Plen
Ședința Senatului din 26 martie 2007
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.40/05-04-2007

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
18-10-2021
13-10-2021
12-10-2021
11-10-2021
05-10-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2007 > 26-03-2007 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 26 martie 2007

12. Din partea Guvernului au primit răspunsuri senatorii:  

 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

  ................................................
Adrian Păunescu - de la Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății publice;

Acum, am înțeles de la domnul Eugen Nicolăescu că va încerca să răspundă și cine a dat cu fierul în pâine. Dacă sunteți de acord, îl voi invita să răspundă la întrebări. Microfonul 10.

 

Domnul Eugen Nicolăescu - ministrul sănătății publice:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am o interpelare și două întrebări. Voi încerca să-i răspund domnului senator Adrian Păunescu, pentru că știu destul de bine subiectul.

Domnule senator, specialiștii din Ministerul Sănătății - și aș vrea să înțelegeți când spun "specialiștii din Ministerul Sănătății Publice", că nu vorbesc de funcționarii Ministerului Sănătății Publice, ci vorbesc de medici, profesori universitari din mai multe domenii de activitate - după analiza indicatorilor statistici ai populației României și, mai ales, la copii, au constatat că, în România, este o carență de fier la majoritatea populației.

S-a încercat să se rezolve această problemă căutându-se o soluție, o soluție mai ușor de aplicat. S-a considerat că pâinea este alimentul pe care îl consumă orice cetățean din această țară și că transmiterea de fier ar putea fi făcută prin alimentație; deci prin pâine.

Vreau să vă spun un singur lucru: deocamdată este o intenție. Orice intenție noi suntem obligați, conform Legii transparenței, să o punem pe site-ul Ministerului Sănătății Publice sub formă de proiect de act normativ și, mai departe, să urmeze traseul de dezbatere publică, iar specialiștii, de o parte sau de alta, cu un punct de vedere sau cu altul, să provoace o dezbatere cu toate argumentele pro și contra și, în final, să se găsească cea mai bună soluție.

Acum, ne aflăm în situația de dezbatere publică, în care sunt medici care spun: "E nevoie neapărat să facem această acțiune, să abordăm problema în acest fel", dar sunt medici care spun: "Nu, nu ar trebui chiar așa, poate găsim altă alternativă de lucru".

Aici suntem în acest moment. Eu pot să vă asigur întâi pe dumneavoastră, pe membrii Senatului și, în același timp, pe cetățenii României, că nu vom lua nici o decizie până când nu vor fi trecute în revistă toate părerile, până când nu vom avea un punct de vedere care să fie satisfăcător atât pentru regimul de viață al oamenilor, cât și pentru cetățeni, la modul general.

Este răspunsul pe care vi-l pot da astăzi, domnule senator.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc. Domnul Adrian Păunescu, microfonul 4.

 
 

Domnul Adrian Păunescu:

Domnule ministru,

Domnule președinte de ședință,

Sigur că răspunsul dumneavoastră este inteligent și poate părea îndestulător.

  1. Problema pe care am pus-o eu este să nu creați obligația ca oamenii să mănânce pâine cu fier.
  2. Dacă, așa cum e cazul colegului nostru care îmi făcea semn în timpul ședinței, are destul fier.
  3. Experiența americană în domeniu arată că nu asta e soluția.
  4. Specialiștii din Ministerul Sănătății Publice, ziceți? Dar președintele nutriționiștilor pe țară, dar șeful clinicii de nutriție și diabet nu sunt specialiști?!

Tocmai asta am cerut: să fie o consultare largă și să fie o decizie corectă, să nu creeze obligații acolo unde nu trebuie să funcționeze decât conștiința noastră și opțiunea personală a fiecărui individ.

Dar eu v-am pus, domnule ministru, și o altă întrebare legată de localitatea Blăjeni din județul Hunedoara în Munții Apuseni, în legătură cu situația absurdă care s-a creat acolo, unde este nevoie, de ani și ani, de medic. A venit cineva, o doctoriță, să lucreze acolo, și i se pun piedici. Se cere examen, dar nu participă nimeni în afară de ea și nu s-a făcut nici examenul.

V-aș ruga să nu întârziați în luarea acestei decizii, deși pare o acțiune, mă rog, oarecare, într-un sat oarecare. Nu e un sat oarecare. Sunt niște oameni care au nevoie de acest medic.

Mai este problema medicului din Bucovina care a venit, după studii în Italia și Germania, la București să fie încadrat ca medic și are mari dificultăți. M-am adresat direct dumneavoastră - și vă rog și public - să aveți toată înțelegerea, tot respectul și toată dragostea, mi-aș permite să spun, pentru specialiștii români din teritoriile înstrăinate, ca să se simtă bine și normal la București.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc. Domnul ministru Nicolăescu. Vreți să comentați? Și vă rog să dați răspunsuri și la alte întrebări și interpelări, dacă sunt prezenți colegii în sală. Microfonul 10.

 
 

Domnul Eugen Nicolăescu:

Vă mulțumesc. Aș vrea să mai adaug ceva la răspunsul meu la prima interpelare a domnului senator Păunescu.

Aș vrea, domnule senator, să înțelegeți că nu vom lua nici o decizie, de nici o natură, până când, repet, toți specialiștii - dar toți specialiștii - care intră în acest domeniu al nutriției nu-și vor spune punctul de vedere.

În al doilea rând, pe bună dreptate spuneați dumneavoastră că nu trebuie să creăm obligații, dar în același timp trebuie să creăm un drept celor care au nevoie să primească cantități suplimentare de fier. Și, nu în ultimul rând, ca lucrurile să fie rotunde și să fie închise, orice act normativ în acest domeniu va fi, de fiecare dată, ca și în alte domenii, realizat numai și numai pentru cetățean. Nu să-l obligăm pe cetățean să facă ceva, ci să-l ajutăm să îndeplinească o carență de sănătate pe care o are.

Referitor la cele două subiecte - Blejeni și medicul din Bucovina - dumneavoastră m-ați sesizat telefonic, eu am preluat cele două subiecte, dar încă nu am primit nimic scris pe această temă...

 
 

Domnul Adrian Păunescu (din sală):

Sunt la birou.

 
 

Domnul Eugen Nicolăescu:

Domnule senator, dacă vin... la mine nu au ajuns, de aceea sunt nevoit să vă spun că nu au ajuns la mine. Poate le retrimiteți sub o formă sau alta. Eu le primesc cu mare plăcere. Trebuie să am mai multe elemente ca să pot acționa. Vă mulțumesc.

 
Ion Vărgău - de la Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății publice;

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mai aveți răspunsuri? Vă rog, microfonul 10.

 

Domnul Eugen Nicolăescu:

Mai am o interpelare și două întrebări, domnule președinte de ședință, dacă-mi dați voie să răspund la ele.

O interpelare a domnului senator Ion Vărgău, care se referă la asistența medicală de specialitate. Și aici aș dori să spun câteva lucruri. Programul guvernamental în domeniul sănătății, pornește de la asigurarea unui acces egal al populației la îngrijirile sanitare de bază, în condiții de calitate și siguranță a actului medical.

În aceste condiții, prin reforma sănătății, ministerul și-a propus să abordeze dintr-o nouă perspectivă problemele sistemului sanitar românesc, cu orientare principală spre creșterea resurselor alocate sănătății și promovarea unor modificări esențiale în cele 3 componente ale sistemului: medicina de familie, asistența medicală ambulatorie, precum și asistența medicală spitalicească.

Rațiunea pentru care instituția noastră a avut în vedere asigurarea unui cadru legislativ cum este Legea reformei, cu titlul "Asistența medicală primară", pentru exercitarea activității medicului de familie, a fost tocmai importanța deosebită a acestuia în cadrul sistemului de sănătate, precum și faptul că impactul serviciilor din asistența medicală primară este extins în special sub aspectul laturii preventive, iar, din punct de vedere economic, cazurile rezolvate la acest nivel costă mai puțin decât internările în spital.

Considerăm că, în absența acestui cadru legislativ coerent, s-ar fi întreținut ambiguități legate de organizarea și funcționarea cabinetelor de medicină de familie iar acestea, corelate cu alocarea unor resurse limitate, ar genera agravarea inegalităților, accentuate în acoperirea cu servicii medicale a unor zone sociale: concentrările de sărăcie sau geografice, în special a celor din mediul rural.

În ceea ce privește lipsa medicilor și a asistenților medicali înregistrată în unele zone rurale menționăm că problema este permanent în atenția ministerului și urmează a fi soluționată prin mai multe activități.

Astfel, în ultimii 2, ani am scos la concursul de rezidențiat un număr de 2500 de locuri pentru medicina de familie.

Încercăm să alocăm sporuri de până la 100%, pentru cabinetele medicale aflate în zonele rurale defavorizate, prin contractul-cadru semnat de Casă cu medicii de familie din aceste zone.

Definitivarea cadrului legislativ care reglementează înființarea unui nou cabinet de medicină de familie, a punctelor de lucru și a grupurilor de practică.

De menționat că am dat cu prioritate și o serie de facilități pentru cele care se înființează în mediul rural.

Declanșarea unei acțiuni de evaluare a infrastructurii cabinetelor rurale în urma căreia se va fundamenta un program de reabilitare sau construire de infrastructuri.

Condițiile civilizate de muncă vor constitui un element de atractivitate pentru medici, alături de finanțarea sporită a serviciilor de medicină primară din partea Casei.

Și analizarea posibilităților de atragere de fonduri structurale în vederea reabilitării cabinetelor din mediul rural.

În continuare am două întrebări ale domnului senator Ioan Corodan. Dacă este în sală?! Este în sală domnul senator.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Nu mai este aici, domnule ministru. Predați-le în scris.

 
 

Domnul Ion Vărgău:

Domnule președinte...

 
 

Domnul Eugen Nicolăescu:

Le predau în scris.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc. Pe cine avem? Pe doamna.

 
 

Domnul Ion Vărgău:

Domnule președinte...

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Microfonul 3 pentru domnul Vărgău.

 
 

Domnul Ion Vărgău:

Deci, aș vrea, în continuare, să am un dialog, câteva secunde, cu domnul ministru.

Domnule ministru, în general, mă refer la județul Tulcea, pentru că sunt senator și am fost prefect acolo 4 ani de zile, și știu situația oamenilor. Nu vă pun întrebări cu răutate, sub nici o formă, vreau ca dumneavoastră să cunoașteți mai bine realitatea de acolo și să nu ocoliți județul Tulcea. Dacă veniți, am să fiu alături de dumneavoastră, constructiv, nu sub altă formă.

Se vorbește de reformă în sănătate de mulți ani. Am vorbit și noi, când am fost la guvernare, vorbiți și dumneavoastră. Cetățeanul care locuiește într-o localitate izolată sau chiar apropiată de municipiu nu înțelege de ce nu avem medic acolo, de ce nu avem asistent medical. În Deltă, nici atât nu există. La București, la Tulcea, dacă ne îmbolnăvim puțin, mergem la o farmacie. La Mila 23, Crișan și în alte părți, nu există așa ceva.

Deci, rugămintea mea este să... Noi găsisem o soluție, domnule ministru. În Delta Dunării, prin farmacia spitalului județean, se duceau medicamente la cabinetele medicale de acolo și se făcea o distribuție. Bolnavii cronici aveau posibilitatea, prin asistenții medicali care veneau la spital, să primească medicamentele.

Vă închipuiți și dumneavoastră, avem la Crișan un medic, la 20 de kilometri este Mila 23. Se îmbolnăvește copilul la 12 noaptea și nu sunt posibilități de transport.

Deci, eu cred că meritul dumneavoastră... Faceți eforturi, v-am apreciat... în sfârșit, politica e politică, dar mai și recunoaștem niște lucruri și cred că veți avea un merit, vă sprijinim în totalitate, și cu idei și, mă rog, forța în teritoriu, dacă găsim soluții pentru localitățile îndepărtate. Delta Dunării s-o abordăm în mod separat. Este o zonă specială, o zonă în care nu se poate interveni. Poate ați luat situația de la Tulcea. Am avut atunci două...

Domnule președinte, îmi mai permiteți un minut? Da.

La Tulcea, reușiserăm să facem o stație modernă de salvare și pe apă am adus patru nave moderne, care au putut să facă față situațiilor de urgență. Eu cred că trebuie să facem o analiză clară acolo și să căutăm soluții. Repet, soluția, domnule ministru, stă în mâinile noastre, și ale dumneavoastră, și ale noastre, să vă susținem. Trebuie acordate niște sporuri pentru medicii care se încumetă să meargă în Deltă. Să nu ne fie teamă de salarii mari, condițiile de viață sunt grele acolo.

Vă mulțumesc și poate că, într-o zi, domnule ministru, o să aveți timp, două secunde, să vă vizitez la minister, cu mai multe date. Dacă aveți timp. Dacă nu, comunicăm prin scris.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă rog, dacă domnul ministru Nicolăescu dorește să intervină, microfonul 10.

 
 

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule senator, vă mulțumesc foarte mult pentru comentariul dumneavoastră și, mai ales, vă mulțumesc pentru deschiderea de colaborare pentru viitor.

Eu, în general, nu fac promisiuni, pentru că nu-mi place să fac promisiuni, dar vă garantez că, până la 15 mai, am să fac o vizită în județul Tulcea, am să vă rog să fiți prezent la o discuție cu autoritățile locale, toate, indiferent ce culoare politică au ele, pentru că nu asta ne interesează, ca să putem identifica cele mai bune soluții.

Vă anunț că, anul trecut, am încercat să cumpărăm o șalupă medicalizată, licitație pe care, din păcate, nu a câștigat-o nimeni, pentru că nu s-a prezentat nimeni. Poate că ar trebui să revedem puțin un asemenea tip de licitație, poate că pretențiile noastre au fost prea mari. Dacă am găsi o altă abordare, poate că am avea mai mult succes și cred că o colaborare cu dumneavoastră, cu autoritățile locale, cu parlamentarii României din Tulcea, ne poate ajuta.

De asemenea, săptămâna viitoare, cu un telefon în prealabil, vă aștept să discutăm.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule ministru. Vă mulțumim că ați venit, vă mulțumim că ați intrat în dialog. Vă spunem la revedere, pe curând.

 
Aurel Gabriel Simionescu - de la Gabriella Pasztor, secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării;

Aș dori s-o invit pe doamna secretar de stat Gabriella Pasztor, să răspundă unei întrebări adresate de domnul senator Simionescu.

Domnul senator Corodan a plecat.

Microfonul 10, vă rog!

 

Doamna Gabriella Pasztor - secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea domnului senator Aurel Gabriel Simionescu se referea la finalizarea construirii unor școli din județul Brăila.

Vă comunicăm următoarele:

Începând cu anul 1999, finanțarea obiectivelor de investiții din învățământul preuniversitar se realizează din fonduri alocate de la consiliile locale. În situația în care consiliile locale nu dispun de fondurile necesare, lucrările pot fi finanțate din bugetul Ministerului Educației și Cercetării, pe bază de hotărâri de Guvern, posibilitate prevăzută în Legea învățământului nr.84/1995, în baza Programului național de investiții sau din bugetul ministerului către consiliile locale.

Unitățile de învățământ pentru care s-au alocat fonduri și cuantumul sumelor alocate au fost stabilite de către Ministerul Educației și Cercetării, la propunerea inspectoratelor școlare județene și a autorităților locale, în ordinea priorităților de intervenție.

Unul din criteriile de prioritate a lucrărilor de investiții propuse de inspectoratele școlare județene a fost continuarea lucrărilor aflate în curs de execuție.

Despre școlile la care se face referire, Ministerul Educației și Cercetării are toate informațiile necesare, ținând cont că cele două noi școli au fost promovate de către minister, când finanțarea se realiza din bugetul de stat, prin Ministerul Educației și Cercetării.

Fondurile alocate pentru lucrările de investiții la cele două școli din județul Brăila, respectiv, Școala cartier Călărași IV, din municipiul Brăila, și școala cu 16 săli de clasă și sală de sport, din orașul Ianca, au fost următoarele:

  • în anul 1996, pentru obiectivul de investiții Școala cartier Călărași IV, municipiul Brăila, 88,5 mii RON; școala cu 16 săli de clasă și sală de sport din orașul Ianca, 125.000 RON;
  • în anul 1997, pentru obiectivul de investiții Școala cartier Călărași IV, municipiul Brăila, 280.000 RON; școala cu 16 săli de clasă și sală de sport, din orașul Ianca, 300.000 RON;
  • în anul 1998, pentru primul obiectiv, 342,81 mii RON; pentru școala cu 16 săli de clasă și sală de sport, 252,23 mii RON;
  • în anul 2002, pentru obiectivul Școala cartier Călărași IV, municipiul Brăila, 300.000 RON, școala cu 16 săli de clasă și sală de sport, din localitatea Ianca, 300.000 RON;
  • în anul 2003, pentru primul obiectiv, 200.000 RON, pentru al doilea obiectiv, 200.000 RON;
  • în anul 2006, s-au alocat, pentru cele două obiective de investiții, următoarele sume: prin H.G. nr.615 din mai 2006, s-a alocat pentru obiectivul de investiții Școala cartier Călărași IV, municipiul Brăila, suma de 800.000 RON, iar pentru obiectivul școala cu 16 săli de clasă și sală de sport, din orașul Ianca, 252,23 mii RON.

Prin H.G. nr.1804 din decembrie 2006, s-a alocat pentru obiectivul de investiții Școala cartier Călărași IV, municipiul Brăila, suma de 280.000 RON, iar pentru obiectivul școala cu 16 săli de clasă și sală de sport, din localitatea Ianca, 300.000 RON.

Aici se încheie cifrele. Mai doresc să precizez că, având în vedere aceste aspecte, este evident faptul că Ministerul Educației și Cercetării a susținut, pe de o parte, continuarea obiectivelor, lucrărilor începute în anii anteriori, cât și promovarea unor obiective și lucrări noi.

Prin hotărârile de Guvern promovate succesiv, s-au alocat fonduri însemnate pentru cele două obiective, în raport cu fondul total alocat, deși, de la data promovării investiției și până în prezent, numărul elevilor a scăzut, investițiile fiind un pic prea mari, în raport cu acești factori.

Programul de buget pe anul 2007, elaborat de către Ministerul Educației și Cercetării, cuprinde atât fonduri pentru finanțarea lucrărilor la obiective ce intră în atribuțiile Ministerului Educației și Cercetării, cât și fonduri ce se vor aloca pe bază de hotărâri de Guvern, pentru finanțarea școlilor, în completarea fondurilor alocate de către autoritățile locale.

De asemenea, în propunerile Inspectoratului Școlar Județean Brăila, figurează ambele obiective pentru finanțare în anul 2007.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc.

Domnul Simionescu, dacă doriți să comentați, microfonul nr.3, vă rog.

 
 

Domnul Aurel Gabriel Simionescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Sigur, răspunsul este extrem de amplu, dar el nu aduce răspunsul solicitat, pentru că întrebarea a fost dacă în 2007, în programul de investiții al Ministerului Educației și Cercetării, cele două școli, despre care s-a făcut vorbire aici, sunt prinse în programul de finanțare, în dorința de a le finaliza odată, pentru că au trecut, din 1996 până în 2007, 11 ani.

Deci, întrebarea era dacă aceste două școli sunt cuprinse în programul de finanțare al ministerului. Știm cu toții că ministerul va finanța în continuare, la modul general, ce se întâmplă în România etc. Întrebarea mea era legată de aceste două școli.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Am înțeles.

Doamna secretar de stat, puteți să răspundeți la această întrebare?

Deci, dacă pentru 2007...

 
 

Doamna Gabriella Pasztor:

Domnule președinte, ultima propoziție asta era. În propunerile Inspectoratului Școlar Județean Brăila figurează ambele obiective pentru finanțare în anul 2007, deci se deduce de aici că vor fi finanțate, pentru a putea fi terminate.

Aveți dreptate, de aceea am citit istoricul acestora, că au fost începute din 1996.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Domnul senator Simionescu. Microfonul nr.3, vă rog!

 
 

Domnul Aurel Gabriel Simionescu:

Cu tot respectul, știm cu toții cine finanțează. Nu inspectoratul școlar finanțează. Inspectoratul școlar a făcut o propunere. Această propunere trebuie să fie cuprinsă în planul de finanțare al ministerului și, dacă ministerul aprobă, ordin, hotărâri și așa mai departe.

Deci, întrebarea era legată strict de minister. Nu se deduce din nimic faptul că, dacă inspectoratul propune ceva, ministerul chiar aprobă.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc.

Eu aș ruga-o pe doamna secretar de stat Gabriella Pasztor, când se întoarce la minister, să dea un răspuns scris pe această temă.

Vă mulțumesc mult, doamna ministru, și vă spun la revedere.

 
Ion Vărgău - de la Toke Istvan, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale.

O să-l invit pe domnul Istvan Töke să răspundă la o întrebare a domnului senator Ion Vărgău, referitoare la produsele ecologice.

Domnul secretar de stat Töke, microfonul nr.9, vă rog.

 

Domnul Töke Istvan - secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale:

Domnule președinte,

Domnilor senatori,

Întrebarea adresată de domnul senator Ion Vărgău către Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale este: ce strategie a adoptat pentru stimularea obținerii produselor naturale ecologice?

În prima parte a răspunsului, pe care nu o voi mai prezenta, se prezintă situația, în acest moment, din agricultura din România, iar în partea a doua sunt prezentate acțiunile respective, care sunt acțiuni de stimulare a obținerii produselor ecologice certificate, prin sprijin acordat prin Programul Național de Dezvoltare Rurală, și anume, prin sprijin acordat pentru pierderile de venit pe durata perioadei de trecere de la agricultura convențională la cea ecologică, fermierilor, pe culturi și unitate de suprafață, prin P.N.D.R., printr-un sprijin administrativ, prin urmărirea și gestionarea Acordului încheiat între Guvernul României și Guvernul Confederației Elvețiene pentru implementarea Programului Certificare Ecologică în România pentru perioada 2004-2008, prin acțiuni de sprijin pentru extensie și consultanță, prin acțiuni de instruire și educație și, de asemenea, prin dezvoltarea cercetării științifice în domeniul agriculturii ecologice, în vederea punerii la dispoziția producătorilor de tehnologii specifice acestui sector.

De asemenea, extinderea pieței interne de produse ecologice și a unui disponibil pentru export este una din prioritățile Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale.

Fiecare măsură este prevăzută cu finanțare și termene de punere în practică.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Și eu vă mulțumesc.

Stimați colegi, cu aceasta, s-a încheiat și partea de întrebări, interpelări și răspunsuri la întrebări și interpelări.

Mulțumesc membrilor Guvernului care au participat la acest dialog, mulțumesc senatorilor care au pus asemenea întrebări și închei aici lucrările ședinței de plen a Senatului.

Vă mulțumesc.

 
 

Ședința s-a încheiat la ora 19.25.

 
   

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti miercuri, 20 octombrie 2021, 3:31
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro