Mircea Grosaru
Mircea Grosaru
Ședința Camerei Deputaților din 29 mai 2007
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.81/08-06-2007

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
27-10-2021
26-10-2021
25-10-2021
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2007 > 29-05-2007 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 29 mai 2007

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.47 Mircea Grosaru - declarație politică intitulată "2 iunie - Ziua Italiei";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

 

Domnul Mircea Grosaru:

"2 iunie - Ziua Italiei"

Dacă ar fi să rememorăm ceea ce a însemnat ziua de 2 iunie pentru italieni, ar trebui să pornim pe firul istoriei și să ajungem în luna decembrie 1945, când a fost format Guvernul condus de Alcide De Gasperi. Pe perioada primelor 3 luni de activitate, cele 3 partide principale de stânga, comuniștii, socialiștii și acționiștii, au cerut cu insistență proclamarea Republicii și alegerea unei Adunări constituante însărcinate nu numai cu elaborarea Constituției republicane, ci și cu legiferarea acesteia.

Alcide De Gasperi, de teamă de a nu pierde consensul electoratului, ca adept al Monarhiei și pentru că Adunarea constituantă ar fi promovat o serie de legi în total dezacord cu status quo-ul social, a dorit să se exprime prin referendum asupra formei de guvernământ, iar aceasta să nu fie învestită cu putere legislativă ordinară, aceasta revenind viitorului Guvern.

În data de 9 mai 1945, la orele 20,30, Agenția ANSA a remis un comunicat către Biroul de presă al Ministerului Casei Regale de Savoia, în care se menționa:

"L'Ufficio Stampa dell Ministero della Real Casa comunica: Oggi, alle ore 12,00 in Napoli, Il Re Vittorio Emanuele III ha firmato l'atto di abdicazione e, secondo consuetudine, e partito in volontario esilo "

În data de 1 iunie, în ajunul desfășurării referendumului, Regele Umberto Di Savoia a adresat italienilor următorul mesaj:

"Italiani! Ormai, alla vigilia della Costituzione, in cui dovete scegliere la monarchia o repubblica, desidero ancora una volta parlarvi a cuore aperto. Come ho gia piu volte dichiarato, io accettero il responso del popolo liberamente espresso, e aggiungo che chiedero ai fedeli sostenitori della monarchia di rispettare anch'essi senza alcuna riserva la decisione della maggioranza"

Și, așa cum și-a dorit De Gasperi, în data de 2 iunie s-a desfășurat o dublă consultare a populației: referendum privind viitoarea formă de guvernământ în Italia, precum și alegerea Adunării constituante.

Ziarele vremii aminteau că ziua de 2 iunie coincidea cu ziua aniversării morții lui Giuseppe Garibaldi, o zi însorită pe tot teritoriul național. Afluența la urne s-a petrecut cu entuziasm, dar într-o atmosferă de calm, lipsită de incidente. Astfel că 61,4% dintre italieni, adică 28.005.449 cetățeni italieni, s-au prezentat la vot, după mulți ani în care acest exercițiu democratic fusese interzis de regimul fascist. Adepții Republicii au câștigat cu 12.717.923 voturi validate în fața celor 10.719.284 voturi ale monarhiei.

În ce privește alegerea Constituantei, nicio surpriză față de precedentele alegeri administrative: DC cu peste 8 milioane de voturi, urmat de PSUP și PCI, în ordine, fiecare cu peste 4 milioane de voturi.

Alcide De Gaspari a format un nou guvern bazat pe cele 3 partide desemnate prin votul exprimat de electorat, iar Adunarea Constituantă l-a desemnat, la data de 28 iunie, ca șef provizoriu al statului pe napoletanul Enrico De Nicola, în vârstă de 69 de ani, fost jurnalist, retras din viața politică pe timpul regimului fascist - ales din primul tur de scrutin cu 396 de voturi din 501 exprimate. Acesta va fi reales, tot ca șef al Statului, pe data de 26 iunie 1947 și în baza primei dispoziții tranzitorii a Constituantei de la 1 ianuarie 1948 va deveni primul Președinte al Republicii Italiene. Imnul național, "Fratelli d'Italia", a fost adoptat pe versurile scrise de Goffredo Mameli, fiind interpretat pentru prima dată în septembrie 1847 la Genova, devenind foarte popular într-o scurtă perioadă de timp.

În zilele noastre, relațiile de prietenie, relațiile economice și culturale dintre România și Italia au devenit foarte apropiate, Italia fiind prima țară care a adoptat în unanimitate în Parlament demersurile României de intrare în Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007. Limba, cultura, obiceiurile, tradițiile, dar mai ales latinitatea au făcut ca relațiile dintre România și Italia să devină de o apropiere fără precedent, ținând cont doar de relațiile de muncă dezvoltate între cele 2 țări.

Ca reprezentant al minorității italiene în Parlamentul României nu pot decât să adaug faptul că frații români și italieni vor sărbători din nou împreună această zi și multe altele de aici înainte.

Viva Italia!

Viva la Romania!

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti joi, 28 octombrie 2021, 7:40
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro