Plen
Ședința Camerei Deputaților din 22 mai 2007
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.75/01-06-2007

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
24-11-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2007 > 22-05-2007 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 22 mai 2007

  Declarații politice și intervenții ale deputaților:  

Ședința a început la ora 8,40.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de doamna Daniela Popa, vicepreședinte al Camerei Deputaților, și, în a doua parte, de domnul Bogdan Olteanu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Valeriu Ștefan Zgonea și Gheorghe Albu, secretari.

  Dumitru Bentu - declarație politică cu titlul Populus;

Doamna Daniela Popa:

Bună dimineața!

Stimați colegi,

Deschidem ședința consacrată declarațiilor politice.

Grupul parlamentar al P.S.D., domnul deputat Dumitru Bentu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Dumitru Bentu:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi am intitulat-o "populus".

Referendumul cu valoare de unicat în viața politică a României postdecembriste s-a încheiat. Prin votul cetățenilor, președintele Traian Băsescu își încheie etapa de suspendare și, evitând demiterea, va reveni în primul palat al țării, Cotroceniul.

Nu vom analiza cauze și efecte, evoluții și consecințe, implicații și răspunderi. Vom spune doar că un demers constituțional a fost infirmat prin cel mai democratic act de voință civică - votul. Vor fi desigur și beneficiari direcți și imediați ai "reinstalării", oligarhii asfaltului, bordurilor, marmurei, cu alte cuvinte adevărații "băieți deștepți". Clasa politică fie se va reforma, fie se va deforma prin proiectarea în planul percepției publice a urdarilor, maneliștilor, telenoveliștilor dar mai ales a celor din "cupola cardurilor" alimentate din bani publici.

19 mai a devenit un day after tomorrow în varianta pontico-dâmbovițeană. Așa a hotărât poporul, așa trebuie să fie. A făcut oare și casație și justiție? Populus dixit.

Bine ați revenit, domnule președinte, vă urează cu deplină satisfacție păsăricile, găozarii, țiganii împuțiți, șandramaua în descompunere, mogulii, oligarhii și toți ceilalți pe care îi iubiți, cum numai dumneavoastră știți s-o faceți.

Post-scriptum: Jalnica prestație din Sala Sporturilor din Râmnicu Vâlcea i-a oferit lui Traian Băsescu prilejul de a mai călca în stilu-i propriu ceva - semicercul de la 6 metri, atunci când se străduia să trimită în plasa porții mingea de handbal.

A călca, a încălca..., vorba lui nenea Iancu, Dă-i înainte, stimabile, e dorința adunării.

mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Andrian Sirojea Mihei - declarație politică cu titlul Între DA și NU, marinarii au avut NU;

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L., domnul deputat Andrian Mihei.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Andrian Sirojea Mihei:

mulțumesc, doamna președinte.

Declarație politică: "Între Da și Nu marinarii au avut Nu."

Stimați colegi,

Anul acesta, tema Zilei Internaționale a Diversității Biologice din data de 22 mai este "biodiversitatea și schimbările climatice". Schimbările de climă sunt preconizate a fi una dintre cele mai mari amenințări la adresa biodiversității și, fără acțiuni energice, consecințele acestora asupra sistemelor naturale și asupra societății vor fi severe. România are un nivel ridicat al biodiversității, precum și sisteme ecologice intacte. Astăzi, prin sărbătorirea Zilei Internaționale a Diversității Biologice, ne aflăm într-un bun moment pentru a impulsiona autoritățile responsabile să ia măsuri, să urnească sistemul în direcția prezervării frumuseților naturale, în direcția protejării florei și faunei României, a diversității cu care natura a înzestrat România. Astăzi avem șansa să arătăm că, atât ca indivizi, cât și ca membri ai comunității ne pasă de viitorul României, de ocrotirea și conservarea frumuseților ei și, în fapt, într-un cadru mai larg, de viitorul planetei, prin protejarea cadrului natural de va permite o viață mai bună pentru noi toți.

Extrapolând, probabil că ar trebui să instituim și o Zi Națională a Diversității Politice, zi în care să se urmărească păstrarea diversității de opinii politice, dar și pornind de la definiția ecologiei, ocrotirea și îmbunătățirea interacțiunii dintre cetățeni și mediul lor de viață. Referendumul recent desfășurat a constituit un demers democratic prin care cetățenii și-au exprimat opțiunea. Că rezultatul este bun sau rău, timpul va fi cel care ne va dovedi. Însă, încă o dată, se constată pe de o parte apatia cu care cetățenii răspund unor astfel de provocări, prin prezența redusă la vot, iar pe de altă parte că în democrația în care am pășit în ultimii 17 ani, minoritatea celor care au votat altfel se va supune majorității. Sper ca rezultatul acestui exercițiu să conducă la o respectare a acestei minorități și la o guvernare pro - români, lipsită de discriminări.

Totodată, acest referendum a evidențiat câteva ipostaze care sunt insuficient reglementate în legislația noastră. Un aspect în acest sens este imposibilitatea unor categorii de cetățeni de a vota, prin faptul că în legislația românească nu este inclusă această variantă. Suntem în Uniunea Europeană. Suntem de puțin timp cetățeni europeni și deseori, din păcate, ne pierdem printre rânduri interesele, cetățenii, identitatea...

Conform Sindicatului Liber al Navigatorilor, corpul marinăresc al României numără aproximativ 25.000 navigatori și personal auxiliar. Dintre aceștia, aproape 11.000 se află, în prezent, pe mare. Marea majoritate sunt angajați de armatori străini și doar vreo 300 de navigatori muncesc pe cele câteva nave maritime rămase în flota românească. Și doar pentru aceștia există prevederi legale referitor la posibilitatea de a-și exprima opțiunea în moment de alegeri parlamentare, prezidențiale sau referendum național. Ceilalți sunt ignorați.

Suntem nevoiți, stimați colegi, să ne gândim la toți românii și să le oferim tuturor într-o formă sau alta posibilitatea de a își exprima opțiunile în astfel de momente. Așa cum pentru toți românii aflați pe teritoriu străin s-au organizat secții de votare, și pentru acești oameni, marinarii care bat mările și oceanele lumii, încadrați în flote străine, se pot organiza. Iar dacă legea română nu poate să prevadă aceste lucruri, atunci, pentru că ne aflăm în Uniunea Europeană, reprezentanții noștri acolo, actualii sau viitorii europarlamentari ar putea propune instituirea unei convenții la nivel european, prin care să se reglementeze acest aspect. Pentru că și acești oameni, deși nevoia și dorința de un trai mai bun îi împinge departe de țară, casă și familie, au dreptul să își exprime votul în problemele care privesc bunul mers al națiunii.

Nu în ultimul rând, aș dori să îmi exprim satisfacția că în sfârșit, unui ministru, în persoana domnului Paul Păcuraru, ministrul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse, i-a păsat de soarta acestei categorii de cetățeni români-marinari angajați pe navele străine și într-un scurt răstimp, a încheiat cu Norvegia o convenție bilaterală, prin care marinarilor români li se oferă posibilitatea plății contribuțiilor sociale în țara de naționalitate, diminuând astfel riscul ca marinarii români să nu mai fie solicitați de armatorii europeni. Legislația europeană în domeniul maritim prevede ca navigatorii din țările Uniunii Europene să fie plătiți de armatorii europeni după aceleași grile de salarizare și în plus, să le fie plătite de către armatori și asigurările sociale în țara sub al cărei pavilion este înregistrată nava, crescând astfel considerabil costurile armatorilor.

Deși încă dinainte de integrarea României în Uniunea Europeană, atât eu cât și Sindicatul Liber al Navigatorilor am tras nenumărate semnale de alarmă celor responsabili în această privință, eu adresând interpelări atât fostului ministru al muncii, domnul Gheorghe Barbu, cât și ministrului transporturilor, domnul Radu Berceanu și, din păcate, și ministrului integrării europene, doamna Anca Boagiu, care a lucrat anterior și în Ministerul Transporturilor și era poate cea mai la curent cu aceste aspecte (mai ales că există precedent, Polonia și Lituania, având semnate astfel de înțelegeri cu o serie de țări din Uniunea Europeană). Din păcate, ori din lipsă de interes, ori din lipsă de dorință, ori pe criterii politice absurde, toate aceste demersuri au rămas până acum fără nici un ecou.

Domnul Păcuraru a făcut un prim pas și sper că se vor mai semna astfel de înțelegeri și cu alte state sub al căror pavilion marinarii români au muncit și muncesc, aceste măsuri fiind avantajoase pentru toți cei implicați. Pe de o parte, marinarii primesc asigurările sociale în țară și oricând au nevoie ori la ieșirea la pensie pot beneficia de ele fără alte complicații, pe de altă parte, acești bani vin la bugetul nostru de stat în loc să fie vărsați în bugetele altor țări, contribuind la bunăstarea socială a altora.

În încheiere, aș dori să adresez un apel în oglindă către domnul președinte Băsescu "să vină la o cooperare" cu Parlamentul. Nu doresc să fac acum teoria relației Președinte-Parlament. Dar, ce îmi doresc este ca toți, Președintele, Guvernul, Parlamentul, autoritățile locale, să privim spre interesele celor pe care îi reprezentăm într-o formă sau alta, în cadrul competenței cu care suntem învestiți și să facem acele schimbări necesare poporului român pentru a-și transforma destinul într-unul mai bun.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Romeo Marius Raicu - declarație politică intitulată Parlamentul - instituție fundamentală în orice stat de drept; - prezentarea demisiei din calitatea de deputat;

Din partea Grupului parlamentar al P.D., domnul deputat Romeo Raicu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Romeo Marius Raicu:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Vă mulțumesc mult. Prezint o declarație politică intitulată: "Parlamentul - instituție fundamentală în orice stat de drept".

Votul zdrobitor dat de popor la 19 mai 2007 este un vot de blam împotriva unei hotărâri a majorității celor trimiși de electori să îi reprezinte în Parlamentul. Legitimitatea deciziei celor 322, aceea de suspendare a Președintelui, decizie luată prin aplicarea regulilor democrației indirecte, prin reprezentanți, a pălit însă în fața unui referendum - act de consultare democratică directă, ateniană.

Rezultatul acestei coliziuni dintre popor și cei aleși de ei să-i reprezinte în forul legislativ nu trebuie să rămână nul. Întoarcerea Președintelui Băsescu la Cotroceni este un lucru normal... Însă nu consider că este firesc să nu apară niciun fel de efect al acestei contradicții flagrante între țara reală și cea formală, între alegători și parlamentari.

Rezultatul acestui exercițiu democratic indică derapajul în care actualul Legislativ a ajuns: el nu mai beneficiază deloc de încrederea populației și, ca atare, se deligitimează. România are nevoie astăzi de un Parlamentul puternic, care să fie în armonie cu cei care și-au trimis aleșii să îi reprezinte, care să fie credibil și coerent cu voința electoratului și nu împotriva lui. România nu poate rămâne 18 luni într-o profundă criză politică! Doar cu un Legislativ curat și legitim și cu un Executiv eficient, ale căror raporturi și atribuții sunt limpezi și delimitate printr-o Constituție modernă și fără nimic confuz, putem spera că misiunea pe care actuala clasă politică o are - o Românie sincronă cu timpul ei și la înălțimea propriului potențial, va fi îndeplinită.

Votul popular de la 19 mai nu poate fi nici ignorat, nici negociat. Garanția repunerii în legătură directă a aleșilor cu alegătorii nu poate veni decât din partea unor oameni responsbili în fața celor care îi deleagă să îi reprezinte, și nu a unor grupuri lipsite de chip, de responsabilitate, de onorabilitate. Liderii partidelor politice parlamentare trebuie să-și asume deriva în care se găsește Parlamentul, instituție fundamentală în orice stat de drept. Ei au astăzi obligația de a recupera încrederea și prestigiul acestui for. Ei au datoria de a declanșa procedurile pentru organizarea alegerilor anticipate și pentru introducerea votului uninominal.

Am intrat în politică direct de pe Baricada însângerată din 21 Decembrie 1989, purtând în suflet cele mai pure idealuri ale Revoluției și mi-am ghidat întreaga acțiune politică în conformitate cu acestea. Cred într-o Românie europeană, democrată, puternică și respectată. Cred în onoare și responsabilitate în politică... Cred într-o clasă politică responsabilă în fața poporului... Cred într-un Parlament solid care să se bucure de încrederea populației și într-un guvern susținut real de o majoritate parlamentară, capabil să implementeze mult așteptatele reforme postaderare, acestea sunt singurele premise ale integrării de facto în Uniunea Europeană a fiecărui cetățean român. Este momentul ca după ce am învățat lecția referendumului, să aprofundăm și lecția întoarcerii cu fața către popor.

Personal, ca om politic responsabil, refuz să rămân în acest for lipsit de susținere și încredere populară și înțeleg să-mi prezint demisia din calitatea de deputat în Parlamentul României, începând cu astăzi, 22 mai 2007.

mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Adrian Moisoiu - declarație politică cu titlul Privire în viitorul învățământului românesc;

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., domnul deputat Adrian Moisoiu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulțumesc, doamna președintă.

Declarația mea de astăzi este intitulată "Privire în viitorul învățământului românesc."

Conform DEX (Dicționarul explicativ al limbii române), școala este definită drept "instituția de învățământ public, unde se predau elementele de bază ale principalelor discipline". Cu alte cuvinte, școala trebuie să genereze competențe prin prelucrarea informației de instrucție și formare, care să permită articularea abilităților dobândite cu solicitările comandamentelor momentului.

Sistemul multinațional de educație generează migrarea forței de muncă calificate spre țări cu deficit în domeniu, fără a se lua în considerare faptul că absolvenții, găsind locuri de muncă în străinătate, rămânem noi fără mână de lucru calificată. Cu alte cuvinte, asigurăm servicii universitare pentru alții cu efect dezastruos pentru o economie săracă. De aceea, ar trebui găsită o posibilitate prin care să se stabilească necesarul pentru economia țării și care este ponderea învățământului care se exportă...

Din alt punct de vedere, este normal ca o școală publică să fie eficientă pentru ca banii publici să nu fie risipiți. Dar, educația nu este un produs comercial, deci universitățile nu pot fi reduse la niște societăți producătoare de marfă...

O universitate este o instituție publică mare, care asigură servicii educaționale pentru societate, care la rândul ei trebuie să finanțeze învățământul, potrivit cu nevoile acesteia.

La ora actuală, există o competiție mondială între universități care luptă pentru prestigiu, resurse și studenți, lucru ce se extinde și în politica externă practicată de țările dezvoltate. Asistăm la un proces de internaționalizare a învățământului, iar educația devine un proces transnațional.

În acest sens, actualmente, aproape 2 milioane de tineri studiază dincolo de hotarele țării lor, ei constituind o adevărată piață a viitoarelor elite intelectuale. Confirm statisticilor unor organizații recunoscute, cea mai mare parte a acestora studiază în Statele Unite (28%), fiind urmați de Marea Britanie cu 12%, Germania cu 11%, Franța cu 10%, Australia cu 9% și Japonia cu 4%. Experții susțin că în următorii 20 de ani, această tendință se va multiplica de 5 ori prin valorificarea potențialului existent în special în Europa de Est și Asia. Se observă că cei mai buni studenți migrează spre Statele Unite și Marea Britanie (care sunt mai selective), iar cei mai puțin competitivi sunt atrași de universitățile europene. Ca urmare, pentru că în Franța peste 54% din studenții străini provin din statele africane și mult mai puțini din Asia și America, autoritățile au acuzat universitățile că recrutează absolvenți de liceu din străinătate, fără să țină cont de calitatea profesională a acestora.

Pe de altă parte, dezvoltarea învățământului este legată și de finanțarea sa din surse publice și private. În Statele Unite, contribuția publică este de circa 45,1%, în Japonia de 41,5%, în Australia de 48,7%, în timp ce în Germania este de 91,5%, în Franța de 85,7%, iar în Marea Britanie de 72%.

În această competiție, pentru studenți au apărut fenomene speciale, ca de exemplu delocalizarea, marile universități deschizându-și filiale în străinătate (Școala Superioară de Comerț din Paris dispune de campusuri la Londra și Madrid, în timp ce Universitatea din Chicago și-a deschis un centru la Paris).

Dar, au apărut și probleme de mobilitate și competiție și pentru atragerea celor mai valoroase cadre didactice de la universitățile de prestigiu, lucru ce se realizează prin stimulente materiale (în universitățile americane salariile pot depăși 300.000 de dolari/an).

De aici, s-ar putea desprinde câteva idei privind viitorul apropiat al învățământului românesc, direcția în care trebuie acționat.

A urma o școală nu înseamnă neapărat a-i face pe oameni să citească și să socotească, ci mult mai mult, să gândească!

Viața și școala ne învață că cel care gândește puțin se înșeală mult, dar și faptul că este necesar să acționezi ca un om de gândire și să gândești ca un om de acțiune. Cu cât gândirea îți e mai săracă, cu atât nu-ți poți înțelege propriile dorințe și ca atare nu le poți realiza.

Educația este un lucru greu, mai ales pentru miniștrii educației care nu-i cunosc tainele, sunt lipsiți de experiență în domeniu și sunt numiți pe criterii politice. S-ar putea însă, ca tinerețea să fie un avantaj pentru proaspătul actual ministru, ca el să fie capabil să asigure acel spirit de schimbare, de mobilitate, pe care înaintașii lui nu au avut curajul să-l promoveze. Să privească cu mult curaj realitatea din școlile românești, degradarea acesteia și să acționeze în consecință. Nu se poate aprecia cel puțin interesantă neconcordanța dintre rezultatele de la tezele cu subiect unic, testele naționale, bacalaureat, olimpiadele școlare și notele din cataloage?

Oricât de neașteptat ar fi spectacolul lumii, tinerii nu sunt niciodată surprinși, ei probabil intuind toate posibilele combinații dintre lucruri.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Becsek-Garda Dezső Kálmán - consemnarea unor ilegalități colaterale marii corupții;

Din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R., domnul deputat Garda Dezideriu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Becsek-Garda Dezsö-Kálmán:

Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Campania electorală, atât a domnului președinte Traian Băsescu, cât și a partidelor care solicitau prin organizarea referendumului din 19 mai 2007 demiterea președintelui, s-a bazat pe ineficiența luptei împotriva corupției dominate atât de oligarhi, cât și de grupurile de interese.

Populația care s-a prezentat la vot din ambele părți a mai sperat în eficiența luptei împotriva corupției. Însă, în timpul campaniei, nimeni n-a vorbit despre polițiștii corupți de la cercetări penale din cadrul inspectoratelor județene de poliție, cât și despre procurorii care susțin diferitele ramuri ale mafiei. Ar trebui să vină timpul ca acești ofițeri și magistrați să fie trași la răspundere pentru acoperirea infracțiunilor. Mai grave sunt situațiile când aceste persoane se folosesc de situația lor privilegiată pentru a beneficia de banii publici ai primăriei și să fure din conducta privată a unor cetățeni.

În anul 1985, trei familii au executat din finanțare proprie racordarea apei reziduale la rețeaua municipiului Gheorgheni. Domnișoara procuror Maeczky Izabela, cu știință, fără a avea aprobarea proprietarilor pe cheltuiala cărora s-a executat lucrarea și aprobarea organelor competente în domeniu, s-a folosit de funcția sa și a executat racordarea apei menajere din locuința sa în canalul cetățenilor la data de 26-27 septembrie 2006, fără a avea autorizație de construcție, planșele și actele necesare din partea Primăriei Gheorgheni, conform Hotărârii nr.27 din 2004 a Consiliului local Gheorgheni. Cele 3 familii, în ziua de 28 septembrie 2006, au depus o cerere la Societatea comercială de gospodărire orășenească din Gheorgheni, prin care au solicitat o expertiză după lucrarea efectuată fără aprobare și fără acordul lor.

Din discuțiile purtate de fostul director al Societății comerciale de gospodărire orășenească Gheorgheni cu Nagy Attila, a reieșit faptul că doamna prim-procuror abuzat de funcția sa, dar el nu are curajul să sesizeze ilegalitatea.

În aceste condiții, doamna Papp Elisabeta, a sesizat Consiliul Superior al Magistraturii, anexând și documentele referitoare la ilegalitatea respectivă. Consiliul Superior al Magistraturii a trimis cazul spre cercetare la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureș. Aici, însă, protectorii domnișoarei i-au dat un răspuns prompt prin care ei au afirmat că domnișoara Maeczky Izabela nu s-a folosit de funcția sa pentru a beneficia de banii publici. Motivul invocat în apărarea sa de domnișoara Maeczky Izabela era că doamna Papp Elisabeta, din răzbunare, a sesizat Consiliul Superior al Magistraturii pentru că ea a început cercetarea penală împotriva sa pentru comiterea infracțiunii de trafic de influență și astfel cazul era mușamalizat.

De ce am făcut referire la acest caz aparent neînsemnat? Pentru că domnișoara Maeczky Izabela, împreună cu concubinul său Szabo Tamas, era și este principalul susținător al mafiei lemnului din zona Gheorghenilor. Datorită activității sale sunt tergiversate și puse deoparte dosarele celor care au defrișat munți întregi, iar după interpelările și întrebările mele, când sunt nevoiți să dea o soluție din partea procuraturii, ea nu cunoaște alt termen decât neînceperea urmării penale. Se pare că pentru serviciile sale privind protejarea corupției din domeniul forestier, superiorii ei, implicați și ei în mafia lemnului, vor să o promoveze.

Ar fi timpul ca prin cercetarea acestui caz, mai concret, racordarea la încălzirea cu rumeguș și a apei calde la conducta centrală din banii publici la dispoziția primarului, domnișoara Maeczky Izabela să fie cercetată în mod corect, dar solicit să fie trasă la răspundere și pentru soluțiile date pentru acoperirea mafiei lemnului. Ar fi timpul ca prin cercetarea corectă a racordării apei reziduale în conducta celor 3 cetățeni, fără acte în regulă și racordarea încălzirii centrale cu rumeguș și a apei calde din bani publici în valoare de 63 de milioane lei, cei vinovați să fie trași la răspundere.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Ionica Constanța Popescu - declarație politică intitulată Demisionez din Parlament;

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, doamna deputat Ionica Popescu.

Aveți cuvântul, doamna Popescu.

   

Doamna Ionica Constanța Popescu:

Bună dimineața tuturor!

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

În urma referendumului din 19 mai 2007, am luat hotărârea să demisionez din Parlament.

În urma faptului că o parte a românilor au preferat un președinte jucător, în urma faptului că o parte a românilor a crezut în vorbele meșteșugite ale domnului Traian Băsescu, pentru că unui număr de cetățeni îi place să audă numai ce vrea să audă, nu ceea ce este corect și argument, întrucât am greșit în cariera mea de parlamentar și am făcut legi pentru infractori, pentru că de teama deschiderii dosarului meu am votat la fel ca ceilalți 321 de parlamentari pentru suspendarea președintelui Băsescu, din cauză că domnul Traian Băsescu a strivit "sistemul ticăloșit" al PSD, pentru că președintele mi-a deschis ochii asupra pericolului pe care-l reprezintă pentru România sistemul oligarhic și pentru că a avut un succes sincer și fulminant în privința condamnării comunismului, întrucât președintele va informa populația o dată la trei luni asupra succeselor sale prezidențiale în Piața Universității, așa cum a promis la 19 mai 2007, și pentru că președintele are o relație cinstită cu cetățenii, cu minerii, cu jurnaliștii, am luat decizia să demisionez din Parlament... în următoarele 5 minute.

Stimați colegi,

Întrucât România are nevoie de un președinte mediator în societate, nu de unul jucător și pentru că și Legea fundamentală a țării îi dă prerogative de mediator și nu de jucător.

Pentru că pe mine, cetățean român, mă interesează mai mult faptele domnului Băsescu și mai puțin vorbele sale.

Pentru că domnul președinte mi-a vorbit doar despre oligarhii altora, uitând de oligarhii din jurul său.

Pentru că am propus legi pentru sprijinul pensionarilor, al elevilor, am făcut legi pentru tineri cu capacități intelectuale deosebite.

Pentru că am luptat ca deponenții la CEC pentru o mașină Dacia să fie despăgubiți și legea propusă de mine a fost votată de dumneavoastră, motiv pentru care vă mulțumesc încă o dată.

Pentru că susțin reducerea TVA-ului la produsele alimentare de bază și instituirea unei taxe de solidaritate cu pensionarii cu venituri indecent de mici și pentru că nu știu care dintre aceștia toți sunt infractorii de care vorbește președintele.

Pentru că nu am teamă de niciun dosar care mi s-ar putea deschide, întrucât știu că nu am furat nimic și pentru că sunt curioasă de unde știe domnul Băsescu, într-o țară în care justiția este independentă, câți parlamentari au dosare și care sunt aceia.

Din cauză că "sistemul ticăloșit" al PSD s-a limitat la termopanele de la casa lui Adrian Năstase.

Pentru că președintele s-a bâlbâit când a fost întrebat de relația sa cu oligarhul Cășuneanu și pentru că n-a spus nimic de oligarhii săi și ai "sistemului ticăloșit", Udrea, Cocoș, Umbrărescu, Bucșaru și alții.

Pentru că un președinte care s-a recunoscut comunist, care a avut parte din plin de beneficiile comunismului, comunism care l-a trimis șef la Anvers într-o vreme când cetățenilor de rând le era interzis să iasă din țară pentru o excursie de două zile, în Germania.

Pentru că acest președinte face un simulacru de condamnare a comunismului, în baza datelor furnizate de un alt beneficiar al sistemului comunist.

Pentru că președintele instigă la nerespectarea instituțiilor statului și instituie comunicarea cu masele, mase despre care se știe că nu-l pot contrazice și care pot fi ușor manipulate cu dialoguri gen "Am greșit?" "Nu, n-ați greșit!"

Pentru că președintele nu se sfiește să tâlhărească în public un cetățean român, o femeie, jurnalist la un post de televiziune, a cărui singură vină este că aparține familiei unui adversar politic al său.

Pentru că în ziua în care Poporul i-a dat votul său de încredere pentru a se întoarce la Cotroceni, președintele a adresat cuvinte jignitoare și discriminatorii la adresa unui om din popor pe care l-a numit "țigancă împuțită".

Pentru toate acestea și pentru încă multe altele, m-am răzgândit!

Nu vă uitați la ceas și nu cronometrați timpul după ce-mi termin intervenția, pentru că nu am să demisionez!

Am învățat acest mod de a face politică de la mentorul nostru, de la unicul și perfectul Traian Băsescu!

Am învățat de la dânsul că vorba nu are valoare și că poți face orice năzbâtie cu condiția ca atunci când ești prins să spui candid "am greșit-o, acuma nu mai pot s-o retrag!"

Stimați colegi,

Am să vă dau întâlnire și mâine și poimâine și răspoimâine și marțea viitoare la sesiunea de declarații politice, la Palatul Parlamentului. Vă dau întâlnire la fiecare sfârșit de săptămână în județele pe care le reprezentăm, pentru că sunt un om crescut la țară și așa m-a învățat bunica mea, Dumnezeu s-o odihnească. M-a învățat că dialogul civilizat se poară într-un cadru civilizat. Pe stradă au loc mașinile, revoluțiile, loviturile de stat, meciurile de fotbal între copiii de cartier, luptele între bande, manifestările euforice ale suporterilor echipelor de fotbal. Pe stradă se folosește forța, forța fizică sau forța presiunii maselor, nu greutatea ideilor trecute prin filtrul gândirii.

Așadar, la revedere, pe mâine!

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, doamna deputat.

 
  Aledin Amet - declarație politică intitulată Județul Constanța are nevoie de un buget consistent;

Din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale, domnul deputat Aledin Amet.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Aledin Amet:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Bună dimineața!

Domnilor colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Județul Constanța are nevoie de un buget consistent".

Am afirmat și cu alte ocazii că județul Constanța are nevoie din partea guvernului de un regim deosebit, în ceea ce privește investițiile în infrastructură. Zonă cu un potențial turistic remarcabil, județul pe care îl reprezint înseamnă, și din punct de vedere economic, un centru de referință. Aceste realități trebuie completate cu o dezvoltare echilibrată, concomitentă și a celorlalte aspecte ale vieții sociale. Încă există, la doar câțiva kilometri față de stațiunile turistice, șosele necompetitive și localități, cele mai multe dintre ele rurale, ale căror probleme au rămas, din păcate, nerezolvate.

Bugetul alocat pentru anul acesta județului Constanța este unul insuficient. Nu putem vorbi de modernizarea unui sector atât de vital, precum cel al turismului, dacă nu există o strategie bine definită din partea autorităților centrale. Iar pentru a se progresa, este nevoie, înaintea bunelor intenții rămase la stadiul de bune intenții, de investiții materiale.

În scopul câștigării capitalului, nu numai de imagine, în domeniu, adică atragerea turiștilor, trebuie oferite condiții care să concureze serios cu cele oferite de stațiunile din țările vecine.

Într-o altă ordine de idei, sunt un susținător al trecerii unui număr de acțiuni din cadrul administrării porturilor maritime în subordinea autorităților locale. Acest fapt, cu siguranță, ar fi în avantajul locuitorilor județului Constanța. Cu un buget sporit, s-ar putea realiza condițiile unei noi etape în ceea ce se dorește: dezvoltarea turismului românesc.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Mircia Giurgiu - declarație politică intitulată Loviți de soartă și de autorități;

Din partea deputaților fără apartenență la un grup parlamentar, domnul deputat Mircia Giurgiu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulțumesc, doamna președintă.

Stimați colegi,

Titlul declarației mele politice de astăzi este "Loviți de soartă și de autorități".

La Cluj-Napoca există de 17 ani Asociația pentru Protejarea și Ajutorarea Handicapaților Neuro-Psihici Cluj, care are ca scop promovarea și reprezentarea drepturilor persoanelor cu dizabilități intelectule.

În prezent, Asociația derulează trei proiecte: serviciul social-comunitar Centrul de Zi "Sf.Maria", ai cărui beneficiari sunt 17 tineri cu dizabilități intelectuale grave și accentuate; o expoziție permanentă cu vânzare "Și noi avem o șansă", unde cei 17 tineri beneficiari ai Centrului de Zi "Sf. Maria", supervizați de un lucrator social își valorifică propriile produse realizate în atelierele lucrative ale Centrului și Atelierul agricol și de horticultură.

Evident că sunt mai multe preocupări, dar a intervenit o problemă deosebită: și anume că urmează să fie evacuați din sediul pe care și l-au amenajat, în așa fel încât facem apel la autorități să sprijinie această asociație.

Mai multe despre ceea ce se întâmplă acolo, am pregătit un material pe care îl depun la secretariat.

Vă mulțumesc.

(În continuare a fost consemnată în întregime declarația politică)

Centrul de Zi "Sf. Maria" s-a deschis la 15 septembrie 1995 pentru 6 copii cu dizabilități intelectuale grave, într-un imobil situat în Cluj-Napoca și care a fost repartizat cu contract de închiriere Asociației de către Consiliul Local; era dezafectat în vederea demolării, într-o stare de degradare greu de imaginat.

Prin eforturi proprii, Asociația pentru Protejarea și Ajutorarea Handicapaților Neuro-Psihici Cluj și grație câștigării unei licitații de proiecte sociale prin programul PHARE-SESAM, s-a reușit renovarea imobilului mai sus menționat, iar la data de 1 martie 1997 și-a început activitatea de care beneficiază 33 persoane - 16 copii și 17 tineri peste 18 ani.

La 1 martie 2003, din lipsă de fonduri, Asociația pentru Protejarea și Ajutorarea Handicapaților Neuro-Psihici Cluj s-a văzut nevoită să restructureze activitatea, renunțând la componenta pentru copii - de departe cea mai costisitoare - rămânând doar cu componenta pentru tineri.

La începutul lunii mai a acestui an, Asociația pentru Protejarea și Ajutorarea Handicapaților Neuro-Psihici Cluj a primit o notificare de evacuare a Centrului de Zi "Sf.Maria", clădirea fiind retrocedată, susține conducerea Asociației, unei persoane fără calitate.

În acest sens au fost emise Sentința civilă nr.257/28.02.2006 a Tribunalului Cluj (dosar 6957/2005) și Decizia civilă nr. 1618/r/15.06.2006 a Curții de Apel Cluj (dosar 2766/33/2006).

În procesul de revendicare a acestui imobil, Primăria municipiului Cluj-Napoca, în calitate de pârât, prin serviciul juridic, nu a fost aparată absolut deloc.

În baza hotărârilor mai sus menționate Primaria Cluj-Napoca a emis Dispoziția de restituire și acordare a dreptului de folosință special, nr. 4353/14.03.2007, prin care s-a restituit clădirea cetățeanului israelian Berkovits Ladislau, care afirmă că este una și aceeași persoană cu Bar Efraim, afirmativ moștenitorul defunctei Bercovits Eva. Acesta a prezentat în instanță o copie după un testament făcut de Bercovits (Bar) Eva, în favoarea fiului ei, Bar Efraim.

Până în prezent, Centrul de Zi "Sf. Maria" Cluj este singura instituție din județ care oferă o vastă gamă de servicii recuperatorii acestei categorii defavorizate, devenind un exemplu de bună practică prin calitatea și varietatea serviciilor oferite.

Centrul a reușit să redea beneficiarilor săi demnitatea pierdută, a dat posibilitatea familiei care are un tânăr cu dizabilități să se integreze în viața socială normală, a reușit să transforme mila și compasiunea în convingerea că și persoana cu dizabilități poate deveni un membru util și creativ al societății.

Activitatea Centrului de Zi este binecunoscută atât la nivel local, național (numeroase apariții în presa scrisă, radio și televiziune), cât și internațional (Franța, Germania, Italia, Anglia, Olanda, USA ).

Închiderea Centrului ar însemna izolarea acestor tineri între cei patru pereți ai casei, ar însemna refuzarea dreptului la o viață normală, ca a oricărui membru al acestei societăți care se vrea a fi civilizate.

Integrarea persoanelor cu dizabilități nu ar trebui să rămână doar o problemă a ONG-urilor, ci ar trebui să fie preocuparea tuturor factorilor de decizie, de la toate nivelurile, cât și a societății civile.

Nu negăm dreptul de proprietate al nimănui, dar, potrivit legilor în vigoare, imobilele în care se desfășurau activități social-umanitare erau exceptate de la restituirea în natură, iar imobilul în discuție era atribuit cu contract de închiriere Asociației pentru Protejarea și Ajutorarea Handicapaților Neuro-Psihici Cluj, pentru derularea programului social-comunitar pentru tineri cu dizabilități intelectuale, Centrul de Zi "Sf. Maria" fiind un astfel de caz.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Vasile Mocanu - declarație politică intitulată Unde ne sunt irigațiile?;

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul deputat Vasile Mocanu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Vasile Mocanu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o "Unde ne sunt irigațiile?"

Domnilor guvernanți,

Agricultura din Moldova este în pericol. Seceta prelungită din această primăvară a afectat deja majoritatea culturilor însămânțate toamna trecută.

Numai în județul Iași, circa 10.000 de hectare de grâu și rapiță au fost compromise, din cauza lipsei precipitațiilor. Specialiștii estimează pentru 2007 o producție de grâu la jumătate față de cea din 2005; adică aproximativ 80.000 de tone, față de 140.000, în urmă cu doar doi ani.

În 2006, producția de grâu, în județul Iași, a fost de 110.000 de tone. La fel de afectate sunt însă și culturile de grâu din Vaslui și Botoșani. De altfel, direcțiile agricole din mai multe județe ale Moldovei au trimis deja la Guvern documentația necesară pentru a primi despăgubiri.

Îngrijorător este faptul că, mai mult ca sigur, seceta va ridica prețul pâinii în această vară, în mai toate județele Moldovei. Din păcate, și în perspectivă, situația se anunță la fel de problematică pentru agricultură. Pentru viitorul foarte apropiat, meteorologii vorbesc de ani din ce în ce mai calzi, cu precipitații din ce în ce mai puține. Se pare că seceta va face zile tot mai grele agricultorilor din Moldova. Pâinea noastră cea de toate zilele este în pericol. În Iași, țăranii au început să se roage pentru ploaie. Dar nu plouă!

Pentru că toate aceste necazuri nu ar fi apărut dacă Ministerul Agriculturii se implica mai puțin în politică și mai mult în reabilitarea sistemelor de irigații, distruse, din varii motive, după 1989.

În programul de guvernare al P.N.L., refacerea acestui sistem era considerată una dintre prioritățile Cabinetului. De ce s-a uitat atât de repede această promisiune? Până la urmă, există o strategie guvernamentală în această privință? Dacă da, atunci, domnilor guvernanți, acționați cât mai repede, altfel vom rămâne fără pâine.

Chiar și politica trece prin stomacul alegătorului.

Vă mulțumim.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Emilian Valentin Frâncu - declarație politică intitulată Traian Băsescu nu a înțeles nimic din lecția referendumului;

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L., domnul deputat Emilian Frâncu.

Vă invit la microfon, domnule deputat.

Aveți cuvântul.

   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Mulțumesc, doamna președintă.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi este intitulată "Traian Băsescu nu a înțeles nimic din lecția referendumului."

Sâmbătă, cu doar câteva ore înainte de închiderea urnelor, la un hipermarket bucureștean, președintele suspendat al României, Traian Băsescu, și-a permis un gest de o obscenitate politică greu de acceptat chiar și în republica africană Congo, nu doar într-o țară membră a Uniunii Europene.

Traian Băsescu a tâlhărit o ziaristă, căreia i-a smuls telefonul mobil și pe care a insultat-o în văzul lumii. Indiferent cât de agasantă ar fi fost prezența ziaristei, președintele României nu avea voie să i se adreseze acesteia cu apelativul obscen de "păsărică", să o catalogheze drept "țigancă împuțită" și să-și însușească un obiect personal al acesteia.

Culmea comportamentului necorespunzător al celui care i-a implorat pe români să-l salveze de la demitere constă, însă, în răspunsul pe care i l-a dat părții vătămate, atunci când aceasta l-a avertizat că va depune plângere la poliție. "Ia fă tu o plângere la poliție!", a ricanat Traian Băsescu, dând de înțeles că un asemenea demers ar fi fost inutil, deoarece dumnealui se situează deasupra legilor și a instituțiilor din România.

Probabil că același răspuns l-ar fi dat Traian Băsescu și în dimineața de pomină când s-a urcat băut la volan, după cheful pe care l-a avut împreună cu Gigi Becali într-o cunoscută cârciumă din București: "Ia faceți voi o plângere la poliție, să vedem dacă au curaj să vină să-mi ia permisul".

Este inadmisibil ca președintele României, garantul respectării legii și a instituțiilor democratice ale statului, să dea populației un asemenea semnal, cu vădite semnificații antisociale. Prin urmare, este admisibil să conduci mașina în stare de ebrietate și este acceptabil să tâlhărești o femeie, luându-i telefonul mobil, pentru că însuși șeful statului procedează în felul acesta. Ce valoare mai au sfaturile părintești din cei 7 ani de-acasă, ce preț să mai pună lumea pe învățăturile dobândite în școală, cum să mai fie respectate legile în România și ce prestigiu mai are instituția Poliției după ce președintele țării procedează în felul acesta?

Prin fapta sa de sâmbătă, de la hipermarket, Traian Băsescu a executat (ca să spun așa) cel puțin 3 (trei) noi încălcări ale Constituției României.

În calitate de garant al legalității, dumnealui și-a permis să încalce dreptul la proprietate, garantat în Constituția României.

În calitate de mediator între instituțiile statului și cetățeni, președintele a călcat în picioare prestigiul Poliției, dând de înțeles că orice plângere a cetățenilor este egală cu zero.

În calitate de garant al drepturilor omului și de reprezentant al țării în fața celorlalte națiuni, Traian Băsescu a comis infracțiunea de discriminare pe criterii etnice.

În primul caz, ar trebui ca Poliția și Parchetul General să se autosesizeze sub aspectul comiterii infracțiunii de tâlhărie. În al doilea caz, este treaba parlamentului să facă o primă crestătură pe un nou răboj. Sub cel de-al treilea aspect, sunt curios să văd cum va proceda Consiliul Național împotriva Discriminării, care nu poate să ignore expresia "țigancă împuțită".

În orice caz, concluzia se impune de la sine: Traian Băsescu nu a învățat nimic de pe urma referendumului și va manifesta, în continuare, grave carențe de comportament în stat și în societate.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Ștefan Baban - declarație politică intitulată Maximă prudență spre zona euro!;

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., domnul deputat Ștefan Baban.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Ștefan Baban:

Doamna președintă,

Doamnelor și domnilor deputați,

"Maximă prudență spre zona euro!"

Leul, moneda noastră națională, a împlinit în aprilie acest an, 140 de ani de la apariția ei pe piața statului român. Cu acest prilej, moneda națională s-a aflat în atenția tuturor specialiștilor, începând de la analiștii financiari și terminând cu autoritățile financiare și bancare din România, deoarece anul 2014 reprezintă anul în care se va trece la euro. Polemicile nu au avut cum să nu apară, deoarece o hotărâre atât de importantă cum este renunțarea la moneda națională a românilor, simbolul suveranității financiare a statului unitar român, în favoarea introducerii monedei euro, nu se ia doar pentru că suntem membri ai U.E., ci pentru că deja, în 2014 ne considerăm europeni, integrați în standardele și normele comerciale, monetare și financiare ale pieței comune europene.

Indiferent de păreri, aprecieri, analize pro și contra, mai devreme sau mai târziu trebuie să ne înscriem în zona euro a comunității europene. Timpul pe care îl avem la dispoziție trebuie să se constituie într-o etapă de pregătire a economiei românești, care trebuie să se integreze în structurile și comportamentele pieței unice. Concret, ar trebui să fie urmărite cu strictețe evoluțiile economice, în special factorii echilibrului macroeconomic, prioritară fiind politica monetară și cea bancară, pentru a stabili și urma traseul optim care să ne ducă la trecerea la moneda unică, fără dificultăți și convulsii în evoluția monetară a țării.

Experiența statelor care au format zona euro, dar și a celor care au avut acces ulterior, a arătat că acestea au trebuit să îndeplinească criteriile de convergență ale Tratatului de la Maastricht, care impune condițiile minime referitoare la deficitul bugetar, ratele dobânzilor pe termen lung și datoria publică.

În cazul României, lucrurile stau și bine și rău: inflația a scăzut de la un an la altul, leul întărindu-se după mulți ani de devalorizare îngrijorătoare. În schimb deficitul de cont curent a crescut destul de mult în ultimii ani, semn că România, deși a fost vindecată de inflație, totuși este bolnavă, acest deficit putând crea dificultăți în drumul spre zona euro.

De aceea stabilizarea prețurilor va trebui să fie o preocupare permanentă, care să permită dezvoltarea pe termen lung a economiei, atingerea și menținerea criteriilor de convergență, toate impunând ponderare și măsuri prudente pentru trecerea la euro! Acest pas nu este deloc simplu: data renunțării la leu și trecerii la euro neputând fi fixată cu ușurință, ci doar atunci când economia românească, sistemul bancar și cel financiar vor fi pregătite temeinic.

Având în vedere experiența altor state membre în drumul lor spre zona euro, trebuie să ne înarmăm cu răbdare și să nu sărim etapele necesare care să permită îndeplinirea tuturor criteriilor de convergență pentru ca economia să fie pregătită pentru a face față complet tuturor provocărilor. Până atunci, leul trebuie să rămână o monedă tare, iar bătălia pentru stabilirea prețurilor să nu înceteze nici o clipă.

Se cunosc programele inițiale ale unor state membre ale U.E., chiar din fostul spațiu comunist - Polonia, Ungaria, Cehia etc. - de a introduce euro până în 2010, ca apoi, în urma analizelor riguroase, să fie nevoite să amâne momentul aderării până în 2014 și chiar mai târziu. Deci din experiența lor putem trage o singură concluzie: nu este benefic, pentru România, să se grăbească la convertirea euro.

Iar acest lucru este confirmat de faptul că deși inițial au propus anul 2012 pentru aderarea la zona euro, acum au ajuns la concluzia că 2013 sau 2014 ar fi perioadele cele mai potrivite, deși unii analiști și politicieni, prea optimiști, indică anul 2009. Indiferent de momentul aderării la zona euro, trebuie să conștientizăm că trebuie să parcurgem toate etapele premergătoare acestei aderări și cu mare precauție, pentru a se evita eventualele neplăceri.

Oricum, concluzia finală este doar una: peste cel mult zece ani, adică după un secol și jumătate de la apariția sa pe piață, leul românesc nu va mai exista, fiind înlocuit cu euro!

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Costache Mircea - comentariu cu privire la populismul domnului Traian Băsescu;

Tot din partea Grupului parlamentar al P.R.M., domnul deputat Costache Mircea.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Mircea Costache:

Mulțumesc, doamna președintă.

Am observat cu toții că în societatea românească, scrutinurile nu înseamnă ceea ce înseamnă pentru lumea civilizată: prilej de meditație, de analiză, de căutare de soluții pentru ridicarea nivelului de viață, a standardului de civilizație.

Dimpotrivă, confruntările sunt întotdeauna pași înapoi, semne ale degradării comportamentului, limbajului, semne ale decadentismului generalizat care paralizează societatea românească.

s-a ajuns până acolo încât pivotul unei societăți, înaintemergătorul, cel care se autoiluzionează să creadă că este liderul de opinie și personajul cel mai important care influențează mersul unei societăți, președintele României, să acrediteze drept Parlament câteva sute de lumpeni adunați în "Golania", Piața Universității, cărora le promite să le raporteze trimestrial de activitate, în locul instituției fundamentale a democrației, care este Parlamentul României, așa cum este el.

A muta raporturile instituționale dintre Președinție, Guvern și Parlament în piața publică înseamnă un regres de cel puțin 100 de ani, care amintește între altele de celebra republică din Ploiești, când personajele politice ale vremii, urcate pe grătarul cu mici, țineau discursuri fulminante despre avantajele sistemului democratic.

Cam aici a adus domnul Traian Băsescu, cu populismul domniei sale, exagerat și deșănțat, discursul public și mersul treburilor publice din România.

Cine sunt susținătorii domnului Traian Băsescu? Cine, din ce se compune poporul lui Traian Băsescu? Cine sunt cei aproximativ 5 milioane de susținători? În primul rând, disponibilizații domniei sale din perioada Guvernului C.D.R., al cărui membru era, din perioada ministeriatului său la transporturi, foștii disponibilizați de la CFR, de la ALRO, de la alte întreprinderi, Compania Națională a Sării, Compania Națională a Apelor Minerale, de la SIDEX și PETROM chiar. Pentru că toate acestea au făcut parte din Programul PSAL II, pentru care negociator șef din partea României a fost Traian Băsescu.

Toți disponibilizații, toți dezmoșteniții care au îngroșat rândurile șomerilor și ale emigranților, dar și ale beneficiarilor venitului minim garantat, toți asistații sociali care reazemă primăriile în căutare de mijloace minimale de subzistență, sunt astăzi, paradoxal, susținătorii celui care i-au pus pe drumuri.

De asemenea, sărăcimea satelor care, de asemenea, reazemă primăriile în așteptarea ajutorului social, cu ușurință manevrată de primarii mai ieri ai P.S.D., actualmente P.D., este adusă să susțină, în necunoștință totală de cauză, menținerea pentru încă jumătate de mandat, a unui om care a mutat dialogul politic la cârciumă, raportul cu Parlamentul în "golania", în fața câtorva sute de rătăciți, acela care a coborât nivelul dezbaterilor pentru găsirea de soluții în vederea reînscrierii țării pe orbita normalității și a sincronizării cu Europa civilizată, a ajuns să fie actualmente susținut tocmai de propriile sale victime.

Sărăcimea satelor și a orașelor și-a pus nădejdea într-un luptător pentru adevăr și dreptate care, după cum se vede, numai la adevăr și dreptate nu s-a gândit vreo secundă. Pentru că rătăcirea este atât de mare, acestei stări de lucruri i se mai pune vârf și prin susținerea în fața opiniei publice, în mass-media, de către susținerea acestui personaj "cool", numit de unii, adică rentabil pentru cei din jurul său, și surprinzător, atipic din punct de vedere al celor doritori de senzații tari, nonconformist, într-un anume fel, au ajuns să facă dintr-un personaj alăturea cu lumea și cu drumul, care mută Parlamentul în Piața Universității, un reprezentant în stare să le ducă la îndeplinire aspirațiile de echilibru, de adevăr, de dreptate socială, de mentor care ar fi trebuit să coalizeze și să fie liant pentru energiile națiunii.

Dacă s-a ajuns aici, noi nu ne putem supăra pe popor, nici măcar pe poporul lui Băsescu, cel format din 5 milioane de împinși spre urne de către primari care vor să iasă în evidență în noul statut de democrați, foști social-democrați, și așteptăm să vedem cât de entuziaști vor fi, nu peste mult timp, când își vor da seama cât de mult s-a ratat, cât de mult timp s-a pierdut, cât de în urma lumii civilizate am rămas, cât de multe oportunități s-au irosit, care puteau fi folosite la vreme pentru a se aduce la cârma treburilor publice oameni cu sănătate mintală, cu echilibru psihic, cu comportament civilizat, cu știință de carte autentică, pentru a se pune cu adevărat în slujba națiunii și pentru a înscrie o pagină, dacă nu de glorie, măcar de normalitate.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Iuliu Nosa - declarație politică intitulată Mai nimic nou;

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul deputat Iuliu Nosa.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Iuliu Nosa:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Titlul declarației mele este "Mai nimic nou".

Sâmbătă, 19 mai 2007, România și poporul român au luat parte la un exercițiu democratic unic în istoria țării. Am participat cu toții la un referendum care am sperat să ne aducă liniștea de care aveam nevoie pentru a ne putea realiza promisiunile din campania anului 2004. se pare că nu vom avea liniștea mult dorită, și asta nu din vina noastră.

După referendum, a fost vehiculată ideea că, odată cu reîntoarcerea președintelui la Cotroceni, Parlamentul României nu mai este un organism legitim. Dimpotrivă, Președintele Băsescu ar fi mult mai legitim, dacă ni se permite această formulare.

Trebuie neapărat să lămurim lucrurile. Referendumul nu a fost o confruntare a Parlamentului cu Băsescu, unul trebuind să câștige și învinsul să plece, ci o luptă a lui Băsescu pentru a rămâne în funcție. Faptul de a fi reconfirmat de popor nu-i aduce nici un fel de legitimitate în plus, cum nici Parlamentul nu are nici un fel de scădere a legitimității. Parlamentarii români nu au făcut decât să uzeze de prerogativa constituțională care le dă dreptul să aducă cu picioarele pe pământ un președinte indisciplinat.

Făcând abstracție de discursul "bombastic" al președintelui Traian Băsescu, în urma comunicării rezultatelor exit-poll-urilor, nu a sugerat decât relansarea luptei politice între puterile statului, de data asta cu săbiile mult mai ascuțite în luna de suspendare, trebuie să relevăm faptul că președintele nu a căpătat puteri suplimentare. El trebuie să se întoarcă la Cotroceni dispunând de aceleași prerogative constituționale ca și până acum.

Pentru ca România să poată intra în rândul statelor cu o democrație solidă, președintele Băsescu va trebui să își inhibe spiritul belicos și să încerce, așa cum spune legea fundamentală a acestei țări, să fie un mediator adevărat între puterile statului.

La învestirea sa în funcție, Traian Băsescu a jurat că va respecta Constituția și legile țării, precum și drepturile și libertățile cetățenilor. Nici nu se încheiase ziua referendumului, când președintele și-a încălcat, din nou, jurământul, aducând injurii unei ziariste.

Apoi, cu toate că prevederile constituționale îi interzic apartenența la un partid politic, după aflarea rezultatului votului, a făcut declarații politice din fața sediului Partidului Democrat. Este acesta un exercițiu democratic?

Referendumul nu a însemnat o alegere a președintelui. Votul de sâmbătă nu a exprimat decât dorința poporului ca Traian Băsescu să își reia funcția de președinte. Dacă se gândește că are o mai mare legitimitate și este mai îndreptățit să facă ce a făcut până acum sau poate chiar mai mult, se înșeală. Ar trebui să conștientizeze că nu are cum să aducă la ascultare Parlamentul și Guvernul, deoarece prevederile Constituției nu i-o permit.

Poate, cu puțină înțelepciune și mai multă povață din partea sfătuitorilor săi de taină, va deveni mai cooperant și mai puțin original în interpretarea prerogativelor prezidențiale. În acest fel, poate vom reuși să avem o Românie liniștită.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

 
  Mira Anca Victoria Mărculeț Petrescu - intervenție intitulată Elena Văcărescu, personalitate a culturii și democrației românești;

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., doamna deputat Anca Petrescu.

Aveți cuvântul, doamna deputat.

   

Doamna Mira Anca Victoria Mărculeț Petrescu:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

"Elena Văcărescu, personalitate a culturii și diplomației românești"

În această declarație politică nu voi vorbi despre brutalitatea și lipsa de demnitate și atitudine civilizată a unor personaje de pe scena politică actuală, ci le voi opune exemplul unei mari personalități cultural-politice a României, recunoscută pe plan european, cu care ne putem mândri.

Anul acesta se împlinesc 60 de ani de la trecerea în eternitate a scriitoarei Elena Văcărescu (1864-1947), ultima descendentă a familiei de cărturari patrioți a Văcăreștilor.

"Ambasadoarea sufletului românesc", după cum o caracteriza Nicolae Iorga, Elena Văcărescu nu și-a dezmințit faima strămoșilor al căror nume a intrat demult în cărțile de istorie. Astfel, amintim pe Ianache Văcărescu, sacrificat la Constantinopol, alături de familia marelui voievod Constantin Brâncoveanu, sau pleiada poeților din secolul XVIII-XIX, făuritori de cultură și limbă românească: Ienăchiță Văcărescu cu fiii săi Alecu și Nicolae și nepotul Iancu Văcărescu.

Rolul politic, diplomatic și cultural al acestor patrioți erudiți a fost esențial în formarea conștiinței naționale, într-o perioadă în care Principatele Române erau răvășite de războaiele ruso-turco-austriece, iar cultura era dominată de limba greacă.

Așa cum în epoca sa marele savant iluminist Dimitrie Cantemir (673-1723), oferise lumii Apusului o carte de căpătâi, "Istoria creșterii și descreșterii Imperiului Otoman", tot astfel, și generația Văcăreștilor va oferi istoriografiei secolului XVIII o "Istorie a preaputernicilor împărați otomani" semnată de Ienăchiță Văcărescu. La aceasta se adaugă opera de scriitor și politolog a lui Ienăchiță, prima sa gramatică Românească, tipărită în 1787, versurile sale de inspirație populară și vestitul testament liric adresat urmașilor: "Las vouă moștenire creșterea limbii românești și a patriei cinstire"

Nepoată a poetului Iancu (fiul lui Alecu Văcărescu), Elena Văcărescu și-a petrecut copilăria în pitorescul ținut al Văcăreștilor din județul Dâmbovița, în atmosfera sacră a familiei care i-a influențat sensibilitatea și vocația precoce pentru poezie. Continuă studiile particulare în București, frecventând saloanele unei elite intelectuale emancipate, după victoria din Războiul pentru Independență, apoi urmează studiile la Paris, audiind cursurile Universității Sorbona.

A debutat strălucit, cu un volum de poezii în limba franceză "Chants d'Aurore" (1880), pentru care primește o distincție din partea Academiei Franceze. A scris apoi, tot în limba franceză, volumele de versuri:

  • "L'Ame serinne" (1896)
  • "Leurs et Flammes" (1903)
  • "Le Jardin passionne" (1908)
  • "La dormeuse eveillee" (1914)
  • "Amor vincit" (1908)
  • "Le sortilege" (1911)

În domeniul teatrului, publică în 1904 piesa "Stana" și drama "Pe urmele dragostei", în 1905. Editează în 1907 volumul folcloric "Nuits d'Orient" și scrie, tot în franceză, libretul operei "Cobzarul" pe muzica lui Gabrielle Ferrari, reprezentată cu succes la Monte Carlo în anul 1909 și la opera din Paris, în 1912.

Elena Văcărescu a avut privilegiul de a cunoaște direct personalități ale vremii, consemnate apoi în amintirile sale. Astfel, au fost scriitorii: Victor Hugo, Leconte de Lisle, Anna de Noailles (născută Brâncoveanu), Vasile Alecsandri (fost ministru și ambasador la Paris), Ion Luca Caragiale, Paul Valery, Marcel Proust, d`Anunzio, Unamuno, Tagore, Nicolae Iorga, Lucian Blaga, Octavian Goga.

Frecventând saloanele literare, unde se întâlneau personalitățile artistice, politice și diplomatice, Elena Văcărescu i-a cunoscut pe Fr. Nietzsche, Aristide Briand, Nicolae Titulescu, Sarah Bernardt, Eleonora Duse.

În anul 1909, Elena Văcărescu publică volumul "Regi și Regine pe care i-am cunoscut" și reușește la rândul ei să facă în lume o excelentă imagine țării sale. În anii primului război mondial, distinsa scriitoare a susținut activ interesele naționale în Occident.

Este apreciată în țară și străinătate, precum și în anturajul reginei, poeta Elisabeta ( Carmen Sylva ) care a ocrotit la un moment dat idila pură înfiripată între principele Ferdinand și Elena Văcărescu. În această perioadă, Elena Văcărescu a primit misiunea de a activa în Societatea Națiunilor și de a susține pe plan cultural și diplomatic interesele României.

La 4 iunie 1920, în Palatul Trianon de la Versailles, unde s-a semnat Tratatul de pace care consfințea granițele României reîntregite, Elena Văcărescu a participat ca membră a delegației române la Conferința de pace, asistând la semnarea acestui important document istoric.

A conferențiat în Belgia, Franța, Elveția, Italia, Olanda, Cehia, despre realitățile politice și valorile culturale ale țării sale, dovedind simț politic, erudiție și talent oratoric.

În anul 1925 este primită ca membru de onoare al Academiei Române, prilej cu care rostește un memorabil discurs de recepție.

În timpul celui de al doilea război mondial, Elena Văcărescu s-a retras în sudul Franței, revenind la Paris în anul 1945, când a fost numită consilier cultural la Legația Română din Paris, continuând să susțină cauza României.

În amintirile sale, Elena Văcărescu se consideră o mesageră a sufletului românesc, ca și contesa Ana de Noailles, pe care o cunoscuse în Franța, patria sa adoptivă.

Ambasadoarea poetă, considera țara lui Voltaire ca un model de cultură și civilizație (care ajutase România în primul război mondial) dar pe care nu dorea să-l imite, convinsă fiind de valențele și geniul inconfundabil al poporului din care se născuse.

Iată ce mărturisea Elena Văcărescu în amintirile sale: "Modul de viață francez este un admirabil ideal omenesc și un mijloc de perfecționare a civilizației... În zilele noastre înnourate de tot felul de idei și de acte excesive, echilibrul francez e plin de învățăminte.

Nu e vorba, desigur, să luăm Franța drept model al dezvoltării sociale și spirituale. Am depășit de mult stadiul imitației servile.

Nici o țară din lume nu poate servi altei țări drept pildă permanentă. Numai istoria rău concepută pretinde că un fenomen omenesc se poate reproduce identic sub altă latitudine. Nu dorim un model, ci exemple de meditat, exemple ce trebuiesc gândite cu gândire personală, în lumina împrejurărilor specifice de la noi.

Astfel, Elena Văcărescu, cu instinct sigur, intuia rezolvarea problemelor de conjunctură politică ale vremii sale în mod creator, cu scopul apărării intereselor țării sale.

Folosind armele rafinate ale intelectualului și omului politic, Elena Văcărescu a fost nu doar o remarcabilă personalitate a trecutului nostru, dar și un mare caracter, reper valabil al conștiinței contemporanilor confruntați azi cu marile probleme ale globalizării.

Ca urmare, ar trebui să luăm un exemplu de la cei care ne-au fost înaintași și care au știut cum să se comporte în momentele grele din istoria țării.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, doamna deputat.

 
  Lia Olguța Vasilescu - comentariu privind demisia domnului deputat Romeo Marius Raicu.

Vă anunț că au depus în scris declarațiile politice următorii colegi: din partea Grupului parlamentar al P.S.D.: domnul deputat Apostolache, doamna deputat Mihaela Rusu, domnii deputați Aurel Gubandru, Gheorghe Chiper, Vasile Soporan; din partea Grupului parlamentar al P.N.L., domnul deputat Grigore Crăciunescu; din partea Grupului parlamentar al P.C., doamna deputat Daniela Popa; din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale, domnul deputat Miron Ignat.

În sală, mai sunt doritori?

Doamna deputat Lia Olguța Vasilescu, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.

Aveți cuvântul, doamna deputat.

   

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Mă pregătisem pentru o altă temă, dar vreau să dau o replică, pentru că au fost atâtea populisme zilele acestea, încât ți se întoarce stomacul pe dos și nu poți să nu reacționezi.

Am văzut astăzi de dimineață pe un post de televiziune un coleg de-al nostru, fost președinte de comisie, care a venit de destul de puține ori în plen, și care a fost luat de președintele Traian Băsescu la Cotroceni, pentru deveni unul dintre consilierii domniei sale, dar care spunea astăzi că-și dă demisia din Parlamentului României pentru că, ceea ce a făcut Parlamentul României i se pare inadmisibil, că facem parte dintr-un Parlament care ar trebui dizolvat, că ar trebui să fie alegeri anticipate ș.a.m.d.

De fapt, domnul Romeo Raicu, pentru că despre dumnealui este vorba, își dă demisia din Parlamentului României pentru a merge la Cotroceni.

Eu cred că ar fi bine ca, măcar în această perioadă, care este una de criză politică, orice s-ar spune, să renunțăm la aceste populisme ieftine care întorc stomacul pe dos oricui le ascultă.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, doamna deputat.

Dacă mai sunt colegi doritori să-și susțină declarațiile politice. Nu mai sunt.

Cu aceasta încheiem acest tronson al ședinței noastre de astăzi.

La ora 10,00 începe ședința în plen, cu problemele înscrise pe ordinea de zi.

Vă mulțumesc.

 
     

(Următoarele intervenții și declarații politice au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la secretariatul de ședință.)

 
    Angela Buciu - declarație politică: Cultura, încotro?;

Doamna Angela Buciu:

"Cultura, încotro?"

Ieri, 21 mai, am sărbătorit cultura la nivel mondial. Bun prilej de recunoaștere și cinstire a oamenilor de cultură și de artă și de promovare a culturii universale și naționale. Lista mioritică a artiștilor este însă de-a dreptul dezolantă: tinere sexi care nu au nevoie decât de un CD pentru a concerta, maneliști cu nume stridente, o întreagă generație de actori și regizori specializați doar în reclame publicitare, și nu în ultimul rând mari scriitori și oameni de televiziune ai zilelor noastre, unde în top avem un reality show cu o familie, urmărită îndeaproape, în direct. Avem evident și un făuritor de biserici, care este de fiecare dată cu un pas înaintea Executivului la orice calamitate naturală sau alte evenimente, o pictură devine celebră numai sub semnătura vreunui fotbalist sau "vedetă" de televiziune și lista talentaților continuă.

Oare cum s-a ajuns până aici? Adevăratele valori ale României, istorie vie a neamului nostru, scriitori, actori, regizori, poeți, artiști plastici, voci de excepție ale cântului românesc de toate genurile, sunt marginalizați cu bună știință, trăiesc și mor în sărăcie, iar televiziunile particulare s-au specializat în a face un rezumat al vieții și activității acestor mari români numai la trecerea lor în neființă. Și asta evident doar de dragul rating-ului. Perspectiva sărăciei târăște mari nume contemporane în emisiuni și talk-show-uri penibile, aparițiile lor de cele mai multe ori nefiind plătite.

La o privire mai atentă, situația este foarte clară: în spatele artiștilor de carton stau personaje foarte potente financiar, iar aparițiile în mass-media sunt la discreția unor directori de programe, redactori șefi și alți mici sau mari șpăgari. Să ai talent în zilele noastre poate deveni o adevărată povară. multe teatre trăiesc vremuri de mult apuse, în locul cărților se cumpără doar tabloide de import, celelalte arte nu mai interesează pe nimeni, și asta de multă vreme.

Dacă am organiza un referendum anual, cine ar spune DA răspicat sprijinirii și promovării tradiției, artei și culturii autentice, unitate în diversitate europeană, sau cine mai are timp și forță să spună ceva?

    Lia Ardelean - câteva observații pe marginea organizării referendumului la nivelul județului Arad;

Doamna Lia Ardelean:

Organizarea referendumului național pentru demiterea președintelui a reprezentat un eșec, cel puțin la nivelul județului Arad. Operațiunea de predare-primire a proceselor verbale privind rezultatele referendumului din secțiile de votare ale județului a lăsat mult de dorit, oamenii fiind total nemulțumiți de condițiile de depunere a acestora la Biroul Electoral Județean. Președinții secțiilor au făcut față cu mare greutate haosului și dezorganizării care s-au manifestat în zona Direcției Județene de Statistică. Delegații din teritoriu s-au călcat în picioare pentru a-și preda situațiile și, mai mult, au existat cazuri în care oamenii și-au vândut unii altora biletele de ordine pentru a termina mai repede depunerea proceselor verbale și a se putea întoarce în timp util acasă, mai ales cei veniți de la distanțe mari de Arad. De asemenea, la secțiile de votare din orașul Pecica, mai mulți cetățeni au sesizat faptul că nu s-au regăsit pe listele electorale. De altfel, în toate secțiile de votare din orașul respectiv s-au înregistrat un număr nefiresc de mare, de ordinul sutelor, de votanți pe listele speciale și pe cele suplimentare.

Consider că astfel de acțiuni organizatorice defectuoase nu fac decât să încurce buna desfășurare a scrutinelor electorale. Din fericire, referendumul a avut loc în pragul verii, dar nu vreau să-mi imaginez ce s-ar întâmpla dacă asemenea incidente ar fi avut loc în miezul iernii. Fac un apel la autoritățile abilitate să organizeze atât centralizarea proceselor verbale, cât și celelalte detalii, în așa fel încât să fie evitate evenimente nedorite la viitoarele scrutine electorale.

    Bogdan Cantaragiu - o analiză a modului de organizare a referendumului pentru românii din afara țării;

Domnul Bogdan Cantaragiu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Stimați colegi,

Datele oficiale prezentate după referendumul din 19 mai 2007 spun că la Madrid au rămas pe dinafară peste 400 de români. În Italia, la Roma, alte 2500 de persoane nu au putut vota. Iar la Paris, câteva sute de oameni au așteptat ore în șir să-și exprime opțiunea electorală. Sunt doar trei capitale europene, trei locații unde au fost probleme. Numărul lor este cu mult mai mare, iar numărul românilor din afara granițelor care au fost nevoiți să renunțe la exercitarea dreptului lor constituțional este uriaș.

Cu fiecare moment electoral, românilor din afara granițelor li se mai dă câte un șut. Așa a fost tot timpul. Am sperat, însă, ca măcar de data asta să fi fost diferit. Cu atât mai mult că au fost semnale destule în care s-a semnalat insuficiența secțiilor de votare. Din păcate, nu a fost să fie.

În aceste condiții, cred că ministrul de externe Adrian Cioroianu ar trebui să își asume întreaga vină și să admită că organizarea referendumului pentru românii din afara țării a fost un dezastru. Mai mult decât atât, cred cu tărie că trebuie să declare public, să își ceară scuze tuturor celor care, pentru o viață mai bună și pentru un venit mai mare, au ales să fie catalogați drept "căpșunarii Europei".

Vă mulțumesc.

    Dorin Horea Uioreanu -declarație politică: Evoluția unui președinte de la moarte oligarhilor la țigancă împuțită;

Domnul Horea Dorin Uioreanu:

«"Evoluția" unui președinte de la "moarte oligarhilor" la "țigancă împuțită"»

Stimați colegi,

În toate țările normale ale acestei lumi, scena politică este apanajul oamenilor de bun simț, a curajoșilor care cred că pot schimba starea de fapt în mai bine, a celor care au puține de ascuns. Sunt minimele cerințe pentru a da demnitate și respect funcției pe care o ocupi vremelnic, pentru că în nici un colț al lumii civilizate nu avem un sistem politic perfect sau doar politicieni cinstiți și corecți. Ceea ce se întâmplă în România anului 2007 pare, însă, desprins din cărțile despre mărirea lui Hitler, semn că uitarea sau necunoașterea trecutului poate fi intens speculată, iar experiența folosită.

Ne dorim cu toții, de mai bine de 15 ani, să ne găsim un loc în lume. Începutul anului 2007 ne-a oferit convingerea că nu mai este drum de întoarcere: România este o țară europeană și este cazul să se comporte ca atare. Or, ce a urmat după acest moment pare de domeniul fantasticului. De la show-ul bilețelului pierdut și regăsit, la înfierarea poporului pe politicienii-oligarhi, toate acestea i-au făcut pe toți partenerii noștri europeni să ne privească cu o doză de ironie și să se întrebe de capacitatea noastră de a ne comporta ca o țară membră a Uniunii Europene. Am devenit scandalagiii Europei, cei spre care se zâmbește subtil la întrunirile internaționale.

Nu poți schimba percepția unui popor de la o zi la alta. Nu poți să arăți fățărnicia când ea este atât de bine regizată și ascunsă în fața unor scopuri atât de "nobile". Când tu, în calitate de conducător al unei națiuni, ajungi să dezbini ireconciliabil un popor, ajungi să te numești fariseu, și nu președinte. Când ajungi să furi telefonul unei ziariste pe care o numești "țigancă împuțită", te comporți asemenea unui șuț de pe stradă și nu ca un președinte al unui popor. Sper ca atunci când oamenii vor vedea adevărata față a lui Traian Băsescu, cea nemachiată și prezentată de lăudătorii de serviciu, să nu fie prea târziu pentru națiunea română.

Vă mulțumesc pentru atenție.

    Ovidiu Ioan Silaghi - o analiză a implicării membrilor PNL în campania pentru referendum;

Domnul Ovidiu Ioan Silaghi:

Ieri seară, la un post de televiziune, un analist politic a declarat că în campania electorală pentru referendum, la PNL au fost "vizibili" doar vicepreședinții Ludovic Orban, Crin Antonescu și Norica Nicolai. Afirmația este corectă, dar există și o explicație. Miniștrii liberali (cu excepția colegului Ludovic Orban care a fost șeful de campanie electorală), secretarii de stat ai partidului și în general toți liberalii din administrație au avut o altă însărcinare, și anume asigurarea în condiții optime a actului de guvernare. Și cred că nimeni nu poate susține că Guvernul, într-o perioadă de acută criză politică (marcată și de premiera numită referendum pentru demiterea șefului statului), nu a funcționat la parametri normali.

PNL a ales, cu riscul - devenit în seara zilei de 19 Mai, realitate - de a înregistra un deficit de imagine pe linia prezenței la urne și a fidelității electoratului său, să acorde prioritate problemelor legate de guvernare. Prin activitatea reprezentanților săi în administrație, PNL a demonstrat că a pus mai presus de o serie de interese politice, de imagine a partidului, interesul național. Ar fi fost un dezastru pentru țară dacă demnitarii partidului ar fi lăsat baltă problemele de serviciu și s-ar fi ocupat de campania electorală. De altfel, chiar și presa defavorabilă Executivului și PNL nu a avut în această perioadă cu reproșuri la adresa Guvernului și nu a acuzat membri Guvernului că s-ar fi ocupat de campanie electorală în detrimentul treburilor țării.

De aceea este de neînțeles de ce au existat voci de pe eșichierul politic (PD și PLD) care au cerut plecarea Guvernului după referendum. Nu există nici o legătură între activitatea Guvernului și un exercițiu democratic precum referendumul pentru demiterea șefului statului. Ciudat, aceleași voci au ieșit luni seara la rampă și nu au exclus o colaborare cu PSD pentru "binele țări", mergând până la afirmații că sunt gata să modifice articolul din programul partidului care interzicea orice colaborare cu PSD.

Nu am nici un drept și nici o calitate să interpelez conducerea altui partid politic în legătură cu intențiile sale de a colabora sau nu cu orice altă forță politică. Ar însemna un clar amestec în treburile interne ale respectivului partid, iar o astfel de practică nu există și nu va fi văzută de la primul până la ultimul membru al PNL. Totuși, plecând de la declarațiile domnului Emil Boc de luni seara, făcute pe un canal tv (domnia sa a anunțat în premieră posibilitatea colaborării politice cu PSD) și care vor deveni principala știre astăzi la toate televiziunile și va ocupa prima pagină a ziarelor de mâine, nu pot să mă abțin și să nu pun o serie de întrebări.

Cine au fost cei care au acuzat cu vehemență înțelegeri subterane dintre PNL și PSD? Cine au fost cei care au reclamat pe toate canalele media că PD este scos de la guvernare pentru a se face pe placul PSD? Cine au fost cei care au acuzat pe liberali că vor să înlocuiască membri PD din serviciile deconcentrate cu reprezentanți ai PSD? Cine au fost cei care au alarmat întreaga opinie publică că PNL împreună cu PSD vor deturna agenda de la Cotroceni a lui Traian Băsescu în timpul interimatului lui Nicolae Văcăroiu? Cine a acuzat PNL că va profita de același interimat pentru a-și pune director la SIE?

Răspunsul este unul singur: cei care acum întrevăd o colaborare cu PSD. Îmi mai permit o întrebare: de ce o (eventuală) colaborare a PNL cu PSD a fost considerată ca fiind toxică pentru țară și o colaborare a PD cu PSD reprezintă un act de normalitate? Cred totuși că prin poziția din ultimul timp, unii colegi de-ai noștri au ieșit din granițele normalității. Cu toate acestea, PNL nu va depășii aceste granițe și va continua să se preocupe de actul de guvernare și de respectarea programului cu care a fost învestit. Pentru că acesta este principalul lucru care contează, și nu denigrările și acuzațiile nefondate ale unora sau altora.

    Relu Fenechiu - declarație politică cu tema Și în campanie și după referendum, prioritatea PNL a fost și este realizarea programului de guvernare;

Domnul Relu Fenechiu:

"Și în campanie și după referendum, prioritatea PNL a fost și este realizarea programului de guvernare"

Rezultatul referendumului de sâmbătă este, pentru PNL, unul negativ. Evident, principalul motiv care ne-a deranjat îl reprezintă pasivitatea, absenteismul la urne a unui procent însemnat dintre militanții și simpatizanții liberali. Acest lucru însă se datorează unor cauze obiective. PNL - în virtutea considerentelor că Traian Băsescu a încălcat Constituția, și în ceea ce ne privește, refuzul repunerii în drepturi a ministrului Teodor Atanasiu, a reprezentat o încălcare a legii fundamentale - a decis să participe la campania de demitere a șefului statului. Numai că, ținînd cont că este partid de guvernământ, PNL a acordat prioritate problemelor guvernării și a pus în planul doi activitățile de campanie electorală. În plus, campania electorală promovată de PNL a fost una decentă, în care nu a apelat la elemente de populism și nici la atacuri sub centură.

Victoria obținută de Traian Băsescu - umbrită însă de cea mai scăzută participare la urne postdecembristă - a fost previzibilă din momentul în care președintele suspendat și susținătorii săi au apelat fără nici o reținere la o campanie ultrapopulistă și la atacuri împotriva unei instituții, Parlamentul, care și așa are de peste 15 ani o imagine negativă în rândul populației. Calculele președintelui suspendat nu au dat greș. Mergând pe această linie în campania electorală, știa că va puncta la sigur. Or, PNL, partid cu o tradiție de peste 130 de ani pe scena politică românească, nu-și permitea, și din câte știu nu și-a permis niciodată după decembrie 1989, derapaje de la o campanie electorală civilizată. Și, să ne amintim, acest lucru a costat multe procente partidul la alegerile care au avut loc în România ultimilor 17 ani.

Să comparăm două afirmații: "să-i aruncăm peste balustrada Parlamentului pe cei 322" (Traian Băsescu); "Miza acestui referendum este mult mai mare decât cea a schimbării unui singur om. Miza acestui referendum o constituie viitorul României în Uniunea Europeană". (Călin Popescu Tăriceanu). Numai și din aceste exprimări se poate observa faptul că PNL, în ultimele 30 de zile, a stat cu piciorul pe accelerație în ceea ce privește guvernarea și nu a făcut din demiterea președintelui un scop în sine.

Pentru PNL, cea mai importantă victorie în ultimele 30 de zile a reprezentat-o adoptarea Legii înființării și organizării Agenției Naționale de Integritate, într-o variantă la standarde europene și chiar mult mai dură decât cea inițiată de Monica Macovei. Un ministru liberal a făcut în două săptămâni ceea ce nu a făcut Monica Macovei într-un an și jumătate. A venit zi de zi în Senat, a discutat cu senatorii tuturor partidelor parlamentare și a obținut o lege cu sufragiile a 99% dintre senatori.

Spre dezamăgirea tuturor detractorilor Guvernului, liberalii nu au "profitat" (așa cum sunau, manipulând din greu, știrile în presa favorabilă lui Traian Băsescu) de interimatul de la palatul Cotroceni pentru a-și desemna un director la SIE, pentru a parafa în CSAT retragerea trupelor din Irak, pentru a deturna agenda președintelui Băsescu. Concentrarea asupra actului guvernării a avut și în acest caz prioritate.

Și vreau să asigur pe toată lumea - și vorbesc și în calitate de membru al Biroului Politic Central al PNL - că și în continuare, indiferent de ce presiuni se vor face împotriva Cabinetului Tăriceanu, prioritatea numărul unu pentru PNL o constituie actul de guvernare, îndeplinirea angajamentelor asumate atât față de electorat, cât și față de organismele europene.

PS. Țin să atrag atenția că una dintre "prioritățile populare" rezultate în urma referendumului din 19 mai, introducerea în legea electorală a sistemului bazat pe votul uninominal, reprezintă o prioritate a PNL încă din 2003, iar proiectul de Cod electoral elaborat de PNL în cooperare cu Asociația Pro Democrația și care are la bază votul uninominal este înregistrat din ianuarie 2006 în Parlament. Nu este acesta un caz singular în care prioritățile PNL coincid cu prioritățile cetățenilor.

    Bogdan Cantaragiu - atenționare în privința Corpului de control din Ministerul Transporturilor;

Domnul Bogdan Cantaragiu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Stimați colegi,

Atrag atenția asupra unei informații furnizate de presa centrală. La ora actuală, în Ministerul Transporturilor nu mai există personal angajat care să aibă atribuții de control, cu excepția șefului Direcției Monitorizare și Control, Demirel Spiridon. Toți cei 15 foști angajați ai Corpului de Control au fost preluați de alte direcții din Ministerul Transporturilor.

Cum legea funcționarului public nu permite numirea unui membru al unui partid politic într-o funcție de răspundere într-un minister, iar funcționari publici nu sunt disponibili, există pericolul ca ministerul să rămână într-adevăr fără corp de control. În aceste condiții, pun fireasca întrebare dacă a fost vorba de o scăpare din neștiință ori nebăgare de seamă sau a fost vorba de o mișcare periculoasă de a reduce la tăcere un domeniu sensibil în care se învârt sume colosale?

Vă mulțumesc.

    Aurel Olărean - declarație politică cu titlul Ne-am întors la popor și poporul a decis!;

Domnul Aurel Olărean:

"Ne-am întors la popor și poporul a decis!"

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Rezultatele referendumului din 19 mai nu au constituit o surpriză pentru majoritatea românilor. Cifrele vorbesc de la sine: 75 % dintre românii prezenți la vot au dorit ca Președintele ales al României să rămână în funcție. Mai exact, fiecărui român care a votat DA demiterii, i s-au opus alți trei. Diferența este covârșitoare, iar declarațiile liderului PRM privind o fraudare orchestrată și la vedere nu fac decât să stârnească râsul.

Adevarul este altul, greu de conceput și de acceptat de cei 322 de parlamentari ogolioși, care au pus la cale toată această mascaradă populară: majoritatea covârșitoare a românilor îl vor pe Traian Băsescu președinte!

Voturile românilor pentru rămânerea în funcția de Președinte al României a celui ales liber în 2004 nu se datorează numai PD-ului sau PLD-ului. Electoratul s-a maturizat, este mai pragmatic și nu mai ascultă ca o turmă de oi de comenzile liderilor de partid. Acela era electoratul cu pălăriuțe și umbreluțe de pensionari ai domnului Iliescu de pe vremea când în Kiseleff se bea șampanie și se mâncau pișcoturi de Sfântul Ion.

O dovadă care ar trebui să pună pe gânduri conducerea PSD-ului și să dea noi idei strategiei domnului Hrebenciuc este faptul că 25% din electoratul propriu a votat NU demiterii președintelui. Enorm de mult pentru un partid cu un electorat până acum docil și fidel!

Nici celalat pilon fidel al mișcării anti-Băsescu, mă refer la Partidul Național Liberal, nu pare să-și fi convins electoratul propriu de justețea măsurii de demitere a președintelui. Era și greu din moment ce acum 2 ani același PNL își convingea alegătorii că domnul Băsescu este bun, corect și cinstit, iar acum că a devenit rău, corupt și hoț. Drept care, 60 % dintre peneliști au votat pentru Traian Băsescu ca Președinte al României. O palmă morală greu de șters de pe obrazul actualilor lideri ai PNL!

În rest, Partidul Conservator zburdă în continuare cu cei 2 % din electorat, conștient că mai jos nu se poate coborî, dar nici că poate face jocurile cu un asemenea procent. UDMR-ul este paralizat de rezultat: 60% din electoratul său a încălcat cuvântul partidului! În fond este logic: electoratul udemerist este format exclusiv pe criterii etnice, iar acest referendum nu avea nici o legătură cu problemele maghiarimii. Au votat deci liberi așa cum le-a dictat conștiința de cetățeni ai acestei țări.

Lăsând deoparte scorul detașat pro-Băsescu și procentele de mai sus, un lucru trebuie remarcat: cei 322 de parlamentari au înșelat speranțele celor care i-au ales și trimis aici. Au ignorat voit și fără scrupule voința populară și au fost amendați pentru asta. S-a vrut referendum ca să ne întoarcem la popor și ne-am întors la popor. Și poporul a decis. O decizie de necontestat, care va fi greu acum de negat sau argumentat de cei care ne-au adus, în inconștiența lor, în această situație. Am încredere în electoratul partidelor care îi va sancționa pe acei iresponsabili și nedemni de votul maselor.

    Dumitru Ioan Puchianu - declarație politică: Electoratul nu iartă și nu uită trădările;

Domnul Dumitru Ioan Puchianu:

"Electoratul nu iartă și nu uită trădările!"

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Pe 19 aprilie, aici în această sală, de la această tribună, 322 de parlamentari au umilit poporul român și au transformat această dată în "ziua rușinii". Așa cum am spus și atunci, nu o zi a rușinii naționale, cum a titrat presa, ci o zi a "rușinii clasei politice". Am asistat apoi, cu stupoare, cum aceiași 322 de parlamentari înverșunați au vrut referendum popular. Au avut referendum popular. Apoi au cerut ca DA-ul să fie NU și NU-ul să fie DA. Și afirmația a devenit negație. Au mai vrut ca să fie schimbate regulile referendumului chiar dacă jocul începuse. Și Curtea Constituțională a schimbat și aceste reguli. Toată această risipă de forțe și imaginație doar pentru a fi siguri că vor putea schimba din funcție un singur om: pe Președintele României, domnul Traian Băsescu.

Orgoliile au fost mari și, în numele unui electorat docil, voința populară a fost călcată în picioare tocmai de cei aleși și trimiși aici ca să apere voința cetățeanului. A mai trecut o lună și poporul a avut ceva de spus.

Pe 19 mai nu s-a întâmplat nimic spectaculos. Voința electoratului a fost clară și normală: Președintele ales al României rămâne în funcția unde a fost numit de voința majorității poporului român. Este un gest de normalitate de care puțini se îndoiau înainte de referendum.

Poporul a decis și este normal să fie așa. Așa cum tot normal este acum ca poporul să se întrebe cine va suporta cheltuielile cu referendumul. Sau cei 58 % din membrii Partidului Național Liberal, care au votat împotriva deciziei partidului, au dreptul legitim să se îndoiască de justețea gândirii politice a domnului Tăriceanu. În mod normal, după o asemenea palmă morală, un lider de partid și-ar scrie demisia. Dar stați liniștiți, nu stă în caracterul domnului Călin Popescu Tăriceanu să facă asemenea gesturi de onoare!

Am mai văzut zilele acestea un domn Iliescu devastat și îmbătrânit, flancat îndeaproape de un domn Geoană debusolat și incoerent. A trecut epoca micilor și a berilor reci, așa că electoratul PSD-ist, docil și ordonat de obicei, a votat așa cum i-a dictat conștiința și nu partidul: deci 25 % a ales NU demiterii președintelui.

Domnilor PSD-iști, PNL-iști, UDMR-iști și PRM-iși, joaca s-a terminat! V-ați târât electoratul într-un joc al orgoliilor personale și ați fost sancționați ca atare. Este momentul să priviți poporul în ochi și să vă recunoașteți greșeala. Măcar acum, în ultimul ceas, poate reușiți să mai salvați ceva din onoarea terfelită.

    Grigore Crăciunescu - exprimarea nemulțumirii față de institutele de sondaj al opiniei publice;

Domnul Grigore Crăciunescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Au trecut câteva zile de la referendum. Rezultatele sunt cele pe care le știm și pe care le respectăm deoarece votul popular este suveran. În schimb, trebuie să analizăm cauzele care au dus la acest rezultat și aici mă refer la institutele de sondaj al opiniei publice.

Se pare că am uitat care sunt valorile unui stat de drept, ce anume apărăm sau ce urmărim noi, ca națiune. Unde este democrația, unde este dreptul la informare, și nu orice fel de informare, ci una corectă, demnă de luat în seamă? Unde este respectul față de aceste valori aclamate, dorite dar nerealizate?

Oare ar putea să ne răspundă la această întrebare și cei care, după ce o zi întreagă au avut pretenția că au informat populația asupra procentajului prezenței la vot și a rezultatului estimat al referendumului au apărut scuzându-se că a fost o greșeală de calcul, o greșeală de 20%?

Nu cred că ar avea cum să o facă într-un mod corect, așa cum nu au putut fi corecți nici cu acele dezinformări.

Cred că am fost cu toții martorii unei dezinformări în masă, pe parcursul unei zile întregi, mai mult, a unei manipulări a opiniei publice, o manipulare măsurată într-un procent de 20% eroare.

Rezultatul? populația a fost influențată, opozanții au fost demoralizați, precum și o scăpare pentru situația în care rezultatul ar fi fost demiterea președintelui, și anume posibilitatea de a striga fraudă, în situația unei majorități a populației care ar fi fost de acord cu demiterea.

Trebuie să recunoaștem că PD a avut o strategie genială, atât de genială că a dat roade, și acestea le vedem în rezultatul final. Cine ar fi crezut că se poate merge atât de departe încât un institut de sondaj să greșească, culmea, chiar cu câteva ore înaintea referendumului, cotele de participare la vot? Ce au auzit românii după ce toate edițiile ziarelor au fost închise? Când nimic nu mai putea fi schimbat? Surpriză: de la 77% prezență la vot, Realitatea TV revine, spunând că s-a strecurat o eroare și că, de fapt, prezența estimată la vot este de 55%. Într-adevăr, a fost o eroare. Cât de creduli ar fi trebuit să fim să închidem ochii la un asemenea joc și să acceptăm "eroarea"?

Nu, domnilor, nu am crezut și nici nu credem, păcat doar că nu avem atâta putere de convingere, cu ghilimelele de rigoare, asupra mijloacelor de informare, pentru ca acestea să își îndeplinească rolul de informare, dar o informare corectă și nu una denaturată voit.

Da, suntem în fața unui rezultat al referendumului, dar un rezultat indus, un rezultat care se apropie foarte mult de eroarea unui sondaj refăcut într-un ultim moment.

Ar trebui oare ca acesta să fie un semnal de alarmă? Da, dar câți pot recunoaște acest lucru?

    Gheorghe Dragomir - declarație politică cu titlul Românii sunt supărați pe clasa politică;

Domnul Gheorghe Dragomir:

"Românii sunt supărați pe clasa politică"

Dincolo de cifre, principalul rezultat al referendumului, desfășurat sâmbătă, 19 mai, este acela al atenționării clasei politice de către electorat.

Cu toate că doar 30% din români au susținut, prin votul lor, revenirea lui Traian Băsescu la Cotroceni, faptul că aproape 60% dintre electori au preferat să stea acasă trebuie să ne dea de gândit mai ales în perspectiva alegerilor europarlamentare din toamnă, și aici țin să menționez cazul Bulgariei unde s-au prezentat numai 30% din cetățenii cu drept de vot.

Acest mesaj a fost recepționat, cel puțin în ceea ce mă privește, și consider că Partidul Național Liberal și-a ținut promisiunile din programul de guvernare, dar votul a arătat clar că există un decalaj între prioritățile societății și cele ale clasei politice. Acum trebuie să stabilim clar care sunt aceste priorități, iar aderarea la Uniunea Europeană nu trebuie să ne lase indiferenți.

În ceea ce privește persoana președintelui Traian Băsescu, am speranța că vom avea un președinte mai bun, dispus să colaboreze cu Parlamentul, care să ducă la o stabilitate politică fără de care dezvoltarea României va rămâne doar o dorință.

    Rareș Șerban Mănescu - referire la ampla campanie de controale în spitalele publice, program ce se derulează în perioada 18 mai - 8 iunie 2007;

Domnul Rareș Șerban Mănescu:

Stimați colegi,

Ministerul Sănătății Publice va derula, în perioada 18.05-08.06. 2007, o amplă campanie de controale în spitalele publice ce va avea ca obiective atât evaluarea modului de derulare a "Programului național de diabet zaharat și alte boli de nutriție", subprogramul "Tratamentul bolnavilor cu afecțiuni oncologice", "Programul național transplant de țesuturi, organe și celule" cât și evaluarea respectării condițiilor igienico-sanitare, calității serviciilor spitalicești și îndeplinirii indicatorilor de performanță asumați prin contractul de management în trimestrul I al anului 2007.

Având în vedere faptul că aceste controalele vor urmări: identificarea unor eventuale nereguli sau disfuncționalități în derularea programelor menționate anterior; identificarea cauzelor care au generat aceste disfuncționalități; aprecierea respectării normelor igienico-sanitare în unitățile spitalicești precum și a calității serviciilor oferite de acestea; aplicarea măsurilor legale de remediere, pe termen scurt și mediu, a neconformităților și disfuncționalităților constate, credem că decizia Ministerului Sănătății de a demara această campanie este una corectă, care vine în sprijinul pacienților.

Rapoartele de evaluare la nivel de județ, elaborate de comisiile mixte de control, vor fi transmise Ministerului Sănătății Publice și Casei Naționale de Asigurări de Sănătate până la data de 15.06.2007. Acestea vor cuprinde și eventualele nereguli și disfuncționalități constatate pe domeniile supuse controlului, precum și propuneri privind măsurile legale de remediere, pe termen scurt și mediu, a neconformităților și disfuncționalităților constatate, astfel încât, în cel mai scurt timp, să se poată sesiza o îmbunătățire a sistemului sanitar din România.

    Iulian-Gabriel Bîrsan - declarație politică: Re-fe-ren-dum;

Domnul Iulian-Gabriel Bîrsan:

"Re-fe-ren-dum"

Injurături. Mitinguri. Contramitinguri. Acuzații. Calomnii. Minciuni. Moftangii. Fripturiști. Lachei. Aplaudaci. Yes-men-i. Guguștiuci. Prostănaci. Motani (felicși). Proști rău de tot. Da. Nu. Nu. Da. Moguli. Oligarhi. Guzgani rozalii. Eternul și fascinantul nea Nelu. Mititei. Bere. Ciocanu. Secera. Steaguri. Fluturași. Grătare. Vorbe goale. Balamuc. Sondaje. Transpirație. Zăpușeala. Arome. Mirosuri. Declarații. Ecrane tv încinse. Moderatori da. Moderatori nu. Campanie electorală, nu joacă. Numai pentru binele românului. Din banii lui.

Enervanți la culme de tot bâlciul, românii au ieșit la vot într-un procent bunicel. Organizatorii s-au străduit din răsputeri să-i împiedice să voteze, intuind parcă ce urma să se întample: 75 % nu, 25 % da. Băsescu revine. Mai iubit, mai susținut de români, după 2 ani de mandat. Contestatarii s-au fript rău cu referendumul ăsta. Un milion de voturi mai mult ca în 2004 a luat președintele Băsescu. Cel pe care l-au hulit, anchetat, batjocorit și suspendat 322 de tovarăși de joacă. Toți aceștia ar trebui să plece acum din parlament și să lase locul celor aflați mai jos pe liste la alegerile din 2004. Sau alegeri anticipate. Cred că nou veniții și-ar trata cu mai mult respect electoratul și, cu siguranță, ar pune la îndoială calitățile și competențele președintelui ales de români prin vot direct.

Așadar Băsescu se întoarce. Pentru politica de cumetrie e începutul sfârșitului.

Românii care au dovedit prin vot că sunt mai înțelepți decât politicienii. Așteaptă asta de 17 ani.

    Anca Constantinescu - declarație politică cu subiectul Românii au votat pentru revenirea la normalitate!;

Doamna Anca Constantinescu:

"Românii au votat pentru revenirea la normalitate!"

La trei zile de la referendumul organizat pentru suspendarea Președintelui Traian Băsescu, domnii activi până mai ieri, au amuțit subit și s-au reîntors cu coada-ntre picioare la partidele lor.

În lipsă de alte idei s-au pornit să se sfâșie în propriile partide, căutând vinovați pentru eșecul demersului lor. Și când spun eșec, mă refer la micimea acțiunilor acestora, pentru că rezultatul de sâmbătă demonstrează un fapt cât se poate de simplu - lipsa de credibilitate a celor conduși de un singur scop, acela de a scăpa de Traian Băsescu.

Sunt curioasă ce gândește cu adevărat în aceste momente Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu, cel al cărui nume nu se regăsește integral nici măcar în listele de vot. Cum stăpânește el, Premierul de conjunctură, Guvernul? S-a aliat din disperare și lipsă de onoare cu PSD-ul, a ales să-și facă Guvern împreună cu partenerii de afaceri, a ales să uite cărui fapt îi datorează statutul de politician, a reușit să destrame o Alianță ignorând voința românilor, a demonstrat că poate dezbina un partid cu tradiție - PNL.

Singura loialitate a domnului Tăriceanu pare să fie în aceste zile doar față de PSD. Și cum să ne mire această afinitate când domnul Premier mai deține această funcție doar datorită unui sprijin imoral al PSD-ului? Orice liberal adevărat s-ar simți jignit de această alăturare nefirească. Nu mai rămâne decât să vedem PRM-ul susținut de UDMR sau, de ce nu, UDMR-ul susținut de PRM.

Domnule Tăriceanu, ce vă puteți dori mai mult? Ziua de sâmbătă arată că românii au ales. Nu mai este loc de cuvinte, stimabile Premier! Dacă aveți un pic de onoare, sau măcar unul dintre multiplele dumneavoastră nume are conștiință, faceți un gest de bărbat politic și reîntoarceți-vă de unde ați venit. Sau, poate aveți o ofertă mai bună. PSD-ul, care v-a susținut intens în ultimele luni, vă poate primi cu brațele deschise pentru a face și acolo aceeași ordine pe care ați reușit-o în PNL.

Mult succes domnule Călin Anton Popescu Tăriceanu, căci numai un noroc chior va face să fiți recunoscut!

    Monica Maria Iacob-Ridzi - declarație politică: Pentru clasa politică, vocea Poporului trebuie să fie vocea lui Dumnezeu!;

Doamna Monica Maria Iacob-Ridzi:

"Pentru clasa politică, vocea Poporului trebuie să fie vocea lui Dumnezeu!"

Domnule președinte, doamnelor și domnilor parlamentari,

Cred cu toată convingerea că Parlamentul, ca instituție, este și trebuie să rămână prima putere în statul nostru democratic. Parlamentul, dacă este bine ales, reprezintă voința poporului suveran.

Criza politică inițiată, cu bună știință, de liderii monstruoasei coaliții PNL - PSD, la care au dat o mână de ajutor liderii altor trei partide parlamentare, a atins punctul culminant aici, în Forul suprem al Țării. În urma unui spectacol tragi-comic, Parlamentul a hotărât, aparent în numele poporului, suspendarea Președintelui Traian Băsescu. Scorul înregistrat este cunoscut: 322 - 108 în favoarea suspendării. Sau, dacă vreți o exprimare procentuală, 75% au spus DA, în vreme ce 25% au spus NU!

Cei cinci lideri au anunțat acest demers ticălos ca pe o "mare victorie a democrației". Ei l-ar fi demis încă din acea seară pe Președinte, dacă Constituția le-ar fi dat acest drept. Din fericire, cel chemat prin lege să tranșeze problema este Poporul, prin referendum național, și nu șefii unor partide.

În campania premergătoare referendumului, cele cinci partide au adoptat forme de atac de o vulgaritate și o virulență neatinse până acum în România. Lupta părea inegală. Pe de-o parte, "unite în cuget și-n simțiri", cele cinci partide care întruneau, conform sondajelor, opțiunea majorității largi a Poporului. De cealaltă parte, un singur om, Traian Băsescu, susținut de Partidul Democrat, sub culorile căruia a devenit Președintele României, și de nucleul liberalilor adevărați - PLD.

Referendumul a avut loc. Organizat vicios, într-o zi de lucru pentru mediul rural, cu acces la urne limitat la 12 ore, cu câteva zeci de secții de votare puse la dispoziția milioanelor de români din diaspora! La unele secții, au fost afișate, ca exemplu, buletine de vot model, mobilizatoare, cu ștampila aplicată pe Da! Guvernul a făcut tot posibilul să reducă participarea la vot, printr-o încercare disperată de a diminua amploarea unei victorii previzibile. Modul scandalos în care a conceput și organizat acest referendum a dat, o dată în plus, măsura incompetenței acestui guvern.

In final, Poporul a decis. Voturile populației au demonstrat, matematic, o incredibilă simetrie, răsturnată ce-i drept: 75% au spus NU, în vreme ce 25% au spus DA!

Azi este mai evident ca oricând că voința Parlamentului și voința Poporului se află într-un raport invers. Altfel spus, Parlamentul, în actuala sa formulă, gândește invers decât poporul! Așadar, cei 322 de parlamentari nu reprezintă Poporul. În nici un caz poporul român!

Este dovada supremă că acest parlament este epuizat politic și singurul lucru înțelept pe care îl mai poate face este să plece acasă. Pentru că un Parlament reprezentativ, asemenea unei viori, trebuie acordat perfect la diapazonul voinței populare. Actualul Parlament cântă fals, grosolan de fals, după partituri cu miros de petrol și trafic cu energie electrică.

Alegerile anticipate sunt singura soluție cinstită și onorabilă. E greu însă să ne așteptăm la atâta cinste și onoare din partea lui Călin Popescu Tăriceanu, pentru care trădarea este o vocație, omul care a adus iar PNL-ul la limita pragului electoral.

Oricum, prin rezultatul său, referendumul dă legitimitate deplină aspirațiilor Președintelui Traian Băsescu, din care amintim: alegeri anticipate și vot uninominal.

Stimați colegi, să nu ne jucăm cu voința Poporului, exprimată mai clar ca oricând. Parafrazând un vechi dicton, îmi permit să clamez: într-o democrație adevărată, pentru clasa politică, vocea Poporului este vocea lui Dumnezeu!

    Constantin Traian Igaș - despre Întoarcerea președintelui;

Domnul Constantin Traian Igaș:

"Întoarcerea președintelui"

Doamnelor și domnilor deputați,

Ziua cea mai lungă, așa cum o numea cineva cu câteva zile în urmă, s-a terminat. S-a confirmat, încă o dată, dacă mai era cazul nu cred, dorința poporului. Din păcate, ni s-a mai confirmat și un fapt mai puțin plăcut. Acela că dorința poporului nu este aceeași cu cea a unora sau chiar cu cea mai mare parte a parlamentarilor ce astăzi alcătuiesc Parlamentul României. Nu aceasta este însă, doamnelor și domnilor, situația care ar trebui să existe în aceste momente în România, când suntem membri ai Uniunii Europene, așa cum ne-am dorit.

Poporul a demonstrat, chiar dacă într-o zi strategic aleasă, că nimeni nu poate trece peste voința sa. Poporul are o încredere covârșitoare în președintele pe care deja și l-a ales și dorește continuarea, nicidecum încetarea, luptei împotriva corupției.

Am ajuns să constat că aceasta este bătălia cea mai cruntă pe care România o duce, în prezent, contra multora dintre cei care astăzi îi conduc destinele. Lucru extrem de penibil și înjositor.

Românii au decis duminică că ceea ce a început Traian Băsescu, cu sprijinul unor oameni ca Monica Macovei, Vasile Blaga și alții pe care timpul nu-mi permite să-i amintesc, este ceea ce doresc și ei, în primul rând pentru că nu mai au răbdare. Prea mulți ani au trecut de când ceea ce s-a început, trebuia să înceapă. Iar când a început, a fost repede stopat. Sau cel puțin s-a încercat.

Românii, în special tinerii, au dorit ca președintele țării să se întoarcă și să rămână același președinte jucător. Vremurile în care se mulțumeau cu președinți de genul domnului Iliescu, au apus demult. Un jucător, indiferent că este de fotbal, baschet sau oină, când simte că nu mai este util echipei, chiar dacă e dureros, se retrage cu demnitate, lăsând locul celor dornici să-și consume energia în folosul celor care au nevoie de ea. E un fapt din care mulți din cei care se află încă în Parlamentul României ar trebui să ia lecții. Poporul îi va aprecia mai mult.

Unde este demnitatea liderilor care până sâmbătă făceau din președintele Băsescu cel mai mare bețiv, mincinos și dușman al poporului, iar astăzi folosesc mijloace penibile pentru a șterge scuipatul de pe fața președintelui? Acești așa-ziși "lideri" de partide nu mai au încrederea nici a propriului electorat. Aceștia au dovedit că "generalii" care-i conduc nu mai sunt demni de a fi urmați. Ce se impune în aceste momente? Un lucru simplu: plecarea din aceste poziții și aducerea celor care merită aceste locuri. Dar, nu acestea vor fi mișcările pe care le vom vedea, doamnelor și domnilor deputați, dintr-un simplu motiv, pe care l-am amintit deja: lipsește acea demnitate de care ar trebui să dea dovadă în aceste momente, cel puțin pentru a-și opri declinul.

Acesta este și motivul pentru care România nu va avea acea liniște de care are atâta nevoie. Pentru că președintele Băsescu nu are în parlament sprijinul de care ar avea atâta nevoie în această luptă. Președintele luptă tocmai cu cei care ar trebui să-i fie alături și liniștea nu se va instaura. Iar singura soluție logică și morală ar fi alegerile anticipate, formarea unui parlament ales prin vot uninominal și o reformă constituțională. Iar acestea sunt tocmai lucrurile pe care și le doresc toți românii. Cât vor ține cont de aceste dorințe cei 322 de slujitori ai oligarhiei, va fi extrem de interesant de urmărit.

Un lucru nu mai poate fi contestat însă de nimeni: președintele Traian Băsescu a câștigat zdrobitor în fața tuturor celor care au contribuit la formarea acestei monstruoase coaliții.

Un gând însă nu-mi dă pace, chiar dacă bătălia e câștigată. Mă gândesc cu groază ce se putea întâmpla dacă lucrurile n-ar fi avut acest deznodământ. Și nu vreau să mă gândesc prea profund. Unde ar fi ajuns România în această situație? Și cât de grea va fi lupta abia de acum înainte? Cine se culcă în aceste momente pe-o ureche, cum spune proverbul, face cea mai mare greșeală posibilă. Greul abia acum începe.

Mai mult ca oricând, președintele Băsescu va avea nevoie acum de sprijin și cel puțin noi, Partidul Democrat, vom arăta că nu este singur.

Vă mulțumesc.

    Radu Lambrino - declarație politică cu tema Semnificația referendumului de la 19 mai 2007;

Domnul Radu Lambrino:

"Semnificația referendumului din 19 mai 2007"

Doamnelor și domnilor deputați,

Despre semnificațiile referendumului ce tocmai a avut loc în data de 19 mai, s-ar putea vorbi din nenumărate perspective. Dați-mi voie însă să mă refer astăzi la câteva dintre aceste semnificații și să răspund în același timp unora dintre reacțiile apărute în aceste zile odată cu publicarea rezultatelor finale ale referendumului.

Mai întâi, în ceea ce privește prezența la urne de aproximativ 45%, s-au auzit voci care să susțină lipsa de legitimitate a rezultatelor și o pretinsă detașare a populației de temele și miza referendumului. Aș dori să le reamintesc acestora că, în urmă cu doar câțiva ani, în 2003, un referendum pentru modificarea Constituției, de o importanță crucială pentru aderarea României la NATO și la Uniunea Europeană, a avut o prezență la urne de maxim 55%. Și atunci când spun "maxim 55%" știți foarte bine la ce mă refer: un referendum la care organizațiile neguvernamentale au raportat nenumărate abuzuri legate de folosirea urnelor volante, dar și de exersarea votului multiplu după metoda botezată de mass-media la acel moment "operațiunea autobuzul". Teama legată de absenteism a organizatorilor de atunci a referendumului, în condițiile în care s-a votat nu într-o zi de sâmbătă, ca acum, ci 2 în (două!) zile la rând, și ținând cont și de faptul că nici o forță politică democrată de atunci nu s-a opus modificării Constituției din 2003, fac astăzi cu atât mai importante cele aproape 45% prezență la vot în 19 mai 2007. Adăugați la toate acestea prezența scăzută a minorității maghiare la vot - dezgustată de linia politică a UDMR - și absența din țară a unui mare număr de persoane și veți vedea că participarea la vot a populației românești a fost una cel puțin la fel de consistentă ca la ultimul referendum.

În al doilea rând, aș vrea să comentez rezultatul votului. Cele aproape 75% procente în favoarea președintelui Băsescu demonstrează odată în plus cât de false sunt dezbaterile inventate de cei care încearcă să facă senzație cu titluri de genul: "Războiul româno-român". Am înțelege exagerarea din rațiuni jurnalistice a unui astfel de titlu dacă procentele ar fi fost cât de cât egale. Așa însă, cei aproape 75% din electorat care s-au pronunțat împotriva demiterii președintelui Băsescu constituie deja o majoritate care, în caz de alegeri, ar fi adus oricărui partid o legitimitate și o susținere suficientă cât să poată duce până la capăt și cel mai ambițios plan de reformă. Nu văd nici o rațiune pentru care, repet, la un asemenea procent, am putea vorbi despre un război, despre o polarizare a societății. Dimpotrivă, s-a dovedit acum cât de largă este susținerea de care se bucură proiectul politic al acelei alianțe care l-a adus la putere pe Traian Băsescu, alianță îngropată de PNL odată cu scoaterea PD de la guvernare și suspendarea președintelui.

Nu în ultimul rând, aș vrea să spun câteva cuvinte despre românii din străinătate. Pe lângă interesul acestora pentru țară, ar trebui să admirăm la ei și răbdarea de care au dat dovadă în încercarea de a vota. Pentru mulți dintre ei, acest referendum a constituit una din rarele ocazii de a mai intra în contact cu administrația statului român, iar experiența pe care aceștia au trăit-o sâmbătă la unele ambasade și consulate ale României sunt convins că le-a dat argumente în plus să nu își mai dorească să se întoarcă acasă. Cine își asumă răspunderea pentru organizarea catastrofală a acestui referendum în străinătate și pentru orele de umilință la care au fost supuși românii care au stat la cozi în fața reprezentanțelor României pentru a putea vota? Sau, mai grav, cine va răspunde pentru toți cei care au încercat să voteze și nu li s-a permis? Așteptăm în continuare măcar scuzele celor responsabili. Dacă e însă să luăm în considere cifrele care ne arată că peste 93% dintre românii aflați în străinătate au votat împotriva demiterii președintelui Băsescu, atunci înțelegem că nu ne aflăm în fața unei simple incompetențe organizatorice ci, mai grav, a unui gest de rea voință menit a bloca un vot nefavorabil organizatorilor.

    Marius Rogin - Despre bătălia câștigată și lungul război ce va urma;

Domnul Marius Rogin:

"Despre bătălia câștigată și lungul război ce va urma"

Doamnelor si domnilor deputați,

Președintele Traian Băsescu a câștigat sâmbătă, zi strategic aleasă, prima bătălie în lupta împotriva oligarhiei slujită atât de "bine" de cei 322 de oligarhi. Românul nu mai poate fi considerat prost. Românii se bucură însă de această victorie conștienți de faptul că greul abia acum începe, iar aceasta n-a fost decât una, prima, din bătăliile pe care Traian Băsescu le va avea de purtat.

Românii sunt conștienți că lupta nu se oprește aici. Acești 322 nu vor dispărea brusc din Parlamentul României, deși ne-am cam dori-o. Un Parlament care s-a dovedit a lupta împotriva voinței poporului și nu alături de el, așa cum este și firesc într-o democrație adevărată. Acesta este și un exemplu concret că democrația, adevărata democrație pe care ne-o dorim, nu este cu adevărat instaurată în România, nu atâta timp cât ea mai are de luptat încă cu oligarhia.

Rezultatul referendumului de sâmbătă ar trebui să oblige partidele ce au format această monstruoasă coaliție să se privească în oglindă și să-și analizeze forțele de care dispun, înainte de declinul proxim. Toate partidele care au format această monstruoasă coaliție și care nu merită nici măcar efortul de a le mai aminti, au fost ridiculizate de poporul în slujba căruia strigau în gura mare că slujesc. Poporul le-a arătat însă măsura umilirii pe care o merită: 60% din electoratul PNL, 50% din electoratul PRM și UDMR și 20% din electoratul PSD au votat împotriva deciziilor luate împotriva președintelui Băsescu de aceste partide. Electoratul cu care se lăudau atât de mult au demonstrat că nu mai sunt alături de cei care-i conduc. Că interesele acestor lideri nu corespund cu interesele lor, iar singurul lucru care se impune în aceste momente este alegerea unor alți lideri și dezicerea în totalitate de cei actuali.

Au dovedit în fața poporului că nu doresc altceva decât schimbarea legilor după bunul lor plac. Că scoaterea miniștrilor PD de la guvernare a urmărit un singur lucru: eliminarea președintelui Băsescu. A președintelui pe care tocmai el, poporul, l-a ales, într-un mod cât se poate de liber și democrat. S-a trecut însă peste voința acestui popor. S-a trecut peste voința Curții Constituționale, s-au schimbat legi importante doar pentru îndeplinirea dorințelor unor oligarhi care manipulau parlamentari după bunul lor plac.

S-a dovedit că poporul are încredere în continuare în cel pe care l-a ales. Că ceea ce a încercat să facă președintele Băsescu este tocmai ceea ce românii așteaptă de la el.

Lupta însă nu se oprește aici. Acești 322 rămân în continuare în parlament, la fel de supuși celor în slujba cărora se află și la fel de manipulați la comandă de către aceștia. Un președinte, indiferent care ar fi acesta, are nevoie în ceea ce dorește să facă spre binele poporului ce l-a ales, de sprijinul parlamentului. În cazul nostru, președintele nu are acest sprijin. Interesul celor 322 s-a dovedit a fi cu totul altul decât al poporului care l-a ales și l-a trimis să formeze parlamentul unei țări. Acest eșec pe care l-au avut în lupta împotriva președintelui impune o soluție unică, logică și morală: alegerile anticipate, un vot uninominal și o reformă constituțională. Sunt lucruri extrem de greu de atins.

Ca membru tânăr al Uniunii Europene trebuie să dăm dovada unuia care merită încrederea acordată. Din păcate, imaginea pe care o are în prezent Europa despre noi, este cea a unui parlament care va intra în istorie prin două fapte: comportamentul huliganic și laș la condamnarea comunismului, în 18 decembrie 2006, și coalizarea în vederea demiterii fără motiv constituțional a președintelui. Lucru care nu ne face deloc cinste. Lucru pentru care putem să mulțumim unor oameni ca Mircea Geoană, Ion Iliescu, Călin Popescu Tăriceanu, Dan Voiculescu, Marko Bela și mulți, mulți alții care i-au slujit.

Vom purta acest stigmat nu numai noi, ci și cei ce vor urma după noi.

Va mulțumesc.

    Emilian Valentin Frâncu - declarație politică: După 7 decenii, dictatura regală se pregătește să lovească din nou;

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

«După 7 decenii, "dictatura regală" se pregătește să lovească din nou»

Pe 10 februarie 1938, Carol al II-lea a desființat partidele politice ("hidra cu 29 de capete electorale", cum a binevoit el să catalogheze sistemul democrației pluripartidice din România), iar 45 de zile mai târziu, pe 27 martie 1938, a promulgat o nouă constituție, care îi dădea șefului statului posibilitatea să guverneze în mod direct și discreționar, parlamentul, guvernul și chiar puterea judecătorească fiindu-i în întregime subordonate.

Apoi, pe 16 decembrie 1938, tot Carol al II-lea a înființat propriul său partid politic, Frontul Renașterii Naționale, prima legiferare a "partidului unic" în istoria României și pasul decisiv către totalitarism, iar dictatura regală a fost desăvârșită prin subordonarea mijloacelor de comunicare în masă de la acea vreme și prin desființarea Parlamentului pe data de 5 iulie 1940.

Această scurtă incursiune istorică nu ne-ar învăța mai nimic pe noi, cei din ziua de azi, dacă nu am observa că, în urmă cu 69 de ani, partidele politice au asistat neputincioase la lovitura de stat antidemocratică pe care șeful statului a dat-o în numele "salvării situației" și a "poporului român". Unele partide au mers până acolo încât și-au proclamat, ele însele, suspendarea activității, neintrând nici măcar în opoziție cu partidul unic instaurat de Carol al II-lea.

Am simțit nevoia să fac aceste precizări acum, când scena politică românească este pândită de un pericol la fel de mare și, oarecum, asemănător, chiar dacă metodele de a da o lovitură de forță, evident, s-au schimbat.

Profitând de impozanța procentajului de 74% pe care l-a obținut la referendumul din 19 mai (chiar dacă acest scor nu reflectă decât opțiunea unei treimi din populația cu drept de vot a României !!!), domnul Traian Băsescu și prietenii săi politici vor încerca să destabilizeze toate partidele care au făcut front comun împotriva sa, în ideea creării Partidului Unic Prezidențial, un fel de nou Front al Renașterii Naționale.

Afirmațiile, lipsite de orice substanță și incapabile de a fi dovedite vreodată, cum că jumătate din alegătorii PNL, PSD, PC, PRM și UDMR ar fi votat, chipurile, împotriva demiterii președintelui suspendat, instigarea - prin cozi de topor - a unor așa-zise "revoluții interne" în rândul partidelor adversare care "au pierdut referendumul", confiscarea marilor teme de dezbatere propuse de aceste partide (cum ar fi votul uninominal, lustrația, revizuirea Constituției ș.a.) și prezentarea lor drept inițiative ale președintelui, toate acestea nu sunt decât semnale prevestitoare.

Pe baza lor, anticipez o reaccentuare până la paroxism, în lunile următoare, a tensiunilor politice abil lansate și întreținute de domnul Traian Băsescu și de specialiștii lui în semănatul vântului și culegerii poamelor căzute din copac pe timpul furtunii. Dacă partidele politice vor cădea în capcana dezbinărilor pe care le insinuează acum Traian Băsescu diverșilor "combinatori" ai scenei politice, vom asista la zdruncinarea din temelii a sistemului democratic, în numele "voinței poporului", care l-ar fi învestit, chipurile, pe Traian Băsescu cu reformarea clasei politice.

Cred și sper că niciunul dintre grupurile oportuniste interne, inerente oricărui partid politic, nu va fi lăsat să redirijeze strategia formațiunilor politice care se opun eventualei instaurări a dictaturii prezidențiale în România.

Cred și sper că nici unul din grupurile de oportuniste interne din PNL, PSD, PC, PRM sau UDMR nu va izbuti să execute comanda fragmentării partidelor lor în grupuscule ce ar urma, apoi, în viziunea strategilor din jurul lui Traian Băsescu, să facă joncțiunea cu PD și cu PLD, pentru reinventarea Frontului Salvării Naționale, ediția 2007-2008-2009.

    Aurel Gubandru - intervenție cu tema Spitalul județean Buzău, în atenția Parlamentului Flandrei de Est din Belgia;

Domnul Aurel Gubandru:

Spitalul Județean Buzău se află din nou în atenția Parlamentului Flandrei de Est din Belgia.

La începutul lunii mai, o delegație a acestei instituții belgiene s-a aflat la Buzău, în vederea semnării unui nou protocol de finanțare a Spitalului Județean.

Belgienii au încheiat primul protocol de finanțare cu Spitalul Județean în 1993, și până acum au investit peste 2,4 milioane de euro pentru reabilitarea acestuia și formarea personalului medical.

Fostul deputat și șef al delegației belgiene de acum 13 ani, Jean Pierre Van Der Meiren, de aceasta dată s-a aflat la Buzău ca prieten, predându-i stafeta lui Eddy Couckuyt, actualul deputat și șef al delegației, prezentându-l ca pe "o persoana pe care buzoienii o vor îndrăgi și cu care vor colabora la fel de bine."

Din delegația flamandă au mai făcut parte: dr. Koen Vandewaude, medic la Spitalul din Gent, Martine Colpoert și William Blondeel din partea administrației.

S-a semnat un nou protocol de finanțare a Spitalului Județean (110.000 euro), a Fundației "Crucea Alb-Galbena" (56.000 euro) si a Fundatiei "Sfantul Sava" (4.000 euro).

Pentru a avea o imagine asupra investițiilor realizate până acum, dar și una despre ceea ce trebuie continuat, directorul A.S.P. și directorul spitalului i-au invitat pe oaspeți să viziteze atât secțiile Primire urgențe, Ortopedie medicală și Chirurgie plastică, ce au fost reabilitate și modernizate, cât și secția Chirurgie generală, unde este nevoie de investiții serioase.

De asemenea, a fost vizitată și Maternitatea, unde se derulează actualul program de finanțare, ca și Spitalul Gârlași, în cadrul caruia "Pavilionul Belgian" reprezintă una dintre cele mai moderne secții ale spitalului.

In programul de vizită s-a aflat si obiectivul "Crucea Alb-Galbena" - serviciul de îngrijiri medicale la domiciliu.

Noul protocol de finanțare a Spitalului județean, a Crucii "Alb - Galbena" și a Fundației "Sfântul Sava" vizează perioada aprilie 2007 - iunie 2008.

Delegația flamandă pare dispusă să susțină, cel puțin până în anul 2012, finanțările pentru Spitalul Județean, contribuind astfel la modernizarea si reabilitarea secțiilor din cadrul acestuia, creându-se condiții mai bune pentru însănătoșirea bolnavilor.

Colaborarea cu Parlamentul Flandrei de est nu se oprește doar la sistemul sanitar, urmând ca în perioada următoare să fie dezvoltate relații atât în învățământ, cât și în viața socială.

Implicarea instituțiilor buzoiene în aceste proiecte constituie pentru belgieni un motiv de mândrie și de consolidare a prieteniei care s-a legat.

    Miron Ignat - declarație politică cu subiectul Rata șomajului și migrarea forței de muncă;

Domnul Miron Ignat:

"Rata șomajului și migrarea forței de muncă"

Șomajul este unul din fenomenele cele mai puțin acceptate, care afectează economia tuturor țărilor și în special economia României. Acesta poate fi caracterizat ca o stare negativă a economiei, care afectează o parte din populația activă disponibilă prin neasigurarea locurilor de muncă.

Șomajul a devenit o problemă, odată cu dezvoltarea industrială, începând cu a doua jumătate a secolului al XVIII -lea, în perioadele de recesiune, când întreprinderile industriale își micșorau producția și, ca urmare, eliberau un număr important de muncitori, care deveneau șomeri. Șomerii sunt toți cei apți de muncă, dar care nu găsesc de lucru și care pot fi angajați, parțial sau în întregime, numai în anumite momente ale dezvoltării economice. Aceștia reprezintă un surplus de forță de muncă, în raport cu numărul celor angajați, în condiții de rentabilitate impuse de economia de piață.

Cel mai adesea, șomajul contemporan este abordat și analizat ca un dezechilibru al pieței muncii la nivel național, ca un loc de întâlnire, și de confruntare între cererea globală și oferta globală de muncă.

Șomajul apare ca rezultat exclusiv al ofertei de muncă sau de forța de muncă, cererea nefiind luată în considerare. Cei apți de muncă și care sunt totuși incluși în forța de muncă sunt fie bătrâni, fie persoane casnice sau poate fi vorba de indivizi care doresc să lucreze, dar au fost descurajați de greutățile întâmpinate în găsirea unui loc de muncă.

Conform "Biroului Internațional al Muncii" este șomer orice persoană care are mai mult de 15 ani și îndeplinește concomitent următoarele condiții: este apt de muncă, nu are loc de muncă, este disponibil pentru o muncă salariată și își caută un loc de muncă.

Mulți oameni care devin șomeri au responsabilități familiale și note de plată, în mod simplu ei nu își pot permite să iasă din cadrul forței de muncă. În schimb, aceștia sunt forțați să accepte unele slujbe - orice slujbă - tocmai pentru a-și întreține corpul, sufletul și familia. Rezultatul muncii poate fi o slujbă cu jumătate de normă sau cu normă întreagă, dar foarte prost plătită. Din acest motiv, mulți șomeri sau persoane care au un loc de muncă prost plătit preferă să plece în alte țări, deoarece găsesc locuri de muncă mult mai bine plătite decât în România. Din această cauză își sacrifică familia pentru a duce un trai mult mai bun și mai decent în țară. Persoanele ale căror salarii sunt prea scăzute ca să satisfacă nevoile economice ale familiei lor, vor fi socotite ca fiind cazuri de suferință.

Oficial, rata șomajului în România se ridică la 5,2% conform datelor statistice din luna martie 2007, valoare mult mai mică, chiar comparativ cu multe țări membre ale Uniunii Europene. Însă această cifră "pozitivă" nu include și forța de muncă plecată în străinătate în căutarea unui loc de muncă mai bine plătit, și nici pe acei cărora le-a expirat perioada de șomaj. Această emigrare a forței de muncă va avea efecte negative atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. În unele localități din județul Tulcea, precum Slava Rusă, Slava Cercheză, Carcaliu, au rămas doar persoanele în vârstă, numărul copiilor de vârstă școlară a înregistrat o scădere dramatică. Spre exemplu, în localitatea Slava Rusă, de la începutul anului 2007 nu s-a mai înregistrat nici o căsătorie, iar din punct de vedere al natalității s-a înregistrat o singură naștere. Aș menționa doar câteva efecte negative: în cele mai multe cazuri, copiii celor plecați la muncă în străinătate rămân în țară în grija altor membri ai familiei sau chiar a unor prieteni. Este greu de precizat cât de bine sunt educați acești copii, ce grijă și asistență primesc. Nu mai menționez acum impactul psihologic al acestor copii crescuți fără părinți în preajmă.

În localitățile rurale din România, responsabilitatea activităților gospodărești a rămas pe umerii celor în vârstă. Am devenit practic o țară unde în sate întâlnești cu precădere doar copii și oameni în vârstă. Acest aspect este, și devine în continuare, extrem de periculos, cu repercusiuni pe viitor, pe care nu le putem evalua acum.

De aceea, plecarea forței de muncă în străinătate contribuie pozitiv la rata șomajului în România, dar trebuie să luăm în considerare efectele sociale și economice datorate acestei migrări.

Este nevoie de măsuri ferme, care să stimuleze întoarcerea forței de muncă în țară, măsuri menite a garanta bunăstarea și prosperitatea familiilor întregite și nu dezbinate datorită acestor migrări.

Vă mulțumesc.

    Florin Iordache - declarație politică: Să NU credem în aparențe!;

Domnul Florin Iordache:

"Să NU credem în aparențe!!"

Referendumul din 19 mai 2007 a reprezentat un test la care a fost supus poporul român. Nu putem însă să trecem cu vederea participarea scăzută la referendum. Faptul că nici măcar jumătate din populația acestei țări nu s-a prezentat la vot denotă lipsa interesului poporului român pentru viața politică. Se pare că nici promisiunile deșarte făcute de membrii PD cetățenilor și nici nenumăratele "daruri" nu i-au convins pe electori să meargă la vot!

Deși Traian Băsescu nu a făcut nimic altceva decât să instige poporul român la ură și violență, acum se întoarce la Cotroceni cu o legitimitate îndoielnică. Spun asta pentru că Traian Băsescu a reușit să obțină 75% dintr-un procent de 44% din numărul persoanelor cu drept de vot și nu 75% din numărul total de votanți ai poporului român. Interesul scăzut al populației care nu a dorit să participe la vot arată clar că preocupările românilor nu mai poartă de mult timp numele de politică sau viață politică. Acest lucru ar trebui să ne îngrijoreze și nu ceea ce au votat mai puțin de jumătate din români. Trebuie să respectăm voința tuturor alegătorilor, dar trebui să tragem un semnal de alarmă și pentru cei care nu mai vor să audă de viața politică. Vocea tăcută a celor care nu au votat trebuie ascultată și respectată de către toți politicienii țării, dar mai ales de către președintele României.

Absența a milioane de români de la vot reprezintă un avertisment pentru întreaga clasă politică românească și nu numai.

Sper că acest eveniment a pus capăt acestei crize care nu a făcut bine nimănui și care a îndepărtat din ce în ce mai mult românii de clasa lor politică. Am pierdut suficient timp cu gafele președintelui, a venit clipa să ne preocupăm mai mult de cetățenii țării. Avem obligația să îi ajutăm pe toți românii să aibă o viață mai decentă și mai bună.

În final, nu putem decât să ne rugăm ca întoarcerea la Cotroceni a lui Traian Băsescu să nu genereze o altă criză politică, ci să conștientizeze că oamenii s-au săturat de conflicte, ei vor ca oamenii politici să se preocupe și de interesele lor și să lase deoparte vanitățile.

Vă mulțumesc.

    Costică Macaleți - declarație politică cu tema Seceta;

Domnul Costică Macaleți:

"Seceta"

Domnule președinte, stimați colegi,

Declarația mea politică de azi se referă la starea deosebit de gravă în care ne găsim datorită secetei prelungite care afectează țara noastră.

Specialiștii agronomi susțin că dacă în cel mult două săptămâni nu vor cădea precipitații consistente, de cel puțin 20 de litri pe metrul pătrat, culturile de toamnă care ocupă sute de mii de hectare vor fi compromise. Situația este cu atât mai gravă cu cât agricultorii nu sunt pregătiți să facă față unei crize de asemenea anvergură, având de vedere că se confruntă cu cea mai gravă lipsă de precipitații din ultimii 40 de ani. În plus, lipsa irigațiilor se simte anul acesta mai mult ca niciodată. Nici nu e de mirare având în vedere faptul că, la nivel național, este irigată o suprafață de doar 5% din totalul de 700.000 de hectare care pot fi irigate. În județul Botoșani, de exemplu, pe care îl reprezint în Parlament există doar două sisteme de irigații, unul la Curtești și unul la Concești, cu mult sub nevoile agriculturii.

Asemenea situație de criză a determinat Guvernul să adopte unele măsuri de urgență. Ca parlamentar am susținut constant și puternic faptul că Legea îmbunătățirilor funciare trebuia modificată. Presiunea oamenilor care se aflau în nevoie a fost foarte mare și perfect justificată. Din discuțiile pe care le-am avut în județ, agricultorii au solicitat să poată încheia contracte pentru servicii de irigații până la sfârșitul lunii iunie, sprijinul financiar acordat de stat pentru irigații să fie dublat iar statul să acopere cel puțin 75% din valoarea totală a fondurilor necesare irigării unui hectar de teren.

Pentru a stimula folosirea sistemului de irigații, subvenția trebuie acordată atât asociațiilor, cât și fermierilor individuali, iar la decontarea facturilor trebuie să existe un termen de grație de 60 de zile. Tot pentru a-i încuraja pe agricultori să încheie contracte pentru irigații, este nevoie de electricitate ieftină de la Nuclearelectrica și Hidroelectrica cel puțin trei luni pe an. Producătorii agricoli au specificat clar că doresc subvenționarea apei pentru irigații până la hidrant, indiferent de treapta de pompare. În prezent, există diferențe de tarif la plata energiei electrice din cauza introducerii taxei de putere ce se aplică la prețul inițial. Din acest motiv, prețul energiei electrice la treptele superioare de pompare poate să ajungă și la 2,6 lei pe kilowatt/oră, ceea ce este de nesuportat din punct de vedere financiar pentru agricultori.

De asemenea, este nevoie și de despăgubiri pentru culturile calamitate. Guvernul a decis că despăgubirile pentru suprafețele afectate de secetă vor fi echivalente cu cel mult 70% din costurile fermierilor. Considerăm că suma este rezonabilă, dar trebuie ca situațiile să fie analizate caz cu caz și, acolo unde se impune, cuantumul despăgubirilor să crească. De aceea se impune ca datele privind suprafețele afectate să fie centralizate de comisii constituite la nivel local, conduse de primari. Se impune însă despăgubirea inclusiv a culturilor neasigurate pentru că sunt foarte mulți agricultori care depind exclusiv de recoltă și care nu au avut resurse financiare să-și asigure culturile.

De asemenea, trebuie să gândim și în viitor. Cu o asemenea schimbare de climă este nevoie de investiții masive în sistemele de irigații și de a aclimatiza la noi culturi rezistente la secetă, iar Guvernul trebuie să subvenționeze cât mai mult achiziționarea de semințe și prețul irigațiilor.

    Alexandru Mocanu - declarație politică: Pașol na turbinca, ciorti!;

Domnul Alexandru Mocanu:

"Pașol na turbinca, ciorti!"

S-a terminat! S-a terminat coșmarul dezbaterilor inutile pe o temă inventată, dar care, din ambiția politicianistă a unor așa ziși "lideri", a blocat agenda publică 5 luni de zile și, în final, a condus la cheltuirea absolut fără rost a câteva mii de miliarde lei pentru a afla ceea ce, de fapt, știam cu toții: cetățenii României, în marea lor majoritate, nu sunt de acord cu demiterea Președintelui.

Înainte de a fi o victorie a lui Băsescu, a PD și a PLD, rezultatul referendumului reprezintă o înfrângere zdrobitoare a coaliției anti-Băsescu: PSD-PNL-PRM-PC-UDMR. Liderii acestor partide, scrie Evenimentul Zilei, "au intrat cu capul în zid, ca berbecii. N-ar fi exclus ca unora, după o așa izbitură, să le pice coarnele, iar propriile partide să le agațe pielea-n cui". Este o palmă usturătoare pe care chiar propriile electorate au dat-o liderilor acestor partide pentru că s-au dovedit a fi rupți complet de preocupările majorității cetățenilor și ale propriilor simpatizanți.

În schimb, au fost preocupați să satisfacă de îndată cererea oligarhilor de a elimina un președinte ce s-a dovedit a le fi incomod. Mai mult, din obediență, au hotărât ca referendumul să se desfășoare chiar de ziua oligarhului șef, adică pe 19 mai, atunci când Biserica Ortodoxă l-a prăznuit pe Sf. Mucenic Patrichie!!! Dar degeaba. Nici Dumnezeu, cât este El de bun, nu s-a milostivit să țină partea oligarhilor.

Abia în al doilea rând, rezultatul referendumului este un triumf al lui Traian Băsescu și al democrației. Măcar dacă, din această experiență, liderii celor 322 de parlamentari ar fi învățat ceva, și anume că, oricât ai fi de puternic, nu poți să înoți împotriva curentului decât foarte puțin timp, după care, implacabil obosești și curentul te bagă la fund. Au învățat ceva politicienii noștri? Văzându-le declarațiile de după exit-poll-uri aș putea spune că n-au învățat nimic. În loc să ceară scuze pentru gâlceava sterilă, politicianistă și foarte costisitoare întreținută timp de 5 luni, declarațiile acestora manifestă aroganță, îngâmfare și chiar impertinență, încercând într-un mod jalnic să ignore, să minimalizeze rezultatul referendumului ori să-l "traducă" în favoarea lor. Dacă membrii partidelor lor nu se vor trezi la timp și nu-i vor retrage imediat pe aceștia în linia a doua sau a treia, atunci să nu se mire dacă, la proximele alegeri parlamentare, partidele lor vor înregistra scoruri în jurul pragului de 5%. Și dintre toate, mărturisesc că cel mai mult îmi pare rău de PNL. Am muncit împreună și pe mulți dintre activiștii acestui partid îi respect pentru seriozitatea și devotamentul lor. Sincer, nu cred că ei ca și marea masă a liberalilor, merită soarta țărăniștilor.

Dar apropo de PNL: ieri, un ziarist din presa locală m-a întrebat cum se simt și ce fac liderii PNL Teleorman acum, după referendum. Mai în glumă, mai în serios am răspuns că aceștia caută cu înfrigurare prin sertare fotografiile, de acum prăfuite, în care apar împreună cu Teodor Stolojan în campania din 2004, pentru că, cred eu, s-ar putea să aibă nevoie de ele într-o anume circumstanță spre a se relegitima. Dar vai, mulți dintre ei le-au rupt public în urmă cu un an, declarându-se ... "patricieni" convinși! Astăzi, după scatoalca primită de la electorat, se gândesc că dă bine să-și reintroducă în CV-uri "faptele de arme" din vremea "bunului și competentului" Teodor Stolojan. Bine zicea nenea Iancu: "O soțietate fără moral și fără prințip e, carevasăzică, că nu le are".

Tot ca pe vremea lui nenea Iancu, deunăzi, câțiva parlamentari din grupul celor 322, din motive pe care astăzi nu le cunosc în totalitate, au făcut pasul înapoi, recunoscând că acțiunea majorității antiprezidențiale nu a avut niciun temei serios, ci a urmărit exclusiv interesele personale ale liderilor acelor partide sau ale oligarhilor pe care-i slujesc cu devotament.

La ora când susțin această declarație, la mine în Teleorman, s-ar putea desfășura o conferință de presă la care să se anunțe "dorința arzătoare" a deputaților Constantin Amărie și Teodor Nițulescu de a se înscrie în PD spre a putea, nu-i așa, "să lupte cu mai multă eficiență împotriva sistemului ticăloșit și a oligarhiei PSD"!

Despre Constantin Amărie nu am a comenta și nici nu doresc acest lucru. Rămâne ca dânsul să explice opiniei publice gestul făcut, iar mai departe va fi, eventual, decizia BPL al PD din Roșiori.

În ceea ce îl privește însă pe Teodor Nițulescu, indiferent ce revelații va spune că a avut zilele trecute sau ce argumente va reuși să invoce în justificarea gestului său, eu unul o spun clar: nu sunt de acord cu primirea sa în rândurile PD și recomand organizației Alexandria ca și organizației județene să nu facă greșeala de a-l primi. Nu de altceva dar, în mai 2000, când a fugit din PD la PSD, nu a făcut-o cu decență, ci a găsit de cuviință să scuipe în obrazul colegilor care l-au sprijinit aproape 4 ani și, drept mulțumire, i-a lăsat cu "ochii în soare", cu 4 săptămâni înainte de alegeri! Astfel de lucruri nu trebuiesc uitate niciodată. Aș spune chiar că, periodic, ele trebuiesc rememorate pentru ca și colegii mai tineri să învețe din astfel de lecții.

Și pentru că adeseori lucrurile o iau razna de tot, voci avizate din politica mare susțin că peste o săptămână chiar Liviu Nicolae Dragnea își va arăta "dragostea nețărmurită" pentru PD și, pentru a nu veni cu mâna goală, aduce și 40 de primari, adică cu 20 în plus față de cei cu care a plecat în 2001 din PD la PSD. Fără comentarii!

Pe fondul acestor "vești" mi-am amintit că, în urmă cu 3-4 ani, cineva mi-a spus că politica este a doua meserie, ca vechime, din lume. Pe zi ce trece, trebuie să recunosc că înclin să-i dau dreptate: politica poate fi a doua meserie din lume pentru că prea seamănă mult cu prima!

Date fiind aceste ipoteze absolut halucinante, tare aș dori să am o turbincă fermecată, precum în basmul cu pricina, în care, la o comandă, să-i pot introduce pe toți acești politicieni care, nepăsându-le de cetățeni, se "plimbă" dintr-un partid în altul, de la stânga la dreapta și retur, o dată sau de mai multe ori, urmărind exclusiv propriul interes. Restul, adică ceea ce ei spun public, nu este altceva decât politicianism de cea mai joasă speță menit să-i prostească pe cei pe care pretind că-i slujesc. Să mă iertați, dar aceștia nu sunt politicieni ci sunt adevărați draci. Așa că: Pașol na turbinca, ciorti!

    Mihai Cristian Apostolache - exprimarea nemulțumirii față de modul în care autoritățile înțeleg să minimalizeze instituțiile statului;

Domnul Mihai Cristian Apostolache:

Stimați colegi,

În calitate de tânăr parlamentar, doresc să-mi exprim nemulțumirea față de modul în care autoritățile înțeleg să se comporte într-o țară care de la 1 ianuarie 2007 este membră a Uniunii Europene.

În loc să acorde importanța cuvenită diferitelor instituții ale statului și angajamentelor asumate, actualii guvernanți nu fac altceva decât să minimalizeze instituțiile statului și să le decredibilizeze în ochii opiniei publice.

De la 1 ianuarie 2007, problemele Uniunii Europene sunt și problemele României.

România trebuie să iasă din starea de amorțeală și să înțeleagă că trebuie să fie o componentă activă a Uniunii, că trebuie să participe la consolidarea sistemului democratic european, că are dreptul, dar și obligația de a veni cu soluții și propuneri în ceea ce privește noua arhitectură europeană.

România este și membru NATO, iar în această calitate trebuie să participe activ la procesul de transformare al Alianței, deoarece numai în acest fel poate deveni un actor important pe scena internațională, Summitul de la București, din 2008, fiind un bun prilej pentru țara noastră de a realiza acest deziderat.

    Dragoș Petre Dumitriu - referire la incidentul președinte-jurnalista de la Antena 1;

Domnul Dragoș Petre Dumitriu:

De curând, am asistat la o scenă demnă de Reality TV: președintele României a agresat și tâlhărit o ziaristă, luându-i (cu forța) telefonul mobil cu care aceasta îl filma.

Mai mult, președintele a insultat-o, sau cel puțin aceasta i-a fost intenția: a accesat memoria telefonului și a șters câteva înregistrări, ceea ce poate însemna violarea corespondenței.

Pe simplul cetățean, acest șir de posibile infracțiuni l-ar fi trimis direct în fața procurorului. În cazul celui mai iubit dintre cetățeni s-au găsit imediat avocați - din oficiu - care să acrediteze ideea că scuzele ar fi suficiente pentru ca acest caz nefericit să fie închis.

De asemenea, putem constata că niciun procuror nu s-a autosesizat pentru vreuna din infracțiunile susmenționate. În această situație, am putea crede că totul se va mușamaliza în cel mai clasic stil al baronilor politicii.

Avem, însă, de-a face cu un președinte care se pretinde a fi cel mai cinstit, mai reformator și mai hotărât să apere drepturile românilor! De aceea, îi solicit ca, în calitatea mea de cetățean, chiar dacă nu al Pieței Universității, să se prezinte el însuși, de îndată, la Parchet, să dea o declarație pe propria răspundere în legătură cu faptele pe care le-a comis, și să aștepte decizia justiției la fel ca oricare cetățean.

Altfel, o mare parte a populației va bănui că se ascunde în spatele funcției politice deținute, a imunității, și că mult proclamata reformă a clasei politice, al cărei standard este chiar domnia sa, a fost doar o cacialma electorală. Ca să nu mai vorbim de efectele secundare ale gestului prezidențial, atât în privința agresării jurnaliștilor, cât și a unor anumiți etnici, cărora de-acum încolo orice cetățean lise va adresa, chiar dacă nu public, cu binecunoscuta sintagmă prezidențială. Dar acesta e o altă chestiune.

Stimate domnule președinte,

Nu mă voi adresa procurorului general, urmând exemplul altor parlamentari, ci conștiinței dumneavoastră civice, pe care nu eu, ci aproape 7 milioane de români acreditează ideea că o aveți din plin. Poate fi, dacă vreți, o contribuție la construcția noii clase politice.

    Mihaela Adriana Rusu - declarație politică cu subiectul Temerile privind evoluția leului;

Doamna Mihaela Adriana Rusu:

"Temerile privind evoluția leului"

Președintele României, Nicolae Văcăroiu, a susținut pe bună dreptate zilele trecute că riscul deprecierii leului este enorm din cauza creșterii rapide a deficitului de cont curent. În primele 2 luni, deficitul este de peste 2 miliarde de euro, iar Comisia Națională de Prognoză estimează un nivel pentru 2007 de cel puțin 12,5% din p.i.b., care coroborat cu un deficit bugetar de peste 3% din p.i.b. poate afecta grav echilibrul macroeconomic. Conform Institutului Național de Statistică (INS), aprecierea leului față de euro a dus la stagnarea exporturilor, iar aderarea a triplat deficitul comercial în relația cu statele din Uniunea Europeană la sfârșitul lunii februarie comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

Toate mediile financiare, investitorii importanți cât și cei speculativi sunt cu ochii ațintiți spre România. Aceștia încearcă să deslușească aprecierea din ultimii ani a leului în raport cu moneda unică. Unii specialiști susțin că este vorba de o supraapreciere, alții susțin că este vorba de un spor de productivitate al României superior Germaniei și altor țări ale Uniunii Europene.

Cert este că Banca centrală a acționat reducând dobânda de politică monetară până la 7,5% pentru a proteja economia de investitori speculativi, care sunt periculoși pentru stabilitatea leului.

Importatorii câștigă, pe de o parte, din aprecierea leului, iar pe de altă parte optează pentru o scădere a prețurilor abia atunci când se reduce probabilitatea majorării cursului de schimb la un nivel ce le-ar afecta marja de profitabilitate.

În schimb, exporturile românești nu sunt încurajate de evoluția monedei naționale. Cu cât leul devine mai puternic, cu atât bunurile produse în țară sunt percepute ca fiind mai scumpe de firmele străine ce vor să le cumpere. Anul trecut, exportatorii chiar au făcut grevă în fața sediului Băncii Naționale a României.

Leul va continua să se întărească în 2007, dar aprecierea va rămâne sub nivelul ratei anuale a inflației, pe care banca centrală urmărește să o mențină în jurul unei ținte de 4%, cu o eroare "acceptabilă" de un procent, a declarat un oficial BNR.

Părerile sunt împărțite, iar un răspuns sigur la această întrebare nu există pentru că economia României este una în dezvoltare, în continuă dinamică ce își caută o anumită identitate, locul și rolul în Uniunea Europeană.

O explicație ar putea fi paritatea puterii de cumpărare care iese în acest context la suprafață, în economia reală. Diferențele salariale rămân încă uriașe comparativ cu nivelul mediu al salariilor din Uniunea Europeană, dar există o ușoară tendință de apropiere, o prindere din urmă (catching up).

Menținerea dobânzii de referință la un nivel scăzut poate avea ca efect explozia creditului de consum concomitent cu reducerea economisirii și poate fi un element la fel de periculos ca și atacul investitorilor speculativi. Așadar, trebuie găsită calea de echilibru.

    Gabriel Sandu - considerente pe marginea rezultatelor referendumului și a rolului PLD în politica actuală;

Domnul Gabriel Sandu:

Referendumul de sâmbătă a spulberat clar și fără echivoc demersurile coaliției anti-Traian Băsescu, pe care, în urma votului o putem numi, fără să greșim, coaliția anti-România. Deși pentru acest referendum s-au coalizat nu mai puțin de cinci partide parlamentare care, în noiembrie 2004, reprezentau 75% din voturile românilor, scorul acestora din 19 mai a fost de numai 25%, iar președintele a câștigat cu exact procentele reprezentate de cele cinci partide în Parlament.

Acest lucru demonstrează că românii nu mai pot fi păcăliți de discursuri politicianiste, în spatele cărora se ascund interesele de grup ale câtorva șefi de partid, care, practic, au confiscat parlamentul, sfidând pe cei care i-au votat.

În plus, votul din 19 mai, confirmă, o dată în plus, actualilor membri PLD, demisionari din PNL, faptul că au luat o decizie corectă plecând din PNL.

Iată că, în sfârșit, am putut confirma faptul că unicul motiv din care am plecat de la PNL, renunțând la funcții de conducere, a fost faptul că actualul președinte PNL a transformat cel mai vechi partid din România într-un satelit al PSD, descedentul direct al PCR.

Se pare că singurul scop al lui Tăriceanu este acela de a fi prim-ministru chiar într-un guvern care are sprijinul chiar al celor împotriva cărora au mers la alegeri în noiembrie 2004. din păcate, această eroare a istoriei, numită Călin Popescu Tăriceanu, va fi cel care va îngropa PNL, scoțându-l într-un mod rușinos din istorie.

Iată că PLD demonstrează, o dată în plus, că este singurul partid cu adevărat liberal din România, singurul partid care îi va susține, în mod real, pe micii și marii întreprinzători români. PLD va fi partidul care va realiza integrarea României în Uniunea Europeană, un partid modern, european pentru românul european.

    Mihaela Adriana Rusu - declarație politică: Perspectivele economice ale României;

Doamna Mihaela Adriana Rusu:

"Perspectivele economice ale României"

O prognoză a evoluției economice a României pe o perioadă îndelungată este greu de făcut pentru că variabilele aleatoare ce apar într-o economie în dezvoltare cum e cea a noastră modifică radical datele problemei.

Totuși, sunt unii experți care urmăresc diverse interese și se grăbesc să facă diverse afirmații bazate pe ceea ce văd în globul de cristal.

Centrul Român de Politici Economice (CEROPE) este teoretic o organizație non-profit, non-guvernamentală și apolitică care trăiește din programe extrem de bănoase realizate cu ministerele, în special cu Ministerul de Finanțe și cu Comisia de Prognoză.

Această instituție cântă în strună cercurilor liberale. Într-un studiu recent al acestora, realizat pentru Comisia Națională de Prognoză (CNP), dacă ritmul mediu anual de creștere economică se va situa în jurul valorii de 6-7%, iar avansul Uniunii Europene nu va depăși 2-3%, România ar putea egala media europeană a produsului intern brut (PIB) pe cap de locuitor în următorii 20-30 de ani.

Într-un raport al U.E., publicat de curând, se estimează că România va atinge media actuală a produsului intern brut (p.i.b.) pe cap de locuitor al Uniunii Europene în 80 de ani, iar Bulgaria ar putea atinge această valoare în 60 de ani.

Probabil că asurziți de zgomotul banilor care le cad în buzunare și de imaginea sacilor cu milioane de euro primite din programe PHARE, acești așa-ziși specialiști de marcă se hazardează să facă afirmații iresponsabile intoxicând populația cu estimări ridicole.

Dacă o țară are o creștere economică nu înseamnă că ea este o economie modernă. Această creștere poate fi rodul unor conjuncturi favorabile și al unei supraîncălziri a economiei. Creșterea sustenabilă este cea care se realizează în condițiile realizării echilibrelor macroeconomice, oferind perspectiva dezvoltării viitoare.

Deficitul de cont curent a fost anul trecut de 10,3% din p.i.b., un record absolut pentru ultimii 17 ani, și este estimat pentru anul acesta la 12% din p.i.b. de către agenția de rating Fitch.

România are nevoie de creșterea exporturilor prin întărirea industriei prelucrătoare. Siderurgia și rafinarea petrolului pot salva această situație ce riscă să devină necontrolabilă și să ducă România în colaps economic.

Agenția de rating al riscului de țară Standard&Poor's a redus perspectiva de rating a României motivându-și decizia prin "lipsa de transparență a politicilor guvernamentale din anul 2007", dar și prin climatul de incertitudine politică din ultima vreme de la București.

Experții Fitch recomandă autorităților de la București o politică fiscală coerentă, atrăgând atenția asupra semnalelor de supraîncălzire din economie.

În viziunea Standard&Poor's, noul climat politic "reduce probabilitatea unor reforme structurale viguroase și răspunsul rapid la riscurile macroeconomice."

România este departe de convergența nominală și mult mai departe de cea reală. Convergența nominală constă în îndeplinirea criteriilor de la Maastricht privind: inflația, cursul de schimb, sustenabilitatea poziției fiscale.

Convergența reală constă în apropierea veniturilor pe cap de locuitor, calculat la nivelul ratei de schimb nominale. Când vom adopta moneda unică, Euro, aceste discrepanțe uriașe ce ne despart de țările Uniunii Europene se vor vedea și mai mult. Românul va vedea atunci că 100 de euro în România nu fac cu mult mai mult decât în alte țări din Uniunea Europeană sau că vor face chiar mai puțin.

    Gheorghe Chiper - declarație politică: Țăranul român - de la ugerul vacii la internet;

Domnul Gheorghe Chiper:

Declarație politică: "Țăranul român - de la ugerul vacii la internet"

Afirmația nu este o figură de stil. Este o reprezentare cât mai verosimilă a unei realități noi în lumea satelor noastre - indiferent că ne referim la fermierii care practică deja o agricultură la standarde europene sau la țăranii, care sunt cei mai mulți, dar care au gospodării de subzistență. Toți, conform reglementărilor actuale, trebuie să aibă o sumă de cunoștințe de matematică și informatică, care să le permită formularea cererii pentru subvenții sau dreptul de a-și valorifica produsele către procesatori.

Nici această ultimă mențiune nu este exagerată, pentru că omul nostru de la țară - s-a putut constata și în relația din această primăvară cu cei de la A.P.I.A. - trebuie să poată identifica pe harta digitală toate loturile pe care le are în folosință sau proprietate.

La depunerea cererilor pentru subvenții, același solicitant trebuie să reia pe hărți la altă reprezentare aceeași operațiune de localizare a propriilor terenuri, dar să și știe care sunt bunele condiții agricole pentru a fi... eligibile cererile. (Se vede că sunt necesare inclusiv cunoștințe noi de ordin lingvistic.)

Mai nou, un ordin al ministrului agriculturii vine să adauge alte exigențe în materie de cunoaștere pentru agricultori, indiferent de situația lor materială și de gradul de pregătire. Așa, de exemplu, cei care au vaci și livrează anual minim 5000 l lapte (ceea ce ar echivala cu producția de la două vaci bine furajate) trebuie să știe să transforme litri în kilograme, laptele în brânză sau cașcaval, să aplice formule pentru a determina conținutul de smântână pornind de la procentul de grăsime, să aibă cunoștințe de contabilitate și chiar de internet, de unde trebuie să-și procure precizările necesare întocmirii "Caietului fermierului".

Mult, prea mult pentru condiția actuală a țăranului nostru. Mult, pentru că ne-am integrat într-un sistem care funcționează de ani buni în astfel de condiții, pe care noi nu le-am putut pregăti din timp. Și poate nici n-am dorit.

Nu știu dacă oficialii U.E. le-au dorit sau au vrut să se confrunte cu o asemenea rămânere în urmă. În mod sigur, însă, beneficiază din plin de pe urma acestui caz de sorginte românească.

    Minodora Cliveti - declarație politică: Despre democrație și alți demoni.

Doamna Minodora Cliveti:

"Despre democrație și alți demoni"

Democrația s-a născut și a ajuns la apogeu în Atena: puterea poporului, reală, înseamnă, practic, realizarea unui cadru social în care poporul își exprimă voința respectând legile.

Esența democrației și cheia succesului ei era recunoașterea și respectarea primordialității legii.

Când Socrate a fost condamnat să bea cupa de cucută a fost pentru că judecătorii lui, atenienii, au decis că marele gânditor atenta la ordinea de drept. Socrate s-a apărat explicând că el nu a făcut altceva decât să încerce să modeleze personalitatea discipolilor săi spre binele spiritului atenian, dar a fost în zadar.

Principiul pe care românii l-au formulat mai târziu drept "dura lex sed lex" funcționa și la Atena.

Socrate a băut cucuta, deși discipolii i-au propus să-l ajute să fugă. Și argumentul lui a fost: Atena, pe care eu am criticat-o, m-a condamnat. Dacă am ales să trăiesc în ea, trebuie să-i respect legile. Pot să nu fiu de acord cu ele sau cu unele dintre ele, dar trebuie să le respect. Sunt cetățean, mă bucur de foloasele democrației, accept decizia statului pe teritoriul căruia democrația funcționează.

Socrate a fost, într-un fel, un martir al democrației. A murit respectând legea care îl condamna la moarte.

Soluție năucitoare, nu-i așa, pentru un român din România de azi! Țara în care legea nu mai este respectată, instituțiile statului sunt în bloc contestate, negate, considerate inutile, producătoare de cheltuieli, democrația este considerată o vorbă goală și alungată din viața românilor!

Țara în care constituția poate fi încălcată de către președinte, țara în care Curtea Constituțională apreciază că un președinte poate încălca, dacă nu o face într-o manieră "gravă", legea fundamentală, țara în care parlamentarii care aplică prevederile constituției sunt blamați și amenințați cu tragerea în țeapă!

Parlamentul și-a făcut datoria atrăgând atenția cetățenilor asupra acestor fapte: este vina lui, a Parlamentului, că n-a știut să se facă înțeles de oameni. Dar nimic nu îl scuză dacă nu va continua să vegheze la respectarea legilor de către toți cetățenii, inclusiv de capul statului.

Trebuie să rămânem atenți pentru că poporul nu trebuie să uite ceea ce el însuși a spus: "peștele de la cap se strică"!

     

- pauză -

 
  Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art.94 din Regulamentul Camerei Deputaților.  

(În continuare, lucrările au fost conduse de domnul Bogdan Olteanu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Valeriu Ștefan Zgonea și Gheorghe Albu, secretari.)

   

Domnul Bogdan Olteanu:

Doamnelor și domnilor,

Vă rog să luați loc în bănci pentru a putea începe lucrările de astăzi.

Doamnelor și domnilor deputați,

Continuăm lucrările ședinței de astăzi a Camerei Deputaților, și vă anunț că din totalul celor 328 de deputați și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 173; sunt absenți 155, din care 34 participă la alte acțiuni parlamentare.

În conformitate cu prevederile art.94 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, vă informez că au fost distribuite tuturor deputaților următoarele documente: ordinea de zi pentru marți, 22 mai 2007; programul de lucru pentru perioada 21 - 26 mai 2007; informare cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților, care urmează să fie avizate de comisiile permanente; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale; lista rapoartelor depuse, în perioada 15 - 21 mai 2007, de comisiile permanente sesizate în fond; sumarul privind conținutul fiecărui Monitor Oficial al României, Partea I.

Vă reamintesc faptul că astăzi votul final va fi la ora 12,00.

În continuare, urmează să luăm în dezbatere inițiativele legislative înscrise pe ordinea de zi.

 
Informare privind demisia din Parlamentul României a domnului Marius Romeo Raicu.  

Mai întâi, însă, câteva anunțuri cu caracter personal.

Vă informez, mai întâi, că am primit, din partea domnului deputat Romeo Marius Raicu, o scrisoare pe care am să v-o citesc: "Domnule președinte, subsemnatul Romeo Marius Raicu, deputat ales în circumscripția electorală nr.42, membru al Grupului parlamentar al P.D., vă aduc la cunoștință că îmi înaintez demisia din calitatea de deputat al Parlamentului României, începând cu data de 22 mai 2007, din motivele prezentate în declarația politică anexată".

Sigur că dacă domnul deputat va dori să vină astăzi la plen, am să-l invit, dacă dorește, să prezinte declarația politică respectivă.

     

Domnul Mircea Costache (din sală):

Nu este nevoie.

 
Informare privind afilierea domnilor Constantin Amarie și Dumitru Becșenescu la Grupul parlamentar al Partidului Democrat.  

Domnul Bogdan Olteanu:

De asemenea, domnul deputat Constantin Amarie dorește să facă o declarație cu caracter personal.

   

Domnul Constantin Amarie:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Onorată Cameră,

Stimați colegi,

După o lună de zile de activitate referendară, m-am pus de acord cu electoratul din circumscripție, drept pentru care am semnat, împreună cu 5 colegi, o declarație politică pentru susținerea președintelui Traian Băsescu.

Partidul Social Democrat m-a exclus din rândurile sale.

Prin forța împrejurărilor am devenit independent.

Voi activa de astăzi alături de Grupul parlamentar al Partidului Democrat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Dumitru Becșenescu, un anunț cu caracter personal.

 
   

Domnul Dumitru Becșenescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Doresc să vă informez că sunt unul dintre semnatarii declarației dinaintea referendumului.

De un an sunt deputat independent.

Vă informez că începând de astăzi voi activa în cadrul Grupului parlamentar al Partidului Democrat.

Vă mulțumesc.

 
     

Domnul Mircea Costache (din sală):

Ei au un alt Parlament, în Piața Universității!

 
Informare privind afilierea domnului Nicolae Popa la Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal.  

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Nicolae Popa.

   

Domnul Nicolae Popa:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

După o perioadă de independență de circa patru săptămâni, m-am hotărât astăzi să vă informez pe dumneavoastră, cu mult respect, că începând din acest moment voi activa ca deputat în cadrul Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal.

Vă mulțumesc.

 
Propunerea legislativă privind înființarea comunei Bucovăț prin reorganizarea comunei Remetea Mare, județul Timiș (adoptată ca urmare a depășirii termenului constituțional).  

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult.

La pct.2 pe ordinea de zi, stimați colegi, Propunerea legislativă privind înființarea comunei Bucovăț, prin reorganizarea comunei Remetea Mare, județul Timiș.

Legea are caracter organic.

Termenul pentru dezbatere și vot final fiind depășit, propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art.75 alin. (2) din Constituție și ale art.113 din Regulamentul Camerei.

Propunerea legislativă pentru completarea Legii audiovizualului nr.504/2002 (adoptată ca urmare a depășirii termenului constituțional).  

La pct.3, Propunerea legislativă pentru completarea Legii audiovizualului nr.504/2002.

Legea are caracter organic.

Termenul pentru dezbatere și vot final fiind depășit, propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art.75 alin. (2) din Constituție și ale art.113 din Regulamentul Camerei Deputaților.

La pct.4, Propunerea legislativă privind susținerea învățământului preșcolar.

Legea are caracter organic.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport.

Suntem primă Cameră sesizată.

Inițiatorul, dacă dorește să-și susțină proiectul? Nu dorește inițiatorul să-și susțină proiectul.

Raportul comisiei. Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, vă rog.

Stimați colegi,

Este a doua oară când se întâmplă chestiunea aceasta. Nu pot s-o scot din nou de pe ordinea de zi, pentru că s-ar adopta tacit.

Vă propun să fiți de acord să o luăm mai spre sfârșit, atunci când sperăm că și colegii noștri de la Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport ni se vor alătura, dacă nu sunt obiecții.

Vă mulțumesc.

La pct.5, Propunerea legislativă de modificare și completare a Legii nr.128/1997 privind statutul personalului didactic.

Legea are caracter organic.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport.

Suntem primă Cameră sesizată.

Inițiatorul?

Comisia?

Vă mulțumesc.

Aceeași situație.

Cred că voi scrie o scrisoare prietenoasă Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport după ședința de astăzi.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea Legii administrației publice locale nr.215/2001 (rămasă pentru votul final).  

La pct.6, Propunerea legislativă pentru completarea Legii administrației publice locale nr.215/2001.

Legea are caracter organic.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic.

Suntem primă Cameră sesizată.

Inițiatorul?

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Kerekes Karoly:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Inițiativa legislativă aparține de fapt a trei deputați U.D.M.R. - Bonis Istvan, Mate Andras și subsemnatul, Kerekes Karoly.

Prin această inițiativă legislativă propunem modificarea statutului secretarilor din unitățile administrativ-teritoriale.

Principalele atribuții ale secretarilor unităților administrativ-teritoriale au legătură nemijlocită cu activitatea juridică. Cu toate acestea, vechimea în funcție a acestora nu este recunoscută ca activitate juridică, mai concret activitate de consilier juridic.

Spre deosebire de situația acestora, durata mandatului primarului, viceprimarului, președintelui și vicepreședinților consiliului județean constituie vechime în muncă și în specialitatea studiilor absolvite, chiar dacă nu au nicio legătură cu atribuțiile funcției.

Pentru a elimina această inechitate în cazul secretarilor unităților administrativ-teritoriale, propunem ca perioada în care o persoană cu studii superioare juridice ocupă funcția de secretar al unității administrativ-teritoriale să fie recunoscută ca vechime în profesia de consilier juridic.

Mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Din partea comisiei, domnul președinte Fenechiu.

 
   

Domnul Relu Fenechiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

La întocmirea raportului s-a avut în vedere raportul favorabil al Consiliului Legislativ, al Comisiei juridice, de disciplină și imunități, al Comisiei pentru muncă și protecție socială.

Guvernul susține adoptarea propunerii legislative. potrivit Constituției, Camera Deputaților este primă Cameră sesizată.

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a propus plenului Camerei aprobarea propunerii legislative în forma prezentată de inițiator.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Pătuleanu.

 
   

Domnul Marin Pătuleanu (secretar de stat, Ministerul Internelor și Reformei Administrative):

Domnule președinte,

Onorați deputați,

Prin acest proiect se propune completarea art.116 din Legea administrației publice locale nr.215/2001, republicată, astfel încât perioada în care o persoană cu studii superioare juridice ocupă funcția de secretar al unității administrativ-teritoriale să constituie vechime în profesia de consilier juridic.

În condițiile în care principala atribuție a secretarului unității administrativ-teritoriale este avizarea pentru legalitatea dispozițiilor primarului și ale președintelui consiliului județean, contrasemnarea hotărârilor consiliului local, respectiv ale consiliului județean, Guvernul apreciază că perioada în care o persoană cu studii juridice superioare ocupă această funcție poate constitui vechime în profesia de consilier juridic.

Guvernul susține adoptarea acestei propuneri legislative.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dacă există intervenții la dezbateri generale? Nu există intervenții la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterile pe articole.

Lucrăm pe anexa cu amendamente admise.

Nu există amendamente respinse.

Dacă la pct.1 există obiecții, observații, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.2. Adoptat.

Am finalizat dezbaterea pe articole.

Proiectul rămâne la votul final.

Pct.4 și 5 le vom lua la sfârșit.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.124/2006 privind stocurile excedentare de zahăr, produse zaharoase și alte produse agroalimentare (rămas pentru votul final).  

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 124/2006 privind stocurile excedentare de zahăr, produse zaharoase și alte produse agroalimentare.

Legea are caracter ordinar.

Proiect adoptat de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice.

Raport înlocuitor de adoptare.

Procedură de urgență.

Cameră decizională.

Am retrimis la comisie art.5 alin. (3).

Am primit raport suplimentar.

Celelalte articole, vă reamintesc, au fost supuse dezbaterii și au fost adoptate.

Din partea comisiei, vă rog frumos.

   

Domnul Vasile Mocanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, acest proiect de lege a fost retrimis la comisie pentru reanalizarea, reexaminarea art.5.

Cu majoritate de voturi, comisia a hotărât menținerea art.5, în forma prezentată în raportul inițial.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Dacă se mai susține atunci amendamentul respins? Nu se mai susține amendamentul respins.

Rămânem atunci cu formularea textului legal, așa cum a fost dezbătută și adoptată pe articole în ședința de săptămâna trecută.

Proiectul de lege rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.168/1999 privind soluționarea conflictelor de muncă (rămasă pentru votul final).  

La pct.8, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 168/1999 privind soluționarea conflictelor de muncă.

Legea are caracter organic.

Proiect respins de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru muncă și protecție socială.

Suntem Cameră decizională.

Dacă inițiatorul dorește să intervină? Nu.

Comisia, vă rog, domnule președinte Barbu, aveți cuvântul.

   

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Propunerea legislativă are ca obiect reglementarea și modificarea Legii nr.168/1999 privind soluționarea conflictelor de muncă, în sensul lărgirii noțiunii de "conflict de interese", precum și în ceea ce privește procedura de declanșare a conflictelor, în vederea înlăturării unor abuzuri.

Proiectul face parte din categoria legilor organice.

Comisia vă propune adoptarea, aprobarea acestei propuneri legislative, cu modificări, ținând seama și de punerea de acord cu unele dispoziții privind declanșarea conflictelor de muncă și de interese, cu convențiile organizației internaționale a muncii.

Drept urmare, vă supunem spre aprobare, cu modificări, acest proiectul de lege.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Intervenții la dezbateri generale? Nu sunt intervenții la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterile...

 
     

Domnul Iuliu Ioan Furo (din sală):

Ba, da. Am o intervenție.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog foarte mult să mă iertați.

Domnule deputat Furo, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Iuliu Ioan Furo:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

În ceea ce privește această inițiativă legislativă, Grupul nostru parlamentar o va susține.

Este necesar să fie reglementat ce se petrece în acest perimetru, mai ales că vizează discutarea în cadrul unităților care au personal angajat cu contract pe perioadă nelimitată, probleme de salarizare, condițiile de muncă, durata timpului de lucru, programului de lucru ș.a.m.d.

Nu însă, pentru acest lucru am venit.

Domnul președinte Barbu a prezentat punctul de vedere al comisiei.

Am vrut să iau cuvântul și am vrut să rețin atenția distinșilor mei colegi, că nici până astăzi în România nu funcționează tribunalele muncii.

Ca atare, domnule președinte, noi am insista ca tribunalele muncii să intre cât mai repede în atribuțiunile lor, să înceapă să-și desfășoare activitatea.

Repet, Grupul nostru parlamentar va susține această lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Alte intervenții la dezbateri generale? Nu sunt alte intervenții la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterile pe articole.

Dacă de la pct.1 la pct.5 există obiecții, observații, comentarii? Nu sunt. Adoptate.

De la 6 până la 12? Adoptate.

Am finalizat dezbaterea pe articole.

Proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.136/2006 pentru completarea Legii nr.263/2006 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.209/2005 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul proprietății (rămas pentru votul final).  

La pct.9, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 136/2006 pentru completarea Legii nr.263/2006 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 209/2005 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul proprietății.

Legea are caracter organic.

Proiect adoptat tacit de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru muncă și protecție socială.

Procedură de urgență.

Suntem Cameră decizională.

Din partea inițiatorului?

Vă rog, domnule secretar de stat Nicolescu.

   

Domnul Theodor Nicolescu (vicepreședinte, Agenția Națională pentru Restituirea Proprietăților):

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Acest proiect de lege urmărește înlăturarea unor discriminări între cei implicați în soluționarea cererilor de restituire a proprietății pe teritoriul României.

Având în vedere că, la aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.209, Parlamentul a introdus un amendament, pe care l-a și adoptat, prin care toți membrii comisiilor locale de fond funciar primeau o indemnizație pentru activitatea lor, și cum demnitarii aveau nevoie de o reglementare specială, ei fiind discriminați, deși sunt cei care răspund în mod direct de aplicarea acestor legi, ne referim aici la demnitățile publice alese și numite, noi am considerat necesar să înlăturăm această discriminare de așa manieră încât primarii, viceprimarii, prefecții și alți demnitari implicați în aplicarea legilor de restituire a proprietăților, să beneficieze de aceste indemnizații.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule secretar de stat.

Domnul președinte Barbu, vă rog.

 
   

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul de Lege are ca obiect reglementarea și aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.136/2006 pentru completarea Legii nr.263/2006 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.209/2005 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul proprietății.

Comisia propune plenului Camerei Deputaților aprobarea proiectului de lege în vederea asigurării cadrului legal prin care să se elimine inechitățile create prin neacordarea unor drepturi de natură salarială persoanelor care ocupă funcții de demnitate publică alese sau numite în administrația publică locală și centrală, implicate în mod direct în organizarea executării actelor normative din domeniul restituirii proprietăților.

Proiectul de lege se consideră adoptat de Senat în forma inițială, în condițiile art.75 alin. (2), teza 3 din Constituția României.

În urma dezbaterilor din ședința din 8 mai, comisia propune admiterea fără modificări a proiectului de lege.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Intervenții la dezbateri generale? Nu sunt intervenții la dezbateri generale.

Nu există amendamente admise sau respinse.

Proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.116/2006 privind protecția socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate ca urmare a restructurării și reorganizării unor societăți naționale, regii autonome, companii naționale și societăți comerciale cu capital majoritar de stat, precum și a societăților comerciale și regiilor autonome subordonateautorităților administrației publice locale (rămas pentru votul final).  

La pct.10, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.116/2006 privind protecția socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate ca urmare a restructurării și reorganizării unor societăți naționale, regii autonome, companii naționale și societăți comerciale cu capital majoritar de stat, precum și a societăților comerciale și regiilor autonome subordonate autorităților administrației publice locale.

Legea are caracter ordinar. Proiect adoptat de Senat. Raport de adoptare din partea Comisiei pentru muncă. Procedură de urgență.

Suntem Cameră decizională.

Inițiatorul, vă rog.

   

Domnul Akos Derzsi (secretar de stat, Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse):

Doamnelor și domnilor deputați,

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare protecția socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate ca urmare a restructurării și reorganizării unor societăți naționale, regii autonome, companii naționale și societăți comerciale cu capital majoritar de stat, precum și a societăților comerciale și regiilor autonome subordonate autorităților administrației publice locale.

Măsurile prevăzute în proiect au în vedere atenuarea impactului social al proceselor de restructurare și reorganizare, protecția socială a persoanelor concediate și determinarea acceptării postdisponibilizare a unor activități necesare închiderii și conservării minelor.

Față de cele prezentate, Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse propune plenului adoptarea proiectului de lege în forma prezentată în raportul comisiei.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule secretar de stat.

Domnul președinte Barbu.

 
   

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnule președinte,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare protecția socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate ca urmare a restructurării și reorganizării unor societăți naționale, regii autonome, companii naționale și societăți comerciale cu capital majoritar de stat, precum și societăți comerciale și regii autonome subordonate autorităților administrației publice locale.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

A fost adoptat de Senat în ședința din 26 martie 2007.

Comisia vă propune adoptarea acestui proiect de lege, cu modificări, așa cum se regăsesc ele în raport.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Intervenții la dezbateri generale? Nu sunt intervenții la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterile pe articole.

Lucrăm pe anexa cu amendamente admise.

Există și un amendament respins.

O să rog inițiatorul, dacă dorește, să-l susțină.

La anexa cu amendamente admise, dacă de la pct.1 la pct.5 există obiecții, observații, comentarii? Nu sunt. Adoptate.

De la 6 la 10. Adoptate.

De la 11 la 15. Adoptate.

De la 16 la 20. Adoptate.

De la 21 la 25. Adoptate.

De la 26 la 30. Adoptate.

De la 31 la 35. Adoptate.

De la 36 la 38. Adoptate.

Am adoptat și anexele care se regăsesc la aceste puncte.

Amendamentul respins nu s-a susținut.

Am finalizat dezbaterea pe articole.

Proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.2/2007 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.116/2006 privind protecția socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate ca urmare a restructurării și reorganizării unor societăți naționale, regii autonome, companii naționale și societăți comerciale cu capital majoritar de stat, precum și a societăților comerciale și regiilor autonome subordonate autorităților administrației publice locale (rămas pentru votul final).  

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.2/2007 privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.116/2006 privind protecția socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate ca urmare a restructurării și reorganizării unor societăți naționale, regii autonome, companii naționale și societăți comerciale cu capital majoritar de stat, precum și a societăților comerciale și regiilor autonome subordonate autorităților administrației publice locale.

Legea are caracter ordinar.

Proiect adoptat de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru muncă și protecție socială.

Procedură de urgență.

Suntem Cameră decizională.

Singura problema: va trebui să fim atenți în ce ordine le publicăm.

Din partea inițiatorului, vă rog domnule secretar de stat.

   

Domnul Akos Derzsi:

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.116/2006 privind protecția socială a persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate ca urmare a restructurării și reorganizării unor societăți naționale, regii autonome, companii naționale și societăți comerciale cu capital majoritar de stat, precum și a societăților comerciale și regiilor autonome subordonate autorităților administrației publice locale, publicată în Monitorul Oficial nr.1042/28.12.2006, în sensul egalizării sumelor acordate la data concedierii, indiferent de actul normativ prin care au fost aprobate, precum și acordarea venitului de completare, în cuantum diferit la data încadrării în muncă, în societățile din sectorul minier, față de încadrarea în societăți din alte domenii de activitate.

Totodată, se propune și reducerea termenului de încheiere a contractului individual de muncă pe perioadă nedeterminată a salariatului cu o societate care va efectua concedieri colective.

Față de cele prezentate, Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse propune plenului adoptarea proiectului de lege, în forma prezentată în raportul comisiei.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Comisia, raportul? Domnul președinte Barbu.

 
   

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Ordonanței de urgență Guvernului nr. 116/2006 în sensul egalizării sumelor acordate la data concedierii, indiferent de actul normativ prin care au fost aprobate, precum și acordarea venitului de completare în cuantum diferit la data încadrării în muncă în societățile din sectorul minier, față de încadrarea în societățile din alte domenii de activitate.

Totodată, se propune și reducerea termenului de încheiere a contractului individual de muncă pe perioadă nedeterminată a salariatului cu societatea care efectuează concedierea colectivă.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, conform prevederilor art. 73 alin. (1) din Constituția României, republicată.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din 26 martie 2007.

În urma dezbaterilor, comisia propune admiterea, cu modificări, a proiectului de lege așa cum este prevăzut în raport.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Intervenții la dezbateri generale? Nu sunt intervenții la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterile pe articole.

Lucrăm pe anexa cu amendamente admise.

Vă atrag atenția că există și un amendament respins, inițiatorul nu e însă în sală.

Dacă la pct. 1 există obiecții, observații, comentarii? Nu sunt.

Adoptat.

Pct.2? Adoptat. Pct.3? Adoptat. Pct.4? Adoptat. Pct.5? Adoptat. Pct.6? Adoptat. Pct.7? Adoptat. Pct.8? Adoptat.

Pct.9, obiecții, observații? Nu sunt. Adoptat.

Am finalizat dezbaterea pe articole, proiectul de lege rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.121/2006 privind regimul juridic al precursorilor de droguri (rămas pentru votul final).  

La pct. 12, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.121/2006 privind regimul juridic al precursorilor de droguri.

Legea are caracter organic.

Proiect adoptat de Senat tacit.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru sănătate.

Procedură de urgență.

Suntem Cameră decizională.

Inițiatorul? Vă rog frumos, domnule general.

   

Domnul Pavel Abraham (președintele Agenției Naționale Antidrog):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul de lege are ca obiect de activitate monitorizarea operațiunilor cu precursori, obligațiile operatorilor cu substanțe clasificate, procedura și desfășurarea operațiunilor cu astfel de substanțe, inclusiv păstrarea și depozitarea acestora, precum și răspunderea juridică a operatorilor.

Această ordonanță care urmează să fie aprobată prin proiectul de lege a fost determinată de o vizită a unei comisii de expertiză de la Comisia Europeană, ne-am pus de acord și în cele din urmă ea reglementează câteva situații deosebite, în sensul că se constituie ghișeul unic la nivel local, se apropie serviciul de către cetățean, se evită unele suprapuneri și se asigură o mai bună corelare a operațiunilor cu astfel de substanțe în România, între țările din cadrul Uniunii Europene și cu terții.

Față de această situație, susținem aprobarea în forma discutată la comisii a proiectului prezentat în fața dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Comisia? Domnule președinte Ifrim, vă rog.

 
   

Domnul Mircea Ifrim:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Privind Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.121/2006 privind regimul juridic al precursorilor de droguri, vrem să subliniem faptul că este un proiect de lege prin care se pune de acord legislația noastră cu legislația europeană, dispunându-se, de asemenea, o serie de măsuri care să dea posibilitatea controlului asupra precursorilor de droguri și, bineînțeles, să facă într-o măsură sporită profilaxia acestor situații în care avem persoane drogate.

Vă rugăm să aprobați acest proiect, în forma propusă de comisie.

Vă mulțumim.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Intervenții la dezbateri generale? Nu sunt intervenții la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterile pe articole.

Vă atrag atenția că există și un amendament respins.

O să vă rog, dacă doriți, Comisia pentru apărare, să-l susțină.

Vă dau cuvântul când ajungem la amendament, atunci.

Poftiți? Sunteți la proiectul cu precursorii de droguri. Nu se susține amendamentul respins? Mulțumesc.

Atunci, lucrăm pe anexa cu amendamente respinse.

De la pct. 1 la pct. 5, dacă există obiecții, observații, comentarii? Nu sunt. Adoptate.

De la 6 la 10? Adoptate.

De la 11 la 15? Obiecții, observații, comentarii? Adoptate.

De la 16 la 20? Adoptate.

De la 21 la 25? Adoptate.

De la 26 la 30? Adoptate.

Pct. 31, obiecții, observații, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Am finalizat dezbaterea pe articole.

Și acest proiect va trece la vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru completarea Legii nr.90/2003 privind vânzarea spațiilor aflate în proprietatea privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, destinate sediilor partidelor politice; Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.90/2003 privind vânzarea spațiilor aflate în proprietatea privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, destinate sediilor partidelor politice. (rămase pentru votul final)  

La pct.13, Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr.90/2003 privind vânzarea spațiilor aflate în proprietatea privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, destinate sediilor partidelor politice.

Legea are caracter organic.

Proiect adoptat de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru administrație publică.

Proiect retrimis la comisie pentru a fi dezbătut împreună cu Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.90/2003 privind vânzarea spațiilor aflate în proprietatea privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, destinate sediilor partidelor politice.

Lege organică.

Proiect respins de Senat.

Suntem în procedură de urgență.

Cameră decizională.

Raport comun din partea Comisiei pentru administrație publică pentru ambele inițiative, adoptarea primei propuneri legislative și respingerea celei de a doua.

Inițiatorul, dacă dorește să intervină? Nu este necesar.

Comisia, vă rog să prezentați raportul comun, atunci.

   

Domnul Relu Fenechiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

A fost sesizată comisia cu Adresele PL-x 258 și PL-x 305 pentru dezbatere și avizare în fond.

Pentru PL-x 258/2007 a fost întocmit raport prin care s-a propus aprobarea acestuia, și pentru PL-x 305/25.04.2007 a fost întocmit raport de respingere.

Am precizat aceste lucruri pentru a rămâne în stenograma ședinței.

Deci, pentru PL-x 258 proiectul de lege a fost adoptat în Senat și comisia propune adoptarea, cu amendamente.

Dacă există discuții? Dacă nu, aș dori să fac o modificare de formă, s-a omis un cuvânt.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog să precizați la microfon, ca să se înregistreze în stenogramă.

 
   

Domnul Relu Fenechiu:

Aș dori să precizez că la art.4 alin.(3), nou introdus, s-a omis, după cuvântul "închiriate", deci, trebuie să urmeze sintagma "potrivit legii".

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Înțeleg că nu există obiecții la această propunere, o vom dezbate la dezbaterea pe articole.

Dacă există intervenții la dezbateri generale? Nu sunt.

Trecem la dezbaterile pe articole.

Nu există amendamente respinse.

Pct. 1. Obiecții, observații, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Pct. 2? Adoptat.

Al treilea punct, care ar fi trebuit să fie 3, dar văd că este scris tot 2, în raportul comisiei? Adoptat.

Pct. 3, care devine 4? Adoptat.

Aici înțeleg că facem și acea completare, cu "în condițiile legii", da? Nu sunt obiecții, înțeleg.

Pct. 4, care devine pct. 5 în raport? Adoptat.

Am finalizat dezbaterea pe articole, proiectul rămâne la vot final.

Primul proiect cu propunere de adoptare, cel de al doilea, evident, propunerea legislativă, cu propunere de respingere.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea art.36 din Legea nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 și ale Legii nr.169/1997 (rămas pentru votul final).  

Pct. 14, Proiectul de Lege pentru modificarea art.36 din Legea nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 și ale Legii nr.169/1997.

Legea are caracter organic.

Proiect adoptat de Senat.

Raport de adoptare, raport înlocuitor de adoptare din partea Comisiei pentru agricultură.

Suntem Cameră decizională.

Dacă inițiatorul dorește să-și susțină proiectul? Domnul deputat Pruteanu? Lipsește.

Comisia, vă rog frumos. Domnul vicepreședinte Tabără.

   

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă prezint raportul înlocuitor asupra Proiectului de Lege pentru modificarea art.36 din Legea nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 și ale Legii nr.169/1997.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice a fost sesizată spre dezbatere pe fond cu Proiectul de Lege pentru modificarea art.36 din Legea nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 și ale Legii nr.169/1997.

În ședința din data de 3 mai 2007 plenul Camerei Deputaților a hotărât retrimiterea proiectului de lege la comisie, în vederea reexaminării și întocmirii unui raport înlocuitor.

Proiectul de lege are ca obiect modificarea art. 36 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 și ale Legii nr.169/1997, cu modificările și completările ulterioare, avându-se în vedere că persoanelor îndreptățite la împroprietărire, înscrise în tabele nominale întocmite în aplicarea Legii nr. 187/1945 pentru înfăptuirea reformei agrare, să li se acorde terenurile respective în limita suprafețelor disponibile, dacă acest lucru nu este posibil, despăgubiri.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Raportul comisiei a fost adoptat cu 21 de voturi pentru și 2 voturi împotrivă în ședința din 14 mai 2007.

Potrivit art. 75 alin. (1) și (3) din Constituția României, republicată, și art. 92 alin. (9) pct. 2 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este Cameră decizională.

În urma dezbaterilor, comisia propune adoptarea proiectului de lege, cu următoarele amendamente.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Dacă există intervenții la dezbateri generale? Nu sunt intervenții la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterile pe articole.

Lucrăm pe anexa cu amendamente admise.

Dacă la pct. 1 există obiecții, observații, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Pct. 2? Adoptat. Pct. 3? Adoptat. Pct. 4? Adoptat. Pct. 5? Adoptat.

Am finalizat dezbaterea pe articole.

Proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind înființarea și funcționarea Agenției Naționale a Zonei Montane. (rămasă pentru votul final).  

La pct. 15, Propunerea legislativă privind înființarea și funcționarea Agenției Naționale a Zonei Montane.

Legea are caracter ordinar.

Proiect respins de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru agricultură.

Suntem Cameră decizională.

Dacă inițiatorul dorește să susțină proiectul? Da? Domnule deputat Popa, sunteți inițiator? Aveți cuvântul.

   

Domnul Nicolae Popa:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Inițiatorii sunt de la mai multe grupuri parlamentare, de fapt, de la toate grupurile parlamentare, pentru că ne-am dat seama de importanța acestei probleme, și anume, înființarea unei agenții specifică pentru zona montană. Aș vrea să vă informez că nu este o invenție a noastră, în toate țările Europei există un organism special care se ocupă de problemele specifice ale zonelor montane, de problemele celor care locuiesc în această zonă, pentru că într-adevăr sunt probleme specifice.

De altminteri, România este cooptată în foarte multe organisme internaționale privind zona montană și ar fi păcat ca la nivelul Ministerului Agriculturii să nu existe un organism, o direcție specializată care să rezolve și să reprezinte România în aceste organisme în care România este cooptată.

Sigur că, vorbind despre problemele specifice, vreau să vă informez, stimați colegi, că a fost abandonată într-un fel zona montată, pentru că oamenii nu mai sunt încurajați să mai crească animale, din cauza faptului că nu a existat o preocupare specială pentru treaba aceasta, nu s-a încurajat turismul în această zonă care este atât de necesară pentru a crea noi locuri de muncă, și aici iar este o problemă foarte serioasă, nu s-a mai dat niciun fel de atenție încurajării și susținerii meșteșugurilor tradiționale, care ne făceau odată faima României și cu care ne prezentam la toate târgurile internaționale, s-au pierdut în timp și trebuie să le redescoperim și să le susținem în continuare. Și bineînțeles că lipsa locurilor de muncă a condus în mod automat la migrația populației din zona montană spre alte zone, ceea ce reprezintă un lucru extrem de periculos, spuneam și o repet de la acest microfon, muntele fără om este un munte mort, care nu poate să fie băgat în seamă.

De aceea, noi, inițiatorii acestui proiect de lege am căutat să armonizăm legislația românească cu cea europeană de înființare a acestei agenții a zonei montane, care va funcționa în cadrul Ministerului Agriculturii.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Comisia, raportul, vă rog.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă prezint raportul asupra Propunerii legislative privind înființarea și funcționarea Agenției Naționale a Zonei Montane.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă privind înființarea și funcționarea Agenției Naționale a Zonei Montane.

La întocmirea raportului comun s-a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ și punctul de vedere negativ al Guvernului.

Propunerea legislativă are care obiect de reglementare înființarea și funcționarea Agenției Naționale a Zonei Montane, instituție publică cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, finanțată integral de la bugetul de stat.

Propunerea legislativă privind înființarea și funcționarea Agenției Naționale a Zonei Montane face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art. 73 din Constituția României, republicată.

La dezbaterea proiectului a participat ca invitat, în conformitate cu prevederile art. 54 și 55 din Regulamentului Camerei Deputaților, republicat, domnul Nicolae Flaviu Lazin, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale.

La lucrările comisiei au fost prezenți 24 de deputați din totalul de 26 de deputați membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost aprobat în unanimitate în ședința din 26 aprilie 2007.

Propunerea legislativă, potrivit art. 75 alin. (1) și (3) din Constituția României, republicată, și art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, este de competența decizională a Camerei Deputaților.

În urma dezbaterilor, comisia propune admiterea cu modificări a propunerii legislative.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Guvernul, dacă doriți să interveniți. Dacă doriți să exprimați punctul de vedere al Guvernului?

 
   

Domnul Gheorghe Albu (secretar de stat, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale):

Punctul de vedere al Ministerului Agriculturii cu privire la înființarea Agenției Naționale a Zonei Montane este următorul.

Conform Hotărârii de Guvern nr. 385/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, vă spunem că în cadrul Ministerului Agriculturii există o direcție care se ocupă de administrarea și întocmirea propunerilor de administrare privind zona montană.

Având în vedere Legea nr. 347/2004, prin hotărâri ale Guvernului s-au stabilit strategii de dezvoltare durabilă a zonei montane, iar în cadrul direcțiilor generale pentru agricultură și dezvoltare rurală, autorității de management pentru programul național de dezvoltare rurală din structura organizatorică a Ministerului Agriculturii, Pădurii și Dezvoltării Rurale, funcționează ca birou Agenția Națională a Zonei Montane. La nivel teritorial, activitățile pentru zona montană sunt coordonate de un director executiv adjunct și desfășurate de experți, în cadrul Compartimentului promovare, informare și raportare, a Compartimentului lideri și a altor programe ale direcțiilor pentru agricultură și dezvoltare rurală județeană.

Atribuțiile Agenției Naționale a Zonei Montane se încadrează în domeniile de dezvoltare rurală, iar personalul alocat este suficient și asigură o bună desfășurare a activităților care revin acestui compartiment.

Conform actualei structuri instituționale și atribuțiilor acestora, personalul beneficiază în acest an de o majorare salarială și considerăm că înființarea unei astfel de agenții nu se justifică. De altfel, și punctul de vedere al Guvernului este că nu susține adoptarea propunerii legislative. Și, totodată, există și avizul negativ al comisiilor de specialitate din Senat.

Ca atare, Ministerul Agriculturii nu susține înființarea și funcționarea Agenției Naționale a Zonei Montane.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule secretar de stat.

Domnul deputat Rus, domnul deputat Tabără.

 
   

Domnul Ioan Aurel Rus:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu mă surprinde atitudinea Guvernului, care nu vrea să susțină înființarea unei astfel de agenții, ci vreau doar să le amintesc celor din Ministerul Agriculturii că ordonanța dată de ministrul Sulfina Barbu, care trecea la depopularea munților, a fost vehement contestată de cei care astăzi se află la conducerea ministerului.

Înființarea Agenției Naționale a Zonei Montane este foarte bună. Să ne amintim că împreună cu domnul deputat Tabără și cu alți colegi intenționam să formăm grupul "Prietenii munților" sau "Prietenul muntelui" în Parlamentul României și încă nu am reușit să facem acest lucru.

Se cunoaște că la ora actuală munții României se duc spre deșertificare și depopulare. Se cunoaște că acea ordonanță de urgență care spunea că în zonele de rezervații naturale și zonele limitrofe se interzice pășunarea, organizarea de stâne, aceasta înseamnă că cetățenii români care trăiesc tocmai în acea zonă, ei trebuiau să moară de foame.

Să ne amintim că România trebuia să dea un oraș care să fie secretar al Convenției de la Viena și pentru acest lucru a fost stabilit orașul Brașov, deși cei care erau trimiși să negocieze acest lucru căutau un oraș dintr-o ală țară, care are abia 9 comune în munți, și noi suntem o țară care avem aproape 60% din Munții Carpați, îi avem la noi în țară.

Susținem această înființare a Agenției Zonale a Muntelui. Și cred că era bine dacă invitat astăzi la această lucrare și doctorul Radu Rey, președintele CEFIDEC-ului, cel care se luptă foarte mult pentru păstrarea montanologiei, pentru păstrarea specificului montan, pentru păstrarea a tot ce înseamnă crescători de animale din zona muntelui, pentru că, să ne îndreptăm puțin cu ochii spre ei, sunt și o parte din electorii noștri.

Susținem deci înființarea acestei Agenții.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Valeriu Tabără.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Suntem în fața unei inițiative legislative care, după opinia mea și după opinia noastră și a majorității, este extrem de necesară pentru ceea ce înseamnă o treime din teritoriul României, o treime în care are loc o viață economică și socială cu un grad foarte mare de specificitate.

În al doilea rând, aș vrea să vă spun că România face parte din Euromontana, este asociată la toate structurile europene, inclusiv la programe care vin direct pentru zona montană din Uniunea Europeană.

Pe de altă parte, cred că toți cei de aici, care călătorim și care în mod sigur avem acest spirit de observație asupra situației din munți, ne dăm seama că toate măsurile care au fost luate până acum nu au avut o eficacitate și o eficiență deosebită. Și lucrul cel mai grav este ceea ce înseamnă depopularea acestor munți, lucrul cel mai grav este faptul că se renunță la ceea ce înseamnă natural acolo, se renunță la ceea ce, practic, încercăm să obținem la nivel național și la nivel european. Dacă vreți, tradițiile, elemente de identitate, produse cu o mare valoare de piață, produse pe care le putem duce în Uniunea Europeană și în comerțul internațional ca și complementaritate.

Dar, repet încă o dată, programe de acest tip și cu agenții care să gestioneze direct o zonă care, repet, reprezintă 33% din suprafața României se găsesc și în alte țări care au zonă montană, cum este Austria, nu mai vorbesc de Elveția sau, dacă vreți, un teritoriu asemănător ca proporție din teritoriul național, Franța.

Acesta este motivul pentru care nu cred și îl rog pe domnul secretar de stat, sigur, dânsul este mai nou în minister, să analizeze eficiența acelui birou, că este un birou, cu 3 sau 4 persoane, care nu este legat de profesia lor, nu atât cât ar vrea să facă, cât neputința de a cuprinde o parte din teritoriul național de o așa de mare importanță și cu atât de multe probleme. Pentru că acolo avem absolut toate problemele, mergând de la ceea ce înseamnă regularizări de ape, de valorificarea masei lemnoase, de valorificare și de creștere a animalelor ș.a.m.d., economie, repet, extraordinar de mare, care se impune să fie gestionată într-un anumit fel.

Pe de altă parte, întreaga structură nu este ruptă de minister, este în coordonarea ministerului.

Și încă o chestiune, cu care vreau să închei, zona de munte nu este una care se aseamănă cu restul zonelor țării, cu câmpia, cu lunca, cu tot ceea ce vedem aici, este o zonă care rupe orizonturile, până la urmă, sau creează mai multe orizonturi, poate mai aproape un pic de cer și mai sub pământ uneori.

Aceasta este motivul pentru care se impune o lege care să reglementeze și să formeze și să organizeze o structură care să gestioneze această zonă.

Din acest punct de vedere, Grupul parlamentar al Partidului Democrat va susține această lege.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul deputat Dragoș Dumitriu.

Imediat, v-am notat.

 
     

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Uitați-vă și pe extreme! Suntem și noi aici!

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Nea Marcu la sfârșit...

 
   

Domnul Petre Dragoș Dumitriu:

Stimați colegi,

Câteva aspecte de ordin practic.

Ministerul, deși susține că reprezintă și interesele producătorilor din zona montană, în realitate, acești producători au fost complet defavorizați prin negocieri, atât în desfacerea produselor pe plan extern, cât și pe plan intern. Abia acum se încearcă o însăilare a prevederilor legislative, astfel încât produsele să poată fi desfăcute pe plan zonal, nu numai pe plan local.

De asemenea, prin înțeleptele negocieri duse la Bruxelles, cei din zona montană, care pot să fie trecuți de fapt într-o zonă defavorizată din punct de vedere al creșterii animalelor, nu pot achiziționa animale prin fonduri europene. Acestea sunt doar două considerente.

Și pe lângă aceasta să nu uităm tendința evidentă de încălzire globală, ceea ce duce la necesitatea gestionării extrem de bune a acestui fond montan.

În plus de asta, am introdus în final un amendament care prevede ca aplicarea legii să se facă începând cu anul 2008. Deci, nu ar exista probleme nici din acest punct de vedere.

Ei bine, în aceste condiții, cred că singurul comentariu pe care Guvernul va trebui să-l facă în final este să spună un mare mulțumesc Parlamentului pentru această propunere legislativă și să facă bine să o adopte.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Liviu Timar.

 
   

Domnul Liviu Timar:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Membrii PSD din Comisia pentru agricultură, în comisie, într-adevăr, am votat pentru. Dar ulterior am făcut o analiză, ținând cont de situația din teritoriu în ceea ce privește structurile care există la această dată, care au tangență cu agricultura.

Nu că nu am fi de acord cu dezvoltarea zonei montane. Într-adevăr, zona montană trebuie să se dezvolte, cum, practic, ar trebui să se dezvolte toată agricultura. Depopularea nu se datorează faptului că nu este ajutată zona montană, depopularea se datorează faptului că întreaga agricultură nu este ajutată. Poate cineva să spună de la acest microfon cum este ajutată agricultura din zona de câmpie mai mult decât zona de munte sau invers? Nu este ajutată deloc agricultura. Acesta este adevărul. Și, acum, a crea o altă structură la nivelul județelor ... Practic, la nivelul județelor există o direcție agricolă pentru dezvoltare, care răspundea până în 2004, inclusiv până în 2005, de tot ceea ce se întâmpla în agricultura unui județ și în agricultura țării românești. De atunci, am mai creat încă două agenții care se ocupă de derularea fondurilor de la Uniunea Europeană, de Programul SAPARD.

Acest lucru îl făcea direcția agricolă, care are o structură foarte bine conturată la nivelul județelor, iar acum, creând aceste două agenții, nu mai are aceste atribuțiuni. Potrivit acestui act normativ care a fost amintit de către domnul secretar de stat, practic, direcțiile agricole au acum această posibilitate și au aceste structuri să răspundă de întreaga strategie de dezvoltare a județelor, inclusiv a celor 28 care au zonă montană. Este inutil să mai creăm încă o agenție, încă ceva stufos pe lângă direcțiile agricole. Practic, la nivelul direcțiilor agricole există un director executiv plus încă patru directori. Să mai creăm încă un post de director și alte structuri, ca să facem ce? Ca să facem structuri. Este inutil la această dată să creăm încă o agenție, cu anumite compartimente, deși la nivelul județelor există această posibilitate de a dezvolta zona montană. Este inutil să facem această agenție și, de aceea, eu propun colegilor mei să nu voteze, că este inutil să facem această agenție, la această dată.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Buciuta.

 
   

Domnul Ștefan Buciuta:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Grupul parlamentar al minorităților naționale susține această inițiativă legislativă privind înființarea și funcționarea Agenției Naționale a Zonei Montane, având în vedere că majoritatea minorităților României trăiesc în zona montană, în afară de cea maghiară, deși și dintre ei trăiesc mulți în zona montană.

Aș aminti numai unele județe, unde trăiește minoritatea ucraineană: la Arad, Caraș-Severin, Maramureș, Satu-Mare, Suceava, Timiș, Tulcea, care sunt cuprinse în lista județelor din zona montană.

Propun să votați această lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul deputat Marcu Tudor și, apoi, domnul deputat Tabără.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aproape tot ce am auzit până acum, referitor la acest proiect de lege, este pertinent și justificat.

Văd, însă, că proiectul a fost propus de membri ai P.S.D., P.N.L., P.D., P.C. și U.D.M.R.

Dacă ei au izbutit să se pună de acord atât de mulți - sunt convins, specialiști în domeniul respectiv -, înseamnă că necesitatea propunerii unui asemenea proiect există, cu atât mai mult cu cât la Senat, comisiile de specialitate, de agricultură și, probabil, juridică, au fost de acord aproape în unanimitate, cum este și Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice de la noi, reprezentată de domnul Valeriu Tabără.

Întrebarea mea ar fi următoarea: noi ne-am hotărât să votăm - Partidul România Mare - acest proiect de lege, așa cum este propus de către Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, punând de acord toate acele propuneri ale membrilor celor cinci partide pe care le-am enunțat anterior și cu ce s-a discutat ulterior în comisie, pentru că ni se pare că este necesar să se înființeze ceva care să reglementeze o activitate foarte diversificată din munți, din dealuri, din zone în care sunt oameni rari, puțini ... nu puțini, rari și au tangență unii cu alții mai puțin și sunt controlați, sau conduși, sau ajutați mai puțin decât până acum.

Problema este, ce a spus domnul deputat anterior "discursului" meu, este că există astfel de structuri care se ocupau cu așa ceva. Dacă există și nu s-au ocupat și n-au dezvoltat și au făcut simțită necesitatea înființării unei asemenea agenții, care să le ia din atributele pe care le aveau anterior, înseamnă că ele nu și-au desfășurat, în totalitate, sau corect, sau justificat, activitățile cu care au fost îndrituiți prin legea de înființare a acelor structuri.

Ca atare, întrebarea ar fi: de ce Senatul a respins acest proiect de lege, după ce comisiile au votat? Este, cumva, o respingere prin aprobare tacită? Sau ar fi fost aprobare, nu respingere. N-am înțeles de ce Senatul a respins această propunere, când noi, toți, am căzut de acord, cu excepția domnului deputat, colegul nostru, că este necesară înființarea unei asemenea agenții.

Aceasta ar fi o problemă. Și a doua - noi facem apel la cei care votează, toți colegii noștri să fie receptivi la reglementarea nouă a unor astfel de activități care nu au fost făcute până acum simțite în zonele pentru care a fost creată această agenție și să creăm un cadru nou. Poate așa iese mai bine. Nu înseamnă că, dacă am înființat-o, a fost numai în scopul de a da de lucru unor oameni, ci, pur și simpu, pentru că s-a simțit nevoia înființării ei.

Deci, fac apel la votul dumneavoastră și poate îmi răspunde și mie cineva: ce rezervă a avut Senatul, că nu a votat un astfel de proiect de lege foarte pertinent, după părerea noastră?

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul deputat Tabără. Vă rog.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Participând la Senat, cred că a fost o oarecare scăpare a colegilor senatori și legea a căzut, dacă nu mă înșel, la un număr foarte, foarte mic de voturi.

Eu aș veni însă cu o completare sau câteva argumente în favoarea acestei agenții și împotriva a ceea ce spunea colegul Timar, pentru care eu am toată stima, ca specialist agricol, ca fost director de direcție agricolă. Știm cu toții că sistemul direcțiilor agricole, până la urmă, va fi restructurat și că vor avea un alt obiect de activitate. Toate structurile respective, pe care le avem ca dezvoltare, cu specific deosebit, vor fi realizate și coordonate de astfel de agenții. Nu întâmplător au fost înființată Agenția de Dezvoltare Rurală, este Agenția de Plăți, care, practic, vine și plătește, inclusiv la această agenție montană, tot ceea ce trebuie să plătească acolo, ca programe. Acesta este rolul ei și este o agenție europeană.

Pe de altă parte, eu cred că avem experiență suficientă. Și o spun cu toată responsabilitatea că structurile care au fost până acum - de la nivel central și până la direcțiile agricole - nu și-au făcut datoria pe acest domeniu al zonei montane. Și vedem care este situația. Pentru că, de fapt, situația actuală este cea care este și concluzionează ceea ce au făcut aceste structuri din direcțiile agricole, sau de la nivelul ministerului. Practic, ele n-au fost.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnul Timar. O nouă scurtă intervenție.

 
   

Domnul Liviu Timar:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Ca să fiu foarte bine înțeles: în cadrul direcțiilor agricole, la această dată, există o direcție de dezvoltare rurală. Deci, există, nu este altceva, domnule Tabără.

Uniunea Europeană, din câte știu eu, agreează proiectele de dezvoltare regională. Într-un județ care are 28 sau 30 la sută munte, ce se întâmplă cu acesta? Se ia numai o anumită parte?

Uniunea Europeană, din câte știm, agreează proiectele de dezvoltare regională, unde este inclus tot ce există în regiunea respectivă. A face, repet încă o dată, o agenție la această dată, este, pur și simplu, numai să ne aflăm în treabă. Direcția care există, din moment ce agenția este subordonată direcțiilor agricole ... Cum, adică, agenția își face mai bine treaba, dacă este subordonată tot direcției agricole din moment ce există o direcție în cadrul Direcției Agricole de Dezvoltare Rurală? Aa, este cu totul altceva. Fiindcă trebuie, într-adevăr, această direcție, să spunem, dacă nu s-a ocupat de ce trebuie, să se ocupe și de această problemă. Eu, ca director, aveam interesul, la nivelul județului, ca toată agricultura județului să meargă, inclusiv agricultura din zona montană.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă nu mai există alte intervenții la dezbateri generale, în încheiere, inițiatorul, domnul deputat Popa.

 
   

Domnul Nicolae Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Cred că este vorba de o neînțelegere și o lipsă de aproximare a viitorului legat de dezvoltarea agriculturii românești.

Știm foarte bine că toate aceste fonduri ale Uniunii Europene, toate aceste fonduri care vor veni, de întrajutorare și sprijinire a agriculturii românești, se vor derula prin agenții, prin organisme specializate, nu prin direcțiile agricole. Direcțiile agricole se vor transforma, într-un viitor apropiat, în niște direcții de statistică, în niște direcții de informare, deci nu de implementare a fondurilor europene. Păi, atunci, domnule Timar, cu tot respectul și considerația, că sunteți un mare agricultor și vă recunosc toate meritele, de ce nu am lăsat A.P.I.A., de ce nu am lăsat SAPARD-ul în subordinea direcțiilor agricole și le-am separat și le-am dat niște obiective specifice de implementare a fondurilor europene? Tocmai din acest punct de vedere, că direcțiile se vor transforma numai în niște direcții de statistică și de informare, iar cele care vor implementa efectiv fondurile și vor acorda aceste sume vor fi agențiile specializate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, stimați colegi.

După această dezbatere, care a stârnit atâtea pasiuni, vă propun să trecem la dezbaterea pe articole.

Nu există amendamente respinse, lucrăm pe anexa cu amendamente admise.

Dacă, de la pct.1 la pct.5, există obiecții, observații, comentarii? Nu sunt. Adoptate.

De la pct.6 la pct.10? Adoptate.

De la pct.11 la pct.15? Adoptate.

De la pct.16 la pct.18? Obiecții, observații, comentarii? Nu sunt. Adoptate.

Am terminat dezbaterea pe articole. Proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr.192/2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul și acvacultura (rămasă pentru votul final).  

La pct.16, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.192/2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul și acvacultura

Legea are caracter organic; proiect respins de Senat; raport de adoptare din partea Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice; suntem Cameră decizională.

Inițiatorul? Vă rog. Guvernul? Nu? Acvacultura, resursele acvatice, Ministerul Agriculturii. Inițiatorul nu insistă să susțină acest proiect.

Comisia, vă rog frumos. Domnul deputat Tabără.

Rog inițiatorul, data viitoare, când vine, să și susțină proiectele.

   

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă prezint raportul asupra Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr.192/2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul și acvacultura.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.192/2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul și acvacultura.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ și punctul de vedere negativ al Guvernului.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art.4 lit.k) din Legea nr.192/2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul și acvacultura, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și modificarea art.21 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.69/2004 pentru modificarea și completarea Legii nr.192/2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul și acvacultura.

Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.192/2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul și acvacultura face parte din categoria legilor organice, potrivit prevederilor art.73 din Constituția României, republicată.

La lucrările comisiei au fost prezenți 25 de deputați, din totalul de 26 de deputați, membri ai comisiei. Raportul comisiei a fost adoptat în unanimitate, în ședința din 25 aprilie 2007. Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat, în ședința din 28 martie 2007.

În urma dezbaterii, comisia propune admiterea, cu modificări, a propunerii legislative, iar competența decizională este a Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă există intervenții la dezbateri generale?

Guvernul? Nu-i propunerea Guvernului, înțeleg. Este inițiativă parlamentară.

Vă mulțumesc.

Punctul de vedere al Guvernului?

 
   

Domnul Gheorghe Albu:

Punctul de vedere al Guvernului, respectiv al Ministerului Agriculturii, este de respingere a Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr.192/2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul și acvacultura.

Am să dau câteva explicații. Legea nr.192/2001, în perioada de când ea a fost adoptată și în prezent, a suportat câteva modificări. Fiecare modificare nu a făcut decât să complice aplicarea acestei legi. De altfel, în urma derulării programelor de asistență prin proiecte PHARE, în vederea consolidării instituționale a sectorului pescăresc, experții comunitari au sesizat că legea de bază a acestui sector nu corespunde, întru totul, nevoilor de aplicare a politicii comune a pescuitului. Și asta deoarece tratează foarte amănunțit administrarea sectorului și nu regulile care trebuie să stea la bază pentru activitățile din acest sector.

De altfel, administrarea sectorului trebuie să fie în responsabilitatea Guvernului, care decide în acest domeniu. De altfel, nu înțelegem termenul de operator economic în sectorul pescăresc. În sensul prezentat de propunerea legislativă, acest operator economic aparține statului, ceea ce înseamnă că este beneficiarul activității de pescuit comercial.

Mai mult decât atât, propunerea legislativă nominalizează operatori economici ai statului, fără însă a preciza care sunt atribuțiile acestora, în condițiile în care Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură are atribuții clare de administrare, reglementare, monitorizare, inspecție și control al activităților economice din sectorul pescăresc.

Mai susținem punctul de vedere și prin faptul că avizul Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice din Senat este negativ.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule secretar de stat.

Intervenții la dezbateri generale? Nu sunt.

Trecem la dezbaterile pe articole.

Pct.1. Obiecții, observații, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.2. Adoptat. Pct.3. Adoptat. Pct.4. Adoptat. Pct.5. Adoptat.

Am finalizat dezbaterea pe articole.

Proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii gazelor nr.351/2004 și a Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.351 din 14/07/2004, Legea gazelor. (retrimitere la comisie).  

La pct.17, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii gazelor nr.351/2004.

Legea are caracter organic; proiect respins de Senat.

Împreună cu Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.351, Legea gazelor, de asemenea respinsă de Senat, raport comun de adoptare a primei propuneri legislative și de respingere a celei de-a doua din partea Comisiei pentru industrii și servicii.

Suntem Cameră decizională.

Dacă inițiatorii doresc să intervină?

Domnule deputat Iancu, sunteți și inițiator. Aveți cuvântul ca inițiator, atunci.

   

Domnul Iulian Iancu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Propunerea legislativă de astăzi se referă la modificarea Legii nr.351, Legea gazelor, în sensul completării acesteia și s-a născut ca urmare a situației speciale create în septembrie 2006, atunci când Autoritatea de Reglementare a Gazelor Naturale s-a văzut în imposibilitatea de a stabili un preț final la consumator, ca urmare a solicitării exprese a producătorilor, de a majora prețul gazelor la producători peste angajamentele asumate de Guvernul României.

În aceste condiții, proiectul de lege oferă, de această dată, un cadru legal Autorității de Reglementare, de a stabili prețul atâta timp cât Guvernul României se află într-un angajament expres privind prețul gazelor naturale din producția internă, față de Uniunea Europeană.

Și, de asemenea, a doua reglementare, extrem de importantă, redefinește noțiunea de consumator, în sensul că interzice producătorului de a folosi gazele din producția internă, în mod discriminatoriu, pe o producție aflată în exclusivitatea proprietate a producătorului, privând, practic, coșul de gaze naturale al țării de o cantitate importantă de gaze.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Mai există inițiatori? Nu. Raportul comisiei, acum. Și, după aceea, intrăm la dezbateri generale.

 
   

Domnul Iulian Iancu:

Stimați colegi,

În consecință, Comisia pentru industrii și servicii a fost sesizată pentru dezbatere în fond cu cele două proiecte de lege menționate anterior și vă menționez că, în consecință, Comisia juridică, de disciplină și imunități a avizat favorabil proiectele de lege. Așa cum vă spuneam, prima propunere legislativă are ca obiect modificarea și completarea Legii gazelor nr.351/2004, vizând creșterea rolului Autorității de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale, iar a doua propunere vizează completarea obligațiilor care le revin producătorilor de gaze naturale, în introducerea unor măsuri, cu scopul de a permite Guvernului să utilizeze sistemul de prețuri și tarife la gaze naturale ca instrument de protecție socială.

Membrii Comisiei pentru industrii și servicii au examinat propunerile legislative menționate și au hotărât adoptarea primei propuneri legislative, respectiv de modificare și completare a Legii gazelor nr.351, cu amendamentele admise, și propune respingerea propunerii legislative pentru modificarea și completarea aceleiași legi, respectiv proiectul nr.283/2007.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Intervenții la dezbateri generale? Domnul deputat Ciopraga.

 
   

Domnul Mircea Ciopraga:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să solicit, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, retrimiterea la comisie a acestui raport, datorită faptului că necesită unele corelări cu strategia energetică a țării, elaborată de Ministerul Economiei și Finanțelor.

Vă mulțumesc. Termen, o lună aș propune.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Vă rog, domnule președinte.

 
   

Domnul Iulian Iancu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Surprinzătoare propunerea și am să vă explic de ce nu suntem de acord, sau eu, personal, consider că nu este indicată retrimiterea la comisie, pentru un simplu motiv: acest proiect de lege face referire expresă la modificarea Legii gazelor. Nu are nici o legătură cu strategia energetică, în sensul că modifică definiția de consumator și dă putere deplină autorității pe zona în care Guvernul României a angajat o creștere graduală de preț. Deci, orice modificare s-ar putea realiza în strategia energetică a României, n-are cum să fie afectată de aceste două prevederi legale, respectiv definiția consumatorului și rolul autorității.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Dacă mai există alte intervenții la dezbateri generale? Punctul de vedere al Guvernului?

Domnul secretar de stat Tapu.

 
   

Domnul Eugen Tapu-Nazare (secretar de stat, Ministerul Economiei și Finanțelor):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Punctul de vedere al Guvernului este de a nu susține adoptarea acestei inițiative legislative în forma prezentată de comisie.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc mult, domnule secretar de stat.

Avem o propunere procedurală de retrimitere la comisie.

Supun votului dumneavoastră această propunere.

Vă rog să vă folosiți cartelele. Supun votului dumneavoastră propunerea de retrimitere a acestui proiect. Vă rog să votați.

 
   

S-a adoptat propunerea de retrimitere la comisie.

Termen, domnule președinte? O săptămână.

Vă mulțumesc.

Evident, am retrimis ambele proiecte și urmează, din nou, să se facă raport comun, dacă veți fi de acord.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.25/2007 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.20/1992 privind activitatea de metrologie (rămas pentru votul final).  

La pct.18, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.25/2007 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.20/1992 privind activitatea de metrologie

Legea are caracter ordinar; proiect adoptat de Senat; raport de adoptare - Comisia pentru industrii și servicii; suntem Cameră decizională.

Domnul secretar de stat Tapu. Vă rog frumos să prezentați proiectul.

   

Domnul Eugen Tapu-Nazare:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Prezentul act normativ are ca obiect de reglementare necesitatea compatibilizării Ordonanței Guvernului nr.20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată prin Legea nr.11 din 1994, cu modificările și completările ulterioare, cu Directiva nr.22/2004 a Comisiei Europene privind mijloacele de măsurare. Directiva stabilește condițiile de introducere pe piață și punerea în funcțiune a unui număr de 10 categorii de mijloace de măsurare, cerințe esențiale și specifice, pe care acestea trebuie să le îndeplinească și modalitățile de evaluare a conformității cu aceste cerințe și a fost transpusă prin Hotărârea Guvernului nr.264 din 2006 privind stabilirea condițiilor de introducere pe piață și de punere în funcțiune a mijloacelor de măsurare.

Transpunerea acestei directive impune modificarea unor prevederi ale Ordonanței Guvernului nr. 20/1992 care se referă în principal la introducerea pe piață și punerea în funcțiune a categoriilor de mijloace de măsurare menționate, astfel încât să se realizeze consecvența în reglementare.

Prezentul proiect de lege are în vedere identificarea categoriilor de mijloace de măsurare, pentru care se aplică prevederile directivelor europene din noua abordare; stabilirea condițiilor de introducere pe piață și de punere în funcțiune a acestora; stabilirea modalităților de control metrologic legal pentru mijloacele de măsurare aflate în utilizare; eliminarea unor prevederi pentru care există deja proceduri comunitare, precum și eliminarea unor prevederi pentru crearea de condiții nediscriminatorii în vederea introducerii pe piață și/sau a punerii în funcțiune a mijloacelor de măsurare pentru toți producătorii atât din România, cât și din restul statelor membre ale Uniunii Europene.

Față de cele de mai sus, propunem plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 25/2007 pentru modificarea Ordonanței nr.20/1992 privind activitatea de metrologie.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Președintele Comisiei pentru industrii și servicii, domnul Iulian Iancu.

 
   

Domnul Iulian Iancu:

Stimați colegi,

În conformitate cu Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru industrii și servicii a fost sesizată pentru dezbatere în fond cu proiectul de lege menționat, privind activitatea de metrologie.

Senatul a adoptat acest proiect de lege. De asemenea, Comisia juridică, de disciplină și imunități a avizat favorabil proiectul de lege. În fapt, proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Ordonanței Guvernului nr. 20 din 1992, în sensul compatibilizării acesteia cu Directiva nr.22/2004 a Comisiei Europene, care prevede introducerea și stabilește condițiile de introducere pe piață și punerea în funcțiune a unor mijloace de măsurare.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, în unanimitate, promovarea, aprobarea și promovarea proiectului de lege cu amendamentele admise.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Intervenții la dezbateri generale? Nu sunt.

Trecem la dezbaterile pe articole.

De la pct.1 la pct.5, obiecții, observații, comentarii? Nu sunt.

De la pct.6 la pct.10?

Domnule deputat Frâncu, aveți cuvântul, vă ascultăm.

La ce punct?

 
     

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

La pct.9.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

La pct.9. Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Domnule președinte,

Acolo este un amendament propus chiar de domnul președinte Iulian Iancu, respectiv înlocuirea sintagmei "precum și" cu "respectiv".

Puțin mai jos, deci pe pagina cealaltă, la pct.b), propun aceeași înlocuire, firesc, pentru principiul simetriei. Deci, înlocuirea la pct.b) a sintagmei "precum și" cu "respectiv". Deci, "... respectiv de verificator, metrolog, persoană fizică".

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Comisia? De acord.

Obiecții, observații? Nu sunt la acest punct.

Adoptat, atunci, până la pct.10.

Vă rog.

 
   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

La pct.10, iarăși o mică observație, o eroare materială strecurată; la pct.8 alin. (2) art.36, va avea următorul cuprins: "organele de poliție", și nu "organele poliției" și puțin mai jos, "să efectueze controlul metrologic legal aflate în exercițiul funcțiunii". Deci este omis cuvântul "aflate".

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Comisia? Mulțumim.

Adoptat, atunci.

De la 11 la 13. Obiecții, observații, comentarii? Nu sunt. Adoptate.

Am finalizat dezbaterea pe articole, proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea art.4 din Ordonanța de urgență nr.4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, aprobată prin Legea nr.78/2005 (rămasă pentru votul final).  

La punctul 19, Propunerea legislativă pentru completarea art.4 din Ordonanța de urgență nr.4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, aprobată prin Legea nr.78/2005.

Legea are caracter organic. Proiect respins de Senat. Raport de respingere, Comisia pentru muncă.

Suntem Cameră decizională.

Inițiator?

Domnul deputat Kerekes, vă rog.

   

Domnul Károly Kerekes:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Prin această inițiativă legislativă se propune completarea Ordonanței Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor.

Prin această inițiativă legislativă am propus, fiind vorba de doi inițiatori, eu și domnul senator Puskas Valentin, eliminarea unor greșeli, inechități, ale procesului de recalculare a pensiilor.

Am sesizat două probleme.

Prima problemă, privind înlocuirea salariului minim pe economie cu salariul mediu pe economie în cazurile în care nu erau înregistrate salariile în carnetele de muncă pentru perioada anterioară anului 1963, s-a rezolvat, așa cum știți și dumneavoastră, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2007.

Însă, cea de a doua problemă, care nu s-a rezolvat, se referă la repararea unei alte greșeli. Prin această greșeală s-a luat în considerare la recalculare un stagiu de cotizare de 30 de ani în cazul persoanelor care, în perioada 1 iulie 1977 - 31 martie 2001, au activat în grupa I de muncă.

Prin această inițiativă legislativă am propus să se ia în considerare un stagiu de cotizare de vechime de 20 de ani, ce a fost prevăzut de Legea nr. 3/1977, deci de vechea Lege a pensiilor.

Problema sesizată este o problemă care a preocupat toate partidele prin multe interpelări și întrebări adresate Guvernului, respectiv Ministerului Muncii.

Modul greșit de calcul a afectat într-un mod serios nivelul pensiilor în cazul acestor persoane în urma recalculării pensiilor, creând tensiune, nemulțumire, în rândul acestora.

În practica judecătorească au apărut o mulțime de hotărâri judecătorești prin care se admis cererile persoanelor vizate de a lua în considerare vechimea de 20 de ani la recalcularea pensiilor, deci vom avea de-a face cu o situație neunitară în aplicarea legii.

Pentru a elimina această situație și pentru a aduce o reparație corectă, cer să admiteți, să votați această inițiativă legislativă.

Mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Comisia, domnul președinte Gheorghe Barbu, vă rog.

 
   

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem de asigurări sociale, aprobată prin Legea nr.78/2005.

Comisia, luând act și de faptul că Senatul a respins acest proiect legislativ și de faptul că unul din puncte a fost rezolvat, cel privind salariul care se utilizează la calculul pensiei, și considerând că prevederea conform căreia pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în perioada 1 iulie 1971 - martie 2001, stagiul complet de cotizare utilizat la terminarea punctajului mediu anual, așa cum a fost propus să fie reglementat, conform Legii nr.3/1977, a considerat că nu se justifică, întrucât încalcă principiul contributivității, consacrat de Legea nr.19/2000.

De aceea, comisia, în urma dezbaterii, vă propune respingerea acestei propuneri legislative.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Dacă există intervenții la dezbateri generale? Nu sunt intervenții la dezbateri generale.

Fiind propunere de respingere, proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale (rămasă pentru votul final).  

La punctul 20, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Legea are caracter organic. Proiect respins de Senat. Raport de respingere, Comisia pentru muncă.

Suntem Cameră decizională.

Inițiatorul?

Vă rog, domnule deputat Dragoș Dumitriu.

   

Domnul Dragoș Petre Dumitriu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Este un grup numeros de inițiatori, pentru că această propunere vine să înfăptuiască una din cele mai fruntate, să zic așa, promisiuni făcute de noi în campania electorală. Și când spun noi, mă refer la absolut tot spectrul politic. Este vorba de aducerea pensiilor agricultorilor la un nivel decent.

Prin această propunere legislativă, pensia agricultorilor este adusă la nivelul salariului minim. Or, este o chestiune pe care, repet, noi toți am promis-o în campania electorală la sate și, sincer să fiu, la sfârșitul acestui mandat - c-o fi în 2008, c-o fi mai devreme - nu știu cum ne vom prezenta vreunul din noi în zona rurală și să revenim cu aceeași promisiune: vă vom aduce pensiile la un nivel decent.

De aceea, cu toate că a fost respinsă această lege la Senat și nici la Comisia pentru muncă nu a primit un raport favorabil, eu, totuși, susțin să votăm această lege în ideea în care se vor găsi, totuși, fonduri pentru o justă reparație pentru acești oameni care trăiesc, într-adevăr, din niște venituri absolut incredibil de mici.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Comisia?

 
   

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Propunerea legislativă are ca obiect reglementarea și completarea cu un nou alineat, alineatul 4 al articolului 162 din Legea 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, în sensul stabilirii cuantumului pensiilor agricultorilor astfel încât acesta să fie cel puțin egal cu salariul minim net pe economie.

Vreau să vă spun că legea are caracter organic. Proiectul de lege a fost respins în Senat. În urma dezbaterii din data de 8 mai, comisia propune respingerea propunerii legislative.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dacă există intervenții la dezbateri generale? Nu sunt intervenții la dezbateri generale.

Proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative de modificare a Ordonanței de Urgență nr.195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.265/2006 (rămasă pentru votul final).<B></B>  

Propunerea legislativă de modificare a Ordonanței de urgență nr.195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.265/2006.

Legea are caracter organic. Proiect respins de Senat. Raport comun de respingere, Comisia pentru administrație publică și Comisia pentru agricultură.

Suntem Cameră decizională.

Dacă inițiatorul dorește să susțină proiectul? Nu dorește. Comisiile își mențin puntul de vedere.

Proiectul trece la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici (rămasă pentru votul final).  

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici.

Legea are caracter organic. Proiect respins de Senat. Raport de respingere Comisia pentru administrație publică.

Suntem Cameră decizională.

Inițiatorul? Domnule deputat Pușcă, aveți cuvântul.

   

Domnul Mircea Valer Pușcă:

Mulțumesc, domnule președinte.

Distinsă Cameră,

Propunerea legislativă de la acest punct de pe ordinea de zi prevede în fapt posibilitatea ca instituțiile publice, în situația în care constată că studiile doctorale, pe care un funcționar public urmează să le desfășoare, sunt orientate spre beneficiul instituției publice și creșterii performanțelor sale pe de o parte, pe de altă parte, strict legate cu fișa postului funcționarului, cu alte cuvinte în mod evident asigurând creșterea performanțelor acelui funcționar public, deci, în aceste situații, instituția publică să poată să asigure o finanțare sau o cofinanțare a costurilor acestor studii doctorale, și anume cu echivalentul a două salarii tarifare lunare anual.

Propunerea pe care am depus-o în atenția Parlamentului se datorează și faptului că, la momentul la care legislația în domeniu a fost creată, Procesul Bologna, cel privitor la reforma în educație, nu era încă lansat, iar studiile doctorale nu făceau parte din setul de studii universale, așa cum acum Procesul Bologna le definește.

Cu alte cuvinte, am dorit să fac o reparație, să introduc, practic, în termenii rezonabilității nevoia de a asigura, pe de o parte, resursă umană înalt calificată pentru instituțiile publice în serviciul cetățeanului, iar pe de altă parte să asigur posibilitatea educației continue, inclusiv la nivelul funcționarilor publici.

Fac doar o paranteză, spunând că funcționarii publici nu pot să urmeze studiile doctorale în regim de frecvență la facultate și ei trebuie să le urmeze în regimul fie seral fie fără frecvență, cu alte cuvinte nu pot să fie scoși din activitate.

Din aceste motive, propunerea legislativă eu o consider a fi utilă, în special instituțiilor publice, pe de o parte, crescându-le competența și eficiența în activitate, dar, cu siguranță, utilitatea propunerii legislative vizează cetățeanul, beneficiarul acestor servicii.

În încheiere, eu solicit plenului să nu aprobe raportul de respingere și prin votul de respingere a propunerii de respingere, legea să fie rediscutată.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Comisia își menține puntul de vedere? Înțeleg în tăcerea domnului Fenechiu că da.

Proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind modificarea Legii nr.376 din 28/09/2004 cu privire la bursele private (rămasă pentru votul final).  

La punctul 23, Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr.376 din 28/09/2004 cu privire la bursele private.

Legea are caracter ordinar. Proiect respins de Senat. Raport de respingere, Comisia pentru învățământ.

Suntem Cameră decizională.

Inițiatorul? Nu dorește să intervină.

Comisia? Își menține puntul de vedere de respingere.

Proiectul rămâne la vot final.

Trecem la cele două proiecte a căror dezbatere a fost amânată pentru sfârșitul ședinței. Este vorba de proiectele de la punctele 4 și 5.

Dezbaterea Propunerii legislative privind susținerea învățământului preșcolar (rămasă pentru votul final).  

Punctul 4, Propunerea legislativă privind susținerea învățământului preșcolar.

Legea are caracter organic. Raport de adoptare, Comisia pentru învățământ.

Suntem primă Cameră sesizată.

Inițiatorul? Nu intervine inițiatorul.

Comisia, raportul, doamna președinte Vasilescu vă rog.

   

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare susținerea învățământului preșcolar prin înființarea de grădinițe noi în cadrul instituțiilor de învățământ superior.

Face parte din categoria legilor organice. A fost adoptată în unanimitate în Comisia pentru învățământ a Camerei Deputaților cu mai multe amendamente pe care o să le supuneți votului.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Dacă există intervenții? Domnul deputat Andea, vă rog.

 
   

Domnul Petru Andea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Deputații din Comisia pentru învățământ care fac parte din Grupul parlamentar al PSD susțin această inițiativă.

Vreau să subliniez faptul că este o soluție de avarie pentru ceea ce înseamnă situația grădinițelor din mediul urban, în principal, întrucât datorită retrocedărilor de imobile nu mai sunt acoperite cererile de școlarizare în învățământ preșcolar.

Propunerea ca și universitățile să poată înființa grădinițe pare oarecum hilară, întrucât coboară obiectul de activitate al universităților inclusiv la învățământ preșcolar, dar, după părerea noastră, este oportun în acest moment și de aceea recomandăm aprobarea acestei inițiative legislative.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul deputat Pușcă, aveți cuvântul.

Dacă mai există intervenții la dezbateri generale? Da, și domnul deputat Amet Aledin.

 
   

Domnul Mircea Valer Pușcă:

Mulțumesc, domnule președinte.

Distinsă Cameră,

Eu doresc să vă pun în discuție două aspecte. Primul că, așa cum a fost redactat raportul comisie, conține cel puțin o eroare. Eu în comisie am votat împotriva acestei propuneri legislative, iar în raport se spune că membrii comisiei, în unanimitate, au fost pentru adoptare. Este o rectificare necesară pe care țin s-o fac de la tribună.

Al doilea lucru pe care doresc să vi-l comunic este că, în momentul de față, în instituțiile de învățământ superior sau în unele instituții de învățământ superior funcționează grădinițe. Or, dacă noi astăzi adoptăm o astfel de prevedere legislativă, este ca și cum am trimite un semnal că ceea ce s-a desfășurat până acum s-a desfășurat în afara legii.

Eu și în comisie am încercat să-mi conving colegii că, de fapt, este fie o suprareglementare, fie este o lege nenecesară, atâta vreme cât în fapt, în practică, în unele instituții de învățământ superior sunt organizate grădinițe și funcționează bine merci.

Din aceste motive, eu propun respingerea acestei propuneri legislative.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Da, vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Amet Aledin.

 
   

Domnul Amet Aledin:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Este nevoie cu siguranță ca învățământ preșcolar să fie susținut. Se poate spune că s-a creat cadrul optim pentru afirmarea celorlalte forme de învățământ. Din păcate, însă, învățământul preșcolar nu a căpătat consistență. Din acest motiv, o mai mare atenție acordată acestui sector nu poate fi decât un gest normal, un gest necesar.

Grupul parlamentar al minorităților naționale din România va vota pentru adoptarea acestei propuneri legislative.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă nu mai există alte intervenții? Nu este necesar.

Vă rog, mă iertați, domnule deputat Dumitriu.

 
   

Domnul Mihai Dumitriu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Într-adevăr, sunt universități pe lângă care funcționează forma de învățământ preșcolar. Dar această formă de învățământ preșcolar care funcționează este în sistem privat. Deci, totul se plătește din taxe. Acolo cursurile sunt frecventate de copiii celor care funcționează mai mult în cadrul universității, de la studenți până la cadre universitare.

Odată ce universitatea vine și își angajează educatoare, deci în sistem de stat, atunci sunt degrevați de taxe, de o parte din valoarea taxelor, părinții copiilor care ajung acolo.

De aceea eu îl văd un lucru benefic. Acesta este un aspect.

Un al doilea aspect: este o pepinieră unde studenții de la colegiul din cadrul universităților își desfășoară practica pedagogică. Acesta este un al doilea aspect. Pentru că la noi, într-adevăr, această practică s-a diminuat foarte mult și se face foarte greu. Universitatea o are în cadrul ei. Și dacă s-ar desfășura și învățământ primar ar fi un lucru extraordinar.

Deci de asta eu zic să votați și să susțineți acest lucru, că mai mult degrevează și învățământul de stat de anumite cheltuieli și eu zic că este și un învățământ de calitate prin ceea ce desfășoară acolo, în cadrul universității.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Vă rog, domnule deputat Asztalos, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Asztalos Ferenc:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Nu aveam intenția să intervin. Din păcate, în ședința comisiei, când s-a adoptat acest proiect de lege din cauze obiective nu am fost prezent și sincer vă spun că, în momentul când am citit acest raport al comisiei, am rămas nedumerit și chiar și în momentul de față încerc să găsesc contraargumente. Dar această inițiativă este atât de hilară, încât, pur și simplu, te pune într-o situație jenantă, de a nu găsi contraargumente. Fiindcă, dacă eu mă duc pe argumentul, pe logica, pe raționamentul distinsului meu coleg antevorbitor, atunci, în anii următori, în cadrul universităților, de a crea posibilități pentru un învățământ de calitate, după ce vom înființa în continuare grădinițe, vom deschide și școli elementare și școli cu clasele V - VIII și, mergând mai departe pe acest raționament, vom introduce și învățământul liceal în cadrul universităților.

Nu știu cum credeți dumneavoastră că se poate realiza o asemenea construcție și, până la urmă, ce denumire va avea această instituție de învățământ.

Iar în ceea ce privește situația actuală, un alt distins coleg de-al meu v-a dat explicații că, de fapt, chiar și în momentul de față, în cadrul universităților, funcționează grădinițe.

Domnilor, acum, prin acest proiect de lege consfințim că aceste unități preșcolare au funcționat în afara legii? Ce măsuri veți lua? Sau cine va lua măsuri împotriva acelora care în lipsa unei legislații, unui act normativ a înființat acest instituții?

Deci sunt o serie de întrebări și eu v-aș propune să nu ne pierdem cumpătul și, eventual, în cel mai rău caz, să retrimitem la comisie și să mai avem o discuție pe marginea acestei problematici.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Cu plăcere. Se retrimite la comisie, dar se adoptă tacit poimâine și cred că important este s-o dezbatem.

Domnul deputat Dumitriu, scurt, că ați mai vorbit.

 
   

Domnul Dragoș Petre Dumitriu:

Foarte scurt.

Dacă există deja inițiative private în privința acestei funcționări a grădinițelor în cadrul universităților, asta înseamnă că această propunere nu este hilară, ci că este o necesitate. Unu.

În al doilea rând, dacă nu este reglementată, la ora actuală, această funcționare, asta nu înseamnă că cei care funcționează până acum au încălcat legea, ci s-au folosit de legea actuală într-un cadru mai larg. Acum, noi creăm un cadru precis pentru a da posibilitatea celor care doresc să înființeze și această formă de învățământ în cadrul universităților.

Deci nu văd nimic hilar și este o necesitate generată chiar de piață.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul Dumitriu, din nou, vă rog.

 
   

Domnul Mihai Dumitriu:

După cum observ, colegii noștri nu știu cum funcționează astfel de grădinițe. Funcționează corect și legal. S-au autorizat în sistem privat. Ca orice agent care vrea să facă un învățământ particular, așa au făcut și universitățile. Au dat taxe de autorizare, au luat taxă și s-au autorizat. Deci funcționează perfect legal.

Am degreva o parte din cheltuieli pe părinții care-și dau copiii acolo. Asta este unu. Și al doilea este o bază de practică.

Vă rog, deci, să rețineți este foarte corect în lucru.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Tabără, doreați să cereți cuvântul?

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Mărturisesc că n-aș fi vrut să iau cuvântul, dar am auzit aici tot felul de lucruri.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog să ridicați microfonul un pic.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Și mă gândesc de pe acum că vom transfera multe dintre școlile pe care le avem acum în cadrul universităților. Universitățile nu sunt cred instituții în care să venim și să reluăm învățământul de la grădiniță până acolo. Și vă rog să-mi dați un singur caz din Uniunea Europeană sau acolo, din țările dezvoltate, unde găsim un astfel de sistem. Universitățile au o altă menire, nu aceea de a face grădiniță. Și nu este un argument că ele servesc pentru instruire în cadrul universităților. Ele își au locul lor, nu le aducem în interiorul universităților, în universități ar trebui să facem altceva. Să facem o instruire ca lumea, să asigurăm burse pentru masterate, pentru doctorate și pentru tot ceea ce înseamnă învățământul superior, nu să ne întoarcem la grădiniță cu învățământul superior. Este adevărat că, în multe cazuri, ar trebui să reluăm de la grădiniță și să ajungem la învățământ superior, dar nu cred că este cazul. Pentru că nimeni nu are în lume așa ceva.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Vă propun, totuși, să încheiem această dezbatere.

Înțeleg că domnul deputat Asztalos are o propunere.

 
     

Domnul Asztalos Ferenc (din sală):

Retrimitere la comisie.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Retrimiterea? Domnule deputat, dar se adoptă tacit. Aici este problema. Se adoptă tacit poimâine.

Vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Asztalos Ferenc:

Domnule președinte,

Îmi cer scuze, într-adevăr, așa este cum spuneți dumneavoastră. Dacă retrimitem la comisie va fi adoptată tacit, dar auzind argumentele noastre, chiar și ale domnului Tabără și chiar și colegii mei din biroul comisiei înclină pentru acceptarea acestor propuneri, eu v-aș ruga ca să respingem această inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Guvernul, vă rog la final, puntul de vedere.

 
   

Doamna Gabriella Pasztor (secretar de stat, Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului):

Domnule președinte,

Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative și doresc să precizez că ministerul are, printre priorități, susținerea învățământului preșcolar, iar în ceea ce privește această formă, grădinițele se înființează de inspectoratele școlare și agenții economici și alte persoane juridice, precum și persoanele pot înființa și finanța grădinițe cu acordul inspectoratelor școlare, în condițiile legii.

Deci, ținând cont de acestea, prevederile actuale sunt acoperitoare, nu mai este nevoie de o nouă lege.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, doamna secretar de stat.

Am luat act de această întreagă dezbatere.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Nu avem amendamente respinse.

Dacă de la punctul 1 până la punctul 5 există obiecții, observații, comentarii? Adoptate.

De la 6 la 9, adoptate.

Am finalizat dezbaterea pe articole.

Proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative de modificare și completare a Legii nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic (rămasă pentru votul final).  

În sfârșit, ultimul punct pe ordinea de zi, Propunerea legislativă de modificare și completare a Legii 128/1997 privind statutul personalului didactic.

Legea are caracter organic. Raport de adoptare Comisia pentru învățământ.

Suntem primă Cameră sesizată.

Inițiatorul? Doamna deputat Olguța Vasilescu.

   

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Această inițiativă legislativă a fost solicitată de sindicatele din învățământ și, în principal, de FSI Spiru Haret și se referă la faptul că 80% din ultimul salariu brut să devină și pensie pentru profesori. Mai precis am mers pe ideea pensiilor de serviciu și pentru cadrele didactice, așa cum se întâmplă la funcționarii parlamentari și cum se întâmplă la magistrați și asta deoarece, știți și dumneavoastră, nu mai trebuie să vă mai spunem, ne-am bătut destul aici tot Parlamentul României și pentru asta trebuie să mulțumesc tuturor grupurilor parlamentare, ca să mai creștem puțin salariile cadrelor didactice, data trecută, când s-a discutat bugetul României. Cu toate acestea, salariile cadrelor didactice sunt extraordinar de mici, iar pensiile sunt de mizerie.

În aceste condiții ne-am gândit că îi ajutăm foarte mult pe profesori să beneficieze de pensia de serviciu în cuantumul prevăzut la art. 82 din Legea 303/2004, republicată, adică 80% din salariul brut.

Rugămintea mea ar fi să nu ținem cont de culoarea politică sau de inițiatorii acestui proiect și v-aș ruga să votați inițiativa legislativă respectivă, mai ales că, în cadrul Comisiei pentru învățământ a Camerei Deputaților, ea a trecut cu un număr zdrobitor de voturi, practic nu a existat decât o abținere și un vot împotrivă.

În ideea că sindicatele din învățământ așteaptă această inițiativă legislativă, probabil că fiecare dintre dumneavoastră a fost contactat în județul pe care îl reprezentați în Parlament pentru a susține proiectul, v-aș ruga să-l votați.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, doamna deputat.

Vă rog să prezentați și raportul comisiei foarte pe scurt.

Domnule deputat Andea, sintetic, vă rog.

 
   

Domnul Petru Andea:

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizele favorabile ale Comisiei pentru egalitate de șanse și Consiliului Legislativ, precum și avizele negative ale Comisiei pentru muncă și protecție socială și Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Așa cum s-a arătat, inițiativa legislativă propune modificarea prevederilor Statutului personalului didactic, în sensul că, la împlinirea vârstei de pensionare, cadrele didactice să beneficieze de pensie de serviciu, în cuantumul prevăzut la art.82 din Legea nr.303/2004.

Este o lege organică. Suntem prima Cameră sesizată. În urma dezbaterii în ședința din 14 mai, comisia cu 12 voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere propune plenului adoptarea propunerii legislative cu amendamentele din anexă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Intervenții la dezbateri generale? Nu sunt.

Trecem la dezbaterile pe articole. Nu avem amendamente respinse.

Pe anexa cu amendamente admise, pct.1. Obiecții? Observații? Comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.2. Adoptat. Pct.3. Adoptat.

Am finalizat dezbaterea pe articole.

Proiectul rămâne la vot final.

 
Supunerea la votul final:  

Stimați colegi,

Vă rog, liderii de grupuri să-și invite colegii în sală, în 2 minute începem sesiunea de vot final. Vă atrag atenția că sunt 60 de proiecte la vot final. Așa că vă rog să asigurăm prezența.

Vă rog să luați loc în bănci și să vă introduceți cartelele, să facem și o verificare a prezenței mai întâi, dar pentru asta vă rog să luați loc.

Vă rog să anunțați prezența. Facem o verificare a prezenței. Da, vă rog frumos să vă marcați doar prezența pentru a verifica cvorumul.

Vă rog foarte mult să luați loc în bănci.

Vă rog frumos să introduceți cartele și să marcați prezența.

   

Stimați colegi, vă rog cei care nu v-ați marcat deocamdată prezența, s-o marcați. Sunt mult mai mulți colegi în sală decât voturi marcate electronic.

Da, începem să ne apropiem. Haideți, vă rog frumos.

Între timp, doresc, stimați colegi, să salut prezența în sală a delegației conduse de domnul doctor Mahmud Abadi, președintele Comisiei pentru politică externă din Parlamentul Regatului Hașemit al Iordaniei, cărora le dorim bun venit. (Aplauze.)

Vă mulțumesc, stimați colegi.

Vă propun să trecem acum la votul final.

Vă rog să luați loc în bănci.

Procedură? Vă rog frumos, domnule deputat Mircovici.

 
   

Domnul Niculae Mircovici:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vizionând programul ordinii de zi de la votul final de astăzi, am făcut o constatare și cred că a fost o eroare a Biroului permanent și a Comitetului ordinii de zi și sper să fie vorba de o eroare și nu de altceva, întrucât la pct.2 apare Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 17/2007 privind trecerea Centrului Medical de Diagnostic, Tratament Ambulatoriu și Medicină Preventivă din subordinea Ministerului Apărării în subordinea Academiei Române și pentru stabilirea unor măsuri organizatorice aferente acesteia.

De ce spun, cred că este o eroare? În 3 mai, Senatul României a adoptat un proiect de lege de respingere a acestei ordonanțe. Pe data de 8 mai, deci la 5 zile, Comisia de sănătate din Camera Deputaților a fost sesizată pentru raport pe această temă. Pe data de 9 mai, deci la o zi, noi am fost informați de către Departamentul Legislativ, la pct.2, cu faptul că s-a depus la Camera Deputaților și a intrat în procedura normală de legiferare proiectul de lege privind respingerea ordonanței. Asta pe data de 9 mai. Iar pe data de 10 mai, Comisia de sănătate face un raport prin care modifică prin amendament titlul legii de la lege de respingere la lege de aprobare.

Ceea ce este însă curios, este faptul că în fond a fost sesizată Comisia pentru sănătate în data de 9 mai, au fost sesizate pentru aviz Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru muncă și protecție socială și Comisia juridică, de disciplină și imunități. N-a fost sesizată tocmai Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, în condițiile în care era vorba de trecerea unui bun de la Ministerul Apărării la Academia Română, e vorba de Policlinica 10, în care Ministerul Apărării ...a investit cei mai mulți bani...

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, iertați-mă, suntem la vot final, nu dezbatere pe fond. S-a dezbătut pe fond în urmă cu două săptămâni, dacă nu greșesc. Dacă nu, cel puțin, așa presupun

 
   

Domnul Niculae Mircovici:

Domnule președinte, dar înseamnă că e vorba de o eroare în mecanismul legislativ, pentru că noi am fost informați pe 9 mai că termenul de depunere a amendamentelor este 22 mai, deci astăzi. Iar termenul pentru depunerea raportului este 29 mai, cum e posibil, din moment ce termenul de depunere a raportului este 29 mai, noi s-o avem astăzi pe ordinea de zi la vot final? Asta era problema de procedură și eu propun să fie trimisă la comisie, pentru a merge normal în mecanismul legislativ.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

O să cerem de îndată și punctul de vedere al Comisiei de sănătate.

A cerut domnul deputat Marcu Tudor cuvântul și înțeleg că și domnul deputat Valentin Iliescu.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Domnule președinte,

Eu zic că ar trebui să faceți un mod elegant de a ne lăsa să spunem punctul de vedere și eu și Mircovici și cei care mai au de spus, pentru că eu constat și sunt perfect conștient de ce spun că suntem îndemnați la o fraudă legislativă. Pe furiș, pe nebăgate de seamă, cu șmecherii, cu fraude direct în proiectele, cum se numesc... în procesul de desfășurare a acestor activități de până astăzi, toate la rugămintea, s-o spun pe șleau, iată de ce acuz eu de trafic de influență pe domnul Tăriceanu.

Vă spun despre ce este vorba. Domnul Tăriceanu și-a rupt piciorul. Știm cu toții. S-a dus la spital, la nu știu ce policlinică... Acolo, în timp ce-l trata, unul dintre ... directorul acelui centru care se roagă de ani și ani de zile de toate forurile posibile, și de PDSR, și de alte guverne să treacă acest centru pe care a pus el ochii și unde e de mult director, din subordinea Ministerului Apărării care l-a construit, în subordinea lor, a Academiei, unde e el membru sau ce e acolo. Domnul Tăriceanu i-a promis. Domnul Tăriceanu a făcut presiuni asupra unora dintre membrii PNL din această Cameră să respingă ceea ce a făcut Senatul și să aprobe ce i-a promis el directorului de spital. Domnul Tăriceanu a intervenit direct și a făcut trafic de influență la subordonații lui din Parlament.

Iată despre ce este vorba. Intenționat nu s-a trecut la toate acele comisii de care a amintit și domnul general Mircovici. Intenționat s-a scris aici peste tot: nu e cazul, nu e cazul, vreo zece astfel de trimiteri directe în procedura noastră obișnuită: nu e cazul. Procedura prin care a trecut în comisie a fost pe furiș, nu s-a spus în procesul-verbal câți au fost pentru, câți au fost împotrivă, câți s-au abținut. Au zis așa, la derută, cu majoritatea a trecut.

De asemenea, i s-a dat ordonanță de urgență când Consiliul Legislativ spune că nu este cazul de o ordonanță de urgență, ce era așa o ordonanță de urgență, când de 17 ani se chinuie acest centru să treacă din subordinea Ministerului Apărării la Academia Română. Am înțeles, a dat Elias-ul, nu era construit de noi, era construit de Comunitatea Evreiască. Toată lumea a fost de acord, se face justificat retrocedare, dar nu așa, pe prietenie, să trec eu de la Ministerul Apărării la Academia Română.

Iată mai departe. Tot astfel, s-au pus ochii de către subordonați ai domnului Nicolăescu, noroc că domnia-sa nu a fost până în final de acord, să se treacă Casa OPSNAJ și tot ce mai ține de Armată...

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, n-are nicio legătură. Vă rog frumos!

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Imediat, imediat. Asta este procedura. V-o explic ca să înțelegeți dacă puneți la vot despre ce este vorba. Să treacă din această subordine, unde sunt reglementate corect, unde nu s-a furat, unde s-a făcut ordine, să treacă în zona în care s-a furat din plin și sunt acuzați toți și știți bine că au și dosare penale, să se astupe furturile... Și nu s-a aprobat, spre bunăvoința și corectitudinea comportamentului domnului ministru al sănătății. Dar, aici a fost de acord cu un jaf, cu o urâțenie, cu un furt.

În toate țările NATO, armata este respectată. Structurile pe care le avem și noi ne sunt impuse de către activitatea NATO. Noi nu îndeplinim aceste cerințe în final, deoarece toată lumea a pus ochii pe bunurile armatei, ca și cum nu mai avem nicio obligație în NATO, că voi ei să-și astupe șmecheriile și furturile, beneficiind de faptul că cineva și-a rupt piciorul acolo și pe furiș trece repede.

Mai departe, imediat, am terminat.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, vă mulțumesc. Cred că am înțeles punctul de vedere.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Imediat. Imediat...

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc. Nu, domnule deputat, vă rog... Vă rog frumos...

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Am terminat. Am în față... fraza ultimă: am în față aici toate argumentele Senatului, toate argumentele contrafăcute și șmecherite. Înlocuind un singur cuvânt, de la aprobare la respingere, care nu țin de competență și de corectitudine, ci de rugămintea, repet, a domnului Tăriceanu, făcută la membrii PNL.

Nu mă obligați, domnule Bogdan să spun și asupra cui a făcut presiuni...

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Eu nu vă oblig ...

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Dacă mă obligați spun, ies afară și fac acum o conferință de presă și dau în gât traficul de influență din acest Parlament, pe care îl acuză toată lumea. Eu nu sunt părtaș la acest trafic de influență. (Vociferări în sala de ședință.)

Nu mă luați părtaș la șmecheriile și hoțiile cu care vine Guvernul în Parlament. Dacă ne luați părtași la așa ceva, vă garantăm noi că în câteva zile cade Guvernul.

Vă urez succes.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Stimați colegi, extrem de interesanți de această chestiune,

Vreau, în primul rând, să vă atrag atenția procedural că vă aflați cu toții într-o gravă eroare, dar determinată, probabil, de absența de la ședința în care s-a discutat în plen acest proiect.

Regret, domnule, presupun că n-a ajuns pe ordinea de zi... (Vociferări din partea Grupului parlamentar al PRM.)

Domnule deputat, presupun că acest proiect nu a ajuns pe ordinea de zi de vot final, vă dau cuvântul imediat, fără să fie dezbătut într-o ședință de plen a Camerei Deputaților și, pentru acest lucru, sigur că se poate consulta stenograma.

În altă ordinea de idei, ce înțeleg este că se contestă raportul comisiei. Și pentru asta am să invit și președintele comisiei, să ne spună dacă s-a întrunit comisia, dacă a făcut un raport și dacă acest raport a fost discutat în plen. Prima chestiune.

Chestiunile de fond, părerile vizavi de caracterul benign, malign sau util al acestei legi vi le veți exprima, fără îndoială, prin vot. Dar, până la vot, eu vă rog foarte mult să nu transformăm votul final într-o dezbatere pe fond, datorată neatenției sau absenței de la momentul dezbaterii lor asupra proiectului de lege.

Îl rog pe domnul Ifrim să ne precizeze dacă există un raport al comisiei, dacă el a fost... Nu o să vă dau cuvântul, când termin eu de vorbit.

 
     

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Nu trecem la vot pe vicii de procedură...

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, vă rog să luați loc în bancă.

Deci, domnule Ifrim, în primul rând, ca să lămurim o chestiune, dacă a existat un raport al comisiei și dacă el a fost dezbătut în plen. Acestea sunt primele două întrebări la care o să vă rog să răspundeți, după care procedăm mai departe.

 
   

Domnul Mircea Ifrim:

Mulțumesc, domnule președinte.

Dacă îmi permiteți și mie două cuvinte.

În primul rând, aud pentru prima dată tot ceea ce s-a spus în acest plen. Această lege a fost discutată pe articole în plen, unde nimeni n-a spus nimic și s-a votat. Ce pot să vă spun este că în comisie s-a discutat, există procesul verbal. Chestiunea rațiunii, de ce s-a dat drumul la acest lucru, este următoarea: Spitalul "Elias" aparținând Fundației "Elias" a trecut de la Armată la Academie, pentru că aceasta a fost dorința fundației, iar orice spital are și policlinică. Nu înțeleg de ce atunci nu s-a făcut mișcarea aceasta. Trebuia de atunci să se facă, la ora actuală s-a făcut. Orice spital are și policlinică.

Tot ceea ce aud aici aud pentru prima oară. În rest, a fost o discuție profesională în comisie și comisia a hotărât ceea ce a hotărât. Dumneavoastră vă rog să decideți.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Nu. Nu vă dau replică, că n-ați fost nici măcar menționat. Înțeleg că domnul Valentin Iliescu dorește, de asemenea, să intervină. Domnul Eugen Bejinariu. (Vociferări.)

 
   

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Domnule președinte,

Înainte de toate, vreau să constat că Parlamentul este pus într-o situație extrem de jenantă.

Așa cum spunea președintele Traian Băsescu, ne aflăm în fața unei legi... (Vociferări în sala de ședințe. Fluierături, rumoare. )

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, totuși suntem la o discuție pe procedură și o să vă rog foarte mult să revenim la procedură.

 
   

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Vreau să justific, domnule președinte.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Păi, nu ... Vă rog să ... reveniți pe procedură...

 
   

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

O lege dată pentru o singură persoană, care este directorul Centrului Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu, domnul Șerban Rădulescu și, dacă vreți, în detrimentul a peste 1200 de salariați, salariații acestei unități, este nu numai o lege dată pentru o singură persoană, este o viciere gravă a procedurii parlamentare.

Cum bine spunea colegul meu, această lege a fost trecută pe șest, pe blat, pe articole acum o săptămână când în plenul Camerei nu erau decât 10-15 deputați. Astăzi, conform sesizării, pentru Comisia pentru sănătate astăzi era termenul limită pentru depunerea amendamentelor. Comisia sesizată pe fond, fără niciun fel de justificare, a făcut raportul fără să aibă punctul de vedere al Comisiei pentru muncă, al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, al Comisiei juridice, având în vedere faptul că în materialul care venea de la Consiliul Legislativ erau suficiente motive ca aceste comisii să-și pună serios problema asupra oportunității acestei legi.

Stimați colegi, mă refer, în primul rând, la deputații de București. Știți că cei care sunt angajați ca medici, ca asistenți, ca brancardieri, ca șoferi, ca femei de serviciu, pierd prin această ordonanță, numai pentru domnul Șerban Rădulescu, medicul personal al domnului Călin Popescu Tăriceanu, pierd în fiecare lună cam 40% din salariu? Eu personal, ca membru al Comisiei pentru muncă, nu pot fi de acord cu un asemenea lucru.

Mai mult decât atât, vă aduc aminte că această lege avea ca termen de depunere a raportului 29 mai. Adică, peste exact o săptămână. Repet, nu am înțeles nici graba, nici oportunitatea și tot ceea ce spun eu este însoțit și de punctul de vedere al Consiliului Legislativ și de intervențiile colegilor mei deputați.

Este o sfidare la adresa bunului simț, a normalității și dovada foarte clară că în această țară se fac legi pentru o singură persoană, în detrimentul marii majorități. Nu vreau să vin cu alte argumente pe care le invocă oamenii de la această policlinică. Că domnul director Șerban Rădulescu a fost om al vechii securități, că a fost medicul ambasadei Uniunii Sovietice, că această policlinică se dorește a fi o mare afacere imobiliară. Este în kilometrul zero al Bucureștiului. Mă bizui doar pe argumentele care sunt în raportul Consiliului Legislativ și pe buna credință a colegilor mei, care, evident, nu pot cere decât un singur lucru. Să se trimită înapoi această lege la Comisia de sănătate și numai după ce vom primi avize de la celelalte comisii, atunci vom putea să avem o judecată dreaptă în plenul Camerei Deputaților. Astfel, mi se pare că este un lucru nedrept.

Și v-aș mai cere un lucru, stimați colegi, să citiți stenograma de la Senat. Acolo unde s-a respins această ordonanță de urgență și oameni din tot spectrul politic, de la președintele Senatului până la membrii Comisiei de apărare, de muncă și protecție socială au respins în unanimitate această ordonanță. De ce noi, așa, pe șest, într-un moment în care toată lumea era ocupată cu referendumul, vrem să trecem această ordonanță?

Repet, este o lege dată pentru o singură persoană și care a fost trecută pe articole pe blat, pe șest.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul deputat Márton Árpád.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Am o intervenție pe procedură, în primul rând, pentru că ne aflăm în fază de vot final.

Avem în față un proiect de lege care a fost dezbătut în plenul Camerei Deputaților. Conform Regulamentului nostru, toți deputații sunt obligați să fie prezenți la ședințele Camerei Deputaților. Nimeni nu poate fi tras la răspundere pentru că deputatul, oricare dintre deputați, nu este prezent la o ședință care se desfășoară conform programului inițial aprobat. Această lege a trecut printr-o astfel de ședință. Cel care lipsește, singurul vinovat este deputatul.

Tot conform Regulamentului nostru, pentru dezbatere pe articole nu este nevoie de cvorum, deși este regulamentar, chiar dacă s-a votat cu prezența a 10 oameni. De aceea, de exemplu, am propus eu ca și Legea statutului minorităților să ajungă în această fază, fără raport.

Dar, revenind la procedura în care ne aflăm, este aprobarea unei ordonanțe de urgență care reglementează soarta unei astfel de instituții. Este o lege organică. Cine nu este de acord cu ea, va vota împotriva acestei legi. Ea va pica dacă nu va lua votul organic și se va reîntoarce în comisie pentru o nouă dezbatere. Aceasta este procedura legală, regulamentară.

Dar, trebuie totodată, să vă spun despre amărăciunea față de un eveniment pentru mine, cum să spun, destul de șocant. Se pare că au dreptate cei care spun că trebuie să avem parlamentar de altă natură. Pe mine m-a șocat că un deputat începe cu citate din președintele țării. Îmi aduce aminte de alte vremuri. (Câteva aplauze.)

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă există și alte... Există nenumărați...

Stimați colegi, uitați care este chestiunea. Eu vă atrag atenția că suntem în afara procedurii. Suntem în afara procedurii. Indiferent de intervențiile dumneavoastră și sigur că dacă veți considera necesar, la ora 13, o să sistăm lucrările, dacă veți fi de acord, vom continua totuși până la finalizarea voturilor finale, pentru că, până la urmă, de asta suntem aici și de asta suntem plătiți. Pe lângă, sigur, insultarea Academiei Române pe care o acuzăm de trafic imobiliar și eu personal îmi cer scuze, în numele Parlamentului, pentru genul acesta de afirmații și aștept și din partea colegilor care au făcut asemenea afirmații să-și ceară scuze Academiei Române.

Dacă doriți să interveniți în continuare, eu vă invit să interveniți la declarații politice, chestiunea a fost cât se poate de clar expusă, mult mai clar expusă de domnul deputat, lider de grup, Márton Árpád-Francisc, decât de mine și-i mulțumesc pentru asta. Nu suntem la declarații politice, nu știu cine a fost prezent și cine a fost absent marți, dar desigur lista de prezență va spune acest lucru, ați avut dreptul să vă pronunțați atunci.

Aveți dreptul să vă pronunțați, va fi un vot electronic, fiecare dintre dumneavoastră se va pronunța prin vot, va fi vot nominal, se va găsi pe site-ul Camerei Deputaților. Eu vă rog foarte mult, însă, să nu transformăm într-un circ această chestiune. Cei care consideră că e vorba de trafic de influență, sunt convins că vor vota împotrivă, cei care consideră că este vorba de o decizie neinspirată, sunt convins că vor vota împotrivă, cei care consideră că e o decizie înțeleaptă și cinstită, presupun că vor vota pentru. Vă rog să vă manifestați prin vot, așa cum prevede Regulamentul Camerei Deputaților.

Nu, nu mai dau cuvântul nici unuia dintre colegi, că mai sunt 10 colegi înscriși la cuvânt și noi am venit aici să votăm.

Domnule deputat, nu... (Domnului deputat Eugen Bejinariu care cere cuvântul.) N-am dat, am dat în ordinea în care am înregistrat înscrierea la cuvânt... Vă mulțumesc.

 
  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar (nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptare);

Stimați colegi,

La pct.1 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar. Legea are caracter organic, suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați. Da. Vă mulțumesc.

Proiectul de lege a întrunit 151 de voturi, insuficient pentru a fi adoptat. A fost respins.

(Conform afișajului, se înregistrează 203 deputați prezenți, 151 voturi pentru, 46 împotrivă, 6 abțineri.)

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.17/2007 pentru trecerea Centrului Medical de Diagnostic, Tratament Ambulatoriu și Medicină Preventivă din subordinea Ministerului Apărării în subordinea Academiei Române și pentru stabilirea unor măsuri organizatorice aferente acesteia (adoptat);

2. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 17/2007 pentru trecerea Centrului Medical de Diagnostic, Tratament Ambulatoriu și Medicină Preventivă din subordinea Ministerului Apărării în subordinea Academiei române și pentru stabilirea unor măsuri organizatorice aferente acesteia.

Legea are caracter ordinar. Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați. Da. Vă mulțumesc.

(Conform afișajului, se înregistrează 207 deputați prezenți, 110 voturi pentru, 77 împotrivă, 17 abțineri, 3 voturi neexprimate.)

Proiectul a întrunit 110 voturi pentru, 77 voturi împotrivă, 17 abțineri, 3 colegi nu au votat. A fost adoptat.

   

Procedură, domnule explicarea votului.

Domnule deputat Cristian Rădulescu, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Cristian Rădulescu:

Domnule președinte,

N-am mai vrut să întrerupem ședința de vot final, însă colegul Valentin Iliescu, dincolo de considerentele de fond, pe care bine le-a expus, a făcut o propunere de procedură, care n-a fost luată în calcul, aceea ca să corectăm neîndeplinirea procedurii prin trimiterea la comisia sesizată în fond și prezentarea avizelor celorlalte comisii, ceea ce n-ați luat în considerare.

De aceea, și pe procedură și pe fond ne-am pronunțat împotrivă la acest act normativ, oricum, îl vom ataca la Curtea Constituțională, deoarece caracterul de urgență n-are nicio legătură cu această reglementare.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Eu, cel puțin, ca președinte de ședință, atunci când voi conduce, nu voi accepta retrimiterea la comisie a unui proiect în fază de vot final, pentru că nu suntem în cursul dezbaterii.

Domnule deputat Mircovici, aveți cuvântul la explicarea votului.

 
   

Domnul Niculae Mircovici:

Domnule președinte,

Cu tot respectul pe care vi-l port, trebuie să revin la faptul că am făcut o propunere care n-a fost luată în seamă și propunerea mea nu a vizat faptul că săptămâna trecută s-a discutat această lege. Propunerea mea a vizat și nu știu dacă mai putem avea încredere în informările pe care ni le prezentați la începutul fiecărei ședințe și pe care le face Departamentul Legislativ și în care scrie termenul de depunere a raportului este 29 mai 2007. Nu ar fi corect și nu ar fi onest din punctul nostru de vedere ca deputați și am încălca exact acel principiu care spune că orice mandat imperativ dat unui deputat sau senator este nul, atunci când discutăm un proiect de lege înainte de depunerea raportului.

Termenul de depunere a raportului este 29 mai. De aceea am votat împotrivă inclusiv astăzi, pentru că 29 mai este de abia săptămâna viitoare.

Dacă săptămâna trecută aș fi luat cuvântul la acest proiect de lege când se discuta, înseamnă că aș fi fost de acord cu încălcarea mecanismului legislativ, ca un proiect de lege care încă nu și-a consumat fazele în comisie, să fie discutat în plenul Camerei Deputaților.

Acesta este motivul. Eu cel puțin, ca reprezentant al minorității bulgare nu am absolut niciun interes politic și vă rog să nu priviți demersul meu din acest punct de vedere. Singurul demers este respectarea Regulamentului Camerei Deputaților și respectarea Constituției României. Un proiect de lege nu poate intra, atâta timp cât nu și-a consumat mecanismul din comisii, să intre în plenul Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Sigur că mă simt nevoit să vă informez că termenele prevăzute acolo sunt maxime și nu minime.

Domnul deputat Bejinariu. Înțeleg că explică în nume propriu acest vot.

 
   

Domnul Eugen Bejinariu:

Da. Mulțumesc, domnule președinte.

Îmi pare rău că nu mi-ați dat cuvântul mai devreme. Eu nu vreau să acuz pe nimeni. Nu vreau să dau nume. Însă, un lucru vreau să spun cu certitudine, și anume, acela că o instituție care are 1200 de oameni, aproximativ, încadrați la Ministerul Apărării Naționale, din bugetul Ministerului Apărării Naționale, un imobil care este administrat de Ministerul Apărării Naționale și în momentul în care prin ordonanță de urgență este trecut la o altă instituție, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională nici măcar nu este sesizată pentru aviz.

Nu mi se pare un lucru, știu eu, elegant chiar din partea Biroului permanent și îmi pare rău că trebuie să spun lucrul acesta. Atunci, în condițiile astea, haideți să desființăm Comisia de apărare că poate ne găsim locul în alte comisii care sunt mai prolifice și putem să facem treabă.

Pe de altă parte, nu se justifică caracterul de urgență al acestei ordonanțe. Guvernul trebuia să vină cu un proiect de lege să-l supună dezbaterii Parlamentului și după aceea Parlamentul să hotărască. Deci, din punctul meu de vedere, nu cred că această ordonanță are caracter de urgență.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Marcu Tudor. După aceea, domnul deputat Nicolăescu.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este o zi urâtă. Noi am asistat astăzi, din inconștiența unora, clar v-o spun, fără replică, din șmecheriile căzute de acord între o parte dintre membrii P.D.S.R. și membrii P.N.L. care se susțin reciproc la astfel de fraude. Eu vă spun, însă, că mai avem două posibilități, domnilor de la P.D.S.R. să vedeți dacă vor cădea de acord întru totul cu propunerile dumneavoastră, cei de la P.N.L., până când se va pronunța Curtea Constituțională la plângerea pe care o vom face noi pentru neconstituționalitate, că nu există niciun motiv pentru urgență, specificat și de către Consiliul Legislativ. Avem timp să vă lămuriți la înțelegerile pe care le faceți pe furiș și trădați, și unii, și alții, pe cei cu care ați convenit ceva și ne faceți pe toți de râs și ne băgați pe toți într-o găleată în care ați intrat deja.

Și mai avem o cale. Calea prin care președintele Băsescu nu va cădea de acord 100% asupra unei șmecherii făcute de domnul Tăriceanu, împreună cu directorul spitalului la care au achiesat, din discuții paralele, P.N.L.-ul cu o parte din PDSR. Acești, o parte din PDSR, erau, nu i-ați văzut, jumătate ziceau mâna sus de bună-credință, jumătate ziceau invers, de rea-credință, pentru că aceia știau ce înțelegeri au făcut cu P.N.L.-ul.

Noi vă spunem că n-am făcut nicio înțelegere și indiferent ce va zice PDSR-ul, dacă astfel de situații se perpetuează, noi vom face toate diligențele necesare pentru ca acest guvern corupt, așa cum a rămas acum, până acum am acuzat de corupție PD-ul, acum acuz de corupție P.N.L.-ul, să nu mai aibă viață lungă, chiar dacă vor fi sau nu alegeri anticipate.

Dacă astfel suntem tratați, cei care suntem de bună credință de către șmecherii din Guvern, și șmecherii din Parlament, și șmecherii din sistemul național de sănătate, hai să nu zic sistem, de la spital, înseamnă că vă meritați soarta, atât cei dintre noi, cât și cei din Guvern care vor cădea. Vă spun mai mult ca sigur.

Vă mulțumesc. (Vociferări)

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Nicolăescu. Domnul deputat Brînzan. Și domnul deputat Diaconescu.

 
   

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Domnule deputat Anghel Stanciu, (Râsete)

Bună ziua!

Câteva considerente care cred eu că sunt importante în acest moment și vă vorbesc în calitatea mea de deputat, dar, în același timp, și de unul care, momentan, știu ce se întâmplă în domeniul sănătății.

Cinci puncte pe care vreau să vi le aduc la cunoștință.

În primul rând, cred că ar trebui ca tonul discuțiilor să fie mai puțin pasional și mai puțin emoțional, pentru că acum vorbim de fapt de o reorganizare a unei instituții care este Policlinica 10. Spunea domnul președinte Ifrim, președinte al Comisiei de sănătate, că, în România, spitalele funcționează împreună cu ambulatoriul de specialitate, cu policlinici. Nu facem decât, prin acest act normativ, să aducem la normalitate și Spitalul Elias. Dacă se înțelege ce e aceea normalitate. Dacă nu, sigur, vor fi în continuare puncte de vedere diferite. Și este normal să fie așa într-o democrație.

Aș spune, de asemenea, că unii dintre cei care au luat cuvântul, și-mi cer scuze pentru acest lucru, ori uită că sunt în conflict de interese pentru ceea ce reprezintă, ori continuă și ei să facă trafic de influență, pentru că unii dintre ei fac trafic de influență să-i apere pe cei care se consideră acum nedreptățiți că trec de la Ministerul Apărării la Academia Română. Eu cred că cei care lucrează sau vor lucra la Academia Română ar trebui să fie mândri pentru că se duc la o instituție importantă a acestei țări și, în același timp, noi știm, de asemenea, că frica acestor salariați de la Policlinica 10 este că vor pierde la leafă, că nu vor mai primi niște sporuri, așa cum primeau la Ministerul Apărării Naționale.

Dar eu cred că noi când facem o reorganizare, n-o facem pentru un om sau pentru doi, și o facem pentru un principiu. Și principiul este ca cei care lucrează în sisteme diferite să fie plătiți conform sistemelor respective. Atât și nimic mai mult.

Dar, în același timp, cu domnul președinte Ifrim, am găsit o soluție prin care acestor oameni care se transferă de la un sistem la altul să li se asigure o parte din drepturile salariale printr-o serie de mecanisme pe care le-am prevăzut, le-am găsit și cred eu că sunt corecte.

În al treilea rând, Policlinica 10 trece de la Ministerul Apărării Naționale la Academia Română cu activul și pasivul. Asta înseamnă că trece transparent, nu se ascunde nimic, nu se cumpără și nu se vinde nimic. În același timp, toți cei care - și probabil că aici e teama unor deputați, care eu spun că sunt în conflicte de interese, și altora, care beneficiază de serviciile Policlinicii 10, că Policlinica 10 pleacă cu toate listele de pacienți cărora le asigura servicii medicale ca medic de familie. Deci, nu se întâmplă nimic deosebit. Cei care beneficiau de aceste avantaje le vor avea în continuare. Și eu spun, sunt avantaje, și ar fi bine ca cei care sunt mai avantajați ca alții să tacă din gură, să nu vorbească.

Al patrulea lucru: îl felicit pe domnul președinte Olteanu că și-a cerut scuze în numele Parlamentului pentru jignirea adusă Academiei Române. Academia Română nu se ocupă de afaceri imobiliare, cum au sugerat unii din sală. Și ar trebui să le fie jenă pentru modul în care vorbesc.

Și ultimul lucru pe care vreau să-l spun foarte explicit și foarte clar și, de asemenea, domnul deputat Arpad a avut dreptate, dacă unii dintre deputați nu sunt prezenți la adoptarea legilor, este problema lor.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

La explicarea votului, domnul deputat Brînzan.

 
   

Domnul Ovidiu Brînzan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Sunt în situația foarte ciudată și sper că absolut singulară, sper că este prima și ultima oară când se întâmplă lucrul acesta, să trebuiască să fiu de acord cu actualul ministru al sănătății, colegul Nicolăescu, dar așa e viața, se mai întâmplă câteodată. Însă, trebuie să explic votul grupului majoritar, al Grupului P.S.D. care, într-adevăr, a avut și unele accente contra.

În primul rând, din punct de vedere procedural, s-a discutat de ce s-a mers pe procedura de urgență a dezbaterii acestei ordonanțe. E evident că fiind o ordonanță de urgență și procedura de dezbatere este procedura de urgență, deci, procedural, s-a procedat absolut corect.

În privința motivației acestei ordonanțe, noi am discutat cinstit și foarte serios în Comisia de sănătate. Noi nu am găsit alte motivații ascunse ale acestui gest. Singurul motiv pe care l-am găsit este faptul că, la ora actuală, Ministerul Apărării Naționale are o capacitate medicală, mă refer la capacitatea spitalicească, spitale și policlinici, prea mare pentru structura actuală a unei țări membre NATO. Noi avem niște obligații ca membri NATO care includ inclusiv capacitatea de reacție medicală.

Ce se va întâmpla în aceste condiții? Foarte multe spitale militare, după cum știți, se vor închide, foarte multe facilități medicale din patrimoniul Ministerului Apărării Naționale se vor închide.

Pentru a preîntâmpina acest lucru și pentru a deservi, pentru a servi interesele unui spital de prestigiu din București, pe care eu nu-l iubesc în mod personal, dar îl respect, fiindcă este totuși un spital de mare reputație, s-a găsit soluția transferului acestei unități către Spitalul "Elias". Poate am greșit noi, Comisia de sănătate, însă credeți-ne, stimați colegi, că nu a fost absolut niciun interes ascuns, așa cum s-a prezentat el.

În ceea ce privește salariații acestei unități, e adevărat că în momentul de față, domnule deputat, ei vor pierde la salariu și sunt supărați pe treaba aceasta. Însă, vă garantez că dacă nu se făcea acest gest, în maximum un an ei rămâneau fără salarii, fiindcă Ministerul Apărării Naționale nu mai justifica plata acestor salarii. Deci, pentru ei trebuie să înțeleagă că este o formă de protecție salarială, nu o formă de a le curma niște venituri și sunt convins că și în sistemul sanitar românesc, bineînțeles, după ce actualul ministru va fi schimbat, o să vină o perioadă mult mai bună.

Iar în privința proprietății, Ministerul Apărării n-a fost niciodată proprietarul de fapt al acestei unități. Ea a fost atribuită în administrare Ministerului Apărării Naționale în urmă cu câțiva ani, ea acum se întoarce la Ministerul Sănătății, nu este chiar nicio problemă și credeți-ne, stimați colegi, că am senzația și am convingerea că s-a procedat corect.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Și la Partidul Conservator părerile sunt împărțite.

Domnul deputat Diaconescu.

 
   

Domnul Renică Diaconescu:

Da, domnule președinte, sunt împărțite pentru că, spre surprinderea mea și a colegilor mei, medicii, indiferent din ce partid fac parte, au avut aceeași poziție. Se pare că noi atunci când ne băgăm în agricultură sau în transporturi, suntem considerați că nu avem calitatea să ne băgăm, că nu știm despre ce e vorba. Dar în medicină și în fotbal toată lumea se pricepe. Cum apare o problemă medicală, toată lumea, corupție!

Nu vă gândiți, domnilor, că în celelalte spitale salariile sunt mici în sistemul public? Nu vă gândiți că în policlinicile publice salariile sunt mici? Și nu v-am auzit pe niciunul dintre dumneavoastră sărind că să le creștem salariile personalului sanitar. Ce vă doare acum este că armata pierde un edificiu. Păi, oamenii din armată au rețete gratuite, judecătorii au rețete gratuite, polițiștii au rețete gratuite? Asta vă doare. Că armata pierde o instituție și o ia Academia Română. Săracii, marii mafioți sunt în Academia Română! Dacă toți doctorii din comisia asta au hotărât acest lucru, dumneavoastră ne faceți pe toți mafioți. Faceți în continuare jocul domnului Băsescu, care consideră că intelectualii în țara asta nu au loc, cu excepția celor care-l votează pe dânsul. Mă doare că P.S.D.-ul și P.R.M.-ul care are președintele comisiei, domnul academician Ifrim. Deci îl acuzați pe domnul academician Ifrim de mafiotism sau ce-i asta?

Luați dumneavoastră, domnule Tudor, luați Comisia de sănătate, că vă pricepeți, veniți...

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mai scurt, vă rog.

 
   

Domnul Renică Diaconescu:

...veniți, de mâine vă dăm și medicamentele pe mână, dacă vreți, și repartizați-le dumneavoastră în țara asta.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
     

Domnul Marcu Tudor (din bancă):

Drept la replică, domnule președinte!

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă dau la sfârșit dreptul la replică, domnule Tudor. Mai e o intervenție la explicarea votului și după aceea, domnul Marcu Tudor. O să vă rog, cât mai scurt, stimați colegi.

 
   

Domnul Damian Florea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

N-aș fi vrut să intervin pentru că nu sunt de specialitate, dar s-a vorbit aici de către specialiști, chiar de domnul ministru al sănătății și chiar fostul ministru, colegii care fac parte din comisie, doctori, medici, și-au expus părere în legătură cu această problemă.

Totuși, domnul ministru a făcut aici o afirmație în legătură cu cei care nu sunt de acord cu punctul de vedere al dumnealui și al Guvernului. A spus că cei care vorbim de aici împotriva acestei inițiative, acestei ordonanțe de urgență, facem trafic de influență de la tribuna Parlamentului, avem conflicte de interese. L-aș ruga pe dumnealui să încerce să departajeze aceste cuvinte și să nu ni le adreseze nouă, care suntem împotrivă sau avem, cum a spus tot dumnealui, puncte de vedere diferite.

Pentru că aș vrea să mai sesizez că dacă, într-adevăr, era o problemă și poate este, aș vrea să sesizez graba oarecum suspectă cu care s-a derulat acest proiect de lege, de fapt, cu care a trecut această ordonanță. Deci, să nu uităm că nu avea niciun aviz de la celelalte comisii sesizate, când data trecută, marțea trecută, sau când am avut vot final, ea era deja trecută pentru votul final.

Deci, nu mă bag în probleme de specialitate. Numai sesizez graba. Și totuși mă gândesc de ce cineva acuză pe cei care sunt împotriva acestei ordonanțe de trafic de influență.

Vă mulțumesc, domnule președinte, pentru că mi-ați acordat cuvântul.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat Florea.

Domnul deputat Calimente.

Stimați colegi, vă consult dacă sunteți de acord totuși să finalizăm procedura de vot final chiar dacă se depășește ora 13.

Există obiecții? Nu. Vă mulțumesc atunci.

Să sperăm că nu se vor explica voturile atât de intens și la celelalte proiecte.

 
   

Domnul Mihăiță Calimente:

Domnule președinte,

Pentru cei care n-au fost prezenți nici în sală atunci când s-a discutat proiectul de lege și probabil că nu i-a interesat că de-aia n-au fost prezenți, țin să anunț că, totuși, Comisia de apărare a dat aviz consultativ. Că domnul Tudor Marcu a lipsit când s-a dat acest aviz consultativ în Comisia de apărare, ne pare rău. Iar din punctul de vedere al intereselor, sigur că unii dintre dumnealor care sunt generali în rezervă, colonei în rezervă, au tot felul de interese, susțin acest punct de vedere al armatei. Dar nu putem pune aici, în această aulă, în conflict, armata cu Academia Română, spunând că unii sau alții sunt mafioți.

Eu cred că Academia Română este o instituție de elită a acestei țări, care nu face nici trafic de influență, nu vinde nici clădiri și nici nu trădează interesele acestei țări.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

V-am ascultat cu uimire. Foarte bine, că vrea și domnul Canacheu să ne vorbească. Deci, înțeleg că există avizul Comisiei de apărare. Atunci discuția devine de-a dreptul...

 
   

Domnul Costică Canacheu:

Aceasta era precizarea pe care vroiam s-o fac, domnule președinte. Noi ne-am adresat Biroului permanent pentru a fi sesizați, nu am fost sesizați, așa că nu am dat niciun aviz și urma ca în plenul ședinței de astăzi să cerem returnarea la comisie. Lucru care s-a întâmplat.

Deci, nu am fost sesizați, nu am avizat acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Discuția trece în terenul dilematicului, stimați colegi.

La drept la replică, domnul deputat Marcu Tudor.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulțumesc.

Dragilor din P.N.L., lăsați-mă să vorbesc pentru că eu n-am căzut cu nimeni de acord asupra unei fraude pe care să o fac și nu voi face niciodată așa ceva.

Replică: nu am acuzat niciodată Academia Română. Are destule bube. Acuz când e de acuzat membrii ei, care sunt academicieni fără operă și multe altele, dar, în ansamblu, nimeni, niciodată, nu a acuzat o instituție. Să ni se spună nouă că acuzăm instituția este rea-voință, la fel cum a fost și până acum dovedită prin vot.

Doi. Ce-ar însemna, domnule, nu știu cum se numește, care zice că dacă nu ne pricepem la medicină, nu mai avem voie să luăm cuvântul. Aici nu-i vorba de medicină, aici nu operează nimeni pe nimeni, nici măcar o injecție nu se face. Aici e vorba de administrare, de legi, care nu au legătură directă cu actul medical.

Așa că domnul Nicolăescu, n-a zis domnul Nicolăescu, că nici dânsul n-are, da. E corect.

Iată cel mai bun exemplu.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog să nu faceți dialog cu sala!

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Nu fac. Fac cu Nicolăescu, nu cu sala!

Deci, cei care au vorbit și ne-au acuzat de rea-voință au făcut-o ei înșiși din rea-voință. De asemenea, colegul nostru de la comisie care spune că a trecut prin comisie, n-a trecut prin nici o comisie.

De asemenea, s-a spus aici de către un membru P.D.S.R. fost ministru al sănătății, ceva cu care nu sunt de acord. Ori domnia sa nu știe, ori a spus-o intenționat, așa, în nume propriu. Și nu e perfect edificat asupra a ceea ce se întâmplă. Tot ce a fost al Ministerului Apărării pentru armată mare, din perioada '89 până prin '95-96, s-a redus sub jumătate. Acum au devenit...

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, nu discutăm pe fond. Ăsta nu-i drept la replică.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Gata, am terminat.

...au devenit...păi, replica la ce m-ai acuzat. Au devenit deja insuficiente spațiile medicale. Dorm câte doi oameni într-un pat, așa cum fac și...

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, sunteți pe fond.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Deci, suntem acuzați pe nedrept, cei care am luat cuvântul, că facem noi trafic de influență. Eu am să-l dau în judecată pe prietenul nostru, așa cum îi propun domnului Tăriceanu să mă dea pe mine în judecată.

Dar eu, iată ce voi face: până când va ieși de la Curtea Constituțională sau respinsă de către Președinte și o vom lua în discuție ca lumea, eu voi aduna tot materialul necesar asupra grabei suspecte cu care s-a derulat toată această șmecherie, nu a Academiei, ci a unui om, nici nu mai știu cum îl cheamă, se împletesc planurile ca să ne aburească pe toți și le voi face publice, înainte să intre în discuție și la vot, pentru ca să afle toată lumea cum se votează, nu cum ridică unul mâna care are un interes că a vorbit nu știu cine de la P.D.S.R. cu nu știu cine de la P.N.L., să treacă așa cum zic ei, ca să-i susțină nu știu unde. Noi nu facem asta. Suntem poate singurul partid curat și drept care ne dăm viața până la urmă, că pot să fac infarct aici...

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, dreptul dumneavoastră la replică a încetat.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

...pentru dreptate, nu pentru...

(Domnul președinte Bogdan Olteanu îi întrerupe microfonul domnului deputat Marcu Tudor)

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Iau act de faptul că dumneavoastră nu ați acuzat Academia Română de corupție, ci pe cei 322 de academicieni?!

 
  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.25/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului (nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptare).

Trecem la pct.3 pe ordinea de zi: Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.25/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului.

Lege are caracter organic.

Suntem primă Cameră sesizată.

Vă rog să votați.

Da. Vă mulțumesc. 155 de voturi. Insuficiente. Legii i se va aplica art.105 alin.(3), întrucât astăzi este termen constituțional pentru dezbatere și vot final.

(Conform afișajului, se înregistrează 197 deputați prezenți, 155 voturi pentru, 37 împotrivă, 4 abțineri, un vot neexprimat.)

  Proiectul de Lege pentru ratificarea Contractului de finanțare între România și Banca Europeană de Investiții pentru Proiectul privind infrastructura municipală în domeniul protecției mediului, faza A, semnat la Luxemburg la 17 noiembrie 2006 și la București la 28 decembrie 2006 (adoptat);

4. Proiectul de Lege pentru ratificarea Contractului de finanțare între România și Banca Europeană de Investiții pentru proiectul privind infrastructura municipală în domeniul protecției mediului, faza A.

Legea are caracter ordinar. Prioritate legislativă.

Suntem primă Cameră sesizată.

Vă rog să votați.

Da. Vă mulțumesc. Proiectul a fost adoptat.

(Conform afișajului, se înregistrează 196 deputați prezenți, 190 voturi pentru, 2 împotrivă, 3 abțineri, un vot neexprimat.)

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.11/2007 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.63/1999 cu privire la gestionarea fondurilor nerambursabile alocate României de către Comunitatea Europeană, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente acestora (adoptat);

5. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.11/2007 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.63/1999 cu privire la gestionarea fondurilor nerambursabile alocate României de către Comunitatea Europeană.

Legea are caracter ordinar. Prioritate legislativă.

Da. Vă mulțumesc. Proiectul a fost adoptat.

(Conform afișajului, se înregistrează 197 deputați prezenți, 189 voturi pentru, un vot împotrivă, o abținere, 6 voturi neexprimate.)

  Proiectul de Lege pentru acceptarea Protocolului privind resturile explozive de război (Protocolul V), adoptat la Geneva la 28 noiembrie 2003, adițional la Convenția privind interzicerea sau limitarea folosirii anumitor categorii de arme clasice care ar putea fi considerate ca producând efecte traumatice excesive sau care ar lovi fără discriminare (adoptat);

6. Proiectul de Lege pentru acceptarea Protocolului privind resturile explozive de război, Protocolul V, adoptat la Geneva, la 28 noiembrie 2003.

Legea are caracter ordinar.

Suntem primă Cameră sesizată.

Vă rog să votați.

Da. Vă mulțumesc. Proiectul a fost adoptat.

(Conform afișajului, se înregistrează 198 deputați prezenți, 195 voturi pentru, niciun vot împotrivă, 2 abțineri, un vot neexprimat.)

  Proiectul de Lege pentru ratificarea Amendamentului nr.3 convenit prin Scrisoarea semnată la Luxemburg, la 11 septembrie 2006 și la București la 13/15 septembrie 2006, la Contractul de Finanțare dintre România și Banca Europeană de Investiții și Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A, pentru finanțarea Proiectului de reabilitare a drumurilor, etapa a IV-a, semnat la București la 6 noiembrie 2000 (adoptat);

7. Proiectul de Lege pentru ratificarea Amendamentului nr.3 convenit prin Scrisoarea semnată la Luxemburg la 11 septembrie 2006 și la București la 13-15 septembrie 2006, la Contractul de finanțare dintre România și Banca Europeană de Investiții și Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. pentru finanțarea proiectului de reabilitare a drumurilor, etapa a IV-a.

Suntem primă Cameră sesizată.

Lege ordinară.

Vă rog să votați.

Vă mulțumesc. Proiectul a fost adoptat.

(Conform afișajului, se înregistrează 199 deputați prezenți, 194 voturi pentru, niciun vot împotrivă, o abținere, 4 voturi neexprimate)

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.1/2007 pentru aprobarea bugetelor de venituri și cheltuieli ale unităților din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea ministerelor, celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, precum și a autorităților publice centrale (adoptat);

8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.1/2007 pentru aprobarea bugetelor de venituri și cheltuieli ale unităților din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea ministerelor, celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, precum și autorităților publice centrale.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați.

Vă mulțumesc. S-a adoptat.

(Conform afișajului, se înregistrează 196 deputați, 188 voturi pentru,2 împotrivă, 5 abțineri, un vot neexprimat)

  Proiectul de Lege pentru abrogarea dispozițiilor Capitolului III<SUP>1</SUP> din Legea nr.136/1995 privind asigurările și reasigurările în România (adoptat);

9. Proiectul de Lege privind pentru abrogarea dispozițiilor Capitolului III1 din Legea nr.136/1995 privind asigurările și reasigurările în România.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați.

Vă mulțumesc. Proiectul a întrunit 196 de voturi pentru. A fost adoptat.

(Conform afișajului, se înregistrează 200 deputați prezenți, 196 voturi pentru, niciun vot împotrivă, 4 abțineri, niciun vot neexprimat)

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.3/2007 privind unele măsuri financiar-fiscale din domeniul protecției sociale (adoptat);

10. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.3/2007 privind unele măsuri financiar-fiscale din domeniul protecției sociale.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați.

Da. Vă mulțumesc. S-a adoptat.

(Conform afișajului, se înregistrează 199 deputați prezenți, 193 voturi pentru, 2 împotrivă, 3 abțineri, un vot neexprimat)

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.7/2007 pentru abrogarea unor prevederi din Ordonanța Guvernului nr.94/2004 privind reglementarea unor măsuri financiar (adoptat);

11. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.7/2007 pentru abrogarea unor prevederi din Ordonanța Guvernului nr.94/2004 privind reglementarea unor măsuri financiare.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați.

Da. Vă mulțumesc. S-a adoptat.

(Conform afișajului, se înregistrează 198 deputați prezenți, 189 voturi pentru, 3 voturi împotrivă, 2 abțineri, 4 voturi neexprimate)

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.4/2007 privind aprobarea plafonului de îndatorare publică a României pentru anul 2007 (adoptat);

12. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.4/2007 privind aprobarea plafonului de îndatorare publică a României pentru anul 2007.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați.

Da. Vă mulțumesc. S-a adoptat.

(Conform afișajului, se înregistrează 199 deputați prezenți, 176 voturi pentru, 3 împotrivă, 18 abțineri, 2 voturi neexprimate)

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.114/2006 pentru modificarea și completarea titlului XI Renta viageră agricolă din Legea nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente (adoptat);

13. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.114/2006 pentru modificarea și completarea Titlului 11, renta viageră agricolă, din Legea 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății în justiție, precum și unele măsuri adiacente.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați.

Da. Vă mulțumesc. proiectul a întrunit 191 voturi. A fost adoptat.

(Conform afișajului, se înregistrează 196 deputați prezenți, 191 voturi pentru, 2 împotrivă, 3 abțineri, niciun vot neexprimat )

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.5/2007 privind aprobarea scoaterii din rezervele de stat a unor cantități de carburanți și lubrifianți, care vor fi acordate, în mod gratuit, Ministerului Apărării (adoptat);

14. Proiectul de Lege privind pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.5/2007 privind aprobarea scoaterii din rezervele de stat a unor cantități de carburanți și lubrifianți care vor fi acordate în mod gratuit Ministerului Apărării.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați.

Da. Vă mulțumesc. Proiectul a fost adoptat.

(Conform afișajului, se înregistrează 198 deputați prezenți, 192 voturi pentru, 4 împotrivă, 2 abțineri, niciun vot neexprimat)

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.18/2007 pentru modificarea alin.(3) al art.51 din Legea nr.350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul (adoptat);

15. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.18/2007 pentru modificarea alin.3 al art.51 din Legea nr.350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismului.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați.

Da. Vă mulțumesc. S-a adoptat.

(Conform afișajului, se înregistrează 200 deputați prezenți, 194 voturi pentru, 2 împotrivă, o abținere, 3 voturi neexprimate)

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.2/2007 pentru abrogarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.86/2002 privind înființarea Ghișeului unic în punctele de trecere a frontierei de stat a României (adoptat);

16. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.2/2007 pentru abrogarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.86/2002 privind înființarea Ghișeului unic în punctele de trecerea frontierei de stat.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați.

Da. Vă mulțumesc. Proiectul a fost adoptat.

(Conform afișajului, se înregistrează 198 deputați prezenți, 193 voturi pentru, un vot împotrivă, 2 abțineri, 2 voturi neexprimate)

  Proiectul de Lege pentru completarea art.53 din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată (adoptat);

17. Proiectul de Lege pentru completarea art.53 din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată.

Legea are caracter ordinar.

Cameră decizională.

Vă rog să votați.

Da. Vă mulțumesc. S-a adoptat.

(Conform afișajului, se înregistrează 194 deputați prezenți, 189 voturi pentru, niciun vot împotrivă, 4 abțineri, un vot neexprimat)

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.5/2007 pentru completarea art.3 din Legea nr.142/1998 privind acordarea tichetelor de masă (adoptat);

18. Proiectul de Lege privind privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.5/2007 pentru completarea art.3 din Legea nr.142/1998 privind acordarea tichetelor de masă.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați. Da, vă mulțumesc.

(Conform afișajului, se înregistrează 196 deputați prezenți, 187 voturi pentru, 2 împotrivă, 4 abțineri, 3 voturi neexprimate.)

S-a adoptat.

  Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.10/2007 pentru modificarea și completarea anexei nr.4 la Legea nr.495/2004 privind salarizarea și alte drepturi bănești ale personalului din administrația centrală a Ministerului Afacerilor Externe și de la misiunile diplomatice, oficiile consulare și institutele culturale românești din străinătate (adoptat);

19. Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.10/2007 pentru modificarea și completarea anexei nr.4 la Legea nr.495/2004 privind salarizarea și alte drepturi bănești ale personalului din administrația centrală a Ministerului Afacerilor Externe.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, se înregistrează 185 deputați prezenți, 177 voturi pentru, 3 împotrivă, 3 abțineri, 2 voturi neexprimate.)

Da, vă mulțumesc.

S-a adoptat.

  Proiectul de Lege pentru compensarea în bani a tichetelor de călătorie pe calea ferată neutilizate de către pensionari (retrimis comisiei);

20. Proiectul de Lege pentru compensarea în bani a tichetelor de călătorie pe calea ferată neutilizate de către pensionari.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, se înregistrează 197 deputați prezenți, 94 voturi pentru, 79 împotrivă, 23 abțineri, un vot neexprimat.)

94 din 197, este majoritate. Greșesc?

Propunerea de respingere a fost adoptată.

Este ordinară, cel puțin așa zice la mine.

  Propunerea legislativă pentru modificarea art.161 alin.(2) din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale (respinsă);

21. Propunerea legislativă pentru modificarea art.161 alin. (2) din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, se înregistrează 193 deputați prezenți, 51 voturi pentru, 128 împotrivă, 11 abțineri, 3 voturi neexprimate.)

   

Propunerea legislativă s-a supus la vot. Nu există propunere de respingere, cum ziceați.

Doriți să reluăm votul? N-am fost suficient de clar? Deci, nu există o propunere de respingere, a comisiei. Stimați colegi, ca să fiu foarte explicit: Propunerea legislativă pentru modificarea art.161 alin. (2) din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Propunerea legislativă o supun votului dumneavoastră.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați. Reluăm procedura de vot.

(Conform afișajului, se înregistrează 186 deputați prezenți, 26 voturi pentru, 144 împotrivă, 11 abțineri, 5 voturi neexprimate.)

 
   

Proiectul de la pct.21 nu a întrunit numărul necesar de voturi. A, ba nu, a fost respins, da? Mă iertați, că nu-i propunere de respingere, îmi cer scuze!

 
  Proiectul de Lege pentru compensarea în bani a tichetelor de călătorie pe calea ferată neutilizate de către pensionari (retrimis comisiei);

Mi se atrage atenția că la pct.20 nu s-a întrunit majoritatea.

În aceste condiții, retrimit proiectul comisiei.

Termen: 3 săptămâni.

De acord, domnule președinte, este OK termenul?

Mulțumesc.

  Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, cu modificările și completările ulterioare (respinsă);

22. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, cu modificările și completările ulterioare.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

În cursul dezbaterilor, plenul a respins articolul unic, precum și titlul propunerii legislative.

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a acestei propuneri legislative.

Vă rog să votați.

   

Păi, dacă s-a respins?! Iertați-mă, dacă s-au respins și titlul și articolul, ce să adoptăm?

Vă rog, procedură, domnule deputat. Procedura de vot, înțeleg că o ridicați, da?

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Această propunere a comisiei, de respingere, a picat odată. Ca atare, conform Regulamentului, suntem obligați să supunem votului pe adoptare.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Eu, pe procedură, vă dau dreptate. S-a creat, însă, o cutumă, că dacă se resping toate articolele și titlul, nu putem supune adoptarea unui proiect care n-ar avea niciun conținut.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Dacă nu supuneți votului adoptarea, s-ar putea să cadă iarăși respingerea, și atunci iar vom retrimite la comisie.

Singura modalitate este să ne supunem Regulamentului nostru. Deci, supuneți votului adoptarea.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Aici trebuie să rugăm Comisia pentru regulament ca pe perioada următoarelor săptămâni să facă o reevaluare a acestui articol, care se contrazice minunat cu articolul care spune că supunem votului final ceea ce rezultă din plen.

Dar, dacă domnul lider Marton propune așa, n-am nicio problemă să supun votului dumneavoastră propunerea de adoptare a acestui proiect.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

(Conform afișajului, se înregistrează 186 deputați prezenți, 6 voturi pentru, 171 împotrivă, 7 abțineri, 2 voturi neexprimate.)

 
   

Din fericire, propunerea de adoptare a fost respinsă, așa încât proiectul de lege a fost respins.

 
  Propunerea legislativă privind utilizarea veniturilor obținute din privatizarea Băncii Comerciale Române și Casei de Economii și Consemnațiuni (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

23. Propunerea legislativă privind utilizarea veniturilor obținute din privatizarea Băncii Comerciale Române și a Casei de Economii și Consemnațiuni.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați. Da, vă mulțumesc.

(Conform afișajului, se înregistrează 200 deputați prezenți, 153 voturi pentru, 40 împotrivă, 6 abțineri, un vot neexprimat.)

Proiectul a fost respins.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.541/2002 privind economisirea și creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

24. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.541/2002 privind economisirea și creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați. Da, vă mulțumesc.

(Conform afișajului, se înregistrează 192 deputați prezenți, 175 voturi pentru, 13 împotrivă, 2 abțineri, 2 voturi neexprimate.)

S-a respins.

  Propunerea legislativă privind abrogarea alineatului (2<SUP>4</SUP>) al articolului nr.26 din Legea nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 și ale Legii nr.169/1997 (retrimisă comisiei);

25. Propunerea legislativă privind abrogarea alin. (24) al art.26 din Legea nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, se înregistrează 193 deputați prezenți, 151 voturi pentru, 38 împotrivă, 4 abțineri, niciun vot neexprimat.)

Respingerea nu a întrunit numărul necesar de voturi.

   

Retrimit proiectul la comisie. La ce comisie? Agricultură.

Termen: 3 săptămâni.

De acord? Mulțumesc.

 
  Propunerea legislativă privind limitarea temporară a accesului la demnități și funcții publice pentru persoanele care au făcut parte din structurile de putere ale regimului comunist (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

26. Propunerea legislativă privind limitarea temporară a accesului la demnități și funcții publice pentru persoanele care au făcut parte din structurile de putere ale regimului comunist.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați. Da, vă mulțumesc.

(Conform afișajului, se înregistrează 193 deputați prezenți, 171 voturi pentru, 13 împotrivă, 9 abțineri, niciun vot neexprimat.)

Propunerea de respingere a fost adoptată.

  Propunerea legislativă privind acordarea de compensații persoanelor spoliate de inventarul agricol și silvic în perioada comunistă (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

27. Propunerea legislativă privind acordarea de compensații persoanelor spoliate de inventarul agricol și silvic în perioada comunistă.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați. Da, vă mulțumesc.

(Conform afișajului, se înregistrează 194 deputați prezenți, 171 voturi pentru, 11 împotrivă, 9 abțineri, 3 voturi neexprimate.)

S-a respins.

  Propunerea legislativă pentru completarea art.56 din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr.7/1996 (retrimisă comisiei);

28. Propunerea legislativă pentru completarea art.56 din Legea cadastrului și a publicității imobiliare.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, se înregistrează 193 deputați prezenți, 132 voturi pentru, 52 împotrivă, 8 abțineri, un vot neexprimat.)

Respingerea nu a întrunit numărul necesar de voturi.

Retrimit proiectul.

Termen: 3 săptămâni.

  Propunerea legislativă pentru completarea Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr.7/1996 (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

29. Propunerea legislativă pentru completarea Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr.7/1996.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

(Conform afișajului, se înregistrează 195 deputați prezenți, 189 voturi pentru, 3 împotrivă, 2 abțineri, un vot neexprimat.)

Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

Propunerea a fost adoptată, 189. Respingerea a fost adoptată cu 189 de voturi.

  Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție (nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptare).

30. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

În cadrul dezbaterilor, plenul a respins toate articolele, precum și titlul propunerii legislative.

Voi supune votului dumneavoastră propunerea de adoptare.

Vă rog să votați. Așa scrie în Regulament, așa am făcut și data trecută, domnule deputat, ce să fac?

(Conform afișajului, se înregistrează 190 deputați prezenți, 30 voturi pentru, 147 împotrivă, 6 abțineri, 7 voturi neexprimate.)

Propunerea de adoptare nu a fost însușită de plenul Parlamentului, ca atare, propunerea legislativă a fost respinsă.

   

Vreți să repet?

Domnul deputat Anghel Stanciu, din partea Grupului parlamentar al P.S.D.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Onorat prezidiu,

Domnilor miniștri,

Domnule Nicolăescu,

Sper că ne păstrăm în aceleași limite, domnule președinte, spre a vota în cunoștință de cauză. Datorită debitului verbal pe care președintele nostru îl are și vitezei de emitere a sunetelor, nu s-a terminat fraza, și s-a votat: o parte împotriva respingerii, o parte pentru adoptare.

Acest element, să zicem, de microconfuzie, ne determină să fim de acord, stimați colegi, să repetăm votul, deoarece spre final a spus: "se respinge" și apoi "supun la vot adoptarea".

Deci, mergem pe ceea ce s-a spus până acum: "supunem la vot adoptarea", și atunci toți vom ști ce anume votăm.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Dacă este o neclaritate în ceea ce privește obiectul votului, voi relua. Aplicăm ce am stabilit și la pct.22 de pe ordinea de zi de vot final, respectiv aplicăm literal textul Regulamentului, chiar dacă este ușor contradictoriu cu alte articole. Plenul a respins toate articolele și titlul propunerii legislative.

Eu voi supune votului propunerea de adoptare, așa cum prevede Regulamentul.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, se înregistrează 192 deputați prezenți, 55 voturi pentru, 132 împotrivă, 4 abțineri, un vot neexprimat.)

Propunerea de adoptare nu a întrunit numărul necesar de voturi.

 
  Proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.39/2005 privind cinematografia (adoptat);

31. Proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.39/2005 privind cinematografia.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

(Conform afișajului, se înregistrează 186 deputați prezenți, 136 voturi pentru, 42 împotrivă, 6 abțineri, 2 voturi neexprimate.)

Proiectul de lege a fost adoptat.

Vă atrag atenția că nu mai suntem la respingere, încă, sau pentru scurt timp. A, numai la asta.

  Propunerea legislativă pentru declararea zilei de 1 ianuarie - Ziua României Europene (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

32. Propunerea legislativă pentru declararea zilei de "1 ianuarie - Ziua României Europene".

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

(Conform afișajului, se înregistrează 191 deputați prezenți, 171 voturi pentru, 13 împotrivă, 6 abțineri, un vot neexprimat.)

Propunerea de respingere a fost adoptată.

  Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr.318/2003, legea energiei electrice (respinsă);

33. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.318/2003, Legea energiei electrice.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

În cadrul dezbaterilor, plenul a respins toate articolele și titlul propunerii legislative.

Conform prevederilor Regulamentului, voi supune votului o propunere de adoptare.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

(Conform afișajului, se înregistrează 191 deputați prezenți, 4 voturi pentru, 187 împotrivă. nicio abținere, niciun vot neexprimat.)

Propunerea legislativă a fost covârșitor respinsă.

  Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență nr.96/2002 privind acordarea de produse lactate și de panificație pentru elevii din clasele I-IV din învățământul de stat, precum și pentru copiii preșcolari din grădinițele de stat cu program normal de 4 ore (retrimisă comisiei);

34. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.96/2002 privind acordarea de produse lactate și de panificație pentru elevii din clasele I - IV din învățământul de stat, precum și pentru copiii preșcolari din grădinițele de stat cu program normal de 4 ore.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, se înregistrează 193 deputați prezenți, 89 voturi pentru, 95 împotrivă, 9 abțineri, niciun vot neexprimat.)

Propunerea de respingere nu a fost adoptată.

Retrimit proiectul la comisie.

Termen: 3 săptămâni.

  Propunerea legislativă privind completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.209/2005 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul proprietății (retrimisă comisiei);

35. Propunerea legislativă privind completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.209/2005 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul proprietății.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, se înregistrează 194 deputați prezenți, 129 voturi pentru, 62 împotrivă, 2 abțineri, un vot neexprimat.)

Propunerea de respingere nu a întrunit numărul necesar de voturi.

   

Retrimit proiectul.

Termen: 3 săptămâni.

 
  Propunerea legislativă pentru completarea art.15 din Legea nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

36. Propunerea legislativă pentru completarea art.15 din Legea nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

(Conform afișajului, se înregistrează 190 deputați prezenți, 160 voturi pentru, 23 împotrivă 6 abțineri, un vot neexprimat.)

S-a respins.

  Proiectul de Lege privind obligația statului de a asigura locuință pentru persoanele care locuiesc într-un imobil naționalizat care se retrocedează foștilor proprietari (retrimis comisiei);

37. Proiectul de Lege privind obligația statului de a asigura locuința pentru persoanele care locuiesc într-un imobil naționalizat care se retrocedează foștilor proprietari.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, se înregistrează 193 deputați prezenți, 86 voturi pentru, 97 împotrivă, 8 abțineri, 2 voturi neexprimate.)

Propunerea nu a fost respinsă.

   

Ca atare, retrimit la comisie.

Termen: 3 săptămâni.

 
  Propunerea legislativă - Legea decomunizării, privind limitarea temporară a accesului la unele funcții și demnități publice pentru persoanele care după 21 decembrie 1989 au acționat pentru separatism pe criterii etnice, inclusiv pentru separatism teritorial (retrimisă comisiei);

38. Propunerea legislativă - Legea decomunizării, privind limitarea temporară a accesului la unele funcții și demnități publice pentru persoanele care după 21 decembrie 1989 au acționat pentru separatism pe criterii etnice, inclusiv pentru separatism teritorial.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, se înregistrează 194 deputați prezenți, 158 voturi pentru, 29 împotrivă, 7 abțineri, niciun vot neexprimat.)

158 de voturi. Insuficiente pentru respingere.

Retrimit propunerea.

Termen: 3 săptămâni.

  Propunerea legislativă privind modalitatea de semnare a documentelor oficiale (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

39. Propunerea legislativă privind modalitatea de semnare a documentelor oficiale.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

(Conform afișajului, se înregistrează 187 deputați prezenți, 164 voturi pentru, 21 împotrivă, o abținere, un vot neexprimat.)

S-a respins.

  Propunerea legislativă pentru completarea Codului de procedură penală (retrimisă comisiei);

40. Propunerea legislativă pentru completarea Codului de procedură penală.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

(Conform afișajului, se înregistrează 191 deputați prezenți, 132 voturi pentru, 55 împotrivă, 3 abțineri, un vot neexprimat.)

   

N-a întrunit numărul necesar de voturi.

Ca atare, va pleca pentru a opta oară la Comisia juridică, de disciplină și imunități pentru raport suplimentar.

Să știți că n-am exagerat, este a opta oară.

Eu propun Comisiei juridic, de disciplină și imunități, totuși, să-și asume un termen de o săptămână, dat fiind că acest proiect este cunoscut în profunzime la nivelul comisiei.

 
  Propunerea legislativă pentru completarea art.116 din Legea administrației publice locale nr.215/2001 (nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptare).

41. Propunerea legislativă pentru completarea art.116 din Legea nr.215/2001 - Legea administrației publice locale.

Legea are caracter organic.

Suntem primă Cameră sesizată.

Este propunere de adoptare, înțeleg, da, din partea comisiei?

Vă rog să votați.

Cine este pentru? 150 de voturi.

(Conform afișajului, se înregistrează 189 deputați prezenți, 150 voturi pentru, 36 împotrivă, 3 abțineri, niciun vot neexprimat.)

Propunerea nu a fost adoptată.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.124/2006 privind stocurile excedentare de zahăr, produse zaharoase și alte produse agroalimentare (adoptat);

42. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.124/2006 privind stocurile excedentare de zahăr, produse zaharoase și alte produse agroalimentare.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

(Conform afișajului, se înregistrează 188 deputați prezenți, 183 voturi pentru, un vot împotrivă, 3 abțineri, un vot neexprimat.)

S-a adoptat.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.168/1999 privind soluționarea conflictelor de muncă (nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptare).

Propunere Legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.168/1999 privind soluționarea conflictelor de muncă.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, se înregistrează 183 deputați prezenți, 135 voturi pentru, 45 împotrivă, 3 abțineri, niciun vot neexprimat.)

Propunerea a întrunit 135 de voturi, insuficiente pentru a fi adoptată.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.136/2006 pentru completarea Legii nr.263/2006 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.209/2005 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul proprietății (adoptat);

44. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.136/2006 pentru completarea Legii nr.263/2006 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.209/2005 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul proprietății.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

186 de voturi pentru.

(Conform afișajului, se înregistrează 190 deputați prezenți 186 voturi pentru, niciun vot împotrivă, 3 abțineri, un vot neexprimat.)

S-a adoptat.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.116/2006 privind protecția socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate ca urmare a restructurării și reorganizării unor societăți naționale, regii autonome, companii naționale și societăți comerciale cu capital majoritar de stat, precum și a societăților comerciale și regiilor autonome subordonate autorităților administrației publice locale (adoptat);

45. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.116/2006 privind protecția socială acordată persoanelor disponibilizate.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

(Conform afișajului, se înregistrează 189 deputați prezenți 183 voturi pentru, un vot împotrivă, 2 abțineri, 3 voturi neexprimate.)

S-a adoptat.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.2/2007 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.116/2006 privind protecția socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate ca urmare a restructurării și reorganizării unor societăți naționale, regii autonome, companii naționale și societăți comerciale cu capital majoritar de stat, precum și a societăților comerciale și regiilor autonome subordonate autorităților administrației publice locale (adoptat);

46. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.2/2007 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.116/2006 privind protecția socială acordată persoanelor disponibilizate.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

(Conform afișajului, se înregistrează 184 deputați prezenți, 181 voturi pentru, niciun vot împotrivă, o abținere, 2 voturi neexprimate.)

S-a adoptat.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.121/2006 privind regimul juridic al precursorilor de droguri (adoptat);

47. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.121/2006 privind regimul juridic al precursorilor de droguri.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați.

187 de voturi pentru.

(Conform afișajului, se înregistrează 187 deputați prezenți, 187 voturi pentru.)

Legea a fost adoptată.

  Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr.90/2003 privind vânzarea spațiilor aflate în proprietatea privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, destinate sediilor partidelor politice (adoptat);

48. Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr.90/2003 privind vânzarea spațiilor aflate în proprietatea privată a statului sau unităților administrativ-teritoriale, destinate sediilor partidelor politice.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

(Conform afișajului, se înregistrează 190 deputați prezenți, 182 voturi pentru, 3 împotrivă, 4 abțineri, un vot neexprimat.)

Cu 182 de voturi pentru, legea a fost adoptată.

  Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.90/2003 privind vânzarea spațiilor aflate în proprietatea privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, destinate sediilor partidelor politice (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

49. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.90/2003 privind vânzarea spațiilor aflate în proprietatea privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, destinate sediilor partidelor politice.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

(Conform afișajului, se înregistrează 190 deputați prezenți, 182 voturi pentru, 4 împotrivă, 4 abțineri, niciun vot neexprimat.)

Cu 182 de voturi s-a respins.

  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 și ale Legii nr.169/1997 (adoptat);

50. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 și ale Legii nr.169/1997.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

(Conform afișajului, se înregistrează 187 deputați prezenți, 180 voturi pentru, 4 împotrivă, o abținere, 2 voturi neexprimate.)

Cu 180 de voturi pentru s-a adoptat.

  Propunerea legislativă privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale a Zonei Montane (adoptată);

51. Propunerea legislativă privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției naționale a zonei montane.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

(Conform afișajului, se înregistrează 185 deputați prezenți, 120 voturi pentru, 58 împotrivă, 6 abțineri, un vot neexprimat.)

120 voturi pentru; 58 voturi contra; 6 abțineri.

Constat că grupurile parlamentare una vorbesc și alta votează.

S-a adoptat.

  Propunerea legislativă pentru modificarea art.4 lit.k) din Legea nr.192/2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul și acvacultura și a art.II<sup>1</sup> din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.69/2004 pentru modificarea și completarea Legii nr.192/2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul și acvacultura (nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptare).

52. Propunerea legislativă pentru modificarea art.4 lit. k) din Legea nr.192/2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul și acvacultura și art.II1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.69/2004 pentru modificarea și completarea Legii nr.192/2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul și acvacultura.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, se înregistrează 188 deputați prezenți, 140 voturi pentru, 42 împotrivă, 5 abțineri, un vot neexprimat.)

140 de voturi. Insuficiente.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.25/2007 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.20/1992 privind activitatea de metrologie (adoptat);

53. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.25/2007 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.20/1992 privind activitatea de metrologie.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

(Conform afișajului, se înregistrează 182 deputați prezenți, 175 voturi pentru, 3 împotrivă, 4 abțineri, niciun vot neexprimat.)

S-a adoptat.

  Propunerea legislativă pentru completarea art.4 din Ordonanța de urgență nr.4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, aprobată prin Legea nr.78/2005 (retrimisă comisiei);

54. Propunerea legislativă pentru completarea art.4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, aprobată prin Legea nr.78/2005.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați.

143 de voturi pentru respingere. Insuficiente.

(Conform afișajului, se înregistrează 189 deputați prezenți, 143 voturi pentru, 20 împotrivă, 25 abțineri, un vot neexprimat.)

   

Retrimit la comisie.

Termen: 3 săptămâni? Mulțumesc.

 
  Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale (retrimisă comisiei);

55. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați.

124 de voturi. Insuficiente.

(Conform afișajului, se înregistrează 189 deputați prezenți, 124 voturi pentru, 60 împotrivă, 4 abțineri, un vot neexprimat.)

   

Retrimit propunerea.

Termen: 3 săptămâni.

 
  Propunerea legislativă de modificare a Ordonanței de Urgență nr.195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.265/2006 (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

56. Propunerea legislativă de modificare a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.265/2006.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, se înregistrează 187 deputați prezenți, 183 voturi pentru, un vot împotrivă, 3 abțineri, niciun vot neexprimat.)

S-a respins cu 183 de voturi propunerea legislativă.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

57. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, se înregistrează 185 deputați prezenți, 180 voturi pentru, 2 împotrivă, 2 abțineri, un vot neexprimat.)

S-a respins cu 180 de voturi.

  Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr.376 din 28/09/2004 cu privire la bursele private (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

58. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.376/2004 cu privire la bursele private.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

(Conform afișajului, se înregistrează 187 deputați prezenți, 171 voturi pentru, 3 împotrivă, 13 abțineri, niciun vot neexprimat.)

Cu 171 de voturi, s-a respins propunerea.

  Propunerea legislativă privind susținerea învățământului preșcolar (nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptare).

59. Propunerea legislativă privind susținerea învățământului preșcolar.

Legea are caracter organic.

Suntem primă Cameră sesizată.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, se înregistrează 189 deputați prezenți, 91 voturi pentru, 91 împotrivă, 5 abțineri, 2 voturi neexprimate.)

   

O egalitate perfectă.

Nu s-a întrunit numărul de voturi necesar.

Doriți explicarea votului? Pe procedură.

Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Mircea Valer Pușcă:

Domnule președinte,

În baza Regulamentului, acest proiect de lege n-a fost primit de către Parlament, n-a fost adoptat. Dumneavoastră ați supus la vot aprobarea sa. El nu a fost aprobat, pentru că nu întrunește mai mult de jumătate din numărul parlamentarilor prezenți.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc că mi-ați indicat acest detaliu.

Mă pregăteam să vă informez că, fiind o lege organică, nu a întrunit numărul necesar de voturi.

Observam doar că părerile sunt egal împărțite în Parlament.

 
  Propunerea legislativă pentru completarea art.126 din Legea nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic (nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptare).

60. Propunerea legislativă pentru completarea art.126 din Legea nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic.

Legea are caracter organic.

Suntem primă Cameră sesizată.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

(Conform afișajului, se înregistrează 181 deputați prezenți, 84 voturi pentru, 55 împotrivă, 40 abțineri, 2 voturi neexprimate.)

   

84 de voturi. Insuficiente pentru adoptare.

Stimați colegi,

Am finalizat sesiunea de vot final.

Declar închise lucrările.

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 13,42.

 
       

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 28 noiembrie 2020, 21:47
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro