Plen
Ședința Senatului din 10 aprilie 2007
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.48/20-04-2007

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2007 > 10-04-2007 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 10 aprilie 2007

  1. Declarații politice prezentate de senatori:

 

Ședința a început la ora 15.50.

Lucrările ședinței au fost conduse de domnul senator Alexandru Pereș, vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii senatori Mihai Ungheanu și Puskas Valentin Zoltan, secretari ai Senatului.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori.

Stimați colegi, permiteți-mi să deschid ședința Senatului cu creștinescul "Hristos a înviat", să vă doresc multă sănătate, luciditate și rodnicie în activitatea de legiferare, precum și bucurie și liniște în familiile dumneavoastră.

Ședința de astăzi, 10 aprilie, este condusă de subsemnatul, în calitate de vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii senatori Mihai Ungheanu și Valentin Zoltan Puskas, secretari ai Senatului.

De la lucrările Senatului absentează un număr de 19 colegi senatori, 6 colegi senatori sunt membri ai Guvernului, 12 colegi senatori sunt membri ai Parlamentului European și un coleg este învoit.

Cvorumul de ședință, în momentul în care vom trece la dezbateri legislative, este de 69 de senatori.

Programul de lucru al zilei de astăzi, lucrări în plen, până la orele 19.30, având înscrise în ordinea de zi, declarații politice, de la ora 15.30, până la ora 17.00, dezbateri pe proiecte de lege, de la ora 17.00, până la ora 18.10, iar de la ora 18.10, până la 19.30, întrebări-interpelări.

Programul de lucru și ordinea de zi o voi supune la vot la ora 17.00, în momentul în care vom începe dezbaterea proiectelor de lege.

Primul punct pe ordinea de zi, declarații politice, avem deocamdată înscriși un număr de trei colegi senatori.

 
Cristian Cucuian (PD) - Omul bun și pomul copt;

Invit la tribună pe domnul senator Cucuian Cristian, din partea Grupului parlamentar PD.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 

Domnul Cristian Cucuian:

Bună ziua, domnilor colegi,

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mi-am intitulat declarația politică de astăzi "Omul bun și pomul copt", pentru că așa spun câteva versuri din imnul Partidului Democrat, "Omul bun și pomul copt, ăștia n-au avut noroc". Nu au avut noroc de parteneri care să respecte un protocol și care să nu trădeze o cauză pentru care s-au afiliat.

Cine și-ar fi imaginat în decembrie 2004, atunci când lumea a ieșit în stradă să aplaude la scenă deschisă victoria lui Traian Băsescu și a Alianței DA că, după doi ani și jumătate, PNL-ul va da lovitura de grație partenerilor din Alianță. Am plecat la drum, acordând credit de sută la sută partenerilor de Alianță, ferm convinși că pentru binele general trebuia să luptăm pentru înlăturarea PSD-ului de la guvernare. PSD care ridicase corupția la nivel de artă. Am învins pentru că am crezut în ideile noastre, în ciuda tuturor șicanelor și contraloviturilor PSD-ului. Am învins cu greu, cu sacrificii, dar cu convingerea că împreună putem da românilor o viață mai bună. Numai că, acum, la doi ani și jumătate, de la investirea Guvernului Tăriceanu, constatăm că PNL a reușit să-și dea arama pe față. PD-ului i s-a reproșat, de-a lungul timpului, nu de puține ori, că nu dorește să iasă de la guvernare, din simplul motiv că nu vrea renunțe la sutele de milioane de euro ce urmează să sosească de la Uniunea Europeană. Cum nu se poate mai fals. Nu acesta este adevăratul motiv. Partidul Democrat a vrut să demonstreze un lucru. Legătura, mai mult decât strânsă, între PNL și PSD, acel PSD împotriva căruia am luptat până la epuizare în alegerile din 2004. Pentru PD nu se potrivește sintagma "trădare, trădare, dar să știm și noi". PD-ul știa de trădarea PNL-ului, a spus-o de nenumărate ori, numai că a considerat că era nevoie de confirmarea publică a trădării PNL-ului, pentru ca electoratul să perceapă exact cum stau lucrurile, dincolo de declarațiile irelevante ale unora sau altora.

Momentul în care PNL-ul și-a arătat adevărata față s-a produs săptămâna trecută în ziua în care a fost anunțat Cabinetul Tăriceanu 2. S-a făcut tapaj pe votul covârșitor dat în favoarea noului Guvern PNL-UDMR. Explicația este una singură. Frica de alegeri anticipate. Alegeri anticipate care, spre deosebire de PD, pe toți i-ar prinde cu garda jos. Pe toate celelalte partide le îngrozește gândul că s-ar putea declanșa aceste alegeri anticipate. Ar fi indicat ca domnul Geoană să nu mai acrediteze ideea că PSD este pregătit și mâine dimineață pentru a avea alegeri anticipate. La procentele pe care le are PSD în sondaje, domnul Geoană ar avea moarte sigură.

Dacă privim mai atent structura noului Guvern, putem afirma, fără a exista riscul de a greși, că avem la Palatul Victoria, un Guvern Fenechiu-Patriciu. Este bine știut că mulți membri PNL, foști, precum și actuali miniștri și secretari de stat, au fost de-a lungul timpului angajați sau colaboratori ai firmei Rompetrol.

În condițiile în care principalul acționar al Rompetrol, Dinu Patriciu, este nu doar anchetat penal, ci și într-un litigiu internațional cu statul român, prezența unor oameni în poziții cheie din Guvern, care au fost remunerați de el cu sume importante, ridică semne de întrebare, față de cât de bine este protejat interesul public în acest litigiu. Iar prietenia dintre Tăriceanu și Patriciu este de notorietate.

Dacă la vremea vechii guvernări cea mai influentă grupare din PSD era cea de la Bacău, nașul Hrebenciuc, finul Iacubov și frații Sechelariu, locul i-a fost luat acum de pepiniera de cadre a PNL-ului Iași. Patru miniștri liberali din noul Cabinet sunt legați, într-un fel sau altul, de filiera ieșeană condusă de controversatul deputat Relu Fenechiu. Este vorba despre Tudor Chiuariu, la Justiție, Cristian Adomniței, la Educație, Varujan Vosganian, Economie și Finanțe, iar Cristian David, la Interne și Reformă Administrativă.

În altă ordine de idei, potrivit coaliției pentru o guvernare curată, șapte membri ai noului Cabinet nu corespund criteriilor de integritate agreate în 2004 între coaliția pentru un parlament curat și partidele din actuala coaliție guvernamentală PNL-UDMR. Este vorba de Teodor Meleșcanu, Marko Bela, Nagy Szolt, Ludovic Orban, Cristian David, Decebal Traian Remeș și Paul Păcuraru.

Unde este moralitatea de care se vorba în așa-zisa restructurare?

De ce să ne mai mirăm când ni se transmite de la Bruxelles că Uniunea Europeană privește îngrijorată evoluția evenimentelor de la București?

Cum să nu-și pună întrebări când principalii artizani ai guvernării, Vasile Blaga și Monica Macovei, sunt dați afară din Guvern?

Și ce avem în loc?

Îl avem pe Cristian David la Ministerul Internelor și Reformei Administrative, ministeriabil care, de emoție, la audieri, nu și-a amintit câte județe are România.

În atari condiții, cum va reuși să se impună la minister unde va da piept cu o armată de generali? Sau e pus acolo din cu totul alte motive?

La Justiție a fost numit Tudor Chiuariu care, la anii pe care îi are, nu avea timpul fizic necesar să aprofundeze adevăratele probleme ale sistemului. A fost însă avocatul deputatului Fenechiu, iar un asemenea amănunt nu putea fi trecut cu vederea și poate că are alt rol de îndeplinit decât cel de reformare a justiției.

Un alt ministru de calibru, Radu Berceanu, a fost înlocuit de menestrelul Ludovic Orban care și-a văzut visul de-o viață cu ochii -șefia Ministerului Transporturilor.

La un asemenea minister, naiv să fi să crezi că, în actuala conjunctură, nu ai teme clare de rezolvat, așa cum afirma dânsul.

Și lista ar putea continua.

La alegerile din 2004, aveam vise, speranțe, determinare, credeam în steaua alianței. Acum, la doi ani și jumătate, PNL a recunoscut public că a trădat alianța cu PD-ul pentru prietenia cu PSD. După mine, gestul lui Tăriceanu distruge democrația.

Și aș vrea să închei cu alte câteva versuri din imnul Partidului Democrat care spun cam așa:

"Noi murim spre a ne naște/ Ca Iisus în zi de Paști".

Vă mulțumesc. (Apaluze)

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
Sever Șter (PSD) - Activitatea TAROM;

Invit la tribună pe domnul senator Sever Șter, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, și se pregătește domnul senator Aurel Ardelean, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 

Domnul Sever Șter:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarație politică.

La data de 6 februarie 2006, am adresat o interpelare ministrului transporturilor prin care am semnalat o serie de disfuncționalități în activitatea TAROM generate de existența unei organigrame extrem de stufoase, peste 2.000 de angajați, din care peste 400 economiști. Aceasta presupune costuri exagerat de mari, situație care nu permite reînnoirea parcului de avioane spre nemulțumirea personalului navigant, obligat să opereze pe avioane vechi cu grad de siguranță redus, precum și al celor care călătoresc cu avionul.

Am semnalat și faptul că aceste costuri stau la baza măririi constante a prețului călătoriilor cu avionul, mult peste cel existent în alte țări, fapt care va conduce la micșorarea numărului beneficiarilor serviciilor TAROM.

Răspunsul la interpelare, absolut nerealist, m-a determinat ca, în data de 27 martie 2006, să adresez o interpelare pe această temă primului-ministru. Răspunsul a fost în aceeași notă. În acest context, evoluția situației a fost cea scontată, respectiv îndepărtarea beneficiarilor de serviciile TAROM.

În loc ca, pe baza unei analize profunde, să fie redus personalul angajat la minister, necesar conducerii TAROM-ului și, în special, directorului general Gabriel Dumitrescu, a hotărât, fără a consulta consiliile județene și conducerile aeroportului, să nu mai opereze pe unele aeroporturi curse interne.

În această situație se află și aeroportul Satu Mare, aflat la cea mai mare distanță de București, singurul din zona de nord-vest care poate primi avioane de mare tonaj, inclusiv A318.

Prin această măsură, sunt afectați cetățenii județului Satu Mare care, în mod constant, au beneficiat de serviciile TAROM și care, pe nedrept, vor trebui să-și găsească alte destinații.

Prin atitudinea adoptată față de cele două interpelări și măsurile luate recent, fosta guvernare a dovedit, încă o dată, că a acționat cu dispreț față de interesele celor care i-au propulsat la putere, că au fost ignoranți și incompetenți, iar pe acest fond au creat situații care au perturbat bunul mers al vieții economico-sociale, au păgubit interesele cetățenilor și au menținut mecanisme generatoare de birocrație și corupție.

Această declarație politică are drept scop atenționarea noilor factori competenți din Ministerul Transporturilor ca să analizeze cu maximă responsabilitate situația creată, să dispună măsuri de natură a eficientiza activitatea TAROM-ului care să nu afecteze interesele cetățenilor județului Satu Mare, prin anularea curselor interne pe aeroportul Satu Mare și a cetățenilor țării, prin majorarea periodică a prețului biletelor de călătorie cu avionul.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
Aurel Ardelean (PRM) - Ratingul de țară, în cădere;

Are cuvântul domnul senator Aurel Ardelean, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare și se pregătește domnul senator Nicolae-Vlad Popa.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 

Domnul Aurel Ardelean:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Subiectul declarației politice este ratingul de țară stabilit pentru România de Agenția Standard and Poor`s. Această agenție a scăzut ratingul de țară de la pozitiv la stabil, în premieră, din cauza prestației politice a conducerii țării.

Iată, deci, cum degringolada politică din ultimii doi ani, care s-a acutizat în ultimele luni, a afectat și din acest punct de vedere România.

Agenția internațională de rating Standard and Poor`s a coborât perspectiva ratingului atribuit României de la pozitiv la stabil, din cauza lipsei de transparență a factorului politic.

Conform raportului întocmit de analiștii agenției, revizuirea perspectivei este indicată de prelungirea lipsei de stabilitate politică, la începutul anului 2007, ce survine într-un moment în care problemele care țin de politici rămân semnificative atât în ceea ce privește fondurile structurale necesare pentru a beneficia din plin de statutul de membru al Uniunii Europene.

Aderarea la Uniunea Europeană a apărut într-un moment de incertitudine politică tot mai mare. Tensiunile din interiorul Executivului și între Executiv și Președinte au contribuit din plin la această situație.

Premierul Tăriceanu i-a cerut președintelui Traian Băsescu să se abțină de la orice declarații care pot afecta imaginea României, acuzându-l pe acesta pentru scăderea ratingului de țară de către Standard and Poor`s.

"Ar fi de dorit ca unii oameni politici, în frunte cu Președintele țării, să înceteze să mai vorbească în felul în care o fac despre realitățile românești". Agenția a redus chiar astăzi ratingul pentru România, a spus Tăriceanu.

În replică, Traian Băsescu a susținut că Tăriceanu este cel care trebuie să se abțină de la orice fapte care afectează imaginea țării.

Printr-un comunicat de presă, șeful statului a arătat că premierul este responsabil pentru scăderea ratingului de țară, din cauza corupției la nivel înalt și a modului netransparent în care a fost format actualul Guvern.

Doamnelor și domnilor, misiunea noului Guvern este aceea de a repara această situație. Rămâne însă de văzut dacă incertitudinile politice se vor sfârși odată cu formarea Cabinetului și dacă acesta va avea forța necesară să treacă la aplicarea unor măsuri concrete.

Avem un guvern nou, cu un program încă incert. Din această cauză, România se află, în acest moment, sub o monitorizare permanentă atât din partea investitorilor străini, cât și a mass-media internațională.

Spre exemplu, în cele mai cunoscute cotidiene internaționale din Europa se citează următoarele: "O primire furtunoasă în clubul european", cu referire la criza politică care a afectat România și care poate să compromită șansele de dezvoltare a țării în cadrul Uniunii Europene.

Pornind de la aceste elemente, ar fi imperios necesar ca domnul ministru Varujan Vosganian, care, până acum, a refuzat să facă orice comentariu pe marginea subiectului, să acorde prioritate acestui aspect.

Deși avem un guvern nou, deși Uniunea Europeană, investitorii străini și poporul român doresc liniște și realizarea obiectivelor propuse pentru România, până nu vom avea un mediu politic favorabil, ratingul va continua să scadă, ceea ce se va răsfrânge în activitatea politică din România.

Uniunea Europeană ne privește acum cu nedumerire și, mai grav, cu neîncredere. Putem fi depunctați din cauza acestui aspect care afectează viața politică din România.

Vă mulțumesc, domnule președinte. (Aplauze)

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

 
Neculai Apostol (independent) - Cine nu are seniori, să-și cumpere;

Invit la tribună pe domnul senator Nicolae Vlad-Popa, senator independent, urmează domnul senator Apostol Neculai.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 

Domnul Nicolae Vlad-Popa:

"Hristos a înviat!", stimați colegi.

Sfânta Sărbătoare a Paștelui este și o ocazie de reculegere, de meditație și de autoevaluare.

După experiența acumulată în cele 15 luni cât am fost "detașat" la Parlamentul European pot să vă comunic câteva dintre deosebirile între politicienii din Uniunea Europeană a celor 25 de state și noi. În afara diferențelor de ordin material, am constatat următoarele: ei sunt calmi, noi suntem nervoși, ei sunt solidari, noi suntem dezbinați, ei se respectă între ei, noi ne urâm - sigur, nu vreau să generalizez, sunt și unele excepții - dar ura față de adversarul politic este extrem de periculoasă. Reacția afectivă îți blochează procesul de gândire, transformându-te într-un robot politic. Într-o democrație nu este nevoie să-ți urăști adversarul, să urăști oamenii. Sub dictatura comunistă exista ură, și poate era întemeiată, într-un război ura motivează combatantul. Astăzi nu avem nevoie să ne urâm, mai ales adversarul politic. Eu nu îl urăsc pe domnul Tăriceanu, deși mi-a făcut foarte mult rău, în lupta mea încerc să-mi folosesc mintea și nu ura, iar arbitrul este electoratul prin votul său la urne.

Vă spun sincer că nu pot să-i înțeleg pe cei care, astăzi, îl urăsc pe președintele Băsescu. Extrem de periculos este faptul că ei, orbiți de această ură, sunt motivați să voteze suspendarea chiar dacă nu este fundamentată constituțional. Subliniez acest lucru, art. 95 din Constituție spune: "În cazul săvârșirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituției, Președintele României poate fi suspendat." Curtea Constituțională a statuat că nu există aceste fapte grave, deci nu este îndeplinită condiția esențială pentru suspendare.

Ca atare, cei ce sunt astăzi hotărâți să voteze suspendarea sunt conștienți că vor încălca ei grav Constituția. "Faptă gravă" pentru că este îndreptată împotriva celui care reprezintă statul român și este și comandantul forțelor armate. Acest vot pentru suspendare ar fi el, însuși un abuz de drept și cuprinde elemente preparatorii a unei lovituri de stat, adică îndepărtarea vremelnică, prin abuz a Președintelui țării.

Vă rog, vă cer să lăsați ura la o parte și să acționați conform jurământului depus la această tribună, adică respectând Constituția.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
Nicolae Vlad Popa (independent) - Art.95 din Constituție;

Invit la tribună pe domnul senator Apostol Neculai, senator independent. Se pregătește domnul senator Adrian Păunescu, Grupul parlamentar PSD.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 

Domnul Neculai Apostol:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația mea politică de astăzi am intitulat-o "Cine nu are seniori, să-și cumpere". Îmi pare rău că nu sunt aici cei doi seniori ai Senatului României.

Anul trecut am susținut o intervenție legată de maniera grosieră în care fostul Președinte al României, Ion Iliescu, era înfierat, cu o mânie proletară de tip stalinist, într-o furibundă campanie de presă orchestrată de personaje care nu au autoritatea morală pentru a emite sentințe și judecăți de valoare.

Ca urmare, am fost etichetat drept un apărător al domnului Ion Iliescu, de parcă acesta nu are abilitatea și puterea de a se apăra singur, dar știind ce a făcut Domnia - Sa pentru județul Iași, când a condus destinele acestui județ, nu puteam să nu am un punct de vedere cu referire la aceste aspecte.

Ascultându-l recent pe domnul Radu Câmpeanu într-o emisiune radio, am realizat o dată în plus semnificația profundă a înțelepciunii populare, sintetizată în proverbul "Cine nu are seniori, să-și cumpere".

În condițiile confuze de după decembrie 1989, într-un climat de tensionări și convulsii eliberate după restricțiile perioadei de 50 de ani de totalitarism, puținii oameni politici autentici, Corneliu Coposu, Ion Rațiu, Ion Diaconescu, Radu Câmpeanu, Sergiu Cunescu, Mircea Ionescu-Quintus, și nu în cele din urmă, Ion Iliescu, bărbați cu o cultură și experiență politică deosebită, au avut înțelepciunea de a lăsa orgoliile personale la o parte, de a trece în plan secund interesele de partid, raportându-se la interesele și prioritățile naționale.

Atunci, prin dialog și consens minimal, a fost negociat primul program de dezvoltare economică - socială la nivel național, proiecție care cuprindea inclusiv dezideratele integrării în structurile NATO și opțiunea aderării la valorile Uniunii Europene.

În toate momentele grele, tensionate și uneori violente ale anilor 1990, seniorii politicii românești post-decembriste, ce aparțineau unor grupări cu opțiuni politice diferite au reprezentat factorul de echilibru și coeziune socială care a promovat și protejat permanent interesele naționale ale statului român.

Stimați colegi,

Oameni politici de talia și ținuta morală a celor menționați, cu o cultură și o experiență politică de excepție, trebuie mult mai mult și mult mai bine valorizați cu deferența și respectul de drept cuvenite acestor personalități care au făcut istoria recentă a României. Ei au dovedit că și clasa politică românească poate și trebuie să fie funcțională și eficientă, că poate fi determinată de respectul reciproc care excede diferențele doctrinare, la fel cum au probat, că au cu adevărat încredere în mai tânăra generație de oameni politici, cei care au preluat, în mod firesc ștafeta.

În acest context, consider potrivit un apel adresat mai tinerilor oameni politici, care conduc acum destinele partidelor politice, să le acorde seniorilor cuvenitul respect, să profite constructiv de experiența

acestora și să-i consulte măcar în subiectele esențiale ale politicii românești.

Chiar dacă vârsta este doar o stare de spirit, recursul la sfatul bătrânilor este oricând o dovadă de înțelepciune și respect din partea celor mai tineri, poate mai impetuoși și mai energici, dar sigur, mai lipsiți de necesară experiență de viață, mai ales în politică, domeniu predilect al compromisului, prin care trebuie să prevaleze întotdeauna interesele naționale.

Vă mulțumesc. (aplauze)

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
Adrian Păunescu (PSD) - Albert Wass; zonele inundate din sudul Olteniei; importul de sare; crearea rezervației arheologice din Munții Orăștiei etc.

Invit la tribună pe domnul senator Adrian Păunescu, din partea Grupului parlamentar PSD, se pregătește domnul senator Gheorghe Constantin, din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 

Domnul Adrian Păunescu:

Legea nu poate fi respectată pe sărite

Sigur că există nenumărate formalități, în astfel de zile, care ne pot amăgi, chiar ne pot încălzi. Eu aș dori ca Învierea să ne cuprindă pe toți și să aibă dreptul și puterea de a renaște acei oameni atât de necesari politicii noastre de azi, pentru ca ea să devină și istorie. Așadar, nu mă sfiesc să vă urez "Rodnică Înviere!".

Un fenomen pe care ar fi, după părerea mea, în firea lucrurilor să-l constatăm, este această respectare a legii, pe sărite. Acolo unde ne convine, respectăm legea, acolo unde sunt alte texte, eventual nelegale, unele antilegale de îmbrățișat, să le îmbrățișăm. Iată, vorbim despre faptul care a decurs dintr-o Hotărâre de Guvern și apoi a fost adoptat în Parlament, privitor la interdicția de a se face în România elogiul persoanelor implicate în crime împotriva păcii și omenirii.

Există un cetățean de origine maghiară, Wass, cu o operă literară nu lipsită de calități, dar cu o activitate personală de criminal împotriva păcii și împotriva omenirii, împotriva românilor și evreilor din Ardeal, recunoscută ca atare chiar și de unii dintre conaționalii lui Wass, privită ca atare de presa progresistă de la Budapesta și București, o activitate pe care Justiția a calificat-o drept criminală. Și, totuși, colegi ai noștri, senatori ai UDMR, au susținut, pe o cale sau alta, cu mască sau fără mască, punerea de statui ale lui Wass în Ardeal și, un lucru pe care eu nu-l consider la fel de vinovat, poate chiar e un fapt firesc de cultură, lecturi din opera lui Wass. Lecturi, dar nu mitinguri arogante!

Mă despart, aici, de cei care cred că, dacă un scriitor a făcut și erori, el nu mai trebuie citit. Dar faptele lui criminale, fapte penale, recunoscute și de Jandarmeria Ungară și luate ca atare de Justiție, nu pot fi eludate. Apare, firesc, întrebarea: bine, bine, față de unii dintre cei care sunt acuzați de fapte asemănătoare, dintre români, există această interdicție și față de Albert Wass nu există? Simplul fapt că fiul său a fost unul dintre comandanții NATO, într-o anumită perioadă, ajunge, pentru a-l spăla de aceste crime? Repet, eu nu cer interzicerea cărților lui, la această acțiune nu aș participa, orice s-ar întâmpla, nu am puterea și cinismul de a mă implica în arderea de cărți, pe motive ideologice sau pe motive politice. Nu cred că asta ar fi o soluție azi, și nu a fost nici ieri, și nu va fi nici mâine. Dar sancționarea și lăsarea lui Wass în istorie, după ce a omorât români și evrei, de exemplu la Sucutard, nu înseamnă destul, pentru ca bunii noștri colegi să nu mai tot exhibeze această statuie a Secuiului rătăcitor? El a fost rătăcitor pentru că a făcut crime și s-a temut de lege, nu a fost rătăcitor din fire: că așa ar fi timpurile, să rătăcească. Întâi, a omorât și după aceea a rătăcit. Nu vreau să redeschid acest proces, dar iată că, spre cinstea sa, Parchetul de la Cluj a concluzionat că solicitarea de declanșare a procedurii de revizuire a dosarului, depusă de Andraș Wass, "Wash" probabil, în engleza americană, unul dintre cei cinci copii ai lui Wass Albert, nu se justifică. Și a cerut respingerea revizuirii.

S-a constatat că sentința a fost legală și s-a întemeiat pe probe serioase. Ce se mai dorește? Iarăși busturi ale lui Wass? Nu sunt sancționate de cei în drept acele forțe obscure și oculte care își permit să sfideze legea românească. De altfel, este și firesc, din moment ce liderul acestei organizații consideră că obiectul primului articol din Constituție, statul național unitar român este o cârpă colorată.

Oamenii învață, au lideri. De aceea au lideri, ca să-i conducă și să-i învețe.

Eu cred, totuși, că trebuie să nu mai respectăm legea pe sărite, s-o respectăm în totalitatea ei, să respectăm legea noastră și legea europeană și legea lumii. Și să o respecte și domnul Marko!

Iată, Departamentul de stat al Statelor Unite consideră că alegerile de la Tiraspol au fost incorecte, nelegitime și că nu e normal, nu este legal să fie urmăriți și persecutați, și băgați în pușcării românii care vorbesc românește dincolo de Nistru. E bine că Departamentul de Stat, în Raportul său pe anul 2006, are această iluminare. Numai că trebuie trecut și la fapte. Am văzut că, până și portocaliul președinte ucrainean are tot felul de opțiuni în ce privește istoria și geografia, mai ales cele care se învecinează cu România și că, în toate grijile care ar trebui să-l copleșească, el nu găsește altceva de cuviință decât să facă pe populistul, considerând că Insula Șerpilor este a ucrainenilor, stat recent totuși, și că va negocia și se va înțelege cu România în privința Canalului Bîstroe. Atâta nerușinare și atâta ieșire din realitate, când pe el îl înconjoară milioane de priviri din toată fosta Uniune Sovietică și sute de mii de ucraineni care acum vin să protesteze împotriva lui, mi se pare că înseamnă și o ieșire din politică, din rațiune.

Iar noi ce facem în această situație ? Noi ne așezăm din nou în coada evenimentelor, noi considerăm că sunt toate naturale, că așa e viața - cutremure, Iușcenko, Wass Adalbert. Asta nu se poate. Noi suntem aici pentru a acționa, pentru a lua cunoștință, pentru a face gesturi de conștiință și pentru a acționa. Noi nu putem da, direct, pâine oamenilor, dar demnitate am putea să le oferim și legi pentru pâine da, am putea să le oferim. Și nici acelea n-ar trebui să apară pe sărite.

Așa cum o lege respectată pe sărite este și cea privitoare la felul în care sunt ajutați oamenii din zonele inundate, de exemplu ale Doljului, unde nu s-a făcut aproape nimic, s-a vorbit mult, s-a mințit mult, s-a promis mult și nu s-a făcut aproape nimic. Paștele oamenilor din sudul Olteniei a fost cumplit. Pentru ei n-a înviat nimeni. Nu mai au nici pâine, nu mai au nici case, nu mai au nici iluzii. Unii dintre ei - e drept - și-au vândut materialele, cu care se învredniciseră unii să vină și să li le ofere, dar nu din ticăloșie, ci tot din sărăcie.

Ajungem la situația de a nu avea nici sare. Mi se pare ceva nemaipomenit. România nu mai are sare. Va să zică nici ocnașii noștri nu mai lucrează corespunzător. Ce să te mai aștepți de la guvernanți ?! Ocnașii nu mai produc sare. Importăm sare din Ucraina, sare fără lacrimi, fără lacrimile îndeobște sărate. Se ajunge la situația ca, din 150 mii tone pe care le importăm anual din Ucraina, 100 mii tone să fie destinate consumului casnic și asta în condițiile în care România are nenumărate zăcăminte de sare. Țară de sare! Dar fără sare.

Ce-am făcut cu oamenii care se implicaseră, de o viață și, poate, de o dinastie întreagă, în exploatarea sării ? Unde sunt ei ? Cum am reușit să risipim minerii, cum am reușit să risipim specialiștii, medicii de care vorbea, de curând, într-un interviu, președintele Iliescu, că sunt săraci în marea lor majoritate ? Cum am reușit ? Cum am reușit ? Vă rog să conștientizați absurdul!

Este o capodoperă negativă, de care ne-am învrednicit și pe care nu cred că e târziu să o denunț pentru că mai sunt încă de distrus câteva obiective și unul dintre ele este tezaurul fără preț din Munții Orăștiei, tezaurul Cetăților Dacice. Acolo, iarăși, s-a reușit o absurditate - să se creeze un parc natural ale cărui interese să contravină intereselor arheologice. Arheologii nu mai pot săpa pentru că distrug parcul natural și cercetătorii de la parcul natural nu-i lasă. E dreptul lor, dacă li s-a dat acest cadru, să fie parc natural, ei vor să fie parc natural. De ce să umblăm în pământ când pe pământ cresc flori atât de frumoase ? Da, dar sub acele flori, este o întreagă civilizație, pe care unii, veniți mai recent în aceste locuri, au tot interesul să le lase în pământ, cum au avut interesul să lupte împotriva lui Gheorghe Funar, când era primar de Cluj, și voia să sape în Cluj și spuneau că e nebun. Și s-a săpat la Cluj și s-a văzut că nu Funar era nebun, ci că erau nemernici cei care voiau să oprească săpăturile arheologice, pentru că nu voiau ca poporul român să-și regăsească istoria. Ei bine, așa ceva noi nu mai putem tolera. Până când?

Cer, cu hotărâre, Guvernului României să se implice de urgență în crearea Rezervației Arheologice din Munții Orăștiei. Se poate face parc natural și în afara zonelor în care trebuie săpat. Acțiunile acestea către trecut sunt acțiuni către viitor. Noi nu putem să ne impunem în Europa ca niște chiriași ai propriului nostru destin. Noi avem acțiuni de mii de ani și ele sunt unele în pământ, altele în folclorul oral, altele urmează să fie recuperate de la oamenii pe care legi eronate și acțiuni criminale i-au izgonit din țară.

Parcă, de exemplu, noi n-am putea pune căpșuni în toată România și să le negociem prețurile în așa fel încât să câștige și căpșunarii așa cum câștigă in Spania. Vă dați seama în ce ecuație nebună trăim ? Sigur că e bine că avem oameni în Europa, oameni în Spania, oameni în Italia. Dacă ne mai străduim puțin, vor ajunge chiar majoritari și vor cere Guvernului spaniol să nu mai sape să-și vadă rădăcinile.

Dar noi nu suntem atât de luminați la creier încât să spunem: "Domnule, căpșuni cresc și în România și au un gust extraordinar, pătlăgele roșii cresc și în România". Dar nu pot crește de la sine. Trebuie să se ocupe cineva de ele. Și guvernele cu asta se ocupă, cu crearea condițiilor în care oamenii să poată lucra, în care particularii, mă rog, cooperatiștii, cine mai lucrează în România să poată lucra. Asta ar fi.

S-au stins toate focurile și dârdâim insolent de frig. E absurd ceea ce se întâmplă. Și legea este, iarăși, respectată pe sărite, unde are câte un potentat nevoie. Dar unde avem noi nevoie?

Iată o altă nebunie: Autoritatea Națională Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor - mă surprinde că e un titlu așa de scurt, putea să continue 4-5 fraze, să se sperie țăranii încă de la lectura titlului și să-și dea seama că n-au acces la așa ceva. Amblablablablablasudapa, ANSVbrlbrl, ANSVSA. Față de GMA, FGMA, ARLUS și altele, acesta este un semn de evoluție. Suntem în Europa, nu putem să umblăm cu interjecții, nu putem altfel, că, la noi, există situația paradoxală ca un președinte de partid să-și tragă numele de la o interjecție. Dar, ce a hotărât ANSVSA? Că nu contează ce a zis Europa, și anume că, în 3 ani, să ne punem de acord cu normele europene privind laptele. Nu! S-o facem pe loc, zice ANSVSA. Ca să existe tot mai puțin lapte pe piață, acesta să fie cât mai scump, să se dea o nouă lovitură nivelului de trai, nu cumva să scape români neîngenuncheați și să importăm lapte din Ungaria, jignindu-i pe unguri, pentru că nu știu dacă vitele la ei sunt mai numeroase decât la noi. Ne putem bate în vite cu toată lumea, avem destule vite, unele, e drept, nu în grajduri, ci acolo unde n-ar trebui să fie, de exemplu la ANSVSA. Cine a gândit noile interdicții, cu privire la lapte, și a făcut-o (împotriva poporului român) și Guvernul îl lasă în pace, să creeze o nouă stare de tensiune, ca să ne fie rușine să mai scoatem capul în lume, acela e o vită nepotcovită. Urmează potcovirea prin voința noastră, a tuturor.

Asta ar trebui spus, urgent, în legătură cu ceea ce se întâmplă. Și am uitat un lucru: nu suntem chiar de sine stătători și iată, UNESCO a cerut cercetări urgente pentru că dorește ca respectivele cetăți dacice să fie scoase de pe lista UNESCO, văzând UNESCO faptul că noi nu ne interesăm de ele. Ce mai contează pentru niște inși fără țară niște cetăți dacice! Noi suntem moderni, noi lucrăm în plastic. Așa a vrut, odată, un prim-secretar de acolo să facă repede curat la Sarmizegetusa - Dumnezeu să-l ierte! - și a trebuit să lupt până la liderul de atunci al țării, care a și măsurat bine și l-a dat afară, pentru că el scotea din sanctuar pietrele vechi și punea gresie recentă, cică să facă regizorul Vitanidis un film. Și i-am spus: "Domnule Ciucu - Dumnezeu să-l ierte, repet - domnule, e o nebunie, cum să scoateți pietrele vechi și să le aruncați? Ele trebuie păstrate". "Nu, domnule - zice - că mi-a spus cineva de la Cluj (vă dați seama ce orientare avea acela de la Cluj, care-i spusese) că trebuie să înnoim, să primenim Sarmisegetuza!" Primenirea s-a produs la vârful județului, atunci. Acum, cine răspunde? Pentru că - vă fac o mărturisire - oamenii nu sunt mai puțin revoltați pe tot ce trăiesc, decât erau înainte de 1990, numai că adresa este confuză, e lărgită, nu mai e țintă, nu mai avem unul la care să meargă toate supărările, suntem toți.

Și aș mai spune și un lucru pozitiv, deși nu știu dacă pozitivă este înaintarea în vârstă: un mare scriitor român, Fănuș Neagu, și el aflat pe lista celor care trebuie expirați cu forța, cum a fost Maiakovski sinucis cu forța, a împlinit 75 de ani și e datoria mea de coleg al lui și de om care citește literatură română să-i spun "La mulți ani!". Mă bucur că el există și că el va continua să existe ca un reper, ca un punct de referință pentru cei ce trăiesc azi în România și pentru cei care vor fi. La mulți ani, micimane!

Iar cuvântul meu final este cel cu care am început: să dea Dumnezeu ca Învierea să ne privească pe toți, să devină o problemă personală și obștească a fiecăruia și a tuturor. (Aplauze)

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
Constantin Gheorghe (PC) - România - donator net la bugetul Uniunii Europene.

Dau cuvântul domnului senator Gheorghe Constantin, din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 

Domnul Gheorghe Constantin:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Hristos a Înviat!

Din sală: Adevărat a Înviat!

 
 

Domnul Gheorghe Constantin:

Declarația mea politică de astăzi se poate intitula "România - donator net la bugetul Uniunii Europene".

De câteva luni, asistăm în România la o stare acută de tensiune în sectorul politic, tensiune ce se consumă mai ales în spațiul public.

Pe plan extern, însă, odată cu integrarea în Uniunea Europeană, România ocupă cea mai bună poziție internațională din istoria sa și am avut convingerea că, după ce se va depăși starea de relaxare ce a urmat momentului 1 ianuarie 2007, vom fi nevoiți să revenim la o agendă strictă, iar fluxul declarațiilor și al evenimentelor ce întrețin conflictul se va domoli. Îmi imaginam că reperele internaționale și conștientizarea termenelor impuse vor limita timpul alocat și interesul pentru demersuri fără aplicabilitate concretă: multiplele comisii de anchetă, suspendarea președintelui, propunerea sa de referendum privind votul uninominal sau declarațiile politicienilor vizibili - care au ca unic rezultat discreditarea adversarilor, cu această ocazie aruncându-se în derizoriu și blazonul unor instituții. Aveam iluzia că profesionalismul și diplomația vor înlocui populismul, însă domnul Traian Băsescu a făcut o vizită de lucru în prima zi de Paști, și că eficiența economică va diminua reflexele etatiste. Însă, am dezbătut, nu demult, o ordonanță care ștergea datorii ale societăților. Astfel de așteptări s-au dovedit a fi nerealiste, așa cum demonstrează, cu duritate, și un titlu apărut, săptămâna trecută, într-un ziar central, citez: "Ceea ce ați obținut de la Bruxelles, înaintea aderării, este o catastrofă". Afirmația aparține europarlamentarului danez Jens-Peter Bonde, membru al Parlamentului European de 23 de ani. Trebuie spus că Domnia Sa a pledat pentru aderarea României la Uniunea Europeană încă din 2004. Deci, este un susținător al țării noastre. Concluzia Domniei Sale este rezultatul raportării situației țării noastre la un reper extrem de relevant, parcursul avut de Danemarca în Uniunea Europeană. Astfel, Danemarca, actualmente cea mai bogată țară din Uniunea Europeană, a obținut în momentul aderării, în 1973, deci acum 34 de ani, facilități semnificative la plata contribuției financiare impuse de Uniunea Europeană, plătind doar 20% din contribuție în primul an, apoi 40% și doar după 5 ani - 100% din contribuția ce-i revenea. Iar România, cea mai săracă țară la momentul aderării, nu a obținut nici un fel de reducere. Deci, rigorile fiscale impuse României, țară săracă, sunt mult mai dure, în comparație cu cele impuse statelor bogate. În aceeași categorie poate fi încadrată și Marea Britanie și Irlanda, țări bogate. Europarlamentarul danez mai comenta: "În UE sunt două tipuri de bani, pe care îi primești și pe care trebuie să-i dai. Cei pe care îi dai drept contribuție sunt plătiți de fiecare sărac dintr-un sătuc din România. De fiecare dată când cumpără un kilogram de cartofi, omul plătește contribuția la Uniunea Europeană". De altfel, fiecare cetățean european plătește, zilnic, un cuantum către Uniunea Europeană, chiar fără a conștientiza acest fapt.

Trebuie spus categoric că nu căutăm vinovați. Negocierile purtate în vederea aderării au fost extrem de dificile, iar România nu se afla în ipostaza de a pune condiții. Avem, însă, nevoie de soluții. Repet, soluții, care să schimbe cumva situația actuală sau să prefațeze beneficii financiare care să compenseze rigorile fiscale.

Jens-Peter Bonde, europarlamentarul danez, consideră că România ar avea nevoie de aproximativ 25.000 de juriști specializați în a lucra cu fondurile structurale și cu implementarea acquis-ului comunitar. Contribuția României va trebui plătită integral, dar, momentan, nu suntem pregătiți decât pentru absorbirea a circa 4% din fonduri. Situația este îngrijorătoare, dar cu aceleași probleme s-a confruntat și Cehia și Polonia, care au aderat înaintea noastră.

Avantajul cel mai ușor sesizabil, de care dispunem, este acela că suntem al 7-lea stat al Uniunii Europene ca număr de locuitori și, în consecință, și ca număr de europarlamentari. Votul nostru va conta și va fi necesar pentru Constituția Europeană, pentru buget și pentru măsuri în diverse domenii. Avem, astfel, deschisă calea negocierii. Utilizând acest instrument, trebuie să ținem cont și de recomandarea unui europarlamentar cu experiență vastă. Domnia Sa pledează pentru o renegociere a termenilor, dar, printr-o presiune constantă a celor 35 de europarlamentari români, presiune exercitată în Parlamentul European, pentru ca organul legislativ să facă, la rândul său, presiuni asupra Comisiei Europene.

Se știe foarte bine, stimate colege și stimați colegi, că atât Comisia Europeană, cât și Consiliul Europei sunt organisme rigide, dar Parlamentul European, în care ne putem bucura de simpatie și de sprijin, poate fi abordat prin contribuția europarlamentarilor români. Sunt sigur că, în Parlamentul European, vom obține o majoritate de voturi pentru niște condiții de egalitate, cel puțin, cerute de o țară nou integrată și care nu face parte din rândul țărilor bogate. De altfel, noi nu cerem condiții preferențiale, ci condiții egale.

Solicit, astfel, colegilor mei europarlamentari să-și unească forțele, făcând abstracție de proveniența politică, să depună eforturi pentru a schimba termenii inițiali ai aderării României la Uniunea Europeană.

În final, îmi exprim speranța că rigorile și eforturile impuse de această aderare vor oferi celor implicați experiența necesară în a munci eficient.

Sper, de asemenea, că statutul de membri ai Uniunii Europene ne va obliga, în calitate de politicieni, să deprindem uzanțele diplomației și ne va impune, în modul de lucru, competența și profesionalismul.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Prin intervenția domnului senator Gheorghe Constantin, practic, toți cei înscriși la declarații politice au prezentat, în plenul Senatului, în nume propriu sau în numele grupurilor parlamentare, declarații politice, epuizând, în felul acesta, primul punct la ordinea de zi.

 
   

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti sâmbătă, 4 decembrie 2021, 23:10
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro