Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of June 4, 2007
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.84/14-06-2007

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
25-11-2021
25-11-2021 (joint)
24-11-2021 (joint)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (joint)
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2007 > 04-06-2007 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of June 4, 2007

2. Primirea de răspunsuri la întrebările adresate membrilor Guvernului:

 

Domnul Eugen Nicolicea:

  ................................................
Mirela Elena Adomnicăi

Prima parte a ședinței este dedicată răspunsurilor orale la întrebări având din partea Ministerului Sănătății Publice pe domnul ministru Eugen Nicolăescu care va răspunde doamnei deputat Mirela Adomnicăi cu privire la situația aparaturii medicale a secției de cardiologie a Spitalului județean de urgență Suceava.

Vă rog, domnule ministru.

 

Domnul Eugen Gheorghe Nicolăescu (ministrul sănătății publice):

Sărut mâna! Bună ziua!

Domnule președinte de ședință,

Doamna deputat,

La întrebarea dumneavoastră privind dotarea cu aparatură medicală a secției de cardiologie a Spitalului de urgență Suceava, vă comunic următoarele:

În cursul anului 2006, din creditele bugetare aprobate Ministerului Sănătății Publice, prin Legea bugetului, la capitolul "Aparatură medicală și echipamente de comunicație în urgență", unităților sanitare din județul Suceava le-a fost repartizată și finanțată suma de 146.000 lei din care, 53.000 de lei pentru echipamente medicale aflate în dotarea spitalelor.

De asemenea, în cadrul acestor sume, Spitalului județean de urgență Suceava i-a fost alocată și suma de 5.000 de lei pentru procurarea unui dispozitiv pentru măsurarea produsului "doză arie".

La nivelul anului 2007, în bugetul Ministerului Sănătății Publice, prin programul privind dotarea cu echipamente medicale a spitalelor se alocă o serie de sume care vor fi, evident, repartizate pe județe ca urmare a licitațiilor prin ordin de ministru.

Având în vedere că licitațiile nu sunt finalizate deocamdată, nu vă pot spune deocamdată care sunt sumele și echipamentele care vor fi efectiv repartizate. După ce vom finaliza licitațiile, vom face această repartizare ținând cont, evident, și de necesarul Spitalului județean de urgență Suceava.

Un lucru mai este important: prin legea reformei, am stabilit un fond de dezvoltare a spitalului, un fond care poate fi utilizat de către managerul spitalului pentru dotarea acestuia. Din păcate, mulți manageri de spitale n-au înțeles rolul pe care-l au și cred că în perioada următoare va trebui toți să contribuim la învățarea acestei prevederi legale care poate fi utilizată de managerul de spital în cele mai bune condiții.

De asemenea, vreau să vă mai informez că și bugetele locale pot participa la finanțarea unor cheltuieli de administrare și funcționare a spitalelor, respectiv, pot contribui la dotarea cu echipamente medicale a acestor unități.

În consecință, ca o sinteză a ceea v-am spus, după finalizarea licitațiilor, vom putea să vă spunem exact ce anume va fi repartizat ca echipamente Spitalului județean de urgență Suceava.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc, domnule ministru.

Doamna deputat, vă rog.

 
 

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Mulțumesc, domnule ministru.

Practic, scopul acestei întrebări a fost atins pentru că am obținut promisiunea dumneavoastră în primul rând să aveți în vedere lista de priorități privind dotarea Spitalului județean de urgență Suceava.

Pe de altă parte, referitor la observația făcută cu privire la fondul de dezvoltare care nu este utilizat așa cum ar trebui de către managerii de spitale, în mod special vă adresez rugămintea să aveți în vedere prostul manageriat care se prestează la nivelul Spitalului județean de urgență Suceava, iar la modul general, referitor la acordarea sumelor, este un lucru bine știut faptul că atunci când alocați aceste sume aveți în vedere cu prioritate spitalele universitare, centrele universitare.

Dar, în condițiile în care centrele județene nu-și primesc aceste fonduri într-o măsură cât de cât suficientă, decentă, ajung să sufoce aceste centre universitare, astfel încât, în primul rând, are de pierdut și pacientul și nu este rezolvată această situație.

Mulțumesc pentru promisiunea făcută. Voi reveni cu o întrebare ulterior desfășurării acelor licitații, pentru a ni se comunica suma exactă care va fi alocată pentru dotarea Spitalului județean Suceava.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc.

Domnule ministru, vă rog.

 
 

Domnul Eugen Gheorghe Nicolăescu:

Doamna deputat,

Cu toată sinceritatea vă spun că apreciez efortul dumneavoastră și tenacitatea de care dați dovadă pentru sprijinirea acestei unități spitalicești importante pentru județul Suceava. Două lucruri cred că mai sunt importante de spus ca să putem, cred eu, să facem rotund răspunsul.

Primul și poate cel mai important subiect este că la Suceava vom avea un spital județean de urgență nou în care vom putea, în sfârșit, să avem toată aparatura care este modernă și care este cea mai bine plasată din punct de vedere al performanței astăzi în lume și dacă toate lucrurile vor decurge normal, ca licitații, ca grafice de execuție, la sfârșitul anului 2008, începutul anului 2009, acest spital va fi funcțional în Suceava.

Al doilea lucru pe care îl consider necesar a fi subliniat este că în întrebarea dumneavoastră, pe bună dreptate, spuneți ca o afirmație că de 17 ani nu s-au făcut investiții în acest spital. Pe bună dreptate, dar rugămintea este, dacă 17 ani nu s-au făcut, haideți să mai stăm câteva luni de zile să finalizăm anul 2007 și să încercăm să corectăm cât se poate din banii care pot fi alocați într-un an de zile, iar anul viitor să putem să acordăm mai multă speranță cetățenilor din Suceava.

Și o observație scurtă: există un alt program, programul Băncii Mondiale prin care se modernizează unitățile de primiri urgență din spitalele județene. Spitalul județean Suceava este cuprins ca, până la sfârșitul acestui an, să se modernizeze secția de medicină de urgență.

 
 

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc, domnule ministru

 
Emilian Valentin Frâncu

Din partea Agenției Naționale pentru Sport, domnul Octavian Belu, președinte, trebuie să dea un răspuns domnului Emilian Frâncu de la P.N.L.

Sunteți prezent? Da.

Vă rog, domnule președinte.

 

Domnul Octavian Belu (președintele Agenției Naționale pentru Sport):

Stimate domnule președinte de ședință,

Stimate domnule deputat,

Doamnelor și domnilor,

Prevenirea și combaterea violenței reprezintă pentru toți o problemă și, din păcate, nici pe plan național, nici pe plan internațional, nu s-a găsit un panaceu universal pentru ca această problemă să fie rezolvată. România a pus în aplicare toate prevederile Convenției Europene împotriva violenței, a instituit prin Legea nr.53 din 1998 o comisie națională de acțiune împotriva violenței în sport și mai mult decât atât a atras pentru o colaborare cât mai eficientă cu Agenția Națională pentru Sport și Ministerul Internelor și Reformei Administrative, Ministerul Justiției, Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, Ministerul Sănătății Publice, Federația Română de Fotbal și alți reprezentanți ai federațiilor sportive, altele decât fotbalul.

Eficiența acestei comisii s-a dorit să fie vizibilă și de aceea am colaborat cu toți pentru a oferi Guvernului României un pachet de acțiuni care a fost promovat prin Ordonanța nr.11 din 2006 pentru prevenirea și combaterea violenței în sport.

Se pare că toate măsurile pe care le-am luat nu au avut efectul scontat. Din păcate, actele de violență continuă, atât în tribune cât și pe terenul de joc. De aceea, am considerat normal să colaborăm în continuare pentru o lege specială pentru prevenirea și combaterea actelor de huliganism și violență în sport.

Proiectul de lege a fost depus la Biroul permanent al Camerei Deputaților, sub nr.100 din 20.II.2007, de către domnul deputat Dumitru Dragomir.

Considerăm că prin adoptarea de către Parlamentul României a Legii privind combaterea actelor de huliganism și violență în sport și mai ales uitându-ne la sancțiunile extrem de severe cuprinse în această lege, sperăm că acest fenomen va fi stopat.

De asemenea, Agenția Națională pentru Sport va face tot ceea ce-i stă în putință pentru a promova fair-play-ul pe terenul de joc și în tribune, prin organizarea de competiții cu tematică, prin atragerea unor sportivi de mare valoare, legende ale sportului românesc, în promovarea fair-play-ului. Chiar legenda vie a canotajului românesc, Elisabeta Lipă, a început un astfel de proiect și a atras foarte mulți din sportivii de mare performanță în a promova fair-play-ul în școli și pe terenul de joc.

De asemenea, vom folosi popularizarea, panouri publicitare, afișe, pliante, emisiuni la televiziuni și posturi de radio, iar odată această lege adoptată, ne revine nouă, Agenției Naționale pentru Sport, să discutăm cu fiecare federație în parte pentru a include în statutul federației măsurile pe care trebuie să le ia fiecare pe terenul de joc. Măsurile s-au luat, vreau să vă reamintesc măsurile luate de Federația Română de Baschet care a sancționat pecuniar jucătorii și a considerat ca unii arbitrii care au viciat jocul și au dus la manifestări huliganice în tribune să fie scoși din arbitraj sau sancționați pe durate lungi de timp.

Și, de asemenea, considerăm că este normal ca în statutul fiecărei federații să existe un punct special împotriva violenței, iar tot ce înseamnă îndatorirea federației față de acest aspect să fie obligatoriu și măsurile pe care le vor lua noi le vom monitoriza și vom încerca să facem ceea ce putem face în momentul de față pentru sportul din România, cu speranța că noi vom reuși ceea ce alții nu au reușit și aici aș vrea să punctez un singur lucru: atât această nouă lege pe care am propus-o pentru prevenirea și combaterea huliganismului, cât și celelalte aspecte legate de proiect, au fost făcute și cu asistența unor specialiști din Franța care au venit cu propunerea pe care am adoptat-o și în funcție de fondurile pe care le vom avea, o vom și rezolva, montarea unor camere de luat vederi, așa cum sunt de exemplu pe stadionul din Paris. Bineînțeles, montarea a câtorva sute de camere de luat vederi pe un stadion implică o cheltuială pe care unele cluburi nu și-o permit, chiar dacă este o lege și o regulă, va trebui aplicată de la Vaslui până la Piatra-Neamț, București, orice stadion pe care se joacă fotbal. Mai ales că această zonă este cea mai expusă unor manifestări de huliganism. Cu toate că acest fenomen a atins și handbalul, a atins și voleiul și alte jocuri sportive.

Deci, acesta este răspunsul nostru. Dorim să ne implicăm în continuare. Suntem conștienți că nu am făcut destul și că trebuie să fim prezenți și încerc să fiu prezent la cele mai importante evenimente din sportul românesc, în ultimul timp cel de la Râmnicu-Vâlcea, unde din cauza unor probleme de organizare, a întreruperii curentului, a lipsei de capacitate, de spontaneitate a organizatorilor, a fost foarte aproape să se producă un eveniment nedorit. Vă dați seama ce s-ar fi întâmplat cu 2000 de spectatori care încercau să iasă din sala Traian și alții 1500 care încercau să intre. A fost sancționat directorul Direcției județene de sport și vom continua cu măsuri cât mai dure pentru cei care, de fapt, nu-și fac treaba pentru care sunt plătiți.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule deputat, dacă aveți ceva de comentat.

 
 

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu sunt mulțumit de răspunsul destul de amplu și concret care mi-a fost oferit de domnul președinte.

Aș avea o singură sugestie, abia aștept să sosească legea la Camera Deputaților. Eu aș dori să se introducă și poate va susține acest amendament al meu domnul președinte, ideea de cazier al suporterului. În acest cazier, practic, în momentul în care cineva este surprins cu un act de huliganism se menționează acolo chiar dacă nu este o faptă penală sau o contravenție, dar se menționează în acel cazier. Iar, de exemplu, la 3-5 astfel de abateri, el să nu mai aibă dreptul să participe la acțiuni desfășurate în săli de sport, pe terenuri de fotbal sau pe alte terenuri.

Deci, cred că ar fi necesară această evidență cumva a abaterilor, pentru că nu toți fanii unor cluburi au tendințe din acestea de violență și e păcat ca din cauza unora sportul, ideea de sport, de fair-play, așa cum ați spus dumneavoastră, să fie într-un fel maculată.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Domnul președinte.

 
 

Domnul Octavian Belu:

Domnule deputat,

Aș vrea să vă mulțumesc pentru propunere, bineînțeles că o vom lua în considerație. Și noi așteptăm ca această lege să fie adoptată de Parlamentul României, au fost multe probleme juridice legate de această lege. Sunt conștient că este greu să faci o lege perfectă, erau aspecte care erau discutate cu juriști de renume care, eu știu, la prima vedere, nu păreau a crea probleme, dar care privite mult mai în detaliu, îndreptau atenția către încălcarea unor anumite drepturi ale cetățeanului, drepturi ale omului. Vedeți că măsuri se iau, din păcate, chiar cu evidențe filmate și de netăgăduit unii arestează, alții eliberează, sunt probleme legate de organizarea evenimentelor sportive. Au fost discuții și vă dau detalii ca să știți că este destul de greu de făcut o astfel de lege, ce se întâmplă și cine gestionează problemele din stadion și ce se întâmplă cu fanii care se deplasează prin mijlocul orașului. Practic, ar trebui să ceară o aprobare primăriei pentru a se deplasa în număr mai mare prin centrul orașului, bineînțeles, nu cer nicio aprobare. Evenimentele neplăcute de obicei se petrec fie la începutul meciului, fie la terminarea meciului, în funcție de cine câștigă, și am avut mari probleme chiar cu motivarea unor aspecte legate de activitatea jandarmilor. Jandarmii dacă acționează mai, să spunem, dur, mai contondent, sunt acuzați în mass-media că au depășit anumite limite, dacă nu acționează, bineînțeles, sunt din nou acuzați că nu au avut o reacție rapidă și nu au preîntâmpinat un anumit eveniment. Deci, nici ei nu mai știu ce să facă.

S-a pus problema acelor steward care sunt și în Marea Britanie și în Franța, oameni care nu creează o stare de spirit având o uniformă sau, eu știu, acea dotare specială pentru evenimente la care participă jandarmii de obicei. Noi încercăm să ne plasăm undeva între dorința noastră de a ne moderniza și pârghiile pe care le avem în această direcție și mentalitatea pe care o avem și care, din punctul meu de vedere, mai are mult până să ajungă la nivelul, eu știu, spectatorului britanic, francez, italian. Cu toate că uitându-ne și la ei, ați văzut ce evenimente grave, cu morți, cu întâmplări care pur și simplu, sper la noi să nu se întâmple niciodată.

Deci, este clar că numai A.N.S.-ul nu poate să rezolve problema. Sunt probleme juridice, probleme ce țin de administrație, probleme ce țin, dacă vreți, și de posibilitățile pe care le avem cu infrastructura pe care o avem. Bineînțeles că normele FIFA și UEFA cer să fie o ieșire din spațiul în care se produce un eveniment sportiv, o ieșire la 1000 de spectatori.

Pe acest principiu, nici un stadion din România nu este la standardele cerute de FIFA și UEFA. Vă dați seama la un stadion cum este pregătit în momentul de față și este deja finalizat cel de la Beijing pentru 2008, un stadion de 127.000 de locuri, vă dați seama cum este organizată ieșirea din stadion sau intrarea în stadion. Deci, aici sunt lucruri pe care deocamdată nu putem să le rezolvăm și datorită acestei infrastructuri depășite și uzate moral.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc.

 
Emilian Valentin Frâncu

Ministerul pentru întreprinderile mici și mijlocii, comerț, turism și profesii liberale, reprezentat de doamna secretar de stat Lucia Nora Morariu, are de răspuns tot domnului Emilian Frâncu cu privire la starea deplorabilă a turismului românesc.

 

Doamna Lucia Nora Morariu (secretar de stat, Ministrul pentru IMM, comerț, turism și profesii liberale):

Bună ziua!

La întrebarea dumneavoastră generală cu privire la starea deplorabilă a turismului românesc, respectiv situația pregătirii sezonului de pe litoral, vă comunicăm următoarele:

Ce facem pentru turism în acest moment? În primul rând, lucruri referitoare la reforma instituției și în special reforma promovării efectuate la nivelul instituției noastre.

Vom trece de la promovare și publicitate la marketing. Avem în intenție a susține prin promovare produsele turistice ale marilor tour-operatori europeni ca suport pentru întoarcerea spre România a TUI, Neckermann și LTU. Întărim prezența României în străinătate din punct de vedere al promovării prin dublarea numărului de personal pe piețe turistice prioritare precum Germania, Austria, Italia, Marea Britanie. De altfel, prin hotărârea de Guvern de înființare a noului minister, dispunem deja de 26 de posturi la reprezentanțele de afară, față de cele 12 posturi care existau până în prezent.

Am demarat organizarea transparentă de concursuri pe post pentru reprezentanțele externe. Aceste concursuri vor avea loc în curând, 18 și 19 iunie. Am solicitat colegilor noștri de la comerț, care au fost de acord, atribuirea de sarcini de reprezentare pe turism corpului reprezentanților comerciali ai României în străinătate pe acele piețe și țări în care turismul nu dispune de birouri proprii de promovare externă.

De asemenea, avem în vedere realizarea de campanii de marketing pentru turism pe piața externă și internă. În ceea ce privește piața internă, am început deja deplasările cu jurnaliști români pentru documentare, cu prezența secretarului de stat din minister, iar la aceasta care a avut loc în perioada 1-3 iunie, a participat și ministrul.

Avem în vedere peste o lună de zile o deplasare cu jurnaliști români în Deltă, peste circa două săptămâni o deplasare în Sibiu, apoi în Maramureș, peste o lună jumătate, și în septembrie, Bucovina, cu ocazia Târgului de turism care va avea loc în acea perioadă.

Vom demara săptămâna viitoare susținerea prin cofinanțare a programelor de turism social promovate de asociații profesionale și patronale de tipul "1 Mai la mare", "O săptămână la mare", acesta din urmă este deja pe rol susținut prin publicitate prin televiziune, programul de tipul "La mare în septembrie" susținut de Federația patronatelor din turismul românesc și Asociația Națională a agențiilor de turism "Vacanță la țară" în septembrie, program realizat la inițiativa Asociației Naționale de Turism Rural și Ecologic, precum și un nou program pe care vrem să-l susținem noi, direct, sub denumirea "Crăciun în România".

Tot săptămâna aceasta începem discuțiile cu principalele televiziuni naționale pentru cofinanțarea de emisiuni televizate de turism având posibilitatea acum de a face astfel de cofinanțări stabilite direct prin actul normativ de înființare a noului minister.

În plus față de aceasta, prezența secretarului de stat în emisiuni pentru turism s-a concretizat în timp de o lună de zile de când am preluat acest mandat în prezența la patru emisiuni speciale pentru turism plus patru interviuri punctuale pe acest subiect.

În ceea ce privește piața externă, la data de 15 iunie 2007, vom lansa noul site de promovare externă pentru turism al instituției. Apoi, în două săptămâni demarăm caietul de sarcini pentru licitația achiziție campanie de marketing pe piețele externe, considerate de noi prioritare, respectiv Germania, Austria, Franța, Marea Britanie, Federația Rusă, China și SUA, o campanie integrată media outdoor, evenimente de prezentare, vizite jurnaliști străini și susținerea produselor turistice efective care există pe piața, astfel încât această campanie să aibă o finalitate prin creșterea circulației turistice.

În mod deosebit ne vom orienta spre parteneriatul cu companiile aeriene ce dezvoltă zboruri spre România, în special cu Compania Națională TAROM care vor trebui în parteneriat cu noi să dispună de broșuri și pliante în toate avioanele care dezvoltă astfel de curse către țara noastră.

De asemenea, dezvoltăm relații de parteneriat cu lideri ai industriei turismului din străinătate, în luna octombrie 2007 vom organiza și susține în România vizita reprezentanților unei mari asociații a tour-operatorilor din Statele Unite.

În ceea ce privește lobby către alți actori din industrie, am demarat deja de două săptămâni discuții cu Compania Națională TAROM pentru introducerea de curse către destinațiile turistice românești pentru a ușura accesul turiștilor de tipul "București-Tulcea pentru Delta Dunării, Cljuj-Constanța, pentru litoralul românesc și vom demara același gen de tratative cu Compania "Carpater" pentru alte rute, ca de exemplu Timișoara-Constanța și Bacău-Constanța.

Punctual, vizavi de litoral, ca urmare a vizitei organizate de conducerea ministerului împreună cu jurnaliștii, care a avut loc în perioada 1-3 iunie, la care ne-am referit, punctual avem de gând o modificare în legislație. Mă refer aici la construcții neterminate, muzică și nivel sonor, modificarea legislației pentru implicarea poliției și acordarea competenței de control comun, deoarece există legislație existentă și neaplicată în zonă.

De asemenea, vom solicita chiar astăzi preluarea de către noi a conducerii Comandamentului de control pe litoral care va trebui să fie activ în perioada 15 iunie-15 septembrie 2007, comandament format din inspectori ai Direcției generale de autorizare și control din cadrul ministerului nostru, specializați pe turism, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului, Poliție, Autoritatea Sanitar-Veterinară, Garda de mediu, plus autoritățile locale și vom realiza o monitorizare săptămânală a rezultatului controlului.

Tot în ceea ce privește activitatea pe litoral, am depus deja un proiect de hotărâre de Guvern pentru acordarea de facilități la ajutorul de șomaj pentru lucrătorii din industria turismului de pe litoral pentru reducerea exodului masiv de forță de muncă din turismul de litoral care este și sezonier către alte destinații precum Italia, Spania, Marea Britanie și mai recent, Grecia și Bulgaria.

Avem în vedere în general reforma criteriilor de licențiere a agenților economici din turism prin trecerea la autoclasificare a unităților de una și două stele și pensiuni pentru simplificarea autorizării acestora și reducerea birocrației și întărirea rolului controlului punctual.

În ceea ce privește reforma strategică, la sfârșitul lunii iulie, vom finaliza master planul pentru turism, elaborat în colaborare și sub conducerea Organizației Mondiale a Turismului.

Ca priorități, vă pot indica turismul balnear, turismul cultural și turismul de afaceri, circuite culturale, turismul cultural în România și produse turistice integrate litoral plus Deltă.

Până la sfârșitul lunii septembrie, vom realiza proiectul de plan de implementare a strategiei pentru turism pentru următorii cinci ani și-l vom propune sub formă de lege a turismului Parlamentului spre aprobare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc.

Domnule deputat, vă rog.

 
 

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Mulțumesc, doamnă secretar de stat.

Întrebarea mea se referise doar la zona litoralului, dar văd că ați expus proiecte foarte ambițioase. M-aș bucura foarte mult dacă ele s-ar și realiza pentru că atunci am da o șansă turismului românesc.

Vroiam să vă mai întreb doar un singur lucru, pentru că mă declar mulțumit de răspunsul pe care mi l-ați oferit. Dacă sunteți adepta conceptului de zonă turistică de interes național, în care operatorii de turism, de exemplu, să beneficieze de anumite facilități, scutiri, fonduri. Vreau să vă spun, de exemplu, că m-aș aștepta ca să întocmiți poate rapid o hartă a acestor zone cu potențial mare turistic. De ce? Pentru că, de exemplu, puțini cred că știu că în zona Vâlcea pe care eu o reprezint, există numeric mai multe biserici declarate monumente istorice decât în nordul Moldovei. Și acolo există și turism balnear, și turism monahal, și entertainment pescuit, vânătoare și multe alte forme de turism care ar putea face din Valea Oltului o zonă de mare atractivitate.

Dar, din păcate, nimeni nu o promovează, și poate dumneavoastră vă veți apleca și introducând acest concept care, repet, ar stimula poate investitorii, am da și o șansă acestei zone.

 
 

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc.

Mulțumim și doamnei secretar de stat pentru răspunsurile adresate. Mai aveți ceva de comentat?

Vă rog.

 
 

Doamna Lucia Nora Morariu:

În general, sunt și eu adepta zonelor turistice de interes național, dar vreau să vă comunic că la acest moment, pe legislația existentă, noi avem deja de reacreditat stațiunile noastre turistice de interes național și pentru informarea dumneavoastră, 90% dintre ele nu îndeplinesc condițiile. Este foarte posibil ca la sfârșitul lunii iunie, să ne confruntăm cu situația în care acestea nu vor fi reacreditate, drept pentru care vor fi efecte destul de grave asupra posibilității accesării fondurilor europene de către aceste stațiuni.

În mod deosebit, ne confruntăm cu dezinteresul autorităților locale în a se implica în obligațiile care le revin pe linie de turism. Dacă o obligație simplă de a organiza un centru de informare turistică nu este realizată de o primărie, atunci ce să mai vorbim de implicarea în proiecte complexe de accesare fonduri pentru investiții în infrastructura turistică.

În ceea ce privește zona dumneavoastră, suntem într-o situație mai fericită, pentru că autoritățile locale acolo au deja proiecte în derulare și ne-au dat dovada acestor proiecte vizavi de ceea ce vă spuneam mai devreme, de centrele de informare turistică, probabil că ei vor primi atestarea respectivă.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Eugen Nicolicea:

Da, vă mulțumesc.

 
Petru Călian

Din partea Ministerului Justiției, doamna secretar de stat Katalin Kibedi are de răspuns la doi domni deputați: domnului deputat Dan Mocănescu, cu privire la memoriul cetățenilor Constanța Aligică, Ștefan Aligică și Bogdan Aligică din comuna Câmpina, județul Prahova, și domnului deputat Petru Călian, cu privire la situația Tribunalului București.

Aveți cuvântul, doamna secretar de stat.

 

Doamna Kibedi Katalin Barbara (secretar de stat, Ministerul Justiției):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mă adresez domnului deputat Petru Călian, pentru a răspunde la întrebarea care a fost pusă în legătură cu problemele care s-au ivit după ce s-a inaugurat noul sediu al Tribunalului București.

În primul rând, inaugurarea acestui sediu s-a impus, având în vedere condițiile absolut improprii în care a funcționat tribunalul, și sub aspectul desfășurării ședințelor de judecată și sub aspectul în care își desfășurau activitatea judecătorii și personalul auxiliar.

Iar celelalte probleme care vizau justițiabilii, s-au rezolvat în modul următor. În primul rând, la acest nou sediu, situat în B-dul Unirii nr.37, funcționează un oficiu poștal care deservește nu numai instanțele, ci și justițiabilii, pentru a rezolva această problematică.

În ceea ce privește furnizarea de servicii de fotocopiere pentru public, absolut esențiale în incinta unei instanțe, Tribunalul București a încheiat un contract, în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare, și la ora actuală acest serviciu se furnizează justițiabililor, dar întregului public, este deschis pentru oricine intră în incinta Tribunalului. Tot în sediul Tribunalului București funcționează și un Oficiu CEC, în scopul facilitării plății taxelor judiciare de timbru.

A doua problemă se referea la modul de funcționare a sistemului informatic. Aici trebuie știut că Ministerul Justiției a alocat fondurile necesare, și etapa de achiziționare a tot ceea ce înseamnă buna funcționare prin sistem informațional s-a încheiat, iar acum, ceea ce este important, este punerea în funcțiune a acelui program ECRIS.

Având în vedere că Tribunalul București este una din instanțele cu cea mai mare complexitate și cazuistică, deci și ca volum, și ca și întindere, în raport cu obiectul litigiilor, Tribunalul București a fost ales ca instanță-pilot, pentru a vedea unde anume programul ECRIS, care a fost conceput, are încă neajunsuri.

Pentru a îmbunătăți acest program, s-a instituit o comisie, din care fac parte specialiști din Direcția de informatică a Ministerului Justiției, reprezentanți ai Consiliului Superior al Magistraturii, care receptează toate problemele care sunt în legătură cu aplicarea în practică a acestui program ECRIS și, de asemenea, urmăresc ca recentele modificări legislative să fie conținute pentru a se desfășura în mod optim și această problemă.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnule deputat Călian, dacă aveți de comentat?

 
 

Domnul Petru Călian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Probabil o să mă întrebați de ce un deputat de Cluj adresează o întrebare legată de Tribunalul București. Răspunsul rezultă din răspunsul pe care l-am primit în urma acestei întrebări. Într-adevăr, este cea mai mare instituție de acest gen din țară. Rulajul este extrem de mare, și pot să evidențiez două lucruri:

  1. Din momentul în care am adresat această întrebare, cred că de circa 30 de zile, se pare că lucrurile au avansat în bine.
  2. Un al doilea aspect este legat și de această dată de un răspuns la obiect, așa cum știe să-l facă doar distinsa doamnă ministru secretar de stat Kibeiy Katalin.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Doamna ministru, dacă mai aveți de completat?

 
Dan Constantin Mocănescu Coloros

Dacă nu, al doilea răspuns pe care îl aveți de adresat domnului deputat Dan Mocănescu.

Ați primit răspunsul, domnule deputat?

 

Doamna Kibedi Katalin Barbara:

Este vorba despre o întrebare care se referă la petiția unor persoane, este vorba de cazul Aligică Constanța, Aligică Ștefan și Aligică Bogdan din Câmpina, cu privire la soluția pe care a pronunțat-o Curtea de Apel - Ploiești, având în vedere că în cauză a existat o plângere penală, și soluția Parchetului a fost cea de neîncepere a urmăririi penale, soluție care, potrivit procedurii penale, era atacabilă la instanță, și în calea de atac a recursului s-a respins, și a rămas soluția Parchetului.

Într-o primă fază, eu am și stopat un răspuns care învedera faptul că Ministerul Justiției, ceea ce este corect, nu are competențe în a solicita sau a se amesteca în modul de soluționare a dosarelor. Dar, ceea ce am remarcat din memoriul dumneavoastră, era că, rezulta că nu s-a dat soluție cu privire la cea de-a treia persoană. Deci erau nominalizate numai două în recurs. Și atunci eu am cerut să se solicite relații suplimentare de la Parchet, pentru că, în măsura în care am trei persoane nominalizate într-o plângere, și cu privire la cea de a treia persoană încă nu s-a definitivat, înseamnă că nu s-a încheiat tot ceea ce ținea de soluționarea definitivă a cauzei.

În momentul în care vom primi aceste relații de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, vă vom comunica imediat relațiile solicitate, ca să avem o imagine foarte exactă asupra nemulțumirilor petenților.

 
 

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Domnule deputat, vă rog.

 
 

Domnul Dan Constantin Mocănescu Coloros:

Vă mulțumesc foarte mult.

Am apelat la acest caz din multe altele, pentru că există de la o vreme o tendință mai mult sau mai puțin transparentă de a îndrepta astfel de plângeri peste competențele justiției românești.

Vă rog să mă înțelegeți foarte bine. Unuia dintre ei i s-a spus: "Te duci dumneata la Curtea Europeană a Drepturilor Omului să-ți facă dreptate".

Voi încerca să adaug și alte amănunte care să contureze o astfel de imagine în legătură cu atitudinea unor instanțe românești.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
 

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Mulțumim și doamnei ministru.

 
Petru Călian

Am căutat să grupez răspunsurile în așa fel încât, ori după persoana care dă răspunsul, ori după persoana care a solicitat răspunsul, cu scuzele de rigoare, că a rămas ultimul, domnul Istvan Toke, care are de dat patru răspunsuri domnului deputat Petru Călian, cu privire la strategia absorbției fondurilor europene pentru pescuit. Este primul răspuns pe care v-aș ruga să-l dezvoltați.

 

Domnul Toke Istvan (secretar de stat, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale):

Domnule președinte,

Domnule deputat,

Agenția Națională de Pescuit și Acvacultură, în calitate de autoritate de management a politicii structurale în domeniul pescuitului și acvaculturii, are în structura sa un număr de 150 de posturi de funcționari publici și contractuali, urmând ca aceste posturi să fie suplimentate în viitorul apropiat.

A fost angajat personal specializat care se ocupă de documentele de programare pentru accesarea fondului european pentru pescuit.

În această perioadă se elaborează manuale de proceduri, în colaborare cu diverse programe de sprijin: proiecte de twining, proiecte de asistență tehnică.

A început un program de instruire a personalului Agenției Naționale de Pescuit și Acvacultură, inclusiv pentru personalul din filialele teritoriale ale agenției, în vederea promovării și implementării programului operațional pentru pescuit.

Prin diferitele proiecte PHARE, instituția a fost dotată cu echipament IT și mijloace de control pe uscat și pe apă (șalupe, autoturisme). În același timp, au fost stabilite instituțiile implicate în gestionarea și controlul Fondului european pentru pescuit, respectiv Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, autoritate de management, Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, autoritate de certificare și organism de plată, autoritate de audit pe lângă Curtea de Conturi.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Călian.

 
 

Domnul Petru Călian:

Vă mulțumesc.

Un răspuns destul de scurt și mai puțin la obiect. Înțeleg ce se întâmplă doar din punct de vedere organizatoric. Sper, măcar, ca aceste instituții înființate mai nou, aceste suplimentări de posturi, să ducă într-adevăr la o simplificare a birocrației existente în acest domeniu.

Și, în final, pe procedură, domnule președinte, dintr-o omisiune nu am apărut cu interpelări. Nu le susțin, însă am depus în scris cinci interpelări, pentru că sunt abonat non-stop la acest gen de activitate.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Eugen Nicolicea:

Am reținut ceea ce ați spus dumneavoastră.

Tot domnul secretar de stat Istvan Toke are de dat un răspuns cu privire la sistemul de irigații din județul domnului deputat P.S.D. Florin Iordache. Întrucât dânsul este plecat, vă rog să-i depuneți în scris răspunsul.

Domnului Becsek-Garda Dezso-Kalman, de la U.D.M.R., cu privire la distrugerea fondului forestier național, și dânsul fiind absent, vă rog să-i lăsați răspunsul în scris.

Domnul Constantin Traian Igaș este prezent? Nu este prezent, și pentru dânsul vă rog să lăsați răspunsul în scris.

Vă mulțumim pentru participare.

În ceea ce privește răspunsul care trebuia acordat de Ministerul Afacerilor Externe domnului Laurențiu Mironescu, în privința unui caz cu privire la un comandant de cursă lungă arestat, s-a solicitat amânarea.

 
 

- pauză -

 
   

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania monday, 29 november 2021, 10:37
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro