Şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 24 aprilie 2007

2.

Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de Hotărâre a Parlamentului României pentru stabilirea obiectului şi a datei referendumului naţional.

		Domnul Bogdan Olteanu:
		................................................
		La primul punct avem Proiectul de Hotărâre a Parlamentului României pentru stabilirea obiectului şi a datei referendumului naţional. Proiectul de hotărâre a fost distribuit. Este necesar să mai procedăm la citirea lui? Nu cred. Sigur că-l dezbatem pe articole. Dacă în ce priveşte titlul proiectului există obiecţii, observaţii, comentarii? Nu există. Supun votului dumneavoastră acest titlu. Cine este pentru? A, există comentarii! Domnule secretar, vă rog. Îmi cer scuze, domnule senator Funar! Aveţi cuvântul.
		Domnul Gheorghe Funar: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Vă propun o mică modificare la titlul hotărârii, ţinând seama de textul din Constituţia României, de la art.95 alin. (3), care se referă la organizarea referendumului "pentru demiterea preşedintelui" şi nu "privind demiterea preşedintelui". Acesta este amendamentul pe care vi-l supun atenţiei, respectând textul din Constituţia României. Mulţumesc.
		Domnul Bogdan Olteanu: Obiecţii la această propunere? Eu am Constituţia în faţă şi exact aşa se formulează: "un referendum pentru demiterea preşedintelui". Există obiecţii la propunerea domnului senator Funar? Nu sunt obiecţii. V-aş propune atunci să adoptăm titlul cu această modificare de tehnică legislativă, dacă sunteţi de acord. Nu. Domnule Rădulescu, doriţi să interveniţi? Să supun propunerea separat. Bun. Supun atunci votului dumneavoastră propunerea de înlocuire a termenului "privind" cu termenul "pentru". Cine este pentru? Vă rog să număraţi. 186 de voturi pentru. Voturi împotrivă? Vă rog să număraţi. 38 de voturi împotrivă. Abţineri? 2 abţineri. S-a adoptat propunerea domnului senator Funar. Supun votului dumneavoastră atunci titlul proiectului de hotărâre. Vă rog, domnule Călian, doriţi să luaţi cuvântul?
		Domnul Petru Călian: Domnule preşedinte, În situaţia în care s-a votat propunerea domnului Funar, pentru a nu folosi repetiţia, că apare "pentru stabilirea obiectului şi a datei referendumului naţional pentru demiterea Preşedintelui..." la început aş propune să înlocuim cuvântul "pentru" cu "privind", pentru a nu folosi repetiţia: "Hotărâre privind stabilirea", pentru că altfel avem o repetiţie şi nu dă bine. Mulţumesc.
		Domnul Bogdan Olteanu: Doamna deputat Jipa.
		Doamna Florina Ruxandra Jipa: Mulţumesc, domnule preşedinte. Mie nu-mi sună bine "Hotărâre pentru stabilirea obiectului". Păi, obiectul este chiar demiterea preşedintelui României. Nu putem să spunem că este obiectul muncii. Obiectul muncii este demiterea preşedintelui României, acum fără niciun pic de glumă. Haideţi să găsim ceva mai potrivit, nu ştiu cum să vă spun.
		Domnul Bogdan Olteanu: Doamna deputat, Nu mai facem acum stilistică aici. Este preluat din Legea referendumului. Aşa am ştiut să scriem Legea referendumului, acum o transcriem în această hotărâre.
		Doamna Florina Ruxandra Jipa: Obiectul, obiectul! Dacă dumneavoastră vreţi să rămână aşa, dar obiectul este chiar demiterea. Noi stabilim obiectul şi data demiterii.
		Domnul Bogdan Olteanu: Aici nu facem decât să transcriem din lege şi cred că trebuie să păstrăm exact formulările din lege. Supun votului dumneavoastră atunci cu formularea care chiar este stilistică şi n-am s-o mai supun separat votului, pe care a propus-o domnul deputat Călian: "Hotărâre privind stabilirea obiectului şi a datei referendumului naţional pentru demiterea preşedintelui României". Cine este pentru această formulare a titlului? Vă rog să număraţi. 205 voturi pentru. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? 47 de abţineri. Titlul hotărârii a fost adoptat în formularea de la stenogramă. Art.1. Obiecţii, observaţii comentarii la art.1? Domnule deputat Nicolicea, aveţi cuvântul.
		Domnul Eugen Nicolicea: După ce am aprobat amendamentul propus de domnul Funar, este evident că trebuie înlocuit peste tot "privind" cu "pentru", "pentru demitere".
		Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc. Cred că suntem toţi de acord. Este o modificare de natură tehnică legislativă. Vă rog, domnule deputat Cristian Rădulescu, aveţi cuvântul.
		Domnul Cristian Rădulescu: La art.1, domnule preşedinte, discutăm pe alineate sau tot articolul în ansamblu?
		Domnul Bogdan Olteanu: Dacă doriţi, discutăm pe alineate.
		Domnul Cristian Rădulescu: Da, haideţi pe alineate.
		Domnul Bogdan Olteanu: Vă rog, la alin. (1) atunci, dacă e ceva? Nu. La alin. (1), domnule Funar? La alin. (1) există obiecţii, observaţii, comentarii? Nu există. Supun votului dumneavoastră alin. (1) în formularea din textul distribuit. Cine este pentru? Observaţia aceea se găseşte de sus până jos şi se va înlocui de sus până jos. Cine este pentru alin. (1)? Vă rog să număraţi. 206 voturi pentru. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? 47 de abţineri. Alin. (1) a fost adoptat în formularea din textul distribuit, cu modificarea aferentă. Alin. (2), intervenţii? Vă rog, domnul senator Funar, domnul deputat Rădulescu, domnul senator Popa.
		Domnul Gheorghe Funar: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Vă propun un alineat, 2 nou, faţă de textul proiectului de hotărâre, preluând din Legea 3/2000. Textul pe care vi-l supun atenţiei este: "Referendumul pentru demiterea Preşedintelui României este obligatoriu". Acest lucru scrie la art.8 din Legea nr.3/2000. Permiteţi-mi să-l citesc. "Referendumul pentru demiterea Preşedintelui României este obligatoriu". Ţin să-l felicit pe preşedintele Camerei, care susţine să preluăm în această hotărâre textul din lege. Mulţumesc.
		Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc, domnule senator. Există impresia că dumneavoastră propuneţi un alt alineat, şi nu înlocuirea alin. (2). Nu, nu alin. (11) să zicem că este înainte de (2). Obiecţii, observaţii la propunerea domnului senator? Deci, nu este vorba de înlocuirea alin. (2), ci de introducerea unui nou alineat, practic, între alin. (1) şi (2). Supun votului dumneavoastră atunci propunerea domnului senator Funar, de introducere a unui alin. (11), prin care să se prevadă că referendumul este obligatoriu. Vă rog să votaţi. Cine este pentru? Rog domnii secretari să numere totuşi voturile. Deci, cine este pentru? 215 voturi pentru. Voturi împotrivă? 46 voturi împotrivă. Abţineri? Număraţi abţinerile, vă rog. 21 de abţineri. S-a introdus un nou alineat. Domnule Márton, aveţi cuvântul.
		Domnul Márton Árpád Fráncisc: Domnilor preşedinţi, Noi ne-am abţinut de la acest vot, pentru că n-am prea înţeles ce se înţelege prin "referendumul este obligatoriu". Deci, organizarea referendumului este obligatorie sau participarea cetăţenilor? Că dacă asta se înţelege este neconstituţional. Sper că nu asta se înţelege.
		Domnul Bogdan Olteanu: Domnule deputat, Presupun că şi în accepţiunea legiuitorului, care a fost de atâtea ori judecată de Curtea de Constituţională, se înţelege organizarea referendumului, pentru că caracterul obligatoriu al votului este neconstituţional în România. Deci nu se poate pune problema că este obligatorie prezenţa la vot. Alin. (2). Domnul deputat Cristian Rădulescu a solicitat cuvântul, apoi domnul senator Nicolae Vlad Popa.
		Domnul Cristian Rădulescu: Am discutat adineauri pe un amendament făcut de domnul Funar, care a reuşit să unească ungurii cu românii şi opoziţia cu puterea. Nimeni n-a înţeles nimic. La alin. (2) se propune data referendumului. Ieri, a avut loc o discuţie în Birourile reunite ale celor două Camere şi s-a făcut afirmaţia de către jurişti că trebuie să socotim termenul curgând din ziua în care a fost vorba de decizia Curţii Constituţionale, şi atunci cele 30 de zile pe care trebuie să le respectăm expiră pe data de 19 mai. Eu aduc aminte că a existat şi o altă interpretare, care nu numai a rămas la teorie, dar a fost pusă şi în practică, referitoare la termenul de la care curge numărătoarea zilelor. Când Curtea de Constituţională a transmis Parlamentului motivarea şi decizia definitivă legată de suspendare, Regulamentul Camerelor reunite prevedea că într-un anumit termen trebuie să ne întâlnim şi să decidem asupra suspendării. Termenul respectiv s-a dublat şi el a fost motivat de către distinşi jurişti, printre care îl citez aici pe domnul Bolcaş, în a cărui părere, în marea majoritate a cazurilor, eu am încredere, că se socoteşte de a doua zi de la exprimarea avizului respectiv, hotărârii, deciziei ş.a.m.d. În cazul acesta, dacă luăm de bună această explicaţie şi o aplicăm şi termenului de 30 de zile de care este vorba aici, putem să includem şi duminică, 20 mai, în numărătoarea noastră. Propunem ca data respectivă să fie de 20 mai 2007. Şi o motivare, dincolo de această chestiune. Deci, aceasta este modalitatea tehnică, de când numărăm, şi vedem dacă ajungem pe 19 sau 20. În practică, este mult mai avantajos pentru electorat să se prezinte la vot, şi ştim toţi foarte bine, într-o zi de duminică. Şi vrem să dăm posibilitatea electoratului, aşa cum scrie exact aici, în această hotărâre, să-şi exprime voinţa reală. Şi nu trebuie să existe îngrădiri de orice fel, care să facă ca electoratul să nu fie în totală posibilitate să-şi exprime voinţa lui suverană. În orice caz, noi nu ne temem de o prezenţă cât mai mare la vot şi de validarea acestui referendum. Nu vrem să fie o formulă între două ape, din care să nu se înţeleagă foarte bine şi care să determine după aceea alţi jurişti să discute între ei dacă mai trebuie să mai facem un tur sau nu, să se adreseze Curţii Constituţionale cum e cu preşedintele care rămâne suspendat până la toamnă sau cine ştie până când, sau se reîntoarce la Cotroceni şi-şi ia stiloul şi începe să semneze. Pentru ca lucrurile să fie în bună rânduială, ar fi mai bună această dată de duminică. Mulţumesc.
		Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc, domnule deputat. Domnule Bolcaş, v-a lăudat, nu v-a criticat. Drept la replică doriţi? Drept la replică, şi vă dau cuvântul. Este drept la replică întâi, domnule senator.
		Domnul Lucian Augustin Bolcaş: Vă cer scuze! Colegul meu mi-a oferit prioritatea şi dacă m-a lăudat, trebuie să mă justific. Sunt situaţii diferite. Termenul din Regulamentul nostru este un termen pe ore. Acesta este un termen pe zile. Modul în care se aplică procedural acest termen este cu totul altul. Este celebra teorie "ad dies ad quem" Şi, în aceste condiţii, într-adevăr, nu se aplică. Este adevărat, referendumul trebuie să înceapă pe 19. Dar propunerea domnului Rădulescu conţine un subiect care merită atenţia domniilor voastre şi vi-l propun ca amendament şi subiect de meditaţie, şi anume: să îmbinăm aceste lucruri, pentru că referendumul trebuie să fie organizat în 30 de zile. Deci, el trebuie să se desfăşoare în ziua de sâmbătă, dar se poate desfăşura pe două zile, aşa cum a fost referendumul pentru aprobarea Constituţiei. Şi atunci, şi propunerea domnului Rădulescu îşi găseşte aplicarea. Toţi se vor putea pronunţa prin vot, în ziua de sâmbătă, 19, şi duminică, 20. Vă rog să-l luaţi ca un amendament.
		Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc. Domnul senator Nicolae Vlad Popa.
		Domnul Nicolae Vlad Popa: Stimaţi colegi, Ştiţi foarte bine că toate alegerile, referendumurile din România s-au desfăşurat cu o singură excepţie la ultima Constituţie, duminica, ultima excepţie fiind sâmbătă şi duminică. Eu vreau să vă spun că nu este obligatoriu ca referendumul să fie organizat în ultima zi, după calculele respective. Şi domnul Bolcaş ştie că şi un recurs poţi să-l faci în orice zi, până în a 15-a zi. Deci este, după părerea mea, normal să organizăm referendumul în prima duminică, înainte de ultima zi calculată din cele 30, care este 13 mai, şi vă rog să luaţi ca amendament această dată. O să vă explic şi de ce. Sâmbătă nu puteţi organiza referendum. Mă gândesc ce ar fi fost dacă ultima zi era miercuri sau ultima zi era marţi. Aţi fi organizat marţi referendumul? Nu. Aţi fi organizat în ultima duminică, înainte de data respectivă. Şi o să vă spun şi de ce. Pentru că sâmbăta, vă amintesc, avem o minoritate importantă religioasă, care nu poate exercita dreptul sâmbăta, dreptul de a alege, dreptul important şi garantat constituţional. Vreau să vă reamintesc, pentru cei care nu ştiu, că la Curtea Drepturilor Omului de la Strasbourg, a câştigat în legătură cu această situaţie, s-a câştigat un proces şi a fost condamnată ţara pentru această încălcare, pentru un examen. Era vorba de un examen la facultate. Dar nu contează. Este vorba de exercitarea unui drept. Vă rog să vă gândiţi, să vă aplecaţi cu atenţie asupra acestei chestiuni şi să judecaţi, pentru că nu avem nevoie să interpretăm astfel textul, ci înlăuntrul celor 30 de zile trebuie organizat referendumul. Cât priveşte cele două zile, se poate organiza două zile, dar în niciun caz nu în 19 - 20. Deci, eu vă propun amendament pentru 13 mai.
		Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc, domnule senator. Domnule senator Funar, doreaţi să interveniţi, de asemenea.
		Domnul Gheorghe Funar: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Am aceeaşi idee, a unui referendum pe două zile. Aveam o altă variantă faţă de cea a distinsului nostru coleg şi vicepreşedinte, domnul deputat Lucian Bolcaş. Intenţia mea era să vă propun datele de 18 - 19, dar propunerea dânsului mi se pare mult mai bună, o susţin, şi v-aş ruga să aveţi în vedere şi faptul că la acest referendum vor participa şi românii aflaţi în străinătate, puţin probabil ca la un consulat sau la o ambasadă o sută sau două sute de mii de oameni să poată vota într-o zi pentru demiterea preşedintelui României. Şi cred că trebuie să le dăm şansa românilor şi de acasă, şi din străinătate să poată să se prezinte la vot şi să terminăm cu "balaurul Băsescu". Mulţumesc.
		Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc, domnule senator. Nu voi putea, însă, pune la vot propunerea dumneavoastră, pentru că durata referendumului de o zi, de la ora 8,00 dimineaţa până la ora 8,00 seara este prevăzută în Legea referendumului şi nu putem modifica legea prin hotărâre a Parlamentului. Sigur că puteţi elabora, însă, iniţiativă legislativă. Domnule Rădulescu, doreaţi să interveniţi. Domnul Vainer apoi.
		Domnul Cristian Rădulescu: Domnule preşedinte, Jumătate din intervenţia mea aţi lămurit-o dumneavoastră. Într-adevăr, în urma unor experienţe mai puţin fericite, pe care democraţia noastră proaspătă le-a produs cu ocazia unor alegeri, am hotărât ca referendumul să se desfăşoare pe durata unei singure zile, ca să nu rămână şi voturile, urnele în secţiile de votare ş.a.m.d., lucruri care ar fi dat prilejul, cel puţin, la suspiciuni, dacă nu la fraude. Deci, rămânem pe o singură zi. Dacă ziua aceea, însă, trebuie să fie duminică şi nu se acceptă primul amendament pe care l-am spus eu, suntem cu totul de acord cu data de 13. Trebuie ca lucrurile să se desfăşoare într-o zi de duminică, tocmai pentru acea posibilitate pe care o mai resubliniez acum pe scurt, ca populaţia să-şi poată manifesta reala sa voinţă şi să nu fie îngrădită, de niciun fel, de o anumită conjunctură pe program, deci trebuie să se prezinte la vot în condiţiile cele mai bune. Dacă nu 20, atunci 13. Suntem cu totul de acord.
		Domnul Bogdan Olteanu: Înţeleg, domnule deputat, că vă retrageţi propunerea cu 20?
		Domnul Cristian Rădulescu (din sală): Numai dacă va cădea.
		Domnul Bogdan Olteanu: Doar dacă va cădea. Mă iertaţi! Deci, le supunem pe toate la vot. Domnul deputat Vainer.
		Domnul Aurel Vainer: Domnilor preşedinţi, Stimaţi colegi parlamentari, Este un drept la replică sau, mai bine zis, să dau informaţii din partea celui care reprezintă populaţia în cauză. Da, este adevărat, după religia mozaică, sâmbăta sau sabatul este cea mai sfântă zi şi oamenii au voie să facă foarte, foarte puţine lucruri în afară de a se ruga lui Dumnezeu. De pildă, după religie, este interzis să te deplasezi altfel decât cu propriile tale picioruşe. Şi, bineînţeles, sunt oameni mai în vârstă, care au de parcurs distanţe. Se poate să se întâmple. Dar în orice caz, cred că ar fi un respect pentru minorităţi, pentru şanse egale şi drepturile omului, şi, ca atare, mă pronunţ şi eu pentru duminică. Aş vrea să mai precizez, în afară de mozaici, sâmbăta este respectată poate şi mai strict decât de mozaici, de creştinii adventişti. Vă mulţumesc.
		Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc, domnule deputat. Domnul deputat Florea, apoi domnul deputat Oltean.
		Domnul Damian Florea: Mulţumesc, domnule preşedinte. O să vă rog să fiţi de acord toţi colegii să votăm pe data de 19, pentru că, bineînţeles, fără să iau în derâdere cumva religia altor oameni, acesta nu mi se pare un motiv suficient. Altfel spus, există şi alte motive. De exemplu, în Statele Unite există un obicei, ca ziua de 13 să fie considerată cu ghinion, şi poate şi în alte ţări. Deci nu trebuie să tratăm problema din punct de vedere decât politic şi legal, ca să nu ajungem la aceasta, şi mai ales deplasarea pe picioare se poate face foarte bine, pentru că sunt la secţiile de votare, lângă casă ş.a.m.d. Mulţumesc frumos.
		Domnul Bogdan Olteanu: Domnul deputat Oltean.
		Domnul Ioan Oltean: Domnilor preşedinţi, Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori, Referendumul pentru demiterea preşedintelui este un eveniment politic de primă importanţă şi acesta nu poate fi tratat cu superficialitate şi nici nu-l putem duce în derizoriu. Observăm cu toţii câtă patimă a stârnit acest lucru şi din partea populaţiei, dar şi din partea oamenilor politici. A stabili ca dată de desfăşurare a referendumului o zi de lucru, sâmbăta, duce sau creează posibilitatea ca prezenţa la urne să se situeze sub minimul necesar pentru ca un referendum să fie validat. Vă rog să observaţi, domnilor preşedinţi şi doamnelor şi domnilor colegi, că niciodată din 1990, nici referendumul din 2003, care a avut loc pe parcursul a două zile, sâmbătă şi duminică, şi nici alte alegeri locale sau pentru Parlamentul României nu s-au desfăşurat decât duminica. De altfel, în Legea privind alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului se precizează în mod expres că alegerile au loc într-o singură zi, care poate fi numai duminica. În Legea referendumului, domnilor colegi, de asemenea, se precizează în mod expres că "referendumul local se desfăşoară într-o singură zi, care poate fi numai duminica". În mod expres sunt precizate aceste lucruri. În această situaţie, doamnelor şi domnilor colegi, eu cred că ar trebui să tratăm cu foarte multă atenţie şi să cădem de acord ca şi referendumul pentru suspendarea preşedintelui să se desfăşoare într-o zi de duminică. În felul acesta vom putea asigura tuturor celor cu drept de vot posibilitatea de a se prezenta la vot şi de a-şi exprima voinţa într-un fel sau altul. De aceea, dacă nu va fi agreată ziua de 20 mai, ca zi de desfăşurare a alegerilor, atunci aş opina în mod cert pentru data de 13 mai, chiar dacă 13, se spune, este o zi cu ghinion, să fie adoptată ca dată a desfăşurării alegerilor, în locul celei de 19 mai. Vă mulţumesc.
		Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc, foarte mult, domnule deputat. Doamna deputat Jipa şi după aceea doamna Lari.
		Doamna Florina Ruxandra Jipa: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Se pare că ne aflăm în faţa unei false probleme. Cultul mozaic eu ştiu că vinerea nu lucrează, nu fac anumite lucruri, şi nicidecum sâmbăta.
		Domnul Bogdan Olteanu: Doamna deputat, vă rog frumos!
		Doamna Florina Ruxandra Jipa: Este o problemă de acest gen. Nu mă forţaţi să o spun de la microfonul Camerei Deputaţilor, ceea ce deranjează.
		Domnul Bogdan Olteanu: Vă rog să nu spuneţi aşa ceva de la microfonul Camerei!
		Doamna Florina Ruxandra Jipa: Este un alt cult care nu doreşte să fie sâmbăta, pe care nu pot îl să spun acum, din anumite considerente... Şi eu cred că nu după aceasta trebuie să ne conducem! Este o zi în care lumea nu lucrează şi putem foarte bine să ne prezentăm pe 19 la vot, pentru referendum. Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
		Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc. Doamna deputat Leonida Lari, aveţi cuvântul.
		Doamna Leonida Lari-Iorga: Stimaţi colegi, Luaţi frumuşel Biblia, o mai recitiţi şi o să vedeţi: sabatul e sâmbăta! În neamul evreiesc, dacă un animal cade într-o groapă, animalul nu e scos de sabat din groapa aceea, chiar dacă ei îl iubesc! Aşadar, eu optez pentru ziua de duminică, 20 mai, iar dacă nu vă convine, să rămână 13 mai. Nu uitaţi un lucru foarte important: Constituţia României garantează dreptul la vot al fiecărui cetăţean trăitor în România, care nu are neapărat sânge românesc, ci e cetăţean român. Şi evreii au dreptul la vot. Mulţumesc.
		Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumim. Mai există intervenţii? Nu mai sunt intervenţii pe această chestiune. Avem trei propuneri pe care le voi supune votului dumneavoastră, în ordinea în care au fost formulate: 20 mai, 13 mai, mai întâi cele două amendamente, după care textul iniţial. Am spus-o şi o repet: câtă vreme Legea referendumului nu permite referendum organizat în două zile, nu vom putea modifica acest lucru prin Hotărâre a Parlamentului. Supun, de aceea, votului dumneavoastră mai întâi amendamentul formulat de domnul deputat Cristian Rădulescu, pentru a fixa data referendumului naţional pe 20 mai. Vă rog să votaţi. Cine este pentru? Vă rog să număraţi. 47 voturi pentru. Voturi împotrivă? 235. Abţineri? 3 abţineri. S-a respis 20 mai. 13 mai. Supun votului dumneavoastră propunerea domnului senator Nicolae Vlad Popa, privitoare la data de 13 mai. Vă rog să votaţi. Cine este pentru? 48. Voturi împotrivă? 236. Abţineri? Vă rog să număraţi la abţineri. 6 abţineri. S-a respins şi această propunere. Supun atunci votului dumneavoastră textul din propunerea iniţială. O să-l rog pe colegul din ultima bancă să lase mâna jos, că am terminat de numărat! Mulţumesc. Mulţumim, domnule doctor. L-a numărat de toate trei dăţile, auziţi! Articolul 1 alin.(2) - "Referendumul naţional pentru demiterea preşedintelui va avea loc în data de 19 mai 2007". Supun votului dumneavoastră acest text. Vă rog să votaţi. Cine este pentru? 236. Voturi împotrivă? 50. Abţineri? Număraţi abţinerile, vă rog. 3 abţineri. Alineatul (2) a fost adoptat. Vă rog, domnule deputat Rădulescu, aveţi cuvântul.
		Domnul Cristian Rădulescu: Stimaţi colegi, Sunt sigur că decizia dumneavoastră a fost luată în cunoştinţă de cauză şi până la urmă Dumnezeu ne-a luminat sau v-a luminat, ca să aveţi decizia bună. Dacă aţi fi acceptat propunerea făcută şi de noi, pentru duminică, 13 mai, ar fi fost, într-adevăr, "Duminica orbului" şi poate că v-aţi gândit că lumea ar fi votat în necunoştinţă de cauză. Aşa, pe 19 mai, lumea va vota categoric în cunoştinţă de cauză, în calendarul bisericesc român data respectivă cuprinde celebrarea Sfântului Mucenic Patrichie şi a însoţitorilor lui. Mulţumesc.
		Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc, domnule deputat. Cu siguranţă ne vom sfinţi cu acea ocazie. Stimaţi colegi, Supun votului dumneavoastră art. 1, cu cele 3 alineate, aşa cum au fosst votate mai devreme.Vă rog să votaţi. Cine este pentru? 238. Voturi împotrivă? 49. Abţineri? O abţinere. Textul art. 1 a fost adoptat. Articolul 2. Obiecţii? Observaţii? Comentarii? Domnul Călian şi domnul Nicolicea.
		Domnul Petru Călian: Domnilor preşedinţi, Stimaţi colegi, La acest articol avem un amendament legat de întrebarea care urmează să fie adresată la referendum. Întrebarea ar suna în felul următor: "Sunteţi de acord cu demiterea domnului Traian Băsescu din funcţia de preşedinte al României?". Pentru că nu discutăm de instituţie, discutăm de preşedintele aflat în exerciţiul funcţiunii, Traian Băsescu. Vă rog să supuneţi la vot acest amendament. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumim, domnule deputat. Îl invit la tribună pe domnul deputat Eugen Nicolicea.
		Domnul Eugen Nicolicea: Sunt parţial de acord cu colegul meu şi îl rog să accepte amendament comun. Întrebarea trebuie să sune: "Snteţi de acord cu demiterea domnului Traian Băsescu, preşedintele României?". Această întrebare respectă şi forma dată de către Legea nr. 3, Legea referendumului, şi totodată nu lasă nici un fel de confuzie, care preşedinte al României urmează a fi supus referendumului pentru demitere, pentru că vă invederez că în momentul de faţă avem un preşedinte interimar, care, conform art. 99, "Răspunderea preşedintelui interimar" i se poate aplica art. 95 din Constituţie, adică acelaşi referendum pentru demitere. De asemenea, trebuie să ţinem cont şi de electoratul care este atât de bine informat încât foarte mulţi consideră că în momentul de faţă preşedinte al României este Ion Iliescu, iar unii chiar consideră că este Ceauşescu. Pentru a elimina orice fel de confuzie, este evident că trebuie să personalizăm. Deci, textul şi amendamentul sună: "Sunteţi de acord cu demiterea domnului Traian Băsescu, preşedintele României?" Respectă şi legea şi este fără nici un fel de confuzie.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Dacă mai sunt alte intervenţii? Vă rog, domnul deputat Zgonea şi apoi domnul deputat Oltean. Voci din sală: S-a răzgândit!
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Domnul deputat Oltean atunci, apoi domnul deputat Dragoş Dumitriu.
		Domnul Ioan Oltean: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, Suntem în prezenţa unei majorităţi parlamentare care poate să facă absolut orice. Ca unul care sunt parlamentar vechi, n-am întâlnit niciodată o asemenea ciudăţenie. Niciodată n-am întâlnit un Parlament care să aibă o asemenea majoritate controversată şi ciudată şi care să-şi propună să facă atâtea lucruri ciudate. Mai înainte am asistat la preluarea unui text legal din Legea nr. 3, art. 8, şi să-l introducem într-o hotărâre a Parlamentului prin care să precizăm că referendumul este obligatoriu. Încă n-am întâlnit aşa ceva! Astăzi, în momentul acesta, suntem în posesia unei alte propuneri, prin care, printr-o hotărâre a Parlamentului, modificăm o lege, Legea nr. 3/2000. Domnule preşedinte, În Legea nr. 3/2000, în art. 9 se precizează în mod expres: Cetăţenii care participă la referendum au dreptul să se pronunţe prin "da" sau "nu" la următoarea întrebare înscrisă pe buletinul de vot: "Sunteţi de acord cu demiterea preşedintelui României?" Aceasta este întrebarea care trebuie înscrisă pe buletinul de vot, domnule preşedinte. Sigur, dumneavoastră puteţi scrie dacă sunteţi de acord şi cu demiterea preşedintelui Ion Iliescu, dacă vreţi, puteţi scrie. Dar eu cred că nu putem să modificăm o lege printr-o hotărâre a Parlamentului. O puteţi face astăzi sau mâine printr-o ordonanţă de urgenţă, dar până atunci vă rugăm să aşteptaţi. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Da, vă rog, domnul deputat Dragoş Dumitriu.
		Domnul Dragoş Petru Dumitriu: Stimaţi colegi, Având în vedere ora întârziată şi importanţa acestei şedinţe, cred că nu trebuie să luăm în seamă cele spuse mai devreme de domnul Oltean, cele care nu se referă, evident, la hotărârea pe care o discutăm. În privinţa formei, am vrea să completăm în felul următor, întrebarea să sune: "Sunteţi de acord cu demiterea domnului Traian Băsescu din funcţia de preşedinte al României?" Mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Domnul deputat Marcu Tudor.
		Domnul Marcu Tudor: N-am luat cuvântul de mult. Aţi început să uitaţi cum arăt? Eu n-am nimc împotrivă să nu trecem numele domnului preşedinte suspendat Traian Băsescu, pentru că dacă este aşa cum zicea domnul care a vorbit înaintea mea, că se confundă încă preşedintele cu Ceauşescu, cu Gheorghiu Dej, cu Iliescu, cu Constantinescu, este foarte bine. Nu treceţi nici un nume, pentru că toţi adversarii acestora le vor dori să nu mai fie ei preşedinţi, să se destituie. Cine nu vrea să fie destituit Nicolae Ceauşescu? Cine nu vrea să fie destituit Constantinescu sau chiar Iliescu? Are şi dânsul duşmanii lui. Aşa că, lăsaţi-o aşa cum a zis, că vor fi şi mai mulţi cei care vor vota pentru destituire, chiar în urma unei astfel de confuzii. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Domnul senator Constantin Gheorghe.
		Domnul Constantin Gheorghe: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi parlamentari, Daţi-mi voie să fac un apel la raţiune şi să subliniez faptul că ne aflăm în faţa unei situaţii clare: suspendarea preşedintelui Traian Băsescu. În consecinţă, în cazul unei suspendări, Constituţia prevede organizarea unui referendum în maximum 30 de zile. De aceea, fac apel la dumneavoastră să nu mai forţăm atâtea nuanţe, dat fiind faptul că se ştie clar la cine ne referim prin acest referendum, şi nu are rost să mai insistăm pe această temă. De aceea, prevederile Legii nr. 3, Legea referendumului, sunt foarte clare şi sunt introduse în hotărâre şi ar fi cazul să supunem la vot aticolul, aşa cum este el. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc, domnule senator. Dacă nu mai sunt alte intervenţii, stimaţi colegi, suntem obligaţi să ne pronunţăm asupra amendamentelor formulate în plen. Nu putem supune votului dumneavoastră textul articolului 2, aşa cum a fost distribuit. Un prim amendament a fost formulat de domnul deputat Călian, care propunea ca în finalul întrebării să fie adăugat numele domnului preşedinte Traian Băsescu. "Sunteţi de acord cu demiterea preşedintelui României, domnul Traian Băsescu?" Acesta era amendamentul, da? Îl supun votului plenului celor două Camere. Cine este pentru? Vă rog să număraţi. Mulţumesc. Cine este contra? Se abţine cineva? Cu 227 de voturi pentru, 47 împotrivă şi 15 abţineri, amendamentul a fost aprobat de plenul celor două Camere. Supun votului dumneavoastră art. 2, cu amendamentul aprobat. Cine este pentru? Mulţumesc. Cine este contra? Cine se abţine? Cu 242 voturi pentru, 3 contra şi 7 abţineri, art. 2 a fost aprobat. Observaţii la art. 3?
		Domnul Bogdan Olteanu: Domnule senator Funar, aveţi cuvântul.
		Domnul Gheorghe Funar: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Vă propun, înainte de art. 3 din Proiectul de Hotărâre, un alt art. 3, cu următorul text, articol 3 cu 3 alineate: Alineatul (1), care preia textul din Legea nr. 3 din 2000: "Se consideră validat referendumul naţional la care au participat majoritatea cetăţenilor înscrişi în listele electorale". Alineatul (2) al articolului propus 3: "În cazul în care participarea la vot este de sub 50% din numărul cetăţenilor înscrişi în listele electorale se va organiza al doilea referendum, la o dată stabilită prin Hotărâre a Parlamentului". Şi cel de-al treilea alineat al art. 3 pe care vi-l propun: "Demiterea preşedintelui României este aprobată dacă a întrunit majoritatea voturilor cetăţenilor care au participat la cel de-al doilea referendum". În felul acesta, domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Prin acceptarea acestui amendament se umple vidul legislativ existent în momentul de faţă. Mulţumesc.
		Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc, domnule senator. Domnul deputat Nicolicea.
		Domnul Eugen Nicolicea: Articolul 8 din Legea referendumului spune că: "Referendumul pentru demiterea preşedintelui României este obligatoriu şi se stabileşte prin Hotărâre a Parlamentului, în condiţiile prevăzute la art. 95 din Constituţie". Deci, pentru colegii care vociferau, Parlamentul este cel care trebuie să stabilească organizarea acestui referendum şi aceea este treaba noastră cu care suntem învestiţi şi de aceea căutăm să facem toate precizările necesare, ca să nu mai existe nici un fel de dubiu la modul de organizare a referendumului. De asemenea, este adevărat că asupra valabilităţii referendumului există o modificare în Legea referendumului, modificare care a fost contestată la Curtea Constituţională şi al cărui răspuns încă nu îl avem, decât pe data de 3 mai, dacă nu cumva va interveni o amânare. Fapt pentru care mă face să nu fiu de acord cu colegul Funar, pentru că s-ar putea să facă o referire la un articol care nu mai există. Şi atunci trebuia să facă o referire care să nu fie afectată de o decizie pro sau contra a Curţii Constituţionale. În rest, apreciez intenţia colegului de a umple vidul legislativ, bineînţeles de către Parlament, care este "reprezentantul suprem al poprului român şi unica autoritate legiuitoare" şi, ca să fiu şi în consens cu colegul Funar, dar ţinând cont şi de situaţia în care ne aflăm, că s-ar putea să avem o referire la un articol care nu va mai exista, vin şi eu cu un amendament şi sper să fie de acord ca amendament comun, în care evident că vom vorbi despre faptul că va decide Curtea Constituţională, conform art. 47 din Legea nr. 47/1992, astfel: art. 47 alin.(1) - "Plenul Curţii Constituţionale decide cu o majoritate de două treimi asupra valabilităţii referendumului". Deci, asupra acestei valabilităţi nu se pronunţă Parlamentul, nici un grup de parlamentari, nici 322, ci Curtea Constituţională. Vidul legislativ care urmează, în condiţiile în care referendumul nu este valabil şi, atenţie!, că valabilitatea nu este numai dacă nu s-au prezentat la vot. Imaginaţi-vă că un referendum poate să fie invalidat şi pe motiv de fraudă electorală! Deci, valabilitatea poate să fie contestată şi aprobată, stabilită de către Curtea Constituţională. Şi atunci, ce se întâmplă în situaţia în care referendumul nu este valabil? Acesta este un gol legislativ şi bineînţeles că aici nu mai este nimeni îndrituit să facă comentarii şi modificări asupra legii, aici este chemat Parlamentul să decidă, pentru că, dacă ştiţi, Curtea Constituţională are doar "foarfecă": poate să taie un articol neconstituţional, dar nu are dreptul să legifereze sau să înlocuiască un articol sau să iniţieze un nou articol. Deci, nu are putere legislativă. Şi atunci, pentru motivaţiile acestea, vă dau un text pe care sper să-l aprobe şi domnul Funar, pentru că se referă la aceeaşi situaţie şi poate că este o situaţie mai bună. În situaţia în care Curtea Constituţională va constata că nu au fost îndeplinite condiţiile de valabilitate stabilite de lege, Parlamentul României va lua act de hotărârea acesteia şi va decide asupra procedurii de urmat. Observaţi că vorbesc de condiţiile de valabilitate stabilite de lege, şi nu numai acelea stabilite de art. 5 alin.(2), care s-ar putea să devină neconstituţional. De asemenea, vorbesc de condiţiile stabilite de lege, ceea ce înseamnă că vorbesc şi de alte condiţii de valabilitate prevăzute în alte legi. Spre exemplu, ce se întâmplă în cazul unei fraude electorale? Şi consider că această formă este, pe de o parte, mai acoperitoare, acoperă toate situaţiile şi, de asemenea, dacă cumva se va întâmpla această situaţie, pe care noi nu o dorim, noi dorim ca poporul să se pronunţe "da" sau "nu". Referendumul să fie clar. Deci, nu ştiu cine îşi doreşte ca lumea să nu se prezinte la vot şi de ce pun această ipoteză. Dar, dacă se va întâmpla, şi referendumul nu va fi valabil, dintr-un motiv sau din altul, singura autoritate care poate să decidă este Parlamentul. A nu recunoaşte rolul Parlamentului aici, înseamnă un atac la adresa democraţiei. Pentru aceste motive, vă rog să votaţi amendamentul propus de Grupul P.S.D.
		Domnul Bogdan Olteanu: Domnule deputat, vă rog, nu plecaţi. Vă rog să-l mai spuneţi o dată, ca să-l şi notăm!
		Domnul Eugen Nicolicea: "În situaţia în care Curtea Constituţională va constata că nu au fost îndeplinite condiţiile de valabilitate stabilite de lege, Parlamentul României va lua act de hotărârea acesteia şi va decide asupra procedurii de urmat". Evident, Curtea Constituţională va decide conform art. 47 alin.(1) din Legea nr. 47/1992.
		Domnul Bogdan Olteanu: "... şi va decide..."
		Domnul Eugen Nicolicea: "...va decide asupra procedurii de urmat". Vidul legislativ se referă la procedura respectivă.
		Domnul Bogdan Olteanu: Mulţumesc. Domnul deputat Cristian Rădulescu.
		Domnul Cristian Rădulescu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Văd că se profită la maximum de faptul că populaţia are cu totul alte griji şi nu ştie care sunt întorsăturile din Constituţie, din Legea Referendumului, din regulamentele Camerelor şi aşa mai departe şi se încearcă sucirea Constituţiei, în primul rând, şi după aceea a legilor, într-un mod absolut inadmisibil. În ce priveşte această chestiune strictă pe care noi o discutăm acum, Parlamentul, conform Legii referendumului, are o singură atribuţie. Astăzi, prin hotărâre, trebuie să se pronunţe asupra obiectului şi datei referendumului şi atât. Aşa cum este şi titlul, care este deja votat, şi la momentul respectiv nu au fost alte obiecţii. Iar acum tot adăugăm şi adăugăm, şi adăugăm! Şi aceasta ne face să ne fie evident nu numai nouă, că noi ne-am lămurit demult, ci şi tuturor cetăţenilor, că siluirea Constituţiei devine o regulă în acest Parlament. Au mai fost trei încercări de modificare a Legii referendumului, pe diverse chestiuni: să-l facă pe preşedinte mai mic, mai atacabil, mai neconstituţional, în toate felurile posibile. Aceste încercări au fost pe rând respinse de către Curtea Constituţională. Nu s-a învăţat din asta, lucru care ne arată că aici nu mai e nici pe departe vorba de respectarea Constituţiei, ci de patimă politică şi atât. Şi reiau, fiindcă ştiu că vă place, de "răzbunare mafiotă". (Vociferări.)
		Domnul Marcu Tudor (din sală): Ei, acum chiar votăm!
		Domnul Cristian Rădulescu: În condiţiile de faţă, Grupul parlamentar al Partidului Democrat nu poate să participe la o asemenea mascaradă! Am ajuns să votăm lucruri care sunt prevăzute în cu totul şi cu totul alte legi, foarte clare, şi, în momentul de faţă, ne întoarcem împotriva lor şi modificăm legile! Sunt lucruri totalmente anticonstituţionale! Ne vom retrage din sală. Puteţi să continuaţi să votaţi aici orice vreţi dumneavoastră, cartea de telefon sau înnobilarea domnului Voiculescu. (Grupurile parlamentare ale Partidului Democrat se retrag din sală.)
		Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc, domnule deputat. Luăm act de decizia parlamentarilor reprezentând Partidul Democrat. Domnule senator Eckstein, aveţi cuvântul. Şi, după aceea, doamna deputat Leonida Lari.
		Domnul Eckstein Kóvacs Péter: Sunt câteva lucruri, care pentru mine, şi cred că pentru orice parlamentar care respectă legea, sunt clare. Este vorba de art. 95 alin. (3) din Constituţie, care sună în felul următor: "Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată - cazul nostru, da? - în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea preşedintelui". Deci, este clar că nu se foloseşte la general, deci, amendamentul domnului senator Funar, care propune o procedură de demitere în mai multe etape, nu este de primit. O nouă procedură de suspendare... Nu există niciun impediment, nici Legea privind referendumul, nici Constituţia nu limitează numărul posibilităţilor de suspendare a preşedintelui într-un mandat. Cu privire la participarea care este necesară ca referendumul să fie validat există decizii ale Curţii Constituţionale, e o practică unitară. Pentru ca referendumul să fie valid trebuie să se prezinte jumătate plus unu din numărul cetăţenilor români înscrişi pe listele electorale. Este, iarăşi, decizie practică, consecventă, nu putem să trecem peste aceste decizii ale Curţii Constituţionale. Iar într-unul din considerentele deciziei, Curtea Constituţională lasă la latitudinea Parlamentului să stabilească cu ce majoritate se poate demite Preşedintele României. Cred că acestea sunt nişte puncte de la care putem să plecăm, pentru că cred că nu sunt contestate.
		Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc foarte mult, domnule senator. Doamna deputat Leonida Lari. Urmează domnul senator Nicolae-Vlad Popa.
		Doamna Leonida Lari-Iorga: Stimaţi colegi, Oricare dintre dumneavoastră care are o logică elementară, un bun simţ şi o inimă bună cred, îşi dă seama că se încearcă schimbarea regulilor în timpul jocului. Nu se face aşa ceva!
		Domnul Marcu Tudor (din sală): Dar Băsescu a făcut bine, când a vorbit de "mafioţi"!
		Doamna Leonida Lari-Iorga: Acuşi ajung cu vorba şi la dumneavoastră. Aşadar, stimaţi colegi, fiţi atenţi, că se întâmplă un sacrilegiu, pur şi simplu, împotriva drepturilor omului! Nu uitaţi că în afară de Parlamentul României mai există CEDO! Oricând se poate face o contestaţie la nivel internaţional! (Vociferări.) Şi acum, folosindu-mă de faptul că sunt Camerele reunite, vreau să vă spun un cuvânt care poate va deranja pe mulţi, dar n-am ce face. Eu nu am voit niciodată să dau în judecată un parlamentar român, pentru că mi-e milă de bieţii români basarabeni, care visează reunificarea cu Ţara-mamă şi nu vreau să-i îndepărtez de românii din Ţara-mamă. Însă, acum sunt nevoită să preîntâmpin ambele Camere: şi Senatul, şi Camera Deputaţilor, în special Birourile permanente, care trebuie să ia o decizie în ce priveşte sancţionarea doamnei Daniela Buruiană, dacă e doamnă, pentru incalificabilele vorbe spuse la adresa mea. Eu nu pot fi deputat KGB, KGB-iştii mi-au ucis fratele, KGB-iştii mi-au împuşcat în geamuri două nopţi la rând, KGB-iştii mi-au terorizat copiii, copiii mei n-au avut copilărie, nu se jucau în curtea şcolii, se jucau numai în clasă, pentru că erau urmăriţi! Ruşine să vă fie obrazului! (Aplauze sporadice. Vociferări.)
		Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc, doamnă deputat. Are cuvântul domnul senator Nicolae-Vlad Popa.
		Domnul Nicolae-Vlad Popa: Domnilor, Eu vă fac un ultim apel la bun simţ juridic. Chiar dacă domnul - şi nu-i spun numele, să nu ia drept la replică - spune nişte aberaţii, noi nu trebuie să ne luăm după asemenea îndemnuri. Hotărârea, chiar dacă suntem Legislativul României, hotărârea aceasta nu poate să înfrângă o lege, există o ierarhie în materia acestor proceduri. Procedura care aprobă legile o ştiţi foarte bine: prin comisii, de o Cameră se aprobă, se promulgă. Dânşii vor să modifice printr-o hotărâre, chiar dacă este a ambelor Camere, o lege! Şi vor să modifice şi Constituţia! Dar nu se poate aşa ceva! Vă rog foarte mult, nu mă faceţi să-mi fie ruşine că particip şi aud asemenea vorbe! Voci din PRM: Ale lui Băsescu nu v-au deranjat!
		Domnul Nicolae-Vlad Popa: Cum se poate să se ajungă în Parlamentul României? Ne facem de râs, domnilor! Eu vă rog, dacă se întâmplă acest lucru, şi toţi parlamentarii PLD părăsesc sala! Voci din sală: Parlamentari independenţi!
		Domnul Nicolae-Vlad Popa: Pentru că este de neacceptat o asemenea activitate neconstituţională! Şi vă mai spun un lucru, a spus cineva o vorbă care începe să prindă şi să devină realitate: aceşti 322 sau 233 încep să facă ceea ce face o dictatură parlamentară, adică trec peste Constituţie, trec peste lege şi îşi bat joc de poporul român! Mulţumesc. (Vociferări, proteste.)
		Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc, domnule senator. Are cuvântul domnul deputat Eugen Nicolicea. Mai sunt înscrişi la cuvânt domnul deputat Călian şi domnul senator Funar. Şi domnul deputat Stanciu.
		Domnul Eugen Nicolicea: Ceea ce a susţinut domnul Eckstein nu intră în contradicţie cu articolul propus de mine. De asemenea, în Constituţie, atenţie, că scrie: "se organizează un referendum" şi nu "referendumul", ceea ce este cu totul altceva. Nu am luat decizia, în niciun caz, să avem un doilea referendum, prin amendamentul pe care l-am făcut noi. Nu ne dorim să ajungem în situaţia în care referendumul să nu fie valabil şi nu am înţeles de ce colegii de la PD consideră că referendumul nu va fi valabil, ca să ajungem în această situaţie. Chiar dacă ajungem în această situaţie, vă rog să citiţi amendamentul meu, care începe aşa: "În situaţia în care Curtea Constituţională va constata că nu sunt îndeplinite condiţiile de valabilitate". Adică, nu constatăm noi după bunul plac, ci constată Curtea Constituţională, care nu poate spune nimeni că i-a fost ostilă preşedintelui Băsescu. Deci, faptul că noi nu vrem să discutăm astăzi despre o situaţie ipotetică, pe care doreau dânşii să o discutăm astăzi, ca să nu mai ajungem să votăm şi această hotărâre, eu zic că este un lucru foarte bun. Vom trăi şi vom vedea, dacă cumva referendumul va fi valabil. Eu consider că lumea va veni la vot şi va vota ori "da" ori "nu", de preferinţă "da", demiterea Preşedintelui României, pentru ca lucrurile să fie foarte clare.
		Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc, domnule deputat. Vă atrag atenţia că încă nu a început campania electorală, întrucât nu s-a adus la cunoştinţă publică data, aşa că am să vă rog să nu intraţi în campanie electorală. Voci din PSD: Şi-a exprimat o opinie! Are imunitate!
		Domnul Bogdan Olteanu: Domnul deputat Călian.
		Domnul Petru Călian: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Mie, ca parlamentar, ca deputat, nu îmi este ruşine de nimic din tot ceea ce am făcut. Cred că ar trebui să le fie ruşine, în primul rând, celor care au sprijinit un preşedinte, şi aici mă refer în special la parlamentari, preşedinte care şi-a permis, cel puţin de nouăsprezece ori, să încalce legea fundamentală a statului, care este Constituţia. Se fac tot felul de interpretări. Spunea un antevorbitor că este vorba despre "un referendum", este destul de greu să înţelegem, pentru unii dintre noi, limba română; se referă, acest articol, la acţiunea în sine de organizare a referendumului. Însă, dacă studiem cu atenţie Legea nr. 3, Legea referendumului, art. 5 alin. (2), vedem că referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin jumătate plus unu din numărul persoanelor înscrise în listele electorale. Trebuie să avem în vedere ce se întâmplă şi în situaţia în care nu beneficiem de un referendum valabil, aşa cum spune Legea nr. 3. Şi atunci, pe cale de consecinţă, amendamentele propuse de colegii mei şi votate sunt perfect valabile şi în limita Legii nr. 3, legea referendumului. Vă mulţumesc.
		Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc, domnule deputat. Domnul senator Funar.
		Domnul Gheorghe Funar: Vă mulţumesc. Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori, Meditând asupra celor două amendamente care v-au fost propuse, unul de către subsemnatul şi altul din partea PSD-ului, dialogând cu colegii noştri, senatori şi deputaţi ai PRM-ului, vă înştiinţez, renunţ la amendamentele pe care le am formulate. Şi sper că acceptă colegii de la PSD să fie un amendament comun PSD-PRM. Şi îl susţinem. Mulţumesc.
		Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc, domnule senator. Domnul deputat Anghel Stanciu.
		Domnul Anghel Stanciu: Domnilor preşedinţi, Onorat prezidiu, Stimate doamne şi stimaţi senatori şi deputaţi, Domnilor miniştri, Şi, era, domnul Nicolăescu, Asist de câteva zile, împreună cu dumneavoastră, relativ uluit de sensurile pe care le capătă în mintea, mai mult sau mai puţin înfierbântată, a unora din exteriorul acestei distinse aule sau chiar a unor colegi de ai noştri, asupra sensului pe care îl dau democraţiei. Domnilor colegi, Fiecare cetăţean are un vot. Acest vot reprezintă puterea pe care şi-o exercită în condiţiile Constituţiei şi legii, prin alegeri. Această putere o încredinţează Parlamentului. Deci, avem o democraţie reprezentativă, prin încredinţarea puterii de către cetăţeni. Voci din sală: Parlamentul să nu abuzeze!
		Domnul Anghel Stanciu: Noi exercităm, conform Constituţiei, puterea supremă în stat. Voci din sală: Fără abuzuri!
		Domnul Anghel Stanciu: În aceste condiţii, mă întreb şi vă întreb, cât putem asista pasivi la blamarea instituţiei Parlamentului? Distinsul domn preşedinte Băsescu, pentru care, ca inginer, mi se pare impropriu să utilizăm noţiunea de "suspendat", că nu ştim nici înălţimea şi nici cu ce şi unde, ne face în toate felurile pe cei 322. Cine îi permite? A stat în această sală, în calitate de parlamentar, în sala de dincolo, ştiu ce spunea atunci. Cred că trebuie să atragem atenţia domnului preşedinte şi prin dumneavoastră, care îl susţineţi, că sensul pe care îl dă este cel spre o dictatură, cu un dictator care nu are talent de dictator. De aceea, aş cere, domnule preşedinte, să analizaţi şi în Biroul permanent declaraţia domnului coleg Cristian Rădulescu, care şi dânsul vine şi vorbeşte de "mafioţi" în aulă. Fac apel, domnilor colegi, să respectăm această instituţie. Dacă nu o respectăm noi, nu ne respectă nimeni! Şi vă spune un om care nu mai ţine atât de mult ca cei care au doi ani să fie în Parlament, dar care s-a bătut şi se bate pentru prestigiul acestei instituţii. De aceea, să ne respectăm reciproc, să nu mai împroşcăm cu noroi noi înşine în propria instituţie, pentru că alta, mai democratică, nu există. Şi gândiţi-vă la un singur lucru şi, cu asta, închei, oare ce este în mintea noastră când un singur om are dreptate şi 322 nu? Şi dacă veţi găsi răspuns la această întrebare, veţi găsi şi răspunsul, de ce nu înţelegem să facem front comun pe elementele care ne unesc şi să le înlăturăm pe cele care ne dezbină. Acţiunea de suspendare este neabuzivă, este constituţională, este legală, este o procedură democratică. Fiţi alături de noi la această procedură! Izolarea democraţilor care au devenit populari şi care, conform, Regulamentului nostru, nu ar trebui să mai constituie grup parlamentar, pentru că au trădat electoratul, pentru că au mers pe social-democraţi şi acum sunt populari..., deci, dăm un deputat afară, că pleacă de la un grup, şi nu desfiinţăm un grup care nu mai respectă voinţa electoratului! Deşi ar trebui să ne gândim foarte serios la aceste lucruri şi să eliminăm relativitatea noţiunilor de "dreptate" şi "adevăr". Când vom reuşi acest lucru, stimaţi colegi, vom progresa, până atunci, să ne facem datoria conform Constituţiei şi să nu ne mai bălăcărim între noi. Vă mulţumesc. (Aplauze sporadice.)
		Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc, domnule deputat. Domnul senator Constantin Gheorghe.
		Domnul Constantin Gheorghe: Domnilor preşedinţi, Stimaţi colegi, Am dorit să iau cuvântul pentru că domnul senator Nicolae-Vlad Popa a reuşit prin luarea de cuvânt să aducă jigniri unui număr important de parlamentari cu care a fost coleg bun până mai deunăzi şi unul dintre cei jigniţi sunt şi eu. Vreau să-l anunţ pe domnul Nicolae-Vlad Popa că am opinii, că nu votez imperativ, şi când am ceva de spus spun. Şi îl rog să nu mai generalizeze, iar acest număr, 322, să nu-l mai folosească în sensul peiorativ, pentru că nu-i dă dreptul absolut niciun argument să trimită în derizoriu cifra 322, când e vorba de parlamentarii români ai instituţiei democratice care este Parlamentul român. I-aş propune domnului Nicolae-Vlad Popa să trateze cu acelaşi dispreţ şi cifra 5, de la "Băsescu 5 minute", pentru că nu se poate să tratăm cu cântare diferite, cu balanţe diferite două gesturi care nici măcar nu seamănă: un vot democratic în instituţia supremă a statului român referitor la un anumit act al Parlamentului român, este legitim, o afirmaţie în faţa întregii naţiuni, referitoare la un act ce va fi să urmeze, un act de voinţă al preşedintelui Traian Băsescu, de care nu s-a ţinut de cuvânt, văd că e trecut cu foarte multă uşurinţă în istoria evenimentelor. De aceea, eu îi propun domnului Nicolae-Vlad Popa, când o să vină la dreptul la replică, să propună Parlamentului să scoatem o lege ca numărul 322 să fie scos din uz şi recomand ca şi cifra 5 să fie scoasă din uz. Vă mulţumesc.
		Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc, domnule senator. Vă mulţumesc şi pentru ocazia dreptului la replică pe care l-aţi oferit domnului senator Nicolae-Vlad Popa. Mai e domnul deputat Marcu Tudor şi eu v-aş propune totuşi să sistăm dezbaterile pe capitolul acesta. Voci din sală: Sunt interesante discuţiile!
		Domnul Nicolae-Vlad Popa: Vă mulţumesc pentru minutul acordat. Îi amintesc domnului senator, care se jura că nu se supune unui vot imperativ, declaraţia preşedintelui partidului, nu-i zic numele, care a susţinut că cine nu se supune şi cine nu votează la PC cum doreşte dânsul zboară... şi au zburat doi. Mulţumesc.
		Domnul Bogdan Olteanu: Vă rog să nu faceţi dialog în sală. Domnul deputat Marcu Tudor, pe procedură. Scurt, vă rog.
		Domnul Marcu Tudor: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Era să mă împiedic, să păţesc şi eu ca şi Constantinescu la Săftica, căzând pe spate când vreau să pun mingea pe picior. Voci din sală: Treceţi la subiect!
		Domnul Marcu Tudor: Imediat. 1. Într-adevăr, mi-e şi mie ruşine de mine, că abia acum am aflat, din gura "celui mai reprezentativ", aşa cum îi place să se numească domnul Băsescu, cetăţean al ţării, că sunt "mafiot", că sunt "corupt", că sunt "oligarh". Nu mi-a zis şi "oligofren", dar mai e ceva, probabil, până când îmi spune şi aşa, pentru că am auzit că se vânzoleşte cuvântul prin mediul politic. Deci, mi-e ruşine că n-am ştiut. N-am bani, mă chinui să trăiesc şi eu, ca tot omul necăjit, dintr-o leafă, de pe o zi pe alta, dar sunt "mafiot". Domnia sa, care are nu ştiu câte vile, nu ştiu câte fabrici, nu ştiu câte minuni, şi locuri, şi alte minuni, nu e mafiot, dintr-o leafă! Eu sunt mafiot, că n-am de nici unele! Este foarte mare ruşine dacă un om investit cu o asemenea funcţie jigneşte, fără să judece ce vorbeşte, pe toţi ceilalţi care îi sunt net superiori, şi ca intelect, şi ca pregătire, şi ca civilizaţie, şi ca limbaj, şi ca comportament social, şi ca etică de comportament, dacă vreţi. Şi nu permite ca să fie jignit de un om net inferior lui din toate aceste puncte de vedere! 2. Consider că gestul pe care l-au făcut membrii PD-ului este gratuit, ei au venit pregătiţi să plece de la bun început, indiferent ce se întâmpla în Parlament, deoarece noi numai am încercat să discutăm ceva, pe marginea Legii referendumului sau a Constituţiei. Era bine, era rău, aveam dreptul noi să discutăm. Unde vreţi să discutăm? Noi nu putem aduna oamenii în piaţă, cu muzică, pentru ca să le spunem că nu am greşit nimic. Noi nu putem vorbi în presă, că nu ne publică nimeni, decât dacă facem greşeli gramaticale sau ştiu eu ce alte..., bem apă... Deci, noi putem vorbi în Parlament. Nu ne dă voie Partidul Democrat să vorbim nimic în Parlament, pentru că domniile lor nu acceptă! Ce fel de democraţi sunt domniile lor? Nu cumva s-au autointitulat "democraţi", după ce au plecat din PDSR şi din FSN, pentru că aşa suna frumos, dar comportamentul domniilor lor este mult departe de ceea ce conţine noţiunea de "democrat", din moment ce nu acceptă nici măcar discuţia?
		Domnul Bogdan Olteanu: Domnule deputat, aţi depăşit cele două minute.
		Domnul Marcu Tudor: Imediat. Noi nu am pus nimic la vot, cum să pleci, pe baza unor prezumţii de ce se va întâmpla în viitor? E adevărat că acest procent de 75% din tot Parlamentul împotriva lor, intereselor lor, este zdrobitor. Şi i-am atenţionat de vreo câteva luni: "Aceasta este scorul dumneavoastră, domnilor!" Era 66%, acum e 75%. Şi de la: "Ciocul mic, că noi suntem la guvernare!" şi până la: "Ciocul mare, că noi am căzut din guvernare!" sau cum o fi replica, e o distanţă pe care domniile lor nu o pot depăşi, nu o pot trece. Şi din cauza asta le simt frustrarea, necazul şi chinuiala de a apăra o cauză pierdută. Dar asta nu le dă dreptul să ne jignească şi, nici aşa cum fac ceilalţi colegi de la PNL, să procedeze la fel cum procedează cel pe care tocmai acum îl judecăm noi, că are un comportament nedemn, necivilizat şi incorect faţă de toţi colegii lui. Pentru că e cel mai vechi parlamentar dintre noi, cel mai vechi om politic dintre noi, dar toţi, noi, suntem "proşti", el este "deştept". Nu se poate aşa ceva! Prea departe s-a plecat cu îngâmfarea, pe baza unei pregătiri mai mici decât a multora, a celor mai mulţi dintre noi! Amintiţi-vă că era fericit, când zicea că el era aproape gata să rămână repetent, tot timpul, pe la şcoală, şi uite ce a ajuns! Noi n-am fost aşa, am fost copii buni toţi! Şi nu permitem unuia ca el să ne jignească! Noi nu-l jignim, să spunem ceea ce dânsul ne spune nouă, cu toate că am avea mai multă dreptate să spunem, întorcându-i vorbele exact cum ni le spune el nouă! Eu aş putea să spun de domnia sa că e "mafiot", "primul mafiot din ţară", domnia sa nu poate să-mi spună mie că sunt "mafiot", pentru că oricine poate vedea aceasta! Şi atunci, nu-i permit! Mă mir că nu l-am dat în judecată până acum! Mai ales acum, că suspendatul îmi permite să-l dau în judecată!
		Domnul Bogdan Olteanu: Domnule deputat, vă rog să încheiaţi!
		Domnul Marcu Tudor: Vă mulţumesc. Deci, eu susţin tot ceea ce s-a discutat până acum, pentru că este pertinent, acoperă un vid legislativ. Şi nu mă influenţează pe mine jignirile unui om net inferior mie din toate punctele de vedere! Vă mulţumesc.
		Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc, domnule deputat. Am încheiat dezbaterile. Avem un amendament de introducere a unui nou articol, 3, urmând să se renumeroteze articolele, cu formularea: "În situaţia în care Curtea Constituţională va constata că nu au fost îndeplinite condiţiile de valabilitate stabilite de lege, Parlamentul României va lua act de hotărârea acesteia şi va decide asupra procedurii de urmat". Stimaţi colegi, practic, este transpunerea art. 47 din Legea Curţii Constituţionale, care spune că: "Curtea Constituţională stabileşte dacă a fost respectată procedura şi prezintă hotărârea Camerei Deputaţilor şi Senatului întrunite în şedinţă comună". Aş vrea însă să vă propun, domnule deputat, să fiţi de acord cu o modificare, Curtea Constituţională nu "constată", ci "stabileşte".
		Domnul Eugen Nicolicea (din sală): Corect!
		Domnul Bogdan Olteanu: E formularea legală, deci, dacă aţi fi de acord cu această formulare, care e transpunerea legii.
		Domnul Eugen Nicolicea (din sală): Da.
		Domnul Bogdan Olteanu: Supun votului dumneavoastră amendamentul propus de domnul Nicolicea, de introducere a unui nou art. 3, în formula pe care v-am prezentat-o. Cine este pentru? Voci din PRM: "Constată"!
		Domnul Bogdan Olteanu: "Stabileşte" scrie în lege! (Vociferări ale parlamentarilor PRM.) Domnule, eu am o lege, nu am mai multe! Voci din PRM: Şi noi avem un vot!
		Domnul Bogdan Olteanu: 237 de voturi pentru. Voturi împotrivă? 19. Abţineri? Vă rog să număraţi. 17 abţineri. S-a introdus un art. 3 în această formulare, urmând ca celelalte articole să fie renumerotate. Noul art. 4, art. 3 din materialul care a fost distribuit. Dacă există intervenţii, observaţii, comentarii? Domnule deputat Zgonea, aveţi cuvântul.
		Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Am un singur amendament, la art. 3 alin.(2), pe care să-l corelăm cu toate practicile Biroului Electoral Central şi cu prevederile din Legea nr.373, la care face referire Legea referendumului. Deci: "Campania pentru referendum începe la data aducerii la cunoştinţă - eliminăm "a datei referendumului", pentru că spunem la art. 1 deja acest lucru - şi se încheie joi, 18 mai, ora 8". Şi aceasta înseamnă că avem 24 de ore şi nu mai avem o interpretare a Biroului Electoral Central, după aceea, pe acest proiect. Aceasta este rugămintea mea, sunt suficient de multe explicaţii cu privire la interpretările Biroului Electoral Central.
		Domnul Bogdan Olteanu: Domnule deputat, vineri sau joi?
		Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Joi. Adică, cum?
		Domnul Bogdan Olteanu: Joi, adică, cu 48 de ore înainte?
		Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Dacă doriţi cu 48 de ore, eu nu am nicio problemă.
		Domnul Bogdan Olteanu: Păi, domnule deputat, vineri la ora 8 sunt 24 de ore, până sâmbătă.
		Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Şi eu am spus "18 mai", nu am spus nici că e joi nici că e vineri. Am zis joi... Îmi cer scuze, înseamnă că am greşit. Am îmbătrânit şi am început să greşesc. Trebuie să mă mut la Senat... Deci: "18 mai, ora 8". Şi atunci, aveţi cele 24 de ore. Sau trebuie să mă mut la PD... Da, aşa e.
		Domnul Bogdan Olteanu: Intervenţii, observaţii? Vă rog, domnule deputat Bolcaş, aveţi cuvântul.
		Domnul Lucian Augustin Bolcaş: O precizare procedurală pentru colegul Zgonea şi colegială, când îmbătrâneşti, nu prea mai poţi să greşeşti. Vă mulţumesc. (Râsete.)
		Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc, domnule deputat, aşteptăm cu toţii cu nerăbdare această ocazie de a nu mai greşi. Supun votului dumneavoastră atunci art. 3, cu modificarea propusă de domnul deputat Valeriu Zgonea, vă rog să votaţi, art. 3 devenind art. 4. Cine este pentru? 234 de voturi pentru. Voturi împotrivă? Vă rog să număraţi. 15 voturi împotrivă. Abţineri? Două abţineri. S-a adoptat art.3, devenit, prin renumerotare, art.4. Art.4, devenit, prin renumerotare, art.5. Intervenţii? Domnule senator Nicolae-Vlad Popa, aveţi cuvântul.
		Domnul Nicolae-Vlad Popa: Din nou, este o situaţie atipică. Se încearcă reglementarea unor norme care sunt deja reglementate. Există o Lege a audiovizualului, există o Autoritate Electorală Centrală. Astăzi, C.N.A. a dat decizie în materia aceasta, iar ce se întâmplă astăzi este o încălcare, o depăşire în acelaşi sistem: noi suntem puterea, noi facem ce vrem, deşi există o lege, cum spuneam. Nu se poate reglementa, dar nu prin hotărâri, prin legi. Votaţi o lege, schimbaţi Legea audiovizualului, schimbaţi Legea de funcţionare a Autorităţii Naţionale Electorale şi, după aceea, puteţi să faceţi şi chestia asta, dar nu introduceţi texte care nu au nici un fundament juridic. Şi domnului preşedinte chiar îi cer, să vedem pe ce bază juridică, care este motivarea în drept a acestei chestiuni, pentru că, încă o dată spun: avem lege şi legea a fost, din punctul acesta de vedere, respectată de C.N.A., care a dat o decizie. Vreau să vă explic un lucru: nu avem o situaţie, aşa cum este la celelalte alegeri, în care fiecare program, fiecare partid are un program, susţine un candidat, sau doi, sau o listă. Avem o situaţie foarte simplă: da şi nu. În această decizie a C.N.A. se vorbeşte cum trebuie, şi este obligatorie pentru toate posturile de televiziune, cum trebuie întrebuinţaţi timpii pentru această campanie pentru referendum. Se încearcă aici a se face o comisie care să hotărască pentru fiecare partid un anumit timp, reducându-se, astfel, ceea ce firesc are de drept partea care susţine şi partea care atacă susţinătorii, deci opozanţii preşedintelui. Vă rog foarte mult să nu faceţi o astfel de greşeală şi să nu impuneţi, prin numărul de voturi, ceva ceea ce este împotriva legii. Vă mulţumesc.
		Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc. Dacă nu mai există intervenţii, supun votului dumneavoastră ... Intervenţii? Domnul deputat Nicolicea.
		Domnul Eugen Nicolicea: În primul rând, m-aş fi aşteptat ca domnul senator Popa să fi făcut vreo referire, atunci când vorbea, să spună şi la ce articole se referea. Deci, eu am să fac chestiunea aceasta şi am să spun că mă refer la art.30 alin. (2) din Legea referendumului şi acolo o să vedeţi, domnule senator, că partidele politice au dreptul de a se exprima în timpul acestei campanii din referendum, ceea ce înseamnă că trebuie să fie reglementat acest lucru. Şi acest lucru este reglementat potrivit art.8, de către Cameră, care stabileşte organizarea referendumului. Deci, am indicat art.8 din Legea nr.3, art.30 alin. (2) din aceeaşi lege. Dumneavoastră nu puteţi negaţi că există o diferenţiere şi a fost o diferenţiere asupra timpilor de antenă, întotdeauna, la absolut toate legile. Nu ştiu de ce să modificăm Legea audiovizualului. Probabil că vă refereaţi la Legea C.N.A.-ului, care este cu totul altceva, iar C.N.A.-ul nu poate să se substituie organismelor care, de obicei, stabilesc nu numai timpii de antenă, dar şi monitorizarea acestora şi veţi vedea că pentru campania prezidenţială există o anumită organizare, pentru alegerile parlamentare există o altă organizare şi poate spuneţi ce organizare există la Legea referendumului. Evident că, atunci unde nu există, organizatorul, adică Parlamentul României, decide. Şi, prin urmare, eu vă propun să votăm articolul acesta, cu un singur amendament, şi anume acela că nu numai că stabileşte timpii de antenă repartizaţi dar şi monitorizează acest lucru, pentru că respectarea timpilor şi procentelor nu poate să fie făcută de către alte organisme subordonate Parlamentului. Deci nu numai "stabileşte", ci "monitorizează"; deci, cuvântul "monitorizează".
		Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc, domnule deputat. Nu ştiu dacă o să aibă aparatele de măsură ca să monitorizeze, drept să vă spun. Domnul senator Nicolae Popa, drept la replică. I-a rostit numele.
		Domnul Nicolae-Vlad Popa: Vă mulţumesc. Deci, dumneavoastră centraţi, dumneavoastră daţi cu capul, sunteţi şi apărător, şi jucător, şi portar, tot ce doriţi, pentru că faceţi un abuz de drept. Noi nu acceptăm acest abuz de drept şi vom părăsi sala. Vă mulţumesc. (Rumoare, vociferări. Parlamentarii Grupurilor parlamentare ale P.D. şi ale P.L.D. se retrag din sala de şedinţă.)
		Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc, domnule senator. Supun votului dumneavoastră art.4, devenit, prin renumerotare, art.5. Vă rog să votaţi. Cine este pentru? 237 de voturi pentru. Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Vă rog să număraţi. Nu sunt voturi împotrivă. Abţineri? Două abţineri. S-a adoptat art.4, devenit art.5, prin renumerotare. Am finalizat dezbaterea pe articole. Supun votului dumneavoastră hotărârea, în ansamblul ei. Vă rog să votaţi. Cine este pentru? 238 de voturi pentru. Voturi împotrivă? Domnul Şerban Mihăilescu, împotrivă. Abţineri? Patru abţineri. Cu patru abţineri, proiectul a fost votat. Dau citire şi anexei, care cuprinde membrii comisiei, aşa cum au fost desemnaţi de grupurile parlamentare: Eugen Nicolicea, Rodica Nassar, Bogdan Niculescu Duvăz, Adrian Păunescu, Vasile Dâncu, de la P.S.D; Constantin Dumitru, Cătălin Micula, Emilian Frâncu, de la P.N.L.; Cristache Rădulescu, Valentin Iliescu - P.D.; Mihai Ungheanu, Lia Olguţa Vasilescu - P.R.M.; Hunor Kelemen - U.D.M.R.; Ionica-Constanţa Popescu - P.C.; Slavomir Gvozdenovici - Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale. Conform art.4 alin. (2), anexa este parte integrantă a prezentei hotărâri. Am finalizat pct.1 de pe ordinea de zi.