Plen
Ședința Senatului din 23 aprilie 2007
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.58/03-05-2007

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
21-09-2021
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2007 > 23-04-2007 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 23 aprilie 2007

Declarații politice prezentate de senatori:  

Ședința a început la ora 15.45.

Lucrările ședinței sunt conduse de doamna senator Norica Nicolai, vicepreședintele Senatului, asistată de domnii senatori Constantin Gheorghe și Mihai Ungheanu, secretari ai Senatului.

   

Doamna Norica Nicolai:

Bună ziua.

Stimate colege și stimați colegi, permiteți-mi să declar deschisă ședința de astăzi a Senatului, 23 aprilie 2007. Conform programului, începem cu declarațiile politice ale grupurilor parlamentare. Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat are alocate 30 de minute și, pentru prezentarea declarației politice, dau cuvântul domnului senator Ilie Sârbu, dacă este cumva în sală. Dacă nu, domnul senator Ioan Chelaru. (discuții în sală)Domnule senator, aveți cuvântul, pentru o declarație politică.

 
   

Domnul Ioan Chelaru:

Având în vedere situația din Senat, solicit să-mi dați cuvântul după ce vor fi prezenți majoritatea colegilor. Dacă nu, să faceți prezența.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Este o intenție lăudabilă de a vorbi în fața plenului Senatului. Cred că toate grupurile parlamentare trebuie să se mobilizeze, pentru că, altfel, nu ne putem prevala de propria noastră culpă, în ceea ce privește prezența la vot. Îi dau cuvântul domnului senator Aurel Gabriel Simionescu, dacă este și Domnia Sa în sală. Vă rog, microfonul 3.

 
   

Domnul Aurel Gabriel Simionescu:

Mulțumesc, doamna președinte. Este o hotărâre a noastră și cred că este în interesul tuturor să fie cât mai mulți dintre noi prezenți în sală, pentru a asculta declarațiile politice ale fiecăruia dintre noi.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

În aceste condiții, dispun apel nominal, aceasta fiind una din formele care normal ar trebui să constrângă la o comportare regulamentară a senatorilor. Vă rog, domnule secretar.

 
   

Domnul Constantin Gheorghe:

Bună ziua, stimate colege și stimați colegi.

Permiteți-mi să fac apelul nominal.

- Antonie Ștefan Mihail - prezent
- Apostol Neculai - prezent
- Arcaș Viorel - prezent
- Ardelean Aurel - prezent
- Arion Viorel - absent
- Athanasiu Alexandru - europarlamentar
- Basgan Ion - absent
- Berceanu Radu Mircea - absent
- Blaga Vasile - absent
- Bobeș Marin - absent
- Cazacu Cornelia - prezent
- Câmpeanu Radu-Anton - prezent
- Cârlan Dan - prezent
- Chelaru Ioan - prezent
- Cinteză Mircea - absent
- Ciornei Silvia - europarlamentar
- Cioroianu Adrian Mihai - Guvern
- Cismaru Ivan - prezent
- Copos Gheorghe - absent
- Corodan Ioan - absent
- Cozmâncă Octav - absent
- Crețu Corina - europarlamentar
- Crețu Ovidiu Teodor - prezent
- Cucuian Cristian - absent
- Cutaș George Sabin - prezent
- Daea Petre - prezent
- David Cristian - Guvern
- David Gheorghe - prezent
- Diaconescu Cristian - absent
- Dina Carol - prezent
- Dinescu Valentin - prezent
- Dîncu Vasile - europarlamentar
- Duca Viorel Senior - prezent
- Dumitrescu Ion Mihai - absent
- Dumitrescu Gheorghe Viorel - prezent
- Dumitru Constantin - prezent
- Eckstein Kovacs Peter - prezent
- Fekete Szabo Andras Levente - absent
- Filipescu Teodor - absent
- Florescu Ion - prezent
- Flutur Gheorghe - absent
- Frunda György - prezent
- Funar Gheorghe - absent
- Găucan Constantin - prezent
- Geoană Mircea Dan - absent
- Georgescu Radu Cristian - prezent
- Gheorghe Constantin - prezent
- Hașotti Puiu - prezent
- Ilașcu Ilie - prezent
- Iliescu Ion - absent
- Ilușcă Daniel - absent
- Ion Vasile - prezent
- Iorga Nicolae - prezent
- Iorgovan Antonie - absent
- Ioțcu Petru Nicolae - prezent
- Ivănescu Paula Maria - prezent
- Jurcan Dorel - prezent
- Loghin Irina - absent
- Lupoi Mihail - absent
- Mardare Radu Cătălin - prezent
- Marinescu Marius - absent
- Markó Bela - Guvern
- Meleșcanu Teodor Viorel - Guvern
- Mereuță Mircea - prezent
- Mihăescu Eugen - europarlamentar
- Mihăilescu Petru Șerban - absent
- Moisuc Viorica Georgeta Pompilia - europarlamentar
- Moraru Ion - prezent
- Morțun Alexandru Ioan - europarlamentar
- Neagoe Otilian - prezent
- Neagu Nicolae - absent
- Nemeth Csaba - prezent
- Nicolae Șerban - prezent
- Nicolai Norica - prezent
- Novolan Traian - prezent
- Onaca Dorel Constantin - absent
- Oprea Mario-Ovidiu - prezent
- Oprescu Sorin Mircea - absent
- Pascu Corneliu - prezent
- Păcuraru Paul - Guvern
- Păunescu Adrian - prezent
- Pereș Alexandru - prezent
- Pete Ștefan - prezent
- Petre Maria - europarlamentar
- Petrescu Ilie - prezent
- Popa Aron Ioan - absent
- Popa Dan Gabriel - delegație
- Popa Nicolae-Vlad - absent
- Popescu Dan Mircea - prezent
- Popescu Ionel - absent
- Popescu Irinel - absent
- Popescu Mihail - absent
- Prodan Tiberiu Aurelian - prezent
- Puskas Valentin Zoltan - absent
- Rădoi Ion - absent
- Rădoi Ovidiu - absent
- Rădulescu Cristache - prezent
- Roibu Aristide - absent
- Sabău Dan - absent
- Sârbu Ilie - absent
- Silistru Doina - prezent
- Simionescu Aurel Gabriel - prezent
- Sogor Csaba - prezent
- Solcanu Ion - prezent
- Stan Petru - prezent
- Stănoiu Mihaela Rodica - absent
- Stoica Ilie - delegație
- Strătilă Șerban-Cezar - prezent
- Stroe Radu - absent
- Szabó Karoly Ferenc - europarlamentar
- Șerbănescu Verginia - prezent
- Șerbu Gheorghe Vergil - europarlamentar
- Șereș Ioan Codruț - prezent
- Ștefan Viorel - prezent
- Șter Sever - prezent
- Talpeș Ioan - absent
- Tănăsescu Claudiu - prezent
- Tărăcilă Doru Ioan - absent
- Terinte Radu - prezent
- Theodorescu Emil Răzvan - prezent
- Tîlvăr Angel - delegație
- Toma Ion - prezent
- Tomoiagă Liliana Lucia - absent
- Tudor Corneliu Vadim - absent
- Țâbuleac Mihai - prezent
- Țicău Silvia Adriana - europarlamentar
- Țîrle Radu - europarlamentar
- Ungheanu Mihai - prezent
- Ungureanu Vasile Ioan Dănuț - prezent
- Vasilescu Gavrilă - absent
- Văcăroiu Nicolae - prezent
- Vărgău Ion - prezent
- Vedinaș Verginia - prezent
- Verestóy Attila - absent
- Voiculescu Dan - absent
- Vosganian Varujan - Guvern
- Vraciu Jan - delegație

Îmi permit să mai strig o dată absenții, pentru că nu avem cvorum.

Reiau apelul nominal.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Cred că este foarte bine. Colegii noștri, care au venit mai târziu, să-și anunțe prezența, pentru a nu mai relua apelul nominal.

 
   

Domnul Constantin Gheorghe:

Cred că este suficient. Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc.

Stimate colege și stimați colegi,

Având în vedere că programul acestei săptămâni a fost adoptat în ședința de săptămâna trecută, de joi, vă propun să continuăm programul de declarații politice, care nu presupune existența cvorumului, după care, în măsura în care vom constata că nu este cvorum, vom lua o hotărâre.

 
  Aurel Gabriel Simionescu (PSD) - Prevederile Ordonanței Guvernului nr.7/2006 și repercusiunile neaplicării ei;

Permiteți-mi să dau cuvântul domnului senator Aurel Gabriel Simionescu, pentru prezentarea declarației politice.

   

Domnul Aurel Gabriel Simionescu:

Mulțumesc.

În ianuarie 2006, Guvernul României promova Ordonanța Guvernului nr.7/2006 privind Programul de Dezvoltare a Infrastructurii în Mediul Rural. Ordonanța avea ca obiectiv realizarea unor lucrări de alimentare cu apă, reabilitări de drumuri, amenajări de poduri și podețe, iar ca beneficiar - comunitățile locale din mediul rural. Generos proiectată, ordonanța trebuia să producă efecte în următorii trei ani. A existat o puternică mobilizare a autorităților locale, care au depus circa 1700 de proiecte. Interesant este că nimeni, inclusiv primul-ministru, nu poate spune exact, astăzi, câte astfel de propuneri au fost depuse și câte au fost aprobate. Prin hotărâri de Guvern succesive, s-au aprobat sumele necesare pentru realizarea proiectelor propriu-zise și, astfel, a trecut anul 2006.

Speranța autorităților locale era ca anul 2007 să marcheze începutul lucrărilor atât de așteptate. Numai că, respectiva comisie care ar fi trebuit să dea unda verde, stabilind care proiecte să fie finanțate, cu ce sume, în ce ordine, deocamdată doar analizează și tot analizează dacă să dea mai puțini bani pentru mai multe proiecte, încercând să-i mulțumească pe cât mai mulți, sau mai puțini bani pentru mai puține proiecte, dar care să ajungă într-o stare mai avansată, astfel încât, de trei luni, discutăm despre 500, 600 sau 700 proiecte într-o primă etapă, finanțate cu 40%, 30% sau 20% din suma necesară, urmând ca restul să intre într-o a doua etapă.

Cum nimeni nu știe ceva despre când va începe prima etapă, cu certitudine, nimeni nu poate spune ceva despre cea de-a doua etapă, pentru că, odată cu schimbarea Guvernului, și criteriile de selecție capătă noi dimensiuni și valori, și se schimbă, evident, și prioritățile. Iar dacă lucrurile vor continua astfel, va trece și luna aprilie, și, presupunând că va exista o decizie la finalul lunii mai, și parcurgând procedura de achiziție publică pentru lucrările respective, ne vom trezi, undeva, în august, septembrie.

Probabil că acesta este calculul pe care-l avansează Guvernul, atunci când vorbește de alocări de 20% din sumele necesare.

De etapa a doua ce să mai vorbim?

Astfel încât, putem bifa încă un an cu mari realizări, timp în care unele proiecte vor necesita actualizări. Deci, alți bani, pentru că nici prețurile nu stau pe loc, sau altele vor fi refăcute, pentru că din 2006 până în 2008 sau 2009 pot apărea, inclusiv, alte tehnologii, ca să nu mai vorbim despre faptul că unele proiecte pot deveni istorie, având în vedere că oamenii nu au mai putut aștepta cu drumuri distruse sau cu podețe rupte.

În acest timp, de la Guvern, sub semnături importante, ni se spune că proiectele sunt în stadiu de evaluare.

Câte sunt în acest stadiu? Până când nu se va face evaluarea, care vor fi criteriile de prioritate? Când vor putea începe lucrările? Care va fi contribuția autorităților locale?

Sunt doar câteva din întrebările la care Guvernul, în formula sa actuală, va trebui să răspundă cât mai repede, pentru a putea demonstra că nu a dat această ordonanță doar pentru a bifa un angajament electoral, nici pentru a finanța activitatea propriilor aleși locali sau pentru a specula efectele la alegerile din 2008, ci în interesul comunităților noastre din mediul rural, al tuturor românilor care așteaptă, în continuare, să constate că pot avea un trai mai bun.

Vă mulțumesc. (Aplauze în sală)

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Puiu Hașotti (PNL) - Personalitatea conflictuală a președintelui suspendat;

Dau cuvântul domnului senator Puiu Hașotti, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, pentru a prezenta declarația politică.

   

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc.

În primul rând, distinși colegi, trebuie să remarc că suntem în fața unei premiere în Senatul României. Pentru prima dată, lucrările Senatului sunt conduse de o doamnă și aș vrea să-i doresc mult succes (Aplauze în sală).

În al doilea rând, cred că atitudinea colegilor de la Partidul Social Democrat este deplasată, este exagerată, de fapt.

Declarațiile politice, cutuma o arată că nu au nevoie de cvorum și ar fi bine să ținem cont de această chestiune. (Discuții în sală)

Eu cred că putem avea o înțelegere colegială între noi toți.

Permiteți-mi să-mi susțin declarația politică și, pentru a destinde puțin atmosfera de pe scena noastră politică și așa foarte încărcată în urma evenimentelor de săptămâna trecută, și, poate, domnul senator Dinescu, amuzat, eventual, de cele pe care le voi spune, nu va mai solicita procedură, doresc să vă spun că azi dimineață, venind spre Parlament prin Parcul Izvor, am avut o tresărire când am văzut peluza împânzită de soldați, de tehnică militară de ultimă generație, de corturi kaki și de locuri de tragere camuflate.

Toate, repet, la doi pași de Palatul Parlamentului în care ne aflăm și unde ne exercităm mandatul încredințat de electorat.

Brusc, mi-am amintit de mitingurile spontane din seara zilei de 19 aprilie, din Piața Universității și de ieri seară, din Piața Constituției, ambele menite a-i da posibilitatea Președintelui suspendat al României de a face, a nu știu câta oară, baia de mulțime, probabil, situația în care, președintele suspendat, se simte ca guvidele în apa mării și, mai ales, de a oferi cadrul propice pentru încă o demonstrație de populism și demagogie.

De data aceasta, mi-am zis, uitându-mă la uniformele și la arsenalul prezente în parc "E groasă!"

După potopul de vorbe revărsat asupra susținătorilor săi, care, - nota bene, duminică seara, au fost, anume, așezați cu spatele la mult hulitul Parlament, cel care și-a permis, a îndrăznit să-și permită să-l suspende pe "salvatorul patriei" - în fața Teatrului Național, au fost incitați sau, oricum, deloc împiedicați să strige "Jos Parlamentul!", am avut, o clipă, senzația neplăcută că asist la începutul unui asediu orchestrat împotriva instanței supreme dintr-un stat democratic și de drept - Parlamentul.

Aproape fără să vreau, mi-am zis - parafrazându-i pe strămoșii noștri romani de la anul 211, înainte de Cristos, cuprinși de groaza înaintării nestăvilite a lui Hannibal către Cetatea Eternă, în vremea celui de-al doilea război punic - "Traianus ad Portas!"

M-am liniștit când am aflat de la un ofițer foarte amabil că, de fapt, se făceau ultimele pregătiri pentru "Ziua forțelor terestre" odată cu sărbătoarea de Sfântul Gheorghe.

Doamnelor și domnilor colegi,

Veți fi înțeles, desigur, că am vorbit până acum într-un registru umoristic. Mulți vor considera, poate, că nu a fost cea mai bună glumă, iar eu recunosc, sincer, că, poate, nici cea mai nimerită, doamna senator, care este contrariată, mai ales în actualul context politic, doamna senator! Dar, știți, cum se întâmplă de obicei, lucrurile serioase se spun de multe ori în glumă.

Morala rămâne, însă, morală, oricât de nedibaci ar fi fost deghizată sub faldurile aluziilor!

Revenind acum cu picioarele pe pământ, doresc să vă împărtășesc totalul meu dezacord cu modalitatea aleasă de președintele suspendat, de a reacționa la un act absolut constituțional și legitim, zic eu, care-l aviza.

Știu și știm mulți din această țară că domnul Traian Băsescu este, prin definiție, o personalitate conflictuală, că Domnia Sa se simte cel mai bine cu dușmanii, mai mult sau mai puțin închipuiți, că atunci când nu-i are, pur și simplu îi inventează.

De altfel, cred că acesta a fost și unul dintre resorturile majore ale comportamentului Domniei Sale când s-a văzut instalat la Cotroceni, Domnia Sa reușind trista performanță de a împărți țara, societatea, clasa politică în două tabere aflate, prin voință prezidențială, într-o istovitoare și costisitoare competiție - "Ai mei și ai lor", "Cine este împotriva mea, nu este cu mine!"

Și toate acestea, unde? Într-o Românie care a făcut mari și importante eforturi de a adera la Uniunea Europeană și care, la 1 ianuarie 2007, nu ar trebui să fie cu nimic preocupată, "de la vlădică la opincă" decât de integrarea în construcția europeană la care este, în sfârșit, parte.

Nu, nu, domnule președinte suspendat, nu prin mitinguri de acest fel și nu prin presiunea de stradă a electoratului care vă simpatizează, oameni pe care-i îmbătați cu vorbe fără acoperire și pe care, încă mai grav, îi incitați împotriva nu doar a celor 322 de parlamentari, văzuți de dumneavoastră drept veritabili dușmani ai poporului, ci împotriva întregului Parlament și, prin urmare, nu astfel veți reuși să contribuiți, așa după cum nu scăpați niciodată prilejul de a clama, la liniștea și la prosperitatea țării, țară care, îmi permit să vă reamintesc, este, totuși, democratică și care, totuși, evoluează cât și cum poate în clipa de față, într-o constelație europeană democratică.

De acest adevăr inexorabil nu avem voie, nimeni, să uităm. Cu atât mai puțin, de la acest adevăr, niciunul dintre noi nu are voie să abdice.

Revenind la parabola pe care am făcut-o la începutul prezentei declarații politice, îi mai spun ceva domnului președinte suspendat, îndemnându-l să ia aminte la lecțiile istoriei.

Același Hannibal, care, după ce fusese coșmarul Romei, ale cărei falnice legiuni reușise să le îngenuncheze și să le umilească, a fost înfrânt acasă la dânsul, pe pământ cartaginez, tot de ireductibilii săi dușmani, romanii, după care, marele strateg și comandant de oști care făcuse să tremure întreaga peninsulă italică, a fost forțat de învingătorii săi să se autoexileze în Asia Mică, unde a sfârșit prin sinucidere.

"Sic transit gloria mundi!", domnule președinte. (Aplauze în sală)

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc domnului senator Puiu Hașotti pentru declarația politică.

 
   

Da, domnul senator Dinescu, pe o chestiune de procedură, microfonul 1, vă rog.

 
   

Domnul Valentin Dinescu:

Cu tot respectul, nu putem fi de acord cu punctul de vedere al domnului senator Hașotti, pentru că declarațiile politice fac parte din ordinea de zi. În principiu, ar trebui supusă la vot ordinea de zi.

Or, dacă sala este goală și mie mi se năzare să fac o propunere năstrușnică, de a elimina din ordinea de zi declarațiile politice, cine o votează?

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Deci, la ...

 
   

Domnul Constantin Gheorghe:

Domnule lider de grup, dați-mi voie să vă comunic că această informație i-am transmis-o președintelui de ședință. Președintele de ședință decide dacă această informație o publică sau nu.

Pe de altă parte, vreau să vă atrag atenția că dumneavoastră ne-ați creat o problemă la apel, nefiind prezent la primul apel. (Discuții în sală)

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc.

La primul apel nominal au fost prezenți în sală 58 de senatori. Au mai venit câțiva senatori. Mi se pare, totuși, o conduită abuzivă să ne prevalăm de faptul că nu ne onorăm obligațiile din mandat și vă rog să continuăm programul de declarații politice.

 
  Ioan Chelaru (PSD) - România de cinci minute sau pentru o Românie normală;

Dau cuvântul domnului senator Ioan Chelaru, din partea Grupului parlamentar al PSD.

   

Domnul Ioan Chelaru:

Doamnă președinte,

Stimați și distinși colegi senatori,

Mi-am intitulat declarația politică "România de cinci minute sau pentru o Românie normală".

Stimați și distinși colegi senatori,

Chiar și pentru cei care, în mod ostentativ, părăsesc sala Senatului, așa înțeleg eu să mă adresez celui mai înalt for reprezentativ al poporului român.

Dacă ar fi, însă, să preiau vocabularul primului om în stat, chiar și așa suspendat cum este, ar trebui să încep astăzi declarația mea politică la modul următor: "Stimați ticăloși, distinși apostoli ai bolșevismului, să vă ierte Dumnezeu!"

Spre norocul nostru, unii mai au și simțul măsurii, al ridicolului, al penibilului, până la urmă, al respectului față de sine și față de ceilalți, și să intru, totuși, în declarația politică.

După încheierea votului privind suspendarea președintelui Băsescu, au existat voci care au calificat solidaritatea partidelor parlamentare, drept suspectă - "Adversarii ireconciliabili s-au postat de aceeași parte a baricadei". Numai că, Parlamentul a acționat "in solidum", pentru că președintelui Băsescu i-au lipsit noblețea și ținuta, măsura și civilizația proprii unei democrații constituționale reale.

Nu știm ce va aduce României luna viitoare.

Un lucru este limpede: parlamentarismul, așa cum era normal, a învins, și nu oricum, ci pe criterii care țin de constituționalitate, de exprimare a liberei convingeri, a unui mandat reprezentativ, dar nu imperativ, de bunăcuviință și morală.

Ultimii doi ani din viața politică românească au fost marcați de anomalii derutante, în primul rând, la nivelul instituției prezidențiale.

Traian Băsescu a probat dexterități dictatoriale. Cât a fost pe soclu, a vrut să devină despot. Când a simțit că se clatină, a arătat reala sa față imorală, reafirmată ieri, cum bine sublinia colegul nostru, în Piața Constituției.

Nu poate fi etic să-ți adjudeci poporul pentru a-ți proteja funcția și nu este normal ca electorul să intre în asocieri impure și în contaminări disperate ale sensului cuvântului "popor". Prin asta, nu faci decât să-ți manifești disprețul în formă simulată.

În ce mod dovedește Băsescu că și-a iubit poporul cu alt sentiment decât patimă electorală?

În mod cert, nu l-au mișcat suferințele reale ale cetățenilor României, și te întrebi: Cât de moral este să fii un împuternicit al dreptei și, la ceasuri disperate, să apelezi la stânga străzii, față de care te-au desolidarizat, în fapt, mereu?

Nu este normal să te situezi mereu la extreme, nici să ai fie un discurs bântuit de monumentalitate suprarealistă, fie un discurs de esență vulgară.

Modul cel mai la îndemână de a afla despre lărgimea de spirit, viziunea și felul de a fi al unui om este discursul său, felul în care prețuiește cuvintele și înțelesul lor.

Or, din tot ce a afirmat președintele, inclusiv în ultima săptămână, a respirat, mereu, o egolatrie periculoasă și rea.

Acest om a crezut că dacă trece drept inflexibil, va fi calificat drept moral. În loc să fie autoritate, a fost o teroare.

Au fost, în mod clar, pași importanți spre statul polițienesc.

România fără Băsescu devine o Românie normală, măcar pentru o lună și cred că, după exercițiul democratic din 19 aprilie, ar trebui să fie de neconceput ca cineva să-și imagineze că poate avea toată puterea, singur și discreționar.

Un om nu salvează patria. Sper să fi înțeles că reformele reale se fac la filigran, cu strategii lungi și eforturi răbdătoare.

Poate am învățat cu toții una dintre dogmele democrației - instituțiile statului și puterile statului acționează, astfel încât, să-și limiteze una celeilalte orice tentații de absolutism.

Traian Băsescu nu a vrut să accepte asta și s-a manifestat ca atare.

Când media, societatea civilă și clasa politică i-au atras atenția, susținând că încalcă Constituția, în mod manifest, el a evitat un răspuns, acuzând sistemul actual de corupt și cu inapetențe pentru reforme. Nu cred că vreun viitor alt președinte va mai opera cu simplificări periculoase.

Când a vorbit despre corupție, Băsescu a arătat, exclusiv, spre clasa politică. Când a vorbit despre reforma justiției, a indicat arestări spectaculoase și dosare din mediul politic.

O astfel de viziune asupra reformei justiției este eronată din fașă. Este, mai curând, semnalul pentru disfuncții mult mai grave decât cele aparente.

Președintele a jignit mereu, prin discurs necuviincios, un întreg sistem democratic, așezat pe baze constituționale și s-a considerat unicul creuzet al bunelor intenții din toată țara asta. Înnebunit de putere, pretinde dragoste populară într-o societate năucită încă de covalescența postrevoluționară.

În anul de civilizație 2007, cineva se manifestă politic, în stradă, prin excese afective dramatice și disperate. Incredibil! Toate aceste tensiuni, întreținute fără sens, au sporit melancolia multor români. Excesul în general duce la asta, la reducerea vitalității, la apatie și dezinteres. Nu mă îndoiesc însă că avem putere să ne revenim în curând. Poate abia acum suntem la debutul realist al unei reconstrucții politice normale. Ne apropiem de finalul unei crize care ne-a exasperat pe toți, dar democrația a ieșit, sper, câștigată din aceste avataruri.

Pe termen lung, suntem pe calea cea bună. Vom ști să fim altfel de europeni, mai puțin balcanici, mai tenace, mai metodici, dar și mai reținuți.

Toată clasa politică, dar și țara trebuie să beneficieze de un plus de credibilitate, nu pentru că la suspendat pe Băsescu, ci pentru că a înlăturat, nu știu dacă definitiv, un anumit model de om politic. Am mai limpezit odată regulile de joc democratic.

Cineva declara că tocmai s-a încheiat tranziția în România. Eu nu sunt neapărat de acord; una din rezerve fiind aceea că nu am tranzitat încă spre prosperitatea cetățeanului. Chiar dacă Traian Băsescu vrea acum să supraviețuiască politic cu orice preț, acest lucru ține de tragedia sa personală.

E normal să vrei să supraviețuiești, dar sunt și momente când a dori să supraviețuiești politic, cu price preț, este nedemn!

Inflexibilitatea de care dă dovadă în încăpățânarea sa l-a coborât sub demnitatea celui mai firesc dintre scopuri: păstrarea onoarei proprii, apropo de demisie.

Dar chiar așa, încercarea falsă de suicid prin demisie a președintelui lasă sechele. Idiosincraziile sale exacerbate ale unui om care a dat mereu impresia că ia totul asupra sa, aidoma unui erou science-fiction, au modificat semnificativ concepțiile electoratului.

Mulți oameni au atenția dizolvată de suspiciune la adresa întregii clase politice. Prea sunt oamenii deciși în raționamente denigratoare. Nici nu stau pe gânduri când ne descalifică. A sta puțin pe gânduri este, de obicei, un semn de luciditate reflexivă. Asta îmi dă de înțeles că întreaga stare de criză politică are și alte substraturi la care ar trebui să ne mai gândim. Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Aurel Ardelean (PRM) - Retrocedări masive ale terenurilor și clădirilor în Ardeal;

Dau cuvântul domnului senator Aurel Ardelean, PRM, pentru a-și susține declarația politică. Vă rog, domnule senator.

   

Domnul Aurel Ardelean:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, prin declarația politică de astăzi doresc să semnalez faptul că asistăm, practic, la reîntoarcerea României în timpuri de mult trecute prin retrocedări masive a terenurilor și clădirilor către foștii proprietari.

Astfel, constatăm cu uimire faptul că urmașii latifundiarilor de ieri au devenit cei mai mari latifundiari din România de astăzi, iar jumătate din pădurile țării au revenit în curțile nobiliare de odinioară.

Prinți și conți, boieri de viță veche s-au repatriat miraculos și-au luat pământurile înapoi și investesc în Ardeal. Nu va trece mult timp, probabil, până când vor solicita Guvernului reînființarea iobăgiei, ca ocupație profund europeană. Au apărut bineînțeles și falși moștenitori cu documente contrafăcute care își cer drepturile imaginare.

În Ardeal, cum era de așteptat, s-au întors distinșii nobili maghiari care brusc și-au amintit de vremurile bune de altădată. Mulți dintre ei trăiesc în Ungaria, Austria, SUA. Aceștia au introdus notificări pentru recuperarea tuturor bunurilor deținute anterior instalării regimului comunist: castele, palate, păduri, terenuri agricole.

Potrivit unor studii apărute la Budapesta privind retrocedările din Ardeal, o treime din Transilvania este revendicată de baroni, conți, duci maghiari, deținătorii unor mari proprietăți înainte de 1945, în special în zona centrală a Ardealului. Erau concentrați în județele Cluj, Mureș, Sălaj, Bistrița, dar și în Maramureș.

Au apărut însă și numeroase cazuri de falși moștenitori, cu documente fabricate, impostori care dublează cererile urmașilor legali sau moștenitori ai unor proprietăți vândute înainte de 1945 din diferite motive.

Baronul Urany, de exemplu, și-a pierdut averea la cărți. Urmașii baronului care trăiesc în Ungaria își cer înapoi proprietățile, adică nici mai mult nici mai puțin decât fabrica de spirt, castelul, o moară, zeci de hectare de terenuri agricole și câteva zeci de hectare de pădure.

Comisia locală de retrocedări a respins bineînțeles cererea. Baronul Urany și-a pierdut averea. Există documente prin care Tribunalul Regal constată juridic că nobilul și-a jucat domeniul la cărți. Mai mult decât atât, baronul a fost declarat trădător de țară, în 1945, sub acuzația de colaborare cu Germania hitleristă. Și totuși actualii moștenitori solicită să intre în posesia bunurilor.

Un alt exemplu. Simon Bela revendică tot satul Rus din Sălaj. Nu știm dacă cu locuitori cu tot sau nu. Domeniul Simon înseamnă 300 ha de pășune, 100 ha de pădure, o moară, clădiri, grajduri.

Comisia locală a respins solicitarea. Motivul? Nobilul Simon a vândut tot în 1948, înainte de naționalizare. Când au venit comuniștii acesta s-a speriat și a dat tot ce a rămas de vândut. Mai mult, urmașul nu avea dreptul legal să înainteze o notificare pentru că nu este cetățean român. Exemplele pot continua. Motivul expunerii lor este simplu: există extrem de multe solicitări neîntemeiate care riscă să blocheze activitatea comisiilor de retrocedări.

Totodată, consider că în acest moment am ajuns, practic, chiriași în propria țară, iar dacă lucrurile vor decurge cu aceeași intensitate, vor surveni anomalii în exercitarea de către stat a unui control asupra propriului teritoriu.

Care dintre statele europene mai au o asemenea legislație? Ne vom trezi în curând fără țară, domnilor guvernanți, pentru că o "retrocedați" cu tot.

Mă întreb. Până unde vom fi capabili să coborâm? Cât de corupți vom putea fi? Mâine-poimâine vom vinde și râurile, și Marea Neagră și ceea ce a mai rămas din această țară.

Retrocedările trebuie să țină cont de interesele statului român și a poporului.

Un avertisment comisiilor de retrocedări care trebuie să fie extrem de vigilente, iar Ministerului Justiției îi solicit să intervină, pentru ca acești falși moștenitori să fie aspru sancționați, conform legilor țării. Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Ștefan-Mihail Antonie (PD) - Spitalul regional Târgu-Mureș;

Dau cuvântul domnului senator Mihai Antonie, din partea Grupului PD.

   

Domnul Ștefan-Mihail Antonie:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi, tema declarației mele politice este: "Povestea Spitalului regional Târgu-Mureș".

Viitorul spital regional de urgență face carieră în presa mureșeană cam de o jumătate de an. Este cel mai elocvent exemplu pentru zicala: "ce începe prost are toate șansele să se termine și mai prost".

Am să prezint tema pornind de la situația terenului, precum și a oportunității.

A. Terenul.

Ministerul Sănătății se pregătește să ia cu japca terenul pentru Spitalul regional de la Târgu-Mureș. Reprezentanții Ministerului Sănătății și Prefectura Mureș au pregătit un proiect de hotărâre de Guvern prin care un teren situat în imediata vecinătate a Spitalului Clinic județean de urgență de la Târgu-Mureș, să fie trecut din administrarea municipalității în cea a ministerului. Asta după ce alocarea terenului respectiv pentru spitalul regional a dat naștere unui adevărat conflict între reprezentanții Autorității de Sănătate Publică Mureș și aleșii locali de la Târgu-Mureș.

Venind în întâmpinarea ministrului, s-a găsit, așa, peste noapte, scoasă din sertare prăfuite, o Hotărâre de Guvern din 2002 prin care terenul nu este de fapt al consiliului local, ci al consiliului județean. În câteva zile s-a intabulat o suprafață de 7,5 ha din cele 20 care se pare că sunt ale consiliului județean, s-a promovat în mare grabă o hotărâre de consiliu județean și s-a alocat terenul pentru construcția spitalului.

Urmarea este aberantă: consiliul județean și-a trecut în proprietate o bucată de drum, o biserică, o felie de parc și un liceu. Pe de altă parte, consiliul local a concesionat o parte din același teren, a făcut studii de fezabilitate, a mai înființat și un cimitir pe altă parcelă și lista de investiții poate continua. Ideea de bază este că edilii au cheltuit bani pe un teren care nu mai aparținea consiliului local! În această dispută a consiliilor, un rol important îl are UDMR și, ca și în alte dăți, ei încearcă să-și negocieze și să-și condiționeze poziția.

Nu în ultimul rând, unii juriști spun că hotărârea de guvern poate decide asupra terenului deoarece acesta nu este în proprietatea municipalității, în timp ce alții spun că, după 1990, toate terenurile aflate în proprietatea statului - care nu au fost revendicate - au trecut în proprietatea administrațiilor locale.

"Nici o hotărâre de Guvern, nici un altfel de asemenea act nu poate trece fără avizul consiliului local. Peste capul consiliului local nu se poate trece", a declarat purtătorul de cuvânt al Primăriei Târgu-Mureș, potrivit căruia terenul respectiv se află în administrarea Consiliului local Târgu-Mureș din 1975, fiind teren proprietate de sat și nu poate fi înstrăinat decât cu acordul consiliului local Târgu-Mureș.

Din punct de vedere al oportunității, doamnelor și domnilor parlamentari, legile din România au fundamentat retrocedările, obligativitatea prin lege de a vinde cabinetele medicale, spațiile comerciale. Considerăm că au fost imixtiuni pure asupra autonomiei locale, ca principiu enunțat în Programul legislativ, ducând la spolierea autorităților locale de venituri.

Universitatea de Medicină și Farmacie, Colegiul medicilor și alți factori locali, care ar trebui să fie implicați în acest proiect, nu au fost consultați. Nu este nevoie de transparență? Se va ajunge, astfel, ca lângă un spital clinic județean cu 3000 de paturi, plin de datorii, ajuns cel mai mare angajator din oraș - depășind AZOMUREȘ-ul! - să se construiască alt spital. Pentru firmele de construcții ar fi o adevărată afacere. Nu mai este de mirare, în aceste condiții, că domnul ministru și-a adus de la Târgu-Mureș la minister, pe postul de consilier pentru probleme de investiții, pe finul său, Mora, patronul unei firme de construcții. Și dacă este o afacere pentru constructori, de ce să nu ne gândim, în final, și la o afacere imobiliară și funciară; că doar orașul este împânzit de spitale cu terenuri, clădiri și alte oportunități.

Și toate aceste lucruri se întâmplă acum, când suntem pe primul loc la hepatita C, diabeticii nu au medicamente și bolnavii de cancer își numără orele de viață pe la cozi la farmacii.

Ne punem întrebarea firească: așa se manageriază o investiție de 20 de milioane euro, anunțată cu surle și trâmbițe? (Aplauze)

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Neculai Apostol (independent) - Revalorizarea mediului de afaceri - o temă de dezbatere publică;

Dau cuvântul domnului senator Apostol Neculai pentru a-și prezenta declarația politică.

   

Domnul Neculai Apostol:

Stimată doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația mea politică de astăzi am intitulat-o: "Revalorizarea mediului de afaceri - o temă de dezbatere publică".

În linii mari, în economie pare a fi finalizat procesul de privatizare, chiar dacă axele economice nu mai sunt românești, suntem pe deplin membri ai Uniunii Europene, cu răspunderile și drepturile aferente, și începem să ne adaptăm perioadei postintegrare cu rigoarea și costurile asociate.

Tema pe care doresc să v-o prezint astăzi, și anume reconsiderarea și revalorizarea mediului de afaceri, a întreprinzătorilor care au avut curajul antreprenorial de afaceri, priceperea de a construi, capacitatea de a genera investiții și locuri de muncă, alimentând bugetele pentru ca alții să-și dovedească abilitățile de a cheltui banul public, nu întotdeauna bine chibzuit, trebuie să devină o temă de dezbatere publică. Parcă de prea multe ori și parcă prea ușor se lipesc etichete peiorative tuturor întreprinzătorilor, la grămadă, suspectați că și-au construit și dezvoltat afacerile într-un mod nu în totdeauna onest, corect și cinstit, că au ei undeva ceva de ascuns și că oricum, eventuala prosperitate a firmei se bazează pe o exploatare oneroasă și sălbatică a lucrătorilor, ceea ce este de prea multe ori o judecată păguboasă, o antepronunțare nedreaptă și o percepție cel puțin superficială.

Ținând cont că întreprinderile mici și mijlocii dețin doar 25% din capitalul social național, acoperind peste 60% din contribuțiile bugetare, sunt deja motorul progresului și suportul creșterii economice pe care o înregistrăm astăzi.

Or, recunoașterea rolului și importanței sociale a acestei realități este mai mult decât onorifică. De cele mai multe ori, întreprinzătorii nici nu doresc, măcar, un sprijin material, ci doar o recunoaștere morală, o susținere publică din partea administrației și a mediului politic, asigurarea unui climat de normalitate, de concurență corectă, nealterată politic sau administrativ, de respect și deferență reciprocă. Iar acest cuvenit respect și minimele pretenții vin, totuși, din partea celor care duc greul economiei românești, a celor care sunt onești, contribuabili și contributori la buget, pentru ca tot aparatul bugetar complex să poată fi funcțional.

Mai mult, destui oameni politici s-au trezit amestecând planurile și declarând că întreprinzătorii ar trebui să-și vadă doar de afaceri și să nu se implice în planul reprezentării politice, confundând deliberat pe cei care au profitat de pe pozițiile politice dominante, pentru protejarea propriilor interese de afaceri, cu cei care, odată realizați în afaceri, au considerat că-și pot asuma și o suită de obligații politice specifice, de reprezentare socio-profesională legitimă.

A predestina oamenilor de afaceri un definitiv și comun rol de sponsori inerți ai politicului, a nu ține cont de realitățile și necesitățile economice determinate politic este o declasare peiorativă, care impune, o dată în plus, necesitatea de a reconsidera și revaloriza mediul întreprinzătorilor, suportul real al clasei de mijloc și elementul de stabilitate al oricărui sistem democratic viabil.

Această temă de dezbatere publică, abordată responsabil și inteligent, poate determina o bună guvernare, o dezvoltare armonioasă, o creștere economică reală și o redresare concretă a nivelului de trai al populației.

Desigur, pot fi suspectat că am o perspectivă subiectivă asupra acestui subiect, pentru că provin din domeniul economic, din rândul întreprinzătorilor, al societăților profesionale de profil, care au propriile lor probleme, deziderate și priorități. Dar, poate tocmai din aceste motive, consider că am obligația morală de a atrage atenția asupra necesității de a aborda în dezbatere publică o astfel de temă, cu implicații inclusiv morale, având convingerea că aceasta este o importantă componentă a realității românești, care precondiționează progresul societății noastre în ansamblul ei.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Înainte de a da cuvântul domnului senator Ion Vărgău, vă anunț că Grupul Partidului Social Democrat a epuizat 15 minute.

 
  Ion Vărgău (PSD) -Nu neglijați educația preșcolarilor;

Aveți cuvântul, domnule senator Vărgău. Mai aveți încă 15 minute.

   

Domnul Ion Vărgău:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Declarația mea politică se intitulează "Nu neglijați educația preșcolarilor".

Integrarea în Uniunea Europeană creează premisele unui nou climat economic și social în România, climat în care toți românii speră să-și crească și să-și educe copiii în condiții civilizate.

Noua legislație a încurajat, în ultima perioadă, natalitatea, stimulând familiile tinere, prin acordarea indemnizațiilor pentru creșterea copilului.

Există legi și reglementări privind protecția copilului de până la 3 ani, dar ele se referă numai la hrană, sănătate și protecție socială, fără componenta educație. Dacă micuții cu vârste cuprinse între 0 și 2 ani se află în îngrijirea părinților, care pot beneficia de concediul pentru creșterea copilului, iar cei peste 3 ani sunt cuprinși în planul de învățământ preșcolar, copiii între 2 și 3 ani nu sunt prinși în nicio formă de învățământ.

Deși Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului a concluzionat, în urma discuțiilor avute cu părinții și cadrele didactice, că este nevoie de servicii pentru educația copiilor sub 3 ani, ai căror părinți muncesc, nu s-a făcut nimic în acest sens, deoarece grădinițele înscriu numai copiii cu vârste între 3 și 6 ani.

Cum rămâne cu educația copiilor care nu au împlinit 3 ani și ai căror părinți doresc să se întoarcă la serviciu? Creșele sunt insuficiente și, an de an, părinții aleargă disperați pentru a prinde un loc în cămin.

Desigur, Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului are strategii lăudabile privind introducerea educației timpurii pentru copiii cu vârstă până la 3 ani, însă, potrivit proiectului pentru reforma educației timpurii, aceste strategii se vor aplica abia din anul 2011, dar până atunci, ce șanse acordăm părinților aflați în această situație?

Stimulând familiile tinere, prin acordarea indemnizației pentru creșterea copilului, natalitatea în România a crescut, lucru benefic, deoarece populația activă din țara noastră era în scădere, dar nu este suficient să întinerești populația unei țări, dacă nu există și preocuparea pentru educația ei încă de la vârsta fragedă.

Foarte mulți părinți doresc să se reîntoarcă la locurile de muncă înaintea împlinirii celor 2 ani, însă, datorită lipsei acute a locurile din cămine și creșe, sunt nevoiți să-și lase copiii în grija unor persoane care nu au pregătirea și instruirea necesare pentru a acorda o educație corespunzătoare copiilor de această vârstă.

În acest sens, ar trebui să existe o colaborare strânsă între Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse, precum și Ministerul Sănătății Publice, astfel încât acești copii să poată beneficia de un program european, în ceea ce privește educația și integrarea lor în societate.

La învestirea în funcție, noul ministru al educației a promis că va pune mare accent pe comunicarea cu sindicatele, studenții și părinții, însă îi sugerez domnului ministru să sintetizeze rezultatul acestor discuții și să-l concretizeze în proiecte care să determine o creștere a standardului sistemului educațional.

Este momentul ca starea de nesiguranță și incertitudine, care a caracterizat, în ultimii doi ani, învățământul românesc, să înceteze, iar factorii de decizie să conștientizeze că eficientizarea sistemului educațional va determina, implicit, o creștere a eficienței în toate celelalte sectoare economice, sociale și politice.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Mircea Mereuță (PNL) - Reabilitarea și metodele de asfaltare folosite pe DN 17;

Dau cuvântul domnului senator Mircea Mereuță, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Mircea Mereuță:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Vin în fața dumneavoastră cu o problemă locală, dar cu impact național.

Anul trecut, am adresat o interpelare ministrului transporturilor de atunci privind reabilitarea și metodele de asfaltare folosite pe DN 17. După cum știți, este cea mai mare investiție după autostrada București-Constanța.

Mă refer la tronsoanele aferente din Valea Bârgăului și din sectorul Bistrița - Cluj-Napoca. În speță. M-am referit la modul în care s-a aplicat o soluție de reabilitare, care, din păcate, incomodează funcționarea gospodăriilor, magazinelor, precum și derularea traficului pietonal pe această rută.

Situația a fost creată din cauza faptului că mixtura asfaltică utilizată în reabilitarea respectivului drum, prin depunerea unui start de balast sau de fundație peste șoseaua de beton existentă și acoperirea lui cu alte trei straturi de asfalt a determinat ridicarea nivelului sectorului de drum din localitățile aferente cu până la 70 - 80 de centimetri în unele porțiuni, astfel încât cei care circulă prin aceste localități, Valea Bârgăului și altele, pot constata cele prezentate mai sus.

De aceea, aș fi foarte interesat să aflu dacă același antreprenor în construcții, care a câștigat licitația pe DN 17, va folosi același tip de tratament și în interiorul municipiului Bistrița, tot prin ridicarea părții carosabile cu 50 - 60 de centimetri. Nu doresc să fiu ironic, dar referitor la asemenea lucrări, consider că soluția de asfaltare prezentată este bună de aplicat în afara localităților, și nu în interiorul lor, deoarece are efecte secundate care amplifică efectele în cazul unor eventuale calamități naturale.

Firma constructoare, proiectantul lucrării, precum și foștii reprezentanți ai Ministerului Transporturilor dovedesc tratarea cu indiferență a unor lucrări de pe tronsoane de drum național, singura motivație a acestora fiind de ordin financiar. De aceea, se impune ca Ministerul Transporturilor să transmită reprezentanților firmei constructoare și proiectantului o hotărâre prin care să se propună o soluție pentru îndepărtarea și măcinarea stratului de beton și refacerea fundației, astfel încât drumul reabilitat să fie la aceleași cote cu drumul inițial.

Mai adaug și faptul că pe unele sectoare de drum nu s-au prevăzut rigole și șanțuri de canalizare pentru colectarea apelor pluviale, operațiuni absolut necesare și cuprinse în manualul oricărui antreprenor de construcții, ceea ce demonstrează o tratare superficială a lucrărilor de pe acest tronson de drum, zona Bistrița - Mureșenii Bârgăului.

În pofida tuturor sesizărilor adresate de primăriile locale autorităților în drept, până la 4 aprilie 2007, nu a fost întreprinsă nici o acțiune legală concretă. În aceste sesizări, de care au luat la cunoștință și constructorii, se precizează neexecutarea unor poduri de acces cuprinse în proiectele licitate privind reabilitarea și recondiționarea tronsonului rutier prezent dintre unele terenuri în folosință, pe care le au locuitorii lângă aceste șosele, care, teoretic, este reasfaltat, reconstruit și refăcut conform avizelor prezentate de antreprenorii construcției.

Interesant este că o situație similară poate fi întâlnită și în alte zone ale țării. La fel ca în toată țara, și în acest sector s-au dat asigurări privind calitatea unei căi de comunicații rutiere, în schimb reprezentanții instituțiilor statului au tratat cu toată indiferența faptică forma lucrărilor concesionate antreprenorilor privați, adică antreprenori selectați în funcție de raportul cantitate/preț, și nu de calitate/preț.

Stimați colegi,

Prin această declarație, am vrut să vă supun atenției și alte subiecte, ținând cont de interesele cetățenilor care ne-au ales și de problemele lor locale, și nu numai cele de interes general. Această situație a lucrărilor privind drumurile publice are la bază o singură rezoluție decizională, aplicată de 17 ani încoace: soluția cea mai ieftină este și cea mai bună.

Pornind de la această frază, observăm, cum am afirmat și mai sus, că facem rabat de la calitate pentru a termina la timp lucrările și pentru a îmbogăți conturile antreprenorilor și ale intermediarilor din instituțiile publice care facilitează astfel de licitații.

Nu vreau să lezez pe cineva prin această declarație, dar consider că atunci când luăm decizii administrative, indiferent de domeniu, ar trebui să avem ca motto următoarea afirmație: "Suntem prea săraci ca să cumpărăm sau, în cazul de față, să achiziționăm ieftin".

Altfel spus, este timpul să lăsăm deoparte atitudinile și mentalitățile egocentriste de genul "econom", folosite înainte de 1989.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Adrian Păunescu (PSD) - Președintele suspendat; aplicarea legilor; retrocedări aberante; plecarea medicilor în străinătate etc.;

Are cuvântul domnul senator Adrian Păunescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Mai aveți 10 minute, domnule senator.

   

Domnul Adrian Păunescu:

Aud că mai avem 15 minute. E bine. Dar nu trebuie uitat că unii au avut 5 și nu le-au folosit. Sigur că mi-ar fi și mie la îndemână unealta polemicii, instrumentul pamfletului, pentru a răspunde, așa cum am fost provocați, la atacurile Președintelui suspendat, împotriva celor ce nu au votat cu Domnia Sa.

Eu n-am să fac, însă, un lucru pe care m-am străduit, de-a lungul vieții, să-l evit, și anume, n-am să dau în cineva lovit. E un moment în care prefer o analiză lucidă și, înainte de orice, aș spune că președintele nu poate cere Parlamentului și Guvernului socoteală, pentru ceea ce nu s-a făcut în România, câtă vreme dumnealui este, de doi ani și jumătate, Președintele României și nu-și asumă propria răspundere pentru tot.

Vorbește Domnia Sa ca un recenzent, ca un critic de artă, care trece printr-o expoziție - străină de Domnia Sa - și dă din cap afirmativ sau neagă valoarea tablourilor expuse. E primul responsabil.

Și este inadmisibil acest mod, desigur, primitiv, sigur, trist, firește, cu un efect scurt la populația prezentă. "Eu am zis, ei nu". "Eu am zis ..." Astea sunt lucrurile care nu fac bine nici clasei politice și nici imaginii președintelui, oricât de suspendat ar fi Domnia Sa.

Dar dincolo de polemicile pe care le-aș putea duce, și, dacă va fi cazul, le voi și purta cu acest om de o factură mai specială, eu aș încerca să vedem ce nu e bine în ce facem noi.

Fără îndoială, unele dintre lucrurile pe care, atacând Guvernul și Parlamentul, le-a spus domnul Președinte suspendat, sunt, din nefericire, adevărate. Și ele sunt adevărate pentru că, în primul rând, modul de a lucra al Parlamentului nu este unul imediat, Parlamentul nu este stație de prim-ajutor, cum poate fi un minister sau cum poate fi o direcție din Președinție. Dar, pe de altă parte, nici noi nu urmărim efectul a ceea ce legiferăm, a ceea ce spunem și, din acest punct de vedere, cred că este un defect pe care populația, electoratul, nu doar cel captiv, ci, în genere, îl resimte ca negativ.

De aceea, Parlamentul trece drept o putere criticabilă, pentru că multe dintre lucrurile pe care noi le spunem aici, pe care noi le hotărâm aici, nu ajung să devină fapt. Am tot vorbit despre aceste lucruri și Guvernul pe care, și crezând în el, și necrezând în el, dar crezând în nevoia generală de stabilitate, l-am votat, ar trebui să țină seama că are niște obligații față de poporul român, dar și față de aleșii poporului român, care nu sunt nici ticăloși, nu sunt nici nemernici, nu sunt nici "322, dați-ne votul înapoi" sau cine știe ce.

Sunt chestiuni aberante, acum după suspendare, sunt chestiuni triste, sunt chestiuni care - abia ele! - seamănă mult mai mult a ceea ce spunea domnul coleg Talpeș că ar fi decizia noastră, și anume o lovitură de stat. Ceea ce am hotărât noi în mod legal, constituțional, poate drept, poate mai puțin drept, dar legal și constituțional, domnul senator Talpeș ne-a avertizat că ar fi aproape o lovitură de stat. Este absurd și l-aș ruga să se explice în fața noastră și a celor care i-au citit opinia, pentru că așa ceva nu poate fi tolerat: în primul rând, nu poate fi tolerată o lovitură de stat. În al doilea rând, nu poate fi tolerată o lovitură de coleg. În al treilea rând, nu poate fi chiar așa de lesne tolerată o trecere din perete în perete. Mingile cu aer mult în ele, da, pot să meargă din perete în perete. Oamenii cu substanță în ei au o dificultate. Nu sar imediat în barca învingătoare pentru a-i învinovăți pe ceilalți care rămân la vechea opinie. Eu nu învinovățesc pe nimeni că are altă opinie decât mine, nici în această privință, nici în celelalte. Nu-i învinovățesc nici măcar pe cei care vorbesc în sală, acum, când eu vorbesc la microfon, pentru că știu că, până la urmă, ceea ce spun se aude, chiar datorită zgomotului de fond și de formă.

Aș zice că trebuie urgent să trecem la un alt mod de a face politică, noi, aici, în Senat, și anume, de la simpatie și antipatie, să trecem la empatie, să ne punem în locul celorlalți.

De aceea, sunt urgente câteva lucruri pe care noi trebuie să le sesizăm, noi trebuie să le subliniem, trebuie să le strigăm, pentru a se auzi și pentru a se observa că nu o singură persoana are grija poporului român, ci toți cei care și-au asumat această responsabilitate, de a vorbi în numele alegătorilor săi. Și de a se bate pentru cauza lor.

De aceea, nu se poate tolera situația din Sănătate, unde bolnavii de cancer nu mai au medicamente. Dacă asta se întâmpla înainte de 1990, toți îl credeam vinovat pe lider. Acum, cine e vinovat? Și unde ajungem cu această bezmetică atitudine față de bolnavii de cancer? Nu ne punem o clipă în locul lor? Nu ne dăm seama cât de cinci devenim? Cum sfidăm realitatea? Aceia sunt oameni care nu mai pot aștepta! E vorba nu de declarații patetice, e vorba de strigătul meu de alarmă către dumneavoastră și de dorința de a pune ministerele acestui Guvern în stare de funcționare și de activitate. Nu se poate la nesfârșit să amânăm pe mâine. Nu există mâine. Pentru oamenii politici există azi. Grija zilei de mâine este subsumată grijii față de ziua de azi. Nici aplecarea aceasta permanentă către trecut! Cu falsele retrocedări, despre care a vorbit și un alt coleg aici, despre care social-democrații au vorbit mereu! Această situație aberantă că, în Ungaria, grofii nu au primit nimic înapoi, în România, în Transilvania României, au primit tot ce au vrut și ce nu au vrut ei, ca să dezechilibreze și România, ca să scufunde și mai tare păturile sărace și ca să profite de acest complex de vinovăție cu care am pornit noi în lumea nouă, această situație aberantă trebuie arătată și curmată.

Empatia este o chestiune urgentă. Apariția impostorilor, pe lângă fiecare dintre temele reale, este un fapt profund negativ. Dar sunt și alte lucruri pe care nu le rezolvăm, deși avem printre noi eminenți specialiști. Printre noi se află, trăiește, lucrează un mare medic român, domnul profesor Irinel Popescu. Are necazuri cu ceva ce noi am putea reglementa, problema transplantului de organe. Sunt 1.500 de oameni care așteaptă și, pentru că reglementările sunt așa cum sunt, pentru că educația este așa cum este, așteaptă zadarnic... Modernizarea gândirii și eliberarea de complexe de vinovăție reprezintă urgențe.

Iată, nu sunt reglementate aceste probleme, deși 70% dintre români cred că trebuie folosit transplantul. Când suntem rudă cu cineva căruia ar trebui să i se prevaleze un organ, suferim, ne pare rău, ne opunem. Când suntem rude cu cineva care are nevoie de un organ, de un rinichi, de un cord, de un pancreas, de ficat, atunci devenim foarte generoși. De aceea, trebuie reglementată și această chestiune, la egală distanță de toți oamenii.

Nu la nesfârșit politică în sine! Asta este o nebunie tribală. Clasa politică în sine însăși. Clasa politică nu e nimic dacă nu se raportează la cei care au trimis-o să lucreze. Clasa politică este clasa celorlalte clase. Pătura politică, plapuma politică, mă rog, politicienii sunt oamenii care trebuie să nu uite ceea ce i-a adus în condiția de reprezentativitate în care se află. De aceea, e urgent ca, la nivelul Guvernului, dar e urgent și ca noi, prin Comisiile noastre, să depășim acest stadiu de constatare, să terminăm odată cu învinovățirea noastră pentru lucruri care, ori sunt vinovății ale tuturor celor care s-au aflat în aria politicii, în acești ani, ori nu sunt ale nimănui și sunt vinovății meteorologice.

Ce se întâmplă, însă, cu excesul politizării în societate este inadmisibil. La Craiova (și i-am spus asta ministrului Sănătății în mai multe rânduri și a părut că înțelege), sunt dați afară 13 oameni de la Spitalul clinic de urgență, sunt dați afară, pentru că e o nouă politică la nivelul conducerii spitalului. Să se termine cu această mizerie, cu introducerea politicii și în operațiile pe creier. Sau să-și facă operație pe creier cei care gândesc așa.

Iată, doctorul Cameniță, Alexandru Cameniță, are 65 de ani și e repede dat afară. I se spune că i s-a aprobat cererea de dare afară. Ei bine, nu se mai poate așa. 13 oameni de calitate sunt dați afară politic. Noi ducem lipsă de oameni. Pleacă medicii de la Iași, de exemplu, iată ce situație s-a creat la Iași, dar nu numai la Iași: 116 medici din 3.100 pleacă în străinătate. Foarte bine. Dar România cui rămâne?! Pacienții români cui rămân?! 3.000 de cadre sanitare, din care 1.900 medici, au plecat, la nivel național, din această țară, să se pricopsească. Și bine au făcut! Până când vom suporta toate aceste sfidări, toate aceste realități care ne costă?! Până când vom ajunge, probabil, în situația de a merge la cabinetul unui medic și a bate, și a vedea că e ușa încuiată. Și, când vom avea nevoie pentru părinții noștri, pentru surorile și frații noștri, pentru copiii noștri, pentru oamenii noștri, vom vedea că nu mai avem cui să ne adresăm. Așa ne trebuie.

Dezindustrializarea a fost o catastrofă, așa cum s-a făcut, otova, la grămadă, să nu cumva să mai existe meserii rentabile. Dar scoaterea Românei de sub puterea specialiștilor este o crimă fără de egal. Redevenim trib? Ne batem joc de ceea ce este posibil să rezolvăm noi? Ne plângem că nu sunt bani, dar noi știm că rulează nenumărate sume de bani negri în locul banilor normali. Ne bucurăm de 16%, de nu știu ce cota așa-zis unică. Dar 16% acela este doar ce se vede. Vârful icebergului. Dedesubt s-au înmulțit nebunește toate impozitele, toate taxele, toate dările. Până și din pielea omului s-a făcut un obiect al radicalizării și al scoaterii și din ea, din pielea omului a ultimei piei, aia ascunsă.

De fapt, ca să se acopere lipsa de eficiență economică a tuturor acestor ani. Nu e vorba de anul 2005 sau de 2006, trendul ascendent nu este real.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Domnule senator, cu toată condescendența pentru interesanta dumneavoastră declarație politică, mă văd nevoită să vă spun că ați epuizat timpul alocat partidului dumneavoastră și v-aș ruga, dacă se poate, să încheiați.

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Doamnă, în cursul istoriei recente, partidul nostru a împrumutat și altor partide minute bune și, uite, am de la Partidul România Mare câteva minute, care sunt un fel de retrocedare.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Aveți câte minute vreți, domnule senator.

 
   

Domnul Gheorghe Constantin:

Și Partidul Conservator vă dă toate minutele sale.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc, domnule senator. Sigur, este o chestiune de istorie recentă și nu putem să nu avem respect, mai ales pentru istoria recentă a acestei țări. Vă rog să continuați.

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Vă mulțumesc, doamnă. Vă mulțumesc, domnilor colegi. Nu voi uita acest moment dificil.

Dar, chiar în problema industriei alimentare, trebuie să vină Donato Ciarini, șeful delegației Comisiei Europene, la București, să ne spună că nu facem față bătăliei pentru piețe și că producem degeaba și că vom produce din ce în ce mai puțin. Asta e ceva normal?! Este o fatalitate?! Eu nu cred. (Gălăgie în sală)

Doamnă președinte de ședință, faceți-vă datoria și față de cei care vorbesc, în timp ce la microfon are cuvântul cineva.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Stimați colegi, am rugămintea ca, în măsura în care se poate, să închideți telefoanele sau să le utilizați într-o formă care să nu deranjeze pe ceilalți colegi. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Cum zicea un fost prim-ministru, drage colege și dragi colegi, 50.000 de tineri, dintre cei mai bine dotați intelectual, au plecat, după 1990, din România. Sigur că faptul în sine trebuie să ne și bucure, dar el ne pune grave probleme cu privire la viitorul acestei țări. Iată, președintele Institutului Român pentru Studii și Cercetări Avansate "Gift Education", dl Florin Colceag, vorbește despre cei care au plecat "întrucât au nevoie de un mediu de afirmare, pe care nu-l pot găsi în România". Aceasta nu este o chestiune a primăriilor, aceasta nu este o chestiune a ungurilor, a ongurilor, aceasta este o chestiune a noastră: mediul de afirmare. Noi trebuie să-l creăm.

Cât așteptăm ca mediul acesta de afirmare să se schimbe și când ne vom implica în rezolvarea lui, în principiu, și în nuanțele de care este nevoie? Când vom înțelege că, dacă nu plătim cum se cuvine, pe marii medici români, în așa fel încât să nu-i obligăm să acționeze mercantil asupra oamenilor, care și așa sunt bolnavi și săraci, ci să le dăm ceea ce le trebuie, ei,acești mari medici vor primi în Coreea de Sud, în America de Nord, în Italia, în Germania, locuri de muncă pe care li le vor plăti cuviincios cei care îi angajează. Iar bolnavii din țările Estului și, mai ales, bolnavii din România vor merge la acele clinici, plătind 80.000 de euro, plătind 100.000 de euro. Și așa mai departe. Este o socoteală profund greșită, ne scumpim la tărâțe și pierdem la nivelul pâinii. Și, când mă refer la pâine, nu mă refer la pâinea cu zăbrele de fier, pe care o propune Ministerul Sănătății Publice și văd că nu și-o retrage. Încă ne mai crede atât de proști, încât să trăim din pâine cu zăbrele. Dar 50.000 de tineri s-au hotărât să plece și au plecat. Ce avem de făcut?

În vremea aceasta, continuă acțiunile separatiste, din păcate. Vine un vicepreședinte al unui comitet de inițiativă, mereu apar - ați văzut ce onguri apar - Comitetul pentru înfrumusețarea capitalei, ta, ta, ta, ta, și acționează. Comitetul de inițiativă nu știu de unde a anunțat, ieri, că sunt mulți, foarte mulți profesori de origine maghiară care vor facultăți separate. Nu se termină odată cu această diversiune a separatismului, care firește n-ar avea nici un spor, dacă România ar sta pe picioarele ei, dacă Parlamentul ar fi puternic, așa cum încearcă să dovedească și uneori o dovedește, dacă Președintele, Guvernul și Parlamentul ar acționa împreună pentru scoaterea din marasmul în care ne aflăm, pentru că ne aflăm, fără îndoială, într-un marasm.

Dacă nu putem trece peste acestea toate, nu putem trece nici peste faptul că jefuitorii, pe total, au accese parțiale de milă față de cei jefuiți și uneori, le mai trimit cărți poștale sau câte un pachet cu biscuiți. Miloși jefuitorii, foarte miloși!

Este vremea să ne re-responsabilizăm, să ieșim din surzenia față de strigătul de durere al bolnavilor, bătrânilor și nedreptățiților. Și să eliminăm din repertoriul adversarilor noștri politici, indiferent cine sunt ei, azi, cine au fost ei, ieri, cine or fi ei, mâine, aceste motive reale de acuzare a noastră, de învinovățire a noastră. Aceste motive, însă, oricât ni le-am asuma, nu-i eliberează de coșmarul că nu au făcut ceea ce trebuia nici pe cei care ne acuză. Nici președintele suspendat nu scapă judecății tuturor, numai că eu cred că, în afară de acțiunile de această natură, trebuie și acțiuni ale noastre, cu privire la noi, pentru a ieși din această lipsă de întrebuințare, din această acțiune colaterală, din această viață indirectă, din acest cerc vicios tribal.

Aici aș pune punct acestei pledoarii, spunându-vă încă o dată, am mai spus-o și cu alte ocazii, ceva foarte grav, ce am observat în anii '80, am scris aceste versuri și le-am publicat atunci, dar acum ele devin parcă din ce în ce mai acute:

"Ce-i rău, nu-i răul meu și nu-i nici răul tău,
Ci, că ne-am învățat cu acest rău". (Aplauze)

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc domnule senator.

 
  Dan Cârlan (PD) -Suspendarea partidelor politice;

Dau cuvântul domnul senator Dan Cârlan din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat. Domnule senator, mai aveți 10 minute.

Se pregătește doamna Verginia Vedinaș din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, însă, având în vedere compensațiile și înțelegerile recente, nu mai aveți decât 4 minute.

   

Domnul Dan Cârlan:

Doamnelor și domnilor senatori, declarația mea politică este intitulată "Suspendarea partidelor politice".

Am luat cunoștință, din presă, de revolta publică a unor lideri politici, în legătură cu faptul că, - citez - "Partidul Democrat a intrat în campanie electorală ilegală înaintea începerii oficiale a acesteia".

Îmi permit să citesc din Legea partidelor politice primele două articole.

"Art. 1 - Partidele politice sunt asociații cu caracter politic, ale cetățenilor români cu drept de vot, care participă în mod liber la formarea și exercitarea voinței lor politice, îndeplinind o misiune politică, publică, garantată de Constituție".

"Art. 2 - Prin activitatea lor, partidele politice promovează valorile și interesele naționale, pluralismul politic, contribuie la formarea opiniei publice și stimulează participarea cetățenilor la scrutinuri, potrivit legii".

Așadar, stimați colegi, se face o confuzie inacceptabilă între campania electorală și dreptul constituțional al partidelor politice la formarea opiniei publice prin propagandă politică desfășurată cu respectarea legilor în vigoare.

Campania electorală reprezintă, nu atât un set de acte și acțiuni publice de propagandă, cât o perioadă de timp precis stabilită prin Legea electorală, imediat premergătoare zilei votării, perioadă în care propaganda politică este supusă unor constrângeri de natură a garanta echilibrul și caracterul democratic al dezbaterii publice.

Așadar, campania electorală este perioada limitată în care libertatea de exprimare politică a partidelor suferă anumite restricții față de restul timpului și nu invers. Nimeni și nimic nu poate restrânge, limita sau suspenda dreptul constituțional al cetățenilor români, asociați în partide politice, de a-și exprima liber opiniile politice, cu respectarea legilor statului, în privința aspectelor procedural organizatorice.

A declara drept ilegală propaganda politică desfășurată în afara perioadei de campanie electorală este echivalent cu suspendarea partidelor politice, a dreptului de asociere politică și de liberă exprimare.

Doamnelor și domnilor senatori,

Este de datoria oricărui om politic respectabil să contribuie, zi de zi, la formarea opiniei publice în legătură cu problemele importante pentru țară sau pentru comunitatea locală pe care o reprezintă. Această datorie se îndeplinește în liberul exercițiu al dreptului de asociere politică și al dreptului de exprimare politică, prin intermediul propagandei politice, în orice moment al existenței noastre.

Din când în când, în perioadele limitate de timp numite campanie electorală, aceste drepturi sunt supuse unor restricții legale în privința timpilor de antenă, a locului și dimensiunilor afișajului electoral și așa mai departe.

Orice încercare de a acorda dreptul la propagandă politică numai pe perioada campaniilor electorale reprezintă un act antidemocratic, neconstituțional, de suspendare a partidelor politice și a drepturilor cetățenești, adică o întoarcere din drum cu 20 de ani a democrației românești.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Și eu va mulțumesc domnule senator.

 
  Verginia Vedinaș (PRM) - Prevederile insuficient de clare și complete ale Legii nr.3/2000 privind referendumul;

Dau cuvântul doamnei senator Verginia Vedinaș din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

Se pregătește domnul senator Mario Oprea.

   

Doamna Verginia Vedinaș:

Vă mulțumesc doamnă președinte.

Distinși colegi,

Am ținut neapărat să iau cuvântul astăzi de la tribuna Parlamentului, deși vă mărturisesc că nu mă pregătisem, cum fac de obicei, pentru acest lucru, dar am recuperat între timp, pentru a putea exprima, de la tribuna Parlamentului, satisfacția că particip, în sfârșit, în România, după 16 ani de democrație, la o ședință condusă de o distinsă doamnă senator și vicepreședinte al Senatului, căreia îi doresc succes și îmi exprim convingerea că va face cinste acestei înalte demnități în stat.

Aș vrea să fac referire, dragi colegi, la agitata noastră viață politică, despre care sper din tot sufletul să ne ducă spre o stare de normalitate, atât de necesară momentului istoric pe care-l trăiește, în prezent, România, de proaspăt stat membru al Uniunii Europene.

Potrivit Constituției, în termen de 30 de zile, Guvernul organizează referendum pentru demiterea președintelui. Regimul juridic al referendumului este dezvoltat prin Legea nr. 3/2000, ale cărei prevederi nu sunt însă suficient de clare și de complete și lasă loc la speculații, care au început deja să fie exprimate pe ecranele televizoarelor și în presa scrisă.

O primă carență a legii vizează regimul validării referendumului, atât cel național, cât și cel local. Legea prevede în art. 3 alin. (2) că "referendumul este valabil dacă la acesta participă jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise pe listele electorale". Ea se oprește aici și nu ne spune ce se întâmplă în situația în care nu participă jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise pe listele electorale. Este evident că este invalidat referendumul, dar ne putem mulțumi cu această soluție?

Să nu uităm că referendumul este, potrivit Constituției, modalitatea directă de exercitare a suveranității, iar suveranitatea, dragi colegi, nu se poate exercita pe jumătate, nu poate fi lăsată în coadă de pește.

Nu putem să începem un demers și să nu-l ducem la bun sfârșit. A gândi astfel înseamnă a admite știrbirea regimului însuși al suveranității, ceea ce nu este admisibil.

Aceeași discuție trebuie făcută și în ceea ce privește art. 10 din Legea referendumului, care dispune că "demiterea președintelui este aprobată, dacă a întrunit majoritatea cetățenilor înscriși în listele electorale". Las la o parte faptul că încă din 2000, când a fost votată această lege, ea trebuia pusă în acord cu legea fundamentală, care în art. 81 prevede pentru alegerea președintelui două tururi de scrutin, iar majoritatea celor înscriși pe listele electorale este valabilă numai pentru primul tur de scrutin.

Un ancestral principiu de drept al lui "contrarius actus" sau al simetriei juridice impune aceeași soluție și pentru încetarea mandatului, dar și pentru nașterea lui.

De aceea, au fost mai mult decât corecte propunerile legislative inițiate până acum dar, din păcate, invalidate de Curtea Constituțională.

Multă vreme, soluțiile Curții m-au nedumerit. Acum, după celebrul și nefericitul aviz privind suspendarea, nu mă mai miră. Mă contrariază numai și mă nefericesc pe mine și, sunt convinsă, pe toți cei care mai cred încă în adevărata democrație și în statul de drept.

Spun aceasta pentru că ne revine, dragi colegi, responsabilitatea să facem cuvenitele rectificări legislative, care să ne ajute să ducem la bun sfârșit un demers deja început.

În final, aș vrea să mă refer la câteva dintre comentariile făcute de un coleg de-al nostru, înainte îmi propusesem și eu să le abordez, anume, faptul că, din punct de vedere al Legii referendumului, campania pentru referendum nu a început. Dacă ar fi să urmăm filozofia colegului nostru ar însemna ca orice drept fundamental, inclusiv dreptul de asociere politică, să se exercite oricând, oricum, că n-ar mai fi necesară nici o reglementare legală, prin care să se dezvolte regimul exercitării acestui drept, inclusiv regimul de a organiza un miting pentru referendum. Pentru că Legea referendumului spune că acest lucru, dragi colegi, se poate petrece numai după ce a fost anunțată în mod oficial data referendumului, iar după știința mea, această dată nu a fost nici măcar fixată oficial, cu atât mai puțin anunțată.

În final, pentru că suntem, totuși, într-o zi sfântă pentru români și, pentru noi, ortodocșii, este Sfântul Gheorghe, permiteți-mi să doresc tuturor celor care poartă acest nume și care sunt prezenți în sală - uitați și pe domnul Frunda Gyorgy, îmi face plăcere domnule senator să vă felicit, sper că nu cereți un drept la replică pentru aceasta - să vă doresc "La mulți ani!" dumneavoastră și tuturor românilor care poartă acest nume Vă mulțumesc, doamnelor și domnilor colegi. (Aplauze)

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc și eu, doamnă senator.

 
  Mario-Ovidiu Oprea (PNL) - Acuze nefondate la adresa Parlamentului;

Stimați colegi,

Urmează ultimele 6 minute din programul de declarații politice pe care le împart domnul senator Mario-Ovidiu Oprea, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, aveți patru minute, domnule senator, și domnul senator Nicolae-Vlad Popa, din partea Grupului parlamentar al senatorilor independenților.

   

Domnul Mario-Ovidiu Oprea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Mitinguri, huiduieli, îmbrânceli și înghionteli, nedumeriri, nemulțumiri și acuzații, interminabile show-uri la televiziuni, cu invitați indignați pentru soarta țărișoarei lor, dar și cu moderatori aprigi și neîndurători cu politicienii parlamentari. Aceasta a fost imaginea României în săptămâna care tocmai s-a încheiat.

Stimați colegi,

Zilele acestea mi-au venit în minte cuvintele filozofului Petre Țuțea care spunea că istoria este făcută de aleși, dar paradoxul societății umane este că mulțimea îi produce pe conducători, iar aceștia o conduc, și m-am întrebat de ce oare discursurile conducătorilor, adică ale acelora care, în definitiv, decid asupra destinelor unei societăți, sunt adesea doar pure demonstrații de demagogie.

Dacă facem o analiză simplă, vom observa că invocarea termenilor popor, cetățeni, agenda populației reprezintă elemente ale unei strategii menite să-l pună într-o lumină favorabilă pe actorul politic, mai exact, o modalitate de a-i convinge pe cei cărora li se adresează că este unul de-al lor și că problemele lor, oricât de multe și complicate, îl preocupă în mod covârșitor.

Putem fi de acord că băile de mulțime au rostul lor, cred, însă, că vremea populismului ieftin a cam trecut. Iată, s-au scurs 17 ani de la schimbarea de regim din decembrie 1989, suntem parte a Uniunii Europene, dar meteahna comportamentului și discursurilor populist demagogice nu dispare.

Scena politică românească seamănă tot mai mult cu un scurt metraj cam de proastă calitate și cred că este datoria noastră, a tuturor celor cărora cetățenii acestei țări ne-au acordat votul lor de încredere, să luăm serios în considerare atacurile de o gravitate fără precedent declanșată de mai multe săptămâni împotriva Parlamentului, instituția fundamentală a oricărei democrații.

Deciziile luate prin vot sunt contestate, calitatea morală a membrilor Parlamentului este pusă la îndoială în bloc și li se aduc acuze lipsite de orice temei legal, cetățenii țării sunt, practic, instigați la luptă împotriva parlamentarilor, parlamentarii sunt calificați drept "hoți, mafioți, jegoși, ciocoi, trădători".

Ceea ce mă surprinde este că nu numai adepții unui regim prezidențial dictatorial atacă Parlamentul, dar și o serie de analiști politici, unii dintre ei cadre universitare care nu au nici un fel de apăsare în a revărsa invective la adresa unor oameni despre a căror activitate nu știu nimic și, pe de altă parte, a-i copleși cu laude nemeritate pe alții care le-au fost simpatici la un moment dat.

În opinia mea, acest timp de conduită larg mediatizată în ultima vreme este departe de a drege ceea ce merge prost la noi, în România anului 2007.

Este o pură demagogie, nimic mai mult! Ea izvorăște din dorința unora de a părea interesanți cu orice preț. Acestor domni le reamintesc că tot filozoful Țuțea spunea: "Democrația este imperfectă, dar fără ea, e greu de viețuit."

Speram și eu asemenea multora dintre cetățenii acestei țări că, odată intrați în familia europeană, vom avea dezbateri civilizate la un alt nivel. Se pare că ne-am înșelat. În afară de reluarea, cu obstinație, a unor termeni precum "oligarhi, mafie, anticorupție", folosiți cu exces de zel de către unii colegi de-ai noștri, nu avem în față nici o ofertă a unor proiecte alternative concrete. Vedem doar bârna din ochii altora și-atât.

Stimați colegi,

Închei, pentru că tot s-a vorbit zilele trecute despre liderul ideal, eu cred că cei care pretind a fi lideri ar trebui să înceapă prin a-și cunoaște limitele propriilor capacități și a-și recunoaște propriile greșeli.

Consider, totodată, că cetățenii României de astăzi au deplina capacitate de a face distincție între liderii eficienți, reformatori, a căror viziune și proiecte politice le inspiră încredere, și liderii demagogi, și fac această afirmație, întrucât am convingerea că soliditatea și trăinicia unui proiect politic depind, în mare măsură, de capacitatea liderilor de a inspira încrederea celorlalți, pentru că, până la urmă, oamenilor le place să-și urmeze liderii pe care se pot baza, chiar dacă nu sunt în totalitate de acord cu punctele de vedere ale acestora.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Nicolae-Vlad Popa (independent) - Votul dat de Parlament pentru suspendarea Președintelui României.

Are cuvântul domnul senator Nicolae-Vlad Popa. Fac apel la dumneavoastră, stimați colegi, pentru a intra în sală, urmând să începem programul de dezbateri legislative.

Vă mulțumesc.

Domnule senator, aveți două minute.

   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

În primul rând, "La mulți ani!" celor care sărbătoresc astăzi onomastica.

Deși nu am lucrat decât în avocatură timp de 33 ani, adică am apărat oameni, la facultate am învățat și cum se fac anchetele penale. Cel mai greu este să anchetezi o faptă, o crimă gratuită, săvârșită fără un mobil pentru că aceasta neavând nici o logică, nu îți folosește propria logică.

Un fapt gratuit pare acțiunea de suspendare și demitere a domnului președinte Băsescu, câtă vreme nu există nici o șansă pentru a fi înlocuit din funcție.

Pare gratuit, spun, pentru că, în realitate, este o luptă măruntă pentru acapararea puținelor voturi anti-Băsescu de către PSD, PRM, PC și, evident, PNL.

Pentru aceste voturi, PSD-ul și coaliția anti-Băsescu ar da orice, neinteresându-i nici instabilitatea politică din perioada interimatului și nici învrăjbirea poporului în pro și contra.

Vă reamintesc, regretând votul abuziv al celor 322, că art.69 din Constituție spune că: "În exercitarea mandatului, deputații și senatorii sunt în serviciul poporului." (Discuții în sală, rumoare.)

Dacă votul la referendum va fi împotriva demiterii, înseamnă că cei 322 parlamentari nu au fost în serviciul poporului, ci poate, unii în serviciul acelei oligarhii economico-politice. (Discuții în sală, rumoare.)

Nu ne putem, evident, aștepta la demisii de onoare, cei 322 îl acuză pe domnul președinte că învrăjbește clasa politică, nefiind un mediator. Cum poate fi calificat gestul celor 322 de a învrăjbi poporul român?

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă rog să vă pregătiți să încheiați, domnule senator.

 
   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Sigur, sancțiunile se vor aplica la votul de anul viitor.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc.

 
Aprobarea programului de lucru pentru săptămâna 23-28 aprilie a.c.  

Stimați colegi,

Domnii secretari mi-au comunicat că, în acest moment, în sală se află 70 senatori. Constat că este întrunit cvorumul de ședință și dați-mi voie să vă prezint și apoi să vă supun votului dumneavoastră programul de lucru pentru săptămâna în curs.

Mâine, la ora 10.00, va avea loc ședința comună a Senatului și Camerei Deputaților, la ora 13.00, ședința Biroului permanent al Senatului, iar după-amiază, începând cu ora 15.00, lucrări în comisiile permanente;

Miercuri, între orele 9.00 - 13.00, lucrări în plenul Senatului și apoi, după amiază, lucrări în comisiile permanente;

Joi, lucrări în plenul Senatului, chestiuni organizatorice și dezbaterea proiectelor supuse ordinii de zi;

Vineri și sâmbătă, în mod tradițional, fiecare dintre senatori își va desfășura activitatea în circumscripțiile electorale.

Dacă sunt observații, cu privire la programul de lucru pe această săptămână?

Dacă nu, îi rog pe stimații colegi să ia loc în bănci, să întrerupă ședința ad-hoc, înțeleg că astăzi este o zi de sărbătoare, domnii care se numesc Gheorghe vor primi doar felicitări, nu și dreptul la replică, dar îl rog pe domnul senator Dinescu să ia loc în sală, ca să putem proceda la vot.

Vă supun votului programul de lucru pentru săptămâna 23 - 28 aprilie.

Vă rog să votați, doamnelor și domnilor senatori.

Cu 61 voturi pentru, un vot împotrivă și 4 abțineri, programul de lucru a fost aprobat.

Înțeleg că cinci dintre colegii noștri nu doresc să-și exercite dreptul la vot sau l-au exercitat mai târziu.

Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru.  

Vă supun la vot ordinea de zi și programul de lucru pentru astăzi.

Vă rog să votați.

Cu 65 voturi pentru, ordinea de zi și programul de lucru au fost aprobate. Vă mulțumesc.

Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art.17 alin.2 și 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată:  

Dați-mi voie să vă citesc o notă referitoare la dreptul de exercitare de către parlamentari a sesizării Curții Constituționale, în conformitate cu art.17 alin.2 și art.3 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.123/2006 pentru aprobarea acordării sprijinului financiar producătorilor agricoli din sectorul vegetal, zootehnic, al îmbunătățirilor funciare și al organizării și sistematizării teritoriului;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.70/2006 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul comunicațiilor electronice și al serviciilor poștale;
  • Lege privind arhivarea documentelor în formă electronică;
  • Lege pentru modificarea Legii nr.10/1995 privind calitatea în construcții;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.104/2006 pentru modificarea alin.(3) al art.190 din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.
Anunțarea adoptării prin împlinirea termenului, la data de 19 aprilie 2007, în conformitate cu art. 75 alin. (2) din Constituția României coroborat cu prevederile art. 141 alin. (2) din Regulamentul Senatului, a următoarelor inițiative legislative:  

De asemenea, vă prezint nota cu privire la adoptarea tacită a unor inițiative legislative.

Stimați colegi,

Se consideră adoptate, prin împlinirea termenului, la data de 19 aprilie 2007, în conformitate cu prevederile art.75 alin.2 din Constituția României, coroborat cu prevederile art.141 alin.2 din Regulamentul Senatului, următoarele inițiative legislative:

  • Proiect de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.8/2007 pentru modificarea art. IV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/2007 privind unele măsuri pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European și a art.92 alin.(1) din Legea nr.33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European;
  • Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.9/2007 privind unele măsuri pentru mai bună organizare și desfășurare a alegerilor.
Aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea următoarelor inițiative legislative:  

Stimați colegi,

Vă prezint și apoi vă supun votului, punctul 3 al ordinii de zi, aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea următoarelor inițiative legislative:

  • Propunerea legislativă privind reorganizarea și funcționarea Gărzii Naționale de Mediu;
  • Propunerea legislativă - Codul silvic;
  • Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.49/2006 pentru modificarea și completarea unor acte normative care reglementează identificarea și înregistrarea ecvinelor și constituirea unei baze de date pentru acestea.

Stimați colegi,

Dacă sunt observații în legătură cu solicitarea de procedură de urgență pentru aceste proiecte de lege?

Dacă nu sunt, vă supun la vot adoptarea procedurii de urgență pentru proiectele de lege mai sus citate.

Vă rog să votați.

Cu 46 voturi pentru, un vot împotrivă și 3 abțineri, s-a aprobat.

   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc.

Procedura de urgență a fost aprobată.

 
Adoptarea Proiectului de lege pentru ratificarea unor convenții și acorduri privind impunerea veniturilor din economii și schimbul automat de informații referitoare la astfel de venituri.  

La punctul 4 din ordinea de zi, vă supun dezbaterii și adoptării Proiectul de lege pentru ratificarea unor convenții și acorduri privind impunerea veniturilor din economii și schimbul automat de informații referitoare la astfel de venituri.

Proiectul are 10 articole, a fsot adoptat de Camera Deputaților.

Invit din partea Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital pentru a prezenta raportul.

Din partea inițiatorului, domnul secretar de stat Cătălin Doică este prezent?

Din sală: Da.

   

Doamna Norica Nicolai:

Este prezent. Vă rog, domnule secretar de stat, să vă prezentați proiectul de lege.

 
   

Domnul Cătălin Doică - secretar de stat în Ministerul Economiei și Finanțelor:

Mulțumesc, doamna președintă.

Conform documentului de poziție complementar, la Capitolul X - impozitarea, România s-a angajat să aplice efectiv, de la data de 1 ianuarie 2007 Directiva Comisiei Europene privind impunerea plăților din dobânzi.

Implementarea în totalitate a acestei directive a presupus și semnarea de acord cu toate teritoriile dependente de Marea Britanie, teritorii enumerate în cuprinsul actului normativ.

Ministerul Finanțelor a întreprins toate demersurile pentru ca aceste acorduri să fie ratificate înainte de data aderării, 1 ianuarie 2007, dar o parte dintre aceste directive s-au întors semnate de către celelalte părți, după data de 1 ianuarie 2007.

Ca atare, vă propunem ca, astăzi, să fiți de acord cu proiectul de act normativ adus în fața dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul domnului președinte Aron Ioan Popa pentru a prezenta raportul comisiei.

 
   

Domnul Aron Ioan Popa:

Vă mulțumesc foarte mult.

Comisia a luat în dezbatere acest proiect de lege și, având în vedere argumentele prezentate de reprezentanții Guvernului și avizul favorabil pe care ni l-a transmis Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, am hotărât, cu majoritate de voturi, să adoptăm un raport de admitere.

Fac precizarea că avem în față o lege ordinară, iar Senatul este Cameră decizională. Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc și eu, domnule președinte.

Deschid dezbaterile generale și rog grupurile parlamentare, care doresc să participe la dezbaterea acestui proiect de lege, să ia cuvântul.

Constat că nu există nici o cerere de participare la dezbaterile generale. Vă reamintesc că legea este lege ordinară. Raportul este favorabil, fără amendamente și urmează să dăm un singur vot pe raport și pe proiectul de lege.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

Legea a fost adoptată cu 56 de voturi pentru, 1 vot împotrivă și 7 abțineri.

Doamna senator Stănoiu.

 
   

Doamna Rodica Mihaela Stănoiu:

Doamna președinte, cu scuzele de rigoare, trebuia să o fac la început, este o chestiune așa-zis de procedură.

Îl rog pe domnul secretar de stat, data viitoare, când vine în Senatul României, să aibă cravată.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc, doamna senator.

Am convingerea că va rezolva această problemă foarte repede.

 
Respingerea Propunerii legislative pentru completarea și modificarea Legii nr. 331/2004 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului României nr. 21/2003 pentru completarea Legii nr. 550/2002 privind vânzarea spațiilor comerciale proprietate privată a statului și a celor de prestări servicii, aflate în administrarea consiliilor județene sau a consiliilor locale, precum și a celor aflate în patrimoniul regiilor autonome de interes local.  

Punctul 5 - Propunerea legislativă pentru completarea și modificare Legii nr. 331/2004 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului României nr. 21/2003 pentru completarea Legii nr. 550/2002 privind vânzarea spațiilor comerciale proprietate privată a statului și a celor de prestări servicii, aflate în administrarea consiliilor județene sau a consiliilor locale, precum și a celor aflate în patrimoniul regiilor autonome de interes local.

Proiectul are 10 articole. Raportul este de respingere.

Rog Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări să poftească pentru prezentarea raportului.

Ministerul Culturii și Cultelor, am înțeles că domnul secretar general Virgil Nițulescu este prezent. Vă mulțumesc.

Aveți cuvântul, domnule secretar general, pentru a prezenta raportul.

   

Domnul Virgil Nițulescu - secretar general în Ministerul Culturii și Cultelor:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Sunt secretar general în Ministerul Culturii și Cultelor.

Guvernul își menține punctul de vedere de respingere a acestei propuneri legislative. Cu tot regretul, trebuie să spun că această propunere legislativă nu precizează sursele financiare necesare aplicării reglementării propuse, nu se reglementează problemele privind înființarea și funcționarea centrelor de creație plastică și de promovare a artei românești contemporane, iar celelalte modificări propuse de inițiatori nu aduc o modificare fundamentală a acestei ordonanțe.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc.

Domnule președinte Eckstein, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul.

 
   

Domnul Peter Eckstein Kovacs:

Mulțumesc.

Raportul este de respingere, adoptat cu unanimitate de voturi. Comisia pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă, respectiv Comisia pentru administrația publică, organizarea teritoriului și protecția mediului au avizat negativ propunerea legislativă.

În esență, propunerea nu modifică acea lege de care face vorbire, ci este un act normativ de sine stătător, care nu a fost agreat de către comisie.

Inițiativa face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc, domnule președinte.

Dezbateri generale. Rog grupurile parlamentare să-și exprime opțiunea de a dezbate acest proiect de lege. Dacă sunt înscrieri la cuvânt ? Vă mulțumesc.

Constat că nu sunt înscrieri la cuvânt.

Permiteți-mi să supun votului dumneavoastră raportul de respingere al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Vă rog să votați.

Vă mulțumesc.

Propunerea a fost respinsă cu 57 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă și 5 abțineri.

 
Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar.  

Vă rog să-mi permiteți să prezint punctul 6 pe ordinea de zi - Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar.

Este vorba de un articol unic, cu 10 modificări.

Raportul este de respingere.

Rog pe domnul președinte Eckstein Kovacs să-și mențină locul la pupitrul comisiilor parlamentare și dau cuvântul doamnei secretar de stat Cristina Pocora, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

   

Doamna Cristina Pocora - secretar de stat în Departamentul pentru relația cu Parlamentul:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Față de această propunere legislativă, doresc să vă spun că Guvernul o susține sub rezerva adoptării unui număr de amendamente, însă nu le regăsesc până acum în forma propunerii legislative.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Și eu vă mulțumesc.

Domnule președinte Eckstein, vă rog să prezentați raportul.

 
   

Domnul Peter Eckstein Kovacs:

Raportul este de respingere, doamna președinte, adoptat cu unanimitate de voturi în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a avizat negativ propunerea legislativă, iar Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a transmis un aviz favorabil.

În esență, mai sunt 4 propuneri legislative care toate tind să modifice această Legea nr.7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar.

A existat o unanimitate în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări în a hotărî că această lege este amendabilă și ar fi bine de amendat, dar ar fi bine ca această inițiativă să vină după o înțelegere între partidele politice parlamentare, nu să modificăm câte un articol sau un alineat, eventual în contradictoriu. Toate cele 4 inițiative au un raport nefavorabil.

Inițiativa face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc, domnule președinte.

Dezbateri generale. Dacă sunt înscrieri la cuvânt ? Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră această propunere legislativă. Vă rog să votați.

 
   

Domnul Valentin Dinescu (din sală):

Este raport de respingere. Supuneți întâi raportul votului.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Da, raportul de respingere, clar, pentru această inițiativă legislativă.

Cu 54 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă și 9 abțineri, raportul de respingere a fost adoptat.

Supun votului proiectul de lege.

 
   

Domnul Peter Eckstein Kovacs:

Este vorba de o lege organică, ca atare și raportul trebuia să fie adoptat cu 69 de voturi. Ca atare, vă rog să supuneți votului inițiativa legislativă.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Supun votului inițiativa legislativă.

Vă rog să votați.

Cu 7 de voturi pentru, 52 de voturi împotrivă și 9 abțineri, proiectul de lege a fost respins.

Vă mulțumesc.

 
Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 90/2003 privind vânzarea spațiilor aflate în proprietatea privată a statului sau a unităților administrativ - teritoriale, destinate sediilor partidelor politice.  

La punctul 7 pe ordinea de zi figurează Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 90/2003 privind vânzarea spațiilor aflate în proprietatea privată a statului sau a unităților administrativ- teritoriale, destinate sediilor partidelor politice.

Raportul a fost dezbătut, înțeleg, într-o ședință anterioară.

Raportul este de respingere, legea este organică. Urmează să dăm vot pe raport și votul final pe lege.

Supun votului dumneavoastră raportul privind Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 90/2003 privind vânzarea spațiilor aflate în proprietatea privată a statului sau a unităților administrativ- teritoriale, destinate sediilor partidelor politice.

Vă rog să votați.

Raportul a fost respins întrunind doar 54 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă și 9 abțineri.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă.

Vă rog să votați.

Cu 11 voturi pentru, 50 de voturi împotrivă și 10 abțineri, propunerea legislativă a fost respinsă.

Propunerea legislativă privind organizarea, funcționarea și finanțarea Academiei de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu-Șișești, 
Proiectul de lege privind practica elevilor și studenților, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 102/2006 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calității educației (aprobarea reluării votului, în ședința de joi, 26 aprilie a.c.).  

Stimați colegi, punctul 8, Propunerea legislativă privind organizarea, funcționarea și finanțarea Academiei de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu - Șișești.

Raportul a fost dezbătut într-o ședință anterioară a Senatului.

Urmează să adoptăm raportul Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.

Caracterul legii - este lege organică.

Supun votului raportul.

S-a solicitat procedură. Iertați-mă, domnul senator Daea, nu v-am văzut.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul nr.4.

   

Domnul Petre Daea:

Mulțumesc, doamna președinte.

Vă doresc succes și v-aș ruga să vă detașați de emoțiile inerente ale începutului. Rog pe secretarii care vă acompaniază în această misiune de început, deloc ușoară, dar nu atât de dificilă încât să vă creeze atâtea emoții, să fie atenți la luările de cuvânt din sală.

Aș ruga colegii să fie atenți la această lege întrucât, data trecută, s-a purces la un demers absolut normal, pe care l-a făcut domnul președinte Ion Iliescu, și anume, aceea de a retrimite propunerea legislativă la comisie, pentru a avea o nouă dezbatere în cadrul comisiei, motiv pentru care mă văd obligat, în acest moment, pentru a relua contactul cu filozofia legii, să fac câteva precizări: în cadrul Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală au fost făcute o serie întreagă de amendamente care au schimbat filozofia actului normativ, motiv pentru care, pe bună dreptate, domnul Ion Iliescu a intervenit și a observat că acest demers al introducerii în raport și în discuția Senatului a amendamentelor respective schimbă esențial legea.

Cei care au discutat în comisie și inițiatorii au ajuns la concluzia că este bine a vă supune atenției, în vederea acordării unui vot în cunoștință de cauză, renunțarea la amendamente, motiv pentru care îndemnăm plenul să voteze împotriva raportului și pentru proiectul de act normativ, dând, astfel, culoar formei inițiale a actului legislativ și dăm posibilitate Camerei Deputaților, ca fiind Cameră decizională, să opereze cu modificările care se impun, pentru a scoate un act normativ coerent și folositor acestui important domeniu de activitate.

Vă mulțumesc că mi-ați dat această posibilitate, doamna președinte.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc și eu.

Așa este, aveți perfectă dreptate. S-au propus - nu rezultă din rapoartele celor două comisii dacă s-au și adoptat - 60 de amendamente, ceea ce face din textul inițiativei colegilor noștri, pentru că sunt mai multe grupuri parlamentare care au inițiat acest text de lege, unul total diferit față de viziunea inițiatorului. Fapt pentru care, și ținând cont de observațiile pertinente pe care le-ați făcut, vă rog să-mi permiteți să supun votului dumneavoastră raportul Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală și al Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport la acest proiect de lege. (discuții și vociferări în sală)

Am rugămintea, stimate colege și stimați colegi, să luați loc și să votați. Vă rog să votați.

Raportul a fost respins, întrunind doar 28 de voturi pentru, 27 de voturi împotrivă și 12 abțineri.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege.

 
   

Domnul Corneliu Pascu (din sală):

Solicit cuvântul, doamna președinte.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Da, domnule senator, vă rog, înainte de vot puteți lua cuvântul.

 
   

Domnul Corneliu Pascu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Aș dori, totuși, să spun colegilor din Senat că, prin respingerea raportului și a acestei inițiative, nu mai există nimic altceva. Deci, dacă vrea cineva să facă o corectare, trebuie o retrimite la comisie, eventual, pentru că nu există o inițiativă inițială și cea de azi este una singură, de fapt, cu un singur raport menținut, iar în ședința trecută a existat o singură idee, ca această Academie de Științe Agricole să nu fie în subordinea Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, ci să fie independentă, pe o filă de buget independentă, de la bugetul de stat. Numai că sunt toate institutele de cercetări din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, care, până acum, erau subordonate Academiei de Științe Agricole și era un program unitar de cercetare pentru dezvoltarea științifică în agricultura practică a României. Așa, se rupe Academia undeva, în afară, dar nu avem un astfel de proiect de lege, ar trebui să-l amendăm ca atare și institutele de cercetări rămân la Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, nu mai au nici un fel de coordonare. Ce face Academia, dacă institutele de cercetări rămân la Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale și Academia este separat? Deci, cred că este mai bine de retrimis la comisie, să o reanalizăm cu factorii interesați.

Eu vreau să vă spun că am discutat cu Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale și cu cei de la Academia de Științe Agricole și au fost de acord cu această soluție, dar o putem relua. Dacă nu, nu avem o lege și o lăsăm așa. Mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc pentru sugestie. Însă, din păcate, domnule senator, suntem în plină procedură de vot. Am înțeles intervenția domnului senator Daea Petre, ca fiind una constructivă, pentru că se impune o analiză în totalitatea proiectului de lege în raport cu inițiativa inițială. Vă supun votului dumneavoastră proiectul de lege. Vă rog să votați.

Proiectul de lege a fost respins...(discuții și vociferări în sală)

Probabil că am eu dificultăți cu sistemul electronic de vot. Vă rog să votați.

Proiectul de lege a fost respins, întrunind doar 58 de voturi pentru, 10 voturi împotrivă, 6 abțineri. Vă mulțumesc.

 
   

La pct.9 pe ordinea de zi avem înscris Proiectul de lege privind practica elevilor și studenților.

Este o propunere legislativă adoptată de Camera Deputaților. Dezbaterile au avut loc într-o ședință precedentă. Urmează să dăm un vot raportului și un vot final.

Din sală: Listă pentru grupurile parlamentare.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Listă, vă rog, pentru grupurile parlamentare la votul precedent.

Raportul este favorabil, cu 3 amendamente care au fost acceptate. Supun votului dumneavoastră raportul la acest proiect de lege. Vă rog să votați.(discuții și vociferări în sală)

Cred că sistemul electronic de vot este blocat. Vă rog să resetați sistemul electronic de vot. Vă rog să votați.

Din sală: Vă rugăm, listă.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Listă pentru grupurile parlamentare.

Raportul a fost respins, întrunind doar 50 de voturi pentru, 14 voturi împotrivă și 4 abțineri.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege. Vă rog să votați.

Vă rog, listă și la acest proiect de lege. A fost respins, întrunind doar 53 de voturi pentru, 12 voturi împotrivă și 3 abțineri. (discuții și vociferări în sală)

 
   

În continuare, pe ordinea de zi avem pct.10: Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.102/2006 privind modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.75/2005 cu privire la asigurarea calității educației.

Urmează votul final.

Stimate colege și stimați colegi, legea este lege organică. Rog pe domnii senatori să-și ocupe locurile. Suntem 76 de senatori prezenți în sală.

Vă rog, stimate colege și stimați colegi, să vă ocupați locurile, pentru a proceda la vot. (discuții și vociferări în sală) Vă rog să votați acest proiect de lege.

Din sală: Listă, vă rugăm, pentru grupurile parlamentare.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Înțeleg că doriți listă, da?

Proiectul de lege a fost respins, întrunind doar 64 de voturi pentru, 3 abțineri.

Pe chestiuni de procedură, domnul senator Nicolae Șerban și, apoi, domnul senator Daea Petre.

 
   

Domnul Șerban Nicolae:

O chestiune de procedură. În numele Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, aș dori să solicit o pauză, pentru a lămuri aspectele legate de votul pentru aceste legi organice. Până vin listele, până ne lămurim ce și cum se votează, ca să ne dăm seama că, totuși, apar 67 de voturi total. Deci, 5 minute pauză, până când primim listele.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

De acord, domnule senator. Bănuiesc că este posibilă și o defecțiune tehnică, dat fiind faptul că s-a și blocat sistemul electronic de vot.

 
   

Domnul Șerban Nicolae:

Nu, nu este vorba de o defecțiune tehnică, dar rog liderii de grup, dacă sunt de acord, să facem și o scurtă discuție profitând de această pauză. Mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Categoric. Urmează să anulăm voturile date, dacă există o defecțiune tehnică, nu le vom considera valabile. Vă rog, liderii de grup.

 
   

- pauză -

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Stimate colege și stimați colegi, vă rog să vă ocupați locurile.

Are cuvântul domnul senator Puiu Hașotti.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Mulțumesc.

Doamna președintă, stimate colege și stimați colegi.

Liderii grupurilor parlamentare au căzut de acord, prin consens, că, începând cu pct.8 al actualei ordini de zi, trebuie să reluăm votul, întrucât am constatat, din discuțiile pe care le-am avut că aparatura electronică nu a funcționat și că au existat o serie de defecțiuni. Prin urmare, liderii grupurilor parlamentare vă propun ca joi, începând cu pct.8, să reluăm votul. Mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator Hașotti.

Într-adevăr, începând cu pct.8, s-a constatat o serie de disfuncții în exercitarea votului electronic și iau act de consensul dumneavoastră, urmând ca, începând cu pct.8 al ordinii de zi de astăzi, aceste legi să fie reportate pentru ordinea de zi de joi.

Doamnelor și domnilor colegi,

Constat că am epuizat ordinea de zi, mai avem un minut până la epuizarea în fapt, și trecem la partea a doua de pe ordinea de zi...(discuții în sală)

Înainte de a încheia această primă parte a ordinii de zi, domnul senator Cismaru Ivan, pe procedură, și apoi domnul senator Gavrilă Vasilescu, urmând ca, după aceea, să trecem la subiectul de întrebări, interpelări și răspunsuri.

 
   

Domnul Ivan Cismaru:

Mulțumesc, doamna președintă.

Doamnelor și domnilor senatori,

Acesta este rezultatul faptului că discutăm legile într-o zi și le votăm într-o altă zi. Dacă aceste legi le-am fi votat în momentul în care le-am discutat, sunt sigur că rezultatul era altul, pentru că două legi foarte importante, Legea practicii elevilor și studenților, pentru care noi, Senatul, am muncit atâta timp ca să o aducem la forma în care să fie acceptată de către Guvern, plus faptul că la poz.10, referitor la asigurarea calității, Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior (ARACIS) nu mai poate funcționa dacă noi anulăm această lege, pentru că ea vizează intrarea ARACIS în funcționare experimentală timp de un an de zile, ceea ce înseamnă că Ministerul Educației și Cercetării nu va putea deconta banii pentru aceste acreditări pe care le fac. Mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Gavrilă Vasilescu, vă rog, înainte de a supune la vot această reprogramare.

 
   

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Mulțumesc.

Liderii grupurilor parlamentare au ajuns la o concluzie și au făcut o propunere. Am rugămintea, doamnelor și domnilor colegi, luați loc în sală și vă rog frumos, supuneți această propunere plenului Senatului, pe care liderii au făcut-o. Mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Domnule senator, aceasta și făceam, nu am înțeles la ce se referă intervenția dumneavoastră. Îi rog pe colegii senatori să ia loc, pentru a-și exercita votul, în vederea reprogramării acestor proiecte de lege pentru ziua de joi. (discuții și vociferări în sală)

Vă rog să luați loc, pentru a vă exercita votul.

Deci, supun votului dumneavoastră reportarea acestor proiecte de lege, pentru a fi votate joi. Vă rog să votați.

Această propunere a fost aprobată cu 67 de voturi pentru, 1 vot împotrivă și 2 abțineri. Vă mulțumesc.

 
Întrebări și interpelări adresate Guvernului de către senatori: Ion Vărgău

Trecem la a doua parte a dezbaterii parlamentare de astăzi, sesiunea de întrebări, interpelări.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat are 9 minute.

Domnul senator Ilie Sârbu, îl rog să ... Lipsește.

Domnul senator Ioan Vărgău, vă rog, microfonul 3.

   

Domnul Ion Vărgău:

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință, și vă cer permisiunea ca să citesc și interpelarea.

Prima întrebare este adresată domnului Decebal Traian Remeș, ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale.

În perioada de prohibiție la pescuit, când controalele în zonele de pescuit din bazinele naturale trebuie intensificate, în vederea stopării braconajului, Agenția Națională de Pescuit și Acvacultură se confruntă cu lipsa fondurilor alocate pentru procurarea combustibilului necesar deplasării.

Având în vedere că această situație se întâmplă de mai bine de doi ani de zile, vă rog să precizați ce măsuri veți întreprinde pentru ca activitatea de control să se desfășoare în condiții normale la toate agențiile și, în special, la Agenția Tulcea.

Solicit răspuns oral și în scris.

A doua întrebare este adresată tot domnului ministru Decebal Traian Remeș.

Județul Tulcea este cunoscut ca un județ cu probleme speciale, mai ales în domeniul agrozootehnic, în care producătorii au avut multe de suferit din cauza efectelor gripei aviare, dar și inundațiilor de anul trecut.

Acest început de an a debutat cu alte greutăți pentru producătorii tulceni, și anume, neplata subvenției pentru carne de porc în viu, conform Hotărârii de Guvern nr.1853 din decembrie 2005, cu completările și modificările ulterioare.

Domnule ministru, când vor primi producătorii de carne subvenția pentru lunile ianuarie, martie 2007?

Solicit răspuns oral și în scris.

Interpelarea este adresată domnului Adrian Iorgulescu, ministrul culturii și cultelor.

În județul Tulcea, în localitatea Malcoci, s-a construit în anul 1920 de către comunitatea germană de atunci o biserică catolică, ce nu este înscrisă pe lista clădirilor naționale de patrimoniu, deși acest locaș de cult este un monument istoric. El a aparținut de la început acestei comunități, însă, odată cu instaurarea comunismului, s-au distrus actele care certifică patrimoniul, astfel că, în acest moment, este imposibil să se acceseze fonduri pentru reabilitarea acesteia.

Domnule ministru, având în vedere semnificația istorică a acestui locaș de cult, vă rog să precizați ce demersuri trebuie efectuate pentru ca el să intre în patrimoniul cultural național, putând astfel să beneficieze de fonduri pentru reabilitare și, de asemenea, ce sprijin veți acorda pentru salvarea acestui monument istoric cu arhitectură unică, ce constituie un punct de atracție pentru turiștii care vizitează zona.

Solicit răspuns oral și în scris. Mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc și eu, domnule senator.

 
  Verginia Vedinaș

Dau cuvântul doamnei senator Verginia Vedinaș, pentru a adresa întrebarea Ministerului Transporturilor. Microfonul 2, vă rog.

   

Doamna Verginia Vedinaș:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Prin întrebarea pe care am formulat-o, îl sesizez pe domnul ministru al transporturilor asupra situației de izolare aeriană în care se află municipiul Oradea și, implicit, județul Bihor, ceea ce afectează, cum am arătat în întrebare, dezvoltarea acestui județ, stabilirea de relații și posibilitatea de a se face investiții care să contribuie la dezvoltarea economică a turismului și a județului în ansamblul său.

De aceea, îl rog pe domnul ministru să analizeze oportunitatea dezvoltării acestui aeroport și transformarea în aeroport internațional a aeroportului de la Oradea.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Și eu vă mulțumesc, doamnă senator.

 
  Gheorghe David

Dau cuvântul domnului senator Gheorghe David, din partea Grupului parlamentar al PD.

Întrebarea se adresează Ministerului Internelor și Reformei Administrative.

Vă rog, domnule senator.

   

Domnul Gheorghe David:

Mulțumesc. Este o întrebare adresată domnului Cristian David, ministrul internelor și reformei administrative.

În cadrul audiențelor desfășurate la biroul senatorial din Timișoara, am fost sesizat, în câteva rânduri, cu următorul caz: există cetățeni străini, rezidenți în România, care doresc să intre în posesia permisului de conducere.

În acest sens, vă adresez întrebarea: care este procedura legală privind obținerea acestuia și care este limba străină în care aceștia pot să susțină examenul pentru obținerea permisului auto?

Pe marginea chestiunilor respective, doresc răspuns scris.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

 
  Vasile Ioan Dănuț Ungureanu

Dau cuvântul domnului senator Vasile Ioan Dănuț Ungureanu, din partea Grupului parlamentar al PSD, pentru a adresa două întrebări: Ministerului Economiei și Finanțelor și Ministerului Justiției.

Vă rog, domnule senator.

   

Domnul Vasile Ioan Dănuț Ungureanu:

Vă mulțumesc, doamnă președinte și mult succes în activitatea dumneavoastră.

Prima întrebare este adresată domnului ministru Varujan Vosganian.

Modificările aduse Codului fiscal au creat cetățenilor din județul Arad o situație specifică. Concret, valoarea unui apartament cu două camere de 45 mp, situat într-un cartier al Aradului, este la 37000 euro, iar prețul pieței nu depășește 24000 euro, iar un mp de teren intravilan este evaluat la 35 de euro, preț mic, indiferent de zonă, destinație vad comercial sau utilități.

Desigur, notarul taxează și onorariul la suma impusă de Codul fiscal. Efectul acestor prevederi este că pierde cetățeanul în folosul statului și al notarului.

Vă întreb, domnule ministru, cunoașteți aceste realități ale aplicării Codului fiscal în județul Arad și cum veți rezolva aceste inechități și abuzuri la care sunt supuși cetățenii județului Arad în acțiunea legată de succesiuni și înstrăinări de imobile și terenuri?

Solicit răspuns scris și oral.

A doua întrebare este adresată domnul Tudor Chiuariu, ministrul justiției.

Domnule ministru, sunt nevoit să vă adresez această întrebare, pentru că în spatele ei se găsește nemulțumirea profundă a unei persoane primite în audiență, ce nu poate intra în posesia unei moșteniri, deoarece lipsește un testament din documentele solicitate de autoritățile publice.

Toate demersurile făcute de această doamnă s-au izbit de situația de a nu găsi testamentul și un răspuns favorabil. Astfel, Ministerul Internelor și Reformei Administrative specifică faptul că testamentul solicitat de doamna în cauză se găsește în custodia Judecătoriei Timișoara, dar răspunsul Judecătoriei Timișoara este negativ.

Vă întreb, domnule ministru, considerați normal ca un document important, solicitat de un cetățean român, care ar trebui să se afle în arhiva unei instituții publice din subordinea dumneavoastră, să nu se găsească? Considerați normal dezinteresul sau superficialitatea de care dau dovadă funcționarii acestei instituții?

Vă rog să cercetați acest aspect.

Solicit răspuns scris și oral.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc și eu, domnule senator.

 
  Mihai Țâbuleac

Are cuvântul domnul senator Mihai Țâbuleac, pentru a adresa o întrebare Ministerului Economiei și Finanțelor. Vă rog, domnule senator, microfonul 2.

   

Domnul Mihai Țâbuleac:

Mulțumesc.

Am o întrebare și o interpelare. Cer permisiunea să le prezint pe amândouă. Mulțumesc.

Întrebarea este adresată Ministerului Economiei și Finanțelor, domnului ministru Varujan Vosganian.

Vă rog să precizați care a fost structura livrărilor de energie electrică de la S.C. "Hidroelectrica" S.A. pentru anul 2006, indicând ponderea vânzărilor, pe baza contractelor directe, față de cele efectuate pe piața reglementată de energie.

Care a fost modalitatea de contractare și care a fost ponderea energiei contractate pentru revânzare, față de cea contractată pentru consumul direct?

Estimați influența împovărătoare a contractelor directe asupra prețului suportat de populație pentru consumul de energie electrică.

Solicit răspuns oral și în scris.

Interpelarea este adresată domnului prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu.

A existat, în ultima perioadă, o amplă dezbatere cu privire la unele contracte, prin care energia electrică s-a vândut și se vinde preferențial și care au creat un efect de căpușare asupra sistemului energetic național.

În ciuda acesteia, ca și a faptului că s-a făcut și schimbare de ministru, reorganizare de minister, nu s-a întreprins nicio măsură pentru anularea acestor contracte.

Vă rog să precizați care sunt motivele pentru care nu au fost adoptate măsuri în acest sens.

Solicit răspuns oral și în scris. Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc și eu, domnule senator.

 
  Ilie Petrescu

Dau cuvântul domnului senator Ilie Petrescu, pentru a adresa două întrebări Ministerului Sănătății Publice și Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor. Se pregătește domnul senator Dan Cârlan.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Ilie Petrescu:

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Prima întrebare este adresată Ministerului Sănătății Publice, domnului ministru Eugen Nicolăescu.

În urma răspunsului primit cu privire la interpelarea pe care am adresat-o Ministerului Sănătății Publice, referitor la licitația pentru ambulanțe, am înțeles că aceasta va avea loc în data de 31 martie 2007, în vederea achiziționării acestor ambulanțe pentru județul Gorj.

Vă solicit, domnule ministru, să mă informați dacă a avut loc această licitație și când vor ajunge ambulanțele în Gorj.

Vă mulțumesc. Solicit răspuns scris și verbal.

A doua întrebare o adresez Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor, domnului ministru Laszlo Borbely.

În răspunsul primit de la ministerul pe care-l conduceți, la întrebarea adresată referitoare la construcția unui bloc de locuințe în municipiul Motru, județul Gorj, mi s-a adus la cunoștință faptul că va avea loc o licitație în data de 10 aprilie 2007, ora 14,00.

Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați dacă a avut loc licitația și când vor începe lucrările pentru realizarea acestui bloc de apartamente, necesar pentru locuitorii municipiului Motru, având în vedere că sunt peste trei mii de cereri la Primăria din Motru.

Vă mulțumesc. Solicit răspuns scris și verbal.

Dacă îmi permiteți să adresez și interpelarea, doamnă președinte de ședință!

Adresez interpelarea Ministerului Transporturilor, domnului ministru Ludovic Orban.

Prin întrebările și interpelările adresate Ministerului Transporturilor, am cerut, de nenumărate ori, să se cuprindă în programul de reabilitare a drumurilor județene, care fac legătura între localități și care sunt într-o stare avansată de degradare, și următoarele drumuri care fac legătura între localitățile: Glogova, Cătune, Motru, Samarinești și Văgiulești.

Vă solicit să mă informați dacă acest drum este prins în programul de reabilitare.

Vă mulțumesc. Solicit răspuns scris și verbal.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Dan Cârlan

Are cuvântul domnul senator Dan Cârlan și se pregătește domnul senator Viorel Dumitrescu.

   

Domnul Dan Cârlan:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Am o întrebare și o interpelare.

Întrebarea este adresată domnului Cristian Adomniței, ministrul educației, cercetării și tineretului.

Domnule ministru, prin Hotărârea Guvernului nr.300/28 martie 2007, inițiată de către domnul ministru Mihail Hărdău, s-au alocat 723 de milioane de RON pentru finanțarea unor cheltuieli de capital, construcții sau reabilitare clădiri, aferente învățământului preuniversitar și preșcolar de stat.

Deși sumele sunt prevăzute în bugetul pe 2007, aprobat ministerului condus acum de dumneavoastră, nici după trei săptămâni, aproape o lună de acum, de la adoptarea hotărârii de Guvern menționate, banii nu au ajuns la autoritățile locale beneficiare pentru a se putea porni sau continua lucrările, după caz.

Numai în județul Iași, din care provenim atât eu, cât și dumneavoastră, 86 de unități școlare sau preșcolare așteaptă aproape 30 de milioane de RON.

Vă solicit, domnule ministru, în calitatea dumneavoastră de ordonator principal de credite, să-mi explicați motivele acestei întârzieri impardonabile, în condițiile în care, cele trei săptămâni pierdute pentru lucrările de construcții au toate șansele să însemne tot atâta întârziere la începerea școlii, în toamnă, pentru unitățile de învățământ vizate.

Vă solicit, de asemenea, să-mi precizați data transmiterii fondurilor către unitățile beneficiare din teritoriu.

Vă rog să-mi dați răspuns în scris și oral.

Interpelarea este adresată domnului Ludovic Orban, ministrul transporturilor.

Domnule ministru, într-o declarație de presă din prima zi de activitate, noul director al Companiei Naționale pentru Autostrăzi și Drumuri Naționale, domnul Mihai Grecu, a afirmat printre altele: "Pentru legătura Nord - Estului României cu Europa, la Autostrada Târgu- Mureș - Iași va fi demarată proiectarea, în cel mai scurt timp posibil, cu două căi, pe Târgu-Mureș - Reghin și Poiana Largului, Târgu-Neamț și o singură cale pe restul autostrăzii".

Domnule ministru, prin Legea nr.363/2006 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național, a fost stabilit pentru Autostrada Est - Vest următorul traseu: Târgu - Mureș, Piatra - Neamț, Roman, Târgu - Frumos, Iași, Sculeni.

Potrivit legii, prevederile planului de amenajare a teritoriului național sunt obligatorii, iar programele privind executarea lucrărilor prevăzute în acesta se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

În ședința Guvernului, din 20 februarie 2007, a fost aprobat Programul național pentru construcția de autostrăzi, etapa 2007 - 2013, program în cadrul căruia este prevăzută, ca prioritară, Autostrada Est - Vest, pe traseul prevăzut în legea de aprobare a planului.

În condițiile expuse mai sus, cu traseul stabilit prin lege și dezvoltat prin programul guvernamental, nu este admisibil ca prin demersul unui director de companie de stat să se stabilească un alt traseu decât cel devenit obligatoriu prin lege.

Vă solicit, domnule ministru, repunerea de urgență în cadru legal a activității companiei de autostrăzi, respectarea întocmai de către aceasta a Legii nr.363/2006, precum și răspuns oral și scris la prezenta interpelare din partea dumneavoastră. Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Gheorghe Viorel Dumitrescu

Are cuvântul domnul senator Viorel Dumitrescu, pentru a adresa o întrebare primului-ministru.

Se pregătește domnul senator Ovidiu Crețu.

   

Domnul Gheorghe Viorel Dumitrescu:

Vă mulțumesc, doamna președinte. Întrebarea este adresată primului-ministru, domnului Călin Popescu Tăriceanu.

Vă rog să-mi comunicați care este rezerva valutară a României, care este rata de valorificare a ei, și cu cât s-a depreciat rezerva valutară a țării? Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris și verbal.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Ovidiu Crețu

Domnul senator Crețu. Se pregătește domnul senator Jurcan, pentru a adresa o întrebare ministrului transporturilor.

   

Domnul Ovidiu Crețu:

Vă mulțumesc, doamna președinte. Salut prezența în sală a domnului ministru Paul Păcuraru, probabil se datorează și faptului că avem o președintă a Senatului la ședința de astăzi.

Întrebările mele i se adresează Domniei-Sale.

Domnule ministru, art.35 din Codul muncii precizează faptul că "orice salariat are dreptul de a cumula mai multe funcții în baza unor contracte individuale de muncă, beneficiind de salariul corespunzător pentru fiecare din acestea.

Salariatul respectiv și toți angajatorii plătesc impozitul pe salarii și contribuțiile sociale corespunzătoare salariului la fiecare societate. Aici sunt mai multe taxe, dar beneficiile nu sunt pe măsura acestor contribuții.

Legea nr.19/2000 a pensiilor, Legea nr.95/2006 a sănătății și Legea nr.76/2002 nu precizează ce se întâmplă cu cei care cumulează mai multe funcții plătite. Aceștia nu beneficiază de concediu de odihnă mai mare, de o indemnizație de șomaj mai mare și, în aceeași măsură, nu beneficiază de tratamente speciale în spitale, deși au cotizat mai mult.

În plus, dacă un salariat cumulează niște funcții bine plătite, nu poate contribui mai mult la CAS pentru pensii, această contribuție fiind plafonată la 5 salarii medii brute. De exemplu, anul acesta suma este plafonată la 5.385 RON.

1. Ce intenționați să întreprindeți pentru eliminarea sau cel puțin diminuarea acestor inadvertențe, inconveniente și așa mai departe?

A doua întrebare, tot domnului ministru Păcuraru.

În Codul ocupațiilor din România sunt multe ocupații care nu se mai justifică, rămase de pe timpul întreprinderilor economice socialiste. În schimb, nu sunt menționate ocupațiile care există în noua organizare economică a țării.

Pentru exemplificare, există ocupația animator socio-educativ și altele tot atât de inutile, dar nu există ocupații potrivite noilor necesități, cum ar fi director financiar, asistent director general, asistent vânzări, colector, referent licitații, tele-vânzător sau echivalentul unor ocupații a căror denumire este utilizată numai în limba engleză: beauty-adviser, hair-desk, marchandiser și așa mai departe.

Din acest motiv, agenții economici sunt nevoiți să angajeze personal în funcții care nu corespund cu responsabilitățile din fișele de post, iar pe de altă parte, Ministerul Educației nu organizează școlarizări pentru ocupații, cerute pe piața muncii dar inexistente în Codul ocupațiilor din România. Este normal pentru Ministerul Educației să nu organizeze cursuri pentru meserii sau pentru ocupații care nu sunt recunoscute oficial.

Pentru rezolvarea acestor situații, vă solicit, domnule ministru, să dispuneți revizuirea în regim de urgență a Codului ocupațiilor din România, pentru a-l corela cu realitățile economice și a permite, pe de o parte, încadrarea corectă a salariaților pe posturile în care activează, pe de altă parte, a permite Ministerului Educației să organizeze cursuri pentru meserii care sunt cerute.

Solicit răspuns scris. Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Dorel Jurcan

Are cuvântul domnul senator Jurcan. Se pregătește domnul senator Gheorghe Funar.

   

Domnul Dorel Jurcan:

Vă mulțumesc, doamna președinte. Întrebarea mea este adresată domnului Ludovic Orban, ministrul transporturilor.

DN 7 A - Brezoi-Petroșani - constituie singura legătură rutieră între Brezoi, județul Vâlcea, și Petroșani, județul Hunedoara, traversând unul dintre cele mai importante bazine turistice din România: Vidra - Obârșia Lotrului. De la Km 63 până la intrarea în Petroșani drumul este foarte prost, pe timp de iarnă fiind impracticabil, deseori întrerupt.

Întrebarea mea este următoarea:

Domnule ministru, există intenția de asfaltare a acestei porțiuni de drum așa cum ar fi necesar sau măcar de modernizare, de reabilitare a ei?

Dacă există o astfel de intenție, vă rog să precizați, domnule ministru, când vor începe lucrările și când vor fi terminate?

Solicit răspuns scris și oral. Senator Dorel Jurcan. Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Gheorghe Funar

Dau cuvântul domnul senator Gheorghe Funar, adăugând și felicitările mele pentru ziua de astăzi. V-am lăsat ultimul, domnule senator, pentru a vă da prilejul să primiți telefonic și alte felicitări, fiindcă bănuiesc că ați primit foarte multe.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori,

Stimați invitați,

Am două întrebări. Prima este adresată ministrului internelor și reformei administrative, domnul Cristian David.

Vă rog să-mi comunicați dacă sunt "monitorizate" găștile de cartier. Totodată, ce măsuri preventive s-au luat pentru a stăvili violența acestora?

A doua întrebare este adresată domnului Decebal Traian Remeș, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

Atât anul trecut, cât, mai ales, în primele luni din acest an, Alianța D.A. a fost preocupată de transformare în Alianța "IGHEN", uitând despre posibilitatea și necesitatea atragerii de fonduri de la Uniunea Europeană. Ca urmare, fermierii români riscă să poată obțină fonduri comunitare abia în luna martie a anului 2008.

Pe cale de consecință, vă solicit să-mi comunicați, domnule ministru, de ce s-a ajuns în această situație, cine sunt vinovații și ce sancțiuni le-ați aplicat până acum?

Vă mulțumesc. Solicit răspuns scris și verbal.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Domnule senator, aveți și o interpelare, înțeleg. Conform procedurii de până acum, vă rog să-i dați citire.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință, dacă am fost ultimul la întrebări, probabil că am devenit primul la interpelări.

Am o singură interpelare, adresată Ministerului Economiei și Finanțelor, domnului ministru Varujan Vosganian.

"Numai în România" specialiștii au inventat dezvoltarea și creșterea economică prin închiderea capacităților de producție. Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați câte mine s-au închis în perioada 1990-2006, pe județe, și câți angajați au fost disponibilizați. Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris și oral.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc.

 
  Doina Silistru

Dau cuvântul doamnei senator Doina Silistru pentru a adresa o interpelare Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului.

Vă rog, doamna senator.

   

Doamna Doina Silistru:

Vă mulțumesc, doamna președinte. Interpelarea este adresată domnului Cristian Adomniței, ministrul educației, cercetării și tineretului.

Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, prin Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică, aflată în subordinea sa, asigură și realizarea programelor de cercetare-dezvoltare și inovare în domeniul agriculturii, silviculturii și dezvoltării rurale.

Având în vedere competițiile desfășurate pe diferite programe în anii 2005 și 2006, vă solicit, domnule ministru, să-mi puneți la dispoziție o situație statistică care să cuprindă:

  1. Numărul total de proiecte de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol și silvic câștigate la competițiile organizate pe diferite programe în anul 2005 și, separat, în anul 2006, din care: câte au fost câștigate și au responsabili de proiecte din unitățile de învățământ superior și câte din unitățile de cercetare-dezvoltare?
  2. Care a fost componența comisiilor de evaluare a proiectelor de cercetare din domeniul agricol, respectiv câte cadre didactice universitare și câți cercetători din unități de cercetare?
  3. Care este numărul de evaluatori care figurează în baza de date a ministerului pe domeniul agricultură, din care câte cadre didactice universitare și câți cercetători științifici din unități de cercetare științifică?

Solicit răspuns în scris.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Și eu, doamna senator.

 
  Petru Stan

Dau cuvântul domnului senator Petru Stan pentru a adresa o interpelare Ministerului Justiției. Vă rog, domnule senator. Se pregătește domnul senator Viorel Arcaș.

   

Domnul Petru Stan:

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Interpelarea mea este adresată ministrului justiției, domnul Tudor Ciuhariu.

Din sondajele de opinie efectuate, cunoașteți, domnule ministru că, justiția figurează pe ultimul loc în ceea ce privește încrederea populației României. Am să vă prezint în această interpelare un caz concret de abuzuri făcute de puterea judecătorească și chiar de Ministerul Justiției.

Cu adresa nr.101833/2006, Ministerul Justiției, sub semnătura secretarei de stat Katalin Kibedi Barbara, cheamă în judecată Consiliul local al orașului Șimleul Silvaniei, solicitând instanței ca pârâtul să emită o hotărâre de consiliu privind trecerea din domeniul public al orașului Șimleul Silvaniei în domeniul public al statului un imobil care se află în folosința Centrului de Cercetări și Asistență Medicală din Șimleul Silvaniei.

Pentru a susține această aberație, doamna secretar de stat susține că acest imobil a fost palat de justiție pe vremea Imperiului Austro-Ungar.

Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați următoarele:

  1. Dacă Ministerul Justiției are puterea juridică să declanșeze acest proces, având în vedere prevederile Legii nr.213/1998 art.9 alin.2?
  2. Dacă Ordinul nr. 752/26.XII.1974, Anexa 2, semnat de adjunctul ministrului Nicolae Popovici, este legal, având în vedere prevederile art.13, coroborate cu art.7 din Decretul nr.648/26.09.1969?

Solicit această precizare, fiindcă instanțele judecătorești din județul Sălaj consideră că ordinul sus-menționat este nelegal, fiindcă este semnat de adjunctul ministrului.

Conform reglementărilor Decretului nr.648/1969, ordinele erau emise de minister și nu erau acte personale ale ministrului.

  1. Este posibil ca Guvernul României să oblige un consiliu local să treacă un bun din domeniul public al acestuia în domeniul public al statului? Și dacă este așa, de ce este nevoie de judecată?
  2. Anexa nr.1, semnată de secretarul de stat Katalin Kibedi Barbara, este valabilă? De ce nu a semnat ministrul justiției?
  3. Acest proces rușinos, inițiat contrar legilor care guvernează România va continua sau îl veți retrage?
  4. Dacă veți trage concluzia că doamna secretar de stat Katalin Kibedi Barbara a acționat în folosul unor grupuri de interese când a inițiat acest proces, ce măsuri veți lua?

Bineînțeles, menționez că Centrul de Cercetări Medicale are 80 de camere, iar Judecătoria Șimleul Silvaniei funcționează în 12 camere și nu este nevoie de mai mult. Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris și verbal.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Viorel Arcaș

Are cuvântul Viorel Arcaș. Se pregătește domnul senator Ioan Corodan.

   

Domnul Viorel Arcaș:

Vă mulțumesc, doamna președinte. Interpelarea este adresată domnului prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu.

Având în vedere numeroasele sesizări pe care le-am primit în ultima perioadă, având ca obiect abuzurile fizice și sexuale la care sunt supuși o serie de minori, inițial abandonați de părinți, ulterior reintegrați de autoritățile statului în familiile care i-au aruncat pe stradă sau i-au uitat prin spitale, vă solicităm să ne răspundeți la următoarele întrebări.

  1. Care este numărul copiilor reintegrați în familiile de origine în perioada 2005-2007 pe fiecare an în parte?
  2. Cât la sută dintre aceste familii și-au abandonat copiii la naștere sau în primii ani de viață?
  3. Cât la sută dintre aceste familii au comportamente sociale deviante: infractori, bețivi, scandalagii?
  4. Care este numărul de controale anuale pe care reprezentanții Autorității pentru Protecția Copiilor ar trebui să le facă în fiecare familie în care s-a reintegrat un copil?
  5. Care este numărul controalelor efectuate efectiv pe fiecare an în parte în perioada 2005-2007?
  6. Există vreo prevedere europeană care să oblige reintegrarea copiilor în familiile care i-au abandonat?

Din câte știu, există o recomandare de integrare într-un mediu familial, dar aceasta nu vizează familia de origine care a abandonat acești copii și s-a dezinteresat de situația lor, ci familiile adoptatoare, familiile de asistenți maternali.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Ioan Corodan

Are cuvântul domnul senator Corodan. Se pregătește domnul senator Ilie Ilașcu.

   

Domnul Ioan Corodan:

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință. Am o interpelare adresată Ministerului Sănătății, domnului ministru Eugen Nicolăescu.

La fel ca celelalte servicii din sănătate, și stomatologia mai are unele probleme de rezolvat. Una dintre problemele foarte supărătoare pentru medicii stomatologi este că nu se face diferențierea între cabinetele stomatologice și cele de medicină de familie, impunându-se, ca și acestora, să fie dotate de săli separate pentru tratamente, fără a se ține cont că tratamentele dentare se fac direct în scaunul stomatologic din cabinet, iar o sală separată ar fi total inutilă.

De asemenea, stomatologia în mediul rural cunoaște o criză profundă, fără ca Ministerul Sănătății să facă ceva.

Dimpotrivă, propunerile CAS Maramureș de a se acorda și stomatologilor un stimulent de sporuri, similar medicilor de familie și ambulatorilor clinici de specialitate au fost, în repetate rânduri, respinse.

O altă problemă, de data aceasta pentru beneficiarii acestor servicii, este stomatologia de urgență pe timp de noapte.

În județul Maramureș, datorită unei foarte bune colaborări cu Colegiul Medicilor Dentiști, Casa județeană de Asigurări de Sănătate a reușit să capteze atenția medicilor, prin suplimentarea valorilor de contract, rezolvând permanența pentru sâmbătă, duminică și sărbători legale, dar numai până la ora 22.00.

Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați dacă aveți cunoștință de aceste probleme, dacă aveți în vedere măsuri pentru rezolvarea acestora și care ar fi acestea.

Vă mulțumesc. Solicit răspuns scris și oral.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Ilie Ilașcu

Dau cuvântul domnului senator Ilie Ilașcu și se pregătește domnul senator Aurel Ardelean.

   

Domnul Ilie Ilașcu:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Interpelarea mea este adresată Ministerului Afacerilor Externe, domnului ministru Mihai Adrian Cioroianu.

În conformitate cu legislația în vigoare, statul român nu are dreptul de a finanța publicațiile de presă ale partidelor politice din alte țări, inclusiv ale celor din Republica Moldova.

De câțiva ani, Ministerul Afacerilor Externe, prin Departamentul pentru Relațiile cu Românii de Pretutindeni, finanțează ilegal ziarul Partidului Popular Creștin Democrat din Republica Moldova "FLUX".

Publicația aparține în totalitate președintelui acestui partid, Iurie Roșca. Partidul Popular Creștin Democrat este aliatul Partidului Comunist din Republica Moldova, care se află astăzi la putere.

În paginile ziarului "FLUX", pe de o parte, sunt dur atacate forțele democratice unioniste și pro-europene din Basarabia și, pe de altă parte, sunt elogiate și citate forțele comuniste antiromânești și antieuropene de la Chișinău.

Ziarul "FLUX" a primit ilegal de la statul român, numai în 2006, 168.991 RON, al doilea ziar acaparat de Roșca, "GLASUL", 100.000 RON, iar alte publicații democratice din Basarabia ori sunt ignorate, ori primesc sume neînsemnate.

Când, domnule ministru, veți înceta finanțarea publicațiilor de partid de la Chișinău - "FLUX" și "GLASUL" - și veți intensifica finanțarea publicațiilor fără apartenență partinică, cu adevărat democratice, pro-unioniste și pro-europene din Basarabia?

Vă mulțumesc. Solicit răspuns scris și verbal.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc.

 
  Aurel Ardelean

Domnul senator Ardelean.

   

Domnul Aurel Ardelean:

Mulțumesc, doamna președinte.

Interpelarea este adresată Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului, domnului ministru Cristian Mihai Adomniței, prezent în mijlocul nostru.

Domnule ministru,

În calitate de senator al județului Arad și membru al Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, am solicitat Inspectoratului Școlar al Județului Arad, prin adresa nr.158/2007, situația clădirilor în care se desfășoară activități de învățământ și care fac obiectul retrocedării către foștii proprietari.

Prin adresa nr.814/2007, inspectoratul școlar a transmis o listă cu 39 de astfel de clădiri, menționând, totodată, faptul că Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului cunoaște această situație.

În consecință, vă adresez următoarea interpelare:

Vă solicit să-mi comunicați care este punctul de vedere al ministerului pe care îl conduceți cu privire la această situație și, totodată, care sunt soluțiile pe care le propuneți, pentru ca aceste instituții de învățământ să-și poată desfășura activitatea în condiții normale, ulterior definitivării retrocedărilor.

Solicit răspuns scris și oral.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Și eu vă mulțumesc.

 
Din partea Guvernului au primit răspunsuri: Otilian Neagoe - de la Paul Păcuraru, ministrul muncii, familiei și egalității de șanse;

Permiteți-mi să dau cuvântul reprezentanților Guvernului, pentru a răspunde la întrebările și la interpelările formulate în Senat.

Dau cuvântul domnului ministru Paul Păcuraru, ministrul muncii, familiei și egalității de șanse, pentru a răspunde domnului senator Otilian Neagoe la o întrebare legată de pensiile din grupele I și II de muncă. Vă rog, domnule ministru!

   

Domnul Paul Păcuraru - ministrul muncii, familiei și egalității de șanse:

Doamnă președinte, mulțumesc pentru cuvântul acordat.

Domnule senator,

Am parcurs întrebarea dumneavoastră și vă pot spune, ca primă evaluare, că recalcularea pensiilor, desfășurată pe baza Hotărârii Guvernului nr.1550/2004 și a Ordonanței Guvernului nr. 4/2005, a avut drept scop aplicarea principiilor prevăzute de Legea nr.19/2000 și pentru pensiile stabilite anterior datei de 1.IV.2001, mai exact, scopul principal al recalculării fiind acela de a asigura egalitatea de tratament între cei pensionați în condițiile Legii nr.3/1977 și cei pensionați pe Legea nr.19/2000.

Sigur că nu toată lumea a beneficiat de recalculare. Deci, în urma operațiunii, după cum se cunoaște, circa 45% din pensionari au beneficiat, restul nu au beneficiat, pentru că pensia în plată era mai mare pe Legea 19/2000, pe calculul conform Legii 19/2000, decât cea care ar fi avut-o dacă se aplica formula. Deci, recalcularea, în sine, nu a produs diferențe.

Problema pe care mi-o puneți dumneavoastră, care este reală, este cea care vizează grupele de muncă, respectiv, pe cei care au lucrat în grupele I și II de muncă, și toate concentrările industriale, că este Brașov, că este Hunedoara, că este Valea Jiului, că este Galați și așa mai departe, se confruntă cu acest subiect al oamenilor care au lucrat în grupele I și II de muncă, care au beneficiat de un spor, dar numai la vechime, nu și la puncte. Este o problemă cu care ne confruntăm și pe care o avem în vedere.

Deci, practic, dacă ai lucrat în grupa I sau II de muncă, ai beneficiat fie de o reducere de 6 luni la un an, pentru grupa I, sau de 3 luni la un an, pentru grupa II, ai putut să îndeplinești mai devreme condițiile vechimii standard de pensionare, 25 de ani pentru femei, 30 de ani pentru bărbați, dar nu s-au pus puncte pentru anii care au fost echivalați, pentru că nu au fost ani de contribuție și solicitarea pe care o avem, peste tot, în România, este dacă se poate găsi o echivalare în punctaj și pentru anii care au fost adăugați la stagiu, fără să fie ani efectiv lucrați, ci ani echivalați datorită grupei.

Vă pot spune că la nivelul ministerului avem în vedere o analiză pe acest subiect, pentru că este una din situațiile cu care ne confruntăm cel mai frecvent, la nivel național, și în perspectiva de modificare a Legii nr.19/2000, avem în vedere tocmai o formă de echivalare a acestor sporuri, care, vă spun, au corespondent doar în stagiu, doar în vechime, nu și în punct de pensie. Or, cererea pe care o faceți și dumneavoastră, în numele persoanelor interesate, este de a găsi o formă de echivalare.

Deci, noi suntem, în momentul de față, într-o operațiune de analiză asupra posibilităților și impactului pe care l-ar avea diverse formule de echivalare în bugetul de asigurări și vrem să găsim un răspuns.

Întrucât toate aspectele care urmează să fie analizate și modificate vor trebui să facă obiectul unor probleme de impact social, va trebui să avem un dialog și cu sindicatele, și cu patronatele, cu toți factorii interesați, dar, în primul rând, cu Ministerul Economiei și Finanțelor, ca să vedem cât de bine se poate susține sau nu acest efort.

Vă pot spune că pe anul în curs, dacă la această problemă nu am găsit încă răspuns, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.19/2007, am găsit răspuns la problema înlocuirii salariului minim cu salariul mediu pe economie pentru perioada lucrată până în 1963 și neînregistrată în cărțile de muncă, precum și pentru problema sporurilor care erau tratate diferit, în funcție de legea pe care s-a pensionat, pe Legea nr.19/2000 sau pe Legea nr.3/1977.

Deci, la două din trei probleme am găsit deja un răspuns punctual, care se aplică începând cu 1 iulie. Această problemă o avem încă în lucru și vă voi transmite soluția la care reușim să ajungem.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc, domnule ministru.

Domnule senator Otilian Neagoe, vă rog!

 
   

Domnul Otilian Neagoe:

Domnule ministru, vă mulțumesc.

Problema este extrem de importantă și din perspectiva aceasta, pentru că oamenii care au lucrat în grupa I și grupa II de muncă, pe lângă celelalte nevoi pe care le au, mulți dintre ei sunt bolnavi cronici și au nevoie de fonduri și pentru a-și procura medicamente, nemaivorbind de faptul că viața e tot mai scumpă, iar la Brașov avem peste 10.000 de oameni care sunt în asemenea situație.

Mizăm pe faptul că veți găsi rapid o formulă și vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Aurel Gabriel Simionescu - de la Cristian Adomniței, ministrul educației cercetării și tineretului;

Dau cuvântul domnului ministru Cristian Adomniței, pentru a răspunde întrebării adresate de domnul senator Aurel Gabriel Simionescu, referitor la finanțarea unor investiții în județul Brăila.

Vă rog, domnule ministru!

   

Domnul Cristian Adomniței - ministrul educației, cercetării și tineretului:

Mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Domnule senator,

Urmare a întrebării formulate de dumneavoastră, înregistrată la Senat, în data de 12 aprilie 2007, înaintată Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului, prin adresa Departamentului pentru Relația cu Parlamentul nr.2502, din 13 aprilie a.c., și înregistrată cu nr.11.263, din 13 aprilie 2007, îmi permit să vă comunic următoarele:

Programul național de finanțare a învățământului preuniversitar de stat cuprinde atât obiective de investiții, cât și lucrări de consolidare a structurii de rezistență, reabilitare și reparații capitale la imobile ce aparțin unităților de învățământ preuniversitar, respectiv, la clădiri a căror stare fizică necesită intervenții.

Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului a inclus în acest program, la propunerea inspectoratelor școlare județene și a autorităților locale, în ordinea priorităților de intervenție, instituții de învățământ preuniversitar, inițiind, până în prezent, mai multe hotărâri ale Guvernului, respectiv:

  • Hotărârea Guvernului nr.615/2006 privind aprobarea finanțării din bugetul Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului pe anul 2006 a lucrărilor de execuție pentru unele obiective de investiții, consolidări, reparații capitale și reabilitări la imobile din învățământul preuniversitar;
  • Hotărârea Guvernului nr.1001/2006 privind aprobarea finanțării din bugetul Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului pe anul 2006 a unor obiective de investiții, consolidări, reabilitări imobile, reparații capitale, de lucrări ce vizează asigurarea cu utilități, precum și edificarea de campusuri școlare pentru unități din învățământul preuniversitar;
  • Hotărârea Guvernului nr.1262/2006 privind alocarea unei sume din fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2006, pentru unele unități administrativ-teritoriale;
  • Hotărârea Guvernului nr.1625/2006 privind alocarea unei sume din fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2006, pentru unele unități administrativ-teritoriale;
  • Hotărârea Guvernului nr.1804/2006 pentru alocarea unei sume din fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2006, pentru unele unități administrativ-teritoriale, precum și pentru modificarea unor acte normative și Hotărârii Guvern nr.300 din 28 martie 2007 privind repartizarea unor sume din transferuri din bugetul de stat către bugetele locale, prevăzute în bugetul Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului pentru finanțarea, în anul 2007, a unor cheltuieli de capital ale unităților de învățământ preuniversitar de stat.

Criteriile de prioritizare a lucrărilor de investiții propuse de inspectoratele școlare județene au fost:

  1. continuarea lucrărilor în derulare;
  2. demararea execuției lucrărilor la care existau proiecte sau stadiul de elaborare a proiectelor era într-o fază cât mai avansată;
  3. alocarea de fonduri pentru finalizarea lucrărilor, în limita posibilităților, până la începutul anului școlar;
  4. demararea unor noi obiective de investiții în zonele afectate de calamități, clădirile existente nemaiputând fi reabilitate, sau acolo unde există clădiri retrocedate sau solicitate a fi retrocedate ori în situațiile în care spațiile de învățământ erau insuficiente, raportate la necesități.

Pentru obiectivul de investiții școala cu 24 de săli de clasă și sală de festivități Călărași IV, din municipiul Brăila, în anul 2006 și începutul anului 2007, s-a alocat suma totală de 3.480.000 lei din bugetul Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului, pe bază de hotărâri de Guvern, după cum urmează:

  • Hotărârea Guvernului nr.615/2006 - 800.000 lei;
  • Hotărârea Guvernului nr.1426/2006 - 300.000 lei;
  • Hotărârea Guvernului nr.1804/2006 - 280.000 lei

și ultima,

  • Hotărârea Guvernului nr.300/2007 - 2.100.000 lei.

Pentru obiectivul de investiții școala cu 16 săli de clasă și sală de gimnastică, oraș Ianca, în anul 2006 și începutul anului 2007, s-a alocat suma de 2.670.000 lei din bugetul Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului, pe bază de hotărâri de Guvern, după cum urmează:

  • Hotărârea Guvernului nr.615/2006 - 800.000 lei;
  • Hotărârea Guvernului nr.1804/2006 - 320.000 lei;
  • Hotărârea Guvernului 300/2007 - 1.550.000 lei.

După cum se observă, cele două obiective de investiții promovate de minister, când acestea se finanțau din bugetul propriu, au fost substanțial finanțate, prin hotărâri de Guvern, din bugetul ministerului, în anul 2006 și 2007, în vederea finalizării lor.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc, domnule ministru. Vă rog, domnule senator.

 
   

Domnul Aurel Gabriel Simionescu:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Ca să fiu în ton cu răspunsul domnului ministru, vă mulțumesc pentru că ați venit personal și ați răspuns, vă mulțumesc pentru răspuns și vă aștept la inaugurarea celor două școli din județul Brăila.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Otilian Neagoe - de la Anna Horvath, secretar de stat în Ministerul Dezvăltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor;

Dau cuvântul doamnei secretar de stat Anna Horvath, pentru a răspunde unei întrebări a domnului senator Otilian Neagoe.

   

Doamna Anna Horvath - secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor:

Stimate domnule senator, permiteți-mi să vă comunic răspunsul la întrebarea formulată de dumneavoastră și înregistrată la Senat, în data de 16 aprilie 2007, privind programul de locuințe sociale preconizate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor, în perioada 2007-2008, în județul Brașov, având în vedere familiile evacuate din locuințele naționalizate.

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor pune în aplicare politicile Guvernului de dezvoltare a construcției de locuințe, în conformitate cu prevederile Programului de guvernare, printre care și construcția de locuințe sociale.

Desfășurarea procesului investițional pentru construcția de locuințe sociale intră în sarcina autorităților administrației publice locale cu finanțare din bugetele proprii. Totuși, potrivit legii, statul sprijină financiar construcția de astfel de locuințe prin alocarea de fonduri de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor, la solicitarea fundamentată a consiliilor locale investitoare.

Având în vedere că în satisfacerea cererilor de locuințe sociale presiunea este exercitată de situații locative deosebite, înregistrate în cazul persoanelor evacuate din casele retrocedate foștilor proprietari, în anul 2007, fondurile alocate de la bugetul de stat pentru sprijinirea construirii de locuințe sociale este de 2,3 ori mai mare, comparativ cu anul 2006, ceea ce permite finanțarea a peste 2.000 de apartamente.

La nivelul județului Brașov, conform inventarierii ministerului, elaborată pe baza datelor transmise de către autoritățile publice locale, numărul cererilor de locuințe din partea chiriașilor evacuați din case naționalizate este de 1.087.

În ceea ce privește propunerile de sprijinire cu fonduri de la bugetul de stat a construcțiilor de locuințe sociale pentru anul 2007, județul Brașov a solicitat finanțarea a 328 de apartamente, din care, pentru 196 de apartamente, nu erau elaborate, promovate și aprobate conform legii, studiile de fezabilitate.

Cele 132 de locuințe sociale din localitatea Predeal, str. Joița, aflate deja în execuție cu fonduri ale bugetului local, au fost incluse în programul de construcții, locuințe sociale pe anul 2007, fondurile alocate de la bugetul de stat, în acest an, fiind de 12.000 lei.

În ceea ce privește programul de construcții locuințe sociale pentru anul 2008, acesta va fi elaborat și aprobat în limita fondurilor alocate de la bugetul de stat, cu această destinație și în baza solicitărilor consiliilor locale care au sarcina să promoveze aceste investiții.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc. Domnule senator?

 
   

Domnul Otilian Neagoe:

Cred că ați omis faptul că și în municipiul Făgăraș sunt asemenea locuințe sociale în curs de finalizare și nu știu ce fonduri se alocă în 2007 pentru aceste locuințe.

Din ceea ce am înțeles de la dumneavoastră înseamnă că, în municipiul Brașov, nu sunt solicitări și nici repartizări de fonduri pentru 2007.

 
   

Doamna Anna Horvath:

Domnule senator, luăm act de aceste solicitări de completare și vom completa răspunsul nostru în scris.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc.

 
  Gheorghe Funar - de la Lucia Ana Varga, secretar de stat în Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile.

Dau cuvântul doamnei secretar de stat Lucia Varga, pentru a răspunde domnului senator Gheorghe Funar.

   

Doamna Lucia Ana Varga - secretar de stat în Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile:

Stimate domnule senator,

Referitor la întrebarea dumneavoastră, înregistrată la Senat, prin care solicitați informații cu privire la firma Gold Corporation Roșia Montană, vă comunicăm următoarele:

Procedura de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul Roșia Montană este în curs de derulare la Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

În data de 31 ianuarie 2007, Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor a transmis titularului de proiect SC Roșia Montană Gold Corporation formularul pentru consemnarea observațiilor publicului, primit în perioada de consultare publică. Au fost transmise 6.000 de întrebări. Răspunsul la acest formular se constituie în anexă la raportul în evaluarea studiului de impact asupra mediului.

Implicațiile privind protecția mediului pot fi identificate numai după analiza raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului și a răspunsurilor și observațiilor publicului pe care le așteptăm de la titular.

După examinarea raportului final la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, a anexei la acesta, cu soluțiile de rezolvare a propunerilor, comentariilor publicului și a concluziilor autorităților implicate în procedură, Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile va consemna opiniile colectivului de analiză tehnică privind realizarea proiectului analizat și stabilește prin consultarea colectivului de analiză tehnică emiterea sau respingerea motivată a acordului de mediu.

Decizia finală privind emiterea acordului de mediu va fi luată de către Guvernul României prin hotărâre de Guvern inițiată de Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile.

În speranța că informațiile furnizate vă sunt utile, vă asigurăm, domnule senator, de sprijinul nostru și totodată vă stăm la dispoziție pentru eventuale informări suplimentare.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc.

Domnule senator, sunt obiecții?

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Este în regulă.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumim.

Declar închisă ședința de azi, 23 aprilie 2007.

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 19.00.

 
     

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti joi, 23 septembrie 2021, 12:30
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro