Plen
Ședința Senatului din 10 aprilie 2007
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.48/20-04-2007

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
21-09-2021
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2007 > 10-04-2007 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 10 aprilie 2007

Declarații politice prezentate de senatori:  

Ședința a început la ora 15.50.

Lucrările ședinței au fost conduse de domnul senator Alexandru Pereș, vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii senatori Mihai Ungheanu și Puskas Valentin Zoltan, secretari ai Senatului.

   

Domnul Alexandru Pereș:

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori.

Stimați colegi, permiteți-mi să deschid ședința Senatului cu creștinescul "Hristos a înviat", să vă doresc multă sănătate, luciditate și rodnicie în activitatea de legiferare, precum și bucurie și liniște în familiile dumneavoastră.

Ședința de astăzi, 10 aprilie, este condusă de subsemnatul, în calitate de vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii senatori Mihai Ungheanu și Valentin Zoltan Puskas, secretari ai Senatului.

De la lucrările Senatului absentează un număr de 19 colegi senatori, 6 colegi senatori sunt membri ai Guvernului, 12 colegi senatori sunt membri ai Parlamentului European și un coleg este învoit.

Cvorumul de ședință, în momentul în care vom trece la dezbateri legislative, este de 69 de senatori.

Programul de lucru al zilei de astăzi, lucrări în plen, până la orele 19.30, având înscrise în ordinea de zi, declarații politice, de la ora 15.30, până la ora 17.00, dezbateri pe proiecte de lege, de la ora 17.00, până la ora 18.10, iar de la ora 18.10, până la 19.30, întrebări-interpelări.

Programul de lucru și ordinea de zi o voi supune la vot la ora 17.00, în momentul în care vom începe dezbaterea proiectelor de lege.

Primul punct pe ordinea de zi, declarații politice, avem deocamdată înscriși un număr de trei colegi senatori.

 
  Cristian Cucuian (PD) - Omul bun și pomul copt;

Invit la tribună pe domnul senator Cucuian Cristian, din partea Grupului parlamentar PD.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Cristian Cucuian:

Bună ziua, domnilor colegi,

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mi-am intitulat declarația politică de astăzi "Omul bun și pomul copt", pentru că așa spun câteva versuri din imnul Partidului Democrat, "Omul bun și pomul copt, ăștia n-au avut noroc". Nu au avut noroc de parteneri care să respecte un protocol și care să nu trădeze o cauză pentru care s-au afiliat.

Cine și-ar fi imaginat în decembrie 2004, atunci când lumea a ieșit în stradă să aplaude la scenă deschisă victoria lui Traian Băsescu și a Alianței DA că, după doi ani și jumătate, PNL-ul va da lovitura de grație partenerilor din Alianță. Am plecat la drum, acordând credit de sută la sută partenerilor de Alianță, ferm convinși că pentru binele general trebuia să luptăm pentru înlăturarea PSD-ului de la guvernare. PSD care ridicase corupția la nivel de artă. Am învins pentru că am crezut în ideile noastre, în ciuda tuturor șicanelor și contraloviturilor PSD-ului. Am învins cu greu, cu sacrificii, dar cu convingerea că împreună putem da românilor o viață mai bună. Numai că, acum, la doi ani și jumătate, de la investirea Guvernului Tăriceanu, constatăm că PNL a reușit să-și dea arama pe față. PD-ului i s-a reproșat, de-a lungul timpului, nu de puține ori, că nu dorește să iasă de la guvernare, din simplul motiv că nu vrea renunțe la sutele de milioane de euro ce urmează să sosească de la Uniunea Europeană. Cum nu se poate mai fals. Nu acesta este adevăratul motiv. Partidul Democrat a vrut să demonstreze un lucru. Legătura, mai mult decât strânsă, între PNL și PSD, acel PSD împotriva căruia am luptat până la epuizare în alegerile din 2004. Pentru PD nu se potrivește sintagma "trădare, trădare, dar să știm și noi". PD-ul știa de trădarea PNL-ului, a spus-o de nenumărate ori, numai că a considerat că era nevoie de confirmarea publică a trădării PNL-ului, pentru ca electoratul să perceapă exact cum stau lucrurile, dincolo de declarațiile irelevante ale unora sau altora.

Momentul în care PNL-ul și-a arătat adevărata față s-a produs săptămâna trecută în ziua în care a fost anunțat Cabinetul Tăriceanu 2. S-a făcut tapaj pe votul covârșitor dat în favoarea noului Guvern PNL-UDMR. Explicația este una singură. Frica de alegeri anticipate. Alegeri anticipate care, spre deosebire de PD, pe toți i-ar prinde cu garda jos. Pe toate celelalte partide le îngrozește gândul că s-ar putea declanșa aceste alegeri anticipate. Ar fi indicat ca domnul Geoană să nu mai acrediteze ideea că PSD este pregătit și mâine dimineață pentru a avea alegeri anticipate. La procentele pe care le are PSD în sondaje, domnul Geoană ar avea moarte sigură.

Dacă privim mai atent structura noului Guvern, putem afirma, fără a exista riscul de a greși, că avem la Palatul Victoria, un Guvern Fenechiu-Patriciu. Este bine știut că mulți membri PNL, foști, precum și actuali miniștri și secretari de stat, au fost de-a lungul timpului angajați sau colaboratori ai firmei Rompetrol.

În condițiile în care principalul acționar al Rompetrol, Dinu Patriciu, este nu doar anchetat penal, ci și într-un litigiu internațional cu statul român, prezența unor oameni în poziții cheie din Guvern, care au fost remunerați de el cu sume importante, ridică semne de întrebare, față de cât de bine este protejat interesul public în acest litigiu. Iar prietenia dintre Tăriceanu și Patriciu este de notorietate.

Dacă la vremea vechii guvernări cea mai influentă grupare din PSD era cea de la Bacău, nașul Hrebenciuc, finul Iacubov și frații Sechelariu, locul i-a fost luat acum de pepiniera de cadre a PNL-ului Iași. Patru miniștri liberali din noul Cabinet sunt legați, într-un fel sau altul, de filiera ieșeană condusă de controversatul deputat Relu Fenechiu. Este vorba despre Tudor Chiuariu, la Justiție, Cristian Adomniței, la Educație, Varujan Vosganian, Economie și Finanțe, iar Cristian David, la Interne și Reformă Administrativă.

În altă ordine de idei, potrivit coaliției pentru o guvernare curată, șapte membri ai noului Cabinet nu corespund criteriilor de integritate agreate în 2004 între coaliția pentru un parlament curat și partidele din actuala coaliție guvernamentală PNL-UDMR. Este vorba de Teodor Meleșcanu, Marko Bela, Nagy Szolt, Ludovic Orban, Cristian David, Decebal Traian Remeș și Paul Păcuraru.

Unde este moralitatea de care se vorba în așa-zisa restructurare?

De ce să ne mai mirăm când ni se transmite de la Bruxelles că Uniunea Europeană privește îngrijorată evoluția evenimentelor de la București?

Cum să nu-și pună întrebări când principalii artizani ai guvernării, Vasile Blaga și Monica Macovei, sunt dați afară din Guvern?

Și ce avem în loc?

Îl avem pe Cristian David la Ministerul Internelor și Reformei Administrative, ministeriabil care, de emoție, la audieri, nu și-a amintit câte județe are România.

În atari condiții, cum va reuși să se impună la minister unde va da piept cu o armată de generali? Sau e pus acolo din cu totul alte motive?

La Justiție a fost numit Tudor Chiuariu care, la anii pe care îi are, nu avea timpul fizic necesar să aprofundeze adevăratele probleme ale sistemului. A fost însă avocatul deputatului Fenechiu, iar un asemenea amănunt nu putea fi trecut cu vederea și poate că are alt rol de îndeplinit decât cel de reformare a justiției.

Un alt ministru de calibru, Radu Berceanu, a fost înlocuit de menestrelul Ludovic Orban care și-a văzut visul de-o viață cu ochii -șefia Ministerului Transporturilor.

La un asemenea minister, naiv să fi să crezi că, în actuala conjunctură, nu ai teme clare de rezolvat, așa cum afirma dânsul.

Și lista ar putea continua.

La alegerile din 2004, aveam vise, speranțe, determinare, credeam în steaua alianței. Acum, la doi ani și jumătate, PNL a recunoscut public că a trădat alianța cu PD-ul pentru prietenia cu PSD. După mine, gestul lui Tăriceanu distruge democrația.

Și aș vrea să închei cu alte câteva versuri din imnul Partidului Democrat care spun cam așa:

"Noi murim spre a ne naște/ Ca Iisus în zi de Paști".

Vă mulțumesc. (Apaluze)

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Sever Șter (PSD) - Activitatea TAROM;

Invit la tribună pe domnul senator Sever Șter, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, și se pregătește domnul senator Aurel Ardelean, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Sever Șter:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarație politică.

La data de 6 februarie 2006, am adresat o interpelare ministrului transporturilor prin care am semnalat o serie de disfuncționalități în activitatea TAROM generate de existența unei organigrame extrem de stufoase, peste 2.000 de angajați, din care peste 400 economiști. Aceasta presupune costuri exagerat de mari, situație care nu permite reînnoirea parcului de avioane spre nemulțumirea personalului navigant, obligat să opereze pe avioane vechi cu grad de siguranță redus, precum și al celor care călătoresc cu avionul.

Am semnalat și faptul că aceste costuri stau la baza măririi constante a prețului călătoriilor cu avionul, mult peste cel existent în alte țări, fapt care va conduce la micșorarea numărului beneficiarilor serviciilor TAROM.

Răspunsul la interpelare, absolut nerealist, m-a determinat ca, în data de 27 martie 2006, să adresez o interpelare pe această temă primului-ministru. Răspunsul a fost în aceeași notă. În acest context, evoluția situației a fost cea scontată, respectiv îndepărtarea beneficiarilor de serviciile TAROM.

În loc ca, pe baza unei analize profunde, să fie redus personalul angajat la minister, necesar conducerii TAROM-ului și, în special, directorului general Gabriel Dumitrescu, a hotărât, fără a consulta consiliile județene și conducerile aeroportului, să nu mai opereze pe unele aeroporturi curse interne.

În această situație se află și aeroportul Satu Mare, aflat la cea mai mare distanță de București, singurul din zona de nord-vest care poate primi avioane de mare tonaj, inclusiv A318.

Prin această măsură, sunt afectați cetățenii județului Satu Mare care, în mod constant, au beneficiat de serviciile TAROM și care, pe nedrept, vor trebui să-și găsească alte destinații.

Prin atitudinea adoptată față de cele două interpelări și măsurile luate recent, fosta guvernare a dovedit, încă o dată, că a acționat cu dispreț față de interesele celor care i-au propulsat la putere, că au fost ignoranți și incompetenți, iar pe acest fond au creat situații care au perturbat bunul mers al vieții economico-sociale, au păgubit interesele cetățenilor și au menținut mecanisme generatoare de birocrație și corupție.

Această declarație politică are drept scop atenționarea noilor factori competenți din Ministerul Transporturilor ca să analizeze cu maximă responsabilitate situația creată, să dispună măsuri de natură a eficientiza activitatea TAROM-ului care să nu afecteze interesele cetățenilor județului Satu Mare, prin anularea curselor interne pe aeroportul Satu Mare și a cetățenilor țării, prin majorarea periodică a prețului biletelor de călătorie cu avionul.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Aurel Ardelean (PRM) - Ratingul de țară, în cădere;

Are cuvântul domnul senator Aurel Ardelean, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare și se pregătește domnul senator Nicolae-Vlad Popa.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Aurel Ardelean:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Subiectul declarației politice este ratingul de țară stabilit pentru România de Agenția Standard and Poor`s. Această agenție a scăzut ratingul de țară de la pozitiv la stabil, în premieră, din cauza prestației politice a conducerii țării.

Iată, deci, cum degringolada politică din ultimii doi ani, care s-a acutizat în ultimele luni, a afectat și din acest punct de vedere România.

Agenția internațională de rating Standard and Poor`s a coborât perspectiva ratingului atribuit României de la pozitiv la stabil, din cauza lipsei de transparență a factorului politic.

Conform raportului întocmit de analiștii agenției, revizuirea perspectivei este indicată de prelungirea lipsei de stabilitate politică, la începutul anului 2007, ce survine într-un moment în care problemele care țin de politici rămân semnificative atât în ceea ce privește fondurile structurale necesare pentru a beneficia din plin de statutul de membru al Uniunii Europene.

Aderarea la Uniunea Europeană a apărut într-un moment de incertitudine politică tot mai mare. Tensiunile din interiorul Executivului și între Executiv și Președinte au contribuit din plin la această situație.

Premierul Tăriceanu i-a cerut președintelui Traian Băsescu să se abțină de la orice declarații care pot afecta imaginea României, acuzându-l pe acesta pentru scăderea ratingului de țară de către Standard and Poor`s.

"Ar fi de dorit ca unii oameni politici, în frunte cu Președintele țării, să înceteze să mai vorbească în felul în care o fac despre realitățile românești". Agenția a redus chiar astăzi ratingul pentru România, a spus Tăriceanu.

În replică, Traian Băsescu a susținut că Tăriceanu este cel care trebuie să se abțină de la orice fapte care afectează imaginea țării.

Printr-un comunicat de presă, șeful statului a arătat că premierul este responsabil pentru scăderea ratingului de țară, din cauza corupției la nivel înalt și a modului netransparent în care a fost format actualul Guvern.

Doamnelor și domnilor, misiunea noului Guvern este aceea de a repara această situație. Rămâne însă de văzut dacă incertitudinile politice se vor sfârși odată cu formarea Cabinetului și dacă acesta va avea forța necesară să treacă la aplicarea unor măsuri concrete.

Avem un guvern nou, cu un program încă incert. Din această cauză, România se află, în acest moment, sub o monitorizare permanentă atât din partea investitorilor străini, cât și a mass-media internațională.

Spre exemplu, în cele mai cunoscute cotidiene internaționale din Europa se citează următoarele: "O primire furtunoasă în clubul european", cu referire la criza politică care a afectat România și care poate să compromită șansele de dezvoltare a țării în cadrul Uniunii Europene.

Pornind de la aceste elemente, ar fi imperios necesar ca domnul ministru Varujan Vosganian, care, până acum, a refuzat să facă orice comentariu pe marginea subiectului, să acorde prioritate acestui aspect.

Deși avem un guvern nou, deși Uniunea Europeană, investitorii străini și poporul român doresc liniște și realizarea obiectivelor propuse pentru România, până nu vom avea un mediu politic favorabil, ratingul va continua să scadă, ceea ce se va răsfrânge în activitatea politică din România.

Uniunea Europeană ne privește acum cu nedumerire și, mai grav, cu neîncredere. Putem fi depunctați din cauza acestui aspect care afectează viața politică din România.

Vă mulțumesc, domnule președinte. (Aplauze)

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Neculai Apostol (independent) - Cine nu are seniori, să-și cumpere;

Invit la tribună pe domnul senator Nicolae Vlad-Popa, senator independent, urmează domnul senator Apostol Neculai.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Nicolae Vlad-Popa:

"Hristos a înviat!", stimați colegi.

Sfânta Sărbătoare a Paștelui este și o ocazie de reculegere, de meditație și de autoevaluare.

După experiența acumulată în cele 15 luni cât am fost "detașat" la Parlamentul European pot să vă comunic câteva dintre deosebirile între politicienii din Uniunea Europeană a celor 25 de state și noi. În afara diferențelor de ordin material, am constatat următoarele: ei sunt calmi, noi suntem nervoși, ei sunt solidari, noi suntem dezbinați, ei se respectă între ei, noi ne urâm - sigur, nu vreau să generalizez, sunt și unele excepții - dar ura față de adversarul politic este extrem de periculoasă. Reacția afectivă îți blochează procesul de gândire, transformându-te într-un robot politic. Într-o democrație nu este nevoie să-ți urăști adversarul, să urăști oamenii. Sub dictatura comunistă exista ură, și poate era întemeiată, într-un război ura motivează combatantul. Astăzi nu avem nevoie să ne urâm, mai ales adversarul politic. Eu nu îl urăsc pe domnul Tăriceanu, deși mi-a făcut foarte mult rău, în lupta mea încerc să-mi folosesc mintea și nu ura, iar arbitrul este electoratul prin votul său la urne.

Vă spun sincer că nu pot să-i înțeleg pe cei care, astăzi, îl urăsc pe președintele Băsescu. Extrem de periculos este faptul că ei, orbiți de această ură, sunt motivați să voteze suspendarea chiar dacă nu este fundamentată constituțional. Subliniez acest lucru, art. 95 din Constituție spune: "În cazul săvârșirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituției, Președintele României poate fi suspendat." Curtea Constituțională a statuat că nu există aceste fapte grave, deci nu este îndeplinită condiția esențială pentru suspendare.

Ca atare, cei ce sunt astăzi hotărâți să voteze suspendarea sunt conștienți că vor încălca ei grav Constituția. "Faptă gravă" pentru că este îndreptată împotriva celui care reprezintă statul român și este și comandantul forțelor armate. Acest vot pentru suspendare ar fi el, însuși un abuz de drept și cuprinde elemente preparatorii a unei lovituri de stat, adică îndepărtarea vremelnică, prin abuz a Președintelui țării.

Vă rog, vă cer să lăsați ura la o parte și să acționați conform jurământului depus la această tribună, adică respectând Constituția.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Nicolae Vlad Popa (independent) - Art.95 din Constituție;

Invit la tribună pe domnul senator Apostol Neculai, senator independent. Se pregătește domnul senator Adrian Păunescu, Grupul parlamentar PSD.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Neculai Apostol:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația mea politică de astăzi am intitulat-o "Cine nu are seniori, să-și cumpere". Îmi pare rău că nu sunt aici cei doi seniori ai Senatului României.

Anul trecut am susținut o intervenție legată de maniera grosieră în care fostul Președinte al României, Ion Iliescu, era înfierat, cu o mânie proletară de tip stalinist, într-o furibundă campanie de presă orchestrată de personaje care nu au autoritatea morală pentru a emite sentințe și judecăți de valoare.

Ca urmare, am fost etichetat drept un apărător al domnului Ion Iliescu, de parcă acesta nu are abilitatea și puterea de a se apăra singur, dar știind ce a făcut Domnia - Sa pentru județul Iași, când a condus destinele acestui județ, nu puteam să nu am un punct de vedere cu referire la aceste aspecte.

Ascultându-l recent pe domnul Radu Câmpeanu într-o emisiune radio, am realizat o dată în plus semnificația profundă a înțelepciunii populare, sintetizată în proverbul "Cine nu are seniori, să-și cumpere".

În condițiile confuze de după decembrie 1989, într-un climat de tensionări și convulsii eliberate după restricțiile perioadei de 50 de ani de totalitarism, puținii oameni politici autentici, Corneliu Coposu, Ion Rațiu, Ion Diaconescu, Radu Câmpeanu, Sergiu Cunescu, Mircea Ionescu-Quintus, și nu în cele din urmă, Ion Iliescu, bărbați cu o cultură și experiență politică deosebită, au avut înțelepciunea de a lăsa orgoliile personale la o parte, de a trece în plan secund interesele de partid, raportându-se la interesele și prioritățile naționale.

Atunci, prin dialog și consens minimal, a fost negociat primul program de dezvoltare economică - socială la nivel național, proiecție care cuprindea inclusiv dezideratele integrării în structurile NATO și opțiunea aderării la valorile Uniunii Europene.

În toate momentele grele, tensionate și uneori violente ale anilor 1990, seniorii politicii românești post-decembriste, ce aparțineau unor grupări cu opțiuni politice diferite au reprezentat factorul de echilibru și coeziune socială care a promovat și protejat permanent interesele naționale ale statului român.

Stimați colegi,

Oameni politici de talia și ținuta morală a celor menționați, cu o cultură și o experiență politică de excepție, trebuie mult mai mult și mult mai bine valorizați cu deferența și respectul de drept cuvenite acestor personalități care au făcut istoria recentă a României. Ei au dovedit că și clasa politică românească poate și trebuie să fie funcțională și eficientă, că poate fi determinată de respectul reciproc care excede diferențele doctrinare, la fel cum au probat, că au cu adevărat încredere în mai tânăra generație de oameni politici, cei care au preluat, în mod firesc ștafeta.

În acest context, consider potrivit un apel adresat mai tinerilor oameni politici, care conduc acum destinele partidelor politice, să le acorde seniorilor cuvenitul respect, să profite constructiv de experiența

acestora și să-i consulte măcar în subiectele esențiale ale politicii românești.

Chiar dacă vârsta este doar o stare de spirit, recursul la sfatul bătrânilor este oricând o dovadă de înțelepciune și respect din partea celor mai tineri, poate mai impetuoși și mai energici, dar sigur, mai lipsiți de necesară experiență de viață, mai ales în politică, domeniu predilect al compromisului, prin care trebuie să prevaleze întotdeauna interesele naționale.

Vă mulțumesc. (aplauze)

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Adrian Păunescu (PSD) - Albert Wass; zonele inundate din sudul Olteniei; importul de sare; crearea rezervației arheologice din Munții Orăștiei etc.

Invit la tribună pe domnul senator Adrian Păunescu, din partea Grupului parlamentar PSD, se pregătește domnul senator Gheorghe Constantin, din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Adrian Păunescu:

Legea nu poate fi respectată pe sărite

Sigur că există nenumărate formalități, în astfel de zile, care ne pot amăgi, chiar ne pot încălzi. Eu aș dori ca Învierea să ne cuprindă pe toți și să aibă dreptul și puterea de a renaște acei oameni atât de necesari politicii noastre de azi, pentru ca ea să devină și istorie. Așadar, nu mă sfiesc să vă urez "Rodnică Înviere!".

Un fenomen pe care ar fi, după părerea mea, în firea lucrurilor să-l constatăm, este această respectare a legii, pe sărite. Acolo unde ne convine, respectăm legea, acolo unde sunt alte texte, eventual nelegale, unele antilegale de îmbrățișat, să le îmbrățișăm. Iată, vorbim despre faptul care a decurs dintr-o Hotărâre de Guvern și apoi a fost adoptat în Parlament, privitor la interdicția de a se face în România elogiul persoanelor implicate în crime împotriva păcii și omenirii.

Există un cetățean de origine maghiară, Wass, cu o operă literară nu lipsită de calități, dar cu o activitate personală de criminal împotriva păcii și împotriva omenirii, împotriva românilor și evreilor din Ardeal, recunoscută ca atare chiar și de unii dintre conaționalii lui Wass, privită ca atare de presa progresistă de la Budapesta și București, o activitate pe care Justiția a calificat-o drept criminală. Și, totuși, colegi ai noștri, senatori ai UDMR, au susținut, pe o cale sau alta, cu mască sau fără mască, punerea de statui ale lui Wass în Ardeal și, un lucru pe care eu nu-l consider la fel de vinovat, poate chiar e un fapt firesc de cultură, lecturi din opera lui Wass. Lecturi, dar nu mitinguri arogante!

Mă despart, aici, de cei care cred că, dacă un scriitor a făcut și erori, el nu mai trebuie citit. Dar faptele lui criminale, fapte penale, recunoscute și de Jandarmeria Ungară și luate ca atare de Justiție, nu pot fi eludate. Apare, firesc, întrebarea: bine, bine, față de unii dintre cei care sunt acuzați de fapte asemănătoare, dintre români, există această interdicție și față de Albert Wass nu există? Simplul fapt că fiul său a fost unul dintre comandanții NATO, într-o anumită perioadă, ajunge, pentru a-l spăla de aceste crime? Repet, eu nu cer interzicerea cărților lui, la această acțiune nu aș participa, orice s-ar întâmpla, nu am puterea și cinismul de a mă implica în arderea de cărți, pe motive ideologice sau pe motive politice. Nu cred că asta ar fi o soluție azi, și nu a fost nici ieri, și nu va fi nici mâine. Dar sancționarea și lăsarea lui Wass în istorie, după ce a omorât români și evrei, de exemplu la Sucutard, nu înseamnă destul, pentru ca bunii noștri colegi să nu mai tot exhibeze această statuie a Secuiului rătăcitor? El a fost rătăcitor pentru că a făcut crime și s-a temut de lege, nu a fost rătăcitor din fire: că așa ar fi timpurile, să rătăcească. Întâi, a omorât și după aceea a rătăcit. Nu vreau să redeschid acest proces, dar iată că, spre cinstea sa, Parchetul de la Cluj a concluzionat că solicitarea de declanșare a procedurii de revizuire a dosarului, depusă de Andraș Wass, "Wash" probabil, în engleza americană, unul dintre cei cinci copii ai lui Wass Albert, nu se justifică. Și a cerut respingerea revizuirii.

S-a constatat că sentința a fost legală și s-a întemeiat pe probe serioase. Ce se mai dorește? Iarăși busturi ale lui Wass? Nu sunt sancționate de cei în drept acele forțe obscure și oculte care își permit să sfideze legea românească. De altfel, este și firesc, din moment ce liderul acestei organizații consideră că obiectul primului articol din Constituție, statul național unitar român este o cârpă colorată.

Oamenii învață, au lideri. De aceea au lideri, ca să-i conducă și să-i învețe.

Eu cred, totuși, că trebuie să nu mai respectăm legea pe sărite, s-o respectăm în totalitatea ei, să respectăm legea noastră și legea europeană și legea lumii. Și să o respecte și domnul Marko!

Iată, Departamentul de stat al Statelor Unite consideră că alegerile de la Tiraspol au fost incorecte, nelegitime și că nu e normal, nu este legal să fie urmăriți și persecutați, și băgați în pușcării românii care vorbesc românește dincolo de Nistru. E bine că Departamentul de Stat, în Raportul său pe anul 2006, are această iluminare. Numai că trebuie trecut și la fapte. Am văzut că, până și portocaliul președinte ucrainean are tot felul de opțiuni în ce privește istoria și geografia, mai ales cele care se învecinează cu România și că, în toate grijile care ar trebui să-l copleșească, el nu găsește altceva de cuviință decât să facă pe populistul, considerând că Insula Șerpilor este a ucrainenilor, stat recent totuși, și că va negocia și se va înțelege cu România în privința Canalului Bîstroe. Atâta nerușinare și atâta ieșire din realitate, când pe el îl înconjoară milioane de priviri din toată fosta Uniune Sovietică și sute de mii de ucraineni care acum vin să protesteze împotriva lui, mi se pare că înseamnă și o ieșire din politică, din rațiune.

Iar noi ce facem în această situație ? Noi ne așezăm din nou în coada evenimentelor, noi considerăm că sunt toate naturale, că așa e viața - cutremure, Iușcenko, Wass Adalbert. Asta nu se poate. Noi suntem aici pentru a acționa, pentru a lua cunoștință, pentru a face gesturi de conștiință și pentru a acționa. Noi nu putem da, direct, pâine oamenilor, dar demnitate am putea să le oferim și legi pentru pâine da, am putea să le oferim. Și nici acelea n-ar trebui să apară pe sărite.

Așa cum o lege respectată pe sărite este și cea privitoare la felul în care sunt ajutați oamenii din zonele inundate, de exemplu ale Doljului, unde nu s-a făcut aproape nimic, s-a vorbit mult, s-a mințit mult, s-a promis mult și nu s-a făcut aproape nimic. Paștele oamenilor din sudul Olteniei a fost cumplit. Pentru ei n-a înviat nimeni. Nu mai au nici pâine, nu mai au nici case, nu mai au nici iluzii. Unii dintre ei - e drept - și-au vândut materialele, cu care se învredniciseră unii să vină și să li le ofere, dar nu din ticăloșie, ci tot din sărăcie.

Ajungem la situația de a nu avea nici sare. Mi se pare ceva nemaipomenit. România nu mai are sare. Va să zică nici ocnașii noștri nu mai lucrează corespunzător. Ce să te mai aștepți de la guvernanți ?! Ocnașii nu mai produc sare. Importăm sare din Ucraina, sare fără lacrimi, fără lacrimile îndeobște sărate. Se ajunge la situația ca, din 150 mii tone pe care le importăm anual din Ucraina, 100 mii tone să fie destinate consumului casnic și asta în condițiile în care România are nenumărate zăcăminte de sare. Țară de sare! Dar fără sare.

Ce-am făcut cu oamenii care se implicaseră, de o viață și, poate, de o dinastie întreagă, în exploatarea sării ? Unde sunt ei ? Cum am reușit să risipim minerii, cum am reușit să risipim specialiștii, medicii de care vorbea, de curând, într-un interviu, președintele Iliescu, că sunt săraci în marea lor majoritate ? Cum am reușit ? Cum am reușit ? Vă rog să conștientizați absurdul!

Este o capodoperă negativă, de care ne-am învrednicit și pe care nu cred că e târziu să o denunț pentru că mai sunt încă de distrus câteva obiective și unul dintre ele este tezaurul fără preț din Munții Orăștiei, tezaurul Cetăților Dacice. Acolo, iarăși, s-a reușit o absurditate - să se creeze un parc natural ale cărui interese să contravină intereselor arheologice. Arheologii nu mai pot săpa pentru că distrug parcul natural și cercetătorii de la parcul natural nu-i lasă. E dreptul lor, dacă li s-a dat acest cadru, să fie parc natural, ei vor să fie parc natural. De ce să umblăm în pământ când pe pământ cresc flori atât de frumoase ? Da, dar sub acele flori, este o întreagă civilizație, pe care unii, veniți mai recent în aceste locuri, au tot interesul să le lase în pământ, cum au avut interesul să lupte împotriva lui Gheorghe Funar, când era primar de Cluj, și voia să sape în Cluj și spuneau că e nebun. Și s-a săpat la Cluj și s-a văzut că nu Funar era nebun, ci că erau nemernici cei care voiau să oprească săpăturile arheologice, pentru că nu voiau ca poporul român să-și regăsească istoria. Ei bine, așa ceva noi nu mai putem tolera. Până când?

Cer, cu hotărâre, Guvernului României să se implice de urgență în crearea Rezervației Arheologice din Munții Orăștiei. Se poate face parc natural și în afara zonelor în care trebuie săpat. Acțiunile acestea către trecut sunt acțiuni către viitor. Noi nu putem să ne impunem în Europa ca niște chiriași ai propriului nostru destin. Noi avem acțiuni de mii de ani și ele sunt unele în pământ, altele în folclorul oral, altele urmează să fie recuperate de la oamenii pe care legi eronate și acțiuni criminale i-au izgonit din țară.

Parcă, de exemplu, noi n-am putea pune căpșuni în toată România și să le negociem prețurile în așa fel încât să câștige și căpșunarii așa cum câștigă in Spania. Vă dați seama în ce ecuație nebună trăim ? Sigur că e bine că avem oameni în Europa, oameni în Spania, oameni în Italia. Dacă ne mai străduim puțin, vor ajunge chiar majoritari și vor cere Guvernului spaniol să nu mai sape să-și vadă rădăcinile.

Dar noi nu suntem atât de luminați la creier încât să spunem: "Domnule, căpșuni cresc și în România și au un gust extraordinar, pătlăgele roșii cresc și în România". Dar nu pot crește de la sine. Trebuie să se ocupe cineva de ele. Și guvernele cu asta se ocupă, cu crearea condițiilor în care oamenii să poată lucra, în care particularii, mă rog, cooperatiștii, cine mai lucrează în România să poată lucra. Asta ar fi.

S-au stins toate focurile și dârdâim insolent de frig. E absurd ceea ce se întâmplă. Și legea este, iarăși, respectată pe sărite, unde are câte un potentat nevoie. Dar unde avem noi nevoie?

Iată o altă nebunie: Autoritatea Națională Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor - mă surprinde că e un titlu așa de scurt, putea să continue 4-5 fraze, să se sperie țăranii încă de la lectura titlului și să-și dea seama că n-au acces la așa ceva. Amblablablablablasudapa, ANSVbrlbrl, ANSVSA. Față de GMA, FGMA, ARLUS și altele, acesta este un semn de evoluție. Suntem în Europa, nu putem să umblăm cu interjecții, nu putem altfel, că, la noi, există situația paradoxală ca un președinte de partid să-și tragă numele de la o interjecție. Dar, ce a hotărât ANSVSA? Că nu contează ce a zis Europa, și anume că, în 3 ani, să ne punem de acord cu normele europene privind laptele. Nu! S-o facem pe loc, zice ANSVSA. Ca să existe tot mai puțin lapte pe piață, acesta să fie cât mai scump, să se dea o nouă lovitură nivelului de trai, nu cumva să scape români neîngenuncheați și să importăm lapte din Ungaria, jignindu-i pe unguri, pentru că nu știu dacă vitele la ei sunt mai numeroase decât la noi. Ne putem bate în vite cu toată lumea, avem destule vite, unele, e drept, nu în grajduri, ci acolo unde n-ar trebui să fie, de exemplu la ANSVSA. Cine a gândit noile interdicții, cu privire la lapte, și a făcut-o (împotriva poporului român) și Guvernul îl lasă în pace, să creeze o nouă stare de tensiune, ca să ne fie rușine să mai scoatem capul în lume, acela e o vită nepotcovită. Urmează potcovirea prin voința noastră, a tuturor.

Asta ar trebui spus, urgent, în legătură cu ceea ce se întâmplă. Și am uitat un lucru: nu suntem chiar de sine stătători și iată, UNESCO a cerut cercetări urgente pentru că dorește ca respectivele cetăți dacice să fie scoase de pe lista UNESCO, văzând UNESCO faptul că noi nu ne interesăm de ele. Ce mai contează pentru niște inși fără țară niște cetăți dacice! Noi suntem moderni, noi lucrăm în plastic. Așa a vrut, odată, un prim-secretar de acolo să facă repede curat la Sarmizegetusa - Dumnezeu să-l ierte! - și a trebuit să lupt până la liderul de atunci al țării, care a și măsurat bine și l-a dat afară, pentru că el scotea din sanctuar pietrele vechi și punea gresie recentă, cică să facă regizorul Vitanidis un film. Și i-am spus: "Domnule Ciucu - Dumnezeu să-l ierte, repet - domnule, e o nebunie, cum să scoateți pietrele vechi și să le aruncați? Ele trebuie păstrate". "Nu, domnule - zice - că mi-a spus cineva de la Cluj (vă dați seama ce orientare avea acela de la Cluj, care-i spusese) că trebuie să înnoim, să primenim Sarmisegetuza!" Primenirea s-a produs la vârful județului, atunci. Acum, cine răspunde? Pentru că - vă fac o mărturisire - oamenii nu sunt mai puțin revoltați pe tot ce trăiesc, decât erau înainte de 1990, numai că adresa este confuză, e lărgită, nu mai e țintă, nu mai avem unul la care să meargă toate supărările, suntem toți.

Și aș mai spune și un lucru pozitiv, deși nu știu dacă pozitivă este înaintarea în vârstă: un mare scriitor român, Fănuș Neagu, și el aflat pe lista celor care trebuie expirați cu forța, cum a fost Maiakovski sinucis cu forța, a împlinit 75 de ani și e datoria mea de coleg al lui și de om care citește literatură română să-i spun "La mulți ani!". Mă bucur că el există și că el va continua să existe ca un reper, ca un punct de referință pentru cei ce trăiesc azi în România și pentru cei care vor fi. La mulți ani, micimane!

Iar cuvântul meu final este cel cu care am început: să dea Dumnezeu ca Învierea să ne privească pe toți, să devină o problemă personală și obștească a fiecăruia și a tuturor. (Aplauze)

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Constantin Gheorghe (PC) - România - donator net la bugetul Uniunii Europene.

Dau cuvântul domnului senator Gheorghe Constantin, din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Gheorghe Constantin:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Hristos a Înviat!

Din sală: Adevărat a Înviat!

 
   

Domnul Gheorghe Constantin:

Declarația mea politică de astăzi se poate intitula "România - donator net la bugetul Uniunii Europene".

De câteva luni, asistăm în România la o stare acută de tensiune în sectorul politic, tensiune ce se consumă mai ales în spațiul public.

Pe plan extern, însă, odată cu integrarea în Uniunea Europeană, România ocupă cea mai bună poziție internațională din istoria sa și am avut convingerea că, după ce se va depăși starea de relaxare ce a urmat momentului 1 ianuarie 2007, vom fi nevoiți să revenim la o agendă strictă, iar fluxul declarațiilor și al evenimentelor ce întrețin conflictul se va domoli. Îmi imaginam că reperele internaționale și conștientizarea termenelor impuse vor limita timpul alocat și interesul pentru demersuri fără aplicabilitate concretă: multiplele comisii de anchetă, suspendarea președintelui, propunerea sa de referendum privind votul uninominal sau declarațiile politicienilor vizibili - care au ca unic rezultat discreditarea adversarilor, cu această ocazie aruncându-se în derizoriu și blazonul unor instituții. Aveam iluzia că profesionalismul și diplomația vor înlocui populismul, însă domnul Traian Băsescu a făcut o vizită de lucru în prima zi de Paști, și că eficiența economică va diminua reflexele etatiste. Însă, am dezbătut, nu demult, o ordonanță care ștergea datorii ale societăților. Astfel de așteptări s-au dovedit a fi nerealiste, așa cum demonstrează, cu duritate, și un titlu apărut, săptămâna trecută, într-un ziar central, citez: "Ceea ce ați obținut de la Bruxelles, înaintea aderării, este o catastrofă". Afirmația aparține europarlamentarului danez Jens-Peter Bonde, membru al Parlamentului European de 23 de ani. Trebuie spus că Domnia Sa a pledat pentru aderarea României la Uniunea Europeană încă din 2004. Deci, este un susținător al țării noastre. Concluzia Domniei Sale este rezultatul raportării situației țării noastre la un reper extrem de relevant, parcursul avut de Danemarca în Uniunea Europeană. Astfel, Danemarca, actualmente cea mai bogată țară din Uniunea Europeană, a obținut în momentul aderării, în 1973, deci acum 34 de ani, facilități semnificative la plata contribuției financiare impuse de Uniunea Europeană, plătind doar 20% din contribuție în primul an, apoi 40% și doar după 5 ani - 100% din contribuția ce-i revenea. Iar România, cea mai săracă țară la momentul aderării, nu a obținut nici un fel de reducere. Deci, rigorile fiscale impuse României, țară săracă, sunt mult mai dure, în comparație cu cele impuse statelor bogate. În aceeași categorie poate fi încadrată și Marea Britanie și Irlanda, țări bogate. Europarlamentarul danez mai comenta: "În UE sunt două tipuri de bani, pe care îi primești și pe care trebuie să-i dai. Cei pe care îi dai drept contribuție sunt plătiți de fiecare sărac dintr-un sătuc din România. De fiecare dată când cumpără un kilogram de cartofi, omul plătește contribuția la Uniunea Europeană". De altfel, fiecare cetățean european plătește, zilnic, un cuantum către Uniunea Europeană, chiar fără a conștientiza acest fapt.

Trebuie spus categoric că nu căutăm vinovați. Negocierile purtate în vederea aderării au fost extrem de dificile, iar România nu se afla în ipostaza de a pune condiții. Avem, însă, nevoie de soluții. Repet, soluții, care să schimbe cumva situația actuală sau să prefațeze beneficii financiare care să compenseze rigorile fiscale.

Jens-Peter Bonde, europarlamentarul danez, consideră că România ar avea nevoie de aproximativ 25.000 de juriști specializați în a lucra cu fondurile structurale și cu implementarea acquis-ului comunitar. Contribuția României va trebui plătită integral, dar, momentan, nu suntem pregătiți decât pentru absorbirea a circa 4% din fonduri. Situația este îngrijorătoare, dar cu aceleași probleme s-a confruntat și Cehia și Polonia, care au aderat înaintea noastră.

Avantajul cel mai ușor sesizabil, de care dispunem, este acela că suntem al 7-lea stat al Uniunii Europene ca număr de locuitori și, în consecință, și ca număr de europarlamentari. Votul nostru va conta și va fi necesar pentru Constituția Europeană, pentru buget și pentru măsuri în diverse domenii. Avem, astfel, deschisă calea negocierii. Utilizând acest instrument, trebuie să ținem cont și de recomandarea unui europarlamentar cu experiență vastă. Domnia Sa pledează pentru o renegociere a termenilor, dar, printr-o presiune constantă a celor 35 de europarlamentari români, presiune exercitată în Parlamentul European, pentru ca organul legislativ să facă, la rândul său, presiuni asupra Comisiei Europene.

Se știe foarte bine, stimate colege și stimați colegi, că atât Comisia Europeană, cât și Consiliul Europei sunt organisme rigide, dar Parlamentul European, în care ne putem bucura de simpatie și de sprijin, poate fi abordat prin contribuția europarlamentarilor români. Sunt sigur că, în Parlamentul European, vom obține o majoritate de voturi pentru niște condiții de egalitate, cel puțin, cerute de o țară nou integrată și care nu face parte din rândul țărilor bogate. De altfel, noi nu cerem condiții preferențiale, ci condiții egale.

Solicit, astfel, colegilor mei europarlamentari să-și unească forțele, făcând abstracție de proveniența politică, să depună eforturi pentru a schimba termenii inițiali ai aderării României la Uniunea Europeană.

În final, îmi exprim speranța că rigorile și eforturile impuse de această aderare vor oferi celor implicați experiența necesară în a munci eficient.

Sper, de asemenea, că statutul de membri ai Uniunii Europene ne va obliga, în calitate de politicieni, să deprindem uzanțele diplomației și ne va impune, în modul de lucru, competența și profesionalismul.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Prin intervenția domnului senator Gheorghe Constantin, practic, toți cei înscriși la declarații politice au prezentat, în plenul Senatului, în nume propriu sau în numele grupurilor parlamentare, declarații politice, epuizând, în felul acesta, primul punct la ordinea de zi.

 
Prezentarea componenței și funcțiilor de conducere ale Grupului parlamentar al Partidului Liberal.  

Înainte de a ne continua lucrările, îl rog pe domnul senator Mario-Ovidiu Oprea, la probleme organizatorice... microfonul 2, vă rog.

   

Domnul Mario-Ovidiu Oprea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte, stimate colege și stimați colegi.

Permiteți-mi să vă prezint componența Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal din Senatul României și funcțiile aferente acestui grup:

Liderul grupului este senatorul Hașotti Puiu;

Vicelideri ai grupului sunt senatorii Oprea Mario-Ovidiu și Dumitrescu Ion Mihai;

Secretar al grupului este senatorul Mereuță Mircea;

Membrii: Basgan Ion, Câmpeanu Radu Anton, Cioroianu Adrian Mihai, David Cristian, Dumitru Constantin, Duca Viorel Senior, Ilușcă Daniel, Lupoi Mihai, Meleșcanu Teodor Viorel, Morțun Alexandru Ioan, Nicolai Norica, Păcuraru Nicolae Paul, Popa Aron Ioan, Prodan Tiberiu Aurelian, Șerbu Gheorghe Virgil, Strătilă Șerban Cezar, Stroe Radu și Vosganian Varujan.

De asemenea, grupul are alocată o funcție de vicepreședinte al Senatului, care va fi îndeplinită de senatorul Nicolai Norica, și două funcții de chestori ai Senatului, care vor fi îndeplinite de senatorii Dumitru Constantin și Ilușcă Daniel.

Totodată, domnule președinte, vă aducem la cunoștință faptul că domnul senator Ion Basgan îl va înlocui pe domnul senator Teodor Meleșcanu la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, iar domnul Teodor Meleșcanu își va continua activitatea în Comisia pentru politică externă, doar dacă dumneavoastră veți aproba această modificare.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Conform art.17, ați făcut anunțul în plenul Senatului și este destul, nu se mai supune votului. Este vorba de conducerea grupului parlamentar, iar în privința vicepreședintelui, vă rog să adresați Biroului permanent al Senatului această modificare, urmând ca, ulterior, să supunem votului plenului Senatului această modificare. (discuții la prezidiu)

Domnul senator Teodor Meleșcanu a ieșit și din funcția de vicepreședinte al Senatului, am înțeles, și va fi înlocuit de doamna senator Norica Nicolai.

Vă rog să anunțați Biroul permanent atât cu modificările în cadrul comisiilor permanente, cât și modificarea făcută la funcția de vicepreședinte, prin înlocuirea domnului senator Teodor Meleșcanu cu doamna senator Norica Nicolai, urmând ca în ședința următoare să reveniți cu această propunere, iar plenul Senatului își va exprima votul.

Vă mulțumesc.

 
Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarei legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art.17 alin.2 și 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată:  

Înainte de a continua lucrările, permiteți-mi să dau citire unei note privind exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 17 alineatele (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-a depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarea lege:

- Lege pentru aderarea României la Acordul pentru aplicarea prevederilor Convenției Națiunilor Unite asupra dreptului mării, din 10 decembrie 1982, în legătură cu conservarea și gestionarea stocurilor de pești anadromi și a stocurilor de pești mari migratori, adoptat la New York, în 4 august 1995.

Aprobarea trecerii domnului senator Ion Basgan la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, în locul domnului senator Teodor Meleșcanu.  

Invit colegii senatori în sală.

Am rugămintea și la liderii grupurilor parlamentare să-și invite colegii în sală, pentru a putea să ne continuăm lucrările.

Domnul senator Mario-Ovidiu Oprea, mai aveți o completare? Vă rog, microfonul 2.

   

Domnul Mario-Ovidiu Oprea:

Mulțumesc, domnule președinte.

O intervenție de procedură. V-aș ruga să supuneți la vot, domnule președinte, înlocuirea domnului senator Teodor Meleșcanu, la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, cu domnul secretar Ion Basgan. (discuții în sală)

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră, doamnelor și domnilor colegi, modificare pe care ne-a transmis-o domnul senator Mario-Ovidiu Oprea, înlocuirea domnului senator Teodor Meleșcanu cu domnul senator Ion Basgan, în cadrul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Am rugămintea să ne exprimăm prin vot. Vă rog să votați.

Vă mulțumesc.

Modificare aprobată cu 46 de voturi pentru, doar un singur vot împotrivă și două abțineri.

 
Proiectul de lege privind controlul și conduita personalului cu atribuții de control (aprobarea retrimiterii la comisie).  

Stimate colege și stimați colegi,

Vă consult dacă aveți observații asupra programului de lucru și a ordinii de zi, program de lucru cuprinzând dezbateri legislative, în continuare, până la ora 18.10, iar de la ora 18.10 - întrebări, interpelări și răspunsuri. Ordinea de zi este cea care v-a fost distribuită.

Dacă aveți observații, vă rog.

Domnul senator Eckstein, vă rog, microfonul 2.

   

Domnul Eckstein Kovács Péter:

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu aș solicita ca proiectul de lege aflat la pct.4, practic, primul care ar trebui să fie discutat, privind controlul și conduita personalului cu atribuții de control, să fiți de acord să supuneți votului plenului o retrimitere către comisie. Termenul de adoptare tacită este 17 aprilie și suntem în măsură ca, mâine după masă, să reluăm discuțiile în comisie. Este solicitarea, de fapt, a Guvernului. Nu au fost prezenți, datorită unor probleme organizatorice, la discutarea proiectului în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, și ar avea de făcut unele îmbunătățiri, ca urmare a avizului Consiliului Legislativ. Acesta este motivul și ne obligăm ca mâine să-l luăm în discuție.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Sigur, eu vă consultam dacă în legătură cu programul de lucru sunt observații. Ajungeam și la ordinea de zi, unde probabil că vor fi și alte propuneri, pentru a modifica, pe cât posibil, în desfășurare, ordinea de zi de astăzi.

 
Prezentarea componenței Grupului parlamentar al Partidului Democrat.  

Domnul senator Ioțcu, vă rog, microfonul 2.

   

Domnul Nicolae Petru Ioțcu:

Domnule președinte, vă rog să-mi permiteți să dau citire și componenței Grupului parlamentar al Partidului Democrat, numără 22 de senatori, are următoarea componență: Antonie Ștefan Mihail, Berceanu Radu Mircea, Bobeș Marin, Cârlan Dan, Cazacu Cornelia, Cismaru Ivan, Cucuian Cristian, David Gheorghe, Ioțcu Petru, Ivănescu Paula, Jurcan Dorel, Marinescu Marius, Neagu Nicolae, Onaca Dorel, Pereș Alexandru, Petre Maria, Popa Dan Gabriel, Rădulescu Cristache, Șerbănescu Virginia, Țârle Radu și Vraciu Jan.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc și eu.

Plenul Senatului a luat act de componența Grupului parlamentar al Partidului Democrat.

 
Aprobarea programului de lucru și a ordinii de zi.  

Revin. Deci, dacă aveți observații privind programul de lucru și - repet - care cuprinde dezbateri legislative, în continuare, până la ora 18,10, iar de la 18,10 - întrebări, interpelări și răspunsuri.

V-aș ruga dacă nu aveți observații, să aprobăm ... (Rumoare în sală)

Vă rog, domnul senator Ioțcu, microfonul 2.

   

Domnul Petru Nicolae Ioțcu:

Și, bineînțeles, domnul senator Blaga Vasile.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc pentru rectificare.

Supun votului dumneavoastră programul de lucru.

Am rugămintea, doamnelor și domnilor senatori, să vă exprimați prin vot.

Cu 38 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și o abținere, programul de lucru a fost aprobat.

Am rugămintea, doamnelor și domnilor senatori, să vă exprimați votul. În sală sunt mai mulți colegi senatori prezenți.

Vă consult dacă aveți observații legate de ordinea de zi, în afară de propunerea pentru retrimiterea proiectului de lege de la punctul 4 de pe ordinea de zi, propunere făcută de domnul senator Eckstein Kovacs Peter.

Dacă mai sunt și alte propuneri în legătură cu ordinea de zi? Nu sunt. Atunci, îmi permit să fac eu o propunere și vă rog, dacă este posibil, să fiți de acord, având în vedere că de la punctul 9 de pe ordinea de zi vom intra în dezbaterea unor propuneri legislative cu caracter organic, să discutăm și rapoartele și propunerile legislative, iar votul final să-l dăm în ședința de joi, așa cum este în practica Senatului.

Dacă sunteți de acord, vă rog?

 
Aprobarea ca propunerile legislative de la punctele 9-14 să fie dezbătute în ședința de astăzi, urmând ca votul final să se dea în ședința de joi, 12 aprilie a.c.  

Vă rog, domnul senator Puskas Valentin Zoltan.

   

Domnul Puskas Valentin Zoltan:

Domnule președinte,

Distins Senat,

Am o întrebare. La punctul 5 este tot o lege organică. Este vorba de propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.90/2003, unde se spune că este vot pe raport și vot final.

Apare termenul de adoptare tacită, 10 aprilie. Deci, data de astăzi.

Întrebarea mea - având în vedere că săptămâna trecută, pe ordinea de zi, a apărut o altă dată de acceptare tacită, iar acum apare 10 aprilie - este următoarea: Cum se explică acest lucru?

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Sigur, îi rog pe colegii care se ocupă de pregătirea ședințelor plenului Senatului, să ne lămurească cu această dilemă.

Până atunci, am rugămintea să vă exprimați prin vot privind retrimiterea la comisie, pentru un raport suplimentar, a punctului 4 de pe ordinea de zi - Proiectul de lege privind controlul și conduita personalului cu atribuții de control.

Am rugămintea să votați, doamnelor și domnilor colegi.

Cu 44 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 4 abțineri, a fost aprobată retrimiterea la comisie a proiectului de lege de la punctul 4 de pe ordinea de zi.

De asemenea, supun votului dumneavoastră ca propunerile legislative de la punctul 9 până la punctul 14 de pe ordinea de zi să le discutăm astăzi, urmând ca votul final să-l dăm într-o ședință ulterioară, probabil în ziua de 12 aprilie.

Vă rog să votați.

Cu 47 de voturi pentru, un vot împotrivă și 3 abțineri, propunerea a fost aprobată.

 
Aprobarea programului de lucru și a ordinii de zi.  

Acum, vă supun la vot ordinea de zi.

Vă rog să votați.

Cu 43 de voturi pentru și 5 abțineri, ordinea de zi a fost aprobată.

Vă propun să intrăm în ordinea de zi.

Domnul Alexandru Pereș, președintele de ședință, informează plenul că Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2007 privind unele măsuri pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European a fost adoptat tacit, conform art. 75 alin. 2 din Constituție și a art. 141 alin.2 din Regulamentul Senatului.  

Trecem la punctul 2 de pe ordinea de zi - Adoptarea, prin împlinirea termenului, la data de 3 aprilie 2007, a următoarei inițiative legislative:

- Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.1/2007 privind unele măsuri pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European.

Termenul a fost în data de 3 aprilie 2007. Deci, proiectul de lege va fi trimis la Camera Deputaților, în forma în care a fost prezentat Senatului.

Respingerea solicitării dezbaterii în procedură de urgență a următoarelor inițiative legislative:  

Trecem la punctul 3 de pe ordinea de zi - Aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea următoarelor inițiative legislative:

  • Propunerea legislativă de modificare a Legii nr.321/2006 privind regimul acordării finanțărilor nerambursabile programelor, proiectelor sau acțiunilor pentru sprijinirea activității românilor de pretutindeni și a organizațiilor reprezentative ale acestora și a modului de repartizare și de utilizare a sumei prevăzută în bugetul Ministerului Afacerilor Externe prin această activitate.
  • Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.67/2006 privind gestionarea fondurilor nerambursabile destinate finanțării politicii agricole comune alocate de la Comunitatea Europeană, precum și a fondurilor de cofinanțare și prefinanțare alocate de la bugetul de stat.
  • Propunerea legislativă pentru completarea art.2 din Legea nr.9/1998 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar, în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la Craiova, la 7 septembrie 1940.

Este vorba de trei propuneri legislative pentru care se solicită procedură de urgență.

Am rugămintea să vă exprimați votul. (Discuții în sală)

Domnul vicepreședinte Tărăcilă, microfonul 3, vă rog.

   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Bănuiesc că doar inițiatorii proiectelor de lege au solicitat, până în acest moment, ca cele trei propuneri legislative să se ia în dezbatere cu procedură de urgență.

Vă reamintesc că aprobarea de către plenul Senatului a procedurii de urgență conduce la scăderea timpului și a termenelor pentru dezbaterea unui proiect de lege.

Atâta timp cât această urgență nu este justificată de inițiator sau de Executiv, pentru luarea unor măsuri urgente, este nefiresc să acceptăm dezbaterea în procedură de urgență, care ar crea greutăți plenului Senatului și comisiilor permanente.

De aceea, punctul meu de vedere este de a nu accepta dezbaterea în procedură de urgență a celor trei legi, atâta timp cât nu se justifică urgență de către nimeni.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Dacă este cineva din partea Executivului, care ne poate lămuri asupra acestei solicitări. Nu este nimeni.

Atunci, eu vă propun să revenim cu aceste trei propuneri legislative într-o altă ședință în care vom avea și explicații privind această solicitare pentru procedura de urgență, probabil, chiar din partea inițiatorilor.

Dacă sunteți de acord, am rugămintea să votați retrimiterea, pentru moment, aceste trei propuneri legislative, urmând ca într-o ședință următoare să avem și explicații asupra solicitării de procedură de urgență. (Discuții în sală)

Trimitem spre Executiv, pentru că, bănuiesc că solicitarea a venit, probabil, din partea Executivului. (Discuții în sală)

Vă rog, domnul senator Tărăcilă, microfonul 3.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Doar ca să nu greșim, domnule președinte!

Cu cele trei propuneri legislative, Senatul este legal învestit. Noi suntem obligați să le luăm în procedura de legiferare fie după procedura normală, fie după procedura de urgență, care înseamnă reducerea termenelor. În situația în care plenul Senatului, astăzi, aprobă procedura de urgență, atunci cele trei legi merg la comisiile învestite de către Biroul permanent, se va întocmi raport în termenul stabilit și vom veni la dezbateri. În situația în care, efectiv, nu se aprobă procedura de urgență, procesul legislativ continuă normal, în sensul că cele trei propuneri merg la comisiile avizatoare, comisia pentru raport ș.a.m.d.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Domnule senator, am primit informații suplimentare. Inițiatorii solicită procedura de urgență, iar Biroul permanent al Senatului a aprobat această solicitare în ședință.

Supun votului dumneavoastră aprobarea procedurii de urgență pentru cele trei propuneri legislative.

Am rugămintea, doamnelor și domnilor senatori, să votați.

Cu 26 voturi pentru, 23 voturi împotrivă și 7 abțineri, procedura de urgență pentru cele trei propuneri legislative a fost aprobată. (Rumoare în sală)

V-aș ruga să mai afișați o dată. Da, aveți dreptate, procedura de urgență a fost respinsă. (Rumoare în sală)

Înainte de a trece la punctul 5 de pe ordinea de zi, dau cuvântul domnului senator Dinescu.

Vă rog, domnule senator, microfonul 1.

 
   

Domnul Valentin Dinescu:

Domnule președinte,

Vă mărturisesc că nu țin neapărat să mă contrazic cu dumneavoastră, dar nu au fost nici admise, nici respinse, pentru că nici una dintre cele două variante nu a întrunit 35 de voturi.

Ar fi prima chestiune de procedură.

A doua chestiune de procedură. Vă rog să depuneți diligențele necesare, să vină cineva din partea Ministerului pentru relația cu Parlamentul, pentru că suntem în situația de a pune unele întrebări și nu avem cui. Noi nu îi cunoaștem pe noii secretari de stat. Nici nu știm dacă sunt învestiți de Guvern cu luarea unor decizii pe picior, așa că ar fi necesar, până la acomodare, să vină cineva.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Aveți perfectă dreptate, domnule senator.

O să încercăm să solicităm, să fie, cel puțin un secretar de stat de la Ministerul pentru relația cu Parlamentul.

Domnul senator Pascu, microfonul 3, vă rog.

 
   

Domnul Corneliu Pascu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu aș propune ca, dacă se supune la vot, să se supună pe rând, pentru că ele nu sunt pachete ale aceluiași inițiator. Probabil că sunt inițiatori diferiți și au importanță diferită fiecare dintre propunerile legislative respective.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Domnule senator, așa am procedat.

Deci, când am supus procedura de urgență pentru mai multe legi, le-am citit și le-am aprobat în pachet.

Mai fac o încercare și am rugămintea să revenim pe votul privind aprobarea procedurii de urgență ...(Rumoare în sală)

Vă rog, domnul senator Eckstein, microfonul 1.

 
   

Domnul Eckstein Kovacs Peter:

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu cred că votul exprimat de noi a fost un vot valabil și prin el am respins solicitarea pentru procedura de urgență. Acel număr fatidic, de 35 de voturi, trebuie pentru aprobarea unui proiect sau a unui articol, pentru că se presupune că există un cvorum minim.

La respingere, indiferent de numărul voturilor, poate să primească un singur vot, o propunere. Nu a întrunit majoritatea, se consideră respinsă. Deci consider că acest vot a fost unul legal exprimat.

În al doilea rând, v-aș ruga să faceți public punctul de vedere al staff-ului, dacă vreți, în legătură cu proiectul de la pct.5 din ordinea de zi. Este un proiect agreat practic de toate partidele politice, are caracter de lege organică și am vrea să știm clar ce se întâmplă. Dacă s-a adoptat tacit este bine, dacă nu, să găsim o soluție să încercăm să adoptăm această propunere legislativă care ajută, practic, exercițiul democratic exercitat prin partidele politice.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator. Pe procedură, domnul senator Dinescu. Microfonul 1.

 
   

Domnul Valentin Dinescu:

Domnule președinte, eu nu pot fi de acord cu acest punct de vedere și vă rog să nu vi-l însușiți nici dumneavoastră. Nu este deloc fatidică cifra 35. Este o garanție că Senatul lucrează în cvorum.

În condițiile în care nu sunt minimum 35 de voturi, înseamnă că Senatul este în afara cvorumului...

 
   

Domnul Nicolae-Vlad Popa (din sală):

Sunt 26 și 23. Nu este cvorum?

 
   

Domnul Valentin Dinescu:

Da. Domnul senator Popa făcea adineauri apel la bun-simț. Bine. Deci, ziceți dumneavoastră că este bine așa, da. Domnule președinte, eu îmi mențin punctul de vedere. (rumoare, discuții)

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator. Am și eu rugămintea... În practica noastră întotdeauna... Domnule senator Dinescu, vă rog, liniștiți-vă. Am înțeles. (discuții)

Vă rog să fiți atenți la ce supun votului acum!

Supun votului dumneavoastră reluarea votului aprobării procedurii de urgență la cele 3 propuneri legislative, motivația fiind neîntrunirea acelor condiții de 35 de voturi pentru sau împotriva propunerii făcute de Biroul permanent în cadrul ordinii de zi.

V-aș ruga să vă exprimați prin vot. (discuții)

Suntem într-o situație similară. Doar 25 de voturi pentru, 21 împotrivă și 10 abțineri.

Domnule senator Daea, vă rog, luminați-ne. Microfonul 4.

 
   

Domnul Petre Daea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

În dorința de a parcurge ordinea de zi de astăzi, v-aș aduce ca argument pentru deciziile sau modalitatea de a conduce ședința de astăzi, Regulamentul Senatului. Domnule președinte, vă rog să faceți uz de Regulament și să observați că, inclusiv de la mine, din ultima bancă, lucrurile se văd tot atât de egal ca și de la domnul senator Eckstein.

Deci, în condițiile în care nu a îndeplinit numărul de 35 de voturi, actul normativ nu s-a aprobat, motiv pentru care v-aș ruga să nu escaladăm această procedură, că iată unde am ajuns. Am dat un vot, trecem la următorul act normativ de pe ordinea de zi. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator. Sigur, ne-am mai întâlnit cu asemenea situații și știți că întotdeauna am reluat votul atunci când nu am întrunit pentru sau contra cele 35 de voturi. Asta a fost rugămintea mea la toți colegii: să vă exprimați votul. Suntem în sală peste 60 de domni și doamne senatori. Deci putem, într-adevăr, să întrunim condiția de 35, așa cum, de fapt, am procedat.

Categoric, deocamdată, în Regulamentul actual, acest lucru nu este clarificat. Eu sper că în Comisia pentru modificarea Regulamentului și acest lucru să fie o dată pentru totdeauna tranșat, astfel încât cu asemenea situații să nu mai pierdem, pe cât posibil, din timpul prețios al dumneavoastră, inclusiv în dezbateri legislative.

Vă propun totuși să vă concentrați și să repetăm votul pentru aprobarea procedurii de urgență. Domnule senator Pete! Domnule senator!

(Din sală, mai multe voci): Apel... apelul!...

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Putem face și apelul, dar va trebui o solicitare din partea unui lider de grup. (rumoare, discuții)

Am rugămintea să ne pronunțăm prin vot cu privire la aprobarea procedurii de urgență pentru cele trei proiecte legislative pe care vi le-am citit inițial. Repetăm votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot, doamnelor și domnilor senatori.

Suntem în aceeași situație: 27 voturi pentru, 21 împotrivă, 10 abțineri.(rumoare, discuții)

Domnul senator Eckstein, microfonul 1.

 
   

Domnul Eckstein Kovacs Peter:

Vă mulțumesc, domnule președinte. nu sunt lider de grup, dar cred că într-o asemenea situație - și cred că nu trebuie să fie modificat Regulamentul - îi dau cuvântul domnului senator Verestoy care are o solicitare. (rumoare, discuții, râsete)

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Microfonul 2. Domnul senator Verestoy.

 
   

Domnul Attila Verestoy:

Eu cred că cel mai rezonabil ar fi să citiți foarte repede apelul.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator. Îl rog pe domnul senator Puskas să citească lista senatorilor. Rectific. Domnul senator Mihai Ungheanu. Îl rog să citească lista senatorilor.

 
   

Domnul Mihai Ungheanu:

- Antonie Ștefan Mihail - absent
- Apostol Neculai - prezent
- Arcaș Viorel - prezent
- Ardelean Aurel - prezent
- Arion Viorel - absent
- Athanasiu Alexandru - europarlamentar
- Basgan Ion - prezent
- Berceanu Radu Mircea - absent
- Blaga Vasile - absent
- Bobeș Marin - prezent
- Cazacu Cornelia - absent
- Câmpeanu Radu-Anton - învoit
- Cârlan Dan - absent
- Chelaru Ioan - absent
- Cinteză Mircea - prezent
- Ciornei Silvia - europarlamentar
- Cioroianu Adrian Mihai - Guvern
- Cismaru Ivan - prezent
- Copos Gheorghe - absent
- Corodan Ion - absent
- Cozmâncă Octav - absent
- Crețu Corina - europarlamentar
- Crețu Ovidiu Teodor - prezent
- Cucuian Cristian - prezent
- Cutaș George Sabin - prezent
- Daea Petre - prezent
- David Cristian - Guvern
- David Gheorghe - prezent
- Diaconescu Cristian - absent
- Dina Carol - prezent
- Dinescu Valentin - prezent
- Dîncu Vasile - europarlamentar
- Duca Viorel Senior - prezent
- Dumitrescu Ion Mihai - prezent
- Dumitrescu Gheorghe Viorel - prezent
- Dumitru Constantin - prezent
- Eckstein Kovacs Peter - prezent
- Fekete Szabo Andras Levente - prezent
- Filipescu Teodor - absent
- Florescu Ion - prezent
- Flutur Gheorghe - absent
- Frunda György - absent
- Funar Gheorghe - prezent
- Găucan Constantin - prezent
- Geoană Mircea Dan - absent
- Georgescu Radu Cristian - absent
- Gheorghe Constantin - prezent
- Hașotti Puiu - absent
- Ilașcu Ilie - prezent
- Iliescu Ion - prezent
- Ilușcă Daniel - prezent
- Ion Vasile - prezent
- Iorga Nicolae - absent
- Iorgovan Antonie - absent
- Ioțcu Petru Nicolae - prezent
- Ivănescu Paula Maria - prezent
- Jurcan Dorel - delegație
- Loghin Irina - prezent
- Lupoi Mihail - absent
- Mardare Radu Cătălin - prezent
- Marinescu Marius - prezent
- Markó Bela - Guvern
- Meleșcanu Teodor Viorel - Guvern
- Mereuță Mircea - absent
- Mihăescu Eugen - europarlamentar
- Mihăilescu Petru Șerban - prezent
- Moisuc Viorica Georgeta Pompilia - europarlamentar
- Moraru Ion - prezent
- Morțun Alexandru Ioan - europarlamentar
- Neagoe Otilian - prezent
- Neagu Nicolae - absent
- Nemeth Csaba - prezent
- Nicolae Șerban - prezent
- Nicolai Norica - prezentă
- Novolan Traian - absent
- Onaca Dorel Constantin - absent
- Oprea Mario-Ovidiu - prezent
- Oprescu Sorin Mircea - absent
- Pascu Corneliu - prezent
- Păcuraru Paul - Guvern
- Păunescu Adrian - prezent
- Pereș Alexandru - prezent
- Pete Ștefan - prezent
- Petre Maria - europarlamentar
- Petrescu Ilie - delegație
- Popa Aron Ioan - prezent
- Popa Dan Gabriel - prezent
- Popa Nicolae-Vlad - prezent
- Popescu Dan Mircea - prezent
- Popescu Ionel - prezent
- Popescu Irinel - absent
- Popescu Mihail - prezent
- Prodan Tiberiu Aurelian - prezent
- Puskas Valentin Zoltan - prezent
- Rădoi Ion - absent
- Rădoi Ovidiu - absent
- Rădulescu Cristache - absent
- Roibu Aristide - absent
- Sabău Dan - absent
- Sârbu Ilie - prezent
- Silistru Doina - prezent
- Simionescu Aurel Gabriel - prezent
- Sogor Csaba - prezent
- Solcanu Ion - prezent
- Stan Petru - prezent
- Stănoiu Mihaela Rodica - prezent
- Stoica Ilie - absent
- Strătilă Șerban-Cezar - prezent
- Stroe Radu - prezent
- Szabó Karoly Ferenc - europarlamentar
- Șerbănescu Verginia - absent
- Șerbu Gheorghe Vergil - europarlamentar
- Șereș Ioan Codruț - prezent
- Ștefan Viorel - absent
- Șter Sever - prezent
- Talpeș Ioan - absent
- Tănăsescu Claudiu - prezent
- Tărăcilă Doru Ioan - prezent
- Terinte Radu - prezent
- Theodorescu Emil Răzvan - prezent
- Tîlvăr Angel - prezent
- Toma Ion - prezent
- Tomoiagă Liliana Lucia - prezent
- Tudor Corneliu Vadim - absent
- Țâbuleac Mihai - prezent
- Țicău Silvia Adriana - europarlamentar
- Țîrle Radu - europarlamentar
- Ungheanu Mihai - prezent
- Ungureanu Vasile Ioan Dănuț - absent
- Vasilescu Gavrilă - prezent
- Văcăroiu Nicolae - prezent
- Vărgău Ion - prezent
- Vedinaș Verginia - prezent
- Verestóy Attila - prezent
- Voiculescu Dan - absent
- Vosganian Varujan - Guvern
- Vraciu Jan - prezent

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule secretar.

Doamnelor și domnilor colegi, vă invit în sală. Vă rog să luați loc, pentru a putea să ne continuăm activitatea.

Domnilor senatori, vă rog să vă ocupați locurile. Domnule senator Marinescu, vă rog frumos, dacă e posibil...

Vă rog să ne exprimăm votul privind aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea celor trei inițiative legislative.

Am rugămintea, doamnelor și domnilor senatori, să votați.

(Pe tabela de vot este înscris: 27 de voturi pentru, 26 împotrivă, 4 abțineri.)

Cred că, totuși, nu reușim să ne încadrăm pe acel principiu de 35 de voturi. Consider că am întrunit cele 30 de voturi împotrivă și abțineri și doar 27 de voturi pentru.

Deci, aprobarea procedurii de urgență nu a fost votată de către plenul Senatului. (Discuții în sală.)

Suntem 78 de colegi senatori în sală. Am impresia că mulți dintre colegi nu doresc să voteze, dar continuăm activitatea noastră de dezbateri legislative.

 
Adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 90/2003 privind vânzarea spațiilor aflate în proprietatea privată a statului sau unităților administrativ - teritoriale, destinate sediilor partidelor politice.  

La pct.5 din ordinea de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.90/2003 privind vânzarea spațiilor aflate în proprietatea privată a statului sau unităților administrativ-teritoriale, destinate sediilor partidelor politice.

Suntem la vot pe raport și vot final. Este vorba de o lege organică, iar termenul de adoptare tacită a fost în data de 5 aprilie 2007. Având în vedere sărbătorile, s-a decalat pe data de 10.04.2007, deci ceea ce scrie în ordinea de zi este regulamentar.

Doamnelor și domnilor senatori, având în vedere și termenul de adoptare tacită, noi trebuie să exprimăm astăzi un vot pe raport și un vot pe propunerea legislativă.

Vă atrag atenția că sunt necesare 69 de voturi pentru a putea să adoptăm această propunere legislativă.

Vă rog, doamnelor și domnilor senatori, să vă exprimați votul.

Din păcate, a întrunit doar 65 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă și 2 abțineri. (Domnul senator Eckstein Kovacs Peter solicită cuvântul.)

Domnul senator Eckstein. Vă rog, microfonul 2!

   

Domnul Eckstein Kovacs Peter:

Mulțumesc. Și pe ordinea de zi figurează clar, este un raport de admitere, cu care a fost de acord și reprezentantul Guvernului, și există și legea în sine. Raportul a cuprins două amendamente, unul al domnului senator Funar, care nu obliga partidele politice să aibă în chirie, de trei luni, un spațiu care se poate vinde partidelor, pe care comisia l-a adoptat. Acum, dumneavoastră ați supus votului ceva și nu ați specificat dacă votăm pe raport sau votăm pe lege. Este clar că primul vot, la care plenul poate să revină, eventual, să mai votăm o dată, s-a dat pe raport.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Accept observația dumneavoastră, domnule senator, rog colegii să-mi scuze greșeala și supun din nou votului dumneavoastră raportul pe propunerea legislativă.

Vreau să vă spun că este vorba de un raport favorabil, cu amendamente. A fost discutat în ședința de plen de data trecută.

Am rugămintea la doamnele și domnii senatori să-și exprime votul pe raportul de admitere, cu amendamente admise.

Votați, vă rog!

Vă mulțumesc. Raportul este adoptat cu 69 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă și o abținere. Inclusiv propunerea legislativă a fost adoptată.

Din sală: Vă rugăm, liste!

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Liste pentru grupurile parlamentare.

 
Adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 25/2007 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie.  

Trecem la pct.6 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.25/2007 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.20/1992 privind activitatea de metrologie.

Suntem în fața unui proiect de lege cu caracter ordinar, termen de adoptare tacită 30.04.2007.

Pentru raport, Comisia economică, industrii și servicii.

Participă, din partea inițiatorilor, domnul secretar de stat Eugen Țapu Nazare.

Vă rog, microfonul 10!

   

Domnul Eugen Țapu Nazare - secretar de stat în Ministerul Economiei și Finanțelor:

Mulțumesc, domnule președinte.

Prezentul act normativ are ca obiect de reglementare necesitatea compatibilizării Ordonanței Guvernului nr.20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată prin Legea nr.11/1994, cu modificările și completările ulterioare, cu Directiva Europeană nr.22/2004 privind mijloacele de măsurare.

Directiva stabilește, practic, condițiile de introducere pe piață și punerea în funcțiune a unui număr de 10 categorii de mijloace de măsurare, cerințele esențiale și specifice pe care acestea trebuie să le îndeplinească și modalitățile de evaluare a conformității cu aceste cerințe și a fost transpusă prin Hotărârea Guvernului nr.264/2006 privind stabilirea condițiilor de introducere pe piață și de punere în funcțiune a mijloacelor de măsurare.

Transpunerea acestei directive impune modificarea unor prevederi ale Ordonanței Guvernului nr.20/1992, care se referă, în principal, la introducerea pe piață și punerea în funcțiune a categoriilor de mijloace de măsurare menționate.

Față de cele mai sus menționate, propunem plenului Senatului adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.25/2007 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.20/1992 privind activitatea de metrologie.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul domnului președinte Claudiu Tănăsescu. Microfonul 7, vă rog!

 
   

Domnul Claudiu Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba de o lege ordinară. Senatul este prima Cameră sesizată, iar membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport favorabil, fără amendamente.

Fac precizarea că amendamentele propuse de senatorul Mihai Țâbuleac, în cursul dezbaterilor, au fost respinse și sunt cuprinse în anexa de la raport.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc.

Deci, suntem în fața unui raport favorabil, fără amendamente. Amendamentele respinse sunt cuprinse în anexă. Inițiator, domnul senator Mihai Țâbuleac. Îl consult dacă susține amendamentele.

Microfonul 2, vă rog! Domnul senator Țâbuleac.

 
   

Domnul Mihai Țâbuleac:

Domnule președinte de ședință,

Eu am avut în vedere faptul că pentru tot ceea ce face, Biroul Român de Metrologie Legală emite avize, dar percepe și taxe și am constatat că în textul de lege sunt introduse, printre operațiunile supuse avizării, deci și taxării, operațiuni precum repararea mijloacelor de măsurare, precum și montarea acestora. Înțeleg să se supună avizării fabricarea aparatelor, modificarea acestora, dar repararea și montarea acestora sunt operațiuni firești, care țin de decizia privind administrarea afacerii și nicidecum nu reprezintă operațiuni care să fie supuse supervizării oficiilor de metrologie.

Deci, susțin amendamentul. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului senator Mihai Țâbuleac, din anexa cu amendamente respinse. Dacă votați "da", votați în favoarea amendamentului domnului senator Țâbuleac, dacă votați "nu", sigur, votați împotriva adoptării amendamentului inițiat de domnul senator Mihai Țâbuleac.

Doamnelor și domnilor senatori, vă rog, puțină atenție, să ne exprimăm prin vot asupra amendamentului respins de către comisia sesizată în fond.

Am rugămintea, doamnelor și domnilor senatori, să votați.

Vă mulțumesc. Amendament respins cu 39 de voturi pentru, 15 voturi împotrivă și 4 abțineri. (Discuții în sală.)

Mă scuzați, mai puneți-mi o dată imaginea.

Da, amendament admis cu 39 de voturi pentru, 15 voturi împotrivă și 4 abțineri.

Îmi cer scuze.

Supun deci votului dumneavoastră raportul favorabil al comisiei, în care vom opera și amendamentul admis al domnului senator Mihai Țâbuleac.

Am rugămintea să votați.

Vă mulțumesc. Raport adoptat cu 59 de voturi pentru, un vot împotrivă și 5 abțineri.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege, în care vom opera, sigur, amendamentul admis al domnului senator Mihai Țâbuleac.

Am rugămintea să vă exprimați votul, doamnelor și domnilor senatori.

Vă mulțumesc.

Proiect de lege adoptat cu 59 de voturi pentru, un vot împotrivă și 4 abțineri.

*

La punctul 7 din ordinea de zi avem Proiectul de lege pentru abrogarea Legii nr.355/2003 privind răspunderea transportatorilor aerieni și a operatorilor aeronavelor civile care efectuează operațiuni aeriene civile în spațiul aerian național, a Legii nr.491/2004 privind obligația de serviciu public pe rute aeriene interne și a Ordonanței Guvernului nr.52/2002 privind stabilirea unui sistem de compensare de către transportatorii aerieni pentru pasagerii cărora li s-a refuzat îmbarcarea pe curse aeriene regulate.

Pentru raport, Comisia economică, industrii și servicii, inițiator ... Îmi cer scuze... Am rugămintea ca acest proiect de lege să-l luăm în discuție puțin mai târziu, inițiatorul este la Camera Deputaților, tot în dezbateri legislative, și va veni și în Senat pentru a susține acest proiect de lege.

 
Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 117/2006 privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat (aprobarea retrimiterii la Comisia economică, industrii și servicii, pentru raport suplimentar)  

La punctul 8 din ordinea de zi avem înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.117/2006 privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților, pentru raport, Comisia economică, industrii și servicii, caracterul legii este lege ordinară.

Participă, din partea Guvernului, doamna secretar de stat Alice Bâtu. Microfonul 8, vă rog.

   

Doamna Alice Bâtu - secretar de stat în Ministerul Economiei și Finanțelor:

Vă mulțumesc.

În urma dobândirii de către România a calității de stat membru al Uniunii Europene, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.117/2006 se instituie procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, în conformitate cu acquis-ul comunitar în domeniu.

În mod corespunzător, prin această ordonanță a fost abrogată Legea nr.143/1999 privind ajutorul de stat, precum și legislația conexă în domeniu.

Proiectul de lege introduce două aspecte principale. Astfel, o parte din atribuțiile ce reveneau Consiliului Concurenței se transferă Comisiei Europene, Consiliul rămânând punctul de contact național în domeniul ajutorului de stat, iar de la data aderării regulamentele comunitare în domeniul concurenței se aplică direct și de drept pentru statele membre.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, doamna secretar de stat.

Punctul de vedere al comisiei. Microfonul 7, domnul președinte Tănăsescu.

 
   

Domnul Claudiu Tănăsescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea, înainte de toate, să vă informez că, ulterior predării raportului, inițiatorii proiectului de lege, în cursul zilei de astăzi, au solicitat reluarea dezbaterilor în comisie, asupra unor aspecte noi ce presupun completarea proiectului de lege.

În acest sens, eu solicit retrimiterea la comisie a proiectului de lege, menționând că Senatul este Cameră decizională.

În nota adresată comisiei noastre, este vorba de introducerea unor prevederi noi în conținutul art.18 al Ordonanței de urgență Guvernului prin care deciziile furnizorilor de ajutor de stat, indiferent de natura acestora, să aibă un caracter de titlu executoriu, convenit printr-un act normativ cu putere de lege, motiv care ne obligă să revenim la comisie și să punem lucrurile la punct.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc.

Am înțeles că este și o solicitare din partea inițiatorilor.

Supun votului dumneavoastră retrimiterea la comisie pentru un raport suplimentar la acest proiect de lege, aflat la poziția 8 din ordinea de zi.

Am rugămintea, doamnelor și domnilor senatori, să vă exprimați votul.

Cu 45 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă și 6 abțineri, proiectul de lege și raportul au fost retrimise la comisia sesizată în fond pentru un raport suplimentar.

Vă mulțumesc.

*

Stimați colegi, am ajuns în ordinea de zi la propunerile legislative cu caracter organic. Așa cum, de fapt, am hotărât prin vot, vom discuta raportul și propunerile legislative, urmând ca votul final să-l dăm în ședința plenului Senatului, din data de 12 aprilie a.c.

 
Propunerea legislativă privind Programul de solidaritate socială în favoarea pensionarilor cu venituri reduse (aprobarea retrimiterii la Comisia economică, industrii și servicii, pentru raport suplimentar)  

La poziția 9 din ordinea de zi avem înscrisă Propunerea legislativă privind Programul de solidaritate socială în favoarea pensionarilor cu venituri reduse.

Pentru raport, Comisia economică, industrii și servicii, caracterul legii, lege organică.

Din partea Executivului, participă domnul secretar de stat Eugen Țapu Nazare.

Din partea inițiatorilor, domnul senator Cutaș. Vă rog, microfonul 6.

   

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Practic, proiectul nostru de lege încearcă să constituie o nouă sursă la bugetul asigurărilor de stat, pentru creșterea cuantumului tuturor pensiilor mai mici decât salariul minim pe economie.

În fapt, practic, noi venim și propunem ca această taxă de solidaritate, așa cum am numit-o, să se aplice pe o perioadă de trei ani, deci, pe o perioadă definită temporar, și să fie de 1% din profitul anual al fiecărui operator economic, plătitor de impozit pe profit, cu o cifră de afaceri mai mare de 100.000 euro.

Cred că este o datorie morală față de toți acești pensionari care sunt la ora actuală în România, o datorie morală a acestor agenți economici care au prosperat în țara noastră, astfel încât populația, totuși, să simtă mai puțin costurile integrării în structurile europene și să micșorăm totuși decalajul care există la ora actuală între pensionarii noștri, pensionarii români și pensionarii din Uniunea Europeană, pentru că și noi am devenit stat membru al Uniunii Europene și cred eu că e bine să găsim o soluție pentru această categorie defavorizată.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Punctul de vedere al Executivului. Microfonul 10, domnul secretar de stat Nazare.

 
   

Domnul Eugen Țapu Nazare - secretar de stat pentru Politică Industrială:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prin această inițiativă legislativă se propune, practic, instituirea unei taxe de solidaritate socială aplicată operatorilor economici persoane juridice plătitoare de impozit pe profit cu o cifră de afaceri mai mare de 100.000 euro, în vederea ameliorării situației dificile în care se află pensionarii și echilibrării nivelului de trai al diverselor categorii sociale.

Apreciem că instituirea unei taxe de solidaritate socială aplicată anumitor categorii de operatori economici nu este în concordanță cu politicile din Programul de guvernare privind mediul de afaceri. Astfel, printre obiectivele fixate figurează și relaxarea fiscală, iar ca măsură pentru atingerea acestei ținte strategice este prevăzută reducerea graduală a cotei de impozitare pentru contribuțiile la fondurile sociale, începând cu anul 2006.

Pe de altă parte, este important de menționat faptul că în materie de protecție socială, prioritatea actualului Guvern o reprezintă îmbunătățirea standardului de viață pentru persoanele vârstnice, prin reașezarea pe baze echitabile a sistemului de asigurări sociale.

În vederea realizării acestui obiectiv și pentru a da astfel un răspuns cerințelor și preocupărilor acestei categorii sociale a populației, expresie a solidarității și echității sociale, au fost deja adoptate o serie de acte normative, între care amintim Ordonanța de urgență a Guvernului nr.4/2005, Ordonanța de urgență a Guvernului nr.158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, Hotărârea Guvernului nr.1827/2005 privind aprobarea Programului de implementare a planului național anti-sărăcie și promovarea incluziunii sociale.

De asemenea, pentru protejarea puterii de cumpărare a pensiilor, în Programul de guvernare s-a prevăzut și indexarea pensiilor cu indicele de creștere a prețurilor de consum, astfel încât să fie acoperit sută la sută creșterea prețurilor.

Față de cele prezentate mai sus, propunem plenului Senatului respingerea acestei inițiative legislative.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul domnului președinte Claudiu Tănăsescu, pentru a prezenta raportul. Microfonul 7.

 
   

Domnul Claudiu Tănăsescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Înainte de toate, aș dori să menționez că există avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și al Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități, dar, bineînțeles, avizul negativ al Guvernului.

Aș vrea însă să spun că se ivesc două chestiuni. Una, sesizată de domnul senator Vasilescu, precum că categoria în care ar trebui încadrată această lege nu este cea organică, iar a doua chestiune, mai sunt niște amendamente care nu au fost cuprinse, așa că eu rog plenul să fie de acord să o retrimitem la comisie, unde să mai cizelăm puțin această propunere legislativă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Există o propunere de retrimitere a raportului și a propunerii legislative la comisia sesizată în fond, propunere pe care am să o supun votului dumneavoastră.

Am rugămintea să votați, doamnelor și domnilor senatori, retrimiterea la comisie.

Vă rog să votați.

Cu 50 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă și 2 abțineri, propunerea legislativă și raportul au fost retrimise la comisie pentru un raport suplimentar.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.325 din 14 iulie 2006 privind serviciul public de alimentare cu energie termică (votul pe raport și votul final se vor da în ședința de joi,12 aprilie a.c.).  

La punctul 10 din ordinea de zi avem înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.325/2006 privind serviciul public de alimentare cu energie termică.

Termen de adoptare tacită, 30 aprilie 2007. Pentru raport, Comisia economică, industrii și servicii. Caracterul legii este lege organică.

Din partea Guvernului, participă doamna Laura Secui, vicepreședinte al agenției, din partea inițiatorilor, domnul senator Gheorghe David. Microfonul 8, vă rog.

   

Domnul Gheorghe David:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are scopul de a elimina inechitățile din sistemul de furnizare a energiei termice și de a reglementa raporturile dintre furnizori și utilizatori. Știm cu toții că, în prezent, consumatorii din sistemul de furnizare a energiei termice se confruntă cu o problemă majoră, aceea că există posibilitatea debranșării unui bloc de apartamente din cauza unui singur rău-platnic. Tocmai de aceea, noi am propus modificarea Legii nr.325/2006, astfel încât fiecare consumator să încheie o convenție cu furnizorul, constituit într-un contract anexat contractului-cadru dintre asociația de proprietari și furnizor. Astfel, credem noi că prin aceasta se respectă dreptul fiecărui proprietar al unui apartament.

Vă mulțumesc. (discuții în sală)

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Stimați colegi, vă rog să faceți liniște în spatele sălii, să fiți atenți la lucrări.

Avem în față un raport de admitere, fără amendamente.

Dau cuvântul domnului președinte Tănăsescu. Microfonul 7.

 
   

Domnul Claudiu Tănăsescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Membrii comisiei au hotărât cu majoritate de voturi să întocmească un raport favorabil. Menționez că Guvernul nu susține această propunere legislativă. Ea face parte din categoria legilor organice, iar prima Cameră sesizată este Senatul.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dau cuvântul și doamnei vicepreședinte Laura Secui, microfonul 9.

 
   

Doamna Laura Secui - vicepreședinte al Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice:

Vă mulțumesc.

Eu am să vă comunic punctul de vedere al Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice, și anume că nu susținem adoptarea acestei inițiative legislative în forma prezentată.

Punctele noastre de vedere sunt cunoscute, au fost comunicate și acolo au fost prezentate argumentele pentru care nu putem să fim de acord cu această propunere legislativă în această formă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, doamna vicepreședinte.

Doamnelor și domnilor senatori, suntem în fața unui raport favorabil, fără amendamente, dar și a unui aviz negativ din partea Guvernului.

Dacă din partea senatorilor există întrebări adresate inițiatorilor? Nu sunt.

Dacă la dezbateri generale, sunt solicitări? Nu sunt.

Votul pe raport și, inclusiv votul pentru propunerea legislativă îl vom da joi, 12 aprilie 2007.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii gazelor nr.351/2004 (votul pe raport și votul final se vor da în ședința de joi,12 aprilie a.c.)  

La punctul 11 din ordinea de zi, avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii gazelor nr.351/2004.

Vă reamintesc caracterul legii, lege organică.

Pentru raport, Comisia economică, industrie și servicii.

Din partea Executivului participă domnul Gheorghe Buliga, secretar de stat.

Din partea inițiatorilor? Nu avem pe nimeni.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Gheorghe Buliga, microfonul 10, vă rog.

   

Domnul Gheorghe Buliga - președintele Agenției Naționale pentru Resurse Minerale:

Referitor la propunerea legislativă de modificare și completare a Legii gazelor, în momentul de față avem două propuneri de modificare a Legii gazelor, amândouă în dezbaterea din această zi a onor Senatului. Dacă ne referim la inițiativa doamnei deputat Aurelia Vasile și a domnilor deputați Iulian Iancu și Ion Bivolaru, această inițiativă propune modificarea și completarea Legii gazelor, în scopul de a crește rolul autorității de reglementare pe piața românească a gazelor naturale.

Totodată, pentru a elimina distorsionarea concurenței pe piețe conexe situate în aval de piața gazelor naturale, inițiatorii propun completarea definiției consumatorului prin asimilarea titularului de acord petrolier care utilizează gaze naturale pentru activitate economică, alta decât operațiunea petrolieră în categoria consumatorilor care cumpără gaze naturale pentru consumul propriu.

La punctul 2 al articolului unic, considerăm că stabilirea prețului maxim de achiziție a gazelor naturale din producție internă, aplicabil contractelor dintre producătorii și furnizorii din categoriile precizate la alin.7 al art.100 ar trebui să se realizeze prin Hotărâre de Guvern, având în vedere că aceasta este o măsură cu caracter temporar, care se va aplica până la încheierea procesului de liberalizare efectivă a pieții interne a gazelor naturale, respectiv fixarea gazelor către o categorie de consumatori, de natura consumatorilor casnici. Până la 1 iulie urmează să se încheie liberalizarea completă a pieții gazelor naturale.

Față de cele de mai sus, ANRGN propune plenului Senatului respingerea propunerii, în acord cu punctul de vedere al Guvernului.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul domnului președinte al comisiei sesizate în fond.

Microfonul 7, vă rog.

 
   

Domnul Claudiu Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Prin această inițiativă se propune modificarea completării Legii gazelor nr.351/2004, în scopul de a crește rolul autorității de reglementare pe piața românească a gazelor naturale.

Aș vrea să spun că membrii comisiei au hotărât cu unanimitate de voturi să întocmească un raport favorabil. Membrii Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale, care au fost prezenți la dezbatere, au susținut această propunere legislativă. Spun asta, pentru că Guvernul nu este de acord cu ea.

Este vorba de o lege organică, iar prima Cameră sesizată este Senatul.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Suntem în fața unui raport favorabil, fără amendamente.

Dacă sunt întrebări pentru a le adresa reprezentantului Executivului, aveți cuvântul?

Vă rog, doamna senator Vedinaș.

Microfonul 2, vă rog.

 
   

Doamna Verginia Vedinaș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu nu am întrebări pentru Executiv, dar vreau să ridic o chestiune de procedură. Având în vedere că domnul președinte al Comisiei economice, industrie și servicii ne-a comunicat că este vorba despre un raport favorabil și că, dimpotrivă, punctul de vedere al Guvernului este negativ, eu cred că pentru a se realiza o dezbatere în cunoștință de cauză a acestei propuneri legislative, ar fi necesar să ascultăm și punctul de vedere al inițiatorilor.

Dat fiind faptul că astăzi, oricum, nu vom vota legea, v-aș propune să fiți de acord să amânăm și dezbaterile pe propunerea legislativă, pentru a putea să fie prezenți și inițiatorii și a face o dezbatere în cunoștință de cauză, pentru că înțeleg că este vorba de o reglementare importantă, o reglementare care are niște efecte cu caracter proteguitor pentru cetățeni și, faptul că, până la urmă, cu toții suntem sau putem fi beneficiarii acestei legi, mi se pare că un vot în cunoștință de cauză, ar fi indicat.

Deci, aceasta este propunerea mea. Dacă am putea să amânăm dezbaterea, pentru a fi prezenți inițiatorii.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Doamna senator, inițiatorii au fost invitați, atât în plen, cât și în cadrul comisiei de specialitate. Comisia, sigur, a decis, avem în față un raport favorabil, asta nu înseamnă decât să tempereze și să se mai amâne. Sigur, vom da un vot atunci, dar la dezbateri generale, știți și dumneavoastră foarte bine, putem să discutăm și două - trei ore. Acum este momentul, dacă, într-adevăr, are cineva, la dezbateri generale, ceva de obiectat, să obiecteze. Domnul senator Marius Marinescu, aveți cuvântul. Microfonul 2, vă rog.

 
   

Domnul Marius Marinescu:

Mulțumesc, domnule președinte,

Stimați colegi,

Propunerea este binevenită, să nu uităm că cantitatea de gaze naturale indigene extrasă este de două ori mai mare decât consumul casnic. Din cauza firmelor căpușă, prețul plătit de consumatorii casnici este de trei ori mai mare decât prețul de cost, prețul plătit de populație trebuie să fie unul real, suportabil. Statul trebuie să asigure o protecție socială, prin subvenții integrale către persoanele cu venituri sub salariul minim pe economie, după modelul francez.

Voi susține această inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Să înțeleg că ați luat cuvântul la dezbateri generale, o susținere a raportului favorabil al comisiei?

Din sală: La dezbateri generale.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Gavrilă Vasilescu, microfonul 3, vă rog.

 
   

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Mulțumesc, domnule președinte,

Domnule președinte,

Eu susțin propunerea ca și reprezentantul Guvernului să fie prezent în plen, dar vreau ca Guvernul să fie reconsultat pentru că punctul de vedere al Guvernului a fost trimis - ultima dată pe care o am aici - la 6.02.2007, iar de atunci, totuși, s-a mai modificat Guvernul, au fost modificări substanțiale, s-a și restructurat. Este bine să avem un punct de vedere pe această problemă pe care o consider și eu foarte serioasă și poate că, între timp, revine și Guvernul asupra poziției pe care a avut-o inițial. Termenul de adoptare tacită nu este chiar așa de recent și este timp pentru această situație.

Susțin retrimiterea la comisie, acesta este punctul meu de vedere. Să așteptăm și să vedem dacă comisiile vor mai avea ceva de făcut, iar dacă nu, să amânăm discuția, ca să avem un punct de vedere al actualului Guvern.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Domnule senator,

Îmi pare rău, dar nu a fost nici o propunere de retrimitere la comisie, ci doar a amânării dezbaterilor generale, probabil, pentru data de 12 aprilie, atunci când vom da și votul.

 
   

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Amânarea pentru o altă dată, îmi cer scuze. Nu rețineți ideea legată comisie, ci pe cea cu privire la amânarea pentru o altă dată și rog ca actualul Guvern să-și prezinte punctul de vedere.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Șerban Mihăilescu, aveți cuvântul.

Microfonul 4, vă rog.

 
   

Domnul Șerban Mihăilescu:

Domnule președinte,

Lucrurile sunt foarte clare. Această propunere, la care s-a referit domnul senator Tănăsescu, are acceptul întregii comisii, au fost acolo o mulțime de oameni, este o chestiune foarte bună și nu văd de ce să o amânăm sau să-i mai facem încă un set de discuții.

Chestiunea este alta, mai există încă o propunere care nu are vot pozitiv și o să rog secretariatul, dacă sunteți de acord, ca aceste liste să fie puțin detaliate, pentru că unii citesc punctul 13, alții punctul 14. La punctul 14 este raport de respingere, ceea ce este cu totul altceva decât propunerea pe care am discutat-o noi în comisie.

Vă rog frumos ca rândul viitor când vom trece la vot, să fie diferită poate, ca poziție, nu știu, dar să nu fie una după cealaltă, ca să ne încurcăm în propriile noastre tabele.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Sigur, este vorba de o propunere legislativă a unor deputați PSD, care au primit avizul favorabil al comisiei, la punctul 12 din ordinea de zi avem o propunere legislativă, tot legată de modificarea și completarea Legii 351/2004, care are raport de respingere.

Ele sunt așezate una sub alta și probabil că a derutat acest lucru. Totuși, îl rog pe domnul secretar de stat Buliga să răspundă, dacă este posibil, întrebărilor ridicate de domnii senatori?

Microfonul 10, vă rog.

 
   

Domnul Gheorghe Buliga:

Referitor la problema importanței și realizarea unor prețuri suportabile pentru populație face obiectul propunerii de la punctul 14 din ordinea de zi și nu a propunerii care a fost acceptată de către Comisia economică, industrie și servicii a Senatului.

Deci, propunerea legislativă a domnilor senatori PSD se referă numai la redefinirea noțiunii de "consumator" în care ar trebui să fie inclus, ca și consumator, și producătorul care folosește gazele în aval pentru realizarea altor produse decât pentru scopurile tehnologice de exploatare.

Acesta era unul dintre punctele care viza modificarea legii, celălalt punct se referă la - imediat vă prezint în detaliu - prețul maxim de achiziție al gazelor din producție internă, aplicabil contractelor dintre producători și furnizorii consumatorilor din următoarele categorii: este vorba de consumatorii casnici - spitale, școli, grădinițe, instituții publice, consumatori non casnici și orice alt grup de consumatori pentru care Autoritatea Națională de Reglementare poate stabili un preț al gazelor naturale la consumator.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Domnule secretar de stat, vă mulțumesc.

Nu ne prezentați și expunerea punctului 12, vă rog.

Consider că dezbaterile generale au avut loc.

Votul final pe raport și pe propunerea legislativă, în data de 12 aprilie 2007.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru abrogarea Legii nr. 355/2003 privind răspunderea transportatorilor aerieni și a operatorilor aeronavelor civile care efectuează operațiuni aeriene civile în spațiul aerian național, a Legii nr. 491/2004 privind obligația de serviciu public pe rute aeriene interne și a Ordonanței Guvernului nr. 52/2002 privind stabilirea unui sistem de compensare de către transportatorii aerieni pentru pasagerii cărora li s-a refuzat îmbarcarea pe curse aeriene regulate.  

Vă rog să luăm în dezbatere punctul 7 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru abrogarea Legii nr. 355/2003 privind răspunderea transportatorilor aerieni și a operatorilor aeronavelor civile care efectuează operațiuni aeriene civile în spațiul aerian național, a Legii nr. 491/2004 privind obligația de serviciu public pe rute aeriene interne și a Ordonanței Guvernului nr. 52/2002 privind stabilirea unui sistem de compensare de către transportatorii aerieni pentru pasagerii cărora li s-a refuzat îmbarcarea pe curse aeriene regulate.

Este lege ordinară. Avem raport de admitere, fără amendamente.

Din partea Guvernului, participă domnul Cătălin Doică.

Microfonul 8, vă rog.

   

Domnul Cătălin Doică - secretar de stat în Ministerul Finanțelor:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Proiectul de act normativ are ca obiect abrogarea a trei acte normative, așa cum ați menționat și dumneavoastră, iar necesitatea elaborării acestui proiect de lege se justifică prin faptul că cele trei acte normative propuse spre abrogare se suprapun unor regulamente comunitare care au intrat în vigoare și în România, începând cu 1 ianuarie 2007.

Deci, pentru a evita un paralelism legislativ, aceste trei acte normative trebuie abrogate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Din partea Comisiei economice, industrie și servicii, pentru a prezenta raportul, domnul președinte Claudiu Tănăsescu.

Microfonul 7, vă rog.

 
   

Domnul Claudiu Tănăsescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Menționez că membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport favorabil, fără amendamente. Este vorba de o lege organică și Senatul este prima Cameră sesizată.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Ordinară, domnule președinte.

 
   

Domnul Claudiu Tănăsescu:

Vreau să fac o observație și anume, față de cele prezentate în raport, menționăm că există o problemă de tehnică legislativă, și anume, pentru că legea nu poate reacționa retroactiv - este vorba de lege, nu de ordonanță de Guvern - la articolul unic, propun să se înlocuiască sintagma "la data de 1 ianuarie 2007", cu sintagma "la data intrării în vigoare a prezentei legi".

Vă rog să analizați acest lucru, domnule președinte și stimați colegi, să vedeți dacă sunteți de acord.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Domnule președinte,

Discutăm de punctul 7 din ordinea de zi. Este vorba de o lege ordinară.

 
   

Domnul Claudiu Tănăsescu:

Dar, vă rog, să țineți cont și de acest lucru. Este vorba de o lege și atunci nu putem să reacționăm retroactiv.

Întrebări?

Vă rog, doamna senator Verginia Vedinaș, aveți cuvântul.

Microfonul 2, vă rog.

 
   

Doamna Verginia Vedinaș:

Domnule președinte, domnul senator Tănăsescu are perfectă dreptate.

În conținutul acestei legi, în articolul unic, se prevăd următoarele: "La data de 1 ianuarie 2007, se abrogă legile..." și începe enumerarea. Colegul meu a sesizat că această parte a legii trebuie reformulată, dat fiind faptul că legea nu poate să producă efecte juridice pentru trecut, respectiv pentru data de 1 ianuarie 2007, în momentul în care noi ne aflăm la data de 10 aprilie 2007. Pentru aceste considerente, este vorba despre o corectură absolut legală, absolut constituțională, care urmează să se prezinte astfel: "La data intrării în vigoare a prezentei legi, se adoptă Legea nr.335", dat fiind faptul că, potrivit Constituției, data intrării în vigoare a unei legi este la 3 zile de la publicarea în Monitorul Oficial, dacă nu se prevede o altă dată specială.

Apreciez că suntem în prezența unui amendament care se poate opera de către noi în plenul Senatului, motiv pentru care vă rog să fiți de acord cu el.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, doamna senator.

Domnul senator Gavrilă Vasilescu. Microfonul nr.3, vă rog.

 
   

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Observația este cât se poate de corectă, dar eu propun ceva mai simplu. Trebuie eliminată sintagma "la data de 1 ianuarie 2007" și să înceapă astfel "se aprobă legea cutare..." și textul curge. Bineînțeles că, momentul intrării în vigoare - produce efecte - 3 zile de la publicarea în Monitorul Oficial... ca să nu mai schimbăm, "la data adoptării prezentei legi sau intrării în vigoare". E clar că orice lege intră în vigoare după regula generală și atunci este suficient să eliminăm, încă o dată, ca să se rețină și pentru..., se elimină "la data de 1 ianuarie 2007" și textul începe cu "Se adoptă legea...".

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Am înțeles, domnul senator.

Punctul de vedere al Guvernului. Microfonul nr.8,

Vă rog, domnule secretar de stat.

 
   

Domnul Cătălin Doică:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Legea este într-adevăr ordinară și suntem de acord cu propunerea domnului senator Gavrilă Vasilescu.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc.

Dezbateri generale, dacă sunt solicitări ? Nu.

Vă mulțumesc, deoamnelor și domnilor senatori.

Supun votului dumneavoastră raportul favorabil, cu această corectură tehnică adusă de către cei doi senatori, doamna Verginia Vedinaș și domnul Gavrilă Vasilescu, și printr-un vot să ne exprimăm asupra raportului favorabil și asupra proiectului de lege.

Am rugămintea, doamnelor și domnilor senatori, să votați.

Vă mulțumesc.

Proiect de lege și raport adoptat cu 59 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și o abținere.

Revenim la punctul...

Scuzați-mă, supun și proiectul de lege votului dumneavoastră.

Am rugămintea să votați.

Vă mulțumesc.

Proiectul de lege adoptat cu 54 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și nici o abținere.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.351 din 14/07/2004, Legea gazelor (votul pe raport și votul final se vor da joi,12 aprilie a.c.)  

Suntem la punctul 12 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.351 din 14/07/2004, Legea gazelor. Este o altă propunere legislativă cu același subiect.

Pentru raport - Comisia economică, industrii și servicii.

Suntem în fața unei propuneri legislative cu caracter organic.

Participă domnul Gheorghe Buliga, secretar de stat din partea Executivului, din partea inițiatorilor domnul senator Gheorghe Funar, căruia îi dau cuvântul. Microfonul nr.8, vă rog.

   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori,

Împreună cu mai mulți colegi senatori și deputați ai Partidului România Mare, vă supunem atenției aceste modificări la Legea gazelor, pornind de la prevederile Constituției României, art.47 alin.1 - "Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică și de protecție socială de natură să asigure cetățenilor un nivel de trai decent".

De asemenea, am avut în vedere prevederile art.135, care precizează că "Statul trebuie să asigure protejarea intereselor naționale în activitatea economică, financiară și valutară. De asemenea, statul să asigure exploatarea resurselor naturale în concordanță cu interesul național și să creeze condițiile necesare pentru creșterea calității vieții".

Ce au constatat inițiatorii - că după privatizarea SNP PETROM S.A., în condiții dubioase și cu siguranță în defavoarea bugetului statului român și a intereselor poporului român, precum și după ce Guvernul Tăriceanu 1 a renunțat la acțiunea de aur, s-a ajuns ca acționarul majoritar, firma OMV din Austria, să majoreze când vrea și cu cât vrea prețul la carburanți și gaze naturale. S-a ajuns ca în România, o țară bogată și în gaze naturale, cetățenii să fie obligați să plătească prețul la mia de metri cubi gaze naturale mult mai mare decât în țările europene care nu au o asemenea bogăție naturală și care sunt nevoite să le importe.

Noi am venit cu propuneri, în această inițiativă legislativă, menite să apere interesele României și ale românilor și, în acest sens, am propus completarea cadrului legal cu alte obligații ale producătorilor de gaze naturale, respectiv aceste obligații sunt menite să asigure necesitatea și continuarea alimentării, înmagazinării anuale a cantităților de gaze naturale stabilite de către Guvern, încadrarea sub nivelul prețurilor și tarifelor stabilite de Guvern și prosperitatea populației României și protecția mediului.

Aș vrea să vă rețin puțin atenția, doamnelor și domnilor senatori, doar cu propunerile pe care le-am făcut pentru modificarea art.19 și de completare a acestuia, în sensul ca OMV să se încadreze sub nivelul prețurilor reglementate și tarifelor stabilite de Guvern, asigurând protecția socială consumatorilor, să înmagazineze anual cantitățile de gaze naturale stabilite de către Guvern, să asigure securitatea și continuitatea alimentării, să contribuie la prosperitatea poporului român și nu a poporului austriac și să asigure protecția mediului.

De altfel, și Guvernul, cu toate că în ansamblu nu susține această inițiativă legislativă a noastră, practic ne dă dreptate, dar interpretările pe care le face la punctul II, la propuneri și observații sunt hilare, iar, în final, se ține de glume Guvernul Tăriceanu 1 și susține că piața românească a gazelor naturale poate fi considerată o piață de referință în regiune și chiar în Europa. Este adevărat - cea mai scumpă din Europa.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Punctul de vedere al Guvernului. Microfonul nr.10.

Domnule secretar de stat, pe scurt, vă rog.

 
   

Domnul Gheorghe Buliga - președintele Agenției Naționale pentru Resurse Minerale:

Referitor la obligația producătorilor de gaze naturale, constând în încadrarea sub nivelul prețurilor și tarifelor stabilite de Guvern, demersul legislativ vine în contradicție cu principiile economiei de piață bazate pe libertatea comerțului și concurență, principiul liberalizării pieței gazelor naturale, dar și cu prevederile normelor comunitare. Astfel, prin Legea gazelor, au fost transpuse în cadrul pieței naționale, politici, principiile de baze, precum și procedurile impuse de organizarea, gestionarea exploatării gazelor naturale, reglementările din Directiva Uniunii Europene 55/2003 privind regulile comune aplicabile în piața internă în sectorul gazelor naturale, obligațiile asumate și îndeplinite în cursul procesului de negociere la Capitolul XIV - Energie.

Astfel, modificările propuse la art.98 și 100 sunt în contradicție cu o serie de prevederi ale directivei susmenționate.

Față de cele prezentate mai sus, propunem plenului Senatului respingerea propunerii legislative privind modificarea și completarea Legii gazelor nr. 351/2004.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Punctul de vedere al comisiei, domnule președinte Tănăsescu. Microfonul nr.7.

 
   

Domnul Claudiu Tănăsescu:

Domnule președinte, membrii comisiei au hotărât, în unanimitate, să întocmească un raport de respingere. Este vorba de o lege organică, iar prima Cameră sesizată este Senatul.

Aș vrea să menționez că există, însă, avizul favorabil al Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc.

Întrebări, dacă există, dezbateri generale ? Nu.

Doamnelor și domnilor colegi, suntem în fața unui raport de respingere, fără amendamente.

Votul pe raport, inclusiv pe propunerea legislativă, va fi pe 12 aprilie 2007.

Încheiem aici procesul legislativ. Este ora 18,15.

 
Întrebări și interpelări adresate Guvernului de senatori:  

Intrăm în ultima secțiune a ședinței noastre de astăzi - întrebări și interpelări.

Am rugămintea, doamnelor și domnilor senatori, să adresați doar întrebările, nu și interpelările, pentru ca toți colegii să-și poată expune în timp scurt toate doleanțele către Executiv.

Dau cuvântul domnului senator Viorel Duca Senior, din partea Grupul parlamentar PNL ?

   

Domnul Viorel Duca Senior (din sală):

Nu, nu mai am.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Deci nu mai doriți, domnule senator ? Bine. Vă mulțumesc.

 
  Dan Gabriel Popa

Domnul Dan Gabriel Popa, din partea Grupului parlamentar PD. Microfonul nr.2, vă rog.

   

Domnul Dan Gabriel Popa:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am două întrebări, ambele adresate domnului Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății publice.

Prima întrebare: este arhicunoscut și deseori comentat faptul că starea parcului auto al Serviciilor județene de ambulanță este extrem de proastă. Marea majoritate a mașinilor se încadrează în categoria rablei, iar despre dotările cu aparatură medicală nu se poate spune decât că, în general, nu există.

Dumneavoastră, domnule ministru, ați promis, încă de la dezbaterea bugetului pentru anul 2006, că veți organiza licitații pentru achiziționarea de ambulanțe.

Întrebarea mea către dumneavoastră este care a fost rezultatul licitației organizate anul trecut de Ministerul Sănătății Publice pentru achiziționarea de ambulanțe ?

Solicit răspuns oral și scris, cu respectarea termenului prevăzut în Regulamentul Senatului art.161 alin.4.

Cea de a doua întrebare: hemodializa pentru pacienții cu insuficiență renală cronică reprezintă singura șansă de supraviețuire pentru aceștia, în așteptarea transplantului renal.

În județul Argeș, circumscripție pe care o reprezint în Senatul României, funcționează un compartiment de hemodializă în cadrul Centrului de diagnostic și tratament, unitate sanitară publică, ambulatoriu de specialitate.

Având în vedere faptul că aparatele pentru hemodializă din acest centru au durata de funcționare mult depășită, existând în orice moment posibilitatea ca acestea să nu mai poată funcționa, cu consecințe extrem de grave pentru pacienți, vă adresez, domnule ministru, următoarea întrebare: care este strategia Ministerului Sănătății Publice referitor la activitatea de hemodializă cronică și, în particular, referitor la Centrul de diagnostic și tratament Argeș.

Solicit răspuns oral și scris, cu respectarea termenului prevăzut în Regulamentul Senatului art.161 alin.4. Mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Doina Silistru

Dau cuvântul doamnei senator Doina Silistru, Grupul parlamentar PSD. Se pregătește doamna senator Verginia Vedinaș, din partea Grupului parlamentar PRM.

Aveți cuvântul, doamna senator.

   

Doamna Doina Silistru:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Constat că întrebarea mea, deși a fost adresată domnului ministru Sorin Frunzăverde, acum trebuie s-o adresez noului ministru al apărării, Teodor Meleșcanu.

Stimate domnule ministru, vă rog să-mi comunicați care este situația statistică, actualizată, a veteranilor și văduvelor de război, la nivel național și pe județe, din care veterani și văduve ale veteranilor decorați cu diferite ordine și medalii, și veterani și văduve ale veteranilor nedecorați, cărora le-a fost conferită Medalia "Crucea comemorativă a celui de-al doilea război mondial, 1941-1945".

Solicit răspuns scris. Mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, doamna senator.

 
  Verginia Vedinaș

Dau cuvântul doamnei senator Verginia Vedinaș, Grupul parlamentar al Partidului România Mare.

Se pregătește domnul senator Viorel Arcaș, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.

Vă rog, aveți cuvântul, microfonul 2.

   

Doamna Verginia Vedinaș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

O primă întrebare este adresată ministrului culturii și cultelor, domnului Adrian Iorgulescu, și, prin intermediul întrebării, încerc să îi rețin atenția asupra situației cu care se confruntă unele biserici, din două localități ale județului Bihor, respectiv, biserica din satul Dijir, comuna Abram, și încă o biserică din satul Călătani, comuna Tileagd. Ambele biserici au probleme, iar cetățenii satelor fac eforturi extraordinare pentru a contribui la consolidarea acestor construcții și la finalizarea lor, însă veniturile reduse de care dispun sunt neîndestulătoare.

De aceea, rog pe domnul ministru al culturii și cultelor să aloce fondurile necesare construirii bisericilor respective. Precizez că ele au fost biserici vechi, au început să fie refăcute și nu pot fi continuate, pentru că nu există fonduri.

Și o altă întrebare adresată, de astă dată, actualului ministru al mediului. Întrebarea a fost formulată cu ceva timp în urmă, însă știm că nu am putut, la un moment dat, să susținem aceste întrebări. Întrebarea se referea la perioada în care, deja, în România, apăruseră unele fenomene naturale mai speciale, respectiv, inundațiile care ne-au demonstrat, încă o dată, că Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile nu este pregătit să înfrunte astfel de fenomene. Îl rog pe domnul ministru actual să ne comunice dacă are o strategie pentru prevenirea catastrofelor naturale, care este aceasta și, eventual, să ne transmită măsurile care vor fi luate în anul 2007, ca să nu ne mai întâlnim cu situațiile dramatice de până acum.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Viorel Arcaș

Dau cuvântul domnului senator Viorel Arcaș, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.

Se pregătește domnul senator Aurel Ardelean, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare. Vă rog, microfonul 4.

   

Domnul Viorel Arcaș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului prim-ministru Călin Popescu-Tăriceanu.

Foarte scurt: care a fost suma de bani plătită Companiei "GAV Scholz & Friends", pentru identificarea și crearea brandului de țară "România - fabulospirit"?

Mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Aurel Ardelean

Dau cuvântul domnului senator Aurel Ardelean, Grupul parlamentar al Partidului România Mare.

Se pregătește domnul senator Angel Tîlvăr, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.

Nu este în sală.

Se pregătește domnul senator Gheorghe Funar, Grupul parlamentar al Partidului România Mare.

   

Domnul Aurel Ardelean:

Întrebarea se adresează domnului ministru al justiției, Teodor Chiuariu.

Având în vedere faptul că, la nivelul Ministerului Justiției, se elaborează un studiu privind reorganizarea instanțelor cu volum mic de activitate, prevăzut în Planul de Acțiune pentru Implementarea Strategiei de Reformă a Sistemului Judiciar 2005-2007, studiu care cuprinde, printre altele, și intenția de reorganizare, prin desființarea Judecătoriei Chișineu-Criș din județul Arad (conform adresei Ministerului Justiției - Direcția pentru Resurse Umane și Relații cu Consiliul Superior al Magistraturii, primită la Judecătoria Chișineu-Criș, în data de 22 februarie 2007), vă adresez următoarea întrebare: care este motivația desființării acestei judecătorii, având în vedere importanța sa pentru locuitorii orașului Chișineu-Criș și a zonelor învecinate?

Vă mulțumesc.

Permiteți să adresăm și interpelarea?

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Nu, vă rog frumos. Deci, am stabilit: interpelările după ce adresăm Executivului toate întrebările.

 
  Gheorghe Funar

Dau cuvântul domnului senator Gheorghe Funar, Grupul parlamentar al Partidului România Mare, pentru a pune cele două întrebări.

Se pregătește domnul senator Adrian Păunescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule senator, microfonul 2.

   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor senatori,

Prima întrebare este adresată primului ministru, domnului Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu.

După cum cunoașteți, în țările membre ale Uniunii Europene, cetățenii români care se află la muncă au, de regulă, salarii mai mici decât cele acordate locuitorilor din acele țări. În România, pentru angajații care lucrează la firma "Bechtel", pentru autostrada "Transilvania", se aplică o altă discriminare, respectiv, muncitorii aduși din Turcia au salarii duble și chiar triple față de muncitorii români, la aceeași încadrare și la același volum de muncă. În plus, cu ocazia controalelor efectuate de către inspectorii Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse, s-a constatat, de cele mai multe ori, că muncitorii turci nu respectă legislația românească și lucrează la negru.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați de ce și pe baza cărei legi muncitorii și inginerii români sunt discriminați în propria lor țară, comparativ cu turcii, în condițiile în care a dispărut demult imperiul otoman?

Următoarea întrebare este adresată aceluiași premier Popescu-Tăriceanu.

După cum vă amintiți, în primăvara anului 2005, imediat după inundațiile catastrofale, am inițiat, împreună cu mai mulți senatori și deputați PRM, o propunere legislativă vizând achiziționarea, de către Guvern și de către autoritățile administrației publice locale, a unor bărci, inclusiv bărci cu motor.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați, pentru perioada 2005-2006, câte bărci au fost achiziționate de către Guvern, consiliile județene și consiliile locale, cu defalcarea numărului acestora pe fiecare județ.

De asemenea, vă solicit să precizați care este programul de achiziționare a bărcilor, inclusiv a bărcilor cu motor, pentru anul 2007 și 2008.

Solicit răspunsuri în scris și verbal.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Adrian Păunescu

Înainte de a da cuvântul domnului senator Adrian Păunescu, suntem puțini în sală, dar vă rog și pe dumneavoastră să anunțați colegii senatori că, mâine, lucrăm în plenul Senatului, de la ora 9.00.

Are cuvântul domnul senator Adrian Păunescu, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.

Se pregătește domnul senator Viorel Dumitrescu, de la Grupul parlamentar al Partidului România Mare.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Adrian Păunescu:

Credeți că mai trebuie să despărțim întrebările, de interpelări?

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Întrebările, domnule senator.

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Și interpelările nu?

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Mai târziu puțin. Mergem repede.

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Sigur, n-o să le spun deodată pe toate.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă rog.

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Fiți de acord să le spun una după alta.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Haideți, facem o excepție, dar să știți că sunt și alți colegi care au și întrebări și interpelări.

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Nu încalc nimănui nici un drept.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Bine, vă rog, haideți.

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Întrebări și o interpelări adresate primului ministru.

Am primit mai multe semnale în legătură cu posibile ilegalități în desfășurarea concursului pentru ocuparea postului de director general al Bibliotecii Naționale a României.

Este posibil, domnule prim-ministru, ca un consilier din cadrul biroului de specialitate să fie obligat de către directorul Demeter Andras Istvan și de către șeful biroului, Bădoiu Victor, să facă parte din secretariatul tehnic al comisiei de concurs, cu câteva minute înainte de începerea propriu-zis a procedurii, fără a fi înștiințat, în prealabil, și fără a fi pus în temă, cu toate datele situației, fiind obligat să voteze, în totală necunoștință de cauză și fără licitație, sume miliardisime, așa cum rezultă din nota internă nr.1282 din 2 aprilie 2007, înregistrată la cabinetul ministrului culturii și cultelor, Adrian Iorgulescu?

Solicit răspuns oral și răspuns scris.

Constat, cu stupefacție, domnule președinte de ședință și "domnule Senat", că, nici de această dată, nu am răspunsuri orale din partea miniștrilor. Amuțirea acestor miniștri mă zguduie.

A doua întrebare.

Plenara Consiliului Național al Refugiaților din România, "ProMemoria", a analizat, de curând, la Gherla, activitatea din ultimul an și a considerat că este cazul să se adreseze forurilor legislative, pentru că drepturile refugiaților, stabilite prin Legea nr.189 din 2000, nu sunt respectate, la nivel județean și local, acolo unde și trăiesc oamenii, ei nu trăiesc la nivel central, trăiesc la nivel județean și local, unii chiar în casele lor, iar ministerele, care au responsabilitate în aplicarea acestei legi, nu vor să aplice prevederile legale.

Mai mult decât atât, casele de pensii și consiliile locale refuză colaborarea cu Federația Națională, nerecunoscându-i acesteia legitimitatea obținută prin sentința Curții de Apel Cluj.

De asemenea, Casa Națională de Asigurări Sociale nu dispune, în teritoriu, eliberarea gratuită a medicamentelor pentru acești oameni, care au scris pagini importante de istorie, oameni foarte în vârstă, ajunși în pragul mizeriei. Dar orice părere am avea despre ei, problema este că nu se respectă legea.

Când și cum considerați, domnule prim-ministru, că trebuie să intervină Guvernul pe care îl conduceți, pentru ca persecutații etnic români din România să nu mai fie supuși la umilințe inutile?

De asemenea, aștept răspuns scris și oral.

Prima interpelare: vă expun, pe scurt, cazul dezastruos al scriitorului Paul Everac, grav bolnav și aflat la o vârstă înaintată, care se vede pus în situația de a fi dat afară din casă, în următoarele zile.

În această situație, reafirm, cu tristețe, sunt și alți artiști din toate domeniile artei, de vârste diverse, dar toți niște nume ale scenei publice: Dan Iordăchescu, George Bălăiță, Tatiana Stefa și, acum, Paul Everac. Nu este suficient exemplul tragic al actorului George Constantin, răpus de umilința evacuării nemeritate?

Vin, din nou, domnule prim-ministru, și atrag atenția că dumneavoastră și Guvernul pe care îl conduceți, vă legați numele de aceste abuzuri îndreptate împotriva unor valori naționale, fără a încerca să găsiți și o soluție pentru diminuarea acestor nedreptăți flagrante. Simpla ridicare din umeri și simpla acuzare a neantului nu ajunge.

Ultima chestiune, care este și de o gravitate extraordinară.

Cetățile dacice din Munții Orăștiei, monumente incluse de UNESCO în lista patrimoniului mondial, se află, în momentul de față, pradă unei stări de indiferență și de inconștiență a autorităților.

Administrația Parcului Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina, pe teritoriul căruia sunt situate monumentele și siturile arheologice, privește, în mod pasiv, cum vegetația protejată cotropește aceste monumente și obstrucționează cercetarea arheologică. Proprietarii de terenuri din zonă își revendică drepturile, iar căutătorii de comori își văd liniștiți de treabă. Aici, apare o contradicție de fond, care nu ne dă dreptul să-i acuzăm pe cercetătorii științifici de la parcul natural. Ei își fac treaba, pentru că li s-a creat privilegiul de a avea un parc natural, deasupra unui posibil și necesar parc arheologic. Este o batjocură și o desnaționalizare, în fața căreia nu mai trebuie să rămânem pasivi. Atât Direcția județeană pentru cultură, culte și patrimoniu cultural național Hunedoara, cât și Muzeul civilizației dacice și romane Deva au adresat numeroase memorii către instituțiile statului, inclusiv domniei-voastre, prin care semnalează această stare de lucruri intolerabilă și propun soluții de remediere a ei.

În fiecare clipă, în care nu băgăm de seamă ce se întâmplă acolo, se pierd valori extraordinare. Există și pericolul, pe care UNESCO l-a transmis ca avertisment, de a se scoate aceste cetăți de pe lista UNESCO. Dorim aceasta? Probabil că dorim, pentru a deveni niște pasageri, pentru a deveni niște subchiriași în propriile noastre cetăți, pentru a face jocul unor demnitari - care cred că ei au inventat - și ai lor au inventat - civilizația pe pământul vechii Dacii.

De ce nu se face nimic? Până când? Ce măsuri urgente, chiar urgente, intenționați să luați, domnule prim-ministru, pentru curmarea acestei stări de indiferență, de fapt, de batjocură, pentru salvarea cetăților dacice din Munții Orăștiei, de la distrugerea iremediabilă?

Pregătesc un proiect de lege, în această direcție, dar, până atunci, gândiți-vă, mai ales cu partea dumneavoastră de mamă, așa procedează grecii cu trecutul lor? Nu ne e rușine? Nu cumva batjocorirea strămoșilor înseamnă și obstrucționarea viitorului? Și pe ce pământ trăim noi?

Acestea sunt întrebările și interpelările.

Mulțumesc pentru înțelegere.

Sper în rezolvări urgente.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Gheorghe-Viorel Dumitrescu

Dau cuvântul domnului senator Viorel Dumitrescu, Grupul parlamentar al Partidului România Mare.

Se pregătește domnul senator Răzvan Theodorescu, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule senator, microfonul 2.

   

Domnul Gheorghe Viorel Dumitrescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată primului ministru, domnului Călin Popescu-Tăriceanu.

Mass-media a relatat, recent, despre risipirea banilor publici la Televiziunea Română, inclusiv prin plata unor sume uriașe pentru anumiți colaboratori.

Vă solicit să-mi comunicați, pentru perioada 1 ianuarie 2005 - 15 martie 2007, de câte ori a apărut la televiziunea publică numitul Horia Roman Patapievici și ce sume i-au fost plătite, până acum, în intervalul de timp menționat.

Solicit răspuns scris și verbal.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Răzvan Emil Theodorescu

Dau cuvântul domnului senator Răzvan Theodorescu, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.

   

Domnul Răzvan Emil Theodorescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doresc să-l întreb pe domnul prim-ministru, Călin Popescu-Tăriceanu, de ce, până în acest moment, nu a fost pusă în executare sentința definitivă și irevocabilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, din 26 ianuarie 2007, întărită prin respingerea din 21 martie a contestației primului-ministru, în anulare, privind repunerea în funcția de vicepreședinte a Institutului Național pentru Memoria Exilului Românesc, a istoricului Adrian Niculescu, a cărui eliberare din funcție, de către primul ministru, a fost anulată, dovedindu-se un abuz de putere calificat, după cum ilegală a fost și desființarea respectivului post, la trei zile de la expirarea termenului ultim de punere în aplicare a hotărârii judecătorești?

Vă mulțumesc și aștept răspuns scris și oral.

Am, cu bunăvoința dumneavoastră, domnule președinte, următoarea chestiune către Ministerul Internelor și Reformei Administrative, Ministerul Culturii și Cultelor, Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului.

Prin sentința nr.4/28 mai 1999, Tribunalul Botoșani, într-un proces intentat de Fundația "Anastasie Bașotă", a restituit Liceului de reputație națională "Anastasie Bașotă", din Pomârla, județul Botoșani, o serie de bunuri mobile și imobile, din județele Botoșani și Iași, terenuri și construcții, printre care monumente istorice moștenite de la întemeietorul așezământului, din secolul al XIX-lea.

În această restituire sunt implicate mai multe instituții: Consiliul Județean Botoșani, Prefectura Botoșani, Inspectoratul Școlar Județean, Direcția Județeană de Cultură, Culte, Patrimoniu.

În istoria învățământului românesc, școala de la Pomârla este vestită. Situația sa era înfloritoare, dar, astăzi, starea sa este deplorabilă.

Pe această cale, pun întrebarea și cer și miniștrilor de resort, interne și reformă administrativă, educație, cercetare și tineret, cultură și culte, să ia măsuri și să comunice ce măsuri au luat, pentru verificarea punerii în practică a sentinței de acum opt ani.

Aștept răspuns scris și oral.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Gheorghe Funar

Intrăm în zona interpelărilor.

Îl rog pe domnul senator Gheorghe Funar să adreseze interpelarea pentru primul-ministru. Vă rog, microfonul 2.

   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori,

Stimați invitați,

Interpelarea este adresată primului-ministru Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu.

Înainte de a vă prezenta, în ziua de 3 aprilie, în fața Parlamentului, cu candidații propuși pentru noul Guvern restructurat, remaniat și reșapat, ați solicitat sau nu, de la SIE și SRI, lista cu ofițerii sub acoperire și informatorii unor servicii secrete străine?

În acest context, vă solicit să-mi comunicați ce veți face atunci când veți afla, probabil de la Președintele României, faptul că, probabil, jumătate dintre candidați au legături strânse, de serviciu, cu serviciile secrete străine, dintre care unele sunt ostile României?

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris și verbal.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Viorel Arcaș

Dau cuvântul domnului senator Viorel Arcaș, din partea Grupului parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Aurel Ardelean, din partea Grupului parlamentar al PRM.

   

Domnul Viorel Arcaș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului ministru al finanțelor și economiei, mai nou.

Domnule ministru, am observat că, în ultima perioadă, susțineți, cu o tenacitate demnă de cauze mult mai nobile, că România va deveni cimitirul de mașini al Europei, din cauza importului de mașini second hand.

Vă anunț că România este "lada de gunoi a Europei" în ceea ce privește cu totul alte produse, decât mașinile, și anume hainele. Toate hainele care sunt aruncate la gunoi de către occidentali, ca fiind vechi și de nepurtat, sunt aduse în România de firme dubioase, care fac bani serioși din vânzarea lor.

Nimeni nu controlează aceste firme și nu stabilește dacă aceste haine nu sunt factori de epidemii și de boli sau dacă respectă normele de mediu.

Având în vedere toate acestea, vă solicit să răspundeți la următoarele întrebări:

De ce nu se introduce o taxă de mediu care să se aplice tuturor produselor second hand, aduse din Occident?

În ce măsură este mai afectată societatea de importul de mașini second hand, decât de importul de haine second hand?

Cine este responsabil, dacă, în urma comercializării hainelor second hand, se îmbolnăvesc oameni și apar diferite epidemii?

Care sunt companiile românești producătoare sau distribuitoare auto, care sunt afectate de importul de mașini second hand?

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Aurel Ardelean

Dau cuvântul domnului senator Aurel Ardelean.

   

Domnul Aurel Ardelean:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului Gheorghe Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății publice.

În județul Arad, problema spitalelor este deosebit de dificilă, întrucât clădirile au fost retrocedate vechilor proprietari care solicită, acum, chirii exorbitante, chirii pe care instituțiile sanitare arădene nu vor putea să le achite. Trei, dintre cele șapte clădiri revendicate și în care funcționează spitale din municipiul Arad, au fost deja retrocedate.

În spațiile restituite foștilor proprietari funcționează, în total, 576 de paturi care asigură, anual, asistența medicală pentru un număr de peste 13.500 de pacienți.

Situația este, însă, generalizată la nivelul întregului județ.

Domnule ministru, vă solicit să prezentați poziția ministerului pe care-l conduceți, față de această situație.

Solicit răspuns scris și oral.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Am terminat și cu secțiunea de interpelări.

 
Din partea Guvernului au primit răspunsuri senatorii: Gheorghe-Viorel Dumitrescu - de la Sergiu Nistor, secretar de stat în Ministerul Culturii și Cultelor.

Rog pe domnul secretar de stat Sergiu Nistor să răspundă la întrebările adresate de domnul senator Viorel Dumitrescu, ministrului culturii și cultelor. Microfonul 8, vă rog.

   

Domnul Sergiu Nistor - secretar de stat în Ministerul Culturii și Cultelor:

Vă mulțumesc.

După cum probabil cunoașteți, acest an a fost declarat de către conducerea Ministerului Culturii și Cultelor - "An dedicat genialului sculptor român Constantin Brâncuși", în acest an fiind comemorate două evenimente importante din viața sa, 131 de ani de la naștere și 50 de ani de la trecerea sa în neființă.

Pentru a marca acest lucru, Ministerul Culturii și Cultelor, împreună cu autoritățile locale din municipiul Târgu-Jiu, au organizat manifestarea culturală "Brâncușiana 2007", un Colocviu cu participare internațională, in memoriam Constantin Brâncuși, care a avut ca manifestări principale: Simpozionul "Eternitatea lui Brâncuși" și Salonul internațional de sculptură mică, ediția a V-a.

Anul 2007 va fi marcat de o serie de manifestări dedicate marelui sculptor, organizate, mai ales, la Paris, printre care amintim: Expoziția de fotografii inedite, aflate în colecția domnului Mihai Oroveanu, director general al Muzeului Național de Artă Contemporană.

Ca o dovadă a importanței acordate operei genialului sculptor, Ansamblul monumental "Calea Eroilor", din Târgu-Jiu, a fost inclus în lista patrimoniului european.

Sperăm ca data amplasării plăcii comemorative, care va marca acest lucru, să fie 18 aprilie, Ziua internațională a monumentelor istorice.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnule senator, dacă aveți întrebări?

Nu. Sunteți mulțumit de răspuns. Se solicită răspuns și în scris.

Vă mulțumesc.

Având în vedere că ceilalți domni senatori au primit răspuns, în scris, la întrebări și interpelări, vă mulțumesc, domnilor senatori, pentru răbdarea și indulgența pe care ați avut-o, astăzi, cu mine.

Domnul senator Funar mai dorește să ia cuvântul. Microfonul 2, vă rog.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Domnilor senatori,

Stimați invitați,

Aș ține să precizez, pentru stenogramă, faptul că, de două luni, nu am primit nici un răspuns verbal, în plenul Senatului României, iar răspunsurile scrise la întrebările și interpelările pe care le-am formulat, continuă să întârzie.

V-aș ruga, domnule președinte de ședință, să luați legătura cu reprezentantul Guvernului Tăriceanu 2, pentru a se respecta Regulamentul Senatului.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Probabil că noul Executiv va ține seamă de observația dumneavoastră și va fi mult mai precis și mai rapid în intervenții.

Eu vă mulțumesc, încă o dată, pentru răbdarea și indulgența pe care le-ați avut, astăzi, cu mine.

Vă doresc o seară plăcută.

Ne vedem mâine dimineață, în plen, începând cu ora 9,00.

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 18,45.

 
     

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti sâmbătă, 25 septembrie 2021, 11:27
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro