Plen
Ședința Senatului din 7 mai 2007
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.68/17-05-2007

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
13-10-2021
12-10-2021
11-10-2021
05-10-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2007 > 07-05-2007 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 7 mai 2007

15. Din partea Guvernului au primit răspunsuri senatorii:  

Ioan Corodan - de la Eugen Nicolaescu, ministrul sănătății publice;

Domnul Radu Mircea Berceanu:

În continuare, avem răspunsuri la întrebări și interpelări.

Domnul Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății publice, este prezent aici și va da răspunsul la o serie întreagă de întrebări și interpelări pe care le-au adresat senatorii.

Aveți cuvântul, microfonul 10.

 

Domnul Eugen Nicolăescu - ministrul sănătății publice:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am o întrebare a domnului senator Toma. Nu este prezent în sală. Am să-i dau răspunsul în scris.

Am, de asemenea, o întrebare tot din partea domnului senator Toma. Am să-i dau, de asemenea, răspunsul în scris.

Am o interpelare a domnului senator Ioan Corodan, căruia am să-i dau răspunsul în cele ce urmează.

Dânsul pune interpelarea referitor la serviciile de sănătate și stomatologie în regiunile defavorizate.

Potrivit articolului 292 din Legea privind reforma în domeniul sănătății, printre obligațiile pe care le au Casele de Asigurări de Sănătate se regăsește și aceea de a acorda furnizorilor de servicii medicale sume care să țină seama și de condițiile de desfășurare a activității în zone izolate, în condiții grele și foarte grele, pentru care sunt stabilite drepturi suplimentare, potrivit legislației.

În prezent, cabinetele medicale care beneficiază de sporuri, în funcție de condițiile în care se desfășoară activitatea, sunt stabilite, potrivit unui ordin al ministrului sănătății și președintelui Casei Naționale, Ordinul nr.619/943/2001, pentru aprobarea criteriilor de încadrare a cabinetelor medicale din asistența medicală primară și din ambulatoriu de specialitate, în funcție de condițiile în care se desfășoară activitatea.

De asemenea, în conformitate cu Hotărârea de Guvern nr.1842/2006 privind Contractul-cadru și ordinului ministrului sănătății și președintelui Casei, de aplicare a normelor la Contractul- cadru, pentru anul 2007, serviciile medicale de urgență, de medicină dentară sunt cuprinse în pachetul de servicii medicale de bază și se decontează în baza contractelor încheiate de Casele de Asigurări de Sănătate cu furnizorii de servicii de medicină dentară.

Serviciile medicale de urgență de medicină dentară se acordă de către medicii dentiști în cabinetele în care-și desfășoară activitatea, în cadrul programului de lucru pe care aceștia și-l stabilesc, în funcție de volumul serviciilor de medicină dentară.

În ceea ce privește aspectele referitoare la cabinetele private de medicină dentară, considerăm că acestea sunt cuprinse în normele privind structura de funcționare a cabinetelor medicale de medicină dentară, proiect al ordinului ministrului sănătății publice, aflat în dezbatere pe site-ul ministerului, începând cu data de 17 aprilie a.c.

Perioada de publicitate este de 30 de zile. După 17 mai, vom da forma finală.

În continuare, mai am o întrebare și o interpelare din partea domnului senator Ilie Petrescu, care nu este în sală, și am să-i dau răspunsurile în scris.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Mulțumesc și eu, domnule ministru.

În continuare, dacă domnul secretar de stat Istvan Toke este prezent.

 
 

Domnul Ilie Sârbu:

A predat răspunsurile.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

S-au predat răspunsurile.

Pentru domnul senator Ilie Petrescu, domnul secretar de stat Horia Irimia.

 
 

Domnul Ilie Sârbu:

Nu este prezent domnul senator Ilie Petrescu.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnul Ilie Petrescu nu mai este prezent. Vă rog să transmiteți răspunsul în scris.

 
Ion Vărgău - de la Horia Irimia, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor publice și Locuințelor;

Pentru domnul senator Ion Vărgău, vă rog să dați răspunsul privind construcțiile din Delta Dunării. Microfonul 10, vă rog.

 

Domnul Horia Irimia - secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor:

Domnule senator, referitor la întrebarea dumneavoastră ce vizează domeniul de activitate al ministerului nostru, mai exact, întrebarea se referea la regimul construcțiilor din Delta Dunării, construcțiile ridicate fără autorizație se supun rigorilor Legii nr.50/1991, cu modificările și completările ulterioare, urmând ca prin măsurile dispuse de Inspectoratul de Stat în Construcții, pe lângă amenda corespunzătoare, să fie și obligația proprietarului de a duce construcția la aspectul impus prin regulament.

În ceea ce privește construcțiile autorizate la care făceați referire, dacă acestea au respectat proiectul autorizat, își vor păstra aspectul exterior, dat fiind că noile reglementări acționează numai în viitor.

Mai este o întrebare a domnului senator Ilie Petrescu, referitoare la drumul ...

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnul senator Ilie Petrescu nu este prezent, o să-i dați răspunsul în scris.

 
 

Domnul Horia Irimia:

Este formulată și în scris și o va primi. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnul Vărgău, microfonul... E în regulă.

 
Gheorghe Funar - de la Daniel Chițoiu, președintele ANAF;

Domnul Daniel Chițoiu, președintele ANAF. Dacă doriți să treceți la microfonul 10... Pentru domnul Funar, sumele obținute din privatizarea SIDEX.

 

Domnul Daniel Chițoiu - președintele ANAF:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În legătură cu întrebarea domnului senator Funar, legat de sumele care s-au plătit sau urmează să se plătească statului României de către străini sau ce sumă a intrat la bugetul român al statului, vă comunic următoarele:

Sumele rezultate din veniturile încasate de către toate instituțiile implicate în procesul de privatizare din vânzarea acțiunilor deținute la unele societăți comerciale cu capital de stat și din dividende, rămase după deducerea cheltuielilor prevăzute în bugetele acestor instituții și efectuate în conformitate cu prevederile legale în vigoare se virează în contul curent general al Trezoreriei statului, în monedă națională și în conturi de valută, în sumă globală de fiecare instituție, fără a se preciza pe documentul de plată din vânzarea cărui obiectiv fac parte sumele.

Într-un tabel, pe care vi-l comunicăm și în scris, sumele totale încasate în perioada 2000-2006 sunt următoarele.

Încasări în lei, respectiv echivalent RON:

  • în lei: 3.957.788.854;
  • în euro: 3.113.096.341;
  • în dolari: 184.968.062.

În perioada 2001, după privatizare, și până în 2007, Mittal Steel Galați a efectuat plăți în contul bugetului general consolidat, reprezentând impozite și taxe, în sumă totală de 1.265.556.583 lei.

Din evidențele fiscale, rezultă că la data prezentei nu înregistrează obligații restante la bugetul general consolidat.

Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili, în administrarea căreia se află în prezent această societate, ne-a informat că nu deține date referitoare la sumele încasate la bugetul general consolidat ca urmare a privatizării.

Având în vedere cele de mai sus, rezultă că din evidențele Ministerului Economiei și Finanțelor nu pot fi identificate sumele rezultate din privatizarea Combinatului Siderurgic SIDEX Galați, aceste informații putând fi obținute de la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnul senator Funar, microfonul 2.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte de ședință,

Onorat Senat,

Stimați invitați,

Îmi pare rău că acest răspuns nu a fost citit în transmisie directă pentru românii din țară și străinătate ca să afle ce s-a întâmplat și se întâmplă în acest domeniu al privatizărilor. Mă îndoiesc că este adevărat ce ne-ați lecturat dumneavoastră, în sensul că nu se știe în cazul privatizărilor diverselor societăți comerciale, ce sume s-au încasat, separat, pe fiecare societate.

Eu am pus o întrebare mult mai simplă, răspunsul a fost complicat și-l voi valorifica din plin.

Ce sumă a încasat statul român în urma privatizării Combinatului SIDEX Galați și, respectiv, presa a scris în ultimele săptămâni nu numai că s-a dat gratis SIDEX-ul la investitori străini, dar statul român a rămas bun de plată și am întrebat cât. Din unele informații neoficiale rezultă circa 700 milioane de dolari.

Nu am primit răspuns și insist, domnule președinte de ședință, să primesc răspuns la întrebarea pe care am formulat-o. Mă bucur și de acest răspuns. Cum am spus, îl voi valorifica, dar rog răspuns la obiect pentru a putea răspunde și noi cetățenilor care ne întreabă. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Microfonul 10.

 
 

Domnul Daniel Chițoiu:

Domnule senator, vreau să vă fac câteva precizări. Am spus că la Ministerul Economiei și Finanțelor nu există o evidență a încasărilor din privatizare pe fiecare societate privatizată. Această evidență se găsește la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, la AVAS.

Noi ce evidențe avem? Avem per global. Când AVAS sau celelalte instituții implicate în privatizare, ADS-ul sau OPSPI de la fostul Minister al Economiei și Comerțului vizau global aceste sume, în urma deducerii cheltuielilor legate de funcționarea acestor organisme.

Eu v-am precizat sumele totale încasate din privatizări, deci de la toate instituțiile de privatizare. V-am mai comunicat o cifră legată de sumele plătite de actualul MITTAL STEEL în contul obligațiilor, impozite și taxe, datorate pe perioada de când s-a privatizat, din 2001 până în 2007.

Deci rugămintea mea ar fi să vă adresați AVAS-ului să vă spună suma exactă cât s-a încasat din privatizarea SIDEX-ului.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnul senator Funar.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Permiteți-mi să-l informez pe distinsul secretar de stat că în Constituția României scrie, în Regulamentul Senatului, care este lege organică, scrie că "senatorii adresează întrebări miniștrilor", nu președintelui de la AVAS, nici de la alte instituții.

De aceea m-am adresat ministrului și vă rog să respectați și Constituția României, și Regulamentul Senatului. Aștept răspunsul. Mi se pare că AVAS este o instituție în România în subordinea Guvernului.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Ministrul pentru relația cu Parlamentul repartizează aceste chestiuni pe ministere sau pe alte instituții. Deci repartizarea greșită sau parțial greșită este de acolo.

 
Gheorghe Funar - de la Kibedi Katalin, secretar de stat în Ministerul Justiției;

Doamna secretar de stat Kibedi Katalin va răspunde domnului senator Funar privind neaplicarea unor hotărâri judecătorești irevocabile și domnului Petru Stan, referitor la imobilul în folosința Centrului de Cercetări și Asistență Medicală Șimleul Silvaniei. Restul le veți înmâna în scris, pentru că senatorii nu sunt prezenți.

 

Doamna Kibedi Katalin - secretar de stat în Ministerul Justiției:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate domnule senator, în primul rând ar trebui să facem distincție dacă hotărârile judecătorești sunt date în materie penală sau civilă.

Dacă este în materie penală și este vorba de dispozițiile date pe latura penală, ele se execută din oficiu prin comunicarea dispozitivului hotărârii judecătorești autorităților competente. Și anume o persoană este condamnată, mandatul trebuie dus la îndeplinire de către organele de poliție.

Dacă este vorba despre hotărârile pronunțate în materie civilă, aici operează principiul disponibilității, respectiv persoana care are hotărârea judecătorească dorește sau nu să o pună în executare. Dacă dorește să o pună în executare, poate să o facă în două modalități: fie somează personal pe cea care-i este obligată prin ceva să-i plătească bani, obligația de a face ceva, și în această situație, dacă se răspunde, nu mai este nevoie de a iniția procedura de executare silită.

Procedura de executare silită este diferențiată după cum e: în materie bancară, în materie comercială unde sunt executori proprii sau executorii judecătorești care funcționează în cadrul Uniunii Executorilor.

Sigur că procedura pentru executare silită are, la rândul ei, o serie de prevederi, este necesar să se adreseze executorului cu hotărârea care este legal învestită și poartă mențiunea că este o hotărâre irevocabilă și atunci în continuare executorul își face datoria de a identifica soluțiile pentru a ajunge la această executare.

Dumneavoastră ați spus corect întrebarea că în mass-media sunt semnalate cazuri, eu vă pot spune că, din păcate, sunt decizii ale Curții Europene prin care statul român a fost sancționat, fiindcă uneori când hotărârile se referă la autorități și am avut cazuri când, din cauza unei primării care nu a răspuns dispozitivului hotărârii, persoana s-a adresat Curții Europene și statul român a fost obligat la daune.

Deci, într-adevăr, trebuie să ne aplecăm cu mai multă seriozitate asupra acestui aspect. Ceea ce stă în curtea și în competența Ministerului Justiției, atunci când executorii judecătorești sunt de vină să nu facă toate demersurile și să nu-și îndeplinească atribuțiile pe această linie și ne semnalează persoanele, declanșăm proceduri disciplinare împotriva acestora și-i obligăm să se aplice sancțiunile disciplinare care sunt prevăzute de lege.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da.

 
Petru Stan - de la Kibedi Katalin, secretar de stat în Ministerul Justiției;

Mai aveați un răspuns pentru domnul senator Petru Stan: privind imobilul din folosința Centrului de Cercetări și Asistență Medicală Șimleul Silvaniei.

 

Doamna Kibedi Katalin:

Da, domnule președinte.

Stimate domnule senator, din întrebarea dumneavoastră am reținut că vă interesează ce anume stă la baza acestui demers. În răspunsul nostru v-am concretizat că este vorba de Memoriul nr. 1563 din 11 octombrie 2005, care ne-a fost înaintat de conducerea Curții de Apel Cluj-Napoca, atașat la dosarul cauzei, și în care această conducere ne relevă următoarea situație.

 
 

Domnul Petru Stan (din sală):

Am în scris.

 
 

Doamna Kibedi Katalin:

Actualmente, Judecătoria Șimleul Silvaniei funcționează în spații inadecvate deținute în baza unui contract de închiriere încheiat cu Banca Raiffeisen, proprietara clădirii. Pe lângă neajunsul că acest proprietar, din păcate, se pare că nu mai dorește să investească în repararea clădirii și este într-o stare de degradare accentuată și justițiabilii se plâng de condițiile improprii în care se desfășoară judecata la Judecătoria Șimleul Silvaniei, ne semnalează și riscul ca această Bancă dorește să vândă clădirea și este posibil să trebuiască să găsim altă locație, ceea ce este greu.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da.

 
 

Doamna Kibedi Katalin:

Am înmânat și răspunsul în scris.

 
 

Domnul Petru Stan:

Am răspunsul în scris și, în afară de răspunsul în scris, vreau...

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vă rog, domnule senator. Microfonul 1.

 
 

Domnul Petru Stan:

Vă rog mult de tot. Da. Da. În primul rând, nu știu de unde știe doamna secretar de stat că este improprie această clădire, din moment ce funcționează din 1974 încoace. Și de fapt, acum ocupă 8 camere. Nu că nu are ce face cu camerele, că îi trebuie mai multe, nu are ce face nici cu cele 8.

Iar unde este spitalul, sunt 80 de camere. Acolo sunt niște interese. Este clar! Și mai multe... Dar vreau să spun altceva.

La pct.2, am întrebat:

La Judecătorie se susține, domnule președinte, că un Ordin al ministrului nr.752/26.XII.1974, semnat de adjunctul ministrului, Nicolae Popovici, este nelegal.

Eu întreb să spună de ce. Și dau și amănunte. Având în vedere prevederile art.13, coroborate cu art.7 din Decretul nr.648 din 26.09.1969, solicit această precizare pentru că instanțele judecătorești din județul Sălaj consideră că ordinul sus-menționat este nelegal, fiindcă este semnat de adjunctul ministrului, conform reglementărilor Decretului nr.648 din 26.09.1969.

M-am adresat Ministerului Justiției fiindcă cererea de chemare în judecată este semnată chiar de doamna secretar de stat. Deci dumneaei poate chema în judecată, fără să știe ministrul sau știe, poate semna, dar nu avea voie fostul ministru adjunct.

Sigur că răspunde foarte mult la toate întrebările în afară de asta și consider că până nu mi se răspunde la această întrebare, interpelarea rămâne în continuare. Deci la acest punct îmi răspunde, așa, foarte scurt și chipurile, gata! m-a lămurit. La acest punct să-mi răspundă.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Am înțeles. Domnule senator, haideți să vedem. Doamna secretar de stat, puteți să răspundeți acum?

 
 

Domnul Petru Stan:

Acum îmi puteți răspunde de ce nu este valabil ordinul semnat de ministrul adjunct? Îmi puteți răspunde acum?!?

 
 

Doamna Kibedi Katalin:

Da. Deci au fost două...

 
 

Domnul Petru Stan:

Dar asta o vreau în scris, să știți.

 
 

Doamna Kibedi Katalin:

Da. De ce este semnată acțiunea? Pentru că... posibilitatea ministrului de a-și delega atribuțiile de serviciu... direcția contencios...

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Nu. Acum am înțeles. Dar atunci?

 
 

Doamna Kibedi Katalin:

Da. În ce privește dispozițiile... Deci este o excepție invocată de instanța de judecată din oficiu, unde se pune în problemă, excepția sună că "se pune în discuție nulitatea acelei decizii care este semnată de adjunctul ministrului" de pe vremea respectivă. Și cum reglementează? Excepția este ridicată de instanță și tot instanța o va soluționa. Deci aici eu, eventual, pot spune o opinie personală, dar care nu are nici o relevanță juridică pentru modul de soluționare a cauzei de către instanță. Și nici nu putem interveni și obliga instanța să se pronunțe.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Am înțeles. Eventual o să explicați domnului senator această chestiune.

 
 

Domnul Petru Stan:

În scris.

 
Gheorghe Funar - de la Kibedi Katalin, secretar de stat în Ministerul Justiției;

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnul Funar voia să vă întrebe ceva. Vă rog, domnule senator.

 

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Onorat Senat,

Stimate și stimați invitați,

La partea teoretică a răspunsului dat, doamna secretar de stat ar merita nota 10, la partea practică, 2. Cred că e mult 2.

Eu am pus această întrebare de bună-credință, în ideea de a ajuta Ministerul Justiției să afle câte hotărâri judecătorești irevocabile, în domeniul civil, nu sunt puse în aplicare.

S-a ajuns într-o situație, puțin spus, jenantă. Este vorba de o sfidare a legii. Sunt foarte multe autorități centrale și locale, care nu dau doi bani - scuzați-mi expresia formulată aici, în Camera superioară a Parlamentului României - nu dau doi bani pe hotărârile judecătorești irevocabile și refuză să le pună în aplicare.

Prin întrebarea mea, am căutat să vă ajut pe dumneavoastră, cei care lucrați în Ministerul Justiției, să aflați care este situația acestora, pe județe și la nivel național, de ce s-a ajuns aici, și să căutați să utilizați pârghiile necesare pentru punerea acestora în aplicare.

Sunt și fapte de natură penală, care decurg din nepunerea în aplicare a hotărârilor judecătorești irevocabile, dar sunt foarte mulți cetățeni care nu mai înțeleg nimic. S-au chinuit ani de zile în procese, s-au finalizat procesele, există hotărâre irevocabilă și, la nivel de primar, de consiliu județean etc., nimeni nu vrea să le pună în aplicare, le râd în nas cetățenilor. Executorii judecătorești, la fel.

Insist, domnule președinte de ședință, să primesc un răspuns corect, scris, la partea practică. Teoria o stăpânește foarte bine doamna secretar de stat. Se vede că a făcut o școală serioasă, la Cluj-Napoca, la zi, nu ca altcineva...

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Mulțumesc.

 
 

Doamna Kibedi Katalin:

Cu privire la comunicarea datelor statistice, ne-am adresat Consiliului Superior al Magistraturii, singurul în măsură, care ar putea avea în posesie astfel de date, și am comunicat domnului senator, în răspunsul în scris, că, în momentul în care primim acest răspuns, de îndată îi vom completa răspunsul în scris.

 
Gheorghe Funar - de la Liviu Radu, secretar de stat în Ministerul Internelor și Reformei Administrative;

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vă rog!

Are cuvântul domnul Liviu Radu, pentru a da răspunsul domnului senator Funar în privința găștilor de cartier.

Microfonul 8.

 

Domnul Liviu Radu - secretar de stat în Ministerul Internelor și Reformei Administrative:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate domnule senator,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră, prin care ați solicitat o serie de informații referitoare la monitorizarea găștilor de cartier, precum și la măsurile preventive, întreprinse pentru a stăvili violența acestora, vă comunicăm următoarele:

Găștile de cartier reprezintă un fenomen social cauzat de lipsa de supraveghere sau supravegherea neadecvată a tinerilor în familie și abandonul școlar, la rândul său, acest fenomen fiind generat de abandonul familial al tinerilor, plecarea mai multor familii la muncă, în străinătate, dezmembrarea familiei etc.

Manifestările acestor așa-numite "găști de cartier" aduc frecvent atingere ordinii publice și securității persoanei și bunurilor. Pentru acest motiv, ele se află în atenția poliției, la nivelul municipiilor și orașelor, unde se manifestă mai frecvent.

Astfel, la nivelul structurilor de ordine publică ale poliției române, s-a luat măsura delimitării, respectiv, stabilirii unor zone speciale de siguranță publică, în care se instituie dispozitive suplimentare de ordine și siguranță publică, pentru monitorizarea acestor grupuri.

Poliția de ordine publică desfășoară activități preventive, constând în identificarea acestor grupuri și a persoanelor care le compun, analiza periodică, punctuală, a activității acestor grupuri care acționează în zone de risc, acțiuni de prevenire și combatere a abandonului școlar și familial, în parteneriat cu inspectoratele școlare, accelerarea activităților de destructurare a grupurilor și găștilor de cartier, astfel încât numărul acestora să scadă semnificativ.

Totodată, menționăm că Direcția Generală de Poliție a municipiului București a realizat, în luna aprilie 2007, o analiză a găștilor de cartier identificate la nivelul municipiului București, în perioada februarie 2006 - februarie 2007. Rezultatele cercetării indică o tendință de reducere a numărului găștilor de cartier la nivelul municipiului București, în cursul anului 2006, fiind destructurate aproximativ 30 de astfel de grupări, atât prin consilierea membrilor, în special, a minorilor aflați în situația de abandon școlar, cât și prin cercetarea penală a persoanelor care au comis infracțiuni.

În ceea ce privește preocuparea poliției române pentru prevenirea încălcării normelor de conviețuire socială de către persoanele care fac parte din găștile de cartier, precum și a comportamentelor infracționale ale acestora, Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității, din cadrul Inspectoratului General al Poliției, a inițiat mai multe programe, care s-au desfășurat sau se află în curs de derulare la nivel național.

Dintre acestea, menționăm:

  • Programul de prevenire a tâlhăriilor "Siguranța ta contează";
  • Programul de prevenire și combatere a violențelor în perimetrul școlar "Să exmatriculăm violența";
  • Programul național de prevenire și combatere a criminalității stradale;
  • Campania națională de prevenire a consumului de alcool în rândul adolescenților, intitulat "Alcoolul nu te face mare".

În concluzie, fenomenul care face obiectul întrebării dumneavoastră există, este monitorizat de poliția română și se acționează în mod coerent pentru destructurarea găștilor de cartier și pentru prevenirea consecințelor negative ale manifestărilor acestora.

Cu deosebită stimă, ministrul internelor și reformei administrative Cristian David.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vă rog, microfonul 2!

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Mă bucură această preocupare, pe care o are Ministerul Internelor și Reformei Administrative, în special, în Capitală, vizavi de găștile de cartier. Nu am înțeles, însă, din răspunsul formulat, câte sunt în București. Am realizat că s-au redus cu 30, dar nu știu de la cât. De la 20, de la 900, de la 2000? Dacă, eventual, aveți o asemenea cifră, pentru a avea o imagine și eu, și bucureștenii.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Aveți... ?

 
 

Domnul Liviu Radu:

O să adresez această întrebare celor competenți din cadrul ministerului și o să adresăm răspunsul domnului senator, în scris.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da.

 
Ion Vărgău - de la Septimiu Buzașu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor;

Are cuvântul domnul secretar de stat Septimiu Buzașu, de la Ministerul Transporturilor, pentru a răspunde domnului senator Ion Vărgău privind repunerea în circulație a trenurilor Tulcea - București și retur.

 

Domnul Septimiu Buzașu - secretar de stat în Ministerul Transporturilor:

Vă mulțumesc.

Prin Ordinul ministrului transporturilor nr.710 din 2 mai 2006, porțiunea de cale ferată Fetești - Constanța a fost declarată secție cu capacitate saturată, din cauza lucrărilor de reabilitare a căii ferate București - Constanța, pe coridorul IV.

În aceste condiții, nu este posibilă introducerea în graficul de circulație a celor două perechi de trenuri. Pentru această relație, există ramuri la trenurile accelerat 1681 și 1682, pe relația București Obor - Ciulnița - Fetești - Medgidia - Constanța și retur, cu formare din stația Medgidia a trenurilor accelerat 1981 și 1982, pe relația Medgidia - Tulcea oraș și retur.

În anul 2008, odată cu terminarea lucrărilor de reabilitare pe porțiunea Fetești - Constanța, va fi posibilă nu numai reintroducerea celor două perechi de trenuri directe, ci și sporirea suplimentară a numărului de trenuri, odată cu sporirea capacității de transport a căii ferate.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vă rog, microfonul 3!

 
 

Domnul Ion Vărgău:

Domnule președinte de ședință,

Este o întrebare legată de activitatea ministrului Berceanu și, după aceea, activitatea ministrului actual. Când dumneavoastră erați la conducerea ministerului, trebuia să faceți curățenie în minister, să-i dați afară, pentru minciună, pe salariați. Îmi pare rău că ați rămas puțin acolo, pentru că parcă aveați niște gânduri bune.

Suntem mințiți noi, de la Tulcea, și recunoaștem un singur ministru al transporturilor, ministrul Dobre, care a încercat să facă ceva și a rezolvat, într-o perioadă foarte scurtă de timp.

În momentul în care dumneavoastră ați fost numit ministru al transporturilor, au dispărut trenurile și am fost informați, într-adevăr, de eșalonul 2 și 3 din Ministerul Transporturilor, că Berceanu le-a dus la Craiova. Am și spus.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Ce să ducă la Craiova?

 
 

Domnul Ion Vărgău:

Trenurile, domnule ministru.

Bun! După care, domnul secretar de stat Galiatatos... Nu știu dacă mai lucrează...

 
 

Domnul Septimiu Buzașu:

Este, este.

 
 

Domnul Ion Vărgău:

Este, da? Ar trebui dânsul să vină să-și dea demisia de onoare, pentru că nu a avut cuvânt. Întotdeauna a spus: "Cum vine directorul SNCFR" - care era plecat pe undeva, prin străinătate, câteva luni a stat, nu știu cum i-ați dat delegație dumneavoastră să stea acolo - "trenurile... sau unul din trenuri va fi pus în funcțiune." Nu s-a întâmplat așa, eu am primit răspunsul de la Ministerul Transporturilor, în continuare, întrebarea mea a rămas fără răspuns, pentru că nu este acesta adevărul, pe care îl spuneți, domnule secretar de stat. Nu se poate să nu aveți posibilitatea, cel puțin în sezonul turistic, să puneți trenuri directe la Tulcea și încercați să ne păcăliți cu tot felul de legături. Am să vă invit pe dumneavoastră, mergem amândoi, dacă vreți, și o să plecăm într-o zi, să vedem în cât timp ajungem la Tulcea și venim înapoi pe la Medgidia, pe unde spuneți dumneavoastră, câteva ore, și să vedeți dumneavoastră că, dacă o să petrecem împreună o zi, acolo, cred că o să veniți cu alte gânduri la Tulcea.

Tulcenii fiind la capătul lumii, iarna, acolo, salvările rămân în zăpadă. Singurul nostru mijloc de transport spre București este trenul. Și e sezonul turistic... Vreau să vă spun că, dacă în 2004, la Tulcea, se înregistrau vreo 160.000 de turiști, care se plimbau ba cu mașina, ba cu trenul, în 2006, rezultatele au fost foarte slabe și mulți turiști se întreabă de ce nu sunt trenuri.

Vreau să vă mai spun un lucru. Duminică, am avut întâlnirea cu cetățenii, în județul Tulcea, în municipiul Tulcea, bineînțeles, electorală, și m-au întrebat de ce nu mai circulă trenurile de la Tulcea spre București, pentru că sunt foarte mulți studenți, posibilitățile materiale sunt mici, domnilor colegi din Ministerul Transporturilor, și sunt foarte mulți studenți care încearcă transportul cu aceste mijloace de transport, microbuzele... Vă spun că dumneavoastră aveți o vină și sunteți acuzat că ați încurajat firmele de transport cu microbuzele, de alte naționalități, scoțând trenurile.

Deci, eu, domnule președinte de ședință, o să solicit și o întrevedere cu ministrul transporturilor și o să solicit și o demisie a domnului secretar de stat Galiatatos, care ne-a mințit cu multă, multă nerușinare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

În orice caz, eu pot să vă confirm, cât se poate de oficial, aici, că se înregistrează în stenogramă, că nu am desființat niciodată vreun tren de la Tulcea și nu am înființat niciodată vreun tren la Craiova...

 
 

Domnul Ion Vărgău:

Subalternii dumneavoastră, domnule ministru.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

... în cele 8 luni, în care am fost ministru.

Domnul Buzașu, microfonul 10.

 
 

Domnul Septimiu Buzașu:

Vă mulțumesc.

Bineînțeles că accept cu plăcere invitația dumneavoastră și, dacă tot e vorba de adevăr și păcăleli, poate nu ați fost atent, ordinul ministrului transporturilor este din 2 mai 2006, așa că domnul ministru Berceanu nu avea cum să vă semneze acest lucru. Tot domnul ministru Dobre v-a semnat și trenurile la Tulcea, și tot dânsul le-a retras, pentru că motivul este obiectiv, adică secția de cale ferată Fetești - Constanța a fost declarată secție cu capacitate saturată, din cauza lucrărilor de reabilitare a căii ferate București - Constanța.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Ion Vărgău:

Chiar cele două trenuri saturau activitatea pe calea ferată? Nu ține motivul pe care îl prezentați.. Deci, trebuie să găsiți o soluție. Nu cred că acele trenuri au saturat tot transportul, l-au dat peste cap.

 
Dorel Jurcan - de la Septimiu Buzașu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor;

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Ultima chestiune: răspunsul privind asfaltarea DN 7 A Brezoi - Petroșani, pentru domnul senator Dorel Jurcan, cu care se încheie ședința noastră de astăzi.

 

Domnul Septimiu Buzașu:

Tronsonul de drum DN 7 A, între Vidra și limita județului Hunedoara, este prevăzut a fi modernizat între kilometrii 63 și 86. Pentru acest obiectiv, aprobarea indicatorilor tehnico-economici se va realiza până la sfârșitul lunii mai 2007, iar începerea execuției lucrărilor este preconizată pentru trimestrul IV 2007.

Pentru tronsonul de drum DN 7 A, limită județ Vâlcea - Petroșani, s-a obținut avizul consiliilor tehnice economice ale A.N.D.-ului și ale ministerului, iar după terminarea procedurii de avizare a S.F.-ului, urmează să fie cuprins în programul pentru anul 2008, pentru proiect tehnic și execuția lucrărilor.

Vă mulțumesc.

 
Ion Vărgău - de la Sergiu Nistor, comisar guvernamental în Ministerul Culturii și Cultelor.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

În continuare, vă rog să mă scuzați, este și domnul Sergiu Nistor, comisar guvernamental la Ministerul Culturii și Cultelor, care va răspunde domnului senator Ion Vărgău privind biserica catolică din Malcoci, județul Tulcea.

 

Domnul Sergiu Nistor - comisar guvernamental în Ministerul Culturii și Cultelor:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimate domnule senator,

Am să sar peste niște pasaje de detaliu, pentru că aveți și răspunsul în scris.

În timpul țarului Alexandru I, grupuri de etnici germani, originari din Alsacia, încep să emigreze din teritoriile rusești către sudul Basarabiei, împinși de motive religioase. Colonia germană de la Malcoci a fost înființată în anul 1840, de către Ignatz Hoffart. Prin străduirea preotului catolic Theodor Dominici și cu ajutorul statului francez, în jurul anului 1880, încep lucrările de construcție a actualei biserici catolice.

Clădirea bisericii, construită în stil gotic, cu o turlă de 35 de metri, prezintă degradări masive ale structurii, șarpantei, fațadei, ale elementelor decorative și ornamentale.

Scoaterea din cult a bisericii, din lipsă de enoriași, fenomen datorat procesului de emigrare în masă a etnicilor germani, a contribuit la degradarea rapidă și accentuată a monumentului. În prezent, monumentul este abandonat.

Conform reglementărilor legale în vigoare, procedura de clasare a monumentelor se declanșează de către direcțiile pentru cultură, culte și patrimoniu cultural național județene, respectiv, a municipiului București, pe baza unui dosar de clasare, care trebuie să cuprindă documentație tehnică, documentație istorică și - subliniez - documentația privind situația juridică, copii legalizate de pe actele care atestă dreptul de proprietate sau alte drepturi asupra imobilului, copii legalizate de pe planul cadastral, de pe cartea funciară, acte administrative.

Ministrul culturii și cultelor, prin Direcția pentru cultură, culte și patrimoniu cultural național a județului Tulcea, a declanșat, încă din 2001, procedura de clasare a Bisericii catolice din satul Malcoci. Au fost realizate studiul istoric, releveele și planurile imobilului.

Pentru obținerea documentației privind situația juridică a imobilului, în vederea completării dosarului de clasare, Direcția pentru cultură, culte și patrimoniu cultural național a județului Tulcea a făcut numeroase demersuri la preotul paroh Anton Ghiuzan, de la parohia catolică din Tulcea, în a cărei jurisdicție se află lăcașul de cult din Malcoci.

În anul 2006, s-a solicitat personal Excelenței-Sale Arhiepiscopului și Mitropolitului Înalt Prea-Sfinției Sale Ioan Robu, Arhiepiscopia Romano-Catolică București, informații privind regimul juridic al lăcașului de cult din Malcoci.

Pentru a putea fi soluționată situația juridică a imobilului în discuție, esențială pentru clasare, în lipsa actelor de proprietate, parohia catolică din Tulcea ar putea cere în instanță titlul de proprietate.

Deoarece, până în prezent, nu s-a putut finaliza dosarul de clasare, conform metodologiei în vigoare privind clasarea imobilelor susceptibile de a dobândi calitatea de monument, nefiind soluționată situația juridică, Biserica catolică din Malcoci nu a fost clasată ca monument istoric.

Întrucât sursele bugetare disponibile ale Ministerului Culturii și Cultelor sunt limitate, contăm pe sprijinul dumneavoastră concret, în direcția capacitării eforturilor responsabililor locali în găsirea de surse alternative de finanțare, crearea de proiecte regionale, de parteneriate, proiecte pentru care Ministerul Culturii și Cultelor poate oferi asistență de specialitate.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vă rog, domnul senator, microfonul 3.

 
 

Domnul Ion Vărgău:

Domnule președinte de ședință, doar câteva cuvinte.

Este păcat, domnule comisar guvernamental, să uităm un asemenea monument. În 1880 s-a construit, el a fost, o bună perioadă de timp, un monument istoric vizitat de mulți oameni, probabil, nu a avut partea asta legală de rezolvat.

Eu apreciez totuși efortul dumneavoastră, că ați încercat să identificați proprietarul și ce probleme sunt acolo și cred că, și în calitatea pe care am avut-o și pe care o am, voi încerca să vorbesc cu factorii locali, respectiv episcopul de acolo, pentru ca, într-adevăr, să reușim să finanțăm. E păcat să se distrugă așa ceva. Este unic și dacă, în 1880, oameni care nu aparțineau poporului român au construit acolo ceva frumos, noi, cei care o avem, trebuie să o îngrijim.

Vă mulțumesc totuși pentru răspuns și credem că, prin colaborarea pe care o vom avea, vom face lucruri bune.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vă mulțumesc.

Ședința Senatului se încheie aici. Mâine au loc lucrări pe comisii, iar miercuri lucrări în plen.

Bună seara!

 
 

Ședința s-a încheiat la ora 19.35.

 
   

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti luni, 18 octombrie 2021, 0:11
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro