Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 11 iunie 2007
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.90/21-06-2007

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
18-10-2021
13-10-2021
12-10-2021
11-10-2021
05-10-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2007 > 11-06-2007 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 11 iunie 2007

2. Dezbaterea și respingerea moțiunii de cenzură cu tema "Guvernul Tăriceanu trebuie să plece".

 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

  ................................................

Stimați colegi,

Trecem la singurul punct pe ordinea de zi: Dezbaterea moțiunii de cenzură inițiate de 119 deputați și senatori.

Înainte de aceasta, consult senatorii și deputații, semnatari ai moțiunii de cenzură, dacă vreunul dintre dânșii dorește să-și retragă semnătura? Nu. Este în ordine.

Stimați colegi,

În legătură cu dezbaterea moțiunii de cenzură, Birourile permanente vă propun următorii timpi:

Guvernului i se alocă 60 de minute, pe care le folosește pentru început și pentru final.

Pentru grupurile parlamentare din Senat și Camera Deputaților s-au alocat câte 20 de secunde pentru fiecare parlamentar, astfel încât Grupurile Partidului Social Democrat au la dispoziție 53 de minute; Grupurile Partidului Național Liberal au 31 de minute; Grupurile Partidului Democrat au 23 de minute; Grupurile Partidului România Mare au 23 de minute; Grupurile Uniunii Democrate a Maghiarilor din România au 11 minute; Grupurile Partidului Conservator au 10 minute; Grupurile minorităților naționale au 6 minute; deputații și senatorii independenți au 14 minute.

Rog parlamentarii independenți și pe cei ai minorităților naționale să ne transmită, aici la prezidiu, lista celor care doresc să ia cuvântul.

Sunt obiecții legate de repartizarea timpilor? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Propunerea de repartizare a timpilor de dezbatere, stabiliți de către Birourile permanente, a fost aprobată în unanimitate.

Stimați colegi,

În conformitate cu prevederile art. 79 din Regulamentul ședințelor comune, vă rog să-mi permiteți să dau cuvântul domnului senator Ioțcu Petru, pentru prezentarea moțiunii de cenzură.

Domnule senator, aveți cuvântul.

Domnul Petru Ioțcu:

Domnilor președinți,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Guvernul Tăriceanu 2 se confruntă cu un grav deficit democratic ca urmare a precarei sale susțineri parlamentare și, mai ales, populare, demonstrată de rezultatele recentului referendum pentru demiterea președintelui Traian Băsescu.

De asemenea, Guvernul Tăriceanu 2 se confruntă cu un deficit de credibilitate pe plan extern, fapt nepermis în acest moment, în care România trebuie să-și mobilizeze toate resursele pentru a fructifica beneficiile apartenenței la Uniunea Europeană, în folosul cetățenilor.

Nu în ultimul rând, Guvernul Tăriceanu 2 se confruntă cu un deficit, la fel de grav, de competență, fiind, în mod evident, cel mai slab Guvern pe care l-a avut vreodată România și reprezentând prin aceasta un pericol pentru interesele României.

Actul de guvernare s-a degradat semnificativ în ultimele două luni, fiind evident că Guvernul Tăriceanu 2 trage România înapoi, în loc să o ajute să progreseze pe drumul european pe care a pornit.

Este imperios necesar, în acest moment, să realizăm o demarcație fără echivoc a liniei frontului: cine este la putere și cine este în opoziție. Actuala situație, în care Guvernul României este susținut de numai 20% din Parlament, în timp ce 80% se revendică a face parte din opoziție, în ce țară din lume opoziția este de patru ori mai puternică decât Guvernul? Această situație nu poate să continue. Un Guvern de 20% poate asigura o misiune punctuală, pe o perioadă scurtă de timp, dar nu administrarea eficientă a țării pentru un termen de doi ani. Cu atât mai puțin va fi capabil să facă acest lucru un Guvern care își stabilește singur, ca obiectiv, să rămână la putere până când va fi dat jos.

Având în vedere aceste considerente, în vederea demiterii Guvernului condus de domnul Călin Popescu-Tăriceanu, Partidul Democrat inițiază moțiunea de cenzură cu tema: "Guvernul Tăriceanu trebuie să plece".

Potrivit prevederilor art. 2 din Constituția României, "suveranitatea națională aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin referendum".

Ignorarea voinței exprimate de poporul român cu ocazia referendumului din 19 mai 2007 ar însemna nesocotirea acestui important principiu constituțional, care reprezintă unul dintre fundamentele statului democratic.

La referendumul din 19 mai 2007, vocea cetățenilor a fost fermă și clară: Guvernul condus de domnul Călin Popescu-Tăriceanu trebuie să plece.

Rămânerea în funcție a acestui Guvern este o dovadă de dispreț față de voința cetățenilor și riscă să accentueze și mai mult prăpastia deja inadmisibilă într-o democrație europeană, dintre corpul electoral și puterea politică.

Un Guvern care a pus într-un grav pericol interesele României pentru a da prioritate unor reglări de conturi, menite să-i garanteze păstrarea puterii, este un Guvern iresponsabil, căruia Parlamentul are datoria să-i retragă, chiar astăzi, mandatul acordat.

Rezultatele referendumului înseamnă mai mult decât o confirmare în funcție a președintelui. Votul din 19 mai 2007 are semnificația mai profundă a unei alegeri între două proiecte politice: cel al președintelui Traian Băsescu și cel al grupurilor din jurul primului-ministru Călin Popescu-Tăriceanu.

"Nu suntem singurii care susținem acest lucru - a spus-o chiar domnul Tăriceanu - miza acestui referendum este mult mai mare decât cea a schimbării unui singur om, miza acestui referendum o constituie viitorul României în Uniunea Europeană". Iată că cetățenii au ales viitorul pentru care s-a angajat să lupte președintele Traian Băsescu, având ca elemente principale continuarea reformei justiției și a luptei împotriva corupției, reforma clasei politice, prin votul uninominal.

Opțiunea populară a fost tranșată în favoarea președintelui, în favoarea programului prezentat de Domnia Sa și, în același timp, o sancțiune dură la adresa Guvernului, care avea datoria morală de a-și prezenta demisia în fața acestui eșec electoral.

Domnul Tăriceanu a apreciat că - și citez - "voturile care vor fi pentru demitere trebuie să constituie un semnal serios și președintele va trebui să-l ia în considerare la modul foarte serios".

Nu vedem de ce nu se aplică aceeași unitate de măsurăși în sens invers, astfel încât domnul Tăriceanu să ia în serios cele peste șase milioane de voturi împotriva demiterii, exprimate de cetățenii României. Primul-ministru a arătat că își asumă responsabilitatea pentru eșecul de la referendum. Singura formă pe care o poate îmbrăca această asumare a răspunderii este părăsirea funcției.

Cu aceeași ocazie, domnul Tăriceanu a afirmat într-un mod incalificabil că "trebuie să luăm pulsul românilor, să aflăm care este dorința lor reală. Fac un apel la clasa politică, să ne întoarcem la nevoile oamenilor". Ce caută o astfel de declarație în gura unui om politic, deținătorul uneia dintre cele mai înalte funcții în stat, care tocmai a ieșit înfrânt dintr-o competiție electorală?

Voința poporului a fost deja exprimată, iar consecința în ceea ce-l privește pe domnul Tăriceanu și Guvernul condus de Domnia Sa poate fi una singură: Guvernul Tăriceanu 2 a constituit catalizatorul procedurii de suspendare a președintelui Traian Băsescu și a referendumului organizat pentru demiterea Domniei Sale. Fără implicarea pătimașă și profund revanșardă a Guvernului și a miniștrilor liberali, acest demers nu ar fi trecut de stadiul de exercițiu de imagine, făcând parte dintr-o strategie electorală.

Chiar amânarea alegerilor pentru Parlamentul European a constituit un gest de încurajare a demersului de demitere a președintelui. Implicarea activăși zgomotoasă a Guvernului condus de domnul Tăriceanu, cu toate armele pe care le presupune deținerea puterii politice, a transformat, însă, această inițiativă parlamentară întrun război împotriva președintelui, care a dobândit adesea accente nedemocratice și a fost împins într-un mod inconștient către limitele extreme ale statului de drept.

Considerăm condamnabile fapte cum sunt cele prezentate în continuare: dezinformarea Comisiei Europene de către domnul Tăriceanu cu privire la situația reală din România. Astfel, primulministru a afirmat, discutând cu vicepreședintele Franco Frattini, că - citez - "România este marcată de acțiunile președintelui, care caută soluții politicianiste ca să-și păstreze scaunul", când, de fapt, aceasta este tocmai preocuparea zilnică a domnului prim-ministru încă din vara anului 2005:

  • incitarea la nerespectarea ordinii constituționale și a voinței cetățenilor, prin afirmația domnului Tăriceanu că "după referendum, multe dintre instituții, mulți lideri politici îl vor neglija, îl vor ignora chiar pe președinte".
  • scoaterea din producție a întregului efectiv de miniștri liberali, care, timp de o lună, au avut ca principală sau unică ocupație să susțină punctul de vedere politic al domnului Tăriceanu, războiul Domniei Sale pentru rămânerea la putere.
  • restrângerea nepermisă a dreptului la vot al cetățenilor, prin înființarea unui număr insuficient de secții de votare în străinătate, prin desființarea secțiilor de votare din gări, autogări și aeroporturi.
  • încălcarea încă o dată de către domnul Tăriceanu a principiului independenței postului public de televiziune, prin autoinvitarea Domniei Sale la emisiunea "Ediție specială" la o oră de maximă audiență pentru a profera atacuri la adresa președintelui Traian Băsescu.

Cel mai grav aspect al implicării Guvernului Tăriceanu 2 în referendumul pentru demiterea președintelui îl constituie, însă, motivul acestei acțiuni: interesul meschin și politicianist al domnului Tăriceanu de a rămâne la putere cu orice prețși de a îndepărta un actor politic pe care-l consideră incomod.

Domnul Tăriceanu nu se află la primul abuz pe care-l comite de dragul menținerii la putere. Un alt exemplu relevant este amânarea nejustificată a alegerilor pentru Parlamentul European, importante în contextul în care prioritatea numărul unu a României trebuie să fie integrarea europeană.

Firește, aceste reproșuri ar putea fi privite ca mărunte, având în vedere faptul că obiectul lor este un politician, care are obiceiul de a solicita prin bilețele intervenții la Parchet în folosul prietenului său Dinu Patriciu și de a-l convoca pe ministrul justiției la întâlniri, cu același prieten, în încercarea de a găsi soluții pentru problemele penale ale acestuia.

Domnul Tăriceanu a spus o dată "sunt unii politicieni care au visuri mici pentru România și visuri mari pentru ei". Prin atitudinea Domniei Sale și a Guvernului pe care-l conduce, cu ocazia referendumului din 19 mai 2007 și a modului lipsit de demnitate în care a acționat după înfrângerea suferită, domnul Tăriceanu demonstrează că este el însuși un astfel de politician.

Tot domnul Tăriceanu spunea, citind, probabil, din Brătienii pe care-i place să-i invoce, dar nu și să-i imite că, "un liberal nu alege ca țara să meargă împiedicat". Dar cum merge România, astăzi, domnule prim-ministru, deteriorarea gravă a actului de guvernare, în ultimele două luni, nu poate fi în niciun caz trecută cu vederea.

"Avem o guvernare liberală de excepție, un Guvern performant. Este cea mai eficientă guvernare, pe care a avut-o România vreodată, cel mai bun Guvern. România a avut guvernări liberale performante în perioada interbelică, lansate de celebra familie de politicieni Brătianu, dar are o guvernare liberală, acum, în 2007, guvernare mult mai performantă decât atunci". Iată cum vede Partidul Național Liberal Guvernul Tăriceanu 2 și nu ezită s-o spună prin vocea domnului deputat Relu Fenechiu, nașul a o treime din acest Guvern.

Aceasta este realitatea? Noi spunem că nu.

De fapt, Guvernul Tăriceanu 2 este cel mai slab Guvern pe care l-a avut vreodată România. Cum altfel poate fi calificat acest Guvern, care a reușit în nici măcar două luni de la învestitură să facă numai pași înapoi în ceea ce privește reformele, care a reușit să aducă România în Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007?

În cel mai important moment, pe care l-a traversat în ultimii 100 de ani, România este condusă de un Guvern incompetent, lipsit de credibilitate și, în același timp, dispus să sacrifice interesele naționale în folosul celor personale.

Guvernul Tăriceanu 2 a realizat într-adevăr o performanță, cea de a se umple de ridicol, în numai o lună de la învestitură, prin acțiunile sale, care denotă unele perfidie politică, altele amatorism, iar altele amândouă.

În discursul său în fața Parlamentului, cu ocazia restructurării Guvernului, domnul prim-ministru Tăriceanu afirma că dorește să continue reforma justiției, pentru a consolida instrumentele împotriva corupției și pentru a ajunge la un act de justiție de factură europeană.

Domnul ministru Tudor Chiuariu a înțeles să pună în practică acest angajament, având ca primă inițiativă majoră, în calitate de ministru al justiției, revocarea șefului Secției a II-a din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, procurorul Doru Țuluș, care avea în lucru dosarele de corupție ale mai multor politicieni. Acest gest fără precedent, de imixtiune politică în actul de justiție, a determinat îngrijorare la nivelul Comisiei Europene, care a arătat că este important ca lupta anticorupție să nu fie obstrucționată, să nu apară ingerințe prin schimbări, revocări sau numiri.

Cererea ministrului Chiuariu a determinat, de asemenea, proteste din partea mai multor organizații ale magistraților, care au calificat inițiativa ca fiind discreționară, alarmantăși inacceptabilă.

Demersul ministrului justiției demonstrează foarte clar un fapt, că scopul suspendării președintelui a fost acela de a permite schimbarea din funcție a unor procurori implicați în combaterea corupției la nivel înalt.

Felicităm magistrații pentru modul în care au înțeles să-și apere independența, atât de greu câștigată, dar nu putem să nu ne punem întrebarea: ne vom confrunta cu demiteri din funcție de fiecare dată când Guvernul Tăriceanu 2 va avea un dosar de corupție de îngropat? Asta înțelege Guvernul Tăriceanu 2 prin justiție de factură europeană?

Demersul ministrului justiției demonstrează foarte clar un fapt, că scopul suspendării președintelui a fost și acela de a permite schimbarea din funcție a unor procurori implicați în combaterea corupției la nivel înalt

Astfel, cu siguranță, România va ajunge la periferia Europei dacă domnul Tăriceanu rămâne prim-ministru, că iată deja a pornit spre acest drum.

Despre lipsa de experiență, dublată de asumarea inconștientă a unor poziții complet deplasate, vorbim și în cazul domnului ministru de externe Adrian Cioroianu, care a reușit să scandalizeze opinia publică din Republica Moldova anunțând că se opune retragerii militarilor ruși din Transnistria.

Să nu uităm că prejudiciile provocate într-o singură lună, în plan extern, necesită ani de zile de diplomație coerentă pentru a fi reparată. Faptul că Guvernul ignoră prioritățile fundamentale la nivel european și chiar mondial este demonstrat de tergiversarea elaborării unei strategii în domeniul energetic, neglijându-se faptul că securitatea energetică este o componentă a securității naționale.

Ministerele de resort, reunite acum în Ministerul Economiei și Finanțelor, nu au fost capabile ca în doi ani să elaboreze o strategie coerentă în acest domeniu. Și în prezent ne aflăm, în această privință, tot în stadiul unui proiect rudimentar, care nu formulează nici un fel de orientări strategice.

Consecințe deosebit de grave vor avea și întârzierile nepermise din domeniul agriculturii, iar gravitatea acestora este sporită de faptul că vor afecta în mod special cetățenii săraci din mediul rural, cei care ar trebui să beneficieze de o atenție specială din partea autorităților și să nu fie ignorați de către acestea. Astfel, în acest an, peste 100 milioane de euro din fondurile SAPARD vor fi pierdute ca urmare a neîndeplinirii unor formalități procedurale. La fel de îngrijorător este faptul că Programul național de dezvoltare rurală, în valoare de aproximativ 500 de milioane de euro, pentru acest an, nu a fost încă finalizat și va fi transmis spre aprobare la Bruxelles cel mai devreme la începutul lunii iulie, fapt care poate avea consecințe financiare și sociale dezastruoase.

De asemenea, potențialele probleme în acreditarea Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură vor conduce la o absorbție redusă de fonduri în domeniile cele mai stringente pentru țară, mai ales în ceea ce privește dezvoltarea zonelor defavorizate.

Nu în ultimul rând, incompetența ministrului agriculturii este din plin demonstrată de faptul că Domnia Sa a aflat despre seceta care afectează grav zece județe ale țării, numai după ce președintele Traian Băsescu a vorbit despre acest lucru la Iași.

Nu este suficient să fii un ministru prost, trebuie să fii și desprins de realitate și nepăsător pentru a ignora o astfel de realitate, care va avea ca efecte importuri masive de cereale, scumpiri ale produselor agroalimentare și scăderea competitivității agriculturii românești pe piața Uniunii Europene.

Într-adevăr, după cum și dânsul recunoaște, domnul Remeș nu se pricepe la agricultură, care este un domeniu de o vastitate teribilă. În același timp, incompetența domnului Remeș demonstrează că Domnia Sa nu s-a bazat pe meseriași, așa cum a anunțat cu ocazia audierii în comisiile parlamentare. Moralist, domnul Remeș îi liniștește însă pe agricultorii care nu-și vor primi subvențiile sau care își văd culturile compromise - citez - "celui care are, i se va mai da și celui care nu are, i se ia".

Problemele grave cu care se confruntă domeniul sănătății continuă, cu toate că sănătatea a beneficiat în 2007 de cel mai mare buget de până acum, 4% din PIB, dublu față de bugetul din 2004. De asemenea, bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate este cu o treime mai mare decât în 2006.

Ce se întâmplă cu acești bani și cum se explică faptul că dezastrul din spitale a rămas același, că bolnavii de cancer au ieșit să protesteze în stradăși că bolnavii stau încă la cozi interminabile în fața farmaciilor?

Este o întrebare care necesită un răspuns urgent din partea domnului ministru Eugen Nicolăescu, dar și a șefului său de Guvern și de partid, domnul Tăriceanu.

Lista faptelor iresponsabile ale Guvernului Tăriceanu 2 poate continua cu acțiunile domnului ministru al transporturilor, Ludovic Orban. În puținele momente libere, pe care i le-a lăsat implicarea sa activă în campania pentru demiterea președintelui Traian Băsescu, domnul Orban a găsit timpul necesar pentru a schimba din funcție 11 directori și peste 100 de membri ai consiliilor de administrație din subordinea Ministerului Transporturilor. Și îmi permit să citez "fiind în zona liberală, sunt oameni cu viziune liberală", a recunoscut cinic domnul Orban caracterul politic al acestor epurări fără precedent.

Domnul Chiuariu nu este nici pe departe singurul personaj al acestui Guvern, care, pentru a folosi un eufemism, mai are multe de învățat până să-și asume o funcție de o asemenea responsabilitate. Nu putem să uităm modul grotesc în care domnul Cristian Admoniței, ministrul educației, a reușit să iasă în evidență, în fața unui grup de școlari de clasa a V-a, pe care încerca să-i convingă că drapelul Uniunii Europene are 15 stele, și nu 12, cum ar putea fi tentat să creadă un cetățean de rând, care nu este nici ministru al educației, și nici nu are competențe importante în relația României cu Uniunea Europeană.

Nu putem să nu remarcăm și faptul că domnul Adomniței, după încheierea studiilor, se află la primul său contact cu sistemul de învățământ. Nici la nivelul secretarilor de stat, situația nu este mai fericită, având în vedere că de învățământul preuniversitar se ocupă președinta Organizației de femei a PNL Vâlcea, care nu îndeplinește nici măcar condițiile pentru a ocupa o funcție de director de școală.

Într-adevăr, așa cum o spune și domnul Adomniței, educația este mai presus de orice doctrină.

La fel de ridicol ca domnul ministru al educației, domnul Cristian David, ministrul reformei administrative, a trăit, până să ocupe înalta funcție, cu convingerea profundă că România are 40 de județe, și nicidecum 42.

Un alt membru al Guvernului, domnul Decebal Traian Remeș, ministrul agriculturii, are cel puțin decența de a recunoaște că nu se pricepe.

Aceste câteva fapte fac ca Guvernul Tăriceanu 2 să-și merite cu prisosință numele de "Guvern de întâi aprilie" cu care l-a gratulat mass-media. Asemenea perle ar fi comice, dacă nu ar fi tragice, prin consecințele grave, pe care prezența unor persoane lipsite de o minimă competență la conducerea unor ministere importante le va avea asupra intereselor cetățenilor români.

Acesta este Guvernul de 20% al României, rezultat al unei evidente crize de cadre, dovedite, de asemenea, de desemnarea cel puțin neinspirată a unor miniștri.

O altă dovadă a acestei crize este faptul că a fost nevoie, în disperare de cauză, de reactivarea unor foști miniștri țărăniști și a unor foști consilieri ai președintelui Emil Constantinescu pentru acoperirea posturilor guvernamentale.

De parcă nu ar fi fost suficient, domnul vicepremier Marko Bela a anunțat că intenționează să renunțe la funcție. În acest fel, Guvernul, în loc să reprezinte o locomotivă națională, a devenit o banală gară de tranzit.

Cu acest Guvern la conducerea trebuirilor publice, orice cetățean conștient își pune astfel întrebarea: încotro merge România? Cu siguranță că nu în direcția cea bună! De aceea, avem datoria, ca parlamentari, să încercăm să reparăm răul făcut, să recuperăm timpul pierdut și să așezăm lucrurile pe făgașul lor normal.

România are nevoie acum de un Guvern stabil, profesionist, cu o majoritate parlamentară asumată în mod transparent.

Partidele politice trebuie să decidă: fie își asumă guvernarea, fie acceptă organizarea alegerilor anticipate. Decizia este în acest moment în mâna Parlamentului.

Indiferent pentru ce soluții se va opta în continuare, pentru ieșirea din criza actuală, România are nevoie de aprobarea acestei moțiuni de cenzură pentru a pune capăt mandatului acordat Guvernului Tăriceanu 2.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să-mi permiteți să dau cuvântul domnului prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu pentru prezentarea poziției Guvernului, față de moțiunea de cenzură.

Stimate domnule prim-ministru, aveți cuvântul.

Domnul Călin Popescu Tăriceanu - prim-ministruul României:

Domnilor președinți,

Stimați membri ai Parlamentului,

Am venit astăzi, în fața dumneavoastră, cu un sentiment de neîmplinire și amărăciune, dar având foarte clar în gând ceea ce am de făcut și ceea ce vă voi spune.

Nu am venit sățin un discurs agresiv sau justificativ. Eu, ca prim-ministru al României și ca președinte al unui partid cu o istorie de peste o sută de ani, sunt întristat și chiar rușinat din cauza motivelor ce ne-au adus aici, în această zi.

Astăzi Parlamentul va acorda votul său asupra moțiunii de cenzură împotriva Guvernului pe care îl conduc. Un Guvern care a fost votat pentru prima dată în urmă cu doi ani, un Guvern care a fost forțat să își modifice structura, un Guvern care, în urmă cu câteva săptămâni, a primit votul unei majorități uriașe formate din 302 parlamentari. Pentru că unii din ei sunt prezenți în salăși astăzi și am încredere că nu i-am dezamăgit, o să vă spun ceea ce cred că o să se întâmple în următoarele ore.

Astăzi, Parlamentul României va da un semnal în privința tipului de democrație cu care dorim să mergem înainte. Parlamentul României va trebui să aleagă între responsabilitate și demagogie, între rezultate și populism, între problemele reale ale României și vorbe goale.

Avem o tradiție democratică extrem de fragilă. Uitându-ne în urmă, cântărind toate evenimentele din ultimii 17 ani, putem spune că democrația noastră este nouă, este în formare, procesul de consolidare fiind de-abia la început. Niciodată nu mi-am dorit să fiu parte a unui sistem politic fragil, una din națiunile unde continuitatea politică depinde de starea de spirit a unui personaj care se crede trimisul lui Dumnezeu pe pământ, uitând complet pentru ce am fost votați să conducem România.

Astăzi, am venit în fața dumneavoastră, nu pentru a apăra Cabinetul Tăriceanu! Am venit pentru a reprezenta interesele poporului român, pentru că avem o datorie față de el: aceea de a construi o societate stabilă, sigură, responsabilăși prosperă.

Doamnelor și domnilor,

Am constatat, în România ultimilor ani, o dezechilibrare a instituțiilor, care afectează însuși fundamentul democratic al statului român.

Președintele României a transformat instituția prezidențială nu doar într-un jucător, ci și într-un demolator, iar acest fapt a fost vizibil și în perioada imediat anterioară referendumului, și în perioada de campanie electoralăși, mai ales, în ultimele săptămâni de după consultarea populară.

Românii au votat pentru ca Traian Băsescu să rămână în funcție. Am spus-o și respect această decizie a electoratului, această opțiune a cetățenilor, cel care însă nu o respectă este chiar președintele Traian Băsescu. Și nu o respectă, pentru că refuză să accepte că votul a fost dat pentru ca dumnealui să-și exercite în continuare atribuțiile constituționale, subliniez, atribuțiile constituționale, și nu așa cum încearcă dânsul să acrediteze, un vot împotriva Parlamentului, a partidelor sau a milioanelor de români care nu sunt de acord cu el.

Le spun, de aceea, președintelui și susținătorilor Domniei Sale, care au depus moțiunea de cenzură: nu vom fi niciodată de acord cu o arhitectură instituțională care să ne facă să semănăm cu state precum Venezuela, Cuba sau cu fostele republici sovietice!

Într-un stat european, democratic, pentru care modelele politice sunt Germania sau Franța, Italia sau ce țară doriți dumneavoastră din Uniunea Europeană, împărțirea și exercitarea puterii se face în mod echilibrat. Orice altă abordare este un demers care, bazându-se pe demagogie și populism, conduce spre dictatură.

În 1989, mii de români au murit pentru ca noi să nu mai ajungem într-o asemenea situație și nu pot să cred că există vreun român care să-și dorească întoarcerea la acea perioadă.

Winston Churchill spunea că "Democrația este cel mai rău sistem de guvernare, cu excepția tuturor celorlalte încercate de om." În mod sigur, manifestarea de voință a unui singur personaj înseamnă începutul drumului spre dictatură.

Cu tot respectul pentru cei care cred altfel, trebuie să spun un lucru de care sunt convins, în care cred fundamental: modelul european de democrație se sprijină pe controlul reciproc al puterilor statului, iar Parlamentul are dreptul constituțional să cenzureze acțiunile președintelui.

Doamnelor și domnilor,

Guvernul României, prin mine, stă astăzi în fața Dumneavoastră și de aceea vă voi vorbi despre el și despre ceea ce eu consider că trebuie să facă pentru a-și îndeplini misiunea pentru care a fost învestit. Dar voi vorbi despre un lucru și mai important. Vă voi vorbi despre România. Despre o țară cu un potențial imens, care este distrus și frânat de unii politicieni, politicieni pe care-i știm cu toții, mânați de ambiții mărunte, avizi de putere, care își pun interesele personale în fața intereselor poporului român, politicieni care vorbesc de popor sau stau cu spatele la interesele sale.

Am reflectat mult înainte de a mă adresa dumneavoastră, am încercat să fac tot posibilul să evit să ajungem aici, deoarece consider că acest eveniment este rușinos pentru noi toți, pentru clasa politică românească. Astăzi facem un rău intereselor românilor.

Ochii lumii, ai Europei, în special, sunt ațintiți asupra noastră de mult timp. Ne privesc cu suspiciune pentru că nu mai este un secret pentru nimeni faptul că am avut o misiune dificilă în a deveni membri ai Uniunii Europene.

Mulți nu au dorit ca noi să fim admiși, mulți au considerat că nu suntem pregătiți, mulți au avut dubii în legătură cu faptul că suntem cu adevărat europeni. Cu toții am lucrat ca să le dovedim acestora din urmă că nu au dreptate, am luat toate măsurile pentru a depăși obstacolele, pentru a arăta că suntem la fel de bine pregătiți și capabili ca oricare alt stat membru al Uniunii Europene.

V-aș ruga, însă, insistent, să citiți presa internațională din ultima vreme. Ei nu scriu despre o Românie măreață, nu scriu despre marile oportunități de afaceri ce se deschid în fața investitorilor străini și a tineretului din România. Ei nu scriu despre ultimii 7 ani de creștere economică remarcabilă, despre puternicul nostru sistem educațional și despre integrarea României incredibil de lină în structurile europene la doar 5 luni după aderare.

În schimb, ei scriu despre eternul conflict dintre Președintele României și primul-ministru, despre luptele politice interne care nu încetează să creeze știri senzaționale nici măcar pentru o oră.

Și toți acești sceptici, toți cei ce au atenționat împotriva intrării noastre în UE, stau și zâmbesc îngăduitori. Zilnic li se spune prietenilor noștri de la Bruxelles, de la Londra, de la Paris, de la Roma și chiar din Washington: "V-am spus că așa o să fie, românii încă nu sunt pregătiți".

Vă rog, mergeți și citiți cu ochii dumneavoastră aceste articole din presa internațională. Citiți-mi și spuneți-mi cumva dacă sunteți mândri de ceea ce citiți, pentru că eu mă simt rușinat și vreau să fiu bine înțeles. Nu sunt rușinat de faptul că avem o moțiune de cenzură astăzi, în Parlament. Acest demers face parte din procesul democratic și derivă din faptul că trăim într-o democrație.

Guverne peste tot în lume sunt supuse unor moțiuni de cenzură. Aș fi fost un prim-ministru mândru dacă în moțiunea de astăzi s-ar fi pus în dezbatere unele proiecte ale Guvernului României, unele realizări la care au contribuit nu numai unii din semnatarii moțiunii, miniștri până acum câteva luni, sau cei de față. Aș fi înțeles o asemenea moțiune, bazată pe interesele reale ale românilor! Aș fi fost un român mândru dacă aș fi știut că acest Guvern este testat în privința politicilor sale economice, dacă aș fi știut faptul că există o dezbatere asupra sistemului de taxe și asupra reformelor din sănătate sau în privința viitorului pensionarilor din România.

Din păcate, astăzi, nu avem o dezbatere despre cele prezentate mai sus. Nu susținem o dezbatere despre nevoile cetățeanului, iar acesta este lucrul cel mai trist!

Singurul lucru pe care îl dezbatem astăzi, singurul motiv din cauza căruia suntem cu toții aici este dorința de putere și interesele personale ale unui personaj politic care vrea să-și subordoneze toată puterea în România. Vrea un Parlament unicameral, format numai din susținătorii lui, vrea o justiție care să-i judece numai pe inamicii lui și să-i protejeze prietenii, vrea un Guvern care să execute ordinele sale. Se crede un personaj coborât din ceruri pentru a ne salva! Este, aș spune, chiar tragic.

Doamnelor și domnilor,

Suntem cu toții aici deoarece, alături de acest personaj politic, câteva persoane nu pot accepta faptul că nu mai sunt la putere. Nu le pasă nici cât negru sub unghie de viețile românilor, de nevoile oamenilor care au votat pentru noi și pe care trebuie să-i reprezentăm. Ei nu se gândesc la sănătatea economiei românești, nu se gândesc la imaginea noastră în străinătate și nici la ocaziile pe care le irosim. Știu că acești oameni sunt o minoritate în această salăși de aceea nu sunt îngrijorat de rezultatul votului de azi. Sunt doar rușinat. Mi-e rușine de faptul că nu mai au nici o rușine!

Am fost primul care a recunoscut după referendum că am făcut o greșeală. Am învățat mult din această lecție. Am văzut cum românii se pot îndepărta de politicăși cum politicienii se îndepărtează de români. Tot ce am făcut din poziția mea publică a fost să îmi servesc țara și cetățenii, cum am putut mai bine.

Economia României care se dezvoltă rapid, intrarea noastră în Uniunea Europeană după o lungăși dură luptă pe care am câștigat-o împreună, oportunitățile ce se deschid în fața tinerilor, volumul uriaș al investițiilor străine sunt realități ale României de astăzi. Toate aceste lucruri au fost făcute pentru a-i servi pe cei care ne-au trimis aici, cetățenii români. Pentru a face posibil ca fiecare cetățean român să ducă o viață decentă, să aibă un loc de muncă bine plătit, o locuință decentă, o educație bună pentru copii, precum și un sistem de sănătate profesionist, s-a depus un efort enorm pentru că trebuia să le asigurăm o viață europeană normală. Am reușit să facem multe, dar cu siguranță mult mai multe rămân să fie făcute în viitor.

Cea mai mare greșeală a mea din ultimii doi ani, și cu siguranță mai accentuată în ultimele luni, este faptul că am pus prea mult accent pe politicăși prea puțin în a-i asculta pe români. Pentru prea mult timp ne-am lăsat instinctele politice să ne construiască agenda politică, pentru prea mult timp am fost ținuți captivi de disputele politice neprivind mai departe de ele, dincolo de conflictele politice, spre interesele reale ale poporului român.

Doamnelor și domnilor,

N-am venit în fața dumneavoastră trăind cu iluzia că aș fi reprezentantul lui Dumnezeu în Parlament sau în Guvern! Ar fi nu numai o necuviință, dar și o blasfemie. Sunt aici doar ca să servesc poporul acestei țări atât de bine cât pot. Noi, toți, suntem aici pentru a sluji 22 de milioane de români care așteaptă de la noi soluții, și nu dezbateri sterile. Trebuie să lucrăm în folosul lor. Din păcate, în loc să ne concentrăm asupra a ceea ce este mai bine pentru cetățeni, punem mult prea multă energie în intrigi politice.

Trăim momente foarte importante pentru România. Acesta este primul nostru an în Uniunea Europeană. Noua noastră poziție ne oferă multe oportunități, dar în același timp ne pune în fața unor mari încercări. Cu toate acestea, din cauza luptelor politice interne, în continuare, nu reușim să rezolvăm unele din aceste probleme.

Am muncit din greu să ajungem la stadiul la care ne aflăm - acela de a fi un membru cu drepturi depline al Uniunii Europene. Acum, ar trebui să lucrăm și mai mult pentru a continua cu succes procesul de integrare în Uniunea Europeană, să fim siguri că fondurile europene vor ajunge la fiecare cetățean, fiind distribuite corect. Trebuie să lăsăm interesele meschine deoparte, pentru că numai împreună putem promova România în străinătate, potrivit intereselor sale, numai împreună putem genera un standard de viață mai bun pentru toți românii. Interesele poporului român ar trebui să fie deasupra intereselor personale, nu numai în discursurile din piață, ci și în acțiunile de zi cu zi.

Doamnelor și domnilor

Asistăm la o situație periculoasă. Un actor politic important, în loc să contribuie la realizarea acestei coeziuni, coeziune între instituțiile statului și societate sau între membrii cetății, seamănă dezbinare.

Noi, cei din Partidul Național Liberal - și sunt convins că, alături de noi este întreaga societate românească - vrem să promovăm în România un model de societate europeană. Modelul de solidaritate socială care să pună capăt suferințelor celor defavorizați de perioada tranziției. Deși suntem unicul partid care promovează valorile de centru-dreapta, nu vrem ca săracii să fie opuși bogaților, ci vrem ca fiecare dintre noi să poată duce un trai decent.

Ca președinte al Partidului Național Liberal și ca prim-ministru al României, propun un proiect prin care românii să fie uniți de valorile democrației și ale prosperității pentru viitorul lor.

Intrarea României în Uniunea Europeană trebuie să fie o realitate de care să beneficieze toți românii. Iar acest lucru nu se poate face decât prin conlucrare, prin coeziune socialăși politică.

De 17 ani sunt alături de Partidul Național Liberal, de 17 ani am promovat principiile dreptei europene în politica românească, și de doi ani de zile sunt prim-ministrul acestei țări.

Din această poziție, vreau să vă mărturisesc un lucru: mă uit la România și văd o țară cu un potențial uriaș, dar care mai are atât de multe de făcut pentru a-l valorifica la maximum.

În ultimii doi ani, Guvernul României condus de mine a avut câteva realizări importante:

  • prima, și cea mai importantă o reprezintă introducerea taxei pe venit și pe profit de 16%, care a fost un factor hotărâtor în creșterea economică, fără precedent, de 7% până la 8%, în ultimii doi ani;
  • continuăm să atragem niveluri record de investiții străine;
  • în ianuarie 2007 am reușit să devenim membri cu drepturi depline ai Uniunii Europene, în ciuda opoziției dure, în ciuda îndoielilor pe care le aveau cu privire la reforma justiției, a agriculturii și a sistemului administrației centrale și locale;
  • am început o serie de reforme fundamentale pentru a ne conforma cu cerințele Uniunii Europene și am reușit;
  • mai mult, prin reformele noastre economice, veniturile cetățenilor au crescut cu mai mult de 24%, și asta doar în ultimele 24 luni, și cu 43% începând cu aprilie 2005;
  • o creștere semnificativă a domeniului industrial - numai în ultimul trimestru industria românească a avut o creștere de 12%, companii renumite precum Erste Bank, Renault, Nokia consideră România locul perfect pentru investițiile lor;
  • în calitate de prim-ministru al României, am promovat legi importante în domeniul justiției, dintre care, după cum știți, cea mai recentă, cu suportul Parlamentului, fiind Legea Agenției Naționale de Integritate.
  • am investit sume importante de bani în agricultura noastră, un bun exemplu fiind Programul Uniunii Europene SAPARD, care a fost extins cu sprijin financiar guvernamental suplimentar;
  • Guvernul continuă să reformeze sistemul național de sănătate, promovând proiecte ce asigură un management profesionist al spitalelor și, de asemenea, proiecte ce asigură fiecărui cetățean o consultație medicală gratuită în fiecare an. Într-adevăr, nici eu nu sunt mulțumit cu situația din spitalele românești și cu situația din sistemul medical românesc, dar a cere minuni într-un sistem care până acum doi ani suferea din cauza lipsei de bani și a corupției, este populism în formă pură. Suntem pe drumul cel bun, dar mai avem un volum enorm de muncă pentru a ajunge să fim satisfăcuți de performanța sistemului de sănătate;
  • Guvernul României a făcut reforme semnificative în sistemul de pensii prin introducerea pensiilor private. Dar nu trebuie omis faptul că pensiile au crescut cu 17% de la 1 ianuarie și vor mai crește cu a doua treaptă de la 1 septembrie, iar pensiile agricultorilor vor crește, de asemenea, în următoarele câteva luni;
  • de asemenea, de o importanță majoră sunt realizările din sectorul educației, după cum știți, în anii 2005 - 2006 - 2007 s-au alocat sume mai mari de bani pentru investiții în educație decât în toată perioada 1990-2004;
  • trebuie să menționez și investițiile în infrastructură, ca de exemplu, investițiile în zonele rurale sau investițiile în autostrăzi. În luna aprilie a fost inaugurat tronsonul Drajna - Fetești al Autostrăzii București-Constanța. În afara acestui fapt peste 184 de milioane de Euro vor fi investite în acest an în Autostrada Transilvania și alte sume importante vor fi investite în Coridorul IV Paneuropean, precum și în Autostrada București - Ploiești.

Aceasta este o scurtă listă a ceea ce am reușit să îndeplinim. Prea mulți oameni, în continuare, nu simt beneficiile creșterii economice și pe cele ale aderării în Uniunea Europeană. Prea mulți oameni din aceastățară, în continuare, suferă din cauza serviciilor sociale proaste, prea mulți oameni caută bunăstarea peste hotarele țării.

Și eu mă adresez acestora pentru a le spune: aveți dreptate! Într-adevăr, mai sunt foarte multe lucruri de făcut. Avem în continuare în fața noastră un proiect enorm, dar cred în adâncul sufletului că suntem pe drumul cel bun. Împreună putem face ca visul de a trăi într-o țară europeană normalăși prosperă să devină o realitate.

Avem toate calitățile necesare pentru a îndeplini aceste deziderate. Suntem cel puțin la fel de buni ca vecinii noștri europeni și suntem mult mai motivați decât aceștia să ne îmbunătățim viața.

Doamnelor și domnilor,

Știu că timpul este prețios, zilele care trec în astfel de dezbateri și timpul pe care îl irosim, măcinându-ne în asemenea dezbateri sterile, ar putea să fie mai bine consacrat adevăratelor probleme și adevăratelor nevoi ale oamenilor obișnuiți pentru că acest timp nu se va mai întoarce. Aș vrea să vă spun că s-a încheiat vremea în care politicienii stabileau agenda, a venit vremea ca românii să stabilească ce e bine pentru ei. Puterea este în mâna cetățenilor și ea nu trebuie să stea în buzunarul a doi-trei indivizi. Trebuie să strângem rândurile și să luptăm împreună în favoarea valorilor românești, în favoarea poporului român, în favoarea produselor românești pentru ca ele să fie cunoscute și apreciate în Europa și în întreaga lume. Trebuie să profităm de aceste evenimente istorice și de aceste realizări, pe care acum le risipim cu inconștiență.

Noi, oamenii politici, putem recăpăta încrederea oamenilor numai prin sinceritate. Demagogia, vorbele goale, fanfaronada și minciuna spusă cu bunăștiință, atât de prezente în ultima vreme în procesul politic, dar ele ar trebui înlocuite cu responsabilitate, clarviziune și onestitate. Niciodată nu este prea târziu, de aceea aș vrea să sper că odată consumat acest moment, ne vom întoarce la treabă. Vom pune capăt disputelor politice, vom uita ranchiunele și vorbele care ne-au despărțit. Cred că a fost de-ajuns! Haideți înapoi la treabă, haideți înapoi la interesele reale ale poporului român!

Doamnelor și domnilor,

După cum știți, acest Guvern se va înfățișa judecății publicului în mai puțin de 18 luni. Poporul român va spune atunci dacă acest Guvern l-a servit bine sau rău. Știu că acest Guvern, al cărui prim-ministru sunt, nu se află pe cea mai înaltă cotă a popularității sale, dar aș vrea să vă spun un lucru: sunt mândru de acest Guvern și de tot ceea ce am realizat pentru România și sunt optimist în legătură cu ce voi realiza în viitor.

Aș mai adăuga, cu voia dumneavoastră, că devotamentul nostru față de valorile fundamentale ale liberalismului precum proprietatea, libertatea și responsabilitatea individuală, reducerea aparatului birocratic, încrederea în puterea spiritului antreprenorial românesc și cel al economiei de piață au făcut posibil miracolul economic românesc din ultimii ani.

Stă în puterea noastră să continuăm. Este în puterea noastră, a cetățenilor, să lăsam progresul să continue în așa fel încât roadele acestuia să ajungă în toate colțurile României, astfel încât această bogăție să nu ajungă doar la cei puțini și puternici, ci la toți românii.

În ultimele luni am învățat cu toții o lecție importantă. Eu am învățat foarte multe și sunt sigur căși partidul meu de asemenea. Fac un apel la toate partidele și liderii politici din România. Haideți să nu ne mai concentrăm asupra noastră, haideți să ne concentrăm asupra oamenilor pe care trebuie să îi reprezentăm aici, în Parlament. Nu-i putem dezamăgi încă o dată. Trebuie să le arătăm că problemele lor au devenit problemele noastre, grijile și speranțele lor sunt datoria noastră. Aceste momente de oportunitate sunt irepetabile. Haideți să folosim acest timp pentru a face tot ce este mai bun pentru cetățenii noștri.

România anului 2007 este un membru important al Uniunii Europene. Trebuie să acționăm de o manieră în care să fim mândri de țara noastră, să fim mândri că suntem români, trebuie să acționăm în spiritul intereselor poporului român.

V-aș propune să transmitem un mesaj de maturitate și de responsabilitate.

Haideți să ne folosim de acest moment, să lăsăm politica de-o parte și să transmitem un mesaj prin care să arătăm că suntem o clasă politică unită, maturăși responsabilă.

Personal, în perioada următoare, intenționez să las politica de-o parte și să mă concentrez asupra funcției mele. Fac un apel la dumneavoastră, la colegii mei, să faceți același lucru. Fac apel la fiecare dintre dumneavoastră. Haideți să muncim împreună pentru a da poporului român un motiv de mândrie. Haideți să construim împreună o Românie cu adevărat europeană! Vă mulțumesc. (Aplauze puternice din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Trecem la dezbateri.

S-au înscris 17 colegi senatori și deputați. Timpul pe care îl aveți fiecare îl știți:

  • Grupul parlamentar PSD - 53 minute;
  • Grupul parlamentar PNL - 31 minute;
  • Grupul parlamentar PD - 23 minute;
  • Grupul parlamentar PRM - 23 minute;
  • Grupul parlamentar UDMR - 11 minute;
  • Grupul parlamentar PC - 10 minute;
  • Grupul parlamentar al minorităților - 6 minute și
  • independenții - 14 minute.

Vă rog să-mi permiteți să dau cuvântul domnului deputat Victor-Viorel Ponta, din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Social Democrat.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor președinți,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri, pentru că doamne nu sunt,

Stimați colegi deputați și senatori,

Tot în această sală, din păcate, tot în această formulă, în decembrie 2004, ne-am exprimat neîncrederea în primul-ministru, domnul Călin Popescu Tăriceanu, desemnat de Președintele țării, domnul Traian Băsescu.

Am avut dreptate, între liberali și democrați, dincolo de dorința de a ajunge la putere, nu mai exista nici un element comun. Am spus atunci și spunem și acum că soluția ar fi să plece Guvernul Tăriceanu, cum bine ați spus în titlu, dar cu un amendament esențial, să plecați împreună, pentru că ați guvernat împreună în acești doi ani și jumătate. Să plece nu numai miniștrii, cei prezenți aici, dar să plece și toți reprezentanții acestor miniștri sau ai foștilor miniștri care sunt acum în sală, toți șefii și șefuleții PD și PNL care se ocupă de județe, care împart contracte, care câștigă o mulțime de bani pentru ambele partide, care taie păduri, care se ocupă de tot ceea ce știu foarte bine și colegii de la PD, și colegii de la PNL.

Ne puneți acum să alegem între PD și PNL, între domnul Tăriceanu și domnul Boc, între domnul Flutur și domnul Remeș, între domnul Hărdău și domnul Adomniței. Groaznică alegere, pentru că rezultatele unora seamănă extraordinar cu ale celorlalți, adică sunt aproape de zero, să nu-l uit și pe domnul Orban care, sigur, a procedat ca domnul Berceanu, în sensul că a început prin a-i da afară pe toți oamenii care nu erau ai dânsului, ca să-i numească pe liberali. Tot nu putem alege nici între domnul Berceanu și domnul Orban. Seamănă foarte tare.

Ne-am fi dorit să alegem între competență și incompetență, dar, în această situație era foarte clar, trebuia să plece Guvernul Tăriceanu, Guvernul liberalo-democrat Călin Popescu Tăriceanu.

Spunea distinsul domn Rădulescu că, prin această moțiune, separăm apele. Apreciez dorințele biblice. Poate că domnul Boc este un nou Moise. Dar cred că vreți să separați apele altfel, vreți să fugiți de responsabilitate, vreți să le spuneți oamenilor că nu sunteți la fel de vinovați ca și liberalii pentru acești doi ani și jumătate. Îmi pare rău, este o cacealma și oamenii trebuie să vă vadă așa cum ați fost și în decembrie 2004, împreună, împreunăși când răspundeți pentru tot ceea ce s-a făcut rău.

Sigur, dacă vreți să fiți și politicieni responsabili, trebuie să spuneți ce punem în loc. Ne-am dus, vineri, la șeful Partidului Democrat, domnul președinte Băsescu, și l-am întrebat ce se pune în loc. Și ne-a făcut o propunere extrem de serioasă: un guvern PNL-PD și PLD. Iertați-mă că v-am uitat, dar, nefiind grup parlamentar, nu reușesc să vățin mereu minte. Ne-am și închipuit cum la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale vor fi împreună domnul Flutur și domnul Remeș, cum la Ministerul Justiției va fi doamna Macovei, pentru că domnul Chiuariu va pleca cu elicopterul, probabil, la piscină, că la Ministerul Economiei și Finanțelor vor fi cei doi liberali, liberalul trecut și liberalul actual.

A fost o propunere serioasă sau a fost o nouă glumă a președintelui? Trebuia să discutăm despre un guvern pe care dumneavoastră nu mai puteți să-l faceți, pentru că ceea ce v-a unit, dorința de a ajunge la putere, a dispărut în această perioadă.

Am constatat și vineri, constatăm și acum că PSD-iștii sunt foarte răi, dar voturile lor sunt bune. Dacă votăm moțiunea, suntem buni pentru PD-iști să votăm și atât, dacă nu votăm moțiunea, suntem foarte buni pentru domnul Tăriceanu să-l ținem în funcție.

Aș vrea să vă rog să le spuneți încă o dată oamenilor, că poate au uitat: dumneavoastră v-ați pus acest Guvern și dumneavoastră trebuie să-l țineți până când plecați împreună.

Domnul prim-ministru spunea că cei care l-au votat acum 7 săptămâni speră să nu fie dezamăgiți. Eu nu sunt dezamăgit că nu v-am votat, dar au fost și foarte mulți colegi de bună-credință care v-au votat sperând că în locul figuranților de la Primăria Capitalei n-o să aduceți figuranții de la Iași. Deci, i-ați dezamăgit chiar și pe cei care, totuși, v-au dat un pic de credit în speranța că va fi ceva mai bine.

Am venit să vă spun că partidul nostru nu are absolut nici un fel de datorie și obligație nici față de Partidul Democrat, nici față de Partidul Național Liberal. Avem o singură obligație față de oamenii care ne-au votat și față de oamenii care, în aceastățară, au nevoie de politici de stânga și o să ne batem pentru a rezolva măcar o parte din probleme. Dar, din păcate, problema pensiilor n-o putem rezolva nici cu domnul Barbu, nici cu domnul Păcuraru, problema din sănătate, cu eternul și fascinantul domn Nicolăescu, va fi imposibil de rezolvat, problema absorbției fondurilor comunitare nu cred c-o rezolvăm nici cu PD-ul, nici cu PNL-ul, nici măcar cu veșnicul partid de guvernământ UDMR. Problemele din justiție le-am rezolvat, mergem cu elicopterul și va fi și independență, vor fi și mari pești prinși. Nu știu dacă doamna Macovei a vrut să prindă peștii. Domnul Chiuariu taie plasa în această perioadă. Important este că, în nici un caz, nici cu unii, nici cu alții, nu putem rezolva nimic.

Nu votăm această moțiune și nu participăm la vot în nici un fel, pentru că nu vrem ca oamenii să vadă altceva decât ceea ce trebuie să vadă astăzi, să vă vadă pe dumneavoastră, foștii prieteni, foștii iubiți până la moarte, cum, astăzi, vă urâți până la moarte, cum vă adresați epitete și cum vă bateți între două grupuri de interese, grupul din jurul președintelui Băsescu și grupul din jurul premierului. Oamenii trebuie să vadă acest lucru și trebuie să vă sancționeze și, evident, nu ne puneți pe noi să alegem între incompetență și demagogie.

Sperăm ca, data viitoare, oamenii să aleagă mai bine și, mai ales, sperăm ca, data viitoare, votul lor să nu mai fie răsturnat de ideile extraordinare ale unui președinte care, sigur, ca uns al lui Dumnezeu ce este, poate să treacăși peste votul parlamentar.

Nu participăm la acest vot și așteptăm ca oamenii să vă sancționeze în egală măsură, pentru că sunteți în egală măsură vinovați.

Mulțumesc. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Social Democrat din cele două Camere ale Parlamentului.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dau cuvântul domnul senator Puiu Hașotti.

Se pregătește domnul Preda Cezar.

Domnule Puiu Hașotti, din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Național Liberal, aveți cuvântul!

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc.

Domnilor președinți,

Domnule prim-ministru,

Stimați colegi,

Mă uit la lojăși văd că lipsește un personaj care venea adesea la ședințele Camerelor reunite. Este vorba de domnul Theodor Stolojan. Sper să fie sănătos, să nu-l mai facă cumva cineva să plângă.

Apropo de domnul Stolojan, să vă relatez ce s-a întâmplat în mai 2002, în Hotelul Sinaia din stațiunea Sinaia. E bine săștiți. Când domnul Valeriu Stoica a avansat ideea alianței PNL-PD, domnul Stolojan a spus - vă uitați mirați, da?, aveți răbdare - a spus "Dacă veți face acest pas, îmi dau demisia imediat din partid, pentru că - și acum citez - singurul om politic cu care nu pot colabora niciodată este Traian Băsescu, pentru că este lipsit de caracter.", am încheiat citatul. Lucrul acesta este știut de foarte mulți, dar îl spun, acum, în premieră, asta pentru a vedea consecvența domnului Stolojan.

Acum, răspunsul la moțiune are un titlu. Dați-mi voie să-l argumentez. Am constatat că Partidul Democrat a făcut o achiziție de marcă, nu o spun deloc ironic, nu o spun deloc ironic - s-a înscris în Partidul Democrat domnul Nati Meir. Îl respect pe domnul Nati Meir așa cum vă respect pe oricare dintre dumneavoastră, dar mă gândesc că, așa cum marile spirite se întâlnesc, și într-un partid se întâlnesc același soi de oameni. Prin consecință logică, Partidul Democrat este precum domnul Nati Meir și domnul Nati Meir este precum Partidul Democrat. Așadar... (Aplauze.)

Așadar, titlul răspunsului meu la moțiune se numește "119 Nati Meiri" și voi începe cu un citat, și, acum, mă refer la colegii de la Partidul Democrat de aici încolo, citez: "De pe unele frunți, pânăși muștele pleacă dezamăgite". Aforismul abia citat, al cărui autor n-am să-l numesc, nu de alta, dar nu vreau să le răpesc colegilor din Partidul Democrat plăcerea de a mai pune puțin mâna pe carte, că de altceva s-au ocupat până acum, îndeletnicire pe care, cum spuneam, au uitat-o, aforismul, așadar, se potrivește, în opinia mea, ca o mănușă textului moțiunii pe care o dezbatem astăzi. Și cum să nu fie așa, din moment ce suntem chemați să ne pronunțăm prin vot asupra unui text de nici 11 pagini, un trist record de inconsistență în analele parlamentare românești postdecembriste, care, se vede de la o poștă, este deficitar atât în formă, cât și în conținut. Practic, cei 119... (Intervenție din sală.)

Nati Meiri ați spus? Da. Mă rog!

Le spun doar 119 deoarece, în unele cazuri, semnatari este un fel de a spune. Și-au dat girul nu unei moțiuni serioase, argumentate și convingătoare, ci unui soi de pamflet politic avortat, care abundă de inabilități, confuzii, fapte mai mult sau mai puțin minore culese de prin presă, dar și, mult mai grav pentru niște oameni politici plini de ei, de o eclatantă absență a suportului de idei presupuse a blinda un demers politic care-și propune, nici mai mult, nici mai puțin, a dărâma un guvern constituțional. Este un fel, așa, de vorbă peste vorbă, frază peste frază, coală peste coală, vorbărie goalăși, atunci, să-mi dați voie să mă întreb deloc retoric: cei 119, automat, trebuie să fie trecuți în rândul sfinților și să ne închinăm lor ca la icoane, iar cei 322, la fel de parlamentari ca și dânșii, tot oameni, care n-au altă vină decât căși-au exercitat dreptul absolut legitim cu care au fost investiți de electorat, să fie aruncați în cazanul cu smoală al necuratului?

De unde până unde un asemenea maniheism? Văd o anumită nedumerire la colegii de la Partidul Democrat. Nu știți ce este maniheism? Luați dicționarul că n-am vreme.

De ce chemarea către unii la respectarea ordinii constituționale de către președintele țării ar fi odioasăși ticăloasă, iar obsesia maladivă a altora de a prăbuși un executiv, pe care - nota bene - l-au sprijinit și din care au făcut parte până de curând doar ca să poată fura la gros, ne este prezentată drept condiția sine qua non a fericirii întregii nații? La aceste întrebări trebuia să ni se răspundă, nu neapărat nouă, celor care vom vota astăzi împotriva pretinsei moțiuni de cenzură, ci tocmai acelei națiuni de al cărei trac preopinenții noștri sunt gata să se sacrifice până la unul sau, mă rog, până la acel unul, nimeni altul decât pater patriae, marele pontif al cultului de pe capitoliul cotrocenist. Ce zic eu marele pontif? Acela este, pentru cohorta 119, de-a dreptul Jupiter. Nu-i așa?

Ab Iove principium nam Iovis omnia plena. Acesta să vi-l traduc, că e prea mult, mult prea greu pentru voi. Se începe cu preamărirea lui Jupiter, căci el stăpânește totul. Vergilius, Bucolica, 3.60.

Cam asta este, redus la esență, filozofia moțiunii pe care o dezbatem și vă rog, stimați colegi, să revedeți primele două pagini ale textului ei propriu-zis, pagini în care președintele Băsescu, ridicol sulemenit cu pomada opțiunii populare din 19 mai, este alfa și omega întregii națiuni, este alfa și omega întregii construcții ce se pretinde devastatoare la adresa actualului cabinet. Încă o dată, Partidul Democrat se comportă precum mașina comunismului, își consumă toată energia la claxon.

Foștii noștri parteneri de guvernare din Partidul Democrat și-au intitulat moțiunea "Guvernul Tăriceanu trebuie să plece". După ce am parcurs textul, eu aș caracteriza-o, parafrazându-l pe Helvetius, astfel: "Potop de cuvinte peste un pustiu de idei". Cum altfel am putea califica acest așa-zis document care ne avertizează asupra pericolului pe care-l reprezintă Guvernul Tăriceanu pentru națiunea română? Cum putem noi, cei de la Partidul Național Liberal, aflat acum la guvernare, să luăm în serios, cât de cât, un asemenea text?

În locul unui act serios, fundamentat pe argumente reale, avem de-a face cu un pamflet improvizat jalnic, un soi de revistă de cancan,

o construcție superficială atât din punct de vedere al formei gramaticale, cât, mai ales, al conținutului.

Dar nu pot să trec cu vederea un amănunt legat de certificatul de naștere al acestei moțiuni, mai precis cel legat de sarabanda strângerii de semnături pentru depunerea ei, pentru care v-ar fi invidiat pânăși marele Caragiale. Falsul în acte oficiale comis de un fost demnitar al Guvernului, ca și promisiunile pentru locurile eligibile făcute unor independenți în schimbul semnăturilor pe moțiune, reprezintă încă o dovadă a tâlhăriei politice practicată de Partidul Democrat încă de la înființare și ajuns, acum, la apogeu.

Oricum, vă asigur că aceasta va rămâne un episod unic, prin tragi-comicul său, în istoria parlamentarismului românesc.

Domnilor colegi de la Partidul Democrat, vă reamintesc că, în timpul guvernării CDR din perioada 1996-2000, circula un zvon care s-a dovedit a fi realitate, anume că așa-numiții "oameni tun" din Partidul Democrat, care-și criticau necontenit partenerii de guvernare pentru slabele performanțe, delapidau, în vremea aceea, fonduri publice pentru infrastructură. Sunt aceiași "oameni tun" care vorbesc acum de ineficiența Guvernului Tăriceanu, din care ei înșiși au făcut parte până acum două luni și la care se mai adaugă încă unul, de vreo trei ani, unul mic, foarte mic.

În 2003, v-am cules de pe drumuri. (Sala se amuză.)

Să nu uitați că, în acea perioadă, de exemplu, Grupul parlamentar PD din Senat rămăsese cu 3 senatori din 13. Aceasta este realitatea și nu aveți cum să ne contraziceți.

Am construit, în naivitatea noastră, Alianța Dreptate și Adevăr, adică am făcut un compromis pentru un parteneriat, ziceam noi, echitabil, în favoarea României, noi mai mult decât dumneavoastră. Noi, liberalii, mai mult decât dumneavoastră, da, l-am făcut președinte pe Traian Băsescu, 1,3 la 1, dar iată că, pentru Partidul Democrat și Traian Băsescu, cea mai grea povară este povara recunoștinței. Asta ține și de caracter.

Drept urmare, invocând, pe parcursul a jumătate din textul moțiunii, miracolul produs prin referendumul de la 19 mai, autorii acesteia, în speță parlamentarii PD și alte câteva adunături, și-au propus să demoleze construcția la care au participat, în mod nemijlocit, timp de mai bine de doi ani, ca și cum nu ar fi făcut parte din Guvernul condus de Tăriceanu, ca și cum nu ar avea încă membri din propriul partid în structurile descentralizate, ca și cum foștii miniștri - Ene Dinga, Sulfina Barbu, Mihai Hărdău și alții ar fi doborât toate recordurile în domeniile pe care le-au gestionat. Mi-aduc aminte că domnul Ene Dinga nu știa nici să fluiere în limba englezăși era ministrul integrării europene.

Această moțiune de cenzură este, în esența ei, o copie a mesajului prezentat Parlamentului de către Traian Băsescu după referendum. În mod deliberat și perfid, autorii textului induc ideea că referendumul ar fi reprezentat un vot împotriva Guvernului, dar la câtă logică au dânșii... și că premierul ar fi ieșit înfrânt din această așa-zisă competiție. Competiție între cine și cine? îmi îngădui să vă întreb. Cu cine a concurat premierul? Din câte știm, referendumul i-a întrebat pe cetățeni dacă doresc sau nu suspendarea din funcție a președintelui. Și atunci?!

În mod pervers, domnii de la Partidul Democrat lansează ideea că referendumul a delegitimat Guvernul Tăriceanu. Nu pot să admit asemenea aberații. Reamintesc că actualul Guvern a fost votat de Parlament, care Parlament este, la rându-i, rezultatul unui vot liber exprimat, în mod democratic, de către cetățenii acestei țări.

Pe de altă parte, nu putem decât să-i compătimim pe foștii noștri colegi din Partidul Național Liberal, acești - cum se spune - adevărați gimnaști ai moralei, aflați acum într-un pseudo-partid, care au semnat o moțiune pentru a denigra un Guvern la care au participat gestionând ministere importante. Cu alte cuvinte, în spiritul slugărniciei față de Cotroceni, aceștia cedează un document care, practic, le anulează propriile realizări. Dar n-au atâta minte să priceapă. Când te gândești că au fost membri ai Partidului Național Liberal, realizezi ce înseamnă imoralitatea în politică.

În lipsa unor argumente serioase și convingătoare, textul moțiunii pare, mai degrabă, jurnalul unui pirat supărat că nu mai are ce jefui. (Sala se amuză, aplauze.)

Textul moțiunii este, pe de altă parte, o probă de mediocritate politică, de demagogie în stare pură, de minciună, nerușinare, dar și de incultură, o adevărată insultă la adresa minimei inteligențe și a elementarului bun simț, aș adăuga.

Moțiunea este o iluzie politică, stimați colegi, și ar fi mai bine ca, întemeiați pe adevăr să vă învingeți iluziile, decât, întemeiați pe iluzii să vă învingă adevărul.

Eu cred că moțiunea dumneavoastrăși-a atins scopul, adică este perfect inodoră, incolorăși inutilă. Cu alte cuvinte, este cel mai inconsistent și confuz document pe care l-am citit în ultimii ani.

Dați-mi voie să vă relatez, domnilor colegi, că, venind spre sala plenului, erau vreo doi-trei deputați de la Partidul Democrat - nu le cunosc numele, sunt iluștri anonimi - care se lamentau cum că dacă moțiunea nu va fi votatăși nu va trece, un mare om mic de la Partidul Democrat se va spânzura de un bonsai. (Sala se amuză.)

Am fost impacientat. Zic: "Domnule, să facăși victime moțiunea?"

Între timp, am aflat că marele om mic nu are niciun bonsai, așa încât, cu zâmbetul pe buze și foarte liniștit, voi vota împotriva acestei moțiuni. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PNL din cele două Camere ale Parlamentului.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Invit la microfon pe domnul deputat Preda Cezar, din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Democrat.

Urmează domnul deputat Bolcaș Lucian.

Domnul Cezar Florin Preda:

Domnilor președinți,

Domnule prim-ministru,

Stimați colegi,

Onorată asistență,

Aș vrea să vă spun, pentru început, că mi-e greu să cataloghez discursul colegului nostru.

Cred că această moțiune nu este o insultă, este un element al democrației pe care avem dreptul fiecare din noi să-l promovăm. În conținutul ei, chiar dacă nu găsim elemente care să ne mulțumească pe toți, sunt lucruri de bun simț. Nu am văzut în interiorul acestei moțiuni nici un fel de insultăși cred că cei care vin la acest microfon, încremeniți într-un proiect din anii '90, nu fac bine pronunțând asemenea cuvinte injurioase la adresa fiecăruia dintre noi, cei care am semnat această moțiune.

Parlamentul României are puterea de a reda românilor încrederea în politicieni, încrederea în valori și în importanța promisiunilor. Cetățenii acestei țări au venit la vot pe 19 mai, arătând, ca și în decembrie 2004, căși-l doresc pe Traian Băsescu președinte. Dorința românilor este motivația acestei moțiuni și vă voi reda, pe rând, cauzele situației politice actuale din România.

L-am considerat pe domnul prim-ministru Tăriceanu un partener în demersul nostru pentru reformarea sistemului politic din România, reformarea sistemului educațional, sanitar, creșterea de absorbție a fondurilor Uniunii Europene. Din păcate pentru alegătorii noștri, premierul Tăriceanu a pus propriile interese mai presus de interesele țării pe care o guvernează.

Am amintit de prezența românilor la urne pe 19 mai pentru că această zi este de o importanță majoră pentru evoluția României ca stat cu adevărat democratic. Indiferent dacă ne place sau nu, trebuie să acceptăm acel "nu" spus demiterii președintelui Traian Băsescu.

Veți spune că reîntoarcerea lui Traian Băsescu, așa cum ați și afirmat, domnule prim-ministru, este finalul acțiunii de suspendare coordonată de PSD și de PNL.

Stimați colegi, respectul nostru pentru cei care ne-au ales ne obligă la mai mult. Partidul Democrat a făcut o analiză serioasă a acestor evenimente și a mult discutatului conflict dintre președinte și premier. Poziția domnului prim-ministru față de referendumul din 19 mai este încă o dovadă a faptului că Domnia Sa își dorește, cu orice preț, un tip de control care nu-și are locul în sistemele democratice. Lipsa de coerență și consecvență sunt elementele definitorii pentru actualul prim-ministru. Să nu uităm că, în 2005, domnul Tăriceanu nea amenințat cu demisia de 6 ori. În 2004, sărbătorea cu noi, ca parte a Alianței Dreptate și Adevăr, victoria domnului Traian Băsescu, pentru ca, în 2007, să se decidă că poate guverna și fără Partidul Democrat și, dacă tot a scăpat de noi, s-a gândit că ar fi bine să scape și de Traian Băsescu. Și am observat chiar o retorică. După ce îi dai afară, liberalii spun că pleacă singuri cei pe care domniile lor îi dau afară.

Este interesant cum, de fiecare dată, premierul își argumentează deciziile prin grija față de cetățenii acestei țări. La inundații, nu a mai demisionat pentru că nu-i putea lăsa fără sprijinul Domniei Sale. A amânat alegerile europarlamentare și a renunțat la Partidul Democrat din Guvern pentru că românii aveau nevoie de liniște. A decis să voteze pentru suspendarea președintelui din aceeași grijă pe care o poartă românilor. Constatăm că acțiunile domnului prim-ministru se petrec într-o logică îngrijorătoare, care ne arată că dânsul nu conștientizează logica instituțională a unui stat de drept.

Domnul Tăriceanu a uitat brusc de grija față de oameni când a stabilit regulile pentru referendumul din 19 mai. A trecut cu vederea că sâmbătă este o zi în care cetățeni aparținând unor culte religioase nu își pot exercita dreptul de vot. Unde a fost grija Domniei Sale față de crearea premiselor pentru respectarea libertății fundamentale a conștiinței? Era chiar atât de greu să luăm în calcul cu toții prelungirea procesului de votare cu două ore? Considerăm că două ore pentru respectarea unui drept cetățenesc ar fi fost o dovadă de respectare a normalității și din partea Parlamentului, și a Guvernului, și a premierului care îl conduce. Era chiar atât de greu să se asigure că există suficiente centre de votare în străinătate? Răspunsul este "nu". Din păcate, ceea ce a lipsit a fost voința politicăși frica față de oameni.

În momentele importante, domnul Tăriceanu ne-a demonstrat că nu poate fi un factor de echilibru în economia statului de drept. Nu am văzut nici urmă de viziune la Guvernul Tăriceanu 2, poate doar o încăpățânare de a demonstra că oricine poate ajunge la guvernarea acestei țări.

Domnul Chiuariu, mare luptător în reformarea justiției românești, pozează într-un zmeu, deși nu se remarcă decât prin calitățile Domniei Sale de ilustru necunoscut. S-a aventurat într-o cerere de demitere a unui procuror fără a demara, mai întâi, o anchetă. Demiterile pe motiv că așa e bine ar trebui să fie de domeniul trecutului într-o țară în care actualii colegi de Guvern al domnului Tăriceanu vorbesc cu nonșalanță de eradicarea imixtiunii politicului în actul de justiție.

Aceeași încăpățânare o observ, cu părere de rău, și la domnul Nicolăescu. Boala sistemului sanitar românesc este agravată de soluțiile domnului Nicolăescu, pachetul de legi ale sănătății, transferarea plafonului pentru medicamente compensate de la farmacii la medicii de familii sunt soluții pe hârtie, care nu au rezolvat situația cu care se confruntă cei care apelează la serviciile de sănătate.

Mai nou, fericit că a rezolvat ecuația sistemului de sănătate, își permite să facă afirmații fără acoperire. Din câte știu, domnul Nicolăescu nu are pregătire medicalăși nu înțeleg cum își permite să afirme cășeful statului suferă de mai multe boli care intră în categoria bolilor psihice.

Am afirmat și anterior că respect faptul că unii nu sunt de acord cu prezența domnului Traian Băsescu la Cotroceni. Din păcate pentru aceștia, viața ne-a arătat că nu putem avea întotdeauna ceea ce dorim. Acestea sunt regulile jocului și mi se pare o lipsă de bun simț elementar folosirea unui astfel de limbaj la adresa Președintelui României și nu numai.

Cum statistica nu minte, vă pot spune în câteva cifre, performanța Guvernului Tăriceanu 2 și aici, la noi, în Parlament. Din cele 131 proiecte de lege, transmise de către Guvern la începutul sesiunii parlamentare ordinare a anului 2007, ca reprezentând lista priorităților legislative ale Guvernului, au fost înregistrate la noi un număr de 56. Când Partidul Democrat a fost scos de la guvernare, nu s-au îmbunătățit performanțele acestui Guvern și echipei sale de miniștri. Au transmis spre dezbatere și adoptare, de la 1 aprilie 2007, doar 9 proiecte de lege. Nimic mai grăitor pentru modul cum lucrăm.

Degradarea actului de guvernare rezidăși din nivelul investițiilor străine directe, care au scăzut comparativ cu trimestrul I al anului 2006 cu 33%, 60% s-au redus creditele filialelor din România furnizate de companiile mamă.

Cele prezentate anterior nu fac decât să întărească ideea acestei moțiuni, respectiv preocuparea miniștrilor Guvernului Tăriceanu de a lovi în tot ceea ce înseamnă legitimitate în viața noastră politică.

Acești oameni au drept program politic atacarea Președintelui României și acest lucru nu poate decât să ne îngrijoreze. Aceasta să fie grija față de oameni cu care se tot laudă premierul nostru?

Românii apar doar în discursurile Domniei Sale. Rezultatul referendumului ne-a arătat, așa cum spunea și domnul Tăriceanu înainte de referendum, că românii vor, acum, liniște pentru a se intra în normalitate, pentru a construi viitorul lor și al copiilor lor, într-o Românie cu adevărat europeană.

Această Românie, stimate domnule premier, are nevoie ca drepturile și libertățile să-i fie luate în serios, are nevoie ca dorințele să-i fie respectate. Or, prin ceea ce ați făcut până în prezent, nu ați reușit decât să striviți așteptările cetățenilor acestei țări.

Săptămânile trecute, făceați apel la clasa politică pentru întoarcerea la nevoile oamenilor. De aceea ne aflăm, astăzi, aici. Oamenii știu mai bine ce nevoi au, domnule premier, iar aceste nevoi nu le stabiliți dumneavoastră funcție de dorințele de moment. Dacă, în doi ani și jumătate, nu ați reușit să înțelegeți care sunt nevoile românilor, ne vine greu să credem că putem ajuta aceastățară, în vreun fel, cu actuala formulă de guvernare.

Ne pare rău că ne-am pierdut acest timp împreună cu dumneavoastră, domnule premier, ne pare rău că ați pierdut timpul românilor cu încercările nereușite de a vă transforma într-un om politic veritabil. Un om politic veritabil ar respecta logica instituționalăși nu ar lua criticile drept ofense personale, pentru că - să fim cinstiți, domnule Tăriceanu - marea dumneavoastră problemă au fost criticile președintelui cu privire la activitatea Guvernului. Le-ați luat drept atacuri la persoanăși ați ripostat cu atacuri la persoană, atacuri care au culminat cu sprijinirea suspendării Președintelui României, un președinte fără de care nu ați fi fost astăzi premier.

În calitate de premier, ați afirmat că vă asumați eșecul de la referendum. Constatăm că vă încăpățânați să vă poziționați în opoziție cu Traian Băsescu și nu faceți decât să vă contraziceți. Astăzi, vă doriți

o colaborare cu Președintele României. Mâine, vă simțiți mai bine atacând. Ne pare rău să vă deranjăm din liniștea în care trăiți, dar trebuie să recunoașteți că înțelegeți politica ca pe un joc de șotron.

Acestea sunt motivele moțiunii noastre "Guvernul Tăriceanu trebuie să plece", pentru că a eșuat nu numai în demersul de la referendum, ci și în întreaga politică guvernamentală.

Guvernul Tăriceanu 2 și-a canalizat toate eforturile pentru debarcarea lui Traian Băsescu, or fiecare român știe că un Guvern trebuie să fie preocupat de problemele lui și nu de lupte politice personale.

Ultimele acțiuni ale domnului premier îl descalifică moral. A vorbi despre cinste, onoare, corectitudine reprezintă un element pe care domnul prim-ministru îl folosește doar la nivelul discursului. În rest, ca și miniștrii Domniei Sale, premierul scrie scrisori de recomandare a conduitei pentru Președintele României, atacă în stânga și în dreapta.

Din păcate pentru Domnia Sa, această atitudine arată doar că finalul carierei sale politice este aproape, nu pentru că așa dorește președintele Traian Băsescu, pentru că așa va dori PNL-ul. Agățarea de scaunul de prim-ministru este cel mai bun exemplu pentru frica domnului Tăriceanu de întoarcere la anonimat.

Nu luați această moțiune drept un atac personal, domnule premier, aceasta este dorința românilor care au votat pe 19 mai și de care dumneavoastră trebuie sățineți seama.

Vă mulțumesc. (Conducerea ședinței este preluată de domnul Bogdan Olteanu, președintele Camerei Deputaților.)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Ați consumat 10 minute din cele 23 ale grupului.

Din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului România Mare, domnul deputat Lucian Augustin Bolcaș.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Se pregătește domnul deputat Laszlo Borbely, din partea Grupurilor parlamentare ale UDMR.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnilor președinți,

Domnule prim-ministru, onorați reprezentanți ai Guvernului,

Stimate colege și stimați colegi,

Grupul parlamentar al Partidului România Mare, din Senat și Camera Deputaților, vine în fața Domniilor Voastre cu autoritatea morală a unei linii politice ferme, coerente și transparente.

Nu am votat învestitura Guvernului constituit de către președintele Traian Băsescu, ca urmare a alegerilor.

Nu am votat remanierea guvernamentală recentă, pentru același considerent, apreciind că aceste formule de guvernare nu pot să gestioneze corect problemele importante ale României în fața orizontului european.

Am votat direct și fără echivoc, în apărarea Constituției și a democrației, atunci când, prin procedura suspendării, am solicitat demiterea președintelui Traian Băsescu.

Am fost singurul partid parlamentar care nu am căzut în capcana consultărilor de la Palatul Cotroceni, consultări urmate de discursul domnului președinte Traian Băsescu, chiar de la aceste microfoane în fața dumneavoastră, când i-a umilit pe aceia care s-au dus la aceste consultări, aruncându-le în față ideea că "au venit să negocieze guverne", când i-a umilit pe cei 322 de semnatari, dintre care, o parte prezenți, făcând aprecieri nu numai ireverențioase, dar chiar insultătoare cu privire la calitatea lor de parlamentari.

Nu am căzut în capcana neconstituționalității consultărilor care au urmat, vinerea trecută, și care s-au dovedit numai un mijloc de presiune și de târguială prezidențială, pentru obținerea unei noi majorități guvernamentale.

Aceasta este autoritatea noastră morală, cu care vă propunem punctul nostru de vedere cu privire la actuala moțiune de cenzură.

Sigur că am fost copleșiți de ceea ce s-a aruncat asupra noastră de domnul președinte Traian Băsescu: de la țeapă la glonț, de la glonț la balustradă, de la ultima instigare ce a constituit-o aprecierea că Parlamentul se luptă cu poporul, am fost copleșiți de un noian de insulte și nu le uităm.

Numai că domnul președinte Corneliu Vadim Tudor, cu care, din fericire, nu discut numai politică, ci și literatură, mi-a adus aminte de niște cuvinte minunate ale lui Victor Hugo: "Cine mă insultă mereu nu mă jignește niciodată". Și aceasta este o poziție parlamentară de la care noi pornim.

Cred că, la actuala moțiune de cenzură, după multiple discuții asupra semnăturilor, cu privire la care va reveni distinsul meu coleg, domnul senator Gheorghe Funar, nu s-a constatat un lucru, și anume, că lipsește semnătura esențială, definitorie a acestei moțiuni, semnătura domnului Traian Băsescu, pentru că litera și spiritul acestei moțiuni poartă amprenta Traian Băsescu. (aplauze)

Ideea că referendumul determină plecarea unui Guvern are semnătura Traian Băsescu și o amintesc colegilor, umiliți de discursul pe care dânsul l-a ținut de la această tribună.

Ideea că acest referendum demonstrează o susținere a unui program politic prezidențial, care este opus programului politic guvernamental, probabil, aparține domnului Traian Băsescu și, evident, nu trebuie multe cuvinte pentru a demonstra cât de false sunt aceste argumentări.

Dar care sunt aceste idei politice? Pentru că, în conținutul lor, care este acest program politic care ni se impune, printr-o eventuală admitere a moțiunii de cenzură, care sunt aceste idei care reprezintă perspectiva ce ni se oferă în condițiile în care Guvernul Tăriceanu trebuie să plece? Păi, să le enumerăm și să vedeți importanța lor, să le enumerăm exemplificativ: este minciuna enormă a votului uninominal, prin sădirea credinței că, prin aceasta, se va schimba ceva în raporturile dintre aleși și alegători. Este o minciună infirmată de texte constituționale, este o minciună care permite, practic, celor pe care îi numește "oligarhi" să-și cumpere parlamentari. Oare, câți din acești oligarhi, nenumiți de mine acum, își vor cumpăra locurile pe care le ocupați dumneavoastră? În Rusia, un singur mandat, Berezovski, a cumpărat 100 de locuri în Duma de Stat și asta a dus la desființarea votului uninominal. Asta dorește domnul președinte Traian Băsescu?

Acesta este programul său politic? Pentru prioritatea unui asemenea program politic se bate Partidul Național Liberal? Am un mare semn de întrebare.

Urmează, apoi, a doua problemă cardinală, aproape decisivă: Legea lustrației, cea mai antieuropeană lege, care poate să funcționeze la această dată, întrucât a fost sancționată de două hotărâri ale Curții Europene a Drepturilor Omului în aplicarea ei, după trecerea, acum, a 17 ani de la instaurarea unui regim democratic. Ne întoarcem la ceva ce trebuia discutat în anul 1990, întoarcerea aceasta în istorie nu este decât o simplă fățărnicie, așa cum această Lege a lustrației nu este decât o lege a frustrației, a acelora care nu-și pot găsi, prin propriile lor forțe, un loc pe scările ierarhiei și încearcă să o realizeze prin înlăturarea altora, care, totuși, merită să aibă un cuvânt de spus. Sau, prin celebra luptă împotriva corupției, cu campioana olimpicăși invincibilă, doamna Monica Macovei. Această luptă a corupției este o luptă de vitrină, pentru că - și aici mă întorc la textul moțiunii - ea s-a desfășurat de către un DNA în care unul dintre procurorii șefi de direcție avea peste 55 de dosare, mai vechi de 1 an de zile. Sigur, instrumenta dosarele unor politicieni, dar ce este mai important? Să finalizezi un dosar de politician sau, la comandă politică, să-i arăți pisica unei citații, atunci când acesta nu este cuminte. Asta a fost reala luptă împotriva corupției. Reala luptă împotriva corupției ce se pretinde a fost neadoptarea în peste 1 an de zile a Legii Agenției Naționale de Integritate. Și, când singura piedică în adoptarea unei legi coerente, doamna ministru Monica Macovei a fost înlăturată, această lege a fost adoptată.

Nu fac nici o virtute din activitatea actualului Guvern în acest domeniu. Virtutea este a Senatului României, care a muncit la această lege și care, în proporție de 100%, a votat pentru ea.

Ne aflăm în prezența unui lucru care, pentru mulți, ar putea să pară un paradox: nu am votat învestitura acestui Guvern, îl considerăm, și la ora actuală, un Guvern care nu poate să facă față provocărilor unei Românii în plin proces de integrare. Dar, în același timp, demnitatea noastră, despre care vă vorbeam, nu ne permite să votăm o moțiune de cenzură la comanda și sub semnătura președintelui Traian Băsescu. Nu asta este perspectiva României.

În aceste condiții, fiind vorba de un vot secret cu bile, reprezentanții Partidului România Mare o să-și manifeste abținerea de la acest vot, declarând prezența lor, ceea ce este obligatoriu și normal parlamentar, dar refuzând să ia bilele și refuzând să voteze. Vă mulțumesc. (aplauze)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Ați consumat 12 minute. Au mai rămas 11 minute pentru Grupurile parlamentare ale PRM.

Din partea Grupurilor parlamentare ale UDMR, domnul deputat Laszlo Borbely.

Se pregătește, din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Conservator, domnul deputat Bogdan Pascu.

Domnul Laszlo Borbely:

Domnilor președinți,

Domnule prim-ministru,

Stimate colege și stimați colegi,

În ultimele zile, am citit cu mare atenție, de mai multe ori, textul acestei moțiuni. Am scris și un text, pe care nu-l voi citi. Nu-l voi citi din două motive sau din mai multe motive: unul din motive este că - credeți-mă, stimate colege și stimați colegi -, astăzi, nu câștigă nimeni aici. Nu câștigă nimeni. Nu câștigă nimeni, pentru că, dacă vroiam să avem o discuție pe fond și trebuia să avem aceste discuții de mai multe ori, trebuia să avem o discuție în acești doi ani și jumătate despre cum am guvernat și eu, sincer, nu cred că ce a fost până în 8 aprilie 2007 a fost excepțional, iar din 8 aprilie 2007 toate relele s-au întâmplat în guvernarea acestui Guvern Tăriceanu-2, așa cum i se spune. Sincer, nu cred. Cred, în schimb - și sunt colegi aici, de față, cu care am guvernat -, cred cu tărie că Parlamentul a votat un program guvernamental în 2004, am reușit să ducem România în Uniunea Europeană, cred cu tărie că am făcut lucruri bune și cred cu tărie că am și greșit. Aceste lucruri ar trebui să le discutăm. Dar, sincer, eu, timp de doi ani și jumătate, n-am participat, din păcate, la nici o discuție pe fond. Am participat la moțiuni cu declarații politicianiste, ca și astăzi, la acuze reciproce. Nu de aceste lucruri avem nevoie, sincer. Nu de aceste lucruri avem nevoie.

Ca o concluzie, pentru că nu vreau să răpesc din timpul dumneavoastră, noi am decis, de fapt, sâmbătă, am avut o întâlnire a Uniunii Democrate Maghiare din România, și am decis să facem acest bilanțși îl vom face, sper, obiectiv, îl vom supune dezbaterii publice, în care vom spune ce am făcut bine sau ce am greșit în acești doi ani și jumătate. Aceasta este responsabilitatea guvernanților. Vom analiza și celelalte aspecte care țin de ce vom face în continuare, pentru că avem un an foarte greu, avem nevoie de a absorbi, într-adevăr, fondurile Uniunii Europene, dar aici iarăși s-au făcut declarații care nu stau în picioare. Anul acesta, România nu va putea să absoarbă foarte multe fonduri din cauze obiective și aici voi propune în Guvern, iarăși, să facem o analiză în ce stadiu ne aflăm și să informăm populația asupra a ce avem de făcut în continuare.

Stimate colege și stimați colegi, eu cred că de aceste lucruri ar trebui să ne ocupăm, îmi lasă un gust amar felul cum discutăm astăzi și eu sper să tragem concluziile din ce s-a întâmplat, mai ales, în ultimele 5 luni de zile și haideți să mergem mai departe și să facem ceva bun pentru aceastățară, împreună, dacă e posibil. Vă mulțumesc. (aplauze)

 

(În continuare, lucrările sunt conduse de domnul senator Nicolae Văcăroiu, președintele Senatului.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Invit la microfon pe domnul deputat Bogdan Pascu, din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Conservator.

Și urmează domnul deputat Paveliu Sorin Marian, grupul de independenți.

Domnul Bogdan Pascu:

Domnilor președinți,

Domnule prim-ministru, domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Ascultând toate aceste discursuri ale antevorbitorilor, m-am gândit, și încerc să vă provoc și pe dumneavoastră la acest exercițiu, să stabilim despre ce vorbim noi astăzi. Vorbim, cumva, despre soluții care să mărească pensiile, care să rezolve problemele, nevoile pensionarilor? Nicidecum. Vorbim, oare, despre soluții de combatere a crizei, practic, a situației disperate din agricultură? Sigur că nu. Vorbim despre ce va trebui să facem, ca să asigurăm românilor o viață mai bună în Uniunea Europeană? Categoric, nu. Astăzi, avem doar un singur punct pe ordinea de zi, să discutăm despre un penibil proces de partaj, care, însă, se discută înaintea pronunțării deciziei de divorț. Alianța D.A. este astăzi la putere și este înregistrată la tribunal. Curat murdar interes național!

Domnul Călin Popescu-Tăriceanu, aici, de față, a ajuns în fruntea Guvernului României ca reprezentant al Alianței D.A., formatăși înregistrată la tribunal de către un partid istoric, Partidul Național Liberal, și de către o emanație fesenistă - Partidul Democrat. Astăzi, ca și în decembrie 2004, la putere se află Alianța D.A., PNL-PD, al cărei reprezentant este premierul Tăriceanu. De altfel, Domnia Sa a declarat, chiar puțin mai devreme, că nu este reprezentantul lui Dumnezeu.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Credeți că în analele democrației mai există vreun exemplu în care

o formațiune politică, membră a Alianței de guvernare, cu mii și mii de reprezentanți în administrație și, practic, în toate instituțiile statului, oameni care n-au dat examen de admitere, ci au fost numiți, acolo, pe criterii politice și clientelare, să depună o moțiune de cenzură împotriva Guvernului din care face parte? Eu sunt sigur că nu există. În fapt, lupta între PD și PNL, transferată din interiorul Alianței D.A., aici, în Parlamentul României, se duce, ca între haite, pentru ciolanul puterii.

Grupurile parlamentare ale Partidului Conservator nu vor vota astăzi, pentru că dorim să fim departe, să nu facem parte din bălăcărelile politicianiste. Pe noi ne preocupă problemele reale ale cetățenilor României. Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Din partea grupului de independenți, invit la microfon pe domnul deputat Paveliu Marian Sorin.

Se pregătește domnul deputat Crin Antonescu.

Domnul Marian Sorin Paveliu:

Stimate colege și stimați colegi,

Din multitudinea de domenii, care ar justifica demiterea Guvernului, am ales, pentru intervenția Partidului Liberal Democrat, unul singur: sănătatea. Pentru tot ce au făcut în sănătate,Călin Popescu-Tăriceanu și Eugen Nicolăescu trebuie să se ia de mânăși să părăsească Guvernul României, pe care îl dezonorează. Mă voi opri numai asupra a 5 motive, care ar fi justificat demiterea imediată a ministrului sănătății, motive pentru care premierul Popescu-Tăriceanu îl ține lipit de propriul destin, ca marca de scrisoare, pe Eugen Nicolăescu.

În primul rând, ministrul sănătății publice a dovedit o neglijență crasă în utilizarea banilor publici. Astfel, economistul Eugen Nicolăescu a intrat în istoria finanțelor publice din România prin faptul că, în decembrie 2006, din neglijență, a vărsat la Fondul de rezervă a primului ministru nu mai puțin de 2000 de miliarde lei, aproximativ 60 de milioane euro, din banii destinați îngrijirii bolnavilor, pentru că nu a fost capabil să-i cheltuiască. Această incredibilă dovadă de incompetență a fost repede fardată, prin redirecționarea banilor respectivi către primăriile conduse de reprezentanți ai Partidului Național Liberal. Banii, care ar fi trebuit să salveze vieți, s-au transformat în drumuri și podețe, ca mită electorală din partea președintelui PNL, Călin Popescu-Tăriceanu. Chiar și la jumătatea acestui an, Ministerul Sănătății are o rată de utilizare a fondurilor de sub 50% față de cele planificate.

În al doilea rând, ministrul sănătății a bulversat instituții aflate în subordine, aducându-le până în pragul paraliziei administrative. Astfel, din motive presupuse, dar mai puțin vizibile, aproape că a desființat rețeaua națională de oncologie. Ministrul sănătății a desființat specialitatea de oncologie medicală, a demis Comisia de oncologie a Ministerului Sănătății, a decis eliberarea de medicamente anticanceroase prin farmaciile cu circuit deschis. Ulterior, în faza dezastrului creat și a protestelor pacienților canceroși, a revenit asupra ordinelor sale.

Mai grav, însă, ministrul sănătății a bulversat funcționarea normală a spitalelor. Demiterea directorilor de spital și numirea celor interimari s-a făcut prin abuz de putere, fără a exista un minim temei legal.

În al treilea rând, ministrul sănătății a manipulat permanent opinia publică. Spre exemplificare, prin promisiuni neonorate și dezinformări, după ce nu a pierdut nici o ocazie pentru a sublinia cât de revoluționar și de intransigent este, ministrul sănătății a introdus incompatibilități în exercitarea funcțiilor de conducere. În urmă cu o lună, Eugen Nicolăescu a răspuns la comanda PSD, încercând eliminarea acestor incompatibilități aproape pe șest.

Un alt exemplu: ministrul sănătății a alarmat, cu iresponsabilitate, bolnavii cu privire la o presupusă criză a medicamentelor compensate, doar pentru a justifica înlăturarea președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, în condițiile în care rapoartele tuturor prefecților denotau exact contrariul. Ulterior, a cerut prefecților proveniți din PNL să-și falsifice rapoartele inițiale, pentru a reieși criza pe care o anunțase deja pe toate posturile de televiziune.

Un al patrulea motiv: contrar Programului de guvernare, ministrul sănătății a refuzat să aprobe contractarea serviciilor de dializă, oferite de centre private, exact la prețul oferit de Casa Națională de Asigurări, în condițiile în care pacienții, arondați centrelor de stat, mor, unul câte unul, deoarece sunt obligați să prelungească intervalul dintre ședințe, din lipsă de dializare.

Un ultim motiv enumerat aici, pentru care consider că domnul Nicolăescu este nedemn de funcția de ministru al sănătății, un exemplu care nu este cunoscut opiniei publice. În anul 2005, Parlamentul României a adoptat Legea nr.327/2006, care, printre altele, acorda asiguraților dreptul de a-și recupera cheltuielile făcute nejustificat pe parcursul internărilor, prin cumpărarea de medicamente și materiale sanitare, la care ar avea dreptul, conform legii. La nici 24 de ore, după promulgarea acestei legi, Guvernul Tăriceanu a emis Ordonanța de urgență a Guvernului nr.160/2005, prin care voința Parlamentului a fost anulată, deși acest act de dreptate nu presupunea cheltuirea nici unui singur leu suplimentar din bugetul sănătății. După un an, aceeași prevedere a fost, din nou, respinsă de cei care ar fi trebuit să fie apărătorii bolnavilor: ministrul sănătății și Guvernul României.

Pentru a exemplifica răul făcut, voi aminti acest caz care, repet, până acum, nu a fost mediatizat, dar de care ministrul sănătății are cunoștință. În anul 2006, o pacientă, pe care o voi identifica doar prin niște inițiale, P.M., a adresat ministrului un memoriu prin care îi solicita să facă demersurile legale, pentru a-i fi returnați cei aproximativ 180 RON, 1.800.000 de lei, practic, întreaga sa pensie pe

o lună, pe care i-a cheltuit cu substanțe de contrast și materiale sanitare pentru o coronarografie, la care, evident, avea dreptul. Răspunsul ministerului a fost unul crunt, citez: "Vă sugerăm să vă adresați justiției, pentru recuperarea acestei sume". În urmă cu trei luni, pacienta a fost nevoită să se adreseze spitalului, pentru operația care ar fi trebuit să-i salveze viața. Încă de la ușă, i s-a reproșat memoriile făcute la minister și la Parlament, după care i s-a cerut, fără nicio remușcare, să se prezinte în șapte zile cu suma de 34 de milioane de lei, rotund, tranșant, fără soluție, de altfel, pentru pacientă. Zdrobită psihic, neputincioasă în fața ticăloșilor de tot felul, cu numai două zile înainte de ziua în care ar fi trebuit să-și cumpere ceva zile cu niște bani pe care, însă, nu-i avea, pacienta P.M. s-a stins din viață, strivită de un sistem patronat, astăzi, de Guvernul Tăriceanu, insensibil la nevoile adevărate ale oamenilor.

În încheiere, vă voi spune singurul motiv pentru care primul- ministru nu a înlocuit, până acum, pe ministrul sănătății: bugetul sănătății a fost transformat, de niște afaceriști veroși, în surse de bani ai Partidului Național Liberal, iar Nicolăescu a devenit sinistrul contabil al acestei mafii, un adevărat contabil al morții.

Guvernul Tăriceanu nu a reușit să finalizeze nicio licitație în sănătate, fapt care a favorizat cheltuirea unor sume gigantice în detrimentul bugetului, dar în favoarea unor firme private. Licitațiile pentru programe naționale au fost amânate an de an, cotă parte din beneficiile distribuitorilor respectivi intrând în buzunarele oamenilor politici de la conducerea ministerului. Subiectul este, întâmplător sau nu, detaliat în ziarul "Cotidianul" de astăzi și de aceea nici nu voi insista asupra lui. Când sunt, însă, anulate licitațiile, când se iau măsuri de limitare a veniturilor distribuitorilor ... diabetice și, apoi, se revine inexplicabil asupra lor, când se iau decizii care au dus la o creștere valorică a consumului de medicamente, într-o singură lună, cu 70%, nu pot să cred că aceste decizii contradictorii sunt întâmplătoare. Nu pot să cred că este întâmplătoare decizia ministrului sănătății de a efectua o licitație pentru autosanitare, indicând exact dimensiunile, precum și existența acestor mașini pe stoc. Cei care se pricep - și sunt convins că domnul prim-ministru se pricepe la mașini - știu că nici un producător auto nu produce pe stoc, cu atât mai mult nu produce pe stoc autosanitare. Ei bine, în cazul acestei licitații, s-a găsit un asemenea producător, ca prin minune. Nu este nici o întâmplare faptul că, din banii bolnavilor, urmează să fie cheltuiți 300 de milioane euro, pentru analize banale care, oricum, sunt gratuite și obligatorii. Faptul că vom cheltui 40 de milioane pe tichete secretizate și scrisori adresate populației sub semnătura ministrului Nicolăescu sau că vom achiziționa 10.000 de laptop-uri, fără a exista un sistem informatic care să le pună în legătură, risipind încă 20 de milioane euro, nu trebuie să mai mire pe nimeni.

Nu întâmplător am lăsat la urmă Programul de construire a 28 de spitale. Utilitatea acestor spitale fără doctori a fost hotărâtă înainte de a se face minime studii de fezabilitate. Reprezintă doar o replică, de fapt, la cele 400 de săli construite de PSD. Strategiei pe termen lung și mediu în sănătate sau elaborarea planului de paturi, documente care ar fi fost argumente solide împotriva unui asemenea program, nu au mai fost date publicității. Anul trecut, însă, a fost plătită o sumă de 10 milioane euro unei singure firme austriece, este drept, dar cu legături puternice în Ministerul Sănătății, firmă care a făcut niște studii de prefezabilitate, de această dată, care au confirmat opinia preformată a primului ministru Tăriceanu.

Stimate colege și stimați colegi,

În domeniul sănătății nu avem în fața noastră un Guvern responsabil, ci o șleahtă de samsari fără milă, care au privit bugetul sănătății ca pe o pradă. Zecile de milioane de euro, care le trec prin mâini, se pare că le-au luat mințile. Am asistat, zile întregi, la negocieri subterane privind votul la această moțiune și salvarea Guvernului.

Partidul Liberal Democrat susține că Guvernul Tăriceanu trebuie să plece și există o multitudine de motive, multe dintre ele subliniate de colegii noștri în textul moțiunii care a fost citită astăzi. Dacă astăzi Guvernul Tăriceanu nu va fi înlăturat, PSD, PRM și toți cei care vor contribui, prin votul lor sau prin inacțiunea lor, la menținerea lui Nicolăescu și a lui Popescu-Tăriceanu, să nu uite, însă, că sunt complici ai acestui Guvern și le vom aduce aminte acest lucru, ori de câte ori va fi cazul. Vă mulțumesc frumos. (aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Invit la microfon pe domnul deputat Crin Antonescu, din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Național Liberal.

Urmează domnul senator Blaga Vasile, din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Democrat.

Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:

Domnilor președinți,

Domnule prim-ministru,

Stimați colegi,

În 14-15 ani de activitate parlamentară, am inițiat și am susținut sau am respins numeroase moțiuni de cenzură, moțiuni romantice, moțiuni demagogice, moțiuni stângace, moțiuni perverse, dar, niciuna - și o spun cu toată sinceritatea și cu toată tristețea, și cu toată plictiseala, niciuna dintre ele, deși nu erau cine știe ce grozăvii nici acelea, mediocre oricum - nu a fost, după părerea mea, mai penibilă decât moțiunea pe care colegii de Parlament, din Partidul Democrat și auxiliarii, ne-o pun astăzi în discuție!

În general, acest instrument extrem de important și extrem de prețios al democrației parlamentare, care este moțiunea de cenzură, are, oricât de bine ar fi alcătuită sau nu, un scop foarte clar: de a pune în discuție, dinspre opoziție, activitatea, politicile unui guvern.

Noi nu avem de a face cu așa ceva. Avem de a face cu un text care seamănă, mai degrabă sau întru totul, cu un fel de fluturaș de campanie de proastă calitate, ieftin, care este aruncat, fără nicio semnătură, prin piețe. Cât va prinde, va prinde!

Nu avem, aici, decât o înșiruire de elogii la adresa "părintelui poporului" și "trimisului lui Dumnezeu", cum s-a mai spus și aici, și prin biserici. Avem o jumătate de text de moțiune, care vorbește despre referendum și despre ceea ce cred domnii parlamentari PD și auxiliarii că ar trebui să însemne referendumul pentru noi toți, și, după aceea, afirmații de felul - fără nicio timiditate, fără nicio ezitare, fără niciun discernământ - "cel mai prost guvern din istoria României, de la Burebista încoace" ș.a.m.d.

Când vezi o asemenea moțiune, îți vine, chiar ca sprijinitor politic al Guvernului, să pui mâna, să faci o moțiune ca lumea, de amorul artei, din bun simț, pentru onoarea parlamentară.

Premierul Tăriceanu și Guvernul Tăriceanu sunt departe de a fi infailibili! Asta e clar.

Se putea, însă, elabora o moțiune de cenzură, domnilor!

Și ceea ce mă pune pe gânduri, mă întristează, nu-mi mai dă niciun fel de ghes să fiu nici ironic, chiar fără răutate, pentru că există ceva după dezgust, care este plictiseala, este următorul lucru: stimați colegi din Partidul Democrat, dependența absolută în care ați ajuns față de Traian Băsescu, vă degradează!

Eu știu foarte clar, și nu glumesc, că în Partidul Democrat sunt câțiva oameni capabili să facă o moțiune de cenzură. Sunt câțiva oameni care au chip, nume, biografie. Aceia nu se mai aud. Se aude un bâzâit necontenit de la Cluj, o îngânare care se manifestă, textual, și în această moțiune.

Sigur că, așa cum a și declarat președintele partidului dumneavoastră, puteți repeta, la nesfârșit, încă 4 - 5 legislaturi, cât mai trăim, cât mai trăiți, că aveți în vedere agenda cetățeanului, dar, adăugați, pentru Dumnezeu, un detaliu: aveți în vedere agenda cetățeanului Băsescu ... (Râsete și aplauze în sală)... prin tot ceea ce, de aproape doi ani încoace, manifestă Partidul Democrat. Acum, iată, și la nivelul unei moțiuni de cenzură este vorba de agenda, odihnită, de altfel, a cetățeanului Traian Băsescu, care are un singur punct - titlul moțiunii dumneavoastră: "Guvernul Tăriceanu trebuie să plece!"

Păi, ce, este ceva nou?

Dumneavoastră, vreme de aproape doi ani, ați fost membri ai Guvernului Tăriceanu și ați cerut același lucru.

Am văzut înainte un coleg care - nu știu dacăși-a căpătat drept de cetățenie la Partidul Democrat, dar, în orice caz, aspiră, drept de rezidență are, măcar lângă ușă! - ne-a povestit o serie de samavolnicii făcute de ministrul sănătății, în cârdășie cu premierul, cu tot Partidul Național Liberal ș.a.m.d.

Nu știu, poate unele lucruri de acolo merită un răspuns, dar sunt lucruri petrecute în anul 2006, când era vorba de un alt guvern și când nu am avut nicio moțiune de cenzură împotriva respectivului guvern.

Domnul Boc ne-a spus, de altfel, că scopul acestei moțiuni de cenzură nu este, așa cum am fi crezut, să discutăm - pentru că avem ce discuta - despre ce face sau nu face, ce face bine sau ce face mai prost Guvernul Tăriceanu, ci este să arătăm la televizor că PSD-ul susține Guvernul PNL. Ne-a spus-o de câteva ori.

Eu cred că, în legătură cu raporturile dintre PNL și PSD, lucrurile sunt destul de clare. Le-am spus și noi, le-au spus și cei din PSD și oricât ar minți domnul Boc că există protocoale secrete, nu avem de unde să i le scoatem, pentru că nu există!

Eu nu am niciun fel de jenă să spun că, din punctul meu de vedere - este, cel puțin, o părere personală - PSD-ul, ca interlocutor politic, nu este cu nimic mai puțin onorabil decât Partidul Democrat.

Deci, cine a strâns de pe stradă - ca să-i dau o replică domnului senator Hașotti - Partidul Democrat poate să discute, liniștit, cu Partidul Social Democrat, dar realitatea este că, în această conjunctură politică, Partidul Național Liberal, Guvernul Tăriceanu nu au și nu vor avea un protocol, o alianță, o înțelegere de acest tip cu Partidul Social Democrat, pentru că are un angajament luat față de electorat în anul 2004, care este altul, și pe care noi, cu același program, încercăm să-l ducem mai bine sau mai rău la capăt.

Multe lucruri au mers bine în România, în ultimii doi ani și jumătate și, în obsesia noastră autodevoratoare, nu discutăm niciodată despre ele, și nu discutăm nici măcar despre cele care merg rău și ar trebui corijate. Discutăm de doi ani de zile despre ce crede domnul Traian Băsescu despre noi. De doi ani de zile trebuie să explicăm că nu suntem "oligarhi", că nu suntem "găozari", că nu sunteți "păsărici", că nu suntem "țigani împuțiți", că nu avem protocol cu PSD-ul!

Există, repet, ceva mai mult decât dezgustul, există plictiseala și dacă dorim să discutăm despre politici și nu despre afirmații, despre agenda publică a României, ca țară europeană, vă avertizez că nu am făcut-o încă, și că, atâta vreme cât va trebui să răspundem acestui tip de demagogie nemaiîntâlnit, vom rata să o facem și vom rata, întradevăr, în defavoarea cetățeanului român!

Închei, în fine, răspunzând, pentru ultima oară, obsesiei simulate de domnul Boc, care, între timp, își linge urmele de miere ale guvernării, rămase pe degețele, obsesiei legate de relațiile noastre cu PSD-ul. Declară, recent, domnul Boc, că va veni un tăvălug popular - "Apocalipsa după Boc" - care va trimite PNL-ul și PSD-ul în istorie, acolo unde le este locul. Ce compliment, domnilor din PSD!

Nu-i răspund decât atât: s-ar putea ca noi să ne ducem, mai devreme sau mai târziu, în istorie - noi suntem deja, s-ar putea să intre și PSD-ul - dar trebuie săștie domnul Boc și cei care și-au pierdut numele și chipul, și sunt un fel de voci mai mici, deși ar putea să fie niște "Băsești" mai mici, că, între copiii naturali, din punct de vedere politic, ai lui Ion Iliescu și bastarzii lui Ion Iliescu, îi prefer pe cei naturali!

Vă mulțumesc. (Aplauze în sală)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Blaga Vasile, din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Democrat. Urmează domnul senator Funar Gheorghe.

Domnul Vasile Blaga:

Domnilor președinți ai Camerei Deputaților și Senatului,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Spuneam în campania pentru referendum că timpii în care vorbesc Crin Antonescu sau Ludovic Orban îi considerăm timp "pro" PD și "pro" Băsescu, și nu este bine să-i întrerupem! (Aplauze în sală.)

În ultima perioadă de timp, tot mai mulți reprezentanți de frunte ai Partidului Național Liberal, încercând să justifice susținerea din Parlament de către PSD, spun că Partidul Democrat are o mie de oameni la diferite nivele ale administrației publice locale, de la prefecți, subprefecți, care ar trebui să se retragă.

Acest discurs îl are și PSD, o parte din conducătorii lui - mai tineri, mai bătrâni - spun același lucru, doar că este vorba de trei mii aici.

Mai înainte, un coleg de la Partidul Conservator spunea de câteva zeci de mii.

Când spune acest lucru PSD-ul, nu este nicio mirare! Și, de altfel, observați și dumneavoastră cât de corect, Comisia Europeană, în toate rapoartele de țară din 2001, 2002, 2003 și 2004, a fost extrem de critică la adresa domniilor lor, atunci când a venit vorba de administrație publică. Numai că noi, în Programul de guvernare, am spus un lucru clar. Atunci când am prezentat cele două mari direcții de reformă a administrației, am spus pe de o parte că vom crește autonomia publică localăși vom transfera autonomia administrativăși financiară de la Guvern către autoritățile locale, iar, pe de altă parte, că vom întări și depolitiza funcția publică.

Acest lucru a făcut ca, în urma promovării unui important pachet de legi, și mulțumesc Parlamentului (am avut peste 90% susținere), pentru prima dată, în prima parte a anului 2006 (în 2005 au fost rapoarte negative) să avem un raport neutru și în cea de-a doua parte a anului 2006, un raport extrem de pozitiv.

Și cum am depolitizat funcția publică? În primul rând, depolitizând funcția prefectului. El nu mai este demnitar, este înalt funcționar public și, deci, nu mai are voie să se implice în foarte multe aspecte legate de tot ceea ce înseamnă ... (Vociferări în sală)

Stați liniștiți, că vă răspund imediat!

Și pentru că un domn ministru, aici prezent și zâmbăreț, de la transporturi, solicita, ieri, să-i dăm exemple și nume de un singur demnitar PSD, eu vreau să vă spun că jumătate din subprefecții României sunt ai dumneavoastră. (Vociferări în sală)

Deci, vă rog să rețineți! Toți foștii secretari generali ai prefecturilor actuale și subprefecții au fost nominalizați de dumneavoastrăși nu v-am schimbat niciunul. Și vreau să vă mai spun că majoritatea secretarilor generali din ministere și din agenții sunt ai dumneavoastră.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator Blaga, vă rog!

Domnul Vasile Blaga:

Deci, iată că principalul partid care are reprezentanți în corpul înalților funcționari publici este Partidul Social Democrat!

După aceea, urmează PNL-ul, PD-ul, cei care i-au propus, pentru că acum sunt înalți funcționari publici.

Am depolitizat funcția publică, pentru că ne-am opus schimbării regulilor jocului în timpul jocului și pentru că așa am considerat necesar, și bine am făcut, v-am apărat trei președinți de consilii județene, atunci când alții doreau să vi-i schimbe. În ordine, ca să nu uitați - pentru că dumneavoastră uitați cam des - Ialomița, Botoșani, Vrancea. Și știți repercusiunile și poziția altor colegi, vizavi de aceste demersuri.

Am depolitizat funcția publică ... (Rumoare în sală)... Știu că nu vă convine, dar trebuie să înghițiți, pentru că am scos elementul politic în transferul de finanțe de la bugetul central la autoritățile locale, pentru ca fiecare comună din Ilfov săștie cum primește altă comună, din Teleorman, astfel încât acest transfer se face numai prin Ministerul Economiei și Finanțelor!

Iată, așadar, cum stau lucrurile!

Domnul prim-ministru știe foarte bine că atunci când am coordonat acțiunile pentru rezolvarea problemelor de pe JAI, cea mai mare problemă a noastră a fost lipsa de încredere a Comisiei Europene.

Ce o să înțeleagă, domnule prim-ministru, după astfel de discursuri ale unor colegi de-ai dumneavoastră, Comisia, astăzi!

Ați mai vorbit ceva, dumneavoastră, de două luni de zile, despre descentralizare? Ați promovat, cumva, spre Parlament, măcar o lege din legislația secundară? Ați promovat măcar Legea poliției locale, pentru că tot vorbea domnul Orban, la nesfârșit, când un singur aviz vă lipsea, cel al Ministerului Economiei și Finanțelor și, săștiți, răspunde un reprezentant al PSD-ului, în fața colectivităților locale, de votarea ei?

Domnul Pendiuc, primarul din Pitești, el a fost desemnat.

Ați mai auzit ca această lege să vină în fața noastră, în Parlament? Nu!

Deci, vedeți, asta este situația! Nu s-a mai vorbit de ele, cum nu a mai pomenit nimeni un cuvânt de motivele reale pentru care s-au amânat alegerile europarlamentare. Numai că, ați greșit! Le puteați face, stimați prieteni din PSD, când aveați 22%, nu când aveți 12%, iar dumneavoastră, colegi din PNL, când aveați 14% și nu 6%.

Asta este problema și cu cât le veți amâna, cu atât nu veți avea șanse să intrați nici în Parlamentul European, nici în cel românesc.

Iată motivele pentru care v-ați abătut de la tot ceea ce înseamnă Programul de guvernare și noi vă sfătuim, spre binele acestei țări, să votați moțiunea de cenzură!

Și mai spun un singur lucru: neasumarea unei majorități în Parlament naște monștri! Numai în ultimele două săptămâni au trecut trei proiecte de lege prin Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, care împovărează bugetul, de la 1 ianuarie, cu 150 mii de miliarde.

De unde acești bani? Două sunt de la PSD și unul de la UDMR.

De unde aveți acești bani, domnule ministru de finanțe?

Iată, mai departe, motive suficiente pentru a vota această moțiune de cenzură. (Aplauze în sală)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dau cuvântul domnului senator Funar Gheorghe, din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului România Mare. Urmează domnul deputat Marton Arpad.

Domnul Gheorghe Funar:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Stimați invitați,

În această zi istorică se încearcă, fără succes, naționalizarea puterii de către Traian Băsescu.

Vă voi vorbi despre filmul "Balamucul", care are doi ani, șase luni și douăzeci și două de zile.

În prima decadă a lunii iunie, 2007, s-a desfășurat a VI-a ediție a Festivalului Internațional de Film "Transilvania". La Cluj - Napoca și la Sibiu, în Capitala culturală a Europei, festivalul a început cu filmul regizorului Cristian Mungiu, premiat recent la Cannes, "Patru luni, trei săptămâni și două zile".

La București, în capitala tuturor românilor, rulează filmul "Balamucul", care a ajuns la doi ani, șase luni și douăzeci și două de zile. Scenariul și regia "Balamucului" aparțin lui Traian Băsescu. În rolul principal: Traian Băsescu. În roluri secundare apar: Elena Udrea, Emil Boc și Theodor Dumitru Stolojan. (Aplauze în sală)

Românii din țarăși din străinătate, în marea lor majoritate, sunt nemulțumiți atât de filmul real "Balamucul", cât și de harababura din viața politică de la București.

După ce au cheltuit circa 40 de milioane de euro pentru fraudarea referendumului din 19 mai a.c., pentru demiterea Președintelui României, Traian Băsescu, așa zișii sponsori îi caută, zilnic, pe liderii PD și ai PLD, precum și pe comandantul vasului numit România, le arată facturile și le cer să intre la guvernare, pentru ca din banii contribuabililor să-și recupereze cheltuielile făcute la referendum.

Ca urmare, s-a ajuns la această moțiune de cenzură cu titlul "Guvernul Tăriceanu trebuie să plece!"

Titlul moțiunii este greșit și textul este o făcătură a PD-ului, între două avioane, având la bază indicațiile prețioase de la Cotroceni și cunoscutele repetiții ale lui Emil Boc.

Autorii moțiunii una gândesc și alta au scris. Ei vor ca, prin orice mijloace, inclusiv ilegale, să ajungă din nou în Guvern, iar premierul Tăriceanu să plece, fără a-i preciza destinația și PNL-ul să ajungă în afara Parlamentului, lângă PNȚ - CD.

Partidul Democrat a susținut, în urmă cu o săptămână, prin vocea inconfundabilă a președintelui Emil Boc, că această moțiune de cenzură a fost introdusă în Parlament, pentru a se afla cine este la Putere și cine este în Opoziție.

Astăzi, același lider al PD-ului susține că a fost atins obiectivul moțiunii de cenzură, respectiv, a aflat el că între PNL și PSD s-a încheiat un protocol secret ale cărui prevederi îi sunt cunoscute, dar, totuși, a somat cele două partide să facă public documentul.

Pentru a se putea dumiri președintele PD, s-a fraudat moțiunea de cenzurăși s-a introdus, în mod ilegal, în dezbaterea Parlamentului, o moțiune îndreptată împotriva propriului Program de guvernare, 2005 - 2008, și împotriva propriului Guvern, în care PD și PLD au numeroși reprezentanți în conducerea ministerelor, prefecturilor și instituțiilor deconcentrate.

Avem de a face cu o mostră de "tembelism" politic, marca PD - PLD.

În filmul "Balamucul" s-au derulat următoarele episoade, în perioada 31 mai - 11 iunie:

1. În ziua de 31 mai, liderii Grupurilor parlamentare ale PD din Senat și Camera Deputaților au înregistrat moțiunea de cenzură "Guvernul Tăriceanu trebuie să plece!", însoțită de tabelul nominal cu numai 116 semnături, față de minimum 117 prevăzut de Constituție.

Președintele Camerei Deputaților, domnul Bogdan Olteanu, a constatat că senatorul Gheorghe Flutur a fost trecut de două ori, la pozițiile 26 și 34.

Ca urmare, fiind numai 115 semnături, s-a respins înregistrarea moțiunii.

Senatorul Gheorghe Flutur a recunoscut public faptul că a semnat o singură dată tabelul de susținere a acestei moțiuni, a doua semnătură fiind scanată.

2. În ziua de 1 iunie, aceiași lideri ai PD au depus aceeași moțiune, la Parlament, însoțită de aceleași tabele nominale cu semnături, ca și în ziua de 31 mai, la care au adăugat o filă separată, cu deputatul Nati Meir și semnătura acestuia.

În aceeași zi, senatorii Mihail Lupoi și Apostol Neculai au anunțat președinții Senatului și Camerei Deputaților că-și retrag semnăturile date pe această moțiune.

Pe cale de consecință, din nou, cu respectarea Constituției României și a Regulamentului ședințelor comune ale Senatului și Camerei Deputaților, nu s-a înregistrat moțiunea de cenzură a PD.

3. În ziua de 4 iunie, aceiași lideri ai PD au depus aceeași moțiune, la Parlament, însoțită de aceleași tabele nominale cu semnături, ca și în ziua de 31 mai, de unde l-au radiat pe senatorul Flutur Gheorghe de la poziția 34 și au adăugat Anexele 1, 2 și 3, care conțin numele și semnăturile a cinci parlamentari, susținători ai moțiunii.

Astfel, cei doi lideri ai PD din Senat și Camera Deputaților susțin că s-au întrunit 119 semnături la această moțiune.

În ziua de 4 iunie a avut loc ședința comună a Birourilor permanente ale Senatului și Camerei Deputaților, în legătură cu moțiunea de cenzură inițiată de cei 119 parlamentari.

În cadrul acestei ședințe, am adus la cunoștința participanților infracțiunile săvârșite pe seama unor senatori și deputați, respectiv, cele de fals, uz de fals și înșelăciune.

Detaliile se regăsesc în stenograma ședinței respective.

În aceeași zi, de 4 iunie, dupăședința Birourilor permanente reunite ale Parlamentului, am verificat tabelul cu semnăturile în original ale celor 119 senatori și deputați. Am constatat lucruri incredibile, dar adevărate. Respectiv, pentru 20 de deputați și senatori nu s-au respectat prevederile Constituției României și ale Regulamentului ședințelor comune ale Senatului și Camerei Deputaților.

Astfel, au fost scanate semnăturile a 19 deputați și senatori, iar semnătura unui deputat a fost falsificată.

Conform Constituției României, art.13 alin.2, "Moțiunea de cenzură poate fi inițiată de cel puțin o pătrime din numărul total al senatorilor și deputaților", iar alin.4 al aceluiași articol precizează că "Dacă moțiunea de cenzură a fost respinsă, deputații și senatorii care au întocmit-o nu mai pot iniția în aceeași sesiune o nouă moțiune de cenzură".

Contrar prevederilor Constituției României, Partidul Democrat, specializat în fraude, a depus la Parlament această moțiune de cenzură care are anexate tabelele, cu numele și prenumele a 100 deputați și senatori care au semnat olograf, iar pentru 19 parlamentari, semnăturile au fost scanate.

Ne aflăm în fața unui precedent extrem de periculos pentru Parlamentul României, care trebuie să stopeze această hoție a cuplului PD - PLD. În caz contrar, se va ajunge ca, aproape zilnic, să se introducă moțiuni de cenzură care vor fi semnate de câțiva parlamentari, iar restul de 120 până la 150 sau mai multe semnături ale senatorilor și deputaților vor fi scanate, ca și astăzi.

Pentru a introduce această moțiune de cenzură în Parlament, liderii PD și PLD au recurs la fapte de natură penală, infracțiuni pentru care procurorul general al României nu s-a autosesizat, ci a fost sesizat, dar tace.

Ca și în filmul lui Cristian Mungiu, parlamentarii PD și PLD, împreună cu președinții lor, au acționat ilegal și au reușit să provoace un "avort", această moțiune de cenzură.

Semnatarii și scanații acestei moțiuni de cenzură sunt preocupați numai de ciolan. Puteau, legal, fără să falsifice și să scaneze semnături, să introducă mai multe moțiuni simple împotriva unor miniștri sau să vizeze anumite obiective, neîndeplinite, din Programul de guvernare 2005 - 2008, de care nu s-au dezis.

Ca să justifice moțiunea de cenzurăși fără măcar să aștepte rezultatul votului din Parlament, Președintele României i-a invitat vineri, 8 iunie, la consultări, la Palatul Cotroceni, pentru desemnarea altui premier și formarea unui alt guvern, pe supușii din PD și PLD, și pe alții dornici să încalce Constituția României.

Dintre partidele neparlamentare, a fost convocat numai PLD-ul, aplicându-se de către gazdă o nouă discriminare. Pentru îndreptarea greșelii, ar trebui ca toate partidele neparlamentare să se ceară la consultări, la Palatul Cotroceni.

Partidul România Mare este singurul partid care a respectat Constituția României și a avut și are o poziție demnăși fermă față de toate lucrăturile Președintelui României și ale PD-ului.

În "răposata și împăiata Alianță D.A. - dezastru și anarhie" s-a ajuns, așa cum ați văzut și astăzi, la luptă deschisă, la baionetă, în faza care pe care!

Pentru ca să fie înfăptuit titlul moțiunii "Guvernul Tăriceanu trebuie să plece!", singura variantă realistă o constituie deplasarea președintelui Traian Băsescu la Palatul Victoria, unde, în genunchi, săl roage pe premierul Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu să-și dea demisia.

Se apropie ziua comemorării poetului nostru național, Mihai Eminescu și închei cu câteva versuri potrivite pentru PD - PLD și pentru această moțiune de cenzură:

"Cum nu vii tu, Țepeș Doamne, Ca punând mâna pe ei,
Să-i împarți în două cete,
În smintiți și în mișei.
Și în două temniți large,
Cu de-a sila să-i aduni,
Să dai foc la pușcărie
Și la casa de nebuni!" (Aplauze în sală)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Invit la microfon pe domnul deputat Marton Arpad, din partea Grupurilor parlamentare ale UDMR. Urmează domnul Hogea Vlad, deputat independent.

Aveți cuvântul, domnule deputat Arpad.

Domnul Marton Arpad-Francisc:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Fiecare poate să decidă cine este, citez din moțiune "cel care a pus într-un grav pericol interesele României, pentru a da prioritate unor reglări de conturi, menite să-i garanteze păstrarea puterii?"

Din punctul meu de vedere, primele șase pagini ale moțiunii sunt scrise exact în acest spirit, de reglare de conturi. Nu mă voi ocupa cu aceste părți ale textului, pentru că, spre deosebire de reglatorii de conturi, parlamentarii Uniunii Democrate a Maghiarilor din România

consideră, în continuare, că România are nevoie de o stabilitate politică. Mă voi ocupa doar cu patru enunțuri, care vizează, însă, direct, activitatea unor autorități ale statului.

1. Citez din nou din moțiune "Felicităm magistrații pentru modul în care au înțeles să-și apere independența!". Aceste felicitări îi sunt adresate, printre alții, sau poate, în primul rând, procurorului Doru Țuluș - reiese clar din moțiune - procurorul care, încălcând flagrant și grav art.72 din Constituția țării, a solicitat informații Parlamentului României, legate de votul și punctul de vedere ale unuia sau mai multor parlamentari, deși, pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, respectiv, pentru voturile date, aceștia nu pot fi trași la răspundere. Mă miră că există distinși juriști - pe care, de altfel, îi stimez - care semnează un act prin care este felicitat un procuror pentru încălcarea Constituției, sau reprezintă aceste semnături asumarea responsabilității de susținere a reînființării poliției politice?

2. Ne bucură că semnatarii moțiunii consideră, în sfârșit, că nu este bine ca ministrul justiției să poată demite, numi sau propune pentru numire magistrați sau persoane în funcții de conducere, în Magistratură, după bunul plac. Păcat că i-au acordat acest drept doamnei ministru Monica Macovei!

Le-am spus atunci, colegilor mei, de la acest microfon, că s-ar putea întâmpla să fie schimbat ministrul și noul ministru să folosească această putere într-un mod care să nu le placă.

Iată că ne aflăm în această situație, dar aceasta nu este problema Guvernului, ci a Legislativului!

Există o inițiativă legislativă de modificare a acestor prevederi. Inițiatorul este domnul senator Frunda Gyorgy, iar inițiativa este retrimisă la Comisia juridică de numiri, disciplină, imunități și validări din Senat.

Stimați semnatari ai moțiunii, soluția este în mâna dumneavoastră. Votați legea Frunda!

3. Dacă înțeleg eu bine, inițiatorii moțiunii sunt de părere că forma legii privind Agenția Națională de Integritate este bunăși nu trebuie să fie modificată. Cred că au dreptate. I-aș ruga însă să transmită aceste păreri favorabile și acelor persoane din străinătate, care încă au dubii în ceea ce privește calitatea acestei legi, și să respingă ordonanța de urgență a Guvernului.

Deci soluția este iarăși în mâna domniilor voastre.

4. Semnatarii moțiunii sunt îngrijorați de consecințele deosebit de grave ale unor întârzieri nepermise în domeniul agriculturii, de problemele care s-ar putea crea în acreditarea Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, care vor conduce la o absorbție redusă de fonduri. De acord. Numai că atingerea scopului nedisimulat a moțiunii, adică alegerile anticipate, ar însemna tocmai întârzierea cu cel puțin încă patru-cinci luni ale acțiunilor urgente necesare pentru realizarea structurilor funcționale prin care pot fi absorbite fondurile sus amintite, iar aceasta ar însemna nu pierderea a 90%, ci 100% din sumele pe care le-am putea absorbi.

Ca atare, soluția este iarăși în mâna Parlamentului: să respingă această moțiune de cenzurăși să lase Executivul să se ocupe de problemele urgente ale țării. Vom vota împotriva acestei moțiuni de cenzurăși considerăm că votul de susținere a Guvernului este necesar pentru realizarea integrală a programului de guvernare și eficientizarea actului guvernamental. Vă mulțumesc. (Aplauze în sală)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate colege,

Stimați colegi,

Suntem în următoarea situație. Grupurile Partidului Național Liberal mai au la dispoziție 10 minute, Grupurile Partidului Democrat 6 minute.

Dau cuvântul doamnei senator Norica Nicolai din partea grupurilor liberale și va urma, din partea Partidului Democrat, domnul Brânză William.

Aveți cuvântul.

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am să încerc să spun doar câteva cuvinte, pentru că suntem un Parlament la limita răbdării, datorită penibilului situației. Sigur, dacă domnul Stolojan lipsește, domnul Boc este prezent. A venit astăzi să vadă în ce măsură indicațiile prezidențiale - că așa e în țara asta, cu indicații întotdeauna, sau, probabil, vom reveni la epoca indicațiilor prezidențiale - sunt respectate de către Partidul Democrat, care, cu regret, pot să spun, a însăilat, a croșetat și a croșetat prost o moțiune de cenzură, pe discursul domnului președinte adresat acestui Parlament într-un mesaj constituțional.

Eu nu am să spun că moțiunea Partidului Democrat nu este un exercițiu democrat. Este, într-adevăr, un exercițiu democrat, Constituția vă dă dreptul dumneavoastră să-l exersați, așa cum aceeași Constituție a dat dreptul acestui Parlament să-și exerseze un exercițiu democratic, acel al suspendării președintelui. Și aici, măsură pentru măsură, suntem în aceeași situație, la fel de legitimi dumneavoastră azi, la fel de legitim Parlamentul atunci.

Stimați colegi, suntem astăzi poate într-o ipostază, care nu cred că a mai fost în istoria parlamentarismului nostru. Suntem puși să judecăm un exercițiul penibil, un exercițiul ridicol, pentru că ce poate fi mai ridicol și mai puțin moral, decât să-ți contești propriul tău program de guvernare. Din câte înțeleg, susțineți această alianță, din moment ce nu v-ați prezentat la tribunal, în buna tradiție a lui Caragiale, pentru a uita de ea și în drept, și să-ți contești oamenii care aplică acest program de guvernare și care sunt membri ai Partidului Democrat. Eu mă întreb până unde mai poate merge fariseismul în politica românească, până unde mai poate merge demagogia, și cred că dacă avem un dram de mândrie și un dram de caracter, pentru că se pare că unii dintre noi - nu toți - avem și talent, atunci ar fi de obligația dumneavoastră, ca partid politic care se respectă, să votați și dumneavoastră împotriva acestei moțiuni de cenzură. Cred că este o provocare, pe care Traian Băsescu nu s-a gândit să v-o îngăduie și, de aceea, vă mărturisesc că este pentru prima oară în viața mea de parlamentar, când, sigur, voi da un vot împotrivă pe o moțiune, pe care

o credeam mult mai serioasă, pe care o așteptam ca pe o formulă de dezbatere asupra performanțelor unui Guvern.

Voi da un vot negativ, dar cred că, stimați colegi de la Partidul Democrat, din respect pentru Parlament, care merită mai mult decât ceea ce ne-ați oferit dumneavoastră astăzi spre dezbatere, ați putea face un gest de inteligență politică. Altfel, vă descalificați ca o anexă a unui discurs prezidențial și discursurile, fie ele și prezidențiale, sunt trecătoare. (Aplauze în sală)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dau cuvântul domnului deputat Hogea Vlad, independent.

Urmează domnul Berceanu Radu.

Domnul Vlad Gabriel Hogea:

Onorat prezidiu,

Stimați colegi, în calitate de deputat în Parlamentul României și de vicepreședinte al Partidului Noua Generație Creștin Democrat am semnat moțiunea de cenzură, demers politic important căruia îi voi da astăzi votul meu favorabil. Cei 119 senatori și deputați care au contribuit la reușita depunerii moțiunii, constituie, de fapt, nucleul majorității morale din politica românească. Ei reprezintă în Parlament interesele și punctele de vedere ale celor 75% dintre compatrioții noștri, care la 19 mai au dat un usturător vot de blam oligarhiei și corupției. În seara aceasta vom vedea cine nu susține moțiunea de cenzură, o coaliție transpartinică formată din foști dușmani de moarte, a căror acțiune comună e mânată de un singur obiectiv: evitarea confruntării directe cu electoratul. Așa s-a ajuns la un Guvern minoritar, impopular și profund ilegitim.

Teama de alegeri anticipate este mai presus de orice și tocmai de aceea trei partide parlamentare mimează opoziția, dar nu incomodează cu nimic stabilitatea Guvernului Tăriceanu 2.

Desigur, din actualul executiv fac parte și oameni de valoare, dar, pe ansamblu, construcția este foarte șubredă, iar consecințele nefaste se fac simțite în mod dureros în viața socio-economică a țării.

Moțiunea noastră, a celor 119 parlamentari care doresc schimbarea la față a României este mai mult decât un act politic antiguvernamental, este un semnal de alarmă că actuala stare de lucruri nu trebuie să dureze. Totuși, în ciuda argumentelor logice potrivit cărora Guvernul Tăriceanu trebuie să plece s-ar putea ca Executivul să se mențină pe poziții, grație unei majorități oligarhice netransparente, dar, chiar și în acest caz, moțiunea își va atinge scopul: acela de a arăta țării întregi cine pune proptele unui Guvern care, vai, abia se mai ține pe picioare. (Aplauze în sală.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dau cuvântul domnului senator Radu Berceanu, din partea Grupurilor Partidului Democrat, și va urma domnul deputat Fenechiu Relu.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Doamnelor și domnilor colegi, trăim astăzi în Parlamentul României un paradox.

Avem în fața noastră un Guvern care se află în levitație, suspendat, nimeni nu-l susține în afară de cei care fac parte din Guvern, dar majoritatea nici nu vor să-l lase să cadă. În felul acesta se preocupă unele din partidele reprezentate aici de interesul cetățeanului, cuvânt care a fost foarte des repetat la această tribună. De fapt, e mare veselie, domnul Orban șușotește cu domnul Văcăroiu, ceilalți șușotesc pe aici, prietenii care se văd, veselie că nu va cădea Guvernul. Aici, între zidurile Parlamentului, probabil că e ceva veselie. Dincolo de zidurile Parlamentului, când se ajunge la cetățenii mult clamați aici, se coboară tristețea, pentru că în fața cetățenilor trei sferturi votează altfel decât se fac aranjamentele între zidurile acestei instituții care, poate, ar trebui să fie mai respectată.

Am ascultat eu cu atenție ce a spus domnul Călin Popescu Tăriceanu și, printre altele, am înțeles că România este o țară cu potențial, frânată însă, de unii politicieni care stau cu spatele la popor. Într-adevăr, așa e, aici sunt de acord cu domnul Tăriceanu. Probabil că, România are un potențial, dar politicieni ca dumnealui, care doresc să stea numai cu spatele la popor, din păcate, este o chestiune care o să-și arate roadele mai devreme sau mai târziu.

Domnul Tăriceanu nu a vrut să mergem la corpul electoral atunci când am fi putut face alegeri anticipate și când și partidul dumnealui, și Partidul Democrat hotărâseră în înalte foruri de conducere acest lucru, n-a dorit să mergem în fața electoratului nici pentru alegerile europene pe care ni le-a prezentat ca cel mai important moment și, după aceea, dintr-o dată, n-a mai fost deloc important, nu dorește și n-a dorit să meargă în fața cetățenilor nici măcar la referendum, dar vorbim aici între zidurile Parlamentului despre interesul cetățenilor.

S-a vorbit mai puțin de moțiune și foarte mult despre Traian Băsescu, bănuiesc că îl visați și ziua și noaptea, vă creează palpitații, vă creează tot felul de alte sindromuri la care domnul Nicolăescu nu poate să facă față și să găsească un leac, pentru că, din păcate, Traian Băsescu are legătură cu cetățenii pe care îi tot pomeniți aici, iar dumneavoastră nu.

Sigur că, aș mai putea să spun că sunt de acord și cu alte lucruri pe care domnul Tăriceanu ni le-a spus, și anume spunea dumnealui: "mă adresez celor care muncesc în străinătate, aveți dreptate că v-ați dus acolo să munciți". E adevărat că cei din străinătate nu se adresează deloc domnului Călin Popescu Tăriceanu, pentru că atunci când au mers la vot au votat aproape în totalitate împotriva dorinței domnului Tăriceanu de a-l suspenda pe președintele Traian Băsescu, chiar dacă domnul Tăriceanu a luat toate măsurile ca cei din străinătate să nu poată să ajungă la vot. Aș mai spune că fraza aceasta poate mi-a plăcut cel mai mult, "aș fi fost un român mândru, dacă în această moțiune sar fi discutat despre probleme economice, despre realizări" sau "sunt mândru de acest Guvern și de tot ce a realizat."

Eu am să spun câteva cuvinte despre activitatea din ultimele două luni dintr-un domeniu despre care credeam că e în interesul cetățenilor și, la un moment dat, am crezut că e și în interesul domnului Tăriceanu, drumurile. De două luni de zile, ați reușit, acest Guvern, să opriți tot, s-a oprit tot. Ați oprit 11 licitații cu o seară înainte de a se depune caietele de sarcini din niște motive pe care nu a reușit nimeni săși le explice, dar, probabil că, ar trebui să le dați niște explicații celor care au cumpărat caietele de sarcini și se pregătiseră să liciteze, ca să se repare niște drumuri, și poate că ar fi bine să le dau citire: București - Turnu Măgurele, Alexandria - Zimnicea, Vaslui - Ivănești, Buzău - Slobozia, București - Călărași, București - Oltenița, Tulcea - Constanța, Târgu Frumos -Hârlău - Botoșani, Brașov - Câmpulung, Brăila - Slobozia - Călărași, Bârlad - Adjud - Onești. Ați amânat licitația pentru un drum pe care toată România îl cunoaște în ce stare jalnică e, DN 7 A, Orăștie - Deva - Arad - Nădlac, drum pe care se intră dinspre vest în România, fără nici o explicație. Poate că ar fi trebuit să reparăm acel drum. Mi-ați spus mie, domnule prim-ministru, de șapte-opt ori despre Centura vest Ploiești și ați oprit lucrările când totul era gata ca să intre utilajele și să înceapă activitatea acolo.

A început la 1martie a. c. lucrarea despre care am discutat de nenumărate ori, autostrada București - Ploiești, ați oprit-o și pe aceasta. Ați promis aici, în fața Parlamentului, că o să dați de la Fondul de dezvoltare bani pentru aceste lucrări, pentru multe din ele și încă multe altele pe care nu am timp să le citesc aici.

Nu ați dat acești bani și, probabil, mai devreme sau mai târziu, va trebui să răspundeți. Am să închei și eu cu un fel de motto, cum și alți colegi au făcut-o. "Râdeți și glumiți, dar, săștiți, că la alegeri o să plătiți".

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi Grupurile Partidului Național Liberal mai au la dispoziție șase minute, sunt doi înscriși, domnul deputat Fenechiu Relu și domnul deputat Ghișe Ioan.

De dumneavoastră depinde dacă vorbiți amândoi sau nu.

Domnul deputat Fenechiu Relu.

Domnul Relu Fenechiu:

Vă mulțumesc.

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Domnule Boc, dacă mai sunteți acolo, se pare că nu mai sunteți,

Suntem chemați aici, în plenul Camerelor reunite, să dezbatem un text care, după părerea mea, nu are niciun fundament, nu are nicio logică, nu are utilitate, dar, mai ales, nu are onestitate politică. Dar, dacă exercițiul democratic înseamnă opinia Partidului Democrat, dacă în opinia acestui partid înseamnă să ne pierdem timpul cu astfel de absurdități, în loc să ne vedem de problemele cu adevărat importante ale acestei țări, atunci fie, hai să le facem și acest ultim hatâr.

Domnilor așa-zis democrați, observăm că doriți să dați jos, cu false argumente, un Guvern căruia nu i se poate imputa mare lucru, pentru că n-am văzut să imputați mare lucru acestui Guvern. Guvernul Tăriceanu, în schimb, vreau săștiți că, nu pleacă atunci când vrea PDul, pentru că, totuși, are de dus la bun sfârșit reformele pe care le-a implementat cu succes până acum.

Domnilor parlamentari de la PD, săștiți că, alături de PNL, ați avut șansa să vă emancipați. Ați refuzat însă această ofertăși ați ales să rămâneți singuri și să vă faceți de râs, ca un partid de slugi fricoase. (Proteste din partea Grupului parlamentar PD.)

Chiar dacă o doriți cu disperare, și dumneavoastră sunteți conștienți că nu aveți cum și nu aveți cu cine să conduceți România, ați rămas un partid de mâna a doua, fără elite, fără performanțe politice, un partid care ați parvenit și supraviețuiți politic doar folosindu-vă de scandaluri și de populism.

Domnilor parlamentari de la Partidul Democrat, vă conduce mințile și destinele nefericite un personaj care fură telefoanele jurnaliștilor, un personaj care îi numește țigani împuțiți și homosexuali pe aceștia, un personaj care urcă băut la volan și un personaj care face campanie electorală în biserici, folosindu-se de naivitatea și de credința oamenilor.

Dacă vreți putere, sunteți liberi să o obțineți, însă prin mijloace corecte. Săștiți că liberalii n-o să vă lase să vă faceți de cap doar pentru că, astăzi, stați binișor în sondaje, datorită crizelor și campaniilor de dezinformare pe care le inițiați și le întrețineți.

Nu vreți să vă spuneți, mai degrabă, între dumneavoastră, decât să vociferați aici, ca la Clubul PD-PLD, basmele și snoavele despre alegeri anticipate sau despre formarea unui Guvern PNL-PD-PLD? Pentru că realitatea este alta, Guvernul Tăriceanu - trebuie să fiți convinși de asta - va rămâne, își va face treaba în continuare, își va duce mandatul până la capăt, pentru că are voința și competența necesară. Dumneavoastră, din nefericire, nu o aveți.

V-ați grăbit degeaba să născociți greșeli pe care le fac miniștri liberali. Mai bine, ați recunoaște că multe din situațiile critice din anumite ministere sunt consecința proastei administrări a reprezentanților dumneavoastră din fosta guvernare.

Cum puteți dumneavoastră minți că voi ați făcut România o țară membră a Uniunii Europene? Vă trădează mediocritatea politicăși morală pe care o practicați. În fapt, arătați, în fiecare zi, că habar nu aveți de practicile europene.

Spuneți că Guvernul Tăriceanu trebuie să plece pentru că referendumul din 19 mai ar fi dispus acest lucru. În temeiul aceleiași logici, se poate spune însă că acest referendum ar fi dispus și legalizarea tâlhăriei. Se poate spune că acest referendum ar fi dispus și legalizarea discriminării rasiale, și legalizarea conducerii sub influența băuturilor alcoolice și, poate, și legalitatea altor infracțiuni.

În tot timpul acesta, în care nu faceți nici politică, nici reformă, nici opoziție, nici alte lucruri utile pentru cei care v-au ales, nu știu ce faceți dumneavoastră de fapt, nu știu cu ce vă consumați timpul public, în afară de faptul că născociți minciuni și găselnițe.

Domnilor de la PD, eu vă propun să mergeți în băncile voastre, să deschideți caietele, să pregătiți creioanele bine ascuțite și să așteptați să înceapă lecția de democrație, dar ar trebui să vă asigurați că la catedră se află alt profesor decât eternul domn dumneavoastră îndrumător, pentru că acesta nu știe ce este aceea democrație.

Și, în final, mai dați-mi voie să vă supun unui test de seriozitate pe care sunt sigur că n-o să-l treceți. Este o propunere care respectă întocmai demagogia dumneavoastră politicăși lucrul pe care PD îl pretinde căține atât de mult la el, și anume să respecte voința poporului. Așadar, domnilor parlamentari de la PD, dacă poporul, prin aleșii săi, se va pronunța împotriva moțiunii pe care ați inițiat-o, vă invit să vă dați demisia.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PNL din cele două Camere ale Parlamentului.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Invit pe domnul deputat Ghișe, pentru un minut. (Discuții în sală, rumoare.)

Domnul Ioan Ghișe:

Domnilor președinți,

Domnule prim-ministru,

Stimați colegi,

Contextul moțiunii este clar, e același program politic de guvernare din decembrie 2004, dar conduce altcineva decât Partidul Democrat. Distinsa doamnă Doina Cornea spune: "Criza a început la vreo 5-6 luni de la preluarea puterii, pentru că în conștiința domnului Băsescu trebuia să existe un singur partid, liberalii trebuiau să fuzioneze cu PD-ul ca să poată fi controlată toată suflarea politică din țara asta. PD-ul a fost partidul domnului Băsescu, nu trebuie să uităm lucrul acesta, de aici a început războiul. Liberalii își apărau identitatea, nu puteau să facă altfel. Un partid are un program, o viziune politică, o moștenire pentru că este un partid de 150 de ani. Ar trebui ca toată suflarea românească să fie mândră că există aceste două partide - PNL și PNȚCD - dar și PNȚCD-ului tot domnul Băsescu i-a dat lovitura de grație în timpul Guvernului Ciorbea. Eu nu pot să nu țin cont de acest amănunt când analizez atitudinile politice. Cred că este și un fel de invidie din cauza legitimității acesteia extraordinare".

Stimați colegi, cred că suntem de acord că doamna Doina Cornea nu este un om politic cu poziții partizane. Dacă însăținem cont de strategia politică elaborată în martie 2006 de Partidul Democrat și publicată în presa centrală în 16 octombrie 2006 vom afla că stimații noștri colegi, foști aliați, aveau un singur gând: de mână cu liberalii la guvernare și cuțitul în spate pentru viitoarele alegeri. Scopul PD este să păcălească cetățenii României, că ei PD-știi sunt buni și noi liberalii suntem răi. Și diavolul la fel, cea mai mare păcăleală pe care încearcă săți-o facă este să te convingă de faptul că el nu există.

Din păcate, acțiunile Partidului Democrat -și această moțiune demonstrează - sunt împotriva interesului național. De ce? Pentru că țara are nevoie de stabilitate și performanță la guvernare. Cifrele, statistici oficiale și rapoartele internaționale demonstrează cățara merge pe un drum bun și, atunci ne întrebăm, dacă PD-ul zice că liberalii guvernează rău și cifrele sunt bune, de ce cifrele sunt bune și PD-știi zic că liberalii guvernează rău?

În final, două morale: "cine se va mai alia cu Partidul Democrat, ca țărăniștii să pățească", și, "cine sapă groapa altuia, cade singur în ea", chiar mai mult de cinci minute. Pentru colegii de la democrați "iartă-i doamne, că nu știu ce fac". (Aplauze în sală).

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Dau cuvântul, pentru două minute, domnului deputat Bogdan Olteanu.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule președinte,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor colegi,

Nu aveam ce vorbi și nu aveam de ce vorbi, dar sunt, stimați colegi, speriat.

Acum o lună, un deputat PD m-a trimis la Göbels. I-am răspuns că familia mea a fost acolo și s-a întors împuținată. Am lăsat lucrurile să treacă, m-am gândit că lipsa de cultură a unui om nu poate arunca vina asupra unui partid. Azi, înțeleg că am greșit. Nu Canacheu, ci Partidul Democrat gândește așa și au arătat-o.

Că un notoriu antisemit vorbește de la tribuna Parlamentului României este o rușine pentru noi toți, dar va trebui să așteptăm până la viitoarele alegeri, cu speranța de a vindeca această boală. Că vorbește pe timpul Partidului Democrat și că pleacă de la tribună în aplauzele Partidului Democrat e o rușine pentru acest partid, dar, mai ales, este o tristețe, e tristețea întoarcerii cu 70 de ani în urmă în istoria României și este, stimați colegi, după 2 ani și jumătate, primul meu motiv de bucurie că am imunitate parlamentară. Astăzi, știu ce să fac cu ea. Imunitatea mea parlamentară sper să mă apere de Vlad Hogea și de aplaudacii săi. (Aplauze.)

 

Domnul Costică Canacheu (din sală):

Drept la replică, domnule președinte.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Bine, 1 minut.

Domnul Costică Canacheu:

Un minut, vă rog, 30 de secunde.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Jumătate de minut aveți.

Domnul Costică Canacheu:

Atât. Este un drept banal la replică.

N-a văzut domnul președinte al Camerei Deputaților, probabil în graba cu care fugea cu ordinea de zi din sală, ca să nu votăm o lege, că acea agenție de presă a publicat o corectură la acea știre, în aceeași zi, la câteva minute diferență, pentru că se comisese o eroare. Un aromân nu poate fi antisemit. Dacă vreți să treceți la probleme etnice, domnule Bogdan Olteanu, și să folosiți în fața Camerelor reunite și a televiziunilor chestiuni care țin de sentimente foarte profunde este jenant. Jenant, domnule Olteanu! (rumoare, discuții)

Și dacă aceasta este istoria pe care o aduceți voi, acum, în față, ca fiind a PNL, este o minciună. Ai mei au fost liberali. Cântau cântecele georgiștilor! Făceau dizidență în rândul liberalilor care au căpușit țara. (rumoare, discuții)

Dar ce ați vorbit voi, astăzi, aici, ca liberali istorici, este o minciună!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Vă rog, vă rog!

Domnul Costică Canacheu:

Și aceasta este replica mea.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule deputat, vă rog! Vă rog să luați loc. (aplauze, rumoare, discuții)

Stimați colegi, am încheiat dezbaterile. Înțeleg că domnul primministru nu mai dorește să se exprime în final. (rumoare, discuții)

Stimați colegi, urmează să ne exprimăm votul asupra moțiunii de cenzură.

Vă amintesc că, în conformitate cu prevederile Constituției, moțiunea de cenzură se adoptă cu votul majorității deputaților și senatorilor. Votul este secret și se exprimă cu bile.

Procedura de vot prevăzută de Regulament: bila albă în urna albă, bilă neagră în urna neagră. Vot pentru moțiune: bilă albă în urnă albăși bila neagră în urna neagră. Vot împotriva moțiunii: bilă neagră în urnă albăși bila albă în urna neagră.

Rog să fie aduse urnele.

  ................................................

Rog chestorii de la Senat și Camera Deputaților. Domnul Dumitru de la Senat. De la Camera Deputaților?

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul chestor Erseghep.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vreau să vă spun că Birourile permanente trebuie să fie prezente

la numărarea bilelor. Vă rog, săculețele cu bile. Vom începe cu Camera Deputaților. (rumoare, discuții, râsete) Domnul secretar Zgonea. Vă rog să nu fie nimeni pe podium. Vă ascultăm.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Încep cu miniștrii Guvernului.
- Adomniței Cristian Mihai - prezent
- Borbely Laszlo - prezent
- Nicolăescu Gheorghe Eugen - prezent
- Tăriceanu Popescu Călin Constantin Anton - prezent
- Silaghi Ovidiu Ioan - prezent
- Voicu Mihai Alexandru - prezent
- Ujeniuc Dragoș - prezent

Începem lista.

- Adomnicăi Mirela Elena - prezentă - nu votează
- Adomniței Cristian Mihai - prezent
- Albu Gheorghe - prezent
- Almăjanu Marin - prezent
- Almășan Liviu - prezent
- Amarie Constantin - prezent
- Amet Aledin - prezent
- Anastase Roberta Alma - prezentă
- Andea Petru - prezent - nu votează
- Andon Sergiu - absent
- Andreica Romică - prezent
- Andronescu Ecaterina - prezentă, nu votează
- Antal Árpád-András - prezent
- Antal István - prezent
- Antonescu George Crin Laurențiu - prezent
- Apostolache Mihai Cristian - prezent - nu votează
- Ardelean Lia - absentă
- Asztalos Ferenc - prezent
- Avram Dumitru - prezent - nu votează
- Baban Ștefan - prezent - nu votează
- Bara Nicolae - prezent
- Barbu Gheorghe - prezent
- Bardan Cornel Ștefan - prezent
- Bădălău Niculae - prezent - nu votează
- Băeșu George - prezent - nu votează
- Bănicioiu Nicolae - absent
- Bărbulețiu Tiberiu - prezent
- Becsek-Garda Dezső-Kálmán - prezent
- Becșenescu Dumitru - prezent
- Bejinariu Eugen - prezent - nu votează
- Bentu Dumitru - prezent - nu votează
- Bivolaru Ioan - prezent - nu votează
- Bîrsan Iulian-Gabriel - prezent
- Boagiu Anca-Daniela - prezentă
- Bobeanu Răzvan-Petrică - prezent - nu votează
- Boeriu Valeriu-Victor - prezent
- Bolcaș Lucian Augustin - prezent - nu votează
- Bonis Istvan - prezent
- Boșneac Valentin Samuel - prezent
- Boureanu Cristian Alexandru - absent
- Brînzan Ovidiu - prezent - nu votează
- Brînză William Gabriel - prezent
- Bruchental-Pop Ionela - prezentă
- Buciu Angela - prezentă - nu votează
- Buciuta Ștefan - prezent
- Buda Daniel - prezent
- Buda Ioan - prezent - nu votează
- Buhăianu Obuf Cătălin Ovidiu - prezent
- Buruiană Aprodu Daniela - europarlamentar
- Bușoi Cristian Silviu - prezent
- Buzatu Dan Horațiu - prezent
- Buzea Cristian Valeriu - prezent - nu votează
- Calimente Mihăiță - prezent
- Câmpanu Liviu - prezent
- Canacheu Costică - prezent
- Cantaragiu Bogdan - prezent
- Cazan Romeo Gheorghe Leonard - prezent - nu votează
- Călin Ion - prezent - nu votează
- Călian Petru - absent
- Chiper Gheorghe - prezent - nu votează
- Chiș Filonaș - prezent - nu votează
- Cindrea Ioan - prezent - nu votează
- Ciocâlteu Alexandru - prezent
- Ciontu Corneliu - prezent
- Ciopraga Mircea - absent
- Ciucă Liviu Bogdan - absent
- Cliveti Minodora - prezentă - nu votează
- Cocrea Olguța - prezent
- Codîrlă Liviu - prezent - nu votează
- Constantinescu Anca - prezent
- Constantinescu Viorel - prezent - nu votează
- Corlățean Titus - absent
- Coșea Dumitru Gheorghe Mircea - europarlamentar
- Crăciunescu Grigore - prezent
- Crețu Gabriela - europarlamentar
- Cutean Vasile Emilian - prezent - nu votează
- Dan Iosif - prezent - nu votează
- Diaconescu Marin - absent
- Diaconescu Renică - prezent
- Dida Corneliu Ioan - prezent - nu votează
- Dobre Traian - prezent
- Dorneanu Valer - prezent - nu votează
- Dragomir Dumitru - absent
- Dragomir Gheorghe - prezent
- Drăguș Radu-Cătălin - prezent
- Drețcanu Doina Micșunica - prezent - nu votează
- Dumitrescu Cristian Sorin - europarlamentar
- Dumitrescu Liana - prezentă
- Dumitrescu Zamfir - prezent - nu votează
- Dumitriu Dragoș Petre - absent
- Dumitriu Mihai - prezent - nu votează
- Dumitru Ion - prezent - nu votează
- Dușa Mircea - prezent - nu votează
- Duțu Stelian - prezent
- Erdei-Dolóczki István - prezent
- Eserghep Gelil - prezent - nu votează
- Faina Constantin absent
- Fârșirotu Vladimir Mircea - prezent - nu votează
- Fenechiu Relu - prezent
- Firczak Gheorghe - prezent
- Florea Damian absent
- Fotopolos Sotiris - prezent
- Frâncu Emilian Valentin - prezent
- Furo Iuliu Ioan - prezent - nu votează
- Gabor Gheorghe - prezent
- Ganț Ovidiu Victor - europarlamentar
- Găleteanu Monalisa - prezent - nu votează
- Georgescu Filip - prezent - nu votează
- Gerea Andrei Dominic - prezent
- Gheorghe Valeriu - prezent
- Gheorghiof Titu Nicolae - prezent
- Ghiorghioni Ionesie - prezent
- Ghișe Ioan - prezent
- Giurgiu Mircia - prezent
- Glăvan Ștefan absent
- Godja Petru - prezent - nu votează
- Gonțea Ion - prezent
- Grigore Dan - prezent
- Grosaru Mircea - prezent
- Gubandru Aurel - prezent - nu votează
- Gușă Cozmin Horea absent
- Gvozdenovici Slavomir - prezent
- Hanganu Romeo Octavian - prezent
- Hellvig Eduard Raul - europarlamentar
- Hoban Ioan - prezent
- Hogea Vlad Gabriel - prezent
- Hoinaru Marian - prezent
- Hrebenciuc Viorel - prezent - nu votează
- Iacob Ridzi Monica Maria - prezentă
- Iancu Iulian - prezent - nu votează
- Ibram Iusein - prezent
- Ifrim Mircea - prezent - nu votează
- Igaș Traian Constantin - prezent
- Ignat Miron - prezent
- Ilie Cristian - prezent
- Iliescu Valentin Adrian - prezent
- Ionescu Daniel - prezent
- Iordache Florin - prezent - nu votează
- Iordache Grațiela Denisa - prezentă
- Iriza Marius - prezent - nu votează
- Iustian Mircea Teodor - prezent
- Jipa Florina Ruxandra - absent
- Kelemen Attila Béla Ladislau - prezent
- Kelemen Hunor - prezent
- Kerekes Károly - prezent
- Király Andrei-Gheorghe - prezent
- Kónya-Hamar Sándor - prezent
- Kovacs Attila - prezent
- Lakatos Petru - prezent
- Lambrino Radu - prezent
- Lari-Iorga Leonida - prezent
- Lificiu Petru - absent
- Liga Dănuț - prezent
- Longher Ghervazen - prezent
- Luchian Ion - prezent
- Macaleți Costică - prezent - nu votează
- Magheru Paul - prezent - nu votează
- Man Mircea - prezent
- Manda Iulian Claudiu - prezent - nu votează
- Manolescu Oana - prezentă
- Manta Pantelimon - prezent
- Marian Dan Mihai - prezent
- Marin Constantin - prezent - nu votează
- Marinescu Marian-Jean - prezent
- Martin Eduard-Stelian - prezent - nu votează
- Márton Árpád-Francisc - prezent
- Máté András-Levente - prezent
- Matei Cătălin Lucian - prezent - nu votează
- Mazăre Alexandru - prezent - nu votează
- Mătușa Tudor - prezent - nu votează
- Mănăstireanu Vladimir Alexandru - prezent - nu votează
- Mănescu Rareș Șerban - prezent
- Mărculeț Petrescu Mira Anca Victoria - absent
- Mălaimare Mihai Adrian - prezent
- Meir Nati - prezent
- Merce Ilie - prezent - nu votează
- Merka Adrian-Miroslav - prezent
- Micula Cătălin - prezent
- Mihalache Sorin Dan - europarlamentar
- Mihei Andrian-Sirojea - prezent
- Mircea Costache - prezent - nu votează
- Mircovici Niculae - prezent
- Mironescu Laurențiu - prezent
- Miroșeanu Liviu Alexandru - prezent
- Mitrea Manuela - prezentă - nu votează
- Mitrea Miron Tudor - prezent - nu votează
- Miuțescu Gheorghe Adrian - prezent
- Mînzînă Ion - prezent - nu votează
- Mocanu Alexandru - prezent
- Mocanu Vasile - prezent - nu votează
- Mocănescu Coloros Dan Constantin - prezent
- Mocioalcă Ion - prezent - nu votează
- Mohora Tudor - prezent - nu votează
- Moisoiu Adrian - prezent - nu votează
- Moldovan Emil Radu - prezent - nu votează
- Momanu Corneliu - prezent
- Motreanu Dan Ștefan - prezent
- Movilă Petru - prezent
- Munteanu Ioan - prezent - nu votează
- Mușetescu Tiberiu-Ovidiu - prezent - nu votează
- Nassar Rodica - prezentă - nu votează
- Năstase Adrian - prezent - nu votează
- Nechita Aurel - prezent - nu votează
- Nedelcu Gabriela - prezentă - nu votează
- Nica Dan - prezent - nu votează
- Nicolicea Eugen - prezent - nu votează
- Nicula Vasile Cosmin - prezent - nu votează
- Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae - prezent - nu votează
- Nistoran Dorin-Liviu - prezent
- Niță Constantin - prezent - nu votează
- Nițulescu Teodor - prezent
- Nosa Iuliu - prezent - nu votează
- Oancea Viorel - prezent
- Olarean Aurel - prezent
- Oltean Ioan - prezent
- Olteanu Bogdan - prezent
- Oprea Gabriel - prezent - nu votează
- Ovidenie Costel - prezent
- Palăr Ionel - prezent
- Pambuccian Varujan - prezent
- Pardău Dumitru - prezent
- Pascu Bogdan absent
- Pașcu Ioan Mircea - europarlamentar
- Pavelescu Aurelian absent
- Paveliu Marian Sorin - prezent
- Păun Nicolae - prezent
- Petrea Constantin - prezent
- Plumb Rovana - europarlamentar
- Podgorean Radu - europarlamentar
- Ponta Victor-Viorel - prezent - nu votează
- Pop Claudiu Adrian - prezent - nu votează
- Popa Cornel - prezent
- Popa Daniela absentă
- Popa Nicolae absent
- Popeangă Petre - europarlamentar
- Popescu Dan Ioan absent
- Popescu Florin Aurelian - prezent
- Popescu Ionica Constanța absentă
- Popp Cosmin Gabriel - prezent
- Preda Cezar Florin - prezent
- Pruteanu Vasile - prezent
- Puchianu Ioan Dumitru - prezent
- Pupeză Viorel - prezent - nu votează
- Purceld Octavian-Mircea - absent
- Pușcaș Vasile - prezent - nu votează
- Pușcă Mircea Valer - prezent
- Puzdrea Dumitru - prezent
- Radan Mihai - prezent
- Rădulescu Cristian - prezent
- Rogin Marius - prezent
- Romanescu Marcel Laurențiu - prezent
- Rus Ioan Aurel - prezent - nu votează
- Rusu Mihaela Adriana - prezentă - nu votează
- Rușanu Dan Radu - prezent
- Sanda Victor - prezent - nu votează
- Sandu Gabriel - prezent
- Sandu-Capră Mihai - prezent
- Sasu Ion - prezent - nu votează
- Săniuță Marian Florian - prezent - nu votează
- Săpunaru Nini - prezent
- Sârb Gheorghe - prezent
- Sârbu Daciana Octavia - europarlamentar
- Sârbu Marian - prezent - nu votează
- Sârbu Mugurel Liviu - prezent
- Scutaru Adrian George - prezent
- Semcu Adrian Emanuil - prezent
- Seres Dénes - prezent
- Severin Adrian - europarlamentar
- Sirețeanu Mihail - prezent - nu votează
- Sóki Béla - prezent
- Soporan Vasile Filip - prezent - nu votează
- Stan Ioan - prezent - nu votează
- Stan Ion - prezent - nu votează
- Stanciu Anghel - prezent - nu votează
- Stativă Irinel Ioan - prezent - nu votează
- Stănescu Alexandru Octavian - prezent - nu votează
- Stănescu Cristian - europarlamentar
- Stănescu Mircea - absent
- Stoica Ion - prezent
- Străchinaru Petre - prezent
- Strungă Emil - prezent
- Szekely Levente Csaba - prezent
- Știrbeț Cornel - prezent
- Știreanu Octavian - prezent - nu votează
- Știucă Alecsandru - prezent - nu votează
- Tabără Valeriu - prezent
- Tamás Sándor - prezent
- Tămagă Constantin - prezent - nu votează
- Tărniceru Petru - prezent - nu votează
- Teodorescu George Alin - prezent - nu votează
- Timar Liviu - prezent - nu votează
- Timiș Ioan - prezent
- Todoran Pavel - prezent - nu votează
- Toma Florentina Marilena - prezentă - nu votează
- Toma Horia-Victor - prezent
- Toró Tiberiu - prezent
- Tudor Constantin - prezent
- Tudor Marcu - prezent - nu votează
- Tudose Mihai - prezent - nu votează
- Turcan Raluca - prezentă
- Țundrea Ioan - absent
- Uioreanu Horea Dorin - prezent
- Ujeniuc Dragoș - prezent
- Ungureanu Petre - prezent
- Ungureanu Valeriu Alexandru - prezent - nu votează
- Ursărescu Dorinel - prezent
- Vainer Aurel - absent
- Varga Attila - prezent
- Vasile Aurelia - prezentă - nu votează
- Vasilescu Lia Olguța - prezentă - nu votează
- Vălean Adina Ioana - prezentă
- Văsioiu Horia - prezent
- Vâlcov-Șandru Marcela Lavinia - absent
- Vlase Petru Gabriel - prezent - nu votează
- Vlădoiu Aurel - prezent - nu votează
- Voicu Cătălin - prezent - nu votează
- Voinea Florea - prezent - nu votează
- Zaharia Claudius Mihail - prezent
- Zamfir Gabriel Sorin - prezent
- Zamfirescu Dan Dumitru - prezent - nu votează
- Zegrean Augustin - prezent
- Zgonea Valeriu Ștefan - prezent - nu votează

Am încheiat lista de prezență la Camera Deputaților.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Urmează Senatul.

Domnule secretar Gavrilă Vasilescu, vă rog, apelul.

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, vă rog să mă urmăriți cu atenție.

- Antonie Ștefan Mihail - prezent, votează.
- Apostol Neculai - absent.

O să vă rog să fiți de acord să lăsăm membrii Guvernului să voteze primii și avem o rugăminte, din partea domnului senator David Gheorghe, să voteze la început, pentru că trebuie să ajungă la aeroport.

Deci, David Gheorghe, vă rog!

Membrii Guvernului:

Domnul senator Adrian Mihai Cioroianu - absent.

Domnul senator David Cristian - prezent, votează.

Să lăsăm Guvernul să se ducă să-și rezolve problemele.

- Meleșcanu Teodor Viorel - prezent, votează.
- Marko Bela - prezent, votează.
- Păcuraru Paul. Domnul senator Păcuraru?

Domnul Nicolae Văcăroiu:

A votat.

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Și domnul senator Varujan Vosganian, care a votat. Continuăm prezența, în ordinea alfabetică:

- Arcaș Viorel - prezent - nu votează
- Ardelean Aurel - prezent - nu votează
- Arion Viorel - prezent - votează
- Athanasiu Alexandru - europarlamentar
- Basgan Ion - prezent - votează
- Berceanu Radu Mircea - prezent - votează
- Blaga Vasile - prezent - votează
- Bobeș Marin - prezent - votează
- Cazacu Cornelia - prezentă -votează
- Câmpeanu Radu-Anton - prezent - votează
- Cârlan Dan - prezent - votează
- Chelaru Ioan - prezent - nu votează
- Cinteză Mircea - prezent - votează
- Ciornei Silvia - europarlamentar
- Cismaru Ivan - prezent - votează
- Copos Gheorghe - absent
- Corodan Ioan - prezent - votează
- Cozmâncă Octav - absent
- Crețu Corina - europarlamentar
- Crețu Ovidiu Teodor - prezent - nu votează
- Cucuian Cristian - prezent - votează
- Cutaș George Sabin - absent
- Daea Petre - prezent - nu votează
- Diaconescu Cristian - prezent - nu votează
- Dina Carol - absent
- Dinescu Valentin - prezent - nu votează
- Dîncu Vasile - europarlamentar
- Duca Viorel Senior - prezent - votează
- Dumitrescu Ion Mihai - concediu medical
- Dumitrescu Gheorghe Viorel - prezent - nu votează
- Dumitru Constantin - prezent - votează
- Eckstein Kovács Péter - absent
- Fekete Szabó Andras Levente - prezent - votează
- Filipescu Teodor - absent
- Florescu Ion - delegație
- Flutur Gheorghe - prezent - votează
- Frunda György - prezent - votează
- Funar Gheorghe - absent
- Găucan Constantin - prezent - nu votează
- Geoană Mircea Dan - absent
- Georgescu Radu Cristian - prezent - nu votează
- Gheorghe Constantin - delegație
- Hașotti Puiu - prezent - votează
- Ilașcu Ilie - prezent - nu votează
- Iliescu Ion - absent
- Ilușcă Daniel - prezent - votează
- Ion Vasile - absent
- Iorga Nicolae - prezent - nu votează
- Iorgovan Antonie - prezent - nu votează
- Ioțcu Petru Nicolae - prezent - votează
- Ivănescu Paula Maria - prezentă - votează
- Jurcan Dorel - prezent - votează
- Loghin Irina - prezentă - nu votează
- Lupoi Mihail - concediu medical
- Mardare Radu Cătălin - absent
- Marinescu Marius - prezent - votează
- Mereuță Mircea - prezent - votează
- Mihăescu Eugen - prezent - nu votează
- Mihăilescu Petru Șerban - absent
- Moisuc Viorica Georgeta Pompilia - europarlamentar
- Moraru Ion - absent
- Morțun Alexandru Ioan - europarlamentar
- Neagoe Otilian - prezent - nu votează
- Neagu Nicolae - prezent - votează
- Németh Csaba - prezent - votează
- Nicolae Șerban - prezent - nu votează
- Nicolai Norica - prezentă - votează
- Novolan Traian - prezent - nu votează
- Onaca Dorel-Constantin - prezent - votează
- Oprea Mario-Ovidiu - prezent - votează
- Oprescu Sorin Mircea - absent
- Pascu Corneliu - absent
- Păunescu Adrian - absent
- Pereș Alexandru - prezent - votează
- Pete Ștefan - prezent - votează
- Petre Maria - prezentă - votează
- Petrescu Ilie - delegație
- Popa Aron Ioan - prezent - votează
- Popa Dan Gabriel - prezent - votează
- Popa Nicolae-Vlad - prezent - votează
- Popescu Dan Mircea - absent
- Popescu Ionel - prezent - votează
- Popescu Irinel - delegație
- Popescu Mihail - prezent - nu votează
- Prodan Tiberiu Aurelian - prezent - votează
- Puskás Valentin Zoltán - prezent - votează
- Rădoi Ion - prezent - nu votează
- Rădoi Ovidiu - prezent - votează
- Rădulescu Cristache - prezent - votează
- Roibu Aristide - prezent - nu votează
- Sabău Dan - prezent - votează
- Sârbu Ilie - prezent - nu votează
- Silistru Doina - prezentă - nu votează
- Simionescu Aurel Gabriel - prezent - nu votează
- Sógor Csaba - prezent - votează
- Solcanu Ion - prezent - nu votează
- Stan Petru - prezent - nu votează
- Stănoiu Mihaela Rodica - absentă
- Stoica Ilie - prezent - votează
- StrătilăȘerban-Cezar - prezent - votează
- Stroe Radu - prezent - votează
- Szabó Károly Ferenc - prezent - votează
- Șerbănescu Verginia - prezentă - votează
- Șerbu Gheorghe Vergil - prezent - votează
- Șereș Ioan Codruț - absent
- Ștefan Viorel - prezent - nu votează
- Șter Sever - prezent - nu votează
- Talpeș Ioan - prezent - votează
- Tănăsescu Claudiu - absent
- Tărăcilă Doru Ioan - prezent - nu votează
- Terinte Radu - absent
- Theodorescu Emil Răzvan - absent
- Tîlvăr Angel - prezent - nu votează
- Toma Ion - absent
- Tomoiagă Liliana Lucia - absentă
- Tudor Corneliu Vadim - absent
- Țâbuleac Mihai - prezent - votează
- Țicău Silvia Adriana - europarlamentar
- Țîrle Radu - europarlamentar
- Ungheanu Mihai - prezent - nu votează
- Ungureanu Vasile Ioan Dănuț - absent
- Vasilescu Gavrilă - prezent - nu votează
- Văcăroiu Nicolae - prezent - nu votează
- Vărgău Ion - absent
- Vedinaș Verginia - prezentă - nu votează
- Verestóy Attila - prezent - votează
- Voiculescu Dan - absent
- Vraciu Jan - prezent - votează

Îi rog pe colegii senatori care nu au fost prezenți, când am făcut apelul pentru vot, să-și semnaleze prezența, pentru că nu are rost să mai citesc încă o dată. Suntem puțini în salăși vă pot observa cu ușurință.

Mulțumesc. (Discuții în sală.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Numai o secundă. Domnul Zgonea este? (Discuții în sală.)

Imediat. Mai sunt doi colegi deputați, care nu au votat...

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Care este numele dumneavoastră? Domnule Bara, eu v-am strigat, dar dumneavoastră... Bara Nicolae, de la București. Și alt coleg? Mai este cineva?

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci, nu mai este nimeni. Rog să fie luate urnele. Invit membrii Birourilor permanente la sala Biroului permanent al Camerei Deputaților. Vă rog foarte mult!

 

- PAUZĂ -

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Îl invit pe domnul senator Gavrilă Vasilescu să citească procesulverbal cu rezultatul votului.

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Vă prezint procesul-verbal referitor la rezultatul votului asupra moțiunii de cenzură inițiate de 119 deputați și senatori.

"În temeiul prevederilor art.32 alin.4 din Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului, membrii Birourilor permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, procedând la verificarea și numărarea voturilor exprimate de către deputați și senatori, prin vot secret, cu bile, asupra moțiunii de cenzură inițiate, au constatat următoarele:

  • Numărul total al deputaților și senatorilor: 464
  • Numărul deputaților și senatorilor prezenți: 381
  • Numărul deputaților și senatorilor care nu au votat: 153
  • Numărul total de voturi exprimate: 228
  • Numărul de voturi anulate: 1
  • Numărul de voturi valabil exprimate: 227, din care:
    • voturi pentru adoptarea moțiunii de cenzură: 112
    • voturi împotriva moțiunii de cenzură: 115"

Din sală: Invers!

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Deci, voturi pentru adoptarea moțiunii de cenzură: 112.

Voturi contra moțiunii de cenzură... Nu vă supărați, dar uitați ce am... 115. Deci, este corect cum e trecut...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci, domnule Vasilescu... voturi... (Discuții în sală.)

Numai o secundă! Am vrut să venim repede la dumneavoastră.

Deci, cei care au votat pentru moțiunea de cenzură: 115. (Aplauze.)

Voturi împotrivă: 112. (Aplauze.)

Deci, este o greșeală.

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Domnule președinte, eu citesc ceea ce este scris.

"În conformitate cu prevederile art.113 alin.1 din Constituția României, moțiunea de cenzură se adoptă cu votul majorității deputaților și senatorilor, ceea ce reprezintă minimum 233 de voturi pentru.

Având în vedere că din totalul de 464 de deputați și senatori au fost prezenți 381, din care nu au votat 153 și și-au exprimat votul 228, din care: voturi pentru -115 - mergând pe ceea ce spune domnul președinte, și nu pe ceea ce scrie aici - voturi împotrivă - 112 și un singur vot anulat, Camera Deputaților și Senatul constată că nu a fost întrunită majoritatea voturilor cerută de Constituție pentru adoptarea moțiunii de cenzură."

Semnează membrii Birourilor permanente ale celor două Camere.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Închidem ședința noastră de astăzi.

Ședința s-a încheiat la ora 20:10.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti marți, 19 octombrie 2021, 11:30
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro