniul cultural subacvatic este astăzi tot mai amenințat. În timp ce patrimoniul cultural situat pe pământ a putut beneficia, de-a lungul ultimelor decenii, de o protecție juridică la nivel național și internațional crescută, patrimoniul cultural subacvatic nu a beneficiat până la adoptarea Convenției UNESCO din 2001 de o protecție suficientă în dreptul internațional și nici în mare parte din legislațiile naționale.

În acest context, s-a impus cu necesitate și în regim de urgență, adoptarea unui instrument juridic internațional, în scopul protejării patrimoniului cultural subacvatic. Convenția reprezintă acest instrument. Convenția cuprinde prevederi privind drepturile și responsabilitățile referitoare la patrimoniul cultural subacvatic în ansamblul său.

Dat fiind toate acestea, luând în considerare importanța preluării Convenției în sistemul de drept național, propunem ca proiectul de lege să fie adoptat de către Parlament cu procedura de urgență prevăzută la art. 76 alin. 3 din Constituția României, republicată. Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Și eu vă mulțumesc. Îl invit pe domnul președinte Adrian Păunescu să prezinte raportul întocmit de Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă la acest proiect de lege.

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Domnilor colegi,

După ce o perioadă am lăsat cale de afirmare și colegului meu, vicepreședintele liberal al comisiei, domnul Dumitrescu, iată, după perioada aceasta revin la acest microfon. Susținem ceea ce ni s-a propus aici. E o convenție generoasă. Mulți dintre termenii pe care i-a folosit domnul secretar de stat se regăsesc și în raportul nostru. E vorba, într-adevăr, de accesul fără precedent în epoca de astăzi, prin tehnologie dezvoltată, la fundurile marine și la bunurile culturale pe care le adăpostesc. E unul dintre numeroasele paradoxuri ale dezvoltării și anume: pericolul pentru bunurile culturale trecute: prădarea siturilor arheologice marine, distrugerea unor valori științifice și culturale nu numai greu de refăcut, că ar fi puțin, ci imposibil de refăcut.

De aceea, în perspectiva unei cooperări și a unui schimb de informații de natură permanentă, sperând în formarea unor specialiști în domeniul acesta, al arheologiei subacvatice, așa cum nu ne pierdem speranța că vom continua să trăim pe Pământ și vom proteja și bunurile culturale de pe pământ, noi anunțăm că proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților în 20 februarie 2007. Comisia pentru politică externă ne-a comunicat avizul său favorabil, fără amendamente, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a Senatului are ea însăși aceeași părere: aviz favorabil, fără amendamente și, în ședința din 13 martie, comisia noastră a luat în discuție proiectul și cu un raport de admitere, fără amendamente, l-a înaintat plenului, ceea ce se și întâmplă în momentul de față.

Vă propunem adoptarea prin votul dumneavoastră a acestui proiect de lege.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale asupra proiectului de lege? Dacă nu sunt intervenții, vă rog să-mi permiteți să fac două precizări: legea are caracter de lege ordinară. În al doilea rând, Senatul este Cameră decizională.

Nu au fost formulate amendamente asupra proiectului de lege, motiv pentru care, în conformitate cu prevederile Regulamentului, supun plenului Senatului, printr-un singur vot, atât adoptarea legii, cât și aprobarea raportului întocmit de Comisia pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă.

Rog plenul Senatului să se pronunțe prin vot.

Vă rog să votați.

Vă mulțumesc. Atât raportul întocmit de Comisia pentru cultură, cât și proiectul de lege, în ansamblu, adoptate de plenul Senatului cu 71 de voturi pentru și 3 abțineri.

 
Adoptarea Legii privind reutilizarea informațiilor din instituțiile publice. (Reexaminare la solicitarea Președintelui României.)  

La pct. 5 în ordinea de zi avem înscrisă cererea de reexaminare în legătură cu Legea privind reutilizarea informațiilor din instituțiile publice.

Cele două comisii au fost sesizate, respectiv Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități.

Îi invit pe cei doi președinți să desemneze raportorul. Vă rog, domnule președinte Eckstein Kovacs Peter.

   

Domnul Eckstein Kovacs Peter:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am fost sesizați de Președintele României cu o cerere de reexaminare privind Legea reutilizării informațiilor din instituțiile publice.

Cele două comisii au adoptat un raport comun de admitere, cu amendamentele care sunt cuprinse în Anexa nr. 1. Legea are caracter ordinar, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Dacă domnul senator Radu Terinte dorește suplimentar să adauge argumente.

 
   

Domnul Radu Terinte:

Nu, mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Din partea Executivului participă domnul secretar de stat Florin Bejan. Microfonul 8.

 
   

Domnul Florin Bejan - secretar de stat în Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informațiilor:

Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor senatori,

În privința acestui proiect de lege, experții Comisiei Europene au confirmat că deși există o legislație care se referă la accesul de informații de interes public, aceasta nu acoperea principiile prevăzute în directivă, care se referă nu doar la accesul la informații, ca drept fundamental al cetățeanului, ci și la reutilizarea informațiilor produse de organismele din sectorul public.

Menționăm faptul că acest proiect de lege urmează să fie completat de un set de norme metodologice care urmează a reglementa efectiv metodele de acces la informațiile destinate reutilizării.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă consult dacă sunteți de acord cu textele care se regăsesc în Anexa nr. 1, domnule secretar de stat? Microfonul 8.

 
   

Domnul Florin Bejan:

Da, suntem de acord cu punctul de vedere al comisiei.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale în legătură cu cererea de reexaminare sau dacă aveți de formulat observații în legătură cu textele propuse de cele două comisii, prin raport?

Dacă nu sunt intervenții, supun votului dumneavoastră raportul comun întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități la acea lege, raport ce conține mai multe amendamente.

Rog colegii senatori să voteze.

Raport cu amendamente.

Raportul cu amendamente a fost adoptat de plenul Senatului cu 67 de voturi pentru și 2 abțineri.

Supun votului dumneavoastră legea în ansamblu, cu precizarea caracterului legii de lege ordinară.

Rog colegii senatori să voteze.

Legea a fost adoptat de plenul Senatului cu 50 de voturi pentru, un vot împotrivă și 3 abțineri.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 101/2006 privind reorganizarea Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului prin comasarea prin absorbție cu Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie.  

La pct. 6 în ordinea de zi avem înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 101/2006 privind reorganizarea Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului prin comasarea prin absorbție cu Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie.

Din partea Executivului, participă domnul președinte, domnul ministru Teodor Atanasiu.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului.

Prezintă domnul președinte Carol Dina.

Domnule președinte, aveți cuvântul în susținerea proiectului de lege. Microfonul 8.

   

Domnul Teodor Atanasiu - președintele Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Este unul dintre punctele Programului de guvernare care a fost adoptat de Parlament, la începutul guvernării, în 2004. Este unul din angajamentele autoasumate de România și transmise Uniunii Europene, faptul că, după 1 ianuarie 2007, când România aderă la Uniunea Europeană, vom avea o singură instituție care va avea drept obiect de activitate privatizarea acțiunilor deținute de statul român la societățile comerciale. De aceea, cred că, este firesc și logic ca această lege să fie aprobată.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Îl invit pe domnul președinte Carol Dina, președintele Comisiei pentru privatizare să prezinte raportul întocmit de comisie.

 
   

Domnul Carol Dina:

Mulțumesc.

Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului, cu majoritate de voturi, a hotărât să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Prin natura dispozițiilor sale, legea are un caracter ordinar, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Și eu vă mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale sau dacă aveți observații, întrebări pentru reprezentanții Executivului? Domnul senator Gheorghe Funar, aveți cuvântul. Microfonul 2.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc,domnule președinte de ședință.

Onorat Senat,

Am o singură întrebare pentru domnul președinte și anume: se precizează că odată cu aderarea la Uniunea Europeană, în toate țările care au aderat la Uniune, există o singură autoritate care coordonează procesul de privatizare. Cu toate aceste și de aici urmează întrebarea: în cazul acestei ordonanțe nu au fost înscrise, în anexa la ordonanță, toate societățile comerciale care urmează să fie privatizate, ci doar 41, precizându-se că urmează în etape, nu se știe când, dacă anul acesta sau mai târziu, să se deruleze trecerea și a altor societăți în subordinea dumneavoastră. Întrebarea este: de ce nu au fost trecute toate deodată, pentru că anexa la ordonanță permitea acest lucru, iar cu ocazia trocului care s-a făcut cu trecerea dumneavoastră pe această funcție, lista putea fi completată cu toate societățile, ca să aveți serios de lucru? Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Vă rog să răspundeți, domnule ministru.

 
   

Domnul Teodor Atanasiu:

În primul rând vreau să...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Numai puțin. Domnul senator Ștefan Viorel dorea să vă pună o întrebare. Microfonul 3.

 
   

Domnul Viorel Ștefan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am insistat să pun întrebarea înainte de a da răspunsul, pentru că întrebarea mea vine oarecum în completarea celei pe care a formulat-o domnul senator Funar. Pentru că eu aș vrea să întreb ce se întâmplă și cu societățile comerciale sau companiile naționale pe care le regăsim astăzi în portofoliul altor ministere decât Ministerul Economiei și Comerțului? Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Vă rog să oferiți răspuns.

 
   

Domnul Teodor Atanasiu:

În primul rând, vreau să se înțeleagă foarte clar că doar Ministerul Economiei și Comerțului avea o entitate care se ocupa de privatizare cu excepția AVAS-ului. Celelalte ministere nu aveau un astfel de oficiu care să se ocupe de privatizare. De aceea, acest oficiu a fost unit cu AVAS-ul. De ce n-au trecut toate societățile comerciale din portofoliul ministerului la AVAS este foarte simplu: Guvernul a decis privatizarea doar acelor 41 de societăți care au trecut împreună cu OPSPI la AVAS. Pentru celelalte ministere, când se va lua decizia privatizării acelor societăți comerciale, ele vor fi trecute în portofoliul AVAS pentru a fi privatizate.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Alte intervenții sau dezbateri generale asupra proiectului de lege sau asupra raportului.

Dacă nu sunt intervenții, vă rog să-mi permiteți două precizări: legea are caracter de lege ordinară, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă rog să vă pronunțați printr-un singur vot atât asupra legii în ansamblu, cât și asupra raportului, întrucât acesta nu are amendamente.

Rog colegii senatori să voteze.

Cu 62 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 5 abțineri, au fost adoptate raportul întocmit de Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului și proiectul de lege în ansamblu.

 
Adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 107/2006 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinței, precum și a unor facilitați populației pentru plata energiei termice.  

Trecem la punctul 7 de pe ordinea de zi - Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.107/2006 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinței, precum și a unor facilități populației pentru plata energiei termice.

Din partea Executivului, participă doamna secretar de stat Maria Muga.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială.

Aveți cuvântul, doamna secretar de stat, pentru a prezenta expunerea de motive.

   

Doamna Maria Muga - secretar de stat la Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei și Guvernul, propun plenului adoptarea proiectului de lege, în forma prezentată în raportul comisiei.

Am o respectuoasă rugăminte, domnule președinte. Având în vedere faptul că trebuie să fiu și la Camera Deputaților, dacă puteți să luați, peste ordine, și punctul 16 de pe ordinea de zi, numai dacă se poate!

Vă mulțumesc anticipat.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Îl invit pe domnul președinte Prodan Tiberiu Aurelian, președintele Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, să prezinte raportul.

 
   

Domnul Tiberiu Aurelian Prodan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia a analizat această inițiativă legislativă, ca fiind bună. Desigur că suma prevăzută nu este chiar cea așteptată, însă, oricum, a fost acordat un vot pozitiv din partea tuturor membrilor comisiei și propunem plenului Senatului un raport de admitere, fără amendamente.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale sau dacă aveți de formulat întrebări către reprezentanții Executivului.

Nu sunt.

Precizez că această lege are caracter de lege ordinară și că Senatul o dezbate în calitate de primă Cameră sesizată.

Întrucât nu au fost formulate amendamente la Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, vă rog să vă pronunțați printr-un singur vot atât asupra raportului, cât și asupra legii în ansamblu.

Rog colegii senatori să voteze.

Vă rog să votați.

Cu 60 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și 2 abțineri, au fost adoptate raportul întocmit de Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și proiectul de lege în ansamblu.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.130/2006 privind Inspecția Socială.  

Stimați colegi, vă adresez rugămintea din partea Executivului, respectiv a doamnei secretar de stat, de a lua în dezbatere, cu prioritate, punctul 16 de pe ordinea de zi - Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.130/2006 privind Inspecția Socială.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială.

Rog colegii senatori să se pronunțe prin vot asupra modificării ordinii de zi.

Vă rog să votați.

Cu 59 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și 3 abțineri, solicitarea a fost aprobată.

O invit pe doamna secretar de stat să prezinte expunerea de motive.

   

Doamna Maria Muga:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În primul rând, doresc să mulțumesc pentru faptul că ați agreat rugămintea mea de modificare a ordinii de zi.

Prezentul proiect de lege are ca obiect organizarea și funcționarea Inspecției Sociale, ca organ de specialitate al Administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei.

Cheltuielile de organizare și funcționare a Inspecției Sociale se asigură de la bugetul de stat, prin Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei.

Față de cele prezentate mai sus, Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei susține aprobarea proiectului, în forma prezentată.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Îl invit pe domnul președinte Tiberiu Aurelian Prodan să prezinte raportul comisiei.

Aveți cuvântul, microfonul 7.

 
   

Domnul Tiberiu Aurelian Prodan:

Mulțumesc, domnule președinte.

O lege mult așteptată, care a fost dezbătută intens și pentru care ne bucurăm. Comisia a luat în dezbatere și avem și amendamente admise, și amendamente respinse.

Oricum, noi propunem un raport de admitere pentru plenul Senatului.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să formulați întrebări sau ...

Întrebare, vă rog, domnul senator Puskas.

 
   

Domnul Puskas Valentin Zoltan:

Mulțumesc, domnule președinte.

O singură întrebare. Având în vedere că în prevederile ordonanței figurează un articol prin care se spune că în șase luni vor funcționa aceste inspecții, vă rugăm să ne spuneți stadiul în care se află punerea în aplicare a acestei ordonanțe.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Dacă mai sunt și alte întrebări?

Domnul senator Ștefan Viorel.

 
   

Domnul Viorel Ștefan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea, în legătură cu articolul 8 din ordonanță, unde, la alineatul 5 este înscrisă o formulare care sună deosebit de bine. Se spune așa: "Funcția de inspector general de stat nu este supusă influențelor politice" și aș vrea să ne explice reprezentantul Executivului cum va fi pusă în practică o astfel de prevedere legală, atâta timp cât acest înalt funcționar este numit prin decizia unui lider politic?

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă consult dacă mai sunt și alte întrebări.

Nemaifiind, vă rog să oferiți răspunsuri, doamna secretar de stat.

 
   

Doamna Maria Muga:

Vă mulțumesc.

În legătură cu stadiul de organizare a acestei instituții, care are termen de maxim 6 luni, pot să vă informez că Regulamentul de organizare și funcționare este în proces de avizare la nivelul ministerelor de linie, deci, de specialitate.

S-a discutat astăzi, în primă fază, proiectul de buget de venituri și cheltuieli și în săptămâna aceasta are loc și concursul pentru ocuparea funcției publice de inspector general de stat.

În condițiile acestea, cred că putem vorbi de faptul că, în curând, această instituție va putea să funcționeze.

De altfel, am și făcut modificările de rigoare în ceea ce privește amendamentele la legea bugetului, pentru a prevedea cheltuielile de finanțare ale Inspecției Sociale, prin Ordonanța Guvernului nr.3/2007.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă rog să oferiți răspuns la cea de-a doua întrebare. Microfonul 8, vă rog.

 
   

Doamna Maria Muga:

La cea de-a doua întrebare, este o prevedere redundantă, cu eliminarea căreia am fost de acord, la propunerea comisiei, având în vedere că prin Statutul funcționarului public, așa cum este prevăzut în Legea nr.188/1999, funcția publică este în afara oricăror influențe politice.

Decizia de numire a înaltului funcționar public este ca urmare a concursului, nu este o numire pe criterii politice.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Deci, sunteți de acord cu eliminarea textului din corpul legii, da?

Mulțumesc.

Vă consult, stimați colegi, dacă doriți să interveniți la dezbateri generale.

Nu sunt intervenții la dezbateri generale.

Vă rog, punctul de vedere în legătură cu amendamentele admise la comisie, existente în Anexa 1.

Doamna secretar de stat, vă rog.

 
   

Doamna Maria Muga:

Domnule președinte,

În legătură cu amendamentele admise, noi suntem de acord, pentru că le-am discutat împreună și am susținut punctul de vedere al amendamentelor care au fost admise la nivelul comisiei.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Amendamentele din Anexa 2.

Consult pe domnii senatori dacă insistă pentru susținerea lor în plen.

Domnul senator Gheorghe Funar, microfonul 2.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Onorat Senat,

Am câteva amendamente. Mă refer la nr.crt.2, la art.8. Amendamentele mele vizează alineatele 2 și 5 de la art.8.

La alineatul 2, pentru a asigura demnitatea necesară acestei funcții, am propus ca "funcția de inspector general de stat va fi asimilată funcției de secretar de stat", spre deosebire de textul inițiatorului, iar la alineatul 5, după opinia mea, este un text ambiguu "Funcția de inspector general de stat nu este supusă influențelor politice".

Textul acesta al inițiatorului este deliberat scris, în opinia mea, în mod ciudat și imposibil de cuantificat.

Eu am venit cu un amendament care prevede un text limpede "Inspectorul general de stat nu poate fi membru de partid".

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Rog punctul de vedere al Executivului.

 
   

Doamna Maria Muga:

Domnule președinte, nu putem să susținem amendamentul propus de domnul senator Funar, deoarece funcția de secretar de stat este o funcție de demnitate publică, asigurată fie de către membrii unui partid politic sau cu sprijinul unui partid politic, chiar dacă este vorba de un tehnocrat.

În atare situație, vorbim de un înalt funcționar public.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnul senator Eckstein Kovacs Peter, microfonul 1.

 
   

Domnul Eckstein Kovacs Peter:

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu vă solicit să supuneți votului, separat, cele două amendamente. Cred că primul amendament, de a fi la nivel de secretar de stat, eu cel puțin, nu-l pot susține. Pe de altă parte, susțin amendamentul de la alineatul 5. Este vorba de o problemă socială, în care putem să spunem - aceasta a fost și inițiativa Guvernului - să nu fie un om înregimentat politic și textul propus de domnul senator Funar este unul clar.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc.

Punctul de vedere al comisiei, vă rog, microfonul 7.

 
   

Domnul Tiberiu Aurelian Prodan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Amendamentele domnului senator Funar, referitoare la art.8 alin.2, nu au fost agreate de comisie, iar pentru cel de la alin.5, la întrebarea ridicată și de distinsul nostru coleg Ștefan Viorel, a fost clar precizat că a fost eliminată din text această prevedere de către comisie.

Deci, alineatul 5 a fost eliminat la propunerea doamnei senator Verginia Vedinaș.

Discutând alineatul 2 al art.8, nu putem fi de acord.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimați colegi,

Deci, avem o primă chestiune de rezolvat, respectiv, acel amendament susținut în plen de domnul senator Funar, la art.8 alin.2. Este un amendament respins, susținut de Domnia Sa în plen.

Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra acestui amendament.

Rog colegii senatori prezenți în sală să participe la vot, pentru că altfel suntem obligați să resupunem votului acest amendament, întrucât nu s-au pronunțat jumătate din colegi într-o direcție sau alta.

Resupun votului dumneavoastră amendamentul domnului senator Funar la art.8 alin.2, amendament formulat în sensul ca funcția de inspector general de stat să fie asimilată funcției de secretar de stat.

Cu 16 voturi pentru, 40 de voturi împotrivă și 5 abțineri, amendamentul a fost respins.

Cel de-al doilea amendament susținut de Domnia Sa în plen, vă rog să observați că vine în contradicție cu un amendament aprobat de comisie, existent în Anexa 1, poz.2. Amendamentul este formulat de doamna senator Verginia Vedinaș, în sensul eliminării acelui text.

Textul din proiectul de lege era următorul: "Funcția de inspector general nu este supusă influențelor politice".

La acest text inițial, domnul senator Gheorghe Funar a apreciat că se impune nu eliminarea, ci clarificarea textului, în sensul precizării necesare ca inspectorul general să nu poată fi membru al niciunui partid politic.

Deci, sigur că, fiind vorba de două amendamente, sunt obligat să supun votului, conform Regulamentului Senatului, în primul rând, amendamentul de eliminare. Doar dacă insistă doamna senator Vedinaș. (Intervenție neinteligibilă din sală a doamnei senator Verginia Vedinaș.)

Este un amendament admis, deci vă rog să vă pronunțați, să vă audă plenul, ca să pot să-l supun votului pe celălalt.

Deci, pe textul de la alin.5 al art.8, sunt două amendamente: un amendament de eliminare, formulat de dumneavoastră și agreat de comisie, și un amendament care aduce o serie de precizări, de interdicții, de fapt: "Inspectorul general nu poate fi membru de partid."

 
   

Doamna Verginia Vedinaș:

Eu insist în amendamentul pe care l-am formulat. Înțeleg că amendamentul a fost admis. Mă scuzați, vin de la o altă comisie și de la o întâlnire... Amendamentul a fost admis de comisie, astfel încât...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, dar este diametral opus celuilalt, susținut, în sensul că, dacă se elimină, asta înseamnă că poate să fie membru de partid.

Deci, nu atât să fie sub influență politică, ci chiar poate fi membru de partid? Sigur că nu, pentru că revenim la Legea privind statutul funcționarilor publici și vom vedea acolo că...

 
   

Doamna Verginia Vedinaș:

Îmi dați voie? Vă rog să observați că la alin.2 se prevede că funcția de inspector general de stat este funcție publică, este corespunzătoare categoriei înalților funcționari publici, fiind asimilată funcției de secretar general din ministere.

Rațiunea pentru care eu am propus acest amendament este că, de fapt, el conține o dispoziție redundantă. Pentru înalții funcționari publici, Legea privind statutul funcționarilor publici prevede, sub sancțiunea încetării statutului de funcționar public, interdicția de a face parte din partide politice, astfel încât, într-o logică și într-o redactare clară a textelor, această dispoziție nu-și are rostul.

Deci, pentru înalții funcționari publici, de esența lor, este că nu pot face parte din partide politice.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Domnule senator Gheorghe Funar, vă consult, având în vedere explicația primită din partea colegei dumneavoastră de partid, dacă mai insistați în amendament.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Explicația distinsei colege, doamna senator Vedinaș, este corectă, dar, spre deosebire de Legea privind statutul funcționarilor publici, inițiatorul, ignorând prevederile respective, face trimitere la faptul că acești funcționari nu pot să fie supuși unor influențe politice.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să mă iertați. În condițiile în care se acceptă amendamentul - și s-a acceptat amendamentul doamnei Vedinaș - alin.5 este scos din corpul legii.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte, renunț la amendament.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc frumos.

Mai sunt susținute alte amendamente respinse ? Vă rog, domnul senator Funar.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

La numărul curent 3, la art.12 alin.1, inițiatorul a propus: "Salarizarea, drepturile, îndatoririle și incompatibilitățile specifice ale inspectorilor sociali se stabilesc prin statut special, care se aprobă prin lege".

Eu am propus eliminarea acestui text. Nu este cazul să se adopte un alt statut pentru inspectorii sociali. Avem legea generală a funcționarilor publici. Nu este cazul ca, pentru fiecare categorie de inspectori, să dăm de lucru Parlamentului, să adopte câte o lege.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Punctul de vedere al ministerului, vă rog, doamna secretar de stat.

 
   

Doamna Maria Muga:

Domnule președinte, nu putem fi de acord cu acest amendament. Statutele sunt necesare pentru a detalia drepturi și obligații, în funcție de specificitatea profesiei respective.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă rog, punctul de vedere al comisiei.

 
   

Domnul Tiberiu Aurelian Prodan:

Comisia își menține punctul de vedere și nu este de acord cu amendamentul domnului senator Funar.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra acestui amendament, susținut în plen de domnul senator Gheorghe Funar.

Vă rog să votați.

Rog colegii senatori să voteze.

Este un amendament de eliminare a textului de la art.12 alin.1.

Amendamentul a fost respins, întrunind 22 de voturi pentru, 43 împotrivă și 6 abțineri.

Alte observații? Domnul senator Funar.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte de ședință,

Onorat Senat,

La numărul curent 5, am un amendament la art.20 alin.1.

Inițiatorul a scris astfel textul: "Inspectorii sociali pot exercita funcții și activități în domeniul didactic, precum și în alte domenii stabilite prin statut."

Eu am propus eliminarea părții a doua a acestui alineat: "Inspectorii sociali pot exercita funcții și activități în domeniul didactic." Punct. Altfel, dacă lăsăm textul așa cum l-a scris inițiatorul - "precum și în alte domenii stabilite prin statut" - era firesc să înscrie domeniile aici. Altfel, înseamnă că lucrează Guvernul în paralel cu Parlamentul, la acest act normativ.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă rog, punctul de vedere al Guvernului.

 
   

Doamna Maria Muga:

Domnule președinte, noi nu susținem acest amendament, pentru că, oricum, toate aceste prevederi vin din Legea nr.188/1999 și vor fi coroborate cu viitoarele prevederi ale statutului funcționarului public cu profesia de inspector social.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă rog, punctul de vedere al comisiei.

 
   

Domnul Tiberiu Aurelian Prodan:

Comisia își menține punctul de vedere și respinge amendamentul domnului senator Funar.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnule senator, insistați în amendament? Da.

Stimați colegi, vă rog să ne pronunțăm prin vot asupra amendamentului susținut de domnul senator Gheorghe Funar la art.20 alin.1, punctul 5, Anexa 2, în sensul eliminării părții finale a textului.

Vă rog să votați.

Rog colegii senatori să voteze.

Amendamentul a fost respins, întrunind 24 de voturi pentru, 41 de voturi împotrivă și 7 abțineri.

Dacă nu mai sunt alte intervenții pe amendamentele... Mai sunt? Vă rog, domnul senator Funar.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte. Mai am puține.

La numărul curent 6, art. 23 alin.1, sunt prevăzute amenzi în cazul obstrucționării, în orice mod, de către autoritățile publice centrale, locale, persoane fizice și juridice, a inspectorilor sociali, în exercitarea atribuțiilor. Amenzile sunt uriașe - de la 5.000 la 10.000 lei.

La alin.2 se precizează: "Constatarea și sancționarea contravențiilor prevăzute la alin. (1) se fac de către inspectorii sociali".

Mi se pare un lucru nefiresc. Ei pot să scrie procese-verbale câte vor și cui vor și să aplice asemenea amenzi, care nu sunt corelate cu salariile contravenienților. Eventual, sunt corelate cu suma de 7,2 miliarde, de care beneficiază prințul Duda în acest an.

De aceea am propus, doamnelor și domnilor senatori, modificări în ceea ce privește reducerea cuantumului amenzilor.

Îmi pare rău că nu am sesizat și un lucru incredibil, de la alin. 2 al acestui articol, care precizează că inspectorul încheie procesul-verbal și sancționează pe cel controlat, nu altcineva.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă rog, punctul de vedere al Guvernului.

 
   

Doamna Maria Muga:

Domnule președinte, nu susținem acest amendament, pentru că este vorba de încălcarea unor drepturi legale, care consfințesc accesul la protecție socială.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă rog, punctul de vedere al comisiei.

 
   

Domnul Tiberiu Aurelian Prodan:

Comisia își păstrează punctul de vedere și respinge amendamentul domnului senator.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimați colegi, vă solicit să ne pronunțăm prin vot asupra amendamentului propus de domnul senator Funar la art.23 alin.1, în sensul reducerii amenzilor, atât a maximului, cât și a minimului, de la 10.000 lei la 5.000 lei, respectiv, de la 5.000 lei la 1000 lei.

Vă rog să votați.

Amendamentul a fost respins, întrunind 21 de voturi pentru, 32 împotrivă și 4 abțineri.

Aveți cuvântul, microfonul 2.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte de ședință,

Onorat Senat,

Ultimul amendament, la art.24.

Inițiatorul a scris ce a gândit aici, respectiv: "Pentru dezvoltarea activităților proprii, autoritățile publice centrale sau locale vor atribui Inspecției Sociale, cu prioritate, terenuri ...".

Nu știu cum își poate desfășura activitatea această inspecție socială, dacă primește de la autoritățile publice centrale și locale terenuri.

Amendamentul meu vizează un text corect, care să nu permită specula cu terenuri, respectiv: "Pentru dezvoltarea activităților proprii, autoritățile publice centrale sau locale vor atribui Inspecției Sociale, cu prioritate, în condițiile prevăzute de lege, clădiri și alte spații necesare exercitării misiunilor".

Inițiatorul vrea să obțină terenuri și "orice alt mijloc de funcționare necesar". Această exprimare mi se pare ambiguă.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă rog, punctul de vedere și poate ne dați și o explicație, ce ar intra în această categorie.

 
   

Doamna Maria Muga:

Da, domnule președinte.

În primul rând, nu susținem acest punct de vedere al domnului senator Funar, pentru că noi ne-am referit la proprietățile pe care le deține, actualmente, Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei și, prin reorganizarea sa, odată cu apariția acestei instituții, poate desprinde o parte din aceste clădiri, terenuri și spații, pentru desfășurarea activității.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, punctul de vedere al comisiei.

Bănuiesc că este vorba de terenuri aferente construcțiilor, pentru că, altfel, are dreptate domnul senator.

Numai puțin, să vedem punctul de vedere al comisiei și apoi vă ofer cuvântul.

 
   

Domnul Tiberiu Aurelian Prodan:

Așteptam și intervenția doamnei senator Vedinaș și după aceea...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă rog, doamna senator Vedinaș, aveți cuvântul.

Microfonul 2.

 
   

Doamna Verginia Vedinaș:

Vă mulțumesc, domnule președinte și mulțumesc și domnului președinte al comisiei că mi-a dat posibilitatea să mă exprim înainte.

Eu vreau să atrag atenția asupra legitimității și temeiniciei acestui amendament, formulat de colegul Funar, nu pentru că l-a formulat colegul Funar, ci pentru că el este foarte rezonabil. Nu poți, într-o lege, să te exprimi în termeni evazivi și să spui "orice alt mijloc necesar de funcționare etc."

Deci, propunerea pe care a făcut-o colegul nu face decât să limpezească textul și, de fapt, mă folosesc de această ocazie, să atrag atenția colegilor de la Guvern că o lege se redactează în termeni clari, preciși, fără echivoc, care să poată să fie interpretați în litera și spiritul lor, nu în termeni evazivi, de genul "orice alt mijloc, care poate să fie folosit" și care ne pot duce la varii situații și varii modalități în care ar fi obligate autoritățile să sprijine și să atribuie inspecției sociale.

De aceea, vă rog să aveți în vedere acest amendament și să-l admiteți.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Rog punctul de vedere al... (Domnul senator Viorel Ștefan solicită cuvântul.)

Domnul senator Viorel Ștefan, vă rog!

 
   

Domnul Viorel Ștefan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să spun că 50% m-am lăsat convins de argumentele domnului senator Funar, dar 50% m-a convins doamna secretar de stat că domnul Funar are dreptate.

Păi, despre ce primește această instituție la momentul înființării, bănuiesc că legea dezvoltă la alt articol. Aici, în temeiul acestui text, dacă rămâne așa, rămâne ca un text de lege cu aplicabilitate pe toată durata cât va exista această instituție. Deci, autoritățile centrale și locale vor fi obligate, de câte ori cer teren sau clădiri, să-i pună la dispoziție, și pe o formulă care nu e foarte clară. Pune la dispoziție, cum, cu ce titlu? Dar asta e altă discuție.

Deci, și eu cred că domnul Funar are dreptate și voi vota pentru susținerea amendamentului.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă rog, punctul de vedere al comisiei.

 
   

Domnul Tiberiu Aurelian Prodan:

Nouă ne pare rău că niciunul dintre cei care au elaborat aceste amendamente nu a participat la ședința comisiei. Poate alta ar fi fost situația și am fi modificat acest articol, dar, în momentul de față, noi, comisia, ne susținem punctul de vedere și îi rugăm pe colegii senatori să depună amendamentele pentru Camera Deputaților, pentru că, într-adevăr, merită luate în seamă. Deocamdată, noi propunem respingerea lor.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Dați-mi voie să o întreb din nou pe doamna secretar de stat dacă poate să ne facă o serie de precizări cu privire la terenurile înscrise, ce fel de terenuri sunt acestea și, de asemenea, ce înțelege Domnia Sa sau ministerul prin "orice alt mijloc de funcționare necesar".

 
   

Doamna Maria Muga:

Da, domnule președinte. În primul rând, în textul articolului menționat, avem sintagma "în condițiile prevăzute de lege", deci e clar că nu putem să excedem cadrul legal atunci când este vorba de solicitarea oricărui alt mijloc de funcționare necesar. Și aici m-am gândit la un calculator, dacă este cazul, un autovehicul, dacă trebuie să mergem în sistem de urgență și nu îl avem, putem să solicităm autorităților locale acest lucru. Aceste aspecte au fost detaliate și în Regulamentul de organizare și funcționare, care este în sistem de avizare, acum, la Guvern.

Vreau să vă spun că acest articol a fost discutat și în detaliu cu Ministerul Justiției.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Dar prin terenuri... Despre ce fel de terenuri este vorba? Intravilane, extravilane?

 
   

Doamna Maria Muga:

Nu, e vorba doar de terenurile pe care sunt construite clădirile unde funcționează Inspecția. De exemplu, Direcțiile de muncă, solidaritate socială și familie, care sunt structuri deconcentrate ale ministerului, multe din ele funcționează pe terenuri achiziționate de Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră amendamentul formulat de domnul senator Funar la art.24.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Rog colegii senatori să voteze.

Amendament adoptat de plenul Senatului cu 40 voturi pentru, 21 voturi împotrivă și 4 abțineri.

Consult membrii Senatului dacă mai au alte observații?

Nu sunt alte observații.

Din sală: Listă!

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, liste, pentru grupurile parlamentare!

Stimați colegi, legea are caracter de lege organică.

Dacă nu mai sunt alte observații, invit colegii senatori să-și ocupe locurile.

Rog colegii secretari să verifice cvorumul de lucru!

Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră, până verificați cvorumul, amendamentele existente în Anexa 1.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Supun votului dumneavoastră amendamentele existente în Anexa 1.

Vă rog să votați.

Amendamentele au fost adoptate obținând 66 voturi pentru.

Îi rog pe cei doi colegi care au o discuție aprinsă să-și ocupe locurile și să participe la vot.

Stimați colegi,

Supun votului dumneavoastră raportul cu amendamente, precizând că legea are caracter de lege organică.

Vă rog, să votați.

Amendamentele au fost adoptate de plenul Senatului.

Cu 75 voturi pentru și 6 abțineri, plenul Senatului a adoptat raportul întocmit de Comisia pentru muncă, familie și protecție socială.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu, precizând caracterul legii de lege organică.

Vă rog, să votați!

În sală, stimați colegi, suntem mai mulți colegi decât s-au exprimat la vot.

Din sală: Reluăm votul!

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu vă supărați, eu trebuie să anunț că legea a fost respinsă.

 
   

Domnul Adrian Păunescu (din sală):

Reluăm votul!

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Există propunerea, din partea domnului senator Adrian Păunescu de a relua votul.

Domnul senator Șerban Nicolae, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Șerban Nicolae:

Aș vrea să fac o precizare, domnul senator Șerban Mihăilescu nu se afla la pupitrul domniei sale, nu a votat electronic, a votat pentru, prin ridicare de mână.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Bănuiesc că nu pot fi folosite două modalități la același vot, l-am invitat pe domnul senator Șerban Mihăilescu să-și ocupe locul.

Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra proiectului de lege, în ansamblu.

Vă rog să votați.

Vot final pe lege, lege organică.

Plenul Senatului cu 79 voturi pentru și 6 abțineri a adoptat proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.130/2006 privind inspecția socială.

Vă mulțumesc, stimați colegi.

Ne oprim din dezbaterea proiectelor de lege, întrucât trebuie să trecem la ultimul punct din ordinea de zi, întrebări, interpelări și răspunsuri.

Reluăm dezbaterile la ora 18.10.

 
Întrebări și interpelări adresate Guvernului de către senatori:  

- PAUZĂ -

   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Doamnelor și domnilor senatori,

Trecem la întrebări, interpelări și răspunsuri.

Din partea reprezentanților Executivului, dați-mi voie să vă reamintesc timpii: Grupul parlamentar al Alianței D.A.- 10 minute, Grupul parlamentar PSD - 9 minute, Grupul parlamentar PRM - 5 minute, Grupul parlamentar al Partidului Conservator - 3 minute, Grupul parlamentar UDMR - 3 minute, colegii senatori independenți - 2 minute.

 
  Doina Silistru

Invit la tribună pe doamna senator Doina Silistru, din partea Grupului parlamentar PSD.

Vă rog, aveți cuvântul.

Aveți două întrebări, una adresată ministrului agriculturii și una ministrului transporturilor.

   

Doamna Doina Silistru:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Prima întrebare este adresată domnului Dan Ștefan Motreanu, ministrul agriculturii, silviculturii și dezvoltării rurale.

Domnule ministru,

Cu deosebit respect, vă adresez următoarea întrebare:

Prin Hotărârea Guvernului nr.141/14.022007 privind aprobarea activităților pentru care se acordă sprijin financiar producătorilor agricoli din sectorul zootehnic, în anul 2007, printre activitățile pentru care se acordă sprijin financiar este prevăzută la punctul 2B din Anexă și producția de ouă de consum, dar care nu are prevăzută nici o sumă în actul normativ. Întrucât această activitate pentru care se acordă sprijin financiar este prevăzută și în Ordonanța de urgență a Guvernului nr.123/2006, aprobată de Senatul României, vă întreb, domnule ministru:

Ce sume veți prevedea, în anul 2007, pentru producția de ouă consum și prin ce act normativ?

Solicit răspuns scris și oral.

Mulțumesc.

A doua întrebare este adresată domnului Radu Mircea Berceanu, ministrul transporturilor, construcțiilor și turismului:

Stimate domnule ministru, vă rog să-mi comunicați care sunt autoritățile administrației publice locale, pe județe, care au depus documentația necesară pentru realizarea de săli de sport, în anul 2007, prin intermediul Companiei Naționale de Investiții?

Solicit răspuns scris.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Radu Cristian Georgescu

Invit la tribună pe domnul senator Radu Cristian Georgescu.

Microfonul 4, vă rog.

   

Domnul Radu Cristian Georgescu:

Domnule președinte,

Am o întrebare adresată domnului Călin Popescu Tăriceanu, primul ministru al României.

Domnule prim-ministru, vă solicit să ne informați, cu privire la stadiul actual privind despăgubirea sau alte mijloace compensatorii pentru cei care au depus la CEC, înainte de anul 1989, sume de bani pentru achiziționarea unui autoturism Dacia 1300?

Fac acest demers ca urmare a petiției domnului Naste Grigore, domiciliat în județul Mureș, municipiul Târgu Mureș, str. Depozitelor, nr.1, ap. nr.9.

Vă solicit să ne comunicați în scris, atât mie, cât și petentului răspunsul dumneavoastră.

Anexez prezentei petiția domnului Naste Grigore.

Vă mulțumesc.

A doua întrebare este adresată doamnei Monica Macovei, ministrul justiției.

Doamna ministru, vă solicit să ne comunicați în scris, atât mie, cât și domnului Fabian Ștefan stadiul în care se află solicitarea acestuia privind obținerea cetățeniei române.

Anexez prezentei, solicitarea domnului Ștefan Fabian.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Vasile Ioan Dănuț Ungureanu

Domnul Vasile Ioan Dănuț Ungureanu, din partea Grupului parlamentar PSD, aveți cuvântul.

   

Domnul Vasile Ioan Dănuț Ungureanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Prima întrebare este adresată domnului Sebastian Vlădescu, ministrul finanțelor.

Multiplele modificări aduse Codului fiscal au creat o stare de nemulțumire și nedumerire în rândul cetățenilor, mai ales în ce privește plata semestrială a impozitului pe locuințe, față de cea trimestrială, cum era până în prezent.

Vă întreb, domnule ministru, considerați că este echitabilă această dublă impunere a proprietății în cazul vânzării-cumpărării de locuințe și cum preconizați să protejați cetățenii în fața acestei inechități?

Solicit răspuns scris și oral.

A doua întrebare este adresată doamnei Sulfina Barbu.

Actualmente se efectuează lucrări premergătoare executării barajului de pe râul Moneasa din județul Arad, traseu, se taie copacii cu ajutorul lucrătorilor silvici și alte lucrări.

Din discuțiile avute cu autoritățile locale reiese că lucrarea este prevăzută în planul de execuție pe acest an, dar nu se știe dacă și când se vor aloca resurse financiare.

Vă întreb, doamna ministru:

Veți aloca fondurile necesare începerii lucrărilor la barajul de pe Moneasa și când vor ajunge banii la autoritățile abilitate cu coordonarea lucrărilor?

Solicit răspuns scris și oral.

Vă mulțumesc.

 
  Ion Vărgău

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnul senator Ion Vărgău, din partea Grupului parlamentar PSD, aveți cuvântul.

   

Domnul Ion Vărgău:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Prima întrebare este adresată domnului ministru Vasile Blaga.

Având în vedere că primăvara apare riscul producerii dezastrelor naturale din cauza inundațiilor și faptul că Ministerul Lucrărilor Publice a cerut identificarea zonelor de risc la care sunt supuse comunitățile, vă rog să precizați, domnule ministru, în ce stadiu se află identificarea zonelor de risc și ce măsuri a dispus ministerul pentru a preîntâmpina inundațiile și alunecările de teren în județul Tulcea.

Solicit răspuns oral și scris.

A doua întrebare este adresată domnului ministru Dan Motreanu.

Odată cu integrarea în Uniunea Europeană, se impune modernizarea și eficientizarea agriculturii, astfel încât produsele românești să devină competitive pe piața europeană, în ultima perioadă, cererea pentru produsele naturale a crescut și în acest sens.

Vă rog, domnule ministru să precizați ce strategie are Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale pentru stimularea obținerii produselor naturale ecologice.

Solicit răspuns oral și scris.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Numai întrebări.

 
  Ion Toma

Vă rog, domnul senator Ion Toma, aveți cuvântul.

Microfonul 4, vă rog.

   

Domnul Ion Toma:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului ministru Mihai Hărdău.

Domnule ministru, la nivelul Inspectoratului Județean Olt nu există în Planul managerial unic nici un capitol destinat măsurilor propuse pentru diminuarea abandonului școlar, absenteismului sau analizei cauzelor care conduc la săvârșirea de către elevi a unor fapte ce se pedepsesc doar cu scăderea notei la purtare.

Rezultatul acestei politici manageriale defectuoase a fost constatat chiar de către reprezentanții ISJ Olt, care în urma controlului efectuat în perioada 12.02. - 17.02.2007 în liceele din județul Olt, au constatat că există un număr foarte mare de elevi cu absențe și cu note scăzute la purtare.

Inspectorii școlari s-au limitat la a propune sancționarea profesorilor diriginți de la clasele cu probleme, deși legislația în vigoare nu le acordă acest drept, fără însă a propune soluții concrete de remediere a situațiilor de fapt.

Având în vedere că responsabilitatea prevenirii acestor fenomene aparține atât cadrelor didactice, cât și inspectorilor școlari, nu considerați, domnule ministru, că ar fi necesară elaborarea unei strategii coerente de prevenire a neprezentării elevilor la cursuri de către ISJ Olt?

Solicit răspuns scris și oral.

A doua întrebare este adresată tot domnului ministru Hărdău.

Domnule ministru, Legea nr.84/1995 prevede că numărul maxim de elevi înscriși într-o clasă este de 30. Conform Regulamentului de organizare și funcționare al unităților din învățământul preuniversitar și a Ordinului ministerului nr.4925/2005, elevii din clasa a IX-a se pot transfera de la o clasă la alta numai după primul semestru, dacă media lor de admitere este cel puțin egală cu media ultimului admis la specializarea la care se solicită transferul.

Având în vedere că aceste norme mai sus-menționate sunt încălcate frecvent de conducerea unităților de învățământ din județul Olt, vă rugăm domnule ministru să ne comunicați ce măsuri veți întreprinde pentru intrarea în legalitate.

Solicit răspuns scris și oral.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

 
  Silvia Adriana Țicău

Doamna senator Silvia Adriana Țicău, Grupul parlamentar PSD, microfonul 3, vă rog.

   

Doamna Silvia Adriana Țicău:

Întrebarea este adresată domnului prim ministru, domnului ministru al administrației și internelor și domnului ministru delegat pentru construcția locuințelor.

Stimate domnule prim-ministru,

Stimați domnilor miniștri,

Cum se vor asigura, de către autoritățile publice locale, locuințe pentru persoanele evacuate din casele retrocedate ?

Cum se asigură protecția consiliilor locale, astfel încât acestea să nu retrocedeze în mod incorect locuințe și clădiri, doar pe baza unor declarații ale martorilor și fără a solicita existența actelor doveditoare sau justificarea plății unor credite cu ajutorul cărora anumite imobile au fost construite ?

Solicit răspuns scris și oral.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Adrian Păunescu

Invit la tribună pe domnul senator Adrian Păunescu, Grupul parlamentar PSD.

   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Invit la tribună pe domnul senator Adrian Păunescu, Grupul parlamentar PSD.

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Domnule președinte de ședință,

Nu sunt singurul care a solicitat în mai multe rânduri și solicită și azi, ca membrii Executivului și anume cei la care facem apel să vină în Senat, să-i dea prețuirea legală și să ne răspundă la întrebări și la interpelări. Transmiterea unor texte nu este suficientă. Așa că, până când nu cer să se vină cu răspuns scris, oral și muzical, rog măcar să beneficiem de prezența acestor domni guvernanți, să ne răspundă legal, concret, aici, pentru că mai sunt întrebări care apar pe măsură ce răspunsul este evaziv.

Prima întrebare: Domnule prim-ministru, conducerea Primăriei comunei Beriu a acționat în judecată reprezentanța București a Agenției SAPARD pentru că aceasta a refuzat la plată o sumă suplimentară de 230.000 RON, destinată introducerii apei potabile în satele comunei, lucrări ce au fost deja executate.

Rodica Moța, primarul comunei Beriu, declară că Programul SAPARD, prin care s-a realizat introducerea apei potabile în localitățile comunei, a rămas descoperit cu acești 230.000 RON, sumă achitată din bugetul local, dar care a produs dezechilibre în bugetul local.

Reprezentanța București a refuzat la plată dosarul cererii de finanțare elaborat de Primăria Beriu, care inițial fusese acceptat de Regionala Timișoara a Agenției SAPARD.

E un joc pe care n-aș vrea să-l adâncesc, la care mă refer, acum, în treacăt rugându-l pe premierul Tăriceanu să ne dea răspuns, să ne informeze în legătură cu modul în care se poate rezolva această situație.

O a doua întrebare: peste jumătate din suprafața agricolă a județului Hunedoara este formată, în acest moment, din terenuri degradate, care, din cauza acidității ridicate a solului, sunt improprii pentru agricultură.

Directorul Oficiului Județean pentru Studii Pedologice și Agrochimice Hunedoara declară că este vorba despre terenuri care nu au mai fost fertilizate încă de pe vremea lui Nicolae Ceaușescu (se vorbește despre Nicolae Ceaușescu ca despre cineva din Evul Mediu); acestor terenuri nu li s-au mai aplicat amendamente calcaroase în vederea corectării acidității. Ele se deteriorează an de an, nemaiputându-se obține producții agricole bune.

Cum considerați, domnule prim-ministru, că trebuie să intervină Guvernul pe care-l conduceți - atât cât îl conduceți -, pentru a-i sprijini pe producătorii agricoli să aplice terenurilor, pe care le lucrează, tratamentele necesare fertilizării lor ?

Aveam și două interpelări, dar să mă țin de năravul impus și aștept. Da ?

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, de regulă. Mulțumesc.

 
  Silvia Ciornei

Doamna senator Silvia Ciornei. Microfonul nr.3, vă rog.

Întrebare adresată Ministerului Sănătății Publice.

   

Doamna Silvia Ciornei:

Întrebare adresată Ministerului Sănătății Publice, domnului ministru Eugen Nicolăescu.

Printr-un amendament pe care l-am adus proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2007, amendament aprobat de plenul celor două Camere ale Parlamentului, a fost suplimentat bugetul Ministerului Sănătății Publice cu suma de 288 mii RON, în scopul dotării cu echipamente de specialitate a Secției de oftalmologie a Spitalului Județean Neamț.

Vă rog, domnule ministru, să precizați care este stadiul finanțării și realizării acestei investiții.

Solicit răspuns în scris.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Irina Loghin

Doamna senator Irina Loghin, Grupul parlamentar PRM.

   

Doamna Irina Loghin:

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

Întrebările mele sunt adresate domnului prim-ministru Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu.

Se știe că Preafericitul Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu Sinodul Bisericii Ortodoxe Române se străduiesc și acționează pentru înălțarea Catedralei Mântuirii Neamului.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați ce sume a alocat Guvernul în anii 2005 și 2006, precum și sumele prevăzute a fi acordate în anii 2007 și 2008 pentru Catedrala Mântuirii Neamului ?

Și a doua întrebare, tot adresată domnului prim-ministru: mass-media semnalează zilnic acte de mare corupție, săvârșite de către miniștri din partea PD și de către grupurile de interese apropiate acestora și Președintelui Traian Băsescu.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați ce se confirmă și ce nu este adevărat din relatările apărute în presa din ziua de 15 martie a.c în legătură cu corupția de la vârful Ministerului Administrației și Internelor ?

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris și verbal.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Gheorghe Viorel Dumitrescu

Invit la microfonul nr.2 pe domnul senator Viorel Dumitrescu.

   

Domnul Gheorghe Viorel Dumitrescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu.

Contrar Programului de guvernare 2005-2008, a fost adoptată Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/21 decembrie 2006, prin care au fost stabilite unele măsuri pentru diminuarea arieratelor bugetare.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați care este suma de care sunt scutite la plată cele 34 de firme din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2006 ?

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris și verbal.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Ilie Petrescu

Microfonul nr.1. Domnul senator Ilie Petrescu. Aveți cuvântul !

   

Domnul Ilie Petrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am două întrebări.

Prima este adresată Ministerului Justiției, doamna Monica Luisa Macovei.

Doamna ministru, în sesiunea februarie - iunie 2006 v-am adresat o întrebare și o interpelare referitoare la aceeași situație de abuz și refuz de aplicare a legii la care este supusă S.C. LEMN-CONSTRUCT Novaci, din orașul Novaci, județul Gorj.

În urma demersurilor pe care le-am făcut la ministerul pe care-l conduceți și la Ministerul Administrației și Internelor, în luna mai 2006, a sosit la Novaci o comisie care a constatat că cele semnalate sunt reale și a asigurat societatea de suspendarea din funcție a secretarei primăriei, persoană din vina căreia nu se pune în executare hotărârea judecătorească.

Vă solicit, doamna ministru, să mă informați:

1- De ce până la această dată - suntem deja în martie 2007, iar comisia a fost prezentă la Novaci în luna mai a anului trecut - nu s-a pus în aplicare hotărârea acestei comisii, situația Societății LEMN-CONSTRUCT Novaci fiind aceeași cu cea prezentată în luna februarie 2006, la prima întrebare pe care v-am adresat-o ?

2- Dacă dumneavoastră considerați că este nevoie ca o altă comisie să constate faptul că a fost încălcată legea sau se vor lua, în sfârșit, măsurile legale și justiția să-și facă datoria ?

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris și oral.

Senator PRM de Gorj, Ilie Petrescu.

Am o întrebare adresată domnului ministru al transporturilor Radu Berceanu.

În deplasarea pe care am efectuat-o în Circumscripția electorală 20 Gorj, în localitatea Padeș, din discuțiile pe care le-am avut cu cetățenii acesteia,s-a ridicat problema infrastructurii și necesitatea construcției unei săli de sport.

Vă solicit să mă informați dacă localitatea Padeș este beneficiara unui program de infrastructură și dacă există un plan de construcție a unei săli de sport ?

Cum putem ajuta autoritățile locale, ținând seama că primarul din localitate este primar PD, pentru binele localității și a cetățenilor din comuna Padeș ?

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris și oral.

Senator PRM de Gorj, Ilie Petrescu.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Domnul senator Aurel Ardelean.

 
  Aurel Ardelean

Microfonul nr.1. Întrebare adresată Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor.

   

Domnul Aurel Ardelean:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea se adresează doamnei Sulfina Barbu.

Având în vedere prevederile Programului de guvernare 2005-2008, vă solicit să-mi comunicați în care din țările membre ale Uniunii Europene, precum și în alte țări din Europa se extrage aur și argint prin dinamitare, așa cum se fac pregătiri la Roșia Montană, în Munții Apuseni ?

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris și verbal.

Mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Petru Stan

Domnul senator Petru Stan, microfonul nr.1, Grupul parlamentar PRM, întrebare adresată Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale.

   

Domnul Petru Stan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am două întrebări adresate ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale, domnului Dan Ștefan Motreanu.

Prima întrebare: se știe că, în ultimii 17 ani, s-au redus foarte mult efectivele de animale, românii ajungând să importe peste 60% din necesarul de carne de porc, vită, oaie și pasăre.

Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați care au fost efectivele de bovine, suine, ovine și caprine pe total țară și pe fiecare județ în parte, la 31 decembrie 1989 și la 31 decembrie 2006.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris și verbal.

A doua întrebare: în ultimii 17 ani au fost defrișate suprafețe uriașe de pădure în toată țara, de cele mai multe ori cu încălcarea prevederilor legale.

Vă solicit să-mi comunicați, în perioada 1990-2006, cu cât s-a redus suprafața ocupată cu păduri la nivel național și pe județe, respectiv ce suprafețe au fost împădurite în fiecare județ al României?

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris și verbal.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Gheorghe Funar

Microfonul nr.2, domnul senator Gheorghe Funar, Grupul parlamentar PRM.

   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Onorat Senat,

Stimați invitați,

Am două întrebări: prima este adresată ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului, domnul Radu Mircea Berceanu.

Având în vedere prevederile Programului de guvernare 2005-2008, vă solicit să-mi comunicați câte blocuri de locuințe au fost reabilitate termic în perioada 2005-2006 și în ce localități.

De asemenea, vă solicit să-mi transmiteți care este numărul blocurilor de locuințe care vor fi reabilitate termic în acest an și în ce localități.

Cea de-a doua întrebare este adresată premierului Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu.

După cum cunoașteți, controversata firmă GOLD CORPORATION Roșia Montană a depus, în vara anului trecut, la Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor studiul de impact privind investiția pe care speră să o poată realiza în cunoscuta localitate din Munții Apuseni. Acest studiu nu respectă prevederile legale, atât în ceea ce privește firmele care l-au elaborat, cât și în ceea ce privește componentele studiului prevăzute de lege.

Cu toate că doamna ministru Sulfina Barbu cunoaște aceste ilegalități, în loc să respecte legea și să restituie studiul de impact către inițiator, a dispus să se acționeze pentru eliberarea acordului de mediu.

Având în vedere gravitatea acestor fapte și consecințele lor, vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați următoarele:

  1. De ce până acum nu ați dispus Corpului dumneavoastră de control să verifice la Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor aceste ilegalități ? și
  2. De ce până acum nu ați acționat pentru revocarea din funcție a doamnei ministru Sulfina Barbu ?

Vă mulțumesc.

Solicit răspunsuri în scris și verbal.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Dan Sabău

Îl invit la microfon pe domnul senator Dan Sabău, senator independent, întrebare adresată Ministerului Sănătății Publice.

   

Domnul Dan Sabău:

Întrebarea este, într-adevăr, adresată Ministerului Sănătății Publice, domnului ministru Eugen Nicolăescu, din partea lui Dan Sabău, senator de Brăila, Circumscripția electorală nr. 9 și membru al Partidului Liberal Democrat.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu vă supărați, în Senat nu aveți dreptul să reprezentanți un partid care nu a participat la alegeri.

 
   

Domnul Dan Sabău:

Nu reprezint un partid, ci, cu permisiunea dumneavoastră, m-am prezentat eu, personal.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Noi vă cunoaștem foarte bine, domnul doctor.

 
   

Domnul Dan Sabău:

Eu reprezint Grupul parlamentar...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rugăm să respectați Regulamentul.

 
   

Domnul Dan Sabău:

... independent, independent, dar calitatea mea personală este cea pe care am enunțat-o.

Domnule ministru, vă adresez solicitarea de a răspunde la următoarea întrebare: când reglementăm veniturile celor care-și riscă viața, sănătatea și veniturile în practica medicală, în condițiile singurei profesii acuzate de malpraxis, deci de responsabilitate covârșitoare și, mai mult, cuantificabilă ?

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule senator independent.

 
  Ioan Corodan

Invit la tribună pe domnul senator Ioan Corodan, senator independent.

   

Domnul Ioan Corodan:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am o întrebare adresată Ministerului Integrării Europene, doamnei ministru Anca Daniela Boagiu.

La nivelul administrației publice a județului Maramureș se duce o campanie intensă pentru întocmirea de documentații în vederea finanțării de fonduri structurale, în special pentru protecția de infrastructură și mediul de afaceri, dar, din păcate, aceste proiecte nu pot fi elaborate din cauza lipsei informațiilor cu privire la legislația în vigoare.

Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați care este stadiul aprobării de către Comisia Europeană a planurilor operaționale sectoriale, care sunt documentele necesare pentru obținerea finanțării, având în vedere că nu există un ghid de finanțare cu conținut punctual ce se finanțează, cu ce sume minime și maxime, precum și alte condiții impuse pentru ca un preț să fie eligibil. În lipsa acestor informații, există riscul major de întocmire a unor documentații incorecte și neiligibile, cu inutile cheltuieli de resurse financiare, de timp și energie. Toate aceste inconveniente vor duce, în final, la descurajarea potențialilor beneficiari, cu imposibilitatea atragerii de fonduri semnificative.

A doua întrebare este adresată Guvernului României, domnului prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu, și ministrului integrării europene, doamnei ministru Anca Daniela Boagiu.

Aceeași situație confuză și cu dispoziții contradictorii se regăsesc și în derularea contractelor, în curs de finanțare, din fonduri guvernamentale sau de preaderare. Așa, de exemplu, Ordonanța Guvernului nr.6/2002 referitoare la fonduri puse la dispoziție de Guvern, nu există încă ghid de finanțare și licitație a lucrărilor.

De asemenea, pentru contractele, în curs de derulare, între consiliile locale și SAPARD, în ultimul timp, nu există concordanță între prevederile ghidului, pentru realizarea licitațiilor de lucrări, și ale Ordonanței Guvernului nr. 34 din 2006, cu precădere asupra măsurilor 21 și 35 din ghid, sunt mari discontinuități între dispozițiile Ministerului Finanțelor Publice, ale Curții de Conturi și ale Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, îngreunând finalizarea lucrărilor și, implicit, încadrarea în termene.

Vă solicit, domnule prim-ministru și doamnă ministru, să-mi comunicați dacă cunoașteți aceste discontinuități și inconveniente legislative. Și dacă da, când credeți că se vor reglementa toate acestea, pentru ca țara noastră să poată beneficia de fondurile Uniunii Europene, având în vedere că am intrat deja la plata taxelor anuale și timpul ne presează.

Solicit răspuns scris și oral.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule senator.

 
   

Stimate colege și stimați colegi,

Practic, toți colegii senatori care s-au înscris pentru întrebări, le-au prezentat în plenul Senatului.

*

Trecem la cel de al doilea capitol: interpelări.

 
  Silvia Adriana Țicău

Dați-mi voie să invit la microfon pe reprezentanta Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, doamna senator Silvia Adriana Țicău. Microfonul 2.

   

Doamna Silvia Adriana Țicău:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea este adresată Ministerului Finanțelor Publice, domnului ministru Sebastian Vlădescu.

Întreprinderile mari din municipiul Galați, precum MITTAL SIDEX SA și Șantierul Naval DAMEN SA-Galați, nu plătesc impozit pe profit către bugetul local al municipiului Galați, ci direct către bugetul de stat, la București. Acest fapt diminuează, în mod incorect, veniturile locale, având în vedere că doar 47% din impozitul pe venit, profit realizat, este repartizat Consiliului local. Existența agenților economici foarte mari, într-o comunitate locală, necesită asigurarea de către administrația locală a locuințelor și a utilităților publice pentru salariații acestor societăți. De asemenea, adesea, marile societăți sunt responsabile pentru poluarea mediului și deteriorarea infrastructurii locale existente, ceea ce necesită investiții din partea autorităților locale. În plus, autoritățile locale au obligația să asigure și să finanțeze anumite servicii publice pentru cetățenii comunității locale.

De aceea, este necesar ca autoritățile publice locale să încaseze impozitele pe venit, respectiv, profit, ce provin de la agenții economici ce își desfășoară activitatea într-o comunitate locală.

Stimate domnule ministru,

Doresc să ne prezentați măsurile, pe care Ministerul Finanțelor Publice le are în vedere, pentru ca impozitele colectate de la marile întreprinderi să revină, în baza principiului autonomiei locale, consfințit și de Constituția României, comunităților locale în care marii agenți economici își desfășoară activitatea, asigurând, în felul acesta, și rolul social pe care marii agenți economici trebuie să-l aibă față de comunitățile locale.

Solicit răspuns scris și oral.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Silvia Ciornei

Invit la microfonul 3 pe doamna senator Silvia Ciornei, Grupul parlamentar al Partidului Conservator.

   

Doamna Silvia Ciornei:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea se adresează domnului Radu Stroe, ministru delegat pentru coordonarea secretariatului general al Guvernului.

În baza Legii nr.133/1999 privind stimularea întreprinzătorilor privați pentru înființarea și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, a fost înființat Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru întreprinderile mici și mijlocii ca societate comercială, având acționar unic statul român și obiect de activitate, așa cum îi spune și numele, acordarea de garanții pentru credite sau alte instrumente de finanțare contractate de IMM-uri de la instituțiile financiare.

Prin schimbările și completările aduse cadrului legislativ de organizare și funcționare a Fondului Național de Garantare a Creditelor, activitatea acestuia a fost extinsă, începând cu anul 2006, la acordarea de credite, activitate care este specifică unei bănci sau instituții de finanțare.

Având în vedere că principala problemă în accesul la finanțare a întreprinderilor mici și mijlocii, care s-ar dori să fie rezolvată prin înființarea fondului, a fost și este, în continuare, lipsa garanțiilor necesare, precum și faptul că oferta de finanțare a băncilor comerciale private, pentru întreprinderile mici și mijlocii, este foarte bogată și diversificată, iar cele două bănci de stat, EXIMBANK și CEC, sunt abilitate și se ocupă de creditarea acestora, vă rog să precizați care sunt argumentele desfășurării activității de creditare de către FNGCIMM și care este politica Guvernului privind activitatea ce va fi desfășurată de fond în următorii ani.

Totodată, vă rog să aveți amabilitatea de a preciza: 1) - care este ponderea activității de garantare în activitatea fondului, care a fost în anul 2006 și, respectiv, pe primele două luni ale anului curent, reflectată în numărul de contracte de garantare încheiate, numărul de contracte de creditare încheiate, volumul garanțiilor acordate în perioadele menționate, respectiv, valoarea creditelor acordate în aceleași perioade; 2) - structura acționariatului pentru filialele FNGCIMM, la data de 28 februarie 2007.

Solicit răspuns scris și oral.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Ilie Petrescu

Invit la microfonul 1 pe domnul senator Ilie Petrescu, Grupul parlamentar al Partidului România Mare, cu o interpelare adresată Ministerului Economiei și Comerțului.

Aveți cuvântul.

   

Domnul Ilie Petrescu:

Interpelare adresat Ministerului Economiei și Comerțului, domnului ministru Varujan Vosganian.

Începând cu anul 2002, de nenumărate ori, am adresat întrebări și interpelări Ministerului Economiei și Comerțului, pentru a informa mai bine cetățenii din municipiul Motru cu privire la Centrul de Afaceri Leurda, care se află la 4 kilometri distanță, și o subdiviziune a municipiului Motru. O altă subdiviziune, care este în aceeași situație, este tot din municipiul Motru, localitatea Râpa.

În anul 2000, la nivelul Ministerului Economiei și Comerțului, a avut loc o licitație privind contractele de execuție drumuri și amenajarea canalului din Leurda.

Vă solicit să mă informați când vor beneficia de acest proiect cetățenii din municipiul Motru, pentru cele două subdiviziuni, Leurda și Râpa.

Solicit răspuns scris și oral.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Adrian Păunescu

Invit la tribuna Senatului pe domnul senator Adrian Păunescu, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.

Interpelare adresată primului-ministru, de creștere a pensiilor și independența energetică a României, am înțeles.

Aveți cuvântul, microfonul central.

   

Domnul Adrian Păunescu:

Mi-a venit rândul și la interpelări. Prima o rostesc, în condițiile superperformante ale unei săli din ce în ce mai goale. E de observat că nici ziariștii nu sunt de față la interpelările noastre, din păcate, parcă atât de moarte. Ar trebui să luăm exemplul Parlamentului de la Londra, locul unde membrii Executivului se întâlnesc, normal, cu membrii Legislativului și dialoghează onest, curajos, rodnic, pentru că otrava dintre ei, adversitatea dintre ei se consumă în doze mici. Cunosc societăți, cum a fost cea care ne-a premers, în care și acumularea de otravă a dus la explozie. Și rog pe premier și pe membrii Executivului să țină seama de faptul că nu este bine să lase să se acumuleze întrebări fără răspuns și dialoguri fără interlocutori.

Eu îi salut pe secretarii de stat, prezenți de fiecare dată, și am observat că sunt între ei oameni, poate chiar mai capabili decât unii dintre miniștrii plini; dar ne interesează nu numai inteligența, ci și autoritatea răspunsului, ca să știm ce fel de angajament este acela din fața noastră.

Să-mi îngăduiți, înainte de a prezenta aceste interpelări, să adresez încă trei întrebări urgente. Este vorba de o localitate din Munții Apuseni, comuna Blăjeni, județul Hunedoara, acolo nu a mai fost medic de prea multă vreme. Sigur că, trăind în munți, oamenii au fost mai ocupați cu nemurirea decât cu moartea, dar mai vine și pe acolo moartea, din când în când, mai ales prin revărsarea de tehnică modernă.

De aceea, am fost bucuros să aud că o tânără doctoriță vrea să ajungă la Blăjeni, dar i se cere de la județ, dintr-o pornire, din păcate, politică și birocratică, să participe la un examen. Sigur, un astfel de examen este legal. Numai că, la examenul respectiv, nu a participat până acum nimeni, și, după atâta timp, nu se organizează examenul. Am insistat, ca senator de Hunedoara, să se organizeze, l-am sunat și pe domnul ministru Nicolăescu, mi-a promis că va interveni să vadă despre ce este vorba și să rezolve, pentru că problema este ca oamenii să aibă oamenii medic. Până acum nu s-a făcut nimic. Chiar așa, nu se poate face nimic?

O altă problemă foarte, foarte urgentă și de tot gravă, este cea privitoare la restructurarea industriei mineritului, proces asupra căruia s-a acționat într-un mod profund discutabil (uneori, de-a dreptul potrivnic), pentru a fi redus până la desființare. Se pare că sunt mine care chiar se vor închide. Dar acum este o situație nouă, unele mine se închid din lipsă de mineri. Am ajuns și acolo, să-i demonizăm, să-i atacăm în toate felurile, să-i disprețuim, să-i reducem, să-i sucim, să-i belim, să-i împingem afară dintre granițele țării și acum constatăm că nu-i mai găsim, nu vor mai fi mineri. Media de vârstă a minerilor este de 39 de ani, în condițiile în care vârsta de pensionare a lucrătorilor din subteran este de 45 de ani. La Mina Livezeni, spre exemplu, 80% dintre mineri urmează să împlinească această vârstă de pensionare peste 1, 2, 3 ani. Din 45.000 de oameni, câți lucrau în Valea Jiului înainte de 1996, nu înainte de 1990, au rămas acum 11.800. Este o conjunctură globală nefavorabilă gesturilor pe care le tot facem, de a distruge sursele de energie. E aberant. E antieconomic și antinațional.

De aceea, domnule prim-ministru, vă întreb - deși nu sunteți prezent, vorbesc aici cu duhul dumneavoastră și-i aduc omagiul meu, să fiți sănătos, puternic, să auziți ce vă spunem, să răspundeți fără ocolișuri și să faceți treabă acolo unde sunteți: ce anume vă îndreptățește să asistați contemplativ și, uneori, chiar mai grav, cu un fel de mânie anti-proletară, anti-minieră, la asasinarea surselor de energie care sunt minele din Valea Jiului? Eu fac un pariu istoric: îi vom căuta cu lumânarea pe oamenii aceia pe care i-am izgonit și i-am făcut să ne părăsească și pe care uneori, vârsta și, alteori, moartea îi îndepărtează cu multă grabă de minele lor.

A treia interpelare - iertați-mă! -, a doua interpelare și jumătate.

În județul Hunedoara, 45% dintre cei 120.000 de pensionari au pensii de mizerie, care nu depășesc 300 de RON. Acestea sunt mai mici chiar decât salariul de bază minim brut pe țară, garantat în plată prin lege, care este de 330 de RON. Nu toți cei peste 54.000 de pensionari, cu pensii mai mici de 300 de RON, beneficiază, însă, de pensii de pe urma anilor de muncă lucrați, majoritatea beneficiază, însă, de pensii de pe urma anilor de muncă lucrați, majoritatea sunt beneficiarii unor pensii speciale, în limbajul de specialitate poartă denumirea generică de pensii de stat, denumirea de pensii de invaliditate, de urmași, anticipate, anticipate parțial, pensii pentru limita de vârstă. O altă categorie importantă de pensionari, cu o pensie mai mică de 300 de RON: văduvele de război.

Cum războaiele s-au mai rărit (sau avem noi impresia asta), vă întreb, domnule prim-ministru: cum vedeți, în următorii ani, creșterea, măcar până la nivelul salariului de bază minim brut pe țară, a acestor pensii de mizerie, mai ales că, spre deosebire de Guvern, care are treabă cu deosebire la centru, noi avem obligația de a ne întâlni cu cei care ne-au ales și care ne întrebă: "Ce-ați făcut pentru noi?"

Am văzut zilele trecute în județe ale României năvala pensionarilor, mânați de necazuri, de propriile nenorociri, ca să-și dobândească drepturile firești, adică niște bani de pâine, de căldură și de medicamente. Disprețul față de pensionari a devenit intolerabil. Sistemul pluri-partit, societatea nouă nu ne dau dreptul de a disprețui, pe cei care au aceste drepturi, ca și când nu i-am auzit.

Vă rog, domnule prim-ministru, veniți în Parlament, nu numai la ocazii, creați-vă ocaziile și vă vom aduce adversitățile noastre, ca prilej de a vă afirma și de a vă angaja la bătălii noi pentru mai binele națiunii.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Ioan Codruț Șereș

Invit la microfonul 3 pe domnul senator Ioan Codruț Șereș, Partidul Conservator.

   

Domnul Ioan Codruț Șereș:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea este adresată domnului Radu Mircea Berceanu, ministrul transporturilor, construcțiilor și turismului.

Domnule ministru, locuitorii de pe strada Gârlea din orașul Borșa, județul Maramureș, se confruntă cu o situație extrem de dificilă în urma alunecărilor de teren din zonă. Până în prezent, acestea au afectat un număr de cinci case cu terenuri și anexele aferente, în așa măsură încât locuitorii acestora au fost evacuați pentru a nu li se pune viețile în pericol.

Alunecarea terenului este activă. Terenul s-a deplasat deja cu cinci metri, punând în pericol întreaga zonă care cuprinde alte 20 de case și circa 100 de locuitori. Consiliul local al orașului Borșa a evaluat pagubele produse până în prezent la aproximativ 500.000 lei. Conform specialiștilor de la Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, soluțiile tehnice pentru stabilizarea zonei există, dar implică eforturi financiare enorme, deoarece alunecarea de teren se întinde pe mai mult de un kilometru.

Din cauza faptului că autoritățile locale nu au posibilitatea de a efectua aceste lucrări și de a securiza zona, vă rugăm să faceți demersurile necesare pentru adoptarea unei hotărâri de Guvern prin care să se aloce fondurile și logistica necesare lucrărilor.

Solicit răspuns scris și verbal. Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Petru Stan

Invit la microfonul 1 pe domnul senator Petru Stan.

   

Domnul Petru Stan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată Ministerului Economiei și Comerțului, domnului Varujan Vosganian.

Domnule ministru,

În ultimii 17 ani, România a devenit din exportator de produse agricole, un mare importator. Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați care au fost cantitățile de carne de pasăre, bovine, porc și ovine importate, și din ce țări, în anii 1990, 1995, 2000 și 2006.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris și oral.

 
  Aurel Gabriel Simionescu

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Invit la microfon pe domnul senator Aurel Gabriel Simionescu, Grupul parlamentar PSD, cu o interpelare adresată primului-ministru. Vă rog.

   

Domnul Aurel Gabriel Simionescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule prim-ministru,

În conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 7/2006 privind instituirea programului de dezvoltare a suprastructurii din spațiul rural, un număr important de autorități locale au depus proiecte pentru realizarea unor lucrări de dezvoltare rurală. Există în acest moment un mare nivel de așteptare din partea autorităților locale, dar și al populației, având în vedere și faptul că prevederile ordonanței au fost larg mediatizate, eforturile pentru realizarea proiectului sunt cunoscute, iar de la aprobarea acesteia a trecut mai bine de un an.

În aceste condiții, vă rog, domnule prim-ministru, să-mi comunicați lista proiectelor aprobate spre a fi finanțate în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 7/2006. Vă rog, de asemenea, să-mi comunicați când estimați că va putea începe finanțarea care să permită începerea lucrărilor la aceste proiecte de dezvoltare rurală și cum se va stabili ordinea de priorități în deschiderea finanțărilor. Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

 
  Aurel Ardelean

Invit la microfonul 1 pe domnul senator Aurel Ardelean, Grupul parlamentar PRM.

   

Domnul Aurel Ardelean:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului ministru Radu Mircea Berceanu.

Domnule ministru,

După inundațiile și alunecările de teren din ultimii doi ani ați anunțat și ați realizat mai multe acțiuni de ajutorare a sinistraților.

Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați care este pe localități numărul caselor care au fost date în folosință pentru sinistrații din urma inundațiilor și alunecărilor de teren ce au avut loc între anii 2005-2006?

Solicit răspuns scris și verbal.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

 
  Ion Vărgău

Invit la microfonul 3 pe domnul senator Ion Vărgău.

   

Domnul Ion Vărgău:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea este adresată domnului ministru Eugen Nicolăescu.

Reforma în sănătate, în ultima perioadă, nu a adus nici o schimbare benefică sistemului sanitar românesc și, în special, celui din mediul rural. Transferul unor sarcini de la bugetul central la bugetele locale, în condițiile în care în mediul rural nu dispunem de resurse suficiente, face ca activitatea medicală la sate să se desfășoare în condiții insalubre, fără o dotare minimală necesară măcar asigurării primului ajutor.

Este inadmisibil ca într-o țară normală a Europei, asistența medicală să se desfășoare în condiții primitive, locul medicilor și asistenților în mediul rural să fie luat de vraciul satului, iar oamenii de la sate să se îmbolnăvească, eventual, în funcție de programul medicului.

Domnule ministru, cum comentați situația în care se află sistemul de sănătate în mediul rural, în special, lipsa medicilor și asistenților, dar și existența cabinetelor medicale cu grad de uzură 100% și lipsite de utilități.

Solicit răspuns oral și scris.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

 
  Gheorghe Funar

Invit la microfonul 2 pe domnul senator Gheorghe Funar, Grupul parlamentar PRM.

   

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Onorat Senat,

Stimați invitați,

Interpelarea este adresată premierului Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu.

După cum știți Ungaria și UDMR acționează pentru obținerea autonomiei teritoriale a așa-zisului Ținut Secuiesc.

În seara zilei de 14 martie a.c., pe scena Operei Maghiare din Cluj-Napoca, președintele Ungariei, domnul Solyom Laszlo a vorbit celor prezenți despre necesitatea autonomiei teritoriale a maghiarimii din România.

Subordonatul dumneavoastră, ministrul de stat Marko Bela, președintele UDMR, a declarat în aceeași sală a Operei Magiare, în fața participanților, că, citez: "acum naționalitățile trebuie să distrugă statul național unitar român".

Vă solicit, domnule prim-ministru să-mi comunicați:

1.De ce nu ați acționat pentru a fi declarat persona non grata președintele Ungariei și pentru interzicerea vizitei sale în România și

2.De ce nu l-ați revocat din funcție pe domnul Marko Bela, care nu se află la prima acțiune și declarație care încalcă Constituția României și legile statului român?

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris și verbal.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

 
  Viorel Arcaș

Invit la microfonul 4 pe domnul senator Viorel Arcaș, Grupul PSD.

   

Domnul Viorel Arcaș:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea este adresată Ministerului Finanțelor Publice, domnului ministru Sebastian Vlădescu.

Având în vedere numeroasele sesizări pe care le-am primit având ca obiect aplicarea dispozițiilor legale cu privire la despăgubirea românilor care au locuit în județele Durostor și Caliacra, cedate Bulgariei din 1940, vă solicităm să ne răspundeți la următoarele întrebări: câte cereri de despăgubiri au fost depuse în acest sens, care este valoarea totală a despăgubirilor care se cuvin românilor care și-au pierdut proprietățile după semnarea Tratatului România-Bulgaria, din 7 septembrie 1940? Cât la sută din aceste despăgubiri au fost deja acordate? Care a fost suma pusă la dispoziție de către Ministerul Finanțelor Publice autorităților locale pentru soluționarea acestei probleme, defalcat pe ani? În cât timp de la obținerea hotărârii de acordare a compensațiilor se plătesc despăgubirile? Ce mijloace administrative și/sau legale are beneficiarul unei astfel de compensații care nu și-a primit despăgubirile la mai bine de doi ani de la momentul emiterii hotărârii în acest sens.

Aștept răspuns scris. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc. Îl întreb pe domnul senator Otilian Neagoe dacă este înscris la interpelări că nu apare pe tabel? Așteptați răspuns. Bun.

 
  Ioan Corodan

Îl invit la interpelări pe domnul senator Ioan Corodan, microfonul 2. Vă rog. Interpelare adresată Ministerului Culturii și Cultelor.

   

Domnul Ioan Corodan:

Da, mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea este adresată Ministerului Culturii și Cultelor, domnului ministru Adrian Iorgulescu.

Biserica de lemn din Șurdești, județul Maramureș, este de ani de zile subiectul unor interminabile discuții din cauza lucrărilor de restaurare ce trebuie cât mai urgent demarate. Astfel, biserica va intra în putrefacție, problema cea mai mare a construcției fiind umezeala mare de la fundație și care a degradat deja foarte mult atât lemnul de construcție, cât și picturile interioare.

Biserica este construită în 1721 și este monument istoric, intrat în patrimoniul UNESCO, fiind considerată cea mai înaltă construcție din lemn din lume având 72 de metri înălțime, numai turla măsurând 54 m, și este frecvent vizitată de turiști români și străini.

Pentru obținerea fondurilor destinate lucrărilor de restaurare este necesară întocmirea unui proiect de către un specialist atestat de minister. Problema este că nimeni nu face proiectul fără bani, iar banii nu vin fără proiect, făcând ca lucrurile să se învârtă într-un cerc vicios și monumentul să ajungă într-o fază de degradare irecuperabilă.

Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați dacă ne puteți ajuta să ieșim din acest cerc vicios pentru a salva un monument de o inestimabilă valoare?

Solicit răspuns scris și oral.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

 
  Ilie Petrescu

Domnule senator Ilie Petrescu.

   

Domnul Ilie Petrescu:

Cu deosebită stimă, domnule președinte.

Vă rog să-mi permiteți pentru a se menționa în stenogramă. Domnul senator Nicolae Iorga a adresat o întrebare Ministerului Administrației și Internelor, domnului ministru Vasile Blaga. A fost trimisă și așteptăm răspuns scris și oral din partea Ministerului Administrației și Internelor.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc.

 
Din partea Guvernului au primit răspunsuri senatorii: Ilie Petrescu - de la Alexandros Galiatatos, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului;

Stimați colegi,

Mai mulți reprezentanți ai Executivului, domni miniștri sau secretari de stat au prezentat în scris colegilor senatori răspunsuri la întrebările și interpelările formulare. Amintim în acest sens pe domnul secretar de stat Istvan Toke, ce a răspuns domnului senator Vasile Ungureanu, doamnei senator Liliana Lucia Tomoiagă, Irina Loghin, domnului senator Ilie Stoica, domnilor senator Ioan Talpeș, Silistru Doina, Ștefan Pete. De asemenea, a oferit răspunsuri domnul ministru Nicolaescu, doamna secretar de stat Katalin Kibedi, domnul secretar de stat Ervin Szekely.

Îl invit pe domnul secretar de stat Alexandros Galiatatos să-i ofere răspuns domnului senator Petrescu și domnului Otilian Neagoe, da? Vă rog, aveți cuvântul. Vă rog să luați loc.

   

Domnul Alexandros Galiatatos - secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului:

Domnule președinte,

Permiteți să adresez răspunsul domnului senator Ilie Petrescu. Referitor la întrebarea dumneavoastră ce vizează domeniul de activitate al Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, înregistrată la Senat în data de 1.03.2007, vă comunicăm următoarele: Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, prin intermediul Agenției Naționale pentru Locuințe, urmărește continuarea și dezvoltarea programului de construcții de locuințe pentru tineri, destinate închirierii. În acest sens, în județul Gorj, în cadrul programului de construcții de locuințe pentru tineri, în perioada 2001-2006 s-au recepționat 207 apartamente. Pentru anul 2007 sunt în curs de execuție lucrări la 192 apartamente repartizate astfel: Tg. Jiu, zona Can, strada Locotenent Dumitru Petrescu, subsol, parter plus trei etaje, plus mansardă, 75 de unități locative.

Cartier 9 Mai, zona Teilor Agriculturii, Aleea Teilor, Bloc 11 A Parter plus 3 etaj, plus mansardă - 25 de unități locative.

Motru. Aleea Tismanei nr.17 P+3+m, 34 de unități locative.

Rovinari. Str. 22 Decembrie, Bl.P18 și P20, subsol-parter+4 etaje, 58 de unități locative.

În cursul anului 2007 se vor organiza licitații pentru încă două amplasamente în localitățile Rovinari, 38 de apartamente și Motru, 49 de apartamente.

De asemenea, sunt propuse pentru finanțare în anul 2007, 38 de apartamente în localitatea Rovinari. Promovarea noilor investiții se realizează în funcție de sursele de finanțare asigurate de bugetul de stat sau din credite externe cu această destinație.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Domnule senator, sunteți mulțumit de răspuns?

 
   

Domnul Ilie Petrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Răspunsul este satisfăcător. Eu am cerut nu numai blocurile, ci și sălile de sport, domnule ministru. Dar văd că sălile de sport le-ați uitat. Le lăsăm pentru data viitoare când vor fi radiodifuzate, ca să știe și gorjenii mei că avem posibilitatea să facem săli de sport și în comuna Padeș, de unde a plecat Tudor Vladimirescu.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deocamdată pe hârtie, în realitate o să le vedem mai târziu.

 
  Otilian Neagoe - de la Alexandros Galiatatos, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului;

Vă rog să oferiți răspuns domnului senator Otilian Neagoe.

   

Domnul Alexandros Galiatatos:

Domnul senator, referitor la întrebarea dumneavoastră ce vizează domeniul de activitate al Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, înregistrată la Senat, în data de 22 februarie, vă comunicăm următoarele:

Autostrada București-Brașov, tronsonul Predeal-Codlea. Pentru tronsonul Predeal-Cristiana, aparținând autostrăzii București-Brașov, a fost reactualizat studiul de fezabilitate. În prezent se întocmește documentația pentru demararea procedurii de atribuire a contractului de proiectare și construcție.

Etapele următoare presupun transmiterea anunțului de participare în vederea publicării în Monitorul Oficial, pregătirea și depunerea ofertelor de către firmele interesate care au achiziționat caietul de sarcini, evaluarea ofertelor depuse, desemnarea câștigătorului licitației. Durata lucrărilor de construcție este de 3 ani urmați de o perioadă de garanție de încă 3 ani.

Autostrada Brașov-Gorj, tronsonul Codlea-Șoași traseul menționat este parte a sectorului 1 de autostradă, anume secțiunea 1B.

Perioada contractuală de execuție a lucrărilor pe această secțiune este 28 februarie 2010-31 decembrie 2013.

Varianta de ocolire Brașov, licitația internațională privind serviciile de consultanță pentru proiectarea și supervizarea lucrărilor de construcție, a variantei de ocolire a municipiului Brașov, s-a încheiat în prezent.

Acum a început procedura de semnare a contractului pentru serviciile de consultanță mai sus menționate.

Consultantul va semna contractul pentru serviciile de consultanță, va elabora documentația de licitație, inclusiv proiectul tehnic, în termen de 9 luni de la semnarea contractului.

Varianta de ocolire Făgăraș-Săcele, cele două variante de ocolire, sunt cuprinse pe lista de achiziții publice pentru serviciile de proiectare și studiu de fezabilitate. Finalizarea studiilor de fezabilitate este estimată pentru trimestrul III/2007. Urmează demararea procedurilor de achiziție terenuri, consultanță și lucrări.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Mulțumit de răspuns, domnule senator? Microfonul 3.

 
   

Domnul Otilian Neagoe:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Din păcate, răspunsul este în continuare plin de generalități și sunt aceleași incertitudini în legătură cu niște proiecte care aveau soluții în 2004, respectiv, în primăvara anului 2005 tronsonul de autostradă Predeal-Cristian trebuia să înceapă lucrările. Era un contract prin parteneriat public privat.

De asemenea, ocolitoarea Brașovului trebuia să înceapă în cursul anului 2005, fiind a doua prioritate după centura Bacăului. Singurul termen clar pe care domnul secretar de stat ni l-a prezentat este în legătură cu tronsonul Codlea-Șoași, și anume cu start 2010 și finalizare 2013.

Eu ceream, în cadrul întrebării, pentru fiecare dintre aceste obiective termene de start și de finalizare. Din păcate, se pare că Ministerul Transporturilor nu ne poate oferi răspunsuri clare la această întrebare și Brașovul se confruntă cu o situație extrem de dificilă, deoarece este sufocat de transportul care se derulează prin centrul orașului:

  • DN 1 trece prin centrul orașului;
  • DN 13 trece prin centrul orașului;
  • DN 73 la fel.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

 
  Petru Stan - de la Töke Istvan, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale;

Îl invit în sală pe domnul senator Ilie Petrescu.

Îl rog pe domnul secretar de stat Istvan Toke să ofere răspuns colegilor care mai sunt prezenți, domnului senator Petru Stan.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat. Microfonul 9.

   

Domnul Töke Istvan - secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale:

Domnule președinte,

Domnule senator,

În sectorul zootehnic în anul 2007, formele de sprijin financiar se notifică la Comisia Europeană în primele 4 luni ale anului, iar pentru plățile naționale directe complementare trebuie obținut acceptul Comisiei Europene. Au fost deja publicate în Monitorul Oficial al României și sunt în vigoare următoarele acte normative referitoare la sprijinul financiar pentru crescătorii de animale.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 123/2006 pentru aprobarea acordării sprijinului financiar producătorilor agricoli din sectorul vegetal, zootehnic, al îmbunătățirilor funciare și al organizării și sistematizării teritoriului;

Ordinul MAPDR nr.850/2006 pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de acordare al sprijinului financiar pentru activitățile din sectorul vegetal, zootehnic, al îmbunătățirilor funciare și al organizării și sistematizării teritoriului;

Hotărârea Guvernului nr. 141 privind aprobarea activităților pentru care se acordă sprijin financiar producătorilor agricoli din sectorul zootehnic în anul 2007, a cuantumului acestuia, precum și a sumei totale alocate fiecărei activități;

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 125/2006 pentru aprobarea schemelor de plăți directe și plăți naționale directe complementare care se acordă în agricultură începând cu anul 2007.

După primirea acceptului de la Comisia Europeană, vor fi publicate două acte normative, respectiv un ordin de ministru pentru aprobarea normelor metodologice și a schemei de plăți naționale directe complementare, precum și o hotărâre a Guvernului pentru stabilirea cuantumului pentru aceste forme de sprijin.

Hotărârea Guvernului nr.140/2007 va fi modificată și adaptată după acceptarea formelor de susținere... (discuții)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să continuați. Spuneam unui coleg de-al dumneavoastră care a făcut ochii roată și voia să plece din sală. I-am spus că vrem să-l și ascultăm după ce a vorbit două ore doar cu un coleg.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

 
   

Domnul Töke Istvan:

Acceptarea formelor de susținere și a sumelor de către Comisia Europeană.

De toate aceste forme de sprijin vor beneficia toți crescătorii de animale, atât de sprijin financiar, câte și de plățile naționale directe complementare, ambele forme susținute din bugetul național, dacă sunt respectate condițiile din actele normative menționate.

Piața laptelui în Uniunea Europeană este reglementată de sistemul cotelor atribuite fiecărui stat membru. Cota se alocă pentru comercializarea laptelui și produselor lactate în limita cantității alocate de statul membru fiecărui producător.

În urma notificării la Comisia Europeană, prevederile Hotărârea Guvernului nr. 140/2007 sunt în curs de modificare, de abrogare.

În sectorul vegetal, producătorii agricoli în 2007 beneficiază de următoarea formă de sprijin de la bugetul național: Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 123/2006, care stabilește cadrul legal pentru acordarea ajutoarelor de stat.

A fost promovată Hotărârea Guvernului nr. 214/2007. Conform prevederilor acestei hotărâri se acordă sprijin financiar prin subvenționarea costului motorinei necesare efectuării lucrărilor mecanice pentru înființarea culturilor de primăvară cu 1 leu pe litru.

Beneficiarii sprijinului financiar sunt producători agricoli din sectorul vegetal, persoane fizice și/sau juridice care sunt înregistrați în Registrul agricol, Registrul fermelor, alte evidențe funciare și exploatează terenul agricol individual sau în forme de asociere, conform legislației în vigoare.

Pentru a beneficia de sprijin conform prevederilor normelor metodologice de aplicare privind subvenționarea motorinei, aprobată prin ordinul ministrului agriculturii, pădurii și dezvoltării rurale nr.193/2007, solicitanții întocmesc cereri și le depun la primăria în a cărei rază teritorială se află terenul agricol în exploatare.

Valoarea fondurilor alocate este de 109.200 mii lei. Actele normative sunt în derulare. În baza Legii nr.150/2003 privind creditul agricol pentru producție, a fost elaborat și se află în procedură de avizare proiectul de hotărâre a Guvernului care stabilește nivelul fondurilor publice la creditele agricole pentru anul 2007.

Conform prevederilor acestui act normativ, se acordă fonduri publice în procent de 20 din nivelul creditelor agricole.

Suma alocată este de 20.000 lei.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Îl consult pe domnul senator dacă este mulțumit de răspuns. Sigur că îl aveți în detaliu.

 
   

Domnul Petru Stan:

Sigur, răspunsul domnului secretar de stat este destul de complet. Dar, totuși, în rândul producătorilor agricoli este o confuzie generală. Primește producătorul agricol 50 euro de la Uniunea Europeană. Ce condiții trebuie să îndeplinească? Să nu aibă buruieni, nu trebuie să cultive pământul. Dar mai primește de la statul român două forme de sprijin; sprijinul financiar - sau ajutor de stat - și plăți complementare directe.

La unele produse am văzut, cum este laptele, că primește pentru 262.000 tone de lapte și dintr-o parte, și din cealaltă. Deci un producător agricol poate primi din două părți, și de la ajutorul de stat și de la părți complementare.

În aceste condiții, eu am întrebat foarte clar. Eu nu am cerut să-mi spuneți tot ce mi-ați spus dumneavoastră. Sigur că știu actele normative. Eu am vrut confuzie să nu fie.

Poate primi un producător de lapte din două părți, și ca ajutor de stat și plăți complementare directe? Asta a fost întrebarea foarte clară.

Pe urmă, dacă acest ajutor de stat și plățile complementare directe sunt toate din bugetul de stat - una din bugetul de stat și una din bugetul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, nu prea înțeleg - atunci de ce nu facem o singură formă. Ori e plată complementară și plătește statul român, nu contează că este de la Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale sau din partea cealaltă, că doar nu sunt investiții, ci, efectiv, sunt ajutoare - și plățile complementare sunt tot ajutoare - atunci se naște o confuzie din asta...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnul senator!

 
   

Domnul Petru Stan:

...încât nu mai știe nimeni ce este. Asta trebuie clarificate. Bine, eu aș putea continua foarte mult, dar nu are nici un rost.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă adresez rugămintea să discutați și în particular cu domnule secretar de stat, în momentul în care există, sunt convins, multe lucruri care trebuie puse la punct.

 
   

Stimați colegi, și reprezentanți ai Ministerului pentru Relația cu Parlamentul, rugămintea este ca în momentul în care secretarii de stat sau miniștrii prezenți la dezbaterile din Senat au înmânat colegilor senatori răspunsurile la întrebări și interpelări să atenționați pentru a rămâne în scris răspunsurile oferite, pentru că altfel putem rămâne înregistrați cu întrebări și interpelări la care nu s-a răspuns.

Precizez doar parțial, din ceea ce știu eu. Au mai oferit răspunsuri în scris domnul secretar de stat Alexandru Mircea, colegului Ioan Vărgău. De asemenea, domnul Cătălin Ionel Dănilă a răspuns domnului Ion Vărgău. Domnul Corneliu Dobrițoiu a răspuns domnului senator Ilie Petrescu, dar am văzut că mai multe răspunsuri au fost oferite astăzi.

Doamna secretar de stat Elena Doina Dascălu de asemenea, a fost prezentă și a oferit răspunsul domnului senator Vărgău. Și domnul ministru Eugen Nicolăescu, am anunțat.

Rugămintea este doar să menționați domnii senatori la care ați dat răspunsurile, ca să nu rămânem încărcați cu răspunsuri neoferite, fie în plenul Senatului, fie în scris, colegilor senatori.

Vă mulțumesc celor care au fost prezenți la dezbaterile din Senat astăzi. Vă mulțumesc tuturor celor care ați rămas până acum.

Dați-mi voie să declar închisă ședința Senatului.

Ne revedem mâine dimineață la ora 9 în ședință în plen.

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 19.20.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 23 septembrie 2019, 9:53
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro