Plen
Ședința Camerei Deputaților din 23 aprilie 2007
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.57/03-05-2007

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
14-11-2018 (comună)
14-11-2018
13-11-2018
12-11-2018
Arhiva video:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2007 > 23-04-2007 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 23 aprilie 2007

17. Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea art.158 alin.(2) din Legea învățământului nr.84/1995 republicată, cu modificările și completările ulterioare (rămasă pentru votul final).
 
consultă fișa PL nr. 162/2007

 

Domnul Bogdan Olteanu:

  ................................................

Propunerea legislativă pentru modificarea art.158 alin.(2) din Legea învățământului nr.84/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Legea are caracter organic. Raport de respingere, din partea Comisiei pentru învățământ.

Suntem primă Cameră sesizată.

Termen de adoptare tacită: 4 mai.

Dacă inițiatorul dorește să susțină proiectul.

Vă rog, domnule deputat Kiraly.

Domnul Kiraly Andrei-Gheorghe:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate doamne, stimați domni deputați,

Inițiativa legislativă are în vedere o altă abordare a situațiilor speciale privind asigurarea condițiilor de școlarizare a copiilor din învățământul preșcolar și din învățământul primar.

În Legea învățământului, conform reglementărilor actuale, se asigură posibilități de derogare de la nivelul minim de preșcolari și școlari în situații speciale, în anumite zone defavorizate, prin aprobarea ministerului de resort.

Considerăm că reglementările sunt restrictive și acoperă numai în parte prevederile art.32 din Constituția României, prin care se asigură dreptul persoanelor aparținând minorităților naționale de a învăța în limba maternă.

Totodată, ele satisfac doar parțial prevederile art.5 alin.(1) din Legea învățământului, prin care "cetățenii României au drepturi egale de acces la toate nivelurile și formele de învățământ, indiferent de condiția socială, materială, de sex, rasă, naționalitate, apartenență politică sau religioasă."

De asemenea, potrivit art.17 alin.(1) "Ministerul Educației Naționale, inspectoratele școlare și autoritățile administrației publice locale asigură condițiile necesare pentru ca elevii să frecventeze cursurile primare și gimnaziale, de regulă, în localitățile în care aceștia domiciliază."

De aceea, apreciem că pe lângă zonele defavorizate, izolate datorită unor condiții geografice, este necesar ca zonele izolate lingvistic să fie recunoscute aparținând situațiilor speciale. Izolarea lingvistică înseamnă că anumite comunități etnice trăiesc în grupuri reduse și la distanțe semnificative de conaționalii lor, despărțite fiind de mai multe unități administrativ-teritoriale.

Din aceste motive, acestor copii nu le sunt asigurate condiții pentru instruirea în limba maternă. În consecință, nu mai pot fi purtători ai culturii grupului etnic respectiv.

Pentru a evita aceste situații, propunem să se introducă categoria "situații speciale și zone izolate lingvistic" iar competența de a acorda asemenea derogări să revină autorităților publice locale, cu avizul inspectoratelor școlare.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Comisia.

Vă rog, doamna președinte.

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art.158 alin.(2) și se referă la situații speciale privind asigurarea condițiilor de școlarizare a copiilor din învățământul preșcolar.

Face parte din categoria legilor organice.

Suntem primă Cameră sesizată.

În urma dezbaterii, comisia, cu 10 voturi pentru respingere, 4 voturi împotriva respingerii și o abținere, propune plenului respingerea propunerii legislative, din următoarele motive: prevederile cuprinse în propunerea legislativă se regăsesc în textul Legii nr.84/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare, creându-se astfel o dublă reglementare; al doilea motiv: prin introducerea unor reglementări speciale pentru zonele cu unități școlare izolate lingvistic, se creează o discriminare pozitivă pentru elevii aparținând minorităților naționale.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc foarte mult.

Dezbateri generale. Domnul deputat Gvozdenovici.

Domnul Slavomir Gvozdenovici:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Vin pentru a nu știu câta oară din partea Grupului parlamentar al minorităților, pentru că noi suntem primii în situațiile acestea de dificultate, copiii noștri se găsesc în această situație. Și, înainte de a spune punctul de vedere vizavi de propunerea legislativă, dar și vizavi de poziția comisiei de specialitate, doresc să atrag atenția asupra unui fenomen dramatic care se întâmplă minorităților naționale, și anume, suntem mai multe minorități care am avut zeci de școli în limba de predare maternă, am rămas ori fără școli total, ori cu câte o școală-două, simbolic.

Ajutați-ne, vă rugăm frumos, măcar astea care ne-au rămas puținele să le păstrăm, și de aceea Grupul parlamentar al minorităților sprijină propunerea legislativă și nu putem fi de acord cu comisia, mai ales cu punctul acela că ar fi discriminare pozitivă. Ce este rău de a ne discrimina o dată pozitiv ca să ne păstrăm măcar ceea ce am avut și, paradoxal, pe timpul regimului comunist al lui Ceaușescu.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul deputat Andea. Și, după aceea, domnul deputat Asztalos.

Domnul Petru Andea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

După cum puteți constata, o astfel de inițiativă nu este o noutate în Camera Deputaților, au fost mai multe runde de discuții pe proiecte de lege asemănătoare, unul dintre ele inclusiv aparținând domnului Gvozdenovici, care și-a exprimat punctul de vedere anterior. Ce aș dori să spun? Raportul comisiei în mod corect subliniază faptul că în Legea învățământului este acoperită această posibilitate ca în situațiile excepționale care includ și situațiile de comunități izolate lingvistic, dar nu numai acestea, deci situațiile excepționale pot să beneficieze de clase cu efectiv sub cel legal.

Menționez că efectivul maxim de elevi este stabilit din considerente de calitatea învățământului, iar efectivul minim de elevi într-o clasă este stabilit din considerente legate de economicitatea procesului didactic.

Sunt multe situații în țară în care, în localități izolate, nu lingvistic, localități izolate sunt mai puțin de 15 copii, pentru a forma o clasă.

Pentru astfel de situații și pentru cele menționate de domnul Gvozdenovici, există o procedură care s-a aplicat și până acum, prin care Ministerul Educației și Cercetării poate aproba efective reduse și, în consecință, să mărească cheltuielile de școlarizare per elev, așa cum ne place la ora actuală, datorită descentralizării, să vorbim ca mod de finanțare a învățământului.

Astfel încât, raportul comisiei, care spune că se creează o dublă reglementare, este corect.

Cealaltă prevedere din inițiativa legislativă, prin care comunitatea locală decide, este ca și când unii decid și alții plătesc. Deci, decide comunitatea locală, dar plătește sistemul de învățământ o școlarizare, sigur, împovărătoare într-un anume sens.

În consecință, noi considerăm, și mă refer acum la Grupul parlamentar al P.S.D., că raportul comisiei, de respingere, este corect.

Vă mulțumesc.

Domnul Asztalos Ferenc:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Iată că din nou ne aflăm într-o situație foarte ciudată, foarte interesantă. Avem în față o lege a învățământului, un articol cât se poate de clar, și avem un text care amendează acest articol; atât textul inițial al articolului, cât și modificarea articolului respectiv sunt interpretate așa cum dorește fiecare.

În comisie, colegii noștri majoritari au respins această inițiativă legislativă, iar în raport se și justifică, cât se poate de "clar", zic eu clar în ghilimele, fiindcă iată ce scrie aici în justificare: "prevederile cuprinse în propunerea legislativă se regăsesc în textul Legii nr.84/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare, creându-se, astfel, o dublă reglementare."

Domnilor,

fals. Fals. fiindcă dacă ați fi fost atenți la ceea ce spunea domnul Andrei-Gheorghe Kiraly, în numele inițiatorilor, atunci ați fi aflat că de fapt, pe lângă termenul de izolare geografică, s-a introdus un nou concept, așa-zisa izolare lingvistică. Iar textul articolului la care v-ați referit și despre care spuneți că reglementează această situație, nu, nu se referă la această situație.

În ceea ce privește a doua teză a modificării, pe baza principiului subsidiarității și al descentralizării, nu vi se pare corect ca într-o situație concretă, într-o comuniune numeric mică, decizia de a funcționa o clasă sau o grupă de elevi sau preșcolari să fie luată la nivelul autorităților publice locale, în loc de minister?

Mi se pare ciudat că nu acceptați această idee a descentralizării, a subsidiarității, și mi se pare pur și simplu hilară a doua argumentație. Vă rog frumos fiți atenți ce scrie aici, în numele comisiei. Din păcate, sunt vicepreședintele acestei comisii. Nu am văzut redactarea textului. "Prin introducerea unor reglementări speciale pentru zonele cu unități școlare izolate lingvistic se creează o discriminare pozitivă pentru elevii aparținând minorităților naționale".

Păi, domnilor, într-o democrație funcțională, a crea o discriminare pozitivă față de minorități, vi se pare o eroare? Vi se pare antidemocratic? Păi, dacă așa stau lucrurile, ar trebui să eliminăm din Constituția României o serie de articole care vorbesc de dreptul minorităților de a învăța în limba lor maternă, de a avea instituții proprii, că suntem egali în fața legii ș.a.m.d.

Nu știu de ce a ratificat Parlamentul României convenția-cadru a minorităților, fiindcă dacă privesc acest act normativ prin prisma acestei fraze, atunci a face discriminare pozitivă este o treabă foarte periculoasă.

În sinteză, ceea ce nu am reușit în cadrul comisiei, eu totuși vă cer înțelegerea și o mai mare toleranță și empatie referitor la problematica atât de sensibilă a minorităților.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Doamna deputat Vasilescu, vă rog, și apoi domnul deputat Călian.

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Dacă stăm să judecăm drept această lege, fără ură și fără părtinire, și fără să ne răstim la microfon, așa cum s-a întâmplat acum, aici, o să ne dăm seama că în nici o țară din lume nu putem să avem o școală pentru un elev.

Haideți să ne gândim la ce costuri implică, pentru că este un elev sau doi dintr-o anumită minoritate. Și aici nu este vorba numai de minoritățile naționale, aici este vorba de comunități izolate lingvistic, și ar putea să fie foarte bine și români izolați într-o comunitate lingvistică de maghiari. Le facem o școală pentru doi copii?

Voci din Grupul parlamentar al U.D.M.R.:

Da!

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Eu n-am văzut o asemenea școală decât în Cuba. Să știți că era un obiectiv turistic, unde Fidel Castro voia să arate cât de multă înțelegere are pentru comunitățile izolate, și făcuse o școală pentru un copil. Dar era obiectiv turistic. Se vizita, și dacă voiai mai lăsai și niște fonduri pentru dotarea școlii respective. Obiectiv turistic, repet.

Noi ce facem? Facem și noi, creăm obiective turistice? Haideți să fim serioși. De fiecare dată vin unii dintre colegii noștri cu tot felul de legi din acestea aberante. Nici nu mai știi cum să le mai spui, și nici nu știi ce să mai zici, pentru că orice respingere ai face și orice argument ai găsi, ești imediat catalogat într-un fel.

Dar, haideți să nu ne batem joc, până la urmă, de Parlamentul României! Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul deputat Călian, apoi domnul deputat Anghel Stanciu.

Domnul Petru Călian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Pot să vă spun că eu personal am fost izolat lingvistic, în sensul că, în localitatea în care am studiat în clasele primare, eram 4 elevi români și 20 de elevi maghiari. Și totuși am învățat în limba română, fiind obligat să fac naveta 10 km/zi din clasa a V-a până în clasa a VIII-a, și am făcut-o.

Acest lucru, pe cale de consecință, este valabil în ambele părți, și pentru elevii români, și pentru elevii maghiari, în speță.

Însă, problema legată de acest proiect de lege încalcă oarecum Constituția. Și de ce vă spun acest lucru? Un consiliu local nu se poate implica în chestiuni legate de învățământ. Adică, nu poate să stabilească anumite reguli. Consiliul local poate maxim să solicite inspectoratelor școlare și, implicit, Ministerului Învățământului, chestiuni legate de învățământ.

Dar dacă amestecăm dispozițiile consiliului local cu legile care vizează Ministerul Învățământului, vă dați seama ce iese, așa cum bine spunea antevorbitorul meu!

Pe cale de consecință, probabil că acest proiect de lege ar fi bun în situația în care el ar suporta anumite modificări. Mai precis, consiliul local poate maxim să ceară; nu poate să decidă, iar Inspectoratul să dea doar un aviz, pe care îl știți cu toții că este un aviz consultativ.

Așadar, poate un alt proiect de lege mult mai bine gândit ar avea sorți de izbândă.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul deputat Anghel Stanciu, aveți cuvântul.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Stimate doamne și stimați domni deputați,

Domnilor miniștri,

Domnule Nicolăescu,

Această idee pe care distinșii noștri colegi din comisie au avansat-o, împreună cu domnul Andrei-Gheorghe Kiraly, pe care l-am felicitat anterior, demonstrează cât de actuală este zicerea românească: "Și drumul spre iad este pavat cu bune intenții".

Aici noi nu discutăm prin acest amendament drepturile minorităților, pentru că este o chestiune care poate funcționa foarte bine și la copiii români, care se pot găsi izolați lingvistic într-o anumită comunitate.

Deci, prima chestiune pe care vreau s-o înțelegeți este că nu ne referim la cetățenii aparținând minorităților naționale, ci ne referim la toți copiii care se pot găsi într-o astfel de situație.

A doua chestiune: tendința pe care noi am materializat-o, comisia, și pe care dumneavoastră ați aprobat-o prin vot, este aceea de a încerca, cel puțin de la un anumit nivel, să dăm șanse egale copiilor, adică să meargă cu acele autobuze școlare ș.a.m.d., prin comasarea școlilor, într-o școală în care să aibă profesori calificați, să aibă condiții igienico-sanitare adecvate.

Deci, regula pe care noi am impus-o este aceasta: să ducem copiii în zonele respective, la școala din centru, sau cum vreți să-i spuneți, cu mijloace de transport, s-au cumpărat încă o dată două sute și ceva de microbuze, pentru a asigura egalitatea de șanse.

Bineînțeles că legiuitorul, de fapt tot noi, am introdus în Legea nr.84, ca o chestiune de excepție, posibilitatea să funcționeze și clase paralele, da, să funcționeze și comasat, și cu un număr mic de elevi. Dar am introdus aceasta ca o excepție și, evident, am impus-o de la centru, de la nivelul ministerului.

Colegul nostru spunea: "Venim cu principiul subsididarității, care funcționează". Eu vă spun că este posibil ca acest principiu al subsidiarității, în acest caz, să nu funcționeze. Adică, 3 - 4 copii găsiți într-o comunitate, nu totdeauna aceia s-ar putea, la nivelul comunității locale, să fie de acord.

Pe când dincoace, la nivel central, domnul deputat Radan - și îi spun numele pentru că știu sigur că a obținut astfel de clase -, să le spunem, în zona pe care domnia sa o acoperă de la doamna ministru Andronescu, și a fost de fapt și un obiect de lucru al colegilor noștri aparținând minorităților naționale, să discute cu ministerul, să cadă, acolo unde efectiv este cazul, și nu să spunem, să facem un loc de muncă artificial pentru cineva, în loc să ne uităm la copil, deși a obținut lucru. Textul de lege funcționează, a funcționat, și cred că a-l duce acum la nivelul comunității locale, și într-o chestiune de excepție a face o regulă este în dezavantajul copilului, și nu în avantajul lui.

Ca atare, acestea au fost de fapt motivele pentru care noi, în comisie, am respins. Treaba cu discriminarea pozitivă, probabil că s-a strecurat cumva, dar nu mi-aduc aminte ca în comisie să se fi ridicat astfel de puncte de vedere.

De aceea, stimați colegi, trebuie să ne gândim la copil, pe de o parte, la șansele egale pe care i le dăm și, evident, acolo unde este cazul, prin excepție, să facem aceste clase care, repet, sunt permise de lege.

A veni acum și a face regula ca 3 elevi să fie minimum pentru aceste clase la dispoziția locală, introducem subiectivism, și de multe ori acest subiectivism nu se reflectă în avantajele copilului, ci în avantajele celui care trebuie să se ocupe de acei 3 copii.

Este deci momentul să decidem: ori mergem pe linia pe care am început, șanse egale, prin comasări la anumite niveluri, repet, și în anumite zone geografice sau lingvistice, sau lăsăm să funcționeze această regulă generală și acceptăm excepțiile.

Noi, Grupul parlamentar al P.S.D., mergem pe ceea ce reprezintă trend, egalitate de șanse, dar și tratarea diferențiată, prin excepție, de la nivel central, cu fondurile adecvate pentru copiii care sunt izolați geografic, sau, dacă vreți, și izolați lingvistic.

Sper că votul dumneavoastră va fi favorabil continuității și respectiv cazurilor de excepție rezolvate prin fondurile alocate la nivel central.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul deputat Merka, aveți cuvântul.

Domnul Adrian-Miroslav Merka:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor colegi,

Ideea de bază ca discriminare pozitivă s-a discutat ani de-a rândul și, bineînțeles, știm că nu este chiar principiul acestei modificări care s-a adus. Din câte știm, acestei idei de a da posibilitatea ca, comunitatea locală să vină cu o propunere, pentru că știm foarte bine, comunitatea locală sprijină financiar orice instituție din mediul rural și urban, iar ministerul sprijină cu partea umană și materială procesul de învățământ.

Știm foarte bine că toată lumea tinde să sprijine minoritățile dintr-o zonă sau din alta. Nu se definește ce minoritate este sprijinită, pentru că nu se știe exact definiția unei minorități într-o zonă cu o majoritate diferită de cea preponderentă într-o țară, dar consider că noi, ca și stat român, am dat dovadă de multă clemență.

În acest sens, vreau să vă întreb: în cazul în care o comunitate, oricare ar fi ea, mică sau mare, în momentul în care într-o zonă există, cum s-a spus, o posibilitate de minimum 3 elevi să funcționeze cu această școală, cu această instituție, nu prea văd cum am putea să facem chiar atât de mari reduceri la bugetul de stat.

Și așa viața ne-a demonstrat că în timp comunitățile mici se restrâng, și-și restrâng activitatea. Dar atât timp cât mai există un gram de speranță ca să rămână posibilitatea acelui elev să studieze în limba lui maternă sau în limba pe care o dorește, cred că această clemență ar trebui să fie din partea fiecărui coleg deputat sau senator.

În acest sens, să dăm posibilitatea atât comunității locale, cât și elevului să studieze, chiar dacă uneori, poate în unele state există acel învățământ, poate chiar la distanță sau poate cu minim de elevi. Bineînțeles, numărul minim este discutabil. Dar, gândiți-vă, să facem acum o reducere de costuri tocmai pe elevi, și se referă doar la gradul primar. Este destul de dureros în acest caz. Putem să luăm și putem să negociem bineînțeles, cum s-a și demonstrat și la bugetele anterioare, sume mici, mai mari, enorme sau minime, dar aceste sume care se discută pentru elevi, eu totuși spun că este discutabilă problema, ca și idee. Și în ultimul caz, totuși sprijinim și profesorii. Reducerea numărului de profesori, știți foarte bine că este o etapă dureroasă în sistemul nostru, care va fi și care urmează.

Descentralizarea poate, în acest sens, ne va ajuta totuși. Dacă bugetele locale vor putea să asigure funcționarea în bune condiții a acestor școli, dați posibilitatea, vă rog frumos, ca acești elevi și aceste școli să funcționeze.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, în încheierea lucrărilor... comisia, doamna deputat, doriți să mai interveniți?

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Domnule președinte,

Cred că se impun niște concluzii, pentru că stau și mă minunez că mai există în Parlamentul României persoane care nu știu cine finanțează învățământul și unitățile școlare. Pentru mine este o surpriză. Sper să nu fie prea mulți copii.

Deci, este foarte simplu: avem reglementare pentru așa ceva. Cine este interesat dintre minorități poate să meargă la domnul Radan, să îi explice exact cum a făcut domnia sa pentru minoritatea pe care o reprezintă în Parlament.

2. Este mult mai simplă soluția care s-a găsit până acum: să se ia cu un microbuz copiii și să se transporte dintr-o școală în alta, nu să ținem să folosim zeci de milioane, sute de milioane pentru întreținerea unei școli pentru un copil sau doi, decât dacă vrem să transformăm, ca în Cuba, în muzeu școala respectivă.

Mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul deputat Gvozdenovici, apoi domnul deputat Asztalos.

Domnul Slavomir Gvozdenovici:

Cu mare părere de rău, trebuie să constat că totuși, din partea majorității sau a unei părți a majorității nu există deloc înțelegere pentru această problemă a noastră.

Vreau să pun o întrebare numai: dacă există, și cazul acesta este cel mai des la minoritățile mici, o singură școală cu predare în limba maternă într-un județ, și noi, din cauza numărului mic de elevi, o desființăm, unde se duc și unde învață elevii aceștia în limba maternă?

Domnilor,

noi dorim și noi o garanție mică, că am venit mai demult cu o propunere legislativă, să fie garantată clasa sau școala cu minimum 3 elevi. Mi-ați zis că nu-i bine. Îi îngrădim pe ăia care sunt unul sau doi în școală. Așa ne-ați explicat, și ați respins această propunere.

Acum, măcar permiteți, că dacă există această excepție geografică, să existe și această excepție lingvistică, pentru că ne creează măcar un minimum de speranță că ne vom păstra măcar puținul ăla care ne-a mai rămas.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul deputat Asztalos.

Domnul Asztalos Ferenc:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Antevorbitorii spuneau că trebuie să dai șanse egale pentru fiecare copil, indiferent de etnie. De aceea, există programe în cadrul ministerului: programul microbuzelor, programul campusurilor ș.a.m.d.

Dar, stimați colegi, aici se vorbește despre acei copii din clasele I - IV, în special, care în cazul acestei izolări lingvistice ar fi nevoiți să stea pe marginea drumului și să facă naveta de 25 - 30 km. Și vă întreb: în calitate de părinte, oare, pentru acest copilaș fragil, ce este mai important, apropierea de părinte sau de a face naveta?

Având în vedere faptul că părerile sunt destul de împărțite - vedeți dumneavoastră, foarte mulți spun, da, fără ezitare, trebuie să respingem - dar din câte ați auzit, în afară de mine mai sunt colegi care pledează pentru altceva. Și pentru a ieși din acest impas, eu - în calitate de vicepreședinte - v-aș ruga să retrimiteți proiectul de lege la comisie, și eventual acolo să mai discutăm colegial, pe probleme punctuale, fiindcă aici este vorba despre probleme punctuale. Nu sunt probleme generale, însă aceste probleme punctuale de foarte multe ori nu se rezolvă, nu-și găsesc rezolvarea în comunitatea respectivă.

Și acest act normativ ar fi o garanție pentru rezolvarea acestor situații destul de izolate, dar existente.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă nu mai există alte intervenții, avem totuși o propunere de procedură, pe care o voi supune votului dumneavoastră.

Doriți să luați cuvântul pe propunerea de retrimitere? Vă rog, doamna președintă, aveți cuvântul.

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Domnule președinte,

Știm ce se urmărește: să treacă tacit această lege, pentru că știm și noi cum va lucra Parlamentul până pe data de 4 mai, când acest proiect de lege trece tacit.

Din partea comisiei nu suntem de acord ca să ne-o retrimiteți la comisie. Votul a fost covârșitor în cadrul comisiei și nu are absolut niciun rost ca să revenim, cu atât mai mult cu cât se specifică foarte clar în raport că există reglementare, avem reglementare pentru ceea ce se cere, oameni buni, avem lege.

Pentru ce mai forțăm nota?

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnule deputat Mircovici, aveți cuvântul.

Domnul Niculae Mircovici:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Poate că n-aș fi luat cuvântul, pentru că o serie de argumente au fost prezentate de colegii mei, și sigur că este puțin probabil, ca inclusiv datorită faptului că suntem minoritari, să putem să avem un câștig de cauză vizavi de o astfel de problemă, deși ea stă la baza inegalității de șanse între doi copii, și mă refer la copii din clasele I - IV, care sunt puși în situația să înceapă să învețe aritmetica și celelalte lucruri care se fac în clasa I, a II-a, a III-a și a IV-a într-o limbă pe care nu au vorbit-o niciodată în familie și probabil că datorită izolării lingvistice nici nu o cunosc.

Sigur că posibilitățile lor ar fi mai mari, începând cu clasa a V-a și mai încolo, și este mai puțin probabil ca noi să ne punem problema să învețe mai departe în limba minorității respective.

Dar cel puțin primele elemente, este mult mai ușor pentru copil să le perceapă și să le înțeleagă în singura limbă pe care o vorbește în momentul în care este copil.

Din punctul ăsta de vedere, cred că motivația că vom crea o inegalitate de șanse nu stă în picioare, și sunt convins că domnul profesor s-a referit la inegalitatea de șanse pe care o aveau într-o perspectivă mai mare, și nu numai la momentul acesta, al primelor ore de școală pe care le face copilul respectiv.

Al doilea element pe care vi l-aș supune atenției, este acela că ni s-a dat exemplul cu minoritatea croată, care este grupată într-o anumită zonă. Dar vreau să vă spun un element paradoxal: recensământul din 2002 ne-a dovedit că minoritatea bulgară, prin cifrele sale, în proporție de șapte optimi se găsește în Banat, iar în Dobrogea, de-a lungul Dunării, în alte zone în care au existat minoritari bulgari aceștia nu mai există. În Mehedinți sunt 4, în alte județe limitrofe frontierei sunt înregistrați câte 8 - 10 - 12 minoritari bulgari.

Sigur că n-are nicio legătură cu realitatea, expresie fiind și faptul că 3.500 de votanți votează 20.000 la vot. Dar, ceea ce m-a făcut să vin la acest microfon, este respectul pe care îl acordă doamna președintă a Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, acestei propuneri, acestei inițiative legislative. N-am crezut niciodată că modificarea a două articole în Legea Învățământului este mai importantă decât cele 5 proiecte de lege din pachetul privind siguranța națională a României, care tot în această Cameră, și tot cu înțelegerea unora sau a altora, au trecut fără a fi discutate și dezbătute, prin aprobare tacită la Senat.

Vă mulțumesc pentru aprecierea pe care ați făcut-o acestei propuneri legislative. Este cel puțin egală, datorită temei pe care dumneavoastră ați exprimat-o, cu pachetul de legi privind siguranța națională a României.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Anghel Stanciu.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne și stimați domni deputați,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi, aparținând diferitelor minorități naționale, prezenți în Parlament.

Votul nostru va fi clar împotriva trimiterii la comisie.

Vreau să fim de acord cu toții că în România, spre deosebire poate de alte țări ale Uniunii Europene, copiii de altă naționalitate decât cea română au dreptul, și în fapt se realizează instrucția și educația lor în limba maternă.

Deci, legile pe care le avem permit instrucția și educația la toate nivelurile, ca să fim odată pentru totdeauna înțeleși.

Referitor la subiectul pus în discuție, pot funcționa clase, așa cum știți foarte bine, cu un număr redus de elevi, inclusiv 3 elevi.

Problema care se pune aici, s-o spunem clar: vreți ca dintr-o excepție să faceți o regulă; și fiecare caz în parte se analizează și se dispune. Vreți la nivelul comunității locale. Noi vă spunem că la nivelul comunității locale s-ar putea să întâmpinați mai multe dificultăți decât la nivel central, datorită unor anumite mentalități, nu intrăm în detalii, care pot fi și de la minoritari care sunt majoritari într-o zonă, către românii minoritari, și invers.

De aceea, spunem că nu se referă la o anumită etnie. Nu are sens să centrăm pe interesul fiecăruia dintre noi. Este clar că sunt și alte interese.

De aceea, să centrăm pe elev, și cazurile de excepție să le lăsăm excepții, și nu să facem regulă, din care noi să acordăm unora sau altora un salariu sau o funcție.

De aceea, domnule președinte, sunt de acord cu ce a spus domnul Asztalos, să supunem la vot trimiterea sau nu la comisie. Cu cele două precizări: în România, dreptul de a învăța în limba maternă este asigurat la toate nivelurile și sper să nu mai vină cineva să spună că nu și, doi, cazurile de excepție sunt tratate cu foarte multă deferență și nu a venit nimeni dintre colegii noștri minoritari să spună, din 1992, de când sunt în Parlament, până acum, că nu a funcționat o clasă cu 3-4 elevi.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Moisoiu, domnul deputat Cristian Rădulescu, domnul deputat Gvozdenovici.

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Doresc să subliniez o idee care nu s-a înțeles sau n-a vrut să fie înțeleasă, pentru că, de fapt, în clipa de față, problema aceasta este rezolvată. Situații de sub efectiv, cu 3 elevi, se pot aproba de către inspectoratul școlar, cu avizul Ministerului Educației și sunt rezolvate asemenea situații. Deci, nu numai în cazul minorității croate, cum s-a spus aici, și români, eu cunosc situații de acest gen când cazul acesta s-a rezolvat.

Ceea ce trebuie să urmărim și ceea ce s-a urmărit până acum în dezbaterile noastre a fost calitatea învățământului, faptul că învățământul se concentrează pe școala de centru, faptul că se face cu cadre calificate. Iar minoritățile nu au de ce să se sperie, pentru că cadrele calificate sunt cadrele lor calificate, nu o să vină învățătorul sau educatoarea româncă, care nu știe limba respectivă, să țină ore, tot cineva pregătit în același domeniu le va ține.

Pe de altă parte, din punct de vedere calitativ, al condițiilor în care se realizează aceasta, de asemenea, avem toate speranțele de mai bine, în momentul când învățământul este centrat într-o școală de centru, în condițiile în care transporturile sunt asigurate.

Și încă ceva, este vorba, pentru că s-a ridicat aici o problemă, problema legată de drepturile autorității locale. Sigur că da, autoritatea locală are niște drepturi, pentru că ea finanțează aceste școli, din punct de vedere al clădirii, din punct de vedere al utilităților, dar atât. Păi, nu putem ca această administrație locală, primăria locală, să vină și să aibă un cuvânt mai mare de spus decât însuși Ministerul Educației și Cercetării. De aceea nu putem să punem între cele două un semn de egalitate, este mare diferență între un consiliu local, dintr-un anumit sat sau comună, și, în același timp, Ministerul Educației și Cercetării.

Deci, subliniez și, cu aceasta, închei, în clipa de față, problema este rezolvată sub toate aspectele, cu toată bunăvoința, deci, nu avem ce să mai discutăm în acest caz.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Cristian Rădulescu.

Domnul Cristian Rădulescu:

Stimați colegi,

Dezbaterile pe această temă sunt foarte îndelungate și ascuțite, fiindcă este vorba de lucruri foarte delicate aici. Un lucru delicat este dreptul la educație, este un drept fundamental. O altă temă importantă este descentralizarea, pe care, în aceste zile, după admiterea noastră în Europa, o dezbatem cu atât mai fierbinte. Pe de altă parte, este vorba de minorități și când e vorba de minorități și de drepturile minorităților, trebuie să fim extrem de atenți. Când toate aceste trei teme se întâlnesc, în inițiativa de față, lucrurile sigur că devin delicate.

Cred că atunci când este vorba de astfel de lucruri delicate, cum este educația și, în cazul de față, discuția este dusă către minorități, deși noi susținem fierbinte descentralizarea, cred că sunt anumite chestiuni care nu pot fi lăsate la îndemâna subiectivismelor și umorilor, care există, din păcate, uneori, în conducerea administrației locale. Sunt chestiuni care trebuie să fie rezolvate conform normelor și experienței europene și să fie asumate ca politică de stat. Și dacă există deja principii statuate în momentul de față de politica de stat pe educație în această privință, să le lăsăm acolo unde sunt.

Nu-i dăm dreptate întotdeauna doamnei președintă a comisiei de profil, de exemplu, dânsa spunea că e un lucru foarte bun cu microbuzele ș.a.m.d., care ar rezolva o parte din problemele care se pun acum în discuție. Dar, tot în comisia dânsei, a fost respins un amendament venit din partea unor deputați P.D., care prevedea și obligativitatea ca în bugetul de stat să fie cuprinși și banii pentru carburanți, de exemplu, că aceste microbuze au venit, dar nu au piese, nu au carburanți ș.a.m.d. și, în momentul de față, nu toate funcționează. Acest amendament a fost respins.

Revenind la discuția de la care pornisem, însă, în această privință, cred că are dreptate, sunt lucruri prea gingașe ca, la un moment dat, să depindă de nu știu ce primar, din nu știu ce comună sau oraș, care are el o problemă și o luptă veche cu nu știu care minoritate. Și atunci, noi nu o să fim de acord cu retrimiterea la comisie.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc.

Domnul deputat Gvozdenovici.

Domnul Slavomir Gvozdenovici:

Îmi pare rău că revin încă o dată la microfon, doresc să subliniez că în mai multe rânduri, în O.S.C. și în Uniunea Interparlamentară am vorbit despre problematica minorităților din România și despre soluții și exemple pozitive ale țării noastre, dar nu pot să fiu de acord cu domnul Anghel Stanciu, pe care îl respect în mod deosebit, când spune și afirmă că: "spre deosebire de restul Europei, în România se învață". Doresc să subliniez că se învață în foarte multe țări din Europa și nu am descoperit numai noi America, deci, se învață și în altă parte, în mod sigur, și pot să dau exemplu.

Nu cerem pentru un elev, școală sau clasă, dar pot să dau exemplu Danemarca, unde șalupa, în fiecare dimineață, cară un elev de la o insulă la cealaltă. Dar noi nu trăim în insulele Danemarcei, dar suntem niște mici insule în România, minoritățile mai mici. Și trebuie găsită o soluție, soluție nu este numai aceasta, care este acum în lege, ci trebuie găsită o garanție, oricât de mică, nu pentru a înființa altceva, a crea altceva, a aduce alte cheltuieli ș.a.m.d., ci a găsi o garanție mică, ca să ne păstrăm ceea ce am avut.

Domnilor, doresc să subliniez, de 300 de ani avem, mai multe minorități, școli în limba maternă, sub o formă sau alta, le-am păstrat până astăzi. Ni s-au decimat! Asta este puțin zis, ni s-au decimat!

Atunci, vă rog să ne înțelegeți, din acest punct de vedere, și să găsim o modalitate de a păstra măcar ceea ce avem, de a conserva ceea ce ne-a rămas, nici 2-3% nu ne-a rămas din ceea ce am avut. Aceasta este rugămintea și acesta este apelul nostru.

Mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Supun întâi votului propunerea de retrimitere la comisie, care e o propunere procedurală, și, după aceea, dacă doriți, putem relua dezbaterile pe fondul acestei...

Voci din sală:

Nu o mai reluăm!

Domnul Bogdan Olteanu:

Nu pot să împiedic nicio intervenție, suntem în procedură normală.

Deci, supun votului dumneavoastră propunerea de retrimitere la comisie a acestui proiect.

Cine este pentru retrimitere la comisie? Vă rog să votați. Vă rog să numărați. Număr eu, că lipsește domnul secretar. 37 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 50.

Abțineri? Numărați abținerile, vă rog frumos. 3 abțineri.

S-a respins propunerea de retrimitere la comisie.

Dacă mai există intervenții la dezbateri generale? Mai era domnul Merka.

Mai există intervenții? Că vă promit că închid lista.

Mai e vreo intervenție la dezbateri generale? Nu mai e.

Atunci, după această intervenție, rămâne la vot final.

Domnul Adrian-Miroslav Merka:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor deputați,

Vroiam să fac doar o precizare, ce a spus distinsul nostru coleg și domnul profesor Stanciu e adevărat, bineînțeles, minoritățile nu se pot plânge de sprijinul întregului Parlament și al întregii societăți civile pentru drepturile lor. Dar, cum s-a remarcat și adineaori, ideea de finanțare a fost înțeleasă de acei doi colegi din acest partid în sensuri diferite.

Deci, în acest sens doream și eu să cer retrimiterea la comisie, pentru că, poate, într-o modalitate sau în alta, reușim să ne facem înțeleși. Bineînțeles, e o modalitate de exprimare și de vot. Asta doream.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Am finalizat dezbaterile generale. Propunerea, fiind de respingere, rămâne la vot final.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 16 noiembrie 2018, 13:24
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro