Paul Magheru
Paul Magheru
Ședința Camerei Deputaților din 12 iunie 2007
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.91/22-06-2007

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
13-10-2021
12-10-2021
11-10-2021
05-10-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2007 > 12-06-2007 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 12 iunie 2007

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.10 Paul Magheru - intervenție intitulată "Cinstirea cărții - BOOKFEST 2007";

 

Domnul Valer Dorneanu:

  ................................................

Are cuvântul domnul Paul Magheru.

Se pregătește domnul Munteanu Ioan.

Apoi, doamna Ionica Constanța Popescu.

Domnul Paul Magheru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează: "Cinstirea cărții - BOOKFEST 2007".

Mă bucur că pot face un elogiu al cărții, ocazionat de un foarte important târg de carte, nu numai de la catedră, dar și de la tribuna Parlamentului, pentru că în bezmeticeala politică în care ne-au cufundat cei de la timona țării, Salonul de promovare a cărții "BOOKFEST 2007", ne-a tonificat cât de cât sentimentul apartenenței la un spațiu cultural care știe să depășească primejduirile politice.

A doua ediție a Salonului de carte Bookfest 2007, organizat, ca și anul trecut, în vastul Pavilion al Complexului Expozițional Romexpo, între 6-10 iunie, a fost unul dintre cele mai importante evenimente culturale ale anului, pe marginea căruia merită să facem câteva reflecții chiar politice.

Organizat de Asociația Editorilor din România, Salonul expune producția de carte a peste 200 de edituri din toată țara, paralel cu o serie de acțiuni - lansări de carte, mese rotunde, festivaluri de literatură, chestionare, concerte, antren - menite să promoveze cartea și să sporească gustul pentru citit. Este un exemplu concret de ceea ce înseamnă descentralizarea și încurajarea inițiativelor particulare în producerea și desfacerea reciproc avantajoasă a bunurilor culturale.

Mărturisesc că înainte și pe timpul vizitei m-a însoțit ca o obsesie pictura lui Giuseppe Aricimbaldo (1527-1593), Bibliotecarul, emblematică pentru secolul al XVI-lea, un portret ludic, reconfortant, alcătuit numai din cărți.

De altfel, una dintre cele mai înalte elogieri ale cărții o găsim tot la un italian, din același secol, Baltassar Castiglione, care, în cartea sa "Curteanul", (1529) aprecia: "În afară de bunătate, adevărata și cea mai de seamă podoabă a sufletului, socot că este la oricine dragostea de carte".

Umaniștii renascentiști, pătrunși de spiritul antic, au fost cei care au revigorat vechea concepție a paideii, a educației spritului uman prin cultivarea științelor și artelor.

În fața fiecărui stand aveam progresiv aceeași impresie a unei paidei moderne, a revitalizării interesului și încrederii în litera tipărită. Cartea bună este cel mai de nădejde prieten al omului, care nu te dezamăgește și nu te înșeală niciodată. Ea te ridică, te edifică intelectual și moral, te ajută să nu-ți pierzi timpul în zadar, fiindcă, vorba cronicarului, citez din memorie "Nu există alta nici mai plăcută și nici mai de folos zăbavă pentru om decât cetitul cărților".

Evenimentul este cu atât mai important și necesar cu cât în constelația spiritualității universale a apărut o nouă Galaxie, a softului, care face să pălească din ce în ce mai mult Galaxia Guttenberg, a tiparului.

Vechea emblemă a omului cu cartea pierde mereu spațiu, în favoarea omului cu laptop-ul. Un barometru cultural pe 2006, efectuat de Centrul de studii și cercetări în domeniul culturii, confirmă, din păcate, constatările, previziunile noastre: 14,5% din români nu au nicio carte în casă, 15% din repondenți nu cunosc numele nici unui scriitor român, iar 54,1% n-au putut indica nici un nume de autor străin și doar 6% se uită la emisiuni culturale.

Cele mai citite sunt cărțile de dragoste, de aventură, polițiste, clasici, români, străini, romane istorice, științifico-fantastice, de război, filosofice, povești pentru copii, fantastice, non-ficțiune, literatură modernă românească, eseistică.

Ultimul barometru de consum cultural arată că literatura, filmele artistice și muzica de calitate nu sunt la mare căutare la români. Într-o societate consumatoristă, de relativă creștere economică și a bunăstării, nu e de mirare că sporește snobismul.

Încă din secolul al II-lea după Hristos, un scriitor grec, Lucian din Samosata, autorul unor celebre Dialoguri, a scris și un pamflet împotriva unui ignorant care cumpără cărți multe, în care exprima, printre altele, că cel ce se îngrijea să cumpere cărți multe nu putea fi considerat întotdeauna om de cultură.

Observația este perfect valabilă și astăzi, numai că în anumite situații snobismul poate acționa și ca factor de cultură. Prefer un snob preocupat de cultivarea minții și a sentimentului, care ar putea să devină un veritabil om de cultură, în locul unui ignorant sau dezinteresat de cultură.

Ediția din acest an a Salonului de carte s-a desfășurat sub sloganul inventat de Leo Burnett, sloganul unor tineri inteligenți, nostalgici după lectură, care nu mai au timp să citească și își aduc aminte de copilărie, când aveau acest răgaz: "Dacă nu sunt citite, poveștile nu se întâmplă". Deviză revelatorie, pătrunzătoare, ingenioasă, subtilă. Ea încurajează lectura directă a cărților.

Într-adevăr, dacă opera unui scriitor nu este citită ea nu există în mod real pentru noi decât eventual din palide referințe. Nici o lectură virtuală, vizuală sau auditivă, filmată, televizată pe Internet sau CD, nu poate eluda avantajele lecturii directe sau ale cărții pe suport de hârtie, eventual ele se pot complini.

În zilele acestea, aflată la București pentru a-și lansa romanul Vertij, scriitoarea japoneză Randy Taguchi, considerată la ea în țară "Regina internetului" spunea: "Internetul e al tuturor, în timp ce cartea îți aparține doar ție". Cartea, indiferent că o produci sau o citești, te particularizează prin raportare la semenii tăi. Galaxia soft-ului, oricât ar fi ea de accesibilă, comodă și competitivă nu va înlocui niciodată pe deplin Galaxia Guttenberg, fie și numai pentru faptul că Biblia, Cartea Cărților, și alte creații imprimate pe hârtie, satisfac în mod necesar natura unică și nerepetabilă a individului.

Multe și îmbucurătoare lucruri se pot depista la o expoziție ca cea de carte. Am aflat astfel, deși nu mi-e străină legiferarea, că în România există și o lege a cărții, deși nu o aplică nimeni, precum funcționează și o Fundație "Noi citim", alcătuită din oameni de afaceri, edituri, formatori de opinie care-și propun să stimuleze lectura, să o încurajeze, să organizeze concursuri, să acorde finanțări pentru diverse proiecte literare.

Un eveniment cultural ca Bookfest 2007 îți întreține optimismul social și, în ciuda bălăcărelii politice, cultura cărții în România este pe un drum bun. Producătorii și consumatorii de carte sunt cei de care, în bună parte, depinde viitorul țării.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule coleg, dar n-ați avut o intervenție politică, ci o oră de curs. Așa că, o să fiu nevoit să tai niște minute de la colegul și prietenul dumneavoastră, domnul Costache.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti duminică, 17 octombrie 2021, 3:44
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro