Aurel Gubandru
Aurel Gubandru
Ședința Camerei Deputaților din 29 mai 2007
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.81/08-06-2007

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
24-02-2021
17-02-2021 (comună)
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2007 > 29-05-2007 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 29 mai 2007

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.22 Aurel Gubandru - marcarea a 160 de ani de la nașterea lui Basil Iorgulescu, personalitate de anvergură a vieții culturale buzoiene;

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

 

Domnul Aurel Gubandru:

Se împlinesc 160 de ani de la nașterea lui Basil Iorgulescu, personalitate de anvergură a vieții culturale buzoiene, care a funcționat ca profesor 34 de ani, din care ca director 24 de ani la Buzău, timp în care a devenit ctitorul Bibliotecii publice și autorul primelor studii de geografie a județului.

Basil Iorgulescu s-a născut în anul 1847 la Câmpulung-Muscel. A absolvit școala primară în localitatea natală, a urmat un an la București la Școala de Medicină Carol Davilla, după care intra ca elev la Seminarul Central din Dealul Mitropoliei, unde se remarca la învățătură, fiind premiant și bursier. După absolvire, în anul 1869, participă la concursul pentru ocuparea unei catedre în învățământ, fiind numit profesor la noul înființatul Gimnaziu "T. Vladimirescu" din Buzău (actualul Colegiu Național "B.P. Hașdeu").

Cât timp a fost director, s-a preocupat de construirea unui local de școală propriu, ocupându-se în același timp de dotarea cu mobilierul adecvat, de procurarea de material didactic și de editarea de manuale școlare în conformitate cu cerințele programei școlare.

Autodidact prin excelență, și-a format o cultură multilaterală, umanistă și științifică, fiind un bun cunoscător al limbilor clasice. A predat mulți ani latina și filologia comparată, franceza, religia și științele naturii. Elevii săi îl iubeau și-l respectau foarte mult pentru că știa să le câștige sufletul de școlar. Era un bun pedagog, punea preț pe legătura cu părinții care nu veneau niciodată la școală și făcea vizite la familiile elevilor.

Ca director a îndrumat talente ca Aristide Demetriade, Nicolae Vaschide, Vladimir Maximilian și a cultivat o relație de prietenie cu mari personalități ca: Dionisie Romano, B.P. Hasdeu, I.L. Caragiale, A.D. Xenopol, Grigore Tocilescu s.a.

Paralel cu activitatea didactică, a avut preocupări vaste extrașcolare, realizând înaintea altora studii de cercetare a ținuturilor buzoiene, rezultatele fiind sintetizate în 1878 în primul manual de "Geografia județului Buzău".

În 1883 tipărește "Istoria sacră pentru uzul școlilor secundare", iar în 1879 a litografiat prima hartă a județului Buzău, tipărită la Paris în 1892. În anul 1881 a realizat Planul topografic al orașului Buzău. În 1892 la București, tipărește cea mai valoroasă lucrare a sa "Dicționar geografic, statistic, economic și istoric al județului Buzău", premiată de Societatea Geografică Română cu premiul "Ioan Fătu". Despre această operă, Grigore Tocilescu afirma că reprezintă "tot ce s-a putut lucra până astăzi mai bine, mai conștiincios, mai desăvârșit și mai cu competență asupra geografiei țării noastre ".

Publică în presa locală și centrală valoroase studii și articole de istorie, artă și folclor.

Pentru întreaga activitate științifică, B.P. Hasdeu îl propune, în anul 1891, pentru a fi primit în Academia Română, dar acest lucru nu se concretizează, lipsindu-i un singur vot pentru a deveni membru.

În anul 1893 înființează filiala Buzău a Ateneului, al cărui președinte a fost. A îndeplinit și funcția de secretar al Societății pentru Învățătura Poporului Român, pentru întreaga sa activitate fiind recompensat cu medalia "Bene Merenti"

În 1899, a fost inclus în comisia de programe a Ministerului Instrucțiunii. Ca împătimit bibliofil, a avut în vedere și îmbogățirea fondurilor Academiei Romane, căreia îi donează în 1892 douăsprezece documente din secolele XVII și XVIII, gest repetat în 1894.

Contribuie prima dată, la nivel local, la constituirea unei colecții muzeale, unde a reușit să strângă numeroase obiecte de importanță istorică. În august 1891, propune Ministerului Cultelor și Instrucțiunii Publice ca acestea să fie concentrate într-un muzeu, în care, eventual, să se constituie și o pinacotecă. Iorgulescu preciza la momentul respectiv, argumentându-și intențiile, că "județul Buzău este unul dintre cele mai însemnate ale țării prin avuțiile sale, atât din punct de vedere geologic cât și istorico-arheologic". Ministerul este receptiv și intervine pe lângă autoritățile locale ca să aloce fonduri în vederea realizării proiectului și astfel, în 1885, se constituie prima colecție publică de piese arheologice, antropologice și istorice, expusă în una din sălile Liceului "B.P. Hasdeu".

Basil Iorgulescu susține în permanență înființarea unei biblioteci publice. În urma demersurilor sale, în ședința Consiliului comunal din 4 noiembrie 1887, se votează regulamentul de funcționare și statutul bibliotecii. Până la stabilirea unui local propriu, aceasta a funcționat într-una din încăperile gimnaziului "B.P. Hasdeu". A avut permanent în atenție îmbogățirea fondului de carte prin obținerea de sume destul de însemnate din subscripții, donații și subvenții.

În anul 1892 exista un fond de carte de peste 2.000 de volume și peste 10.000 lei, sumă destinată cumpărării a încă vreo 3.000 de cărți de la Paris.

Biblioteca reorganizată, devenită publică, este inaugurată la 9 noiembrie 1893, odată cu noul local al gimnaziului.

Din nefericire, în ultimii ani ai vieții a fost lovit de o suferință necruțătoare, încetând din viață la București la 2 august 1904 și fiind înhumat în Cimitirul "Sf. Vineri".

Ca omagiu postum, în iunie 1926, într-o nișă de pe holul de lângă amfiteatrul școlii pe care a slujit-o cu dăruire și pricepere, a fost amplasat bustul acestui mare om, al cărui nume îl poartă și acum și aula Bibliotecii Județene "V. Voiculescu", atribuit cu prilejul marcării a 125 de ani de la naștere.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 26 februarie 2021, 6:12
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro