Mira Anca Victoria Mărculeț Petrescu
Mira Anca Victoria Mărculeț Petrescu
Ședința Camerei Deputaților din 12 iunie 2007
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.91/22-06-2007

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
27-10-2021
26-10-2021
25-10-2021
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2007 > 12-06-2007 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 12 iunie 2007

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.52 Mira Anca Victoria Mărculeț Petrescu - declarație politică cu titlul "Jaful pădurilor (Aurul verde)";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

 

Doamna Mira Anca Victoria Mărculeț Petrescu:

"Jaful pădurilor (Aurul verde)"

Manifestările dedicate "Zilei mondiale a mediului" (5 iunie) au readus în atenție odată în plus problemele stringente ale protejării mediului și de combatere a încălzirii globale.

Factorii care determină creșterea temperaturii pe Terra, cu consecințe catastrofale și pierderi ireversibile, sunt tot mai greu de ținut sub control. Exploatarea irațională a resurselor de energie, consumul industrial excesiv, poluarea atmosferei amenință sănătatea planetei și a tuturor locuitorilor săi, indiferent de meridianul pe care se află.

Acțiunile concentrate ale organismelor internaționale, apelurile pentru strategii comune de protecție a naturii, sunt contracarate de ritmul diabolic de agresare a naturii, de ofensiva intereselor mercantile, de abuzuri și ilegalități, care lovesc în plin fragilul echilibru ecologic.

Una din cauzele primordiale privind distrugerea mediului natural este defrișarea masivă a zonelor împădurite, care provoacă degradarea bruscă a solului, alunecări de teren și reacția în lanț a furtunilor violente, a tornadelor și inundațiilor.

Natura, văduvită de coroana benefică a pădurilor, reacționează violent cerându-și înapoi scutul ei protector - aurul verde al pădurilor. România a înregistrat în ultimii 17 ani o "performanță" incredibilă de sacrificare a pădurilor, care acopereau generos toate formele de relief ale țării, aducând perspectiva sumbră a solurilor aride și a deșertificării.

Suprafețe imense împădurite au fost retrocedate unor proprietari care le-au exploatat ilegal, tăind fără milă păduri întregi, a căror refacere ar dura un secol. Mii de copaci din județele Suceava, Prahova, Mehedinți au fost culcați la pământ, consecințele asupra mediului fiind dezastruoase.

În județul Bacău, unde legea punerii în posesie a fost greșit interpretată, mulți neaveniți au devenit proprietari a mii de hectare de pădure, fără a avea vreun drept. După ce au intrat ilegal în posesie, le-au jefuit fără a cunoaște vreo opreliște.

După cum comentează presa cotidiană, "pentru aproape 10.000 de hectare, care au căzut celor ce nu au avut nici ei, nici înaintașii lor vreodată un petic de pădure, există dosare la DNA aflate în cercetare. Dar când vor fi totuși finalizate?"

Specialiștii consideră că tăierea pădurilor va avea pe viitor consecințe incalculabile, în condițiile în care în prezent, măcelul pădurilor continuă, măsurile legale nu se aplică, iar replantările abia dacă se fac.

Defrișările criminale de păduri, care au îmbogățit peste noapte pe mulți parveniți lipsiți de scrupul, au accentuat efectul de seră, favorizând vijeliile, ploile torențiale cu descărcări electrice ucigașe, au provocat fenomene extreme precum torentele, inundațiile sau, dimpotrivă, micșorarea debitului izvoarelor (datorită zăpezii care nu se mai topește treptat, ci este brusc spulberată pe terenul decopertat).

O consecință gravă a uciderii pădurilor este spălarea solului fertil, până la rocă. Statisticile arată că, de pildă, în Moldova, în ultimii 10 ani, au dispărut două hectare de pădure pe zi. În județul Vaslui, s-au tăiat și perdele antierozionale, iar Bărăganul neirigat și județele din sudul Olteniei sunt amenințate de secetă și deșertificare, iar când plouă, se produc alunecări de teren cu consecințe catastrofale. Natura agresată și jefuită de comorile ei se răzbună.

O altă statistică recentă arată că suprafața pădurilor tăiate este de peste cinci ori mai mare decât suprafața plantațiilor noi. Decalajul dintre suprafețele de pe care se taie păduri și cele unde se planteză puieți se accentuează cu fiecare an. În 2006, diferența a depășit pragul de 70 hectare. În timp ce fondul forestier a crescut cu 0,6 %, suprafața afectată de tăieri e mai mare cu peste 3%.

Platoul Bucegilor, retrocedat (366 hectare) prin transferuri ilegale, unele în zone exceptate de lege, altele în rezervații naturale strict protejate, a fost și el decimat de drujbe. Județul Mehedinți, atât de pitoresc și dăruit cu zone geologice rare, ce le-ar recomanda protecției UNESCO, nu a fost nici el ocolit de jaful aurului verde, prin sacrificarea a zeci de hectare de păduri.

Marele savant agronom Ionescu Șișești (1895-1967), născut în acest județ (satul Șișeștii de jos ) ar fi trăit o mare dezamăgire dacă ar fi văzut jafurile sistematice ale bogățiilor țării, pe care generația sa le-a protejat și le-a dăruit intacte viitorului.

La 40 de ani de la moartea sa, Academia Română l-a omagiat pe marele savant înaintaș, întemeietorul Institutului de Cercetări Agronomice din București întemeiat de el în anul 1928.

Fost ministru al Agriculturii și Domeniilor, membru de onoare al Academiilor de Științe din străinătate, Gh.Ionescu Șișești a lăsat o operă capitală privind prezentarea și valorificarea științifică a potențialului uriaș agricol și silvic al României.

Acest potențial bine gestionat făcea din România grânarul Europei și izvorul prosperității sale economice, cu mari perspective de evoluție.

Jefuirea unor bogății ale țării inclusiv, inclusiv cea a pădurilor, descalifică în cea mai mare parte clasa politică vinovată de permiterea unor asemenea fărădelegi și nu scutește pe cei vinovați să răspundă de faptele lor.

Toți suntem chemați să apărăm mediul natural de agresiuni cu consecințe dezastruoase asupra ambientului și sănătății planetei.

Agenția Națională pentru Protecția Mediului, înființată cu trei ani în urmă în cadrul programului de aderare la Uniunea Europeană, și-a propus prin organismele sale activități lăudabile de protejare și refacere în ceasul al doisprezecelea a unei naturi în continuare vulnerabilă și expusă abuzurilor și ilegalităților de tot felul.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti miercuri, 27 octombrie 2021, 19:57
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro