Plen
Ședința Camerei Deputaților din 19 iunie 2007
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.95/29-06-2007

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2007 > 19-06-2007 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 19 iunie 2007

  Declarații politice și intervenții ale deputaților:  

Ședința a început la ora 8,28.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de doamna Daniela Popa, vicepreședinte al Camerei Deputaților, și, în a doua parte, de domnul Bogdan Olteanu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Valeriu Ștefan Zgonea și Ioan Munteanu, secretari.

  Ștefan Baban - declarație politică intitulată Generația debusolată...;

Doamna Daniela Popa:

Bună dimineața, stimați colegi!

Începem ședința consacrată declarațiilor politice.

Astăzi este rândul Opoziției să debuteze cu declarația politică. De aceea, o să-l rog pe domnul deputat Ștefan Baban, Grupul parlamentar al P.R.M., să vină la microfon și să-și prezinte declarația politică.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Ștefan Baban:

Sărut mâna, doamna președintă.

Bună dimineața.

Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Generația debusolată ...".

În ultima vreme, din ce în ce mai des, mass-media și-a făcut un obicei din a prezenta modul sinistru prin care o parte din semenii noștri aleg să-și încheie socotelile cu viața, deziluzionați și dezamăgiți de traiul dus, de lipsurile, nemulțumirile și ingratitudinea cotidiană.

Nu pot să nu remarc că din aceste tragice evenimente, mass-media, mai ales cea vizuală, și-a făcut un mod de creștere a audienței, de câștigare a telespectatorilor, de exploatare a suferinței și deznădejdii, totul în numele unui rating mai mare pe piață.

Involuntar, însă, mass-media atrage atenția asupra dezvoltării unui fenomen caracteristic tranziției, dar care a căpătat o amploare mare în ultimii 2 ani: sinuciderile și mai ales cele ce se petrec în rândurile tinerilor și ale persoanelor cu pregătire superioară.

Cauzele au fost și vor fi dezbătute zile întregi de specialiști în domeniu, care poate vor găsi și explicații pertinente pentru gesturile acestora, dar cred că pe noi, cei mulți, ar trebui să ne sperie "curajul nebunesc" pe care-l au aceste persoane, care fără prea multe compromisuri aleg un final tragic în lupta cu viața.

Ar trebui să ne îngrijoreze și faptul că, pe lângă imigrarea masivă a tinerilor, cei ce rămân hotărăsc, și poate este sau nu dreptul lor, să se reducă ca număr. Ce se va întâmpla peste 5 - 10 ani, când populația acestei țări va fi deja îmbătrânită, iar cei tineri vor fi destul de rari?

Institutul Național de Statistică a României a tras un semnal de alarmă față de fenomenul demografic din țara noastră în următorii 20 de ani. Concluzia este tristă: vom fi integrați în Uniunea Europeană doar din punctul de vedere al scăderii natalității și al îmbătrânirii populației noastre.

Cum va arăta România peste 20 de ani? Îmbătrânită, plină de suferințe, boală și deznădejde.

Este, poate, momentul să acordăm mai mult timp celor de lângă noi, începând cu propriii copii și terminând chiar cu vecinul de scaun din tramvai sau necunoscutul de lângă noi. Este, poate, momentul să încercăm să redevenim umani, creștini (așa cum ne este credința noastră străbună), să ne facem timp măcar 5 minute pentru a-i asculta sau măcar sprijini pe cei care au nevoie de noi, indiferent dacă ni se cere sau nu ajutorul.

Ca părinte, trebuie să recunosc că sufăr când văd cum tinerii de azi, indiferent de pregătirea școlară, își dau seama de putreziciunea și deșertăciunea valorilor morale pe care noi, maturii, le predicăm către ei.

Fie schimbăm propaganda și sistemul de valori morale pe care le propăvăduim fără fundamente reale, fie ne complacem în această situație și stăm cu mâinile încrucișate așteptând un deznodământ venit din cer sau de pe alte meleaguri.

Indiferent de cât de multe știri privind sinuciderile în rândul tinerilor vor mai apărea în mass-media, indiferent de cât de senzațional vor fi prezentate, să nu uităm un singur lucru: la un moment dat și copiii noștri pot face acest gest necugetat.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Mihăiță Calimente - apel la acțiune conștientă din partea clasei politice în apărarea intereselor naționale;

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L., dau cuvântul domnului deputat Mihăiță Calimente.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Mihăiță Calimente:

Stimată doamnă președinte,

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Ca membru al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, am avut săptămâna trecută o întâlnire cu doi parlamentari britanici, membri ai Partidului Conservator: Brian Binlez și Mark Pritchard. Ambii parlamentari sunt și membri ai Comisiei de Apărare a Camerei Comunelor.

A fost o discuție normală, interesantă, domniile lor fiind interesați de securizarea frontierelor României, de problemele pe care le avem cu vecinii, Ucraina și Republica Moldova, despre Insula Șerpilor și problema platoului continental al Mării Negre.

Le-am explicat, spun eu, lucruri care le-au limpezit anumite aspecte legate de această parte a Europei, care nu le erau foarte clare. S-au interesat, de asemenea, de poziția României față de situația din Kosovo, și cum vedem noi rezolvată situația de acolo.

La rândul meu, am fost curios cu privire la ecourile din presa britanică referitoare la afacerea fregatelor. I-am întrebat ce părere au față de ceea ce s-a scris acolo, ce știu despre așa-zisa mită dată unui cetățean britanic căsătorit cu o româncă. Spre surprinderea mea, s-au arătat mirați și consternați de această întrebare. Nu auziseră nimic în presa britanică, nu știau să se fi abordat o asemenea temă. Unul dintre ei și-a amintit, foarte vag, că parcă ar fi citit ceva într-o publicație obscură, și m-a asigurat că, odată întors în Marea Britanie, se va informa și îmi va trimite pe poșta electronică tot ce va găsi în presa britanică în legătură cu acest caz.

Cât privește calitatea fregatelor pe care noi le-am cumpărat și care au fost catalogate ca fier vechi în presa noastră, mi-a răspuns ferm că Guvernul Majestății Sale nu face afaceri care să defavorizeze țări prietene și aliate. Despre mită nici nu poate fi vorba.

Au apreciat cu mare căldură contribuția trupelor noastre în Afganistan și Irak și ne-au comunicat că acest lucru a ridicat mult România în ochii opiniei publice britanice.

Stimați colegi din P.D., acești parlamentari conservatori sunt în opoziție în Marea Britanie. Ar fi trebuit, conform celor văzute pe meleagurile mioritice, să înjure și să facă cele mai dure declarații la adresa primului-ministru, Tony Blair, și a guvernului laburist.

I-am privit cu admirație pe acești oameni și i-am comparat cu foștii mei colegi din P.D., cu care am făcut campanie electorală. Ați auzit vreodată pe Majestatea Sa, Regina Marii Britanii, atacându-și primii-miniștri, atacându-și partidele? Și-a făcut Majestatea Sa țara de râs în Europa? A catalogat Regina presa în fel și chip, chiar dacă presa din această țară este una dintre cele mai virulente din Europa?

În ce țară trăim?! De ce tot ceea ce este normal la alții, la noi este pe dos? Președintele nostru iubit înjură presa la fiecare două zile, atacă Guvernul săptămânal, iar despre primul-ministru ce să mai vorbim?

Rapoarte defăimătoare au fost transmise și de domnia sa și de iubitul său partid prin toată Europa, ba la numirea comisarului european al României, ba la schimbarea unor miniștri, acuzând încetarea luptei în reforma justiției sau lupta împotriva corupției.

Înalta Poartă sau Kremlinul s-au mutat la Bruxelles.

Luați exemplu, stimați colegi, de la cei doi parlamentari britanici sau de la alți străini care ne calcă pragul. Intrarea în Uniunea Europeană nu ne-a rezolvat o mare problemă pe care o avem: caracterul. Până când nu vom rezolva problema cu caracterul și cu cuvântul dat, nu vom fi în Europa, nici cu un p.i.b. mai mare ca al Luxemburgului și nici cu salarii mai mari ca în Germania.

În încheiere, vă voi cita un fragment din Ion I.C.Brătianu, poate cel mai mare politician care s-a născut pe aceste meleaguri: "Nu uitați un singur moment, că dacă un popor doarme și nu veghează asupra intereselor lui, nu puterile străine vor veghea în locul lui. Respectul străinilor este bun, trebuie să-l avem și să-l căutăm, dar el nu se adresează decât acelor popoare conștiente de sine, puternice înăuntru, totdeauna veghetoare la interesele lor. Atunci și străinătatea te respectă și noi avem nevoie de acest respect conștient al străinătății, care nu se dobândește decât prin acțiunea conștientă și energică a poporului din țară."

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Alecsandru Știucă - declarație politică cu titlul Cinstiți veteranii de război;

Invit la microfon pe domnul deputat Alecasandru Știucă, Grupul parlamentar al P.S.D.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Alecsandru Știucă:

Vă mulțumesc, doamna președintă.

Declarația mea politică de astăzi este intitulată "Cinstiți veteranii de război".

Guvernarea P.D.S.R., din perioada 1992 - 1996, a considerat necesară adoptarea Legii nr.44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, dorind astfel ca statul român să creeze un statut juridic aparte oamenilor care au apărat teritoriul României în perioada celui de-al doilea război mondial, cu prețul unor sacrificii imense.

În conformitate cu prevederile acestui act normativ, veteranii, invalizii și văduvele de război beneficiază de unele facilități, precum: scutirea de plata impozitelor și taxelor locale; asistență medicală gratuită în toate instituțiile medicale civile de stat sau militare și asigurarea de medicamente gratuite, atât în tratamentele ambulatorii, cât și în timpul spitalizării; bilete de tratament gratuite în stațiunile balneo-climaterice ș.a.

Dacă inițial, la momentul apariției legii, numărul beneficiarilor acestui act normativ se ridica la aproximativ 900.000 de oameni, între timp numărul veteranilor, invalizilor și văduvelor de război s-a redus semnificativ, ajungând în prezent la circa 300.000, dintre care aproximativ 60% locuiesc în mediul rural.

Actuala guvernare de dreapta, departe de adevăr și de propriul popor, a considerat necesar să restrângă câteva dintre cele mai importante facilități acordate veteranilor și văduvelor de război, și anume: cele referitoare la scutirea de plata impozitelor și taxelor locale; reducerea numărului biletelor gratuite de tratament în stațiunile balneo-climaterice; reducerea gamei de medicamente compensate și gratuite de care pot beneficia aceștia.

La aceasta se adaugă demersurile tot mai intense, realizate de Casa de Asigurări de Sănătate a Armatei, de stopare a acordării rentei lunare, în funcție de nivelul soldei, de grad și al soldei de funcție la minimum.

Prin modificările aduse Codului fiscal, veteranii și văduvele de război sunt acum scutiți de la plata impozitului pe teren doar pentru terenul aferent clădirii utilizate ca domiciliu, nu și pentru terenul agricol deținut în proprietate în extravilanul localităților. Această prevedere afectează grav bugetul, și așa sărac al veteranilor, care sunt nevoiți să plătească între 30 și 86 lei impozit pe hectarul de teren extravilan, în funcție de situarea acestuia în mediul rural sau urban.

Știind că până în prezent au beneficiat de scutiri la plata impozitelor și taxelor locale, veteranii de război se prezintă umili la ghișeele serviciilor de încasare a acestor impozite și taxe, solicitând lămuriri, și descoperă că au de plătit penalități pe care nu le-ar acoperi cu prețul proprietăților pe care le au. Rămâne să fie târâți în procese și, eventual, condamnați, deoarece nu au resurse pentru plata penalităților.

În sala care găzduiește întâlnirile veteranilor, pe un carton stă scris: "Cinste veteranilor de război".

Această cinstire la care sunt îndreptățiți din partea întregii societăți românești, chiar și din partea Guvernului, să fi rămas doar o lozincă?

Oricum, situația în care se află astăzi veteranii nu este spre cinstea noastră, a tuturor.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Andrian-Sirojea Mihei - declarație politică cu tema Adoptăm legea sau cheltuim inutil pentru votul uninominal?;

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L., domnul deputat Andrian Mihei.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

Vă mulțumesc, doamna președintă.

Stimați colegi,

Declarația mea politică are următorul titlu: "Adoptăm legea sau cheltuim inutil pentru votul uninominal?"

Stimați colegi,

Atât opinia publică, cât și partidele politice, de ceva vreme subliniază și clamează în discursurile politice necesitatea introducerii "votului uninominal". Chiar și Partidul Democrat, și chiar și domnul președinte, ca și când nimeni înaintea lor nu mai pomeniseră de acest lucru, au ieșit acum la rampă susținând "votul uninominal".

sunt aruncate în discursuri demagogice vorbe mari precum "responsabilizarea celui ales în fața alegătorilor", "îndeplinirea promisiunilor electorale", "implicare în rezolvarea problemelor grupurilor sociale dezavantajate" etc. Soluția rezolvării acestor probleme, găsită de curând și din considerente populiste și revanșarde, este organizarea unui referendum, deși de peste doi ani de zile există inițiative și propuneri legislative trenate, respinse deseori chiar și de membrii Partidului Democrat, și ici și colo dezbateri publice sau analize efectuate de către organizații ale societății civile, prea puține totuși și prea puțin mediatizate pentru importanța acestei legi.

În tot acest timp, a fost creată impresia că un parlament ales prin această procedură va fi "apolitic", că aleșii nu vor fi supuși niciunei presiuni politice, ci preocupați doar de rezolvarea problemelor alegătorilor, ingnorându-se, într-un mod pueril sau voit, rolul pe care partidele politice îl vor juca.

Tot în acest răstimp de recuzare a proiectului legislativ din partea domniilor lor, deși s-au făcut unele eforturi pentru a fi popularizată această idee, și deși de către opinia publică ideea de "vot uninominal" este îmbrățișată cu entuziasm, aproape nimeni nu și-a propus sau nu a dorit să expliciteze ce va însemna acest lucru.

Astfel, prea puțini au făcut efortul de a explica electoratului ce înseamnă sistem electoral majoritar cu scrutin uninominal, ce presupune scrutinul uninominal sau scrutinul plurinominal într-o circumscripție sau care sunt efectele mai puțin dorite ale transformării voturilor în locuri și de paradoxul inversării rezultatelor, partidul învingător în voturi putând pierde victoria la locuri, un partid putând obține majoritatea parlamentară câștigând în mai multe circumscripții decât adversarii săi, dar obținând la nivel național un număr de voturi mai mic decât adversarii.

Deși ar fi fost ideal ca toate aspectele posibile ale adoptării acestui sistem să fie bine cunoscute de către toți cetățenii, foarte puține legi sunt supuse dezbaterii publice până la nivel de detaliu, scenarii posibile și consecințe.

Am fost și sunt un susținător al votului uninominal, bazându-mă pe ideea că acesta va stabili o legătură mult mai directă între aleși și cetățeni și va asigura o majoritate parlamentară stabilă care va permite punerea în practică a proiectelor unui guvern.

În timpul consultărilor inițiate de Asociația Pro Democrația, partidele parlamentare PNL, PD și PSD au ajuns la un consens pe această temă, dar cu toate acestea democratul Valentin Iliescu, vicepreședinte al Comisiei speciale, a declarat recent că, în pofida acestui fapt, "Comisia de Cod electoral nu s-a mai întrunit de patru luni și jumătate, iar problema sistemului uninominal vegetează tot de atâta vreme". Patru luni și jumătate, cinci aproape, în care măcar dezbateri pe această temă, la nivel național sau local, ar fi putut fi organizate.

Stimați colegi, vă întreb, cine și de ce are interes ca încă o mare sumă de bani să se ducă pe organizarea unui referendum, în loc să fie folosită la conectarea la sistemul de apă și canalizare a unor sate și comune care trăiesc inuman în România europeană, sau la refacerea sistemului de irigații în Dobrogea, de exemplu, cea despre care toți specialiștii susțin că este predispusă deșertificării dacă nu se iau măsuri imediate.

Vă asigur că dacă noi, acum, nu vom lua măsuri și nu vom vota această lege în această sesiune, eventual în procedură de urgență, sau chiar în sesiune extraordinară, îl vom vedea pe domnul președinte ieșind și susținând că parlamentarii trag de timp și nu doresc această lege doar pentru că nu le convine, pentru că doresc să își păstreze locurile ș.a.m.d.

Oricum ar fi votată, acum sau cu un referendum costisitor în toamnă, care pune sub semnul îndoielii organizarea alegerilor europarlamentarilor, legea va fi până la urmă introdusă.

De aceea, stimați colegi, vă îndemn ca pentru interesul general, pentru demnitatea instituției parlamentare, să vă analizați propria implicare și să vă bazați votul pe faptele făcute pentru cetățeni, lăsând deoparte orgoliile personale, interesele partinice sau de altă natură. Trebuie să pornim la dezbaterea și adoptarea acestei legi acum, astfel încât să lăsăm România să își urmeze un drum ascendent în Europa.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Aledin Amet - declarație politică intitulată Domnul Cristian Gațu despre domnul Aihan Omer: Nu putem să-l desemnăm antrenor al echipei naționale pentru că este turc;

Dau cuvântul, în continuare, domnului deputat Aledin Amet, Grupul parlamentar al Minorităților Naționale.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Aledin Amet:

Mulțumesc, doamna președinte.

Bună dimineața, stimați colegi.

Declarația mea politică de astăzi am intitulat-o: "Domnul Cristian Gațu despre domnul Aihan Omer: Nu putem să-l desemnăm antrenor al echipei naționale pentru că este turc".

În ziarul Gazeta Sporturilor de ieri, 18 iunie, este publicat și un articol dedicat handbalului masculin. Comentariile au ca subiect numirea unui antrenor principal la echipa națională.

Domnul Cristian Gațu, președintele Federației Române de Handbal, face o analiză, afirmând, într-un anumit context, că domnul Aihan Omer, cetățean român de etnie tătară, nu poate fi desemnat antrenor pe motiv că "este turc".

În urma apelurilor primite de la mai mulți conaționali, considerăm că afirmațiile domnului Cristian Gațu pot fi catalogate ca discriminatorii. Domnul Aihan Omer este de etnie tătară și slujește, cu mult succes, sportul românesc. A obținut, la nivelul echipelor de club, în calitate de antrenor, performanțe notabile, câștigând campionatul cu formațiile de handbal masculin din Săvinești și Constanța, dar și o cupă europeană, Cupa Challange, cu formația din Reșița.

În niciun caz, nu putem vorbi, însă, de un fenomen generalizat. Se poate afirma că există o înțelegere reciprocă, în ceea ce privește particularitățile tradițiilor.

Cazurile singulare, cu evidente aspecte discriminatorii de natură etnică, nu sunt concludente.

În aceeași ordine de idei, nu poate fi neglijată, totuși, părerea unei personalități, precum domnul Cristian Gațu, părere exprimată într-o ședință oficială și care a produs nedumerire în cadrul comunității tătare din România.

Nutrim speranța că a fost doar o exprimare nefericită și că nu criteriile etnice stau la baza aprecierii valorii unui om.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Vasile Mocanu - declarație politică intitulată Cine-i vinovat?;

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul deputat Vasile Mocanu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Vasile Mocanu:

Declarația mea politică de astăzi am intitulat-o "Cine-i vinovat?"

Primul an al carierei europene a României riscă să fie unul complet ratat. Dincolo de toate scandalurile, mai mult sau mai puțin politice, este evidentă neputința guvernanților actuali de a propune un plan coerent pentru absorbția fondurilor europene. Fără acești bani, România riscă să rămână o țară mediocră, cu o economie mediocră și cu un nivel de viață mediocru.

Cu 2 ani în urmă, ne lăudam că vom fi cea mai frumoasă surpriză a Europei și că vom deveni rapid a șaptea țară ca forță economică și prestigiu a Uniunii. Ne-am transformat, însă, doar în marea dezamăgire a Europei.

Din păcate, recent, oficiali ai Comisiei Europene au declarat că există riscul ca Uniunea Europeană să reducă fondurile destinate României, dacă auditul comandat pentru luna iulie va arăta că autoritățile nu au înființat cele mai bune mecanisme de control financiar.

Există temerea că puținii bani europeni, pe care îi vom reuși să-i consumăm în următorii ani, nu vor fi gestionați așa cum trebuie. Culmea este că agricultura românească are nevoie urgentă de sume importante pentru a se redresa. Și nu mă refer numai la pagubele produse, mai ales în Moldova, de seceta cumplită din acest an. Există județe în care culturile agricole sunt compromise în proporție de 90%.

Uniunea Europeană ne dă acești bani, dar nu ni-i bagă și în sac. Avem nevoie de cei mai buni specialiști și de cele mai bune proiecte pentru a accesa aceste fonduri.

Haideți să urmăm exemplul Irlandei ori al Spaniei, care într-o singură decadă, folosind cum trebuie banii europeni, au renăscut din punct de vedere economic. Pe când la noi, în ultimii doi ani, diferențele dintre mediul rural și cel urban au devenit uriașe. La București se trăiește ca în Italia, iar în Hârtoapele ca în Somalia.

Chiar nu sunt în stare actuali guvernanți să creeze o strategie eficientă de accesare a fondurilor europene?

Dacă așa stau lucrurile, mai bine dați-vă la o parte și lăsați-i pe cei mai buni ca dumneavoastră să conducă.

Țăranii încep să-și piardă răbdarea!

Mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Emilian Valentin Frâncu - declarație politică: Nu mai vrem mall-uri în centrul orașelor românești;

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L., invit la microfon pe domnul deputat Emilian Frâncu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Declarație politică de astăzi am intitulat-o "Nu mai vrem mall-uri în centrul orașelor românești".

Publicațiile de specialitate anunță în această perioadă o creștere semnificativă a investițiilor în complexe comerciale și de servicii de tip mall în mai multe județe ale țării.

Reprezentantul unui asemenea grup investițional a dezvăluit, zilele trecute, că se are în vedere construirea cât unui asemenea complex în toate localitățile care depășesc 100.000 de locuitori, iar explicația este aceea că aici, în România, condițiile sunt mult mai favorabile și randamentele sunt mai mari decât în țările cu economie matură.

Toate bune și frumoase, s-ar zice că intrăm și noi în rândul lumii globalizate, unde filozofia consumismului accelerat impulsionează motoarele societății capitaliste. Numai că trebuie să fim foarte atenți unde și cu prețul a ce anume se ridică asemenea giganți comerciali.

În țara lor de origine, în America, mall-urile au apărut ca o soluție de emancipare socio-economică și culturală a cartierelor de periferie. Atât populația de la marginea marilor orașe, cât și sectorul tranzacțiilor imobiliare din zonele respective, au avut numai de câștigat de pe urma apariției acestor complexuri comerciale și de servicii.

La noi, însă, ca de altfel și în Orientul Apropiat, construirea mall-urilor s-a făcut, parcă, cu predilecție în centrul localităților. Nu discut acum motivele de involuție culturală pe care le presupune o asemenea abordare arhitectonică, însă nu pot să nu remarc faptul că, de obicei, soluția cea mai la îndemână pentru achiziționarea de terenuri pentru construirea de mall-uri în centrul orașelor o constituie distrugerea spațiilor verzi.

În România, rețeta e simplă: foștii proprietari revendică terenurile respective. Pe mână cu municipalitatea, viitorii investitori le cumpără, după ce, anterior retrocedării efective, proprietarii au fost constrânși să încheie înțelegeri sau precontracte exclusiviste. Parcurile sunt apoi "bărbierite", mall-urile se ridică impunătoare și agresive, iar protecția mediului se preface neputincioasă.

Așa ceva s-a întâmplat, în ultimii ani, și la Râmnicu Vâlcea. În mod normal, dacă nu exista o altă soluție legală privind satisfacerea cererilor de revendicare, Primăria ar fi trebuit să cumpere ea, de la cei reîmproprietăriți, terenul respectiv, și să îl mențină ca spațiu verde. În acest fel ar fi fost cel mai bine servit interesul public. Dar n-a făcut-o și, într-o bună zi, poate chiar vom afla de ce.

Acest exemplu negativ se vrea un semnal de alarmă către toți colegii parlamentari în ale căror circumscripții se prefigurează evoluții asemănătoare.

Insistați pe lângă administrațiile publice locale, pe lângă agențiile de mediu și chiar pe lângă autoritatea națională care supraveghează restituirea proprietăților, ca pentru terenurile spații-verzi din centrul localităților să nu mai existe posibilitatea de a fi sacrificate.

Există destule terenuri la periferie care pot fi cumpărate de viitorii investitori ai mall-urilor. Acționați în așa fel încât dezvoltatorii imobiliari să fie dirijați către acestea. Astfel, veți face un dublu serviciu celor care v-au votat: le veți păstra spațiile verzi, atât de necesare în mijlocul betonului și asfaltului citadin, și veți impulsiona dezvoltarea periferiilor, care vor înceta să mai fie atât de sordide ca până acum.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc.

 
  Mihai Dumitriu - declarație politică cu tema Educația preșcolarilor și descentralizarea;

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., dau cuvântul domnului deputat Mihai Dumitriu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Mihai Dumitriu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Declarația mea politică de astăzi am intitulat-o "Educația preșcolarilor și descentralizarea".

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În timp ce viața politică își consumă clipele în războaiele dezolante dintre palate, dintre partenerii celebri ai Alianței "D.A. - Dezastru și Anarhie - P.D. și P.N.L." impusă la guvernare de președintele "Alesul lui Dumnezeu", Traian Băsescu, în pofida intrării în Uniunea Europeană, în vreme ce fondurile europene sunt în stadiu de "fata morgana", iar economia ar intra în colaps fără cele două milioane de muncitori români din străinătate, ar fi tonifiant dacă măcar în domeniul educației s-ar înregistra tendințe novatoare.

În primul rând, trebuie accelerată descentralizarea în învățământ, începută de P.S.D. în anul școlar 2003 - 2004, care este în faza de experiment de câțiva ani școlari, astfel încât resursele materiale, financiare și umane să se realizeze la nivelul fiecărei școli, fiecărei comunități locale, și care va permite consolidarea capacităților instituționale la nivel local pentru formularea de micropolitici și programe de dezvoltare.

În al doilea rând, de urgență trebuie depolitizat învățământul, punct din "programul portocaliu" de guvernare al Alianței "D.A." - P.N.L. - P.D., care din păcate s-a transformat, cu intenție vădită, într-o politizare cu performanțe maxime, de la cea mai înaltă funcție până la femeia de serviciu și portar.

Demagogia Partidului Democrat este dezgustătoare când afirmă că este în opoziție, deoarece în teritoriu numai în învățământ sunt peste 3.000 de persoane activiști de frunte ai P.D.-ului și ocupă funcții de la rectori, decani, șefi de catedră, inspectori școlari generali, inspectori școlari generali adjuncți, inspectori școlari, directori de casă a corpului didactic, directori de școli, mai nou consilieri locali în Consiliul de Administrație, și care folosesc școala, instituție publică finanțată din bani publici, prin manipularea preșcolarilor, elevilor, studenților și cadrelor didactice, ca tribună de presiune și propagandă politică.

În al treilea rând, asigurarea condițiilor materiale trebuie accelerată în mod deosebit pentru școlile din mediul rural, care să permită desfășurarea unui învățământ cât de cât normal.

Am în vedere aici câteva aspecte.

1. Punerea în posesie a școlilor cu toate suprafețele de teren avute în proprietate sau împroprietărirea cu suprafețe conferite de legile actuale, suprafețe care au fost dijmuite drastic de majoritatea autorităților locale: primari, viceprimari, consilieri locali, membri ai comisiilor de fond funciar.

Se pune întrebarea: "Pentru unitățile de învățământ nu se aplică Legea nr.247/2006 de retrocedare a proprietăților pe care le-au avut?"

2. Întabularea de urgență a terenurilor agricole a suprafețelor din jurul localurilor de școală (curți, grădini), a clădirilor școlilor, acordând fonduri și solicitând consiliilor locale executarea lucrării.

3. Acordarea și alocarea de fonduri pentru construirea gardurilor ce împrejmuiesc instituțiile școlare, îndeosebi în mediul rural, unde o bună parte din localurile școlare au un aspect dezolant, "de toloacă", localuri "fără stăpân".

Construirea gardurilor și buna gospodărire a școlii din cele mai mici localități din rural ar fi un exemplu de bună practică, ar impune respect, implicit, ar duce la creșterea prestigiului școlii pe plan local și în general.

În al patrulea rând, aplicarea de urgență a descentralizării, doar componenta referitoare la finanțarea per elev, în mod deosebit pentru preșcolari, care ar rezolva penuria de locuri în grădinițe. Din experimentele descentralizării financiare, s-a configurat ce sumă de bani cheltuie statul român pentru școlarizarea unui copil de 3-6/7 ani, adică a unui preșcolar, și care, printr-o decizie a Guvernului Tăriceanu, ar putea fi alocată preșcolarului, ca să-l "însoțească" pe preșcolar. Suma ar asigura o educație de bază, ce ar putea fi oferită atât grădinițelor de stat, cât și grădinițelor particulare. Dacă suma alocată ar "urma" preșcolarul, atunci foarte mulți părinți, chiar cu situații financiare modeste, și-ar înscrie copilul la o grădiniță particulară, pentru că suma ar acoperi o parte din cheltuielile pentru educația oferită, părintele contribuind numai cu o parte din suma solicitată de grădiniță.

Nu e greu, trebuie curaj, pentru că fiecare preșcolar are dreptul prin Constituție la educație, care trebuie asigurată gratuit. De asemenea, sunt convins că cei care gestionează grădinițele particulare ar găsi spațiile necesare pentru a asigura condițiile necesare unui învățământ de calitate.

Domnule ministru, vă îndemn să aveți curaj în aplicarea descentralizării financiare, sunteți tânăr, iar unele nereușite, dacă vor exista, se iartă.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Viorel Pupeză - declarație politică intitulată Reforma clasei politice - temă vagă, dar care prinde la electorat!;

Tot din partea Grupului parlamentar al PSD, dau cuvântul domnului deputat Viorel Pupeză. Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Viorel Pupeză:

Bună dimineața, doamnă președintă.

Declarația politică se intitulează: "Reforma clasei politice - temă vagă, dar care prinde la electorat!"

Reforma clasei politice, temă pe cât de vagă, pe atât de disputată, este la modă în discursurile zilei, la fel cum era "clasa muncitoare" în perioada dinainte de 1989. În mod normal, clasa politică ar trebui să-i reprezinte pe toți cei care au un rol important în activitatea politică. Altfel spus, clasa politică cuprinde deopotrivă aleșii locali, județeni, primari, șefii de instituții deconcentrate, profesori, medici, juriști, oameni de afaceri, fermieri, pensionari etc. Clasa politică nu este un termen neutru, nelocalizat în timp și spațiu, ci înseamnă PSD, și PNL, și PD, dar și toate celelalte formațiuni politice din România. Până la urmă, clasa politică este produsul societății, iar trimiterea ei în zona derizoriului nu face altceva decât să discrediteze întregul ansamblu "made in România".

Președintele Traian Băsescu, "primul la catalogul clasei", susține că societatea a luat-o mult înaintea politicienilor. Totuși, dacă electoratul este revizuit, de ce clasa politică este la faza de proiect? Societatea se reformează mai greu, iar clasa politică deodată cu ea, ar trebui să fie răspunsul.

Reforma clasei politice se un subiect care dă bine, un mesaj de permanentă campanie, așa cum se întâmplă în România. Doar că nimeni nu prea știe ce înseamnă asta și cum ar putea fi ea pusă în operă. Ce vrea să fie reforma clasei politice - un nou sistem electoral, uninominal sau variantele acestuia, o altă generație de politicieni, alte partide sau noi reguli de reprezentare în interiorul lor, mesaje noi, în acord cu agenda cetățenilor care votează? Probabil că toate la un loc! Cine ar trebui să facă această reformă a clasei politice, care a rămas în urma societății românești?

Reformarea clasei politice, prioritate în agenda partidelor, nu este însă determinată de adoptarea vreunei legi. Ar fi mult prea ușor. Este vorba de responsabilitatea de care trebuie să dea dovadă omul politic. El trebuie să pună punct devierii clasei politice și transformării acesteia într-o clasă de privilegiați fără control, care au uitat că își datorează pozițiile alegătorilor și că prima lor îndatorire este față de interesele acestora.

Sub pălăria politicii, unii au reușit, prin trafic de influență și sforării, să acumuleze averi inimaginabile, mai mari decât tot ce au agonisit predecesorii din arborele lor genealogic. Și, astfel, clasa politică echivalează cu oligarhii politici. Cu toate acestea, calitatea clasei politice nu se poate îmbunătăți doar prin schimbarea persoanelor, pentru că "modelele" noilor veniți sunt tocmai cei rutinați în demagogie și politicianism.

Atâta timp cât doctrinele rămân doar simple vorbe în vânt, pe care nimeni nu pune niciun preț, nu putem vorbi de partide serioase și sănătoase, ci de clanuri apucătoare de sinecuri, care să le aducă câștiguri. Așadar, nu vom avea nici oameni responsabili. Pentru că, până la urmă, reforma clasei politice înseamnă asumarea unor principii solide, obligatorii pentru toți aceia care aderă la o structură politică.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Costache Mircea - considerații pe tema minciunii din contemporaneitatea românească;

Vă anunț că o serie dintre colegii noștri au depus în scris declarațiile politice, și anume: din partea Grupului parlamentar al PSD, domnii și doamnele deputați Mihai Apostolache, Ioan Stan, Manuela Mitrea, Mihaela Rusu și Florin Iordache; din partea Grupului parlamentar al PC, Daniela Popa.

În sală mai sunt colegi care doresc să-și susțină declarațiile politice? Din partea Grupului parlamentar al PRM, domnul deputat Costache Mircea. Vă invit la microfon, domnule deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Costache Mircea:

Mulțumesc, sărut mâna.

O întrebare îmi pun, adesea: până când? Și pornesc de la un motto vechi și arhicunoscut din Alexandru Vlahuță: "Minciuna stă cu regele la masă, dar asta e cam de multișor poveste/ De când sunt regi, de când minciună este/ Duc laolaltă cea mai bună casă".

O fi ea, minciunea, veche și o fi stând ea cu regii și cu președinții la masă demult, dar contemporaneitatea românească riscă să se sufoce de atâta minciună nerușinată! Minciuna gogonată a ajuns pentru unii, mai creduli, drogul zilnic care le umple viața!

Li se spune românilor, de vreo 17, 18 ani încoace, că nu se poate altfel decât economia să fie supusă privatizării cu orice preț, fiindcă statul e un prost administrator. În fapt, foarte mulți știu că el este doar prost administrat. Asta deși prin alte țări, prin Marea Britanie, prin Franța, există și fabrici ale statului, și învățământ exclusiv de stat, ca în Grecia, și sistem de sănătate 85% de stat, ca în Franța ș.a.m.d. Ca să nu mai vorbim că rezervele de petrol și gaze, de aur și uraniu, de sare și ape minerale sunt mai peste tot în lume monopoluri de stat.

S-a ajuns cu minciuna sfruntată a privatizării cu orice chip și pe mai nimic până acolo încât unele obiective nu au mai fost trecute de la stat în proprietate privată, ci direct în proprietatea altor state.

Au fost mințiți românii că a fost gripă aviară. Li s-au ars păsările din curte, li s-au stropit mașinile cu apă chioară, pe zeci de milioane de euro, tocați de fostul ministru Flutur, ca să vină acum actualul ministru, Remeș, să ne spună că nu există nicio dovadă la Ministerul Agriculturii că la noi ar fi fost gripă aviară.

Sunt jefuiți comercianții să dea bani pentru partide, că li se vor asigura lucrări, facilități, că vor fi apărați de controale, de Curtea de Conturi, de Garda Financiară, de Garda de Mediu, că li se vor da funcții în administrație, cei mai mulți nu primesc nimic după donațiile de sute de milioane date la PD, la PNL sau la PSD. Unii afaceriști dau și unora și altora, și celor de la Putere și celor din Opoziție, iar apoi se miră că liderii unor partide au ajuns baroni, oligarhi, magnați, chipurile, numai din salariile de bugetari.

Au fost mințiți românii cu răpiri de ziariști în Irak, ca să țipe azi Hayssam că, de fapt, el a fost jefuit de avere de către colegul sau arab Yassim, împreună cu autoritățile române și în primul rând cu prietenul său de o viață, domnul Traian Băsescu.

Sunt îndopați, în aceste zile, românii cu minciuna minciunilor, referitoare la binecuvântările miraculoase ale votului uninominal, care este de fapt un mod de a elimina din Parlament și puținii oameni cinstiți și patrioți care au mai rămas rătăciți pe acolo și de a impune în Senat și Camera Deputaților oamenii Mafiei, care să sprijine din Legislativ adevăratele interese ale marilor oligarhi.

În Federația Rusă, magnatul Gazprom Berezovski finanțase prin vot uninominal intrarea în Duma de Stat a peste 100 de deputați ai săi. Ca urmare, Vladimir Putin a renunțat recent la votul uninominal, revenind la votul pe listă.

Acum se lucrează la minciuna lustrației, prin care primul lustrabil, Traian Băsescu, vrea să spună că elimină comuniștii din structurile de putere. Tocmai el, care-l pune pe Volodea Tismăneanu să toace bani publici pentru un raport cretinoid, antiștiințific și antiromânesc. Tocmai el, domnul președinte, care îl avansează la gradul de general pe securistul Stancu, oligarhul PD.

Și iată că fabrica de minciuni a împuiat capul cetățenilor în așa măsură că atunci când unii se vor trezi din abureală goi, desculți, sărăciți și umiliți se prea poate să înceapă războiul civil! La astea suntem buni!

Străinii de neam și-au făcut întotdeauna de cap pe la noi, uitând că sub marea răbdare și credulitate se ascunde cel mai imprevizibil popor din lume. Imprevizibil ca reacție în fața nedreptăților și a nesăbuinței călăilor lui.

Mai terminați, domnilor, odată, cu minciuna, cu hoția, cu manipularea și cu fraudele, că nu aduce anul ce aduce ceasul! Să nu ziceți că nu vi s-a spus!

Mircea Costache, deputat PRM de Buzău.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Mihai Cristian Apostolache - solicitare în vederea găsirii unei soluții pentru introducerea rețelei de gaze naturale în zona de sud a județului Prahova;

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnule deputat Mihai Apostolache, vă susțineți declarația? Da. Vă rog, aveți cuvântul.

   

Domnul Mihai Cristian Apostolache:

Vă mulțumesc, doamnă președintă.

Profit de această ocazie, pentru a aduce în atenția Guvernului o solicitare mai veche, dar care nu și-a găsit rezolvarea. Este vorba de necesitatea implicării Guvernului, prin Ministerul Economiei, în vederea găsirii unei soluții pentru introducerea rețelei de gaze naturale în zona de sud a județului Prahova. Din discuțiile cu autoritățile locale din zonă, precum și cu mai mulți locuitori a reieșit dorința clară de a se realiza o astfel de investiție, care va dinamiza zona din punct de vedere economic, cunoscându-se faptul că această zonă reprezintă un bazin legumicol important al județului Prahova.

Precizez faptul că există și proiectul pentru această investiție, nefiind nevoie decât de voință politică pentru a se realiza.

Chiar dacă nu sunt oameni care au case de odihnă, ca pe Valea Prahovei, sunt prahoveni care merită și ei un nivel de trai mai ridicat, așa cum, de altfel, toți românii merită acest lucru.

De aceea, domnule prim-ministru, vă rog să aveți în vedere și această zonă din Prahova, astfel încât dorința locuitorilor săi să devină realitate.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc.

 
  Iuliu Nosa - declarație politică intitulată Opoziție și onoare;

Tot din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Iuliu Nosa. Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Iuliu Nosa:

Mulțumesc, doamnă președintă.

Stimați colegi,

Titlul intervenției mele de astăzi este: "Opoziție și onoare".

Am abordat acest subiect pentru că săptămâna trecută, după ce în Parlament a fost respinsă moțiunea de cenzură inițiată de Partidul Democrat la ordinul lui Traian Băsescu s-a dezbătut foarte mult pe tema Opoziției, consumându-se energie și timp inutil. Care dintre partidele politice se află în Oopoziție și care se află la putere? Acestea au fost dilemele, atât pentru politicieni, cât și pentru cetățenii României.

Iată o nouă momeală democrato-băsesciană de abatere a energiilor polemice politice de la problemele reale ale țării, pentru a capta capital electoral. Dacă aceste energii ar fi dirijate spre problemele reale, ar reieși incapacitatea democraților de a propune soluții viabile. De aici și până la a pierde electorat ar fi numai un pas. Deci, decât să riște acest lucru, ei se ocupă cu ceea ce i-a învățat mai bine șeful lor (dar nu Boc): cu diversiunea.

Așadar, cine este la putere și cine în opoziție? Poate că unii dintre politicieni s-au lămurit de care parte a baricadei se află. În schimb, sunt convins că alegătorii noștri sunt, în continuare, total debusolați.

Am să vă spun și cine îi induce în eroare! Ați ghicit! Cine altcineva decât politicienii Partidului Democrat, în frunte cu Emil Boc, omul de curte al președintelui Băsescu.

După respingerea moțiunii de cenzură, democrații au început să-și țipe oful, susținând sus și tare că ei se află în opoziție și vor rămâne în opoziție. Foarte bine, să stea în opoziție!

Dar dacă vor opoziție, trebuie să o facă cu adevărat, nu doar la nivel declarativ. Ei se află în opoziție doar atunci când, mânați de obsesia lui Traian Băsescu de a scăpa de premierul Tăriceanu, trebuie să critice, necondiționat orice acțiune a Guvernului.

Acest lucru se poate realiza doar la nivel central, deoarece în teritoriu lucrurile stau cu totul altfel. Cum pot reprezentanții Partidului Democrat să susțină, plini de tupeu, că se află în opoziție, atâta timp cât toate structurile serviciilor publice deconcentrate de la nivelul județelor sunt conduse de democrați sau de clientela lor politică plină de obediență? Ce fel de opoziție poate să facă un reprezentant al Partidului Democrat aflat la cârma unei instituții deconcentrate, în situația în care el are obligația să se subordoneze ierarhic unui ministru liberal?

După cum bine știți, stimați colegi, în toate județele României democrații sunt majoritari în ceea ce privește conducerea structurilor deconcentrate. În consecință, vă puteți închipui cât de eficient pot funcționa aceste instituții. După ce ne-am confruntat cu o criză instituțională fără precedent la nivel central, se pare că, în continuare, funcționarea instituțiilor publice din teritoriu va fi afectată de jocul de-a opoziția al Partidului Democrat.

Dacă vor să facă o opoziție adevărată Guvernului Tăriceanu, ar trebui să își retragă reprezentanții și clienții politici de la conducerea tuturor structurilor deconcentrate. Parcă ne-am cam săturat să îl tot auzim pe Emil Boc acuzând, în dreapta și în stânga, jocurile politice ale celorlalte partide. Ar trebui ca, înainte de a se erija în acuzator, să traseze coordonatele clare ale Partidului Democrat.

Dacă ar mai exista puțină onoare în rândurile democraților, în momentul în care ar rosti cuvântul "opoziție" ar trebui să fie semnate și câteva demisii.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Ioan Oltean - declarație politică intitulată UDMR merge cu pâra la Budapesta;

Invit la microfon pe domnul chestor Ioan Oltean, Grupul parlamentar al PD. Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, doamna președintă.

Doamnelor și domnilor,

Declarația mea politică se intitulează: "UDMR merge cu pâra la Budapesta".

Stimați colegi deputați,

Se confirmă, încă o dată, faptul că lupta împotriva corupției deranjează, iar tulburarea somnului liniștit al unor politicieni cercetați în diverse dosare trezește în cei vizați instinctul animalic de conservare.

În această situație se numără și câțiva dintre membrii unuia dintre partidele aflate la guvernare care, în loc să-și exercite dreptul constituțional de a-și demonstra nevinovăția în fața legii, așa cum se procedează în orice stat de drept, au decis să dea fuguța la vecini, ca să-i pârască pe procurorii cei răi și fioroși.

UDMR promovează, în mod repetat, o politică periculoasă de denigrare a instituțiilor statului român, prin care se aduc atingeri grave imaginii țării la guvernarea căreia se află de 17 ani.

Acțiunile UDMR de a se plânge Guvernului de la Budapesta de așa-zisele înscenări de dosare și presiuni politice la care sunt supuși anumiți politicieni ai Uniunii sunt șocante și de neînțeles, atât timp cât și alți politicieni, care nu sunt de etnie maghiară, sunt cercetați în dosare privind acte de corupție.

Nu înțelegem aroganța cu care politicienii UDMR se consideră mai cu moț decât toți ceilalți, afirmând că sunt persecutați pe motive de etnie. Poate domniile lor au uitat că trăiesc în România, și nu în Ungaria, iar formațiunea din care fac parte guvernează, alături de Partidul Național Liberal, România, și nu Ungaria.

În consecință, atât timp cât lucrurile stau așa și nu altfel, îi rugăm pe stimații colegi de la UDMR să renunțe la dorința arzătoare de a obține drepturi în plus față de restul cetățenilor români, cum ar fi, de exemplu, imunitatea juridică specială pe rațiuni de origine etnică, și să accepte faptul că, în România, cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări.

Dacă aceste prevederi legale nu le sunt pe plac, nu putem face altceva decât să sugerăm UDMR să ceară azil politic în Ungaria.

Cât despre comunicatul ministerul ungar de externe referitor la problema în cauză, considerăm că acesta reprezintă un amestec fără precedent și nejustificat, grosolan în treburile interne ale României, iar asemenea acțiuni nu sunt binevenite.

Prin urmare, sugerăm cabinetului de la Budapesta să se ocupe mai mult de guvernarea Ungariei și să se abțină, pe viitor, de a mai interveni în treburile interne ale României.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Mira Anca Victoria Mărculeț Petrescu - declarație politică referitoare la Jaful pădurilor, aurul verde;

Din partea Grupului parlamentar al PRM, dau cuvântul doamnei deputat Anca Mărculeț Petrescu. Vă rog, doamnă deputat, aveți cuvântul.

   

Doamna Mira Anca Victoria Mărculeț Petrescu:

Mulțumesc, doamnă președintă.

Declarația mea politică se referă la: "Jaful pădurilor, aurul verde".

Manifestările dedicate Zilei Mondiale a Mediului, 5 iunie, au readus în atenție o dată în plus problemele stringente ale protejării mediului și de combatere a încălzirii globale. Factorii care determină creșterea temperaturii pe Terra, cu consecințe catastrofale și pierderi ireversibile, sunt tot mai greu deținut sub control. Exploatarea irațională a resurselor de energie, consumul industrial excesiv, poluarea atmosferei amenință sănătatea plantei și a tuturor locuitorilor săi, indiferent de meridianul pe care se află.

Acțiunile concentrate ale organismelor internaționale, apelurile pentru strategii comune de protecție a naturii sunt contracarate de ritmul diabolic de agresare a naturii, de ofensiva intereselor mercantile, de abuzuri și ilegalități care lovesc în plin fragilul echilibru ecologic.

Una din cauzele primordiale privind distrugerea mediului natural este defrișarea masivă a zonelor împădurite, care provoacă degradarea bruscă a solului, alunecări de teren și reacția în lanț a furtunilor violente, a tornadelor și inundațiilor. Natura, văduvită de coroana benefică a pădurilor, reacționează violent, cerându-și înapoi scutul ei protector: aurul verde al pădurilor.

România a înregistrat în ultimii 17 ani o performanță incredibilă de sacrificare a pădurilor care acopereau generos toate formele de relief ale țării, aducând perspectiva sumbră a solurilor aride și a deșertificării. Suprafețe imense împădurite au fost retrocedate unor proprietari care le-au exploatat ilegal, tăind fără milă păduri întregi, a căror refacere ar dura un secol. Mii de copaci din județele Suceava, Prahova, Mehedinți au fost culcați la pământ, consecințele asupra mediului fiind dezastruoase.

În județul Bacău, unde legea punerii în posesie a fost greșit interpretată, mulți neaveniți au devenit proprietari a mii de hectare de pădure fără a avea vreun drept. După ce au intrat ilegal în posesie, le-au jefuit fără a cunoaște vreo opreliște.

După cum comentează presta cotidiană, pentru aproape 10 mii de hectare care au căzut pradă celor care nu au avut niciun fel de interes există dosare la D.N.A. aflate în cercetare. Dar când vor fi totuși finalizate?

Specialiștii consideră că tăierea pădurilor va avea pe viitor consecințe incalculabile, în condițiile în care, în prezent, măcelul pădurilor continuă, măsurile legale nu se aplică, iar replantările abia dacă se fac.

O consecință gravă a uciderii pădurilor este spălarea solului fertil până la rocă. Statisticile arată că, de pildă, în Moldova, în ultimii 10 ani, au dispărut 2 hectare de pădure pe zi, în județul Vaslui s-au tăiat și perdelele antierozionale, iar Bărăganul neirigat și județele din sudul Olteniei sunt amenințate de secetă și deșertificare, iar când plouă se produc alunecări de teren cu consecințe catastrofale. Natura agresată și jefuită de comorile ei se răzbună.

O altă statistică recentă arată că suprafața pădurilor tăiate în România este de peste cinci ori mai mare decât suprafața plantațiilor noi. Decalajul între suprafețele de pe care se taie păduri și cele unde se plantează puieți se accentuează cu fiecare an. În 2006, diferența a depășit pragul de 70 de hectare.

Platoul Bucegilor, retrocedat! Asta a fost culmea! 366 de hectare! Prin transferuri ilegale, unele în zone exceptate de lege, altele în rezervațiile naturale strict protejate, a fost și el decimat de drujbe.

județul Mehedinți, atât de pitoresc și dăruit cu zone geologice rare, ce le-ar recomanda protecție UNESCO, nu a fost nici el ocolit de jaful aurului verde, prin sacrificarea a zeci de hectare de păduri. Marele savant agronom Ionescu Șișești, născut în acest județ, în satul Șișeștii de Jos, ar fi trăit o mare dezamăgire, dacă ar fi văzut jafurile sistematice ale bogăției țării.

La 40 de ani de la moartea lui Ionescu Șișești, Academia Română l-a omagiat pe marele savant înaintaș, întemeietorul Institutului de cercetări agronomice din București. Fost ministru al agriculturii și domeniilor, membru de onoare al Academiei de Științe din străinătate, Ionescu Șișești a lăsat o operă capitală privind prezentarea și valorificarea științifică a potențialului uriaș agricol și silvic al României. Acest potențial, bine gestionat, făcea din România grânarul Europei și izvorul prosperității sale economice, cu mari perspective de evoluție.

Toți suntem chemați să apărăm mediul natural de agresiuni cu consecințe dezastruoase asupra ambientului și sănătății planetei. Agenția Națională pentru Protecția Mediului, înființată cu trei ani în urmă în cadrul programului de aderare la Uniunea Europeană, și-a propus, prin organismele sale, activități lăudabile de protejare și refacere, în ceasul al doisprezecelea, a unei naturi în continuare vulnerabilă și expusă abuzurilor, dar nu s-a văzut nimic până acum, deci abuzurile continuă.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, doamnă deputat.

 
  Lia Ardelean - declarație politică intitulată Să stopăm umilirea pensionarilor României europene!;

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, o invit la microfon pe doamna deputat Lia Ardelean. Aveți cuvântul, doamnă deputat.

   

Doamna Lia Ardelean:

Mulțumesc, doamnă președintă.

Stimați colegi,

Declarația politică se numește: "Să stopăm umilirea pensionarilor României europene!"

Pensionarii României ies astăzi în stradă, organizând manifestări de protest care nu fac cinste unei societăți europene. Părinții și bunicii noștri vin în fața Guvernului să-și ceară drepturile de care ar trebui să beneficieze în mod firesc, precum vârstnicii din țările care se respectă.

Una din prioritățile partidelor politice ar trebui să fie rezolvarea problemelor pensionarilor, fără îndoială, categoria cea mai defavorizată a României postrevoluționare. Toate guvernele perindate până acum la conducerea țării și-au făcut un titlu de glorie din promisiunile că vor îmbunătăți nivelul de trai al celor șase milioane de vârstnici, dar majoritatea acțiunilor au rămas la stadiul de vorbe goale de campanie electorală. Din păcate, cu mici excepții, clasa politică nu a demonstrat că este decisă să contribuie la îmbunătățirea vieții pensionarilor, în primul rând prin elaborarea unor legi care să asigure cel puțin o minimă decență în procurarea coșului zilnic.

Rezolvarea problemelor pensionarilor reprezintă examenul cel mai dificil pe care îl are de absolvit actuala guvernare. Dacă guvernele anterioare au picat cu "brio" aceste teste de moralitate, nici actualul Guvern nu are șanse mai mari de a lua notă de trecere în rezolvarea dramei vârstnicilor. Nu este posibil ca, după o viață de muncă cu mari sacrificii, pensionarii României să îndure aceleași umilințe și acum, după aderarea la Uniunea Europeană. Nu este corect și moral ca vârstnicii nici măcar să nu îndrăznească să viseze la un trai decent și să ajungă să-și blesteme ultimele zile din viață.

Clasa politică și Guvernul au cea mai mare parte din vină, pentru că în ultimii 17 ani s-au încercat tot felul de artificii și experimente care, în loc să rezolve problemele, au adâncit și mai mult criza profundă a sistemului de pensii.

Nu în ultimul rând, o problemă importantă pe care politicienii o au de rezolvat este aceea a pensionarilor evacuați din casele naționalizate.

Consider inexplicabil faptul că nimeni nu discută despre pensia minimă din care încearcă să supraviețuiască aproape 3 milioane de pensionari.

De asemenea, existența mai multor acte normative care reglementează regimul pensiilor, precum și a mai multor case de pensii nu sunt altceva decât alte anomalii care continuă să creeze discrepanțe enorme în sistemul de stabilire a cuantumului pensiilor.

Cred că a sosit momentul în care trebuie să revizuim nivelul pensiilor atât pentru agricultorii care trăiesc din câteva sute de mii de lei vechi, de batjocură, cât și pentru cei 3 milioane de pensionari care au pensii mai mici de 3,5 milioane lei.

Verbul "a pensiona" este sinonim cu verbele "a recunoaște" și "a respecta".

Trebuie să recunoaștem, astfel, dreptul sfânt lăsat de Dumnezeu pensionarilor, de a-și petrece restul zilelor, după o muncă susținută, cum e mai bine, cum le permite societatea, care ar trebui să dea dovadă de mare respect față de acest stadiu al vieții umane.

Din păcate, trebuie să remarc cu mâhnire că atitudinea contemporanilor noștri este una de neînțeles, iar aroganța inadmisibilă și marginalizatoare cu care sunt tratați poate conduce chiar până la anihilarea pensionarilor de pe eșichierul vieții.

Suferințele multiple și problematica acestor oameni, deveniți oropsiți ai sorții, îi lasă reci pe guvernanți, care au ajuns să le dea cu lingurița unele măriri ale punctului de pensie, total insuficiente pentru coșul zilnic pentru un trai decent.

Consider că rolul parlamentarilor nu este acela de a se opune, cu orice preț, unor proiecte, pentru simplul motiv că semnatarii lor fac parte din anumite partide.

Trebuie să dăm dovadă de coeziune politică în susținerea inițiativelor cu impact direct asupra populației și creșterii nivelului de trai al acesteia.

În loc să pierdem timp prețios în interminabile dispute politicianiste de orgolii, ar fi timpul să ne concentrăm cu adevărat pe problemele oamenilor, pe bună dreptate dezamăgiți de prestația clasei politice.

Un exemplu de preocupare și de respect față de oameni ar fi un vot pozitiv masiv pentru adoptarea proiectului de lege privind programul de solidaritate socială în favoarea pensionarilor cu venituri reduse, care ar scoate din sărăcie câteva milioane de vârstnici rămași fără speranța unor zile mai bune.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, doamna deputat.

 
  Gheorghe Sârb - declarație politică intitulată Apel pentru elaborarea unei strategii naționale de populație și dezvoltare pentru susținerea natalității din România;

Din partea Grupului parlamentar al P.D., dau cuvântul domnului deputat Gheorghe Sârb.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Gheorghe Sârb:

Vă mulțumesc, doamnă președintă.

Declarație politică: "Apel pentru elaborarea unei strategii naționale de populație și dezvoltare pentru susținerea natalității din România".

Stimați colegi,

În condițiile în care în România se vorbește despre un declin demografic determinat de natalitatea scăzută, mortalitatea generală ridicată și migrația în creștere, trebuie să recunoaștem faptul că se impun de urgență măsuri pentru redresarea natalității.

Cele mai evidente consecințe ale schimbărilor demografice din România sunt scăderea și îmbătrânirea populației.

Potrivit cercetătorilor, diferența dintre situația demografică și sistemul social se va acutiza, având efecte directe și în alte domenii.

Astfel, este afectată direct piața muncii, deoarece forța de muncă scade dramatic din cauza emigrației și a numărului scăzut de persoane tinere capabile să intervină. Chiar și în sistemul de sănătate, numărul tot mai crescut de vârstnici necesită servicii medicale specifice, dar pe care sistemul de sănătate românesc nu le poate pune la dispoziție.

Trebuie să conștientizăm că România are nevoie de o strategie națională de populație și dezvoltare care să ofere soluții pentru a putea face față acestor schimbări.

Prognozele analiștilor sociali arată că populația României va scădea dramatic și va fi din ce în ce mai vârstnică. Pentru anul 2050, analiștii Uniunii Naționale F.P.A. estimează că populația va număra între 14 și 16 milioane de locuitori, din care doar 10% vor fi activi pe piața muncii. De aici, rezultă că un contribuabil va plăti pentru pensiile, educația și serviciile de sănătate ale altor 9 persoane. Și cum ne pregătim noi pentru această situație?

Analizând actualele măsuri guvernamentale pentru redresarea natalității, reiese că acestea au determinat creșterea numărului de nașteri timp de 3 ani, dar sunt ineficiente pe termen lung.

Măsurile guvernamentale pentru redresarea natalității au determinat creșterea numărului de nașteri timp de 3 ani, dar se dovedesc ineficiente pe termen lung. La 4 ani de la crearea indemnizației pentru creșterea copilului este clar că este nevoie de politici economice și sociale care să susțină natalitatea.

În condițiile declinului demografic din România, determinat de natalitatea scăzută, mortalitatea generală ridicată și migrația în creștere, statul român trebuie să creeze o serie de facilități economice pentru redresarea situației.

Trebuie să luăm în considerare din timp consecințele pe care le au măsurile cu efect demografic, iar lucrul acesta trebuie susținut și de noi, parlamentarii, care reprezentăm interesul cetățenilor, dar și în calitate de actori ai acestui sistem în schimbare.

De aceea, lansez acest apel pentru elaborarea unei strategii naționale de populație și dezvoltare pentru susținerea natalității din România.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
   

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul deputat Vasile Filip Soporan? O depuneți scris, da?

Mai sunt în sală colegi care vor să susțină declarația politică?

Vă mai dau citire listei cu colegii care au depus în scris declarațiile politice.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnii deputați: Ioan Stan, Manuela Mitrea, Mihaela Rusu, Gheorghe Chiper, Vasile Filip Soporan și Florin Iordache; din partea Grupului parlamentar al P.C., Daniela Popa.

În sală, dacă nu mai sunt colegi care își susțin declarațiile, închidem ședința consacrată declarațiilor politice, urmând ca la ora 10,00 să înceapă plenul Camerei Deputaților, cu toate problemele înscrise pe ordinea de zi.

Vă mulțumesc.

 
     

(Următoarele declarații politice și intervenții au fost consemnate conform materialelor depuse la secretariatul de ședință.)

 
    Costică Macaleți - intervenție cu tema Meșteșugarii tradiționali - valori pe cale de dispariție;

Domnul Costică Macaleți:

"Meșteșugarii tradiționali - valori pe cale de dispariție"

Domnule președinte, stimați colegi,

Declarația mea politică de azi se referă la micii meșteșugari tradiționali. Din păcate, pentru unii dintre noi ei sunt ceva ce aparține trecutului, niște "relicve", de obicei persoane în vârstă, pierdute prin niște sate uitate de lume, care practică meșteșuguri vechi, considerate "depășite". Este o eroare acest mod de gândire. În actualele condiții economico-sociale, îmbinarea pragmatismului economiei de piață cu tradiția pare să fie soluția pentru supraviețuire. O șansă pentru reînvierea tradițiilor populare este împletirea lor cu dezvoltarea turismului, precum și identificarea de piețe noi de desfacere pentru produsele meșteșugărești.

Conform datelor pe care le deținem, fără un sprijin din partea autorităților, meșteșugurile tradiționale românești ar putea dispărea în următorii ani din cauză că cei care le practică nu sunt organizați în asociații profesionale, iar locurile în care își au atelierele nu sunt incluse în traseele turistice.

Puțini mai sunt meșterii populari, iar și mai puțini dintre aceștia mai pot trăi doar din vânzarea obiectelor tradiționale pe care le produc. Specialiștii etnologi apreciază că autoritățile ar trebui să încerce sprijinirea meșterilor populari prin comenzi sau materiale, dar și prin demersuri legate de protejarea mărcii produselor realizate de meșteșugari. Este nevoie ca produsele tradiționale din toate zonele țării să fie promovate după standarde europene, omologate și cu drept de proprietate intelectuală, în condițiile în care activitatea meșteșugarilor nu este subvenționată în nici un fel.

Încă mai există forțe în mediul rural care au creativitate, dar nu sunt promovate și nu sunt asociate. Meșteșugurile se mai mențin în momentul de față datorită rugăminților unor autorități și a faptului că meșteșugarii sunt chemați la târguri. Pentru a-i ajuta pe meșteșugari să-și comercializeze produsele, centrele județene pentru conservarea tradiției populare organizează anual târguri ale meșterilor populari și încearcă să le faciliteze participarea la astfel de manifestări organizate în alte județe. Dar ușor, aceste lucruri se vor îngropa din păcate.

Apelul pe care îl fac de la această tribună este atât un apel de suflet, la conservarea tradițiilor noastre românești, dar și un apel la chibzuință, la înțelepciune. Există încă resursele și există încă oamenii care să nu lase să moară meșteșugurile tradiționale. Iată de ce rog autoritățile locale și centrale să nu-i lase în uitare pe cei care practică meșteșugurile tradiționale pentru că odată cu dispariția lor vor rămâne în trecut o serie de valori care se pot dovedi din nefericire pierdute pe veci.

    Mircea Ciopraga - informare privind participarea Delegației Parlamentului României la cea de-a 29-a Adunare Generală a Adunării Parlamentare a Cooperării Economice la Marea Neagră;

Domnul Mircea Ciopraga:

Informare asupra participării Delegației Parlamentului României la cea de-a 29-a Adunare Generală a Adunării Parlamentare a Cooperării Economice la Marea Neagră

Dragi colegi,

În perioada 12-14, iunie delegația parlamentului României a participat la Varna, în Bulgaria, la cea de-a 29-a Adunare Generală a Adunării Parlamentare a Cooperării Economice la Marea Neagră.

Principala temă a acestei reuniuni a fost relația dintre APCEMN, OCEMN și Uniunea Europeană, sub titlul generic "Organizația pentru Cooperarea Economică la Marea Neagră și Uniunea Europeană: Noul Parteneriat Europa-Marea Neagră".

În calitate de președinte al Delegației României la Adunarea Parlamentară a Cooperării Economice la Marea Neagră, am susținut un discurs pe această temă, împărtășind și celorlalte delegații, în mare parte ale unor țări nemembre ale Uniunii Europene, experiența țării noastre.

În acest sens, am exprimat convingerea că Acordurile de Parteneriat și Cooperare dintre Uniunea Europeană și Statele Membre BSEC constituie cadrul optim pentru integrarea graduală a acestor țări într-o zonă lărgită a cooperării europene, ca mijloc de a asigura și proteja democrația, statul de drept și respectarea drepturilor omului.

Am făcut cunoscut și faptul că pentru statele candidate la Uniunea Europeană, programele de asistență ale Uniunii au redus discrepanțele economice și au susținut adaptarea actelor normative de bază la legislația europeană. Reformele ambițioase, realizate sub îndrumarea Uniunii pentru alinierea legislației naționale la acquis-ul comunitar au fost inevitabil menționate.

După ultimul val de extindere al Uniunii Europene, prin aderarea Bulgariei și României, precum și după demararea negocierilor de aderare cu Republica Turcă, granița viitoare a Uniunii s-a mutat acum lângă Marea Neagră, ocupând o parte considerabilă a coastei Mării Negre.

În această perspectivă, cooperarea dintre UE și BSEC in diverse domenii de activitate devine inevitabilă. Cu privire la acest aspect vă reamintesc măsurile pe care APCEMN le-a adoptat în acest scop, anume: Recomandarea 86/2005 cu privire la "Aspectele culturale, educaționale și sociale ale lărgirii UE: consecințe pentru Marea Neagră", Recomandarea 76/2004 cu privire la "Cadrul de cooperare dintre APCEMN și Parlamentul European", și Recomendarea 73/2003 legată de problema "Marea Neagră în contextul lărgirii Uniunii Europene".

În ultimii ani, țările membre BSEC au susținut în mod semnificativ procesul de integrare economică și au creat un cadru solid pentru aplicarea politicilor economice. Un succes substanțial a fost obținut în procesul complex de tranziție și restructurare. Măsuri complete au fost luate în direcția implementării interne a economiilor de piață, ale sistemelor politice democratice, a creării unei societăți civile puternice și a unui cadru instituțional eficient. Reformele au vizat domenii de prioritate ale integrării, respectiv comerțul, trecerea frontierelor, transportul, investițiile, sistemul bancar, energia, mediul, proprietatea privată, administrația, justiția, producția, tehnologiile etc.

Cu toate acestea, diferențe majore legate de nivelul de dezvoltare economică, programele de reformă și ritmul de creștere economică continuă să accentueze caracterul deja eterogen al Mării Negre în ceea ce privește nivelele de dezvoltare generală. Tabloul acestor diferențe devine mai clar pentru țările candidate pentru aderarea la UE.

Integrarea reprezintă rezultatul cooperării și parteneriatului bazate de interese și viziuni comune ale unui grup de țări. Pentru a face față provocărilor secolului 21, țările din regiunea Mării Negre trebuie să continue să lucreze împreună și să dea un nou impuls cooperării pentru susținerea stabilității și prosperității în această zonă. O interacțiune mai apropiată între țările membre BSEC și structurile europene regionale și subregionale va întări încrederea, parteneriatele și înțelegerea reciprocă.

Tot la acest eveniment, Delegația Parlamentului României la APCEMN, pe linia preocupării constante pentru îmbunătățirea activității organizației, a venit cu o propunere de înființare a unor burse pentru absolvenții interesați de studii doctorale în chestiuni legate de Marea Neagră. Propunerea s-a bucurat de succes, urmând a fi implementată în scurt timp la nivelul organizației.

    Bogdan Liviu Ciucă - declarație politică cu tema Învățământul românesc - între performanță și declin;

Domnul Bogdan Liviu Ciucă:

"Învațamântul românesc - între performanță și declin"

Mulți dintre noi împărtășim ideea că învățământul din România are un nivel deosebit, care poate fi constatat atât prin rezultatele remarcabile obținute de elevii și studenții români ce iau parte la competițiile științifice internaționale, precum și prin faptul că numeroși specialiști români cu studii în țară și care lucrează în străinătate sunt foarte bine apreciați în munca lor.

Cred că învâțămâtul românesc se află într-un proces de modernizare și adaptare la nevoile impuse de piața forței de muncă, pe fondul unei cereri de noi profesii care trebuie introduse în aria curiculară a instituțiilor de învațamânt românești.

Dar ceea ce mă îngrijoreazâ cel mai mult, în ultima perioadă, este o degradare a climatului din școlile românesti, prin creșterea numarului de agresiuni între elevi, între elevi și profesori și indiferența cu care factorii de decizie, implicați în rezolvarea problemelor, privesc aceste situații.

Cel mai des întâlnite agresiuni în școală sînt injuriile și vulgaritățile, amenințările, intimidările și gesturile agresive moderate cum ar fi îmbrîncelile sau lovirile ușoare. Bătăile între elevi au un caracter ocazional, cele mai multe dintre conflicte pornind în timpul pauzelor și se sfîrșesc după ore, de regulă în afara școlii. Majoritatea conflictelor pornesc de la simple copilării și au o justificare minoră, iar dacă fetele aleg agresivitatea verbală și sînt mai ușor de provocat, băieții intră mai greu în conflict, dar generează incidente mai grave, culminînd cu agresiuni fizice.

O problemă sînt și "taxele de protecție", frecvente mai ales la școlile generale și mai puțin în licee, elevii mici fiind mai ușor de intimidat și controlat, deoarece le este frică să spună despre acest lucru. Cei care cer aceste taxe de protectie sînt persoane de regulă din afara școlii. La nivel profesoral se recunoaște că gestionarea conflictelor lasă de dorit deoarece multe dintre incidentele moderate care se întîmplă în școală nu sânt cunoscute sau, chiar dacă sânt cunoscute, sânt trecute cu vederea. Elevii nu discută cu profesorii și preferă să-și rezolve singuri conflictele care apar între ei, fără implicarea cadrelor didactice, dar simt nevoia unor ore în care să se discute despre problema conflictului, metode și tehnici de negociere a conflictelor sau despre consecințele comportamentului violent.

Una din soluții este prezența în fiecare școală a unui psiholog care să consilieze elevii și să colaboreze cu profesorii și măcar a unui jandarm care să asigure securitatea elevilor și aplanarea conflictelor apărute în interiorul unității de învățământ. În plus, cadrele didactice subliniază și necesitatea educării părinților, mai ales că unele conflicte au fost escaladate tocmai prin implicarea acestora, ajungându-se la amenințări cu moartea și bătăi în plină stradă.

    Horea Dorin Uioreanu - declarație politică cu titlul Lungul drum de la negociere la șantaj;

Domnul Horea Dorin Uioreanu:

"Lungul drum de la negociere la șantaj"

Stimați colegi,

Semn că vremea frumoasă de afară, păsările ciripind și briza mării emană o euforie și în lumea politică, colegii democrați au început să scrie moțiuni pe bandă. Nu a fost de ajuns că moțiunea de cenzură de săptămâna trecută a ținut proiecte legislative importante în loc. Nu este important faptul că Parlamentul, prin neadoptarea acelei moțiuni, a acordat un vot de încredere Guvernului. Merită amintite șantajele la care au fost supuși unii colegi pentru a semna textul respectiv, dovadă că moțiunea nu a fost votată nici măcar de către cei care apăreau pe lista aderenților. În concluzie, Partidul Democrat se află într-o stare de creație, iar unele stări trebuie înțelese și nu comentate.

Stimați colegi,

Cârcotașii veșnici ai acestei guvernări spun despre Cabinetul Tăriceanu că nu este susținut în Parlament. Cu toate acestea, cifrele arată că în luna mai, din 125 de proiecte de legi ale Guvernului, PSD a votat 100 și PD a votat 101. No comment!

Pentru cei care s-au obișnuit să vadă lumea în alb și negru, mai mult negru, deoarece numai ei sunt "albi", aș avea un aspect de subliniat: pentru prima dată, în Parlamentul României se dialoghează. Discutăm despre proiecte, despre cetățeni, despre interesul județului pe care îl reprezentăm.

S-au obișnuit unii să folosească forul legislativ ca pe o instituție de decor. Acestora le este convenabil să se vadă la televizor deputați care dorm sau senatori care se scobesc în nas. Drept pentru care, devine foarte ușor să meargă în piețe și să arunce cu noroi în Parlament. S-au învățat unele guverne monocolore să folosească Parlamentul pentru a trece proiecte guvernamentale pe bandă, fără discuții, fără modificări. După care să arate spre parlamentari că sunt ineficienți și corupți.

După mult timp, în Parlamentul României, miniștrii vin să își explice reformele în fața grupurilor parlamentare. Este exemplul ministrului sănătății, care ieri a făcut prezentarea stadiului reformei în sănătate, subliniind necesitatea girului Parlamentului în chestiuni de acest gen și dând explicații parlamentarilor. Din crearea acestui gen de dialog, singurul lucru care primează, după mult timp, este interesul cetățeanului. De ce ne este rușine să recunoaștem acest aspect?

Partidul Democrat, în frunte cu domnul Băsescu, ne-au învățat, încă de pe vremea când se agățau de barca domnului Stolojan, că în politică nu se negociază. Domnul Băsescu și Partidul Democrat, prin pozițiile extrem de tranșante pe care le-au adoptat de-a lungul timpului, au impus ideea că a negocia înseamnă a pierde și au adus în politică strategia jocului la cacealma, emblematice fiind aici cele cinci minute în care suspendatul președinte nu și-a mai dat demisia.

Partidul Democrat nu dorește negociere în politica românească. Pentru că nu știe, pentru că nu poate și pentru că preferă strategia în care anumiți oameni politici își schimbă punctele de vedere la fluturarea discretă unor dosare. În situația asta, nu mai trebuie să dai nimic la schimb și poți să ceri orice. Ceea ce se întâmplă în luările de poziție a unor colegi care nu au nimic în comun cu ideologia populară a domnului Boc ar trebui înțeles ceea ce am spus. Nu avem de a face decât cu încă o situație în care "hoțul strigă hoții!"

Vă mulțumesc pentru atenție!

    Ovidiu Ioan Silaghi - declarație politică intitulată Va vota PD împotriva lui Flutur și Cinteză?;

Domnul Ovidiu Ioan Silaghi:

"Va vota PD împotriva lui Flutur și Cinteză?"

Partidul Democrat vine cu două moțiuni simple în care sunt atacați miniștrii sănătății și agriculturii. Activitatea celor două ministere mai este atacată însă și de două moțiuni ale PSD. Se pare însă că Partidul Democrat nu a învățat nimic din lecția moțiunii de cenzură, când s-a făcut de râs, obținând chiar mai puține voturi decât semnăturile necesare promovării moțiuni. Ieri, prin vocea președintelui său, domnul Emil Boc, Partidul Democrat a anunțat deja că va susține și moțiunile PSD. Liderii Partidului Democrat uită însă un amănunt: PSD va ataca și perioada de aproape doi ani a ministeriatului domnului Flutur la agricultură și cea ceva mai scurtă a domnului Cinteză la sănătate. Intenții făcute public de către președintele PSD, domnul Mircea Geoană.

Stau și mă întreb cum vor susține cele două moțiuni și cum vota parlamentarii Partidului Democrat? Pentru că îmi este greu să cred că vor fi de acord cu atacarea amicilor lor politici, Gheorghe Flutur și Mircea Cinteză. S-ar putea să asistăm la acest început de vară fierbinte la scene distractive în Parlament. Parlamentarii Partidului Democrat să voteze diferit două atacuri împotriva acelorași ministere. Nimic nu este imposibil atunci când este vorba de politica practicată de Partidul Democrat. Un partid care cere prin moțiunile sale simple demiterea a doi miniștri, dar atunci când o moțiune împotriva unui propriu ministru - cazul Monica Macovei - a fost adoptată, a clamat, și pe bună dreptate, că demiterea este ilegală, fapt confirmat și de Curtea Constituțională. Dar ce mai contează acum, o decizie a Curții Constituționale pentru cel mai inconsecvent partid din România?

Un partid care are la origine trădarea, s-a născut din trădare și și-a făcut o profesie din a trăda. Să ne amintim apariția ca partid politic la începutul anului 1990 a FSN, după ce liderii acestuia - printre care se aflau și mulți dintre cei care sunt astăzi în fruntea Partidului Democrat - au dat asigurări românilor că nu va deveni partid politic. Să ne amintim că schisma din FSN din 1992 când de fapt s-a născut Partidul Democrat, să ne amintim cum au fost trădați țărăniștii în prima guvernare alternativă a României, și să ne amintim și de cum a fost trădat și PNL în perioada 2005-2006 de către exponenții Partidului Democrat.

Și totuși.Ținând însă cont de declarația de luni a domnului Boc nu pot să nu cad pe gânduri și să nu-mi pun următoarea întrebare: și dacă Partidul Democrat, aflat temporar la adăpostul procentelor umflate din sondaje dubioase, are de gând să-și trădeze noii parteneri, foștii noștri colegi aflați acum în PLD și va vota moțiunile PSD în care sunt atacați doi dintre liderii "aliați"? Nimic nu este exclus, în ciuda declarațiilor privind o viitoare colaborare fructoasă. Anumite aspecte semnalate astăzi de ziarul "Gândul" mă îndreptățesc să-mi pun această întrebare. Iar "povestea" Nati Meir reprezintă un caz real. Pentru a obține o semnătură vitală la moțiunea de cenzură, Partidul Democrat i-a promis acestuia marea cu sarea alături de carnetul de membru. Iar acum, după doar o săptămână, atât liderii filialei Tulcea a PD cât și liderii de la centru se dezic de cel care i-a ajutat. Nu mai este nimic de comentat.

    Bogdan Liviu Ciucă - declarație politică cu tema Integrarea agricolă și dezvoltarea rurală;

Domnul Bogdan Liviu Ciucă:

"Integrarea agricolă și dezvoltarea rurală"

Se știe că până în prezent gradul de absorbție a fondurilor destinate agriculturii și dezvoltării rurale de la Uniunea Europeană reprezintă 6% din ce s-a prevăzut pe această perioadă. Se mai știe că dacă nu vom utiliza ce puțin 40% din totalul fondurilor alocate până la sfârșitul anului vom deveni un contribuitor net la bugetul comunitar, vom da uniunii mai mult decât vom primi, ceea ce este în egală măsură atât mai ales împovărător, compromițând-se însăși ideea integrării.

Cauzele acestei stări de lucrări sunt multe și complexe, dar toate se pare au un numitor comun: ignoranța și delăsarea pentru pregătirea condițiilor cerute în perioada de preaderare și menținerea acestei atitudini de pasivitate și inerție și în prezent. Locuitorii din mediul rural întreabă cu insistență unde sunt subvențiile promise, au ferme de creștere a porcilor, a bovinelor, a ovinelor si nu mai primesc subvenții pentru carnea livrată. de ce? păi, pentru ca statul ba nu are timp, ba nu poate, ba nu vrea sa-i ajute.

În Uniunea Europeană, dezvoltarea rurală a căpătat o atenție sporită în cadrul Politicii Agricole Comune, devenind, astfel, al doilea pilon al PAC. Prin noua reformă a Politicii Agricole Comune, aprobată în cadrul Consiliului miniștrilor agriculturii de la Luxembourg, din data de 26 iunie 2003, componenta de dezvoltare rurală a căpătat noi valențe, importanța acestui sector conturând viitorul Europei extinse.

În contextul spațiului rural european, obiectivul primordial este coeziunea economică și socială a Uniunii Europene, fiind necesară acordarea unei atenții deosebite dezvoltării armonioase a zonelor rurale în ansamblul spațiului european. Obiectivul major al noii politici agricole comune este implementarea unei dezvoltări rurale durabile, prin asigurarea pe termen lung a dezvoltării și stabilității sociale, economice și culturale a spațiului rural, în intercondiționalitate cu protecția și conservarea mediului și a peisajelor, a menținerii fertilității solului, asigurării habitatelor și biodiversității, păstrării tradițiilor și patrimoniului cultural. Acest obiectiv stă la baza Planului Național de Dezvoltare 2007-2013 și a Documentului Unic de Programare, prin care vor fi aplicate măsurile de dezvoltare rurală finanțate din fondurile naționale și cele europene.

    Dumitru Avram - declarație politică: O țară greu încercată;

Domnul Dumitru Avram:

"O țară greu încercată"

Oportuniștii de serviciu - unii politicieni și așa-zișii analiști - susțin că 2007 va deschide orizonturi luminoase pentru români. Din păcate, cel de-al 18-lea an de la îndepărtarea de la putere a lui Nicolae Ceaușescu se dovedește mai degrabă o piază rea pe capul nostru. Seceta devastatoare care a pârjolit marile regiuni cerealiere din sudul țării s-a asociat nefericit cu inundațiile și furtunile din zonele nordice, cu dificultățile provocate de lipsa resurselor energetice. Deficitul de cont curent, de 3 ori mai mare astăzi decât în perioada similară din 2006, externalizarea unor uriașe capitaluri de către noii stăpâni ai economiei românești, starea tot mai precară a învățământului și sănătății, veniturile inconsistente ale populației, incapabile să țină pasul cu prețurile în continuă ascensiune, nu sînt deloc semne ale boom-ului mult invocat. Dimpotrivă, românii o duc tot mai rău.

Un fapt cu mult mai alarmant, care depășește prin amploare și consecințele sale toate aceste realități economice și sociale atât de amare, îl constituie neîndoielnic scandalurile iraționale, iresponsabile și ireconciliabile intervenite în ultimii 2 ani și jumătate pe scena vieții politice, ca niște veritabile catastrofe - de parcă nu erau de-ajuns cele naturale. PD și PNL, cele două formațiuni înfrățite în cadrul unei alianțe ce părea numai pentru naivi de granit, dornice să acceadă la guvernare, pe orice căi posibile și imposibile, s-au încăierat, mult mai repede decât ne așteptam, asemenea celor mai mari dușmani, într-o luptă oarbă pentru putere.

La porțile Orientului, totul este posibil. Deși se bizuie pe o susținere parlamentară proprie de 15% (ultimele sondaje corecte îl coboară sub 12%), fiind sprijinit de minuscula formațiune a UDMR (5%), PNL se află la guvernare și, culmea, rezistă în fața tuturor presiunilor politice exercitate în mod diabolic asupra sa de către fostul aliat, ba chiar și în fața unei moțiuni de cenzură. Dar nu numai liberalii se află, paradoxal, cu un picior la guvernare și cu altul pe pragul Opoziției. După ce a fost alungat dintr-un Executiv în care se considera vioara a doua, PD încearcă să preia hățurile într-o guvernare fără liberali, dar mai ales fără Tăriceanu. Democrații acționează, așadar, nu doar în opoziție, dar și la putere, unde sînt reprezentați prin Traian Băsescu, prin 15 prefecți, prin procurori și prin cei 1.500 de oameni pe care i-a trimis în administrația locală. Democrații se manifestă zgomotos, obsedați de ideea unei noi schimbări câștigătoare.

În aceeași situație ambiguă se află și PSD. Împinși în opoziție de Traian Băsescu, deși câștigaseră alegerile parlamentare din toamna anului 2004, liderii acestei formațiuni politice afirmă astăzi că nu vor face pasul spre guvernare, decât în cazul în care vor câștiga viitorul scrutin. Dar Mircea Geoană evită să ne spună ce s-ar face membrii actualului Cabinet româno-maghiar fără respirația gură la gură pe care o primesc de la social-democrați.

În această privință, tot atât de enigmatic este și premierul Tăriceanu. Domnia sa susține sus și tare că PSD nu va primi nici un loc în actualul Executiv, că are propriul program de guvernare pe care se va strădui să-l ducă la capăt, în actuala formulă. Nici încercările lui Traian Băsescu de a se consulta cu partidele parlamentare pentru "normalizarea" (lustrația, vot uninominal, alegeri anticipate) situației politice, n-au avut alt rezultat. Ca atare, toată lumea este convinsă că actuala dispută va continua, având toate șansele ca în preajma alegerilor europarlamentare să recapete accentele dramatice de astăzi.

Un mare rol în această privință îi va reveni, ca și până acum, președintelui - jucător Traian Băsescu, noul motor al luptei de clasă. Este greu de crezut că domnia sa a obosit politicește, ori că s-a decis să se rezume strict la atribuțiile prezidențiale pe care i le conferă Constituția. Nu ne îndoim că domnia sa va găsi noi și nebănuite resurse ca să întrețină vie, încă un an-doi, epopeea scandalului în viața noastră politică. Ar fi și păcat ca dihonia să se stingă înainte de vreme, încât românii, obișnuiți mai mult cu circ decât cu pâine, să ajungă să moțăie la telejurnal. De altfel, de pe acum, Traian Băsescu zgândăre așa-zisa Lege a lustrației, sperând că printr-o asemenea modalitate discriminatorie, mânuită cu ajutorul unor oportuniști de ocazie, să "revoluționeze" societatea românească transformând-o iarăși în acea mare mută din vremea dictaturilor.

Timpul lustrațiilor și al răzbunărilor staliniste a trecut, așa cum s-au scurs pe răbojul istoriei vremurile de restriște ale asupririlor otomane, habsburgice sau fanariote. Marii corifei ai crimelor comuniste, ajunși la noi pe aceleași drumuri pe care odinioară năvăleau peste străbunii noștri popoarele barbare, zac de mulți ani sub pământ, dar și-au lăsat în urmă odraslele la fel de bolșevice, ca să-i otrăvească mai departe pe români. Deocamdată, Parlamentul a împins lustrația în derizoriul toamnei. Până atunci, Traian Băsescu va pune șaua pe un alt cal de bătaie - votul uninominal - pe care-l va călări cu aceeași pasiune cu care a galopat atâta vreme pe gloaba alegerilor anticipate. Ca-ntotdeauna, și de această dată, PRM se dovedește același partid justițiar și demn, a cărui activitate politică este întru totul subordonată intereselor cetățenești, refuzând să sprijine sau să se asocieze grupurilor de interese care conduc România, fie cu schimbul, fie în cârdășie politicianistă la vedere.

    Gelil Eserghep - declarație politică cu subiectul România reprezintă o Europă în miniatură pe plan turistic;

Domnul Gelil Eserghep:

«România reprezintă o "Europa în miniatură" pe plan turistic»

Dragi colegi,

Se apropie perioada concediilor, a vacanțelor, a timpului liber în general. Ne confruntăm, în continuare, cu o puternică deficiență în promovarea turismului românesc, și asta se datorează, în principal, celor din interior. Am asistat pasivi la scandalul celor 3 clipuri de promovare a turismului, clipuri care au costat statul român bani mulți și care au fost aruncate într-un sertar. Cu toții prindem posturile de televiziune CNN și Euronews. Vedem cum se promovează turismul din alte țări și cât de atrăgătoare sunt reclamele din Turcia, Azerbaidjan, Muntenegru, Bulgaria ș.a.

De asemenea, mai știm că România trebuie să primească aproximativ 3 mld. euro din partea UE, iar acești bani ar putea duce la o relansare a turismului, dar numai în condițiile în care ar exista o mai bună armonizare între acțiunile întreprinse de oficialități și cele ale investitorilor privați. Pentru infrastructură, promovarea și facilitățile fiscale inteligente, activitățile de promovare a României au un buget propus de circa 150 mil. euro, iar dezvoltarea turismului durabil va beneficia de 570 mil. euro și dezvoltarea rurală de 2,2 mil. euro. Pentru dezvoltarea turismului românesc, este necesară aplicarea unei noi politici de impozitare a hotelurilor și agențiilor de turism care aduc străini în țară, iar pentru a supraviețui, acesta trebuie reinvestit în fiecare an (întreprinzătorii au posibilitatea timp de 3 ani să nu mai plătească taxe). Pentru aceasta, există deja o soluție: scutirea hotelurilor de la plata taxelor locale și stabilirea unui preț mai mic la utilități.

Și agențiile românești de turism care aduc turiști străini în țară ar trebui scutite de taxe, în acest caz fiind necesară adoptarea sistemului așa-numitelor "taxele inteligente", personalizate pe domenii de dezvoltare, sistem care nu intră în contradicție cu legislația fiscală europeană, dar ajută turismul. Există un proiect guvernamental numit Master Plan, care cuprinde ideea de conectare a turismului cu economia românească, astfel încât măsurile politice, administrative, financiare de promovare a imaginii României să poată fi continuate indiferent de cine va guverna țara noastră. Proiectul va analiza situația curentă privind furnizarea serviciilor și a produselor turistice și va indica măsurile de îmbunătățire necesare pentru progresul turismului în România. Planul va defini și strategia de marketing necesară pentru a dezvolta o imagine favorabilă a României ca destinație turistică pe piața internațională de profil.

Pe de altă parte, turismul românesc are toate șansele să cunoască una dintre cele mai dinamice evoluții din întreaga Europă, având chiar posibilitatea de a reprezenta o contribuție de până la 7 % din PIB. Pentru că, în România, poți să vezi, practic, întreaga Europă culturală și religioasă. Fără îndoială, brandul de țară sprijină fundamental dezvoltarea turismului românesc, însă acesta nu poate exista în absența unei strategii pe termen lung și a unei colaborări eficiente între structurile private și cele de stat. Și aici mă refer la numeroasele controale, abuzive, de cele mai multe ori, care se fac de câteva ori pe zi, la ignorarea facilităților fiscale pentru patronii care angajează studenți, la scumpirile care se regăsesc de la o zi la alta în prețurile hoteliere, sau ale serviciilor publice. Și lista poate continua.

Există o vorbă în România, care spune că "Dumnezeu îți dă, dar nu îți bagă și în sân". Dacă vom aștepta banii de peste tot, dar nu vom pune mâna să facem nimic, să avem o calitate net superioară a serviciilor, ca să concurăm cu statele din jur (mă refer la Bulgaria și Turcia, care ne suflă tot turismul de pe Litoral, deși aceeași Mare Neagră este și acolo), nu vom rezolva nimic. Starea plajelor de pe Litoralul românesc este dezastruoasă și cred că din acest punct de vedere administratorul cel mai bun este tot Consiliul Local, așa cum toate plajele din lume sunt administrate.

Există un proiect de lege promovat de deputați constănțeni, din care fac și eu parte, care prevede transferul plajelor către aceste consilii. Haideți să facem ceva pentru litoral, pentru Delta Dunării, ajunsă și ea din rezervație naturală, patrimoniu de stat, la o cruntă devalorizare, deoarece unii și alții au înțeles greșit promovarea turistică.

Trebuie înțeles că dezvoltarea turismului este esențială pentru progresul economiilor emergente, deoarece creează în primul rând locuri de muncă și reduce deficitul comercial prin reducerea datoriei externe.

Vă mulțumesc pentru atenție și înțelegere.

    Relu Fenechiu - declarație politică: Partidul Democrat - campionul ipocriziei în politică;

Domnul Relu Fenechiu:

"Partidul Democrat - campionul ipocriziei în politică"

După ce săptămâna trecută a luat cu brio examenul de penibilitate, prin susținerea celei mai penibile moțiuni de cenzură din istoria parlamentarismului românesc, Partidul Democrat recidivează, promovând două moțiuni simple.

De această dată, liderii Partidului Democrat - mă refer numai la aceștia, nu și la simplii membri sau simpatizanți, care nu au nici o vină pentru căderea în ridicol a celor care îi conduc - demonstrează fără drept de apel că sunt campionii ipocriziei. În cele două moțiuni, se solicită ferm demiterea miniștrilor sănătății și agriculturii. Liderii Partidului Democrat uită cu desăvârșire că numai cu foarte puține luni în urmă, încercau să convingă pe toate canalele media, că în situația în care o moțiune simplă prin care se cere demiterea unui ministru este adoptată, acesta nu trebuie să-și părăsească postul. A fost cazul ex-ministrului justiției, Monica Macovei.

Domnii deputați din Partidul Democrat au uitat și de gestul elegant al premierului Tăriceanu, care, la vremea respectivă a solicitat un punct de vedere al Curții Constituționale, pentru a demonstra în fața unei majorități clare parlamentare că ministrul nu trebuie demis în urma adoptării unei moțiuni simple. Ținând cont de acest aspect, pot afirma fără echivoc că prin solicitarea demiterii celor doi miniștri, Partidul Democrat intră în coliziune și cu autoritatea de lucru judecat a Curții Constituționale. Ceea ce spune totul despre modul în care înțelege să facă politică acest partid. Adică "ce este valabil pentru mine, nu este valabil și pentru alții". Modul în care acționează parlamentarii Partidului Democrat contribuie, în ultimă instanță, și la creșterea deficitului de imagine a Legislativului. Din păcate, nu am remarcat vreo reacție a observatorilor politici privind disprețul și ignorarea de către Partidul Democrat a celor decise de Curtea Constituțională.

Nu am acum nici o intenție de a comenta pe fond cele două moțiuni, dar mă voi pronunța asupra unui singur aspect. Se reproșează, printre altele, ministrului sănătății, la capitolul "abuzuri", demiterea directorilor de spitale. Îmi pun întrebarea și îi întreb și pe autorii moțiunii: atunci când au fost înlocuiți pe baza unor prevederi noi din legislație directorii de spitale, de ce nu au reacționat? Atunci, înlocuirea directorilor de spitale nu reprezenta un abuz? De ce abia acum se consideră Partidul Democrat că ester vorba de un abuz? Răspunsul este simplu. La vremea respectivă, Partidul Democrat se afla la Palatul Victoria și încuraja orice "abuz". Tot ce era atunci alb, acum este negru pentru Partidul Democrat. O nouă dovadă că topul ipocriziei politice este dominat categoric de Partidul Democrat.

Vă mulțumesc.

    Aurel Olărean - declarație politică cu titlul PSD-PNL au început târguiala politică. Pe bani frumoși;

Domnul Aurel Olărean:

"PSD - PNL au început târguiala politică. Pe bani frumoși."

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Partidul Democrat a încercat în ultima perioadă să avertizeze opinia publică și lumea politică asupra șantajului pe care îl desfășoară Partidul Social Democrat în spatele ușilor închise de la Palatul Victoria. Am spus și am repetat că politica actualului guvern este dirijată din umbră de PSD și are drept scop numai satisfacerea doleanțelor clienților săi politici.

Iar dovada a venit mai repede decât ne așteptam chiar din gura liderului pesedist Mircea Geoană : PSD-ul vrea bani! Și nu puțini! Mai pe românește spus: vreți sprijinul nostru, ne dați bani! dacă nu....moțiunea este pregătită. Târguială la sânge, mai ceva ca la piață, toamna, când gospodinele cumpără gogonele pentru murături.

Atotștiutorul președinte PSD-ist Mircea Geoană a aflat "cu mirare" de la liderii pesediști din țară că în anumite domenii lipsesc banii. Mare trebuie să fi fost "mirarea" domnului Geoană la auzul acestei vești, știut fiind faptul că niciodată județele României nu au dus lipsă de fonduri de dezvoltare, că șantierele patriei zumzăie ca stupul de albine, iar rețelele de drumuri și autostrăzi nici nu mai încap pe hartă! Iar în vreme ce unele județe se dezvoltă într-o zi cât altele în zece, bietele regiuni păstorite de baronii pesediști suferă fiind persecutate de la centru.

Să fim serioși, domnule Geoană: toate județele acestei țări suferă de aceeași lipsă de fonduri. Și nu de ieri de azi...de ani de zile. Nu spun că ar fi bine, ba din contră, dar de aici și până la a șantaja acest guvern slab și incapabil, este cale lungă.

Dacă sunteți conștienți de incapacitatea guvernului, de ce nu ați votat moțiunea Partidului Democrat? Sau dacă doriți laurii victoriei necondiționate de ce nu vă depuneți propria moțiune pe care o trâmbițați atât de mult? Probabil pentru că doctrina PSD-ului ridică acum șantajul politic la rang de cutumă.

Socoteala dumneavoastră este simplă, dar și ieftină și imorală :acest guvern va cădea oricum, dar până atunci de ce să nu profităm și noi, că doar o facem pentru baronii noștri locali nu pentru alții.

    Dumitru Ioan Puchianu - declarație politică: Patrusprezece cuvinte - mesajul României către America;

Domnul Dumitru Ioan Puchianu:

"Patrusprezece cuvinte - mesajul României către America"

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Patrusprezece cuvinte, atât a considerat necesar să rostească actualul ministru de externe al României în cadrul întâlnirii sale cu secretarul de stat american, doamna Condoleezza Rice. Și ca penibilul să fie și mai mare, onomatopeele de genul Yes, Of course sau Thank you au fost presărate pe întreg parcursul dialogului, întrerupând cursivitatea ideilor discutate. O gafă diplomatică de neuitat pentru Condoleezza Rice, femeia de fier a guvernului american și recunoscută ca diplomatul cu cea mai mare influență internațională a momentului.

Probabil că premoniția doamnei Rice de a evita, diplomatic, cu o lună în urmă o întâlnire cu prospătul ministru de externe român în Norvegia, și-a avut rădăcinile tocmai aici. Probabil că domnul Cioroianu a fost prost sfătuit, sau nu a fost sfătuit deloc, referitor la uzanțele diplomatice internaționale, dar asta nu schimbă cu nimic fondul problemei. Domnul Adrian Cioroianu a fost în Statele Unite ale Americii în calitatea sa de ministru de externe al României, nu în calitate de persoană particulară. Și în calitate de ministru de externe trebuie să te comporți la nivelul funcției și cu demnitatea conferită de reprezentant al unei națiuni. Prost sfătuit sau nu, faptul în sine rămâne același, și probabil că va intra în antologia umoristică a mediului diplomației internaționale.

Adevărul însă este altul, mult mai crud și mai pragmatic: a fi în diplomație este o carieră, a fi ministru de externe este o meserie. O meserie care nu se poate învăța fără o carieră în diplomație sau, în nici un caz nu se poate învăța în două luni de zile. Ministru de externe nu este o funcție politică cu care un prim ministru își înnobilează acoliții fideli, ci este vocea unei națiuni care se adresează lumii internaționale.

România post-decembristă a avut miniștri de externe care, indiferent din ce partid politic proveneau, au avut demnitatea, prestanța și uzanța internațională a diplomației. Domnul Cioroianu a fost impus cu forța pentru a satisface orgoliile unui prim ministru la fel de vanitos. Numirea dânsului ca ministru de externe a reprezentat, la vremea respectivă, un adevărat război care mai avea puțin și ducea la o blocare a relațiilor internaționale ale României. Și rezultatele se văd.

O demisie de onoare ar fi binevenită. Dar cum membrii PNL au șters de mult cuvântul onoare din vocabularul lor, nu cred că această minune se va întâmpla. Cu atât mai mult nu cred în miracolul unei decizii de bun simț din partea domnului Tăriceanu, de a demite acest ministru din cabinetul său de prestație jalnică.

    Petru Movilă - adresare ministrului sănătății în privința programului de vaccinare;

Domnul Petru Movilă:

Domule ministru,

La sfârșitul lunii aprilie 2007 anunțați cu pompă participarea României la Săptămâna Europeană a Vaccinării, inițiativă europeană coordonată de OMS și la care România participă pentru prima oară. Spuneați atunci - și vă citez din comunicatul de presă al MSP dat cu această ocazie - că "scopul principal al campaniei "Săptămâna europeană de vaccinare" este acela de a conștientiza importanța vaccinării copiilor și a dreptului fiecărui copil la vaccinare. Campania se adresează copiilor cu vârste cuprinse între 0-14 ani, în special celor din grupurile sociale defavorizate".

Nu vi se pare demagogie ieftină și o crasă lipsă de deontologie, de etică și de morală să faceți campanie de conștientizare, să vorbiți de drepturi și importanța vaccinării, iar realitatea să arate că vaccinuri esențiale, cum este DTP-ul, lipsesc de mai bine de 2 luni din cabinetele medicale. Că în toată țara, părinți cu copii în brațe bat drumul degeaba până la cabinetele medicale în speranța de a-și putea vaccina copilul, conștienți si conștientizați - chiar prin intermediul MSP - că acestea sunt vitale pentru sănătatea copiilor lor. Asta ca să punctăm doar un aspect al acestei probleme, celălalt fiind legat de obligativitatea ministerului pe care îl conduceți de a desfășura la timp și eficient licitațiile pentru achiziția de vaccinuri incluse în calendarul obligatoriu și gratuit de vaccinări. Ne lăudăm cu protecția familiei și copilului, cu gratuitatea asistenței medicale pentru copii! Dar încă odată sunt doar vorbe goale!

Vă aduceți aminte de epidemia de rujeola din 2005, când peste 2500 de sugari au făcut rujeolă și 8 au murit? Tot din cauza întârzierii licitațiilor. Pe atunci, scuza dumneavoastră a fost ca ați preluat doar de 4 luni ministerul și deci nu ați avut timp să organizați licitația și că acest lucru ar fi trebuit făcut de anteriorul ministru. Scuză puerilă și lipsită de substanță și atunci. Acum ce scuză mai inventați?

Oare câți copii trebuie să mai moară pentru ca ceva să se schimbe în Ministerul Sănătății... chipurile Publice!!!

Am fi dorit să vedem o informare a opiniei publice cu privire la acest aspect din partea instituției pe care o conduceți. Să existe măcar un comunicat de presă care să adreseze această problemă și care să se regăsească pe site-ul MSP-ului. Să știe părinții ce să facă atunci când li se spune senin că încă vreo 2 luni nu vor exista aceste vaccinuri, dar că s-au semnat contractele de achiziție. Să știm că cei vinovați au fost sancționați și că astfel de situații nu se mai repetă.

Dar nu! Indolența, proasta administrare a resurselor existente și lipsa de responsabilitate care a făcut posibilă situația din 2005 se repetă și acum. Și bineînțeles nimeni din MSP nu este de vină. Este de vină sistemul - un eufemism bun la acoperi toate relele ca și lipsa de responsabilitate a oamenilor din MSP - și procedura de licitație greoaie, sunt de vină autoritățile sanitare locale care nu și-au calculat bine stocurile de vaccinuri etc. Vă readucem aminte că până la descentralizarea mult trâmbițată, dar care lipsește cu desăvârșire, a sistemului sanitar și chiar și după - având în vedere că politica sanitară intră în atribuțiile MSP - responsabilitatea pentru coordonarea, supervizarea, evaluarea și avizarea activității acestor autorități sanitare locale revine ministerului pe care îl conduceți și a arunca pisica în ograda acestora nu vă absolvă în nici un caz de responsabilitatea pentru situația creată.

Iar semnarea contractelor de achiziție ... la mai bine de 2 luni de când aceste vaccinuri trebuiau să existe în cabinetele medicale nu încălzește pe nimeni și nici nu protejează copiii împotriva unor boli care, la vârstele lor fragede, le pot fi fatale.

Prin indolența și proasta administrare a sistemului sanitar de care dați dovadă nu afectați doar prezentul acestei națiuni, ci și viitorul ei - copiii!

Așteptăm un raport din partea MSP cu privire la situația creată, măsurile care s-au luat, sancțiunile aplicate și metodologia prin care astfel de situații vor fi prevenite pe viitor.

Iar populația așteaptă îndeplinirea angajamentelor asumate, protecția și asigurarea reală a "sănătății publice".

Vă mulțumesc.

    Marin Almăjanu - referire la proiectul privind taberele tematice destinate elevilor și studenților;

Domnul Marin Almăjanu:

Doamnelor și domnilor,

La sfârșitul săptămânii trecute, Autoritatea Națională pentru Tineret a lansat o nouă etapă în cadrul proiectului privind taberele tematice destinate elevilor și studenților.

Peste 1500 de elevi și studenți sunt așteptați în centrele de agrement ale Autorității Naționale pentru Tineret, aflate în diferite locații din țară, pe tot parcursul lunilor iunie și iulie.

Acest proiect propune elevilor și studenților un nou format de tabere școlare, un format care se referă nu numai la aspectul de relaxare, ci și la cel de educare și dezvoltare a unor aptitudini ale tinerilor.

Tinerilor participanți li se oferă o gamă largă de activități tematice ce se vor desfășura în cadrul taberelor de arte plastice, de limba engleză, dezvoltare personală, motrice și creativă, educație ecologică, educație fizică și sport.

Salut această modalitate nouă de a organiza vacanțele tinerilor din România, tineri care au nevoie să li se ofere oportunități de relaxare, dar și oportunități de socializare și de a învăța lucruri noi într-un cadru organizat, fiind cunoscută nevoia de socializare a generației actuale de tineri.

Consider această inițiativă ca fiind una foarte potrivită elevilor și studenților români, în condițiile în care acest tip de tabere tematice reprezintă o practică obișnuită în țările Uniunii Europene și cred că este important ca în sistemul de învățământ românesc să fie preluate anumite modele care au fost experimentate cu succes în statele occidentale.

Felicit pe această cale conducerea Autorității Naționale pentru Tineret pentru această inițiativă deosebită și așteptăm alte asemenea acțiuni.

Vă mulțumesc.

    Rareș Șerban Mănescu - referire la întâlnirea dintre premierul Călin Popescu-Tăriceanu și președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso;

Domnul Rareș Șerban Mănescu:

Stimați colegi,

În săptămâna care a trecut, a avut loc o întâlnire între premierul Calin Popescu Tăriceanu și președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso. Este de remarcat faptul că aceasta este prima vizită de lucru a șefului Guvernului român la Comisia Europeană, de când România a devenit stat membru al Uniunii Europene.

Discuțiile s-au referit la o serie de subiecte de interes direct atât pentru România, cât și pentru întreaga Uniune Europeană.

Având în vedere faptul că întâlnirea a avut loc în plin proces de evaluare a progreselor înregistrate de România în domeniul justiției și al combaterii corupției, înaintea finalizării raportului Comisiei Europene privind țara noastră, premierul Tăriceanu a exprimat disponibilitatea României de a continua procesul de reforme și a garantat utilizarea eficientă a fondurilor europene și o gestionare corectă a acestora.

Din discuțiile cu președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso, precum si cu alți oficiali europeni, dar și din comentariile specialiștilor, se poate înțelege faptul că clauza de salvgardare în cazul României nu va fi activată.

In raportul de monitorizare asupra evoluției României se apreciază în mod pozitiv eforturile României de realizare a reformelor și este evidențiată stabilitatea economică și politică din țară.

în condițiile în care premierul Tăriceanu este permanent atacat de președintele țării, în condițiile în care acesta din urmă face totul pentru a crea instabilitate politică, Guvernul României a reușit să mențină ritmul reformelor, iar raportul ce va apărea la sfârșitul acestei luni va fi practic o recunoaștere a performanțelor actualului guvern.

Vă mulțumesc.

    Gheorghe Dragomir - declarație politică cu tema Litoralul românesc, prioritate a Guvernului Tăriceanu;

Domnul Gheorghe Dragomir:

"Litoralul românesc, prioritate a guvernului Tăriceanu"

Avem privilegiul de a deține întinderi imense de nisip auriu pe o distanță de 245 km, din Delta Dunării și până la Vama Veche, ce constituie o materie primă turistică unică în Europa, care, în continuare, nu este folosită la întregul său potențial.

Orașul Constanța, stațiunea Mamaia, dar și celelalte stațiuni litorale constituie premisele unui turism de calitate europeană ce trebuie ajutate prin programe și strategii bine închegate.

Autoritatea Națională pentru Turism a emis mai multe asemenea strategii de dezvoltare a turismului, referitoare la managementul calității, precum și la proiectarea și implementarea sistemelor de management al calității pe un grup pilot de unități turistice.

De asemenea, ANT lucrează la evaluarea implementării asupra îmbunătățirii calității serviciilor din România, alinierea acestora la cerințele europene de dezvoltare, dar și la exigențele dezvoltării durabile.

Un punct important îl constituie implementarea pe bază voluntară a unor sisteme standardizate de management-calitate, siguranța alimentelor, protecția mediului și siguranța informațiilor.

În plan concret, totuși, se înregistrează întârzieri în implementarea acestor strategii, iar tarifele ridicate din turism și dezordinea din construcții, în special în Delta Dunării, determină în continuare turistul român să opteze și pentru alte destinații turistice din Europa, mai ieftine și în condiții mai bune de cazare.

Principalele atracții turistice ale României - Delta Dunării, litoralul, zona mănăstirilor din Moldova și Bucovina - nu sunt încă valorificate la întreaga lor capacitate.

Dar la Constanța se înregistrează un prim succes: cinci stațiuni din România au primit calificativul de Blue Flag (este vorba despre Mamaia, Eforie Nord, Neptun, Venus, Saturn, dar și un port turistic din Eforie Nord). Acordarea acestor calificative demonstrează faptul că apa mării întrunește condițiile de calitate ale apei de îmbăiere.

Pe termen lung, acest program are rolul de a asigura utilizarea durabilă a resurselor costiere și de conștientizare a tuturor nevoilor de management integrat al zonei costiere.

    Ioan Hoban - declarație politică cu titlul Proiectul Luna Șes - Borșa - în impas;

Domnul Ioan Hoban:

«Proiectul "Luna Șes - Borșa" - în impas»

La sfârșitul anului 2005 mă adresam Guvernului cu o declarație privitoare la Proiectul "Luna Șes - Borșa", care putea să fie o alternativă la minerit, în zona Borșa. Această zonă beneficiază de o natură extraordinară, lucru care atrage după sine dezvoltarea turismului, cu deosebire a celui de iarnă. Aici urma să se construiască o pârtie olimpică de schi în lungime de 2,73 kilometri, prevăzută cu două trambuline naturale.

Execuția lucrărilor a fost câștigată de o firmă grecească, care a întârziat lucrările nepermis de mult. Mai întâi au apărut probleme cu terenurile afectate de proiect, multe aflate în proprietate privată și necesitând despăgubirea celor care le dețin. Apoi reprezentanții firmei grecești au solicitat obținerea unei finanțări suplimentare, de aproximativ un milion de euro, pentru realizarea unei stații intermediare pentru începători. S-au fixat termene de dare în funcțiune, s-au amânat, astfel că acum proiectul de dezvoltare turistică Luna Șes - Borșa pare tot mai greu de realizat, pentru că sarcina finanțării lui ar putea cădea pe umerii autorităților locale, ale căror bugete pe 10 ani nu ating valoarea necesară continuării lucrărilor.

Recent, ministrul Laszlo Borbely a fost în Maramureș și a aflat despre ce se întâmplă cu acest proiect. Domnia sa spunea că e posibil să fie reziliat contractul de execuție a proiectului Luna Șes - Borșa, încheiat între stat și firma grecească Efklidis.

Acestea sunt argumentele pentru care mă adresez Guvernului pentru a găsi soluții, împreună cu autoritățile locale, pentru salvarea proiectului. Investiția a depășit de mult termenul de predare stabilit pentru anul 2003, când a fost avizat pentru finanțare de Delegația Comisiei Europene. Așa cum spunea și ministrul Laszlo Borbely, ar fi două variante: rezilierea contractului din vina celor două părți sau a uneia dintre părți și atunci se trece la arbitraj, iar proiectul încremenește, și cealaltă ar fi renunțarea la contract pe cale amiabilă.

Trebuie găsite soluții pentru continuarea proiectului, mai mult decât necesar pentru zona Borșa. Și mai este un aspect. Dacă Guvernul României nu va găsi înțelegere la oficialii Comisiei Europene, toate fondurile europene cheltuite pînă acum vor trebui returnate autorităților de la Bruxelles.

    Emilian Valentin Frâncu - declarație politică: Reforma justiției, între noile lichele și vechile canalii;

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

"Reforma justiției, între noile lichele și vechile canalii"

Timp de doi ani, fostul ministru Monica Macovei ne-a promis într-una că se face reformarea justiției din România și că, în mod simultan cu adoptarea de noi legi și reglementări, ar fi fost în curs de desfășurare înnoirea corpului magistraților, procurorilor și judecătorilor cu persoane care nu pot fi influențate în luarea măsurilor legale ce țin de competențele magistraților.

Timp de doi ani, arhiva serviciului secret al Ministerului Justiției a stat la dispoziția doamnei Monica Macovei. Arhiva conține mii de dosare ale unor magistrați implicați în abuzurile comise înainte de 22 decembrie 1989, cu numele de cod ale procurorilor și judecătorilor care au acționat la comandă politică și/sau la ordinul Securității.

Timp de doi ani, președintele Traian Băsescu a numit, pe bandă rulantă, mii și mii de magistrați în toate parchetele și la toate judecătoriile, tribunalele și curțile de apel din țară. Teoretic, aceste numiri ar reprezenta înnoirea de personal de care vorbea fostul ministru Monica Macovei.

Practic, însă, există destule semnale care vorbesc despre numiri de magistrați obedienți administrației prezidențiale, ca și de mențineri în funcție a unor magistrați "dalmațieni", ale căror dosare au putut fi conspectate și copiate spre a deveni instrumente de șantaj și docilizare.

Sunt curios să știu cum stau lucrurile în realitate: cât adevăr și câtă minciună se află în așa-zisa restructurare de personal a justiției românești și cum ar putea, la o adică, să fie justificată menținerea în sistem a unor persoane vulnerabile prin prisma dosarului lor de dinainte de 22 decembrie 1989.

Așa ceva nu vom ști decât după o riguroasă confruntare a dosarelor de la Cernica cu decretele de numire în funcția de magistrat, semnate timp de doi ani de președintele Traian Băsescu, la propunerea Monicăi Macovei.

    Dan Dumitru Zamfirescu - declarație politică intitulată Trebuie să ne recuperăm dreptul legitim de a fi stăpâni în țara noastră;

Domnul Dan Zamfirescu:

"Trebuie să ne recăpătăm dreptul legitim de a fi stăpâni în țara noastră"

Constatăm cu regret că România a ajuns în prezent la situația dintre cele două războaie mondiale, atunci când marile concerne externe controlau practic economia românească, și anume: americanii-industria extractivă; germanii-industria grea, construcții de mașini și metalurgia; evreii-finanțele, agricultura și serviciile etc.. Ce dovadă mai bună se dorește pentru a se demonstra acest fapt, decât avalanșa de companii străine cu capital de stat care vin în România și preiau, cu complicitatea unor guvernanți corupți, societăți strategice românești, din care storc profituri imense în detrimentul statului român.

Practic, asistăm neputincioși la preluarea din patrimoniul statului român a capitalului profitabil și trasferarea lui în patrimoniul altor țări, fără nicio responsabilitate, sub lozinca privatizării. Dacă te opui acestui proces de înaltă trădare de țară ești catalogat imediat ca antieuropean, antireformist, comunist sau alte apelative la modă aflate în repertoriul așa-numitei elite, vândută în fapt străinătății, după cum se constată la fiecare apariție în public a acestora. Exemplele în acest sens sunt la îndemâna oricui (Lafarge - Romcim, Renault - Autoturisme Pitești, OMW - Petrom, ERSTE BANK - BCR, Gaz de France - Distrigaz Sud și, recent, ENEL - Electrica Sud Muntenia) și reprezintă numai o parte din jaful inimaginabil care s-a petrecut și se petrece sub ochii noștri. Acum putem afirma fără teama de a greși că am ajuns o colonie împărțită între marile puteri, dacă avem în vedere și privatizările frauduloase petrecute la Sidex - Galați și ALRO - Slatina, companii care participau cu 10% la formarea produsului intern brut al României.

Pentru a avea o imagine cât mai completă a colonizării României, vom aborda cel mai semnificativ exemplu, și anume acela în care o societate cu capital 100% de stat vine și cumpără o societate strategică de stat românească, în speță Gaz de France, Franța cumpără Distrigaz-Sud, România. Și atunci se pune întrebarea: ce fel de privatizare este această formă de transfer a capitalului românesc în mâna statului francez? Nu cumva este o altă formă de etatizare și nu de privatizare? Sau ce fel de beneficii are Țara Românească în urma acestui transfer de capital, când este foarte bine cunoscut faptul că orice țară își urmărește propriile interese, iar Franța în speță nu poate să facă excepție de la această regulă, ținta fiind asigurarea creșterii prosperității și ridicarea nivelului de trai pentru propriii cetățeni.

Răspunsul la aceste întrebări îl regăsim chiar în politica dusă de Franța în România. Astfel, prin preluarea de către Société Générale a puternicei bănci românești BRD, tot fluxul financiar al societăților românești preluate de statul francez se derulează prin această bancă, astfel încât România este eludată în acest fel de cunoașterea efectivă a modului în care se desfășoară activitățile economice din sectoarele respective. Iată cum, printr-o simplă preluare de capital, economia românească este exfoliată de imense sume de bani care în loc să asigure investițiile necesare modernizării societății, creșterii nivelului de trai al românilor, asigură bunăstare și progres altor state.

De altfel, pentru a da un exemplu convingător de modul în care acționează un conducător loial intereselor țării sale îl vom cita în cele ce urmează chiar pe actualul președinte al Franței, Nicolas Sarkozy, care, în 2004, se opunea privatizării Gaz de France, iar în campania electorală recentă a afirmat că există alte soluții industriale pentru concernul respectiv decât procesul de privatizare și de fuziune cu Suez. De asemenea, confederațiile sindicale din Industriile Electrică și de Gaze i-au cerut lui Alain Juppé, noul ministru de stat în funcțiune al industriei, să abandoneze proiectul de decret care autoriza privatizarea Gaz de France. Ele argumentează acest demers prin faptul că de mai mult de un an de când s-a pus în discuție acest proiect "întreprinderea Gaz de France este paralizată în dezvoltarea industrială ca urmare a multiplelor avataruri ale proiectului de privatizare-fuziune cu Suez, într-un moment în care recompunerea peisajului energetic european este în plin avânt și când cartelizarea producătorilor de gaz se accelerează. Gaz de France trebuie să ia o hotărâre și să propună acționarilor și salariaților săi o cale de dezvoltare, alta decât controversatul proiect de fuziune. Cu un report de mai mult de 8 miliarde euro în 2006, Gaz de France are mijloacele de a-și asigura dezvoltarea și de a lega alianțe industriale care să-i garanteze aprovizionarea cu și sursele de electricitate. Privatizarea grupului nu este o necesitate și pericolele pe care le poate antrena asupra organizării sectorului energetic francez sunt o realitate".

    Emilian Valentin Frâncu - declarație politică: Echipa de zgomote a învățat perfect mecanismul manipulării;

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

"Echipa de zgomote a învățat perfect mecanismul manipulării"

Manipularea opiniei publice este o armă de care uzează din plin o anumită parte a actualei clase politice din România, în frunte cu președintele Traian Băsescu și specialiștii săi în campaniile mediatice.

Iată, banalizând la maximum, cum funcționează, gradual, un asemenea proces, de care uneori nici măcar nu suntem pe deplin conștienți. Să presupunem că personajul X i-a furat portofelul personajului Y, sub ochii martorului Z, iar fapta este relatată, sub această formă, în ziarul A sau pe postul de televiziune B. Imediat, intră în priză alte canale mediatice, pe care le putem numi cu aproape toate celelalte litere ale alfabetului.

Versiunea 1: "Nu este adevărat că X i-a furat portofelul lui Y, iar Z nici măcar nu a fost de față."

Contra-versiunea 2: "Nu X i-a furat portofelul lui Y, ci Y i-a furat portofelul lui X. Știe Z."

Explicația 3: "E adevărat că X i-a luat banii lui Y, însă Y îi datora acei bani lui X și nu dădea semne că avea de gând să-i înapoieze. Z a fost martor la perfectarea împrumutului."

Justificarea 4: "Portofelul lui Y se află la X pentru că acesta din urmă îl găsise pe jos și tocmai se pregătea să i-l înapoieze păgubașului."

Estomparea 5: "Prea multă gălăgie pentru un biet portofel. Alții, cum ar fi Z, fură miliarde și nu pățesc nimic."

Generalizarea 6: "Toată lumea fură în România. Cu ce este mai vinovat bietul X?"

Pledoaria 7: "Într-adevăr, X a furat portofelul, iar fapta sa este reprobabilă. Incidentul este, însă, nesemnificativ. Probabil că a fost vorba despre un moment de rătăcire, cauzat de condiția medicală a bietului X. Să nu uităm că acesta este un cetățean-model, care își plătește cu regularitate impozitele, care merge duminica la biserică, votează la referendum și până acum nu acomis nici măcar o contravenție la legea circulației."

Prin urmare, să ne așteptăm, în continuare, la tot ce poate fi mai nostim și mai "creativ" din partea echipei de zgomote a președintelui.

În fond, ce mare scofală că dumnealui vrea să răstoarne un guvern doar pentru simplul motiv că premierul nu ia poziția de drepți, nu bate pas de defilare și nu fredonează "onorul la președinte"?!

    Florin Iordache - declarație politică: Problemele fundamentale ale Omenirii date la spate de Traian Băsescu;

Domnul Florin Iordache:

"Problemele fundamentale ale Omenirii date la spate de Traian Băsescu"

În loc să se preocupe de principalele probleme cu care se confruntă nu numai țara noastră, dar și întreaga Omenire, în general, și anume supraîncălzirea globală excesivă, Traian Băsescu își piaptănă șuvița...pardon...calviția.

Zilele acestea, din cauza temperaturilor foarte ridicate, au murit oameni, iar alții sunt internați în spital fie pentru că au făcut cădere de tensiune, fie pentru că au făcut infarct. O situație extrem de îngrijorătoare!

Informațiile paleoclimaterice anunță o sporire a temperaturii cu circa 3 grade Celsius, până în 2100, creștere ce poate fi corelată cu modificările masive ale vremii din perioada glaciațiunilor. Cercetările efectuate în domeniu arată că nivelul mărilor și oceanelor a crescut considerabil în ultimii 13 ani, iar, în același timp, suprafața de gheață și de zăpadă care acoperă cele două emisfere ale Terrei s-au restrâns vizibil.

Aceste informații par desprinse dintr-un basm terifiant, în care răul învinge binele. Din păcate, acesta nu este un basm, ci este cruda realitate.

Comisia Europeană a elaborat un plan de acțiune care să pună în practică decizia adoptată în martie de cele 27 de state membre, de a crește utilizarea energiilor regenerabile la 20% până în 2020 și de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 20% în aceeași perioadă.

Până nu demult, oamenii de știință au îmbrățișat ideea că fenomenul încălzirii globale va cauza schimbări majore și probleme acute în lume, dar în modul lor de gândire scenariul prevedea că acestea se vor întâmpla într-o perioadă cuprinsă undeva între 50 și 100 de ani și că abia atunci se vor face resimțite efectele.

Pe acest fundal, parcă de coșmar, Traian Băsescu este preocupat de așa-zisa reformă în justiție. NU degeaba a semnat în primele 28 de luni de mandat nu mai puțin de 1.211 decrete privind schimbări și numiri în funcția de magistrat. În mandatul lui Ion Iliescu, numărul unor astfel de acte a fost de aproape 20 de ori mai mic - respectiv 62, în timp ce Emil Constantinescu a semnat 92 de decrete. Mai mult decât atât, peste 200 de magistrați au renunțat la funcții în momentul în care fostul ministru al justiției, Monica Macovei, intenționa să elimine din lege pensia de serviciu. La finele anului trecut se înregistra un deficit de 428 de judecători și 604 procurori. Asta este preocuparea lui Traian Băsescu și nu ceea ce ne doare cu adevărat!

Nu degeaba există proverbul : "țara arde și baba se piaptănă."

Eu cred că acum trebuie să ne preocupe mai mult viața oamenilor, dar mai ales a generațiilor viitoare. Fiecare individ în parte are un rol important în lupta pentru încetinirea procesului de încălzire globală, luptă ce nu revine în exclusivitate guvernelor și marilor companii. Fiecare individ își poate aduce contribuția la efortul global necesar pentru încetinirea procesului de încălzire globală.

Vă mulțumesc.

    Emilian Valentin Frâncu - declarație politică cu titlul Nu suntem prizonierii rămânerii la putere cu orice preț;

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

"Nu suntem prizonierii rămânerii la putere cu orice preț"

Nici nu știu dacă trebuie să ne bucurăm, sau să ne întristăm.

Să ne bucurăm, pentru că respingerea în Senat a legii de abilitare a Guvernului de a emite ordonanțe pe timpul vacanței parlamentare demonstrează, iată, că nu există nici un fel de protocol secret de colaborare între PNL și PSD, așa cum clamează într-una PD și PLD?

Sau, mai degrabă, să ne întristăm pentru că, iată, după ce a declarat sus și tare că vrea stabilitate în România, că țara trebuie condusă și că Guvernul trebuie lăsat să își facă treaba, PSD recurge la acest joc de forță, demonstrând că, de fapt, are o problemă de poziționare în actuala conjunctură post-referendum și post-moțiune?

PNL a mai spus-o și cu alte ocazii: vrem să ne ducem până la capăt misiunea încredințată și vrem să de îndeplinim toate obiectivele asumate prin programul de guvernare. O bună parte a acestor obiective au fost deja îndeplinite, iar acest lucru se vede în creșterea economică și în ridicarea constantă a nivelului de trai al românilor.

În același timp, însă, nu suntem prizonierii vreunei dorințe de a rămâne la putere cu orice preț. Dacă vom constata că ni se pun piedici și din partea celor care până acum au dovedit o justă apreciere a contextului politic actual, probabil că vom face în așa fel încât să ne depunem mandatul.

Iar cei care încep acum să semene, și ei, vânt, vor culege ceea ce cu siguranță că nu-și doresc.

    Gabriel Sandu - declarație-atenționare: România nu reușește să absoarbă fondurile oferite de Uniunea Europeană;

Domnul Gabriel Sandu:

Deși are cinci ani de experiență, România nu reușește să absoarbă fondurile oferite de Uniunea Europeană. In fiecare an de până la aderare, țara noastră a fost în pericol de a pierde banii de la SAPARD pentru că nu existau proiecte care să-i absoarbă.

Atunci, Kaj Mortensen, șeful unității SAPARD a Comisiei Europene, se întreba cu îngrijorare cum va putea România să cheltuiască după aderarea cei 30 de miliarde de euro alocați ei dacă nu a putut absorbi nici măcar fondurile pre-aderare.

Iată că temerile domnului Mortensen s-au adeverit și că în acest moment România are cea mai mică rată de absorbție din Europa, aproximativ 4%.

Situația este cu atât mai gravă cu cât România trebuie să plătească anual bani către Uniunea Europeană. De exemplu, pentru 2007 România ar trebui sa trimită aproximativ un miliard de euro către UE și să primească aproximativ 1,5 miliarde sub formă de finanțări. In condițiile unui grad atât de mic de absorbție al fondurilor, pierdem bani.

Situația actuală se datorează în special incapacității guvernului de a informa și de a promova eficient folosirea fondurilor europene.

Mai mult, din cauza crizei politice provocate de Călin Popescu Tăriceanu și de PNL, activitatea ministerelor este blocată și drept urmare programele operaționale ajung cu întârziere la Bruxelles spre avizare, iar România pierde zilnic milioane de euro neramburasabili.

Agențiile internaționale de evaluare financiară se gândesc serios să ne reducă ratingul de țară, fapt ce va avea consecințe extrem de negative asupra mediului de afaceri și a nivelului investițiilor străine în România și în consecință, asupra economiei în general.

    Emilian Valentin Frâncu - declarație politică intitulată Rusia se manifestă agresiv împotriva propriului ei interes;

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

"Rusia se manifestă agresiv împotriva propriului ei interes"

Escaladând menținerea trupelor sale în Transnistria, pe motiv că o îngrijorează amplasarea bazelor americane în România și Bulgaria, Rusia greșește profund în actuala conjunctură internațională.

Semnarea Tratatului Forțelor Convenționale în Europa este mult prea importantă atât pentru Rusia, cât și pentru NATO, pentru a fi periclitată de găselnița menținerii a 1.200 de militari ruși în așa-numita republică transnistreană.

Numărul militarilor americani în România și Bulgaria este infim, iar aceste trupe și echipamente nu vizează în nici un fel spațiul rusesc sau interesele politico-militare ruse, ci reprezintă un element de suport tactic pentru operațiunile desfășurate pe frontul luptei antiteroriste din Orientul Mijlociu.

Nu există nici un motiv ca Rusia să dorească menținerea soldaților săi în Transnistria, mai ales că prezența lor în regiune a fost, este și va fi întotdeauna asociată cu ideea de protejare a focarului de criminalitate internațională pe care îl reprezintă autoproclamata republică de la Tiraspol.

Chiar dacă Rusia se pregătește de noi alegeri prezidențiale, ceea ce răscolește în mod explicabil mușuroiul trăirilor și manifestărilor de sorginte cripto-sovietică, nu cred că interesele pe termen mediu și lung ale Moscovei sunt cel mai bine servite de o asemenea atitudine în chestiunea Tratatului.

Ba chiar, aș zice eu, dimpotrivă.

    Mircia Giurgiu - declarație politică cu tema Drumurile românești - o mare groapă?;

Domnul Mircia Giurgiu:

"Drumurile românești - o mare groapă?"

Extinderea și modernizarea infrastructurii rutiere a devenit o prioritate majoră pentru România. Creșterea economică impune tranzitarea țării într-un mod mai rapid și mai ușor. În plus, în calitate de nou membru UE, România are nevoie de conexiuni mai bune cu autostrăzile europene ultramoderne.

Cel mai îndrăzneț dintre proiectele inițiate de guvern până acum este Autostrada Transilvania - o autostradă de patru benzi, de 415 km, care leagă orașul Brașov din centrul României de Oradea, la granița cu Ungaria. Acesta este în prezent cel mai mare proiect de autostradă din Europa.

La finalizarea sa, autostrada va forma o parte importantă a sistemului național de autostrăzi, oferind o legătură vitală cu restul continentului și legând centre majore ale pieței europene de cele din Asia Centrală.

Un alt proiect - care prevede construcția unei autostrăzi între București și orașul-port Constanța de la Marea Neagră - continuă.

Tot în faza de construcție este și autostrada București-Brașov, un proiect de 1,6 miliarde euro început anul trecut. Aceasta este o autostradă de 73,3 km, de două benzi, care va lega capitala de granița de vest prin unirea acesteia cu Autostrada Transilvania. Proiectul București-Brașov va oferi o mult-așteptată alternativă la Drumul Național 1, cea mai congestionată șosea din țară.

Printre alte proiecte luate în considerare se numără o autostradă care va lega punctul de graniță Nădlac din vestul țării de București, prin orașul Timișoara. Există de asemenea planuri de construcție a unei rute care va lega orașul Suceava din nordul țării de orașul ucrainean Cernăuți, legând autostrăzile paneuropene 4 și 5.

Din păcate, însă, în șapte ani, România nu a reușit să cheltuiască pentru infrastructura rutieră decât 200 milioane euro din fonduri europene deși programul ISPA alocă acestui sector pentru perioada 2000 - 2010 aproape 673 milioane euro.

Proiectele propuse spre finanțare pe fonduri ISPA au atras până în prezent 364,5 milioane euro, din care numai 200 de milioane au fost propriu-zis cheltuite. Din această cauză, dar nu numai, infrastructura rutieră românească arată, în cele mai multe regiuni, mai rău ca după un bombardament. De aceea, atât autoritățile guvernamentale, cât și autoritățile locale trebuie să depună eforturi conjugate pentru ca drumurile, în special cele de intrare în țară, să devină practicabile, în sensul cel mai bun cu putință.

Un exemplu care, din nefericire, este grăitor pentru situația de mai sus, este drumul care leagă două localități din județul Cluj: Florești și Apahida - două comune, unele dintre cele mai mari din punct de vedere al populației și teritoriului, cu o mare pondere economică la bugetul de stat. Din păcate, drumul dintre Cluj-Napoca - Florești și Cluj-Napoca - Apahida se face, uneori, în mai bine de 3 ore, și asta într-o zi fără incidente rutiere pe traseu. Această situație se datorează lucrărilor care se efectuează la carosabil, fără a oferi participanților la trafic variante alternative, care, în mod ironic, de altfel, se construiesc în același timp cu drumul principal. Motivele întârzierii lucrărilor sunt diverse și, poate uneori, chiar justificate.

Vestul țării reprezintă poarta de intrare în țară a turiștilor, ceea ce determină dezvoltare regională, noi locuri de muncă pentru cei cuprinși în programe turistice, dar nu numai, precum și promovarea internațională, în sens pozitiv, a României, lucru extrem de necesar mai ales în această perioadă.

    Emilian Valentin Frâncu - declarație politică: Avem nevoie de o ajustare a strategiilor pe piața muncii;

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

"Avem nevoie de o ajustare a strategiilor pe piața muncii"

Angajatorii din România știu ce vor. Ei caută personal calificat pentru anumite meserii și profesori, cum ar fi programatori IT, secretare, contabili, farmaciști, agenți de vânzări, zidari, tâmplari, dulgheri, faianțari, vânzători, ingineri de producție, manageri de logistică, responsabili cu pregătirea profesională, controlori financiari.

Așa spun studiile întocmite de companiile de specialitate în recrutarea forței de muncă. La fel stau lucrurile și pe listele săptămânale de ofertare a job-urilor disponibile la Agențiile Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă.

Cu toate acestea, românii ar vrea să lucreze mai degrabă ca bodyguarzi și agenți de pază, casieri, inspectori de personal sau inspectori de calitate a serviciilor din magazine. Ori nu au pregătirea necesară pentru celelalte meserii, ori preferă slujbe mai prost remunerate, dar cu o încărcare de stres și de responsabilitate profesională cât mai redusă.

Există, o spune aproape toată lumea, o criză a forței de muncă. Aceasta se manifestă atât în domeniile de înaltă specializare, de unde specialiștii fie au emigrat, fie și-au făcut firme proprii și nu mai apelează la postura de angajați, cât și în zonele de calificare în anumite meserii de natură practică. Culmea este că până și forța de muncă necalificată a început să fie deficitară, datorită angajării ei în agricultura de peste hotare.

Cred că este absolut necesar ca cele două ministere de bază, ministerul muncii și ministerul învățământului, să își conjuge eforturile și, atât pe baza constatărilor actuale din piața muncii din România, cât și pe baza unei strategii coerente, să încerce cât mai rapid să propună soluțiile cele mai adecvate pentru remedierea situației.

    Miron Ignat - declarație politică cu tema De ce am votat împotriva trupelor militare americane;

Domnul Miron Ignat:

"De ce am votat împotriva trupelor militare americane"

Stimate colege, stimați colegi,

În anul 2005 s -a încheiat acordul conform căruia Statele Unite vor deschide în România mai multe baze militare. Să nu uităm că intrarea țării noastre în NATO s-a hotărât la nivel de cabinet, fără un referendum național pe baza acestei decizii.

Înțelegerea a fost încheiată pe parcursul a 10 ani, fără o clauză, astfel încât Statele Unite pot lansa un atac pe teritoriul României fără să informeze sau să obțină acceptul autorităților române, conform acordului de amplasare a facilităților militare americane în România și ar exista posibilitatea să se realizeze o armată, care să fie armata U.E., având bazele în U.E. și nu o armată americană.

Parlamentul a aprobat staționarea trupelor americane în ședința care a avut loc pe data de 2 mai 2007, însă nu am fost de acord cu acest lucru.

Localitatea Mihail Kogălniceanu va adăposti în acest an prima bază militară americană din această parte a Europei. În această localitate se va ridica din temelii un întreg orășel care va deveni principala piață de recrutare a forței de muncă și loc de distracție pentru soldații americani, românii urmând să devină cetățenii unei adevărate colonii americane.

În ceea ce privește venirea armatei, americanii au fost foarte secretoși, singura informație pe care le-au cerut-o localnicilor din Mihail Kogălniceanu a fost legată de vecinătatea terenului pe care urmează să se construiască baza militară, în cazul în care vor considera că ar trebui extinsă.

O dată cu formarea bazelor NATO, consider că nu ar trebui să participe doar cei 3000 de soldații americani, ci ar fi corect să se facă un procentaj, astfel încât să participe și soldați români, alături de colegii lor din țările europene.

Cea mai mare bază militară americană va fi cea de la Mihail Kogălniceanu, la care se alătură bazele de la Smârdan, Babadag și Cincu. În plus, poligonul de la Babadag se află la depărtarea de 5 km de localitatea Jurilovca și 7 km de localitatea Sarichioi, ceea ce reprezintă un dezavantaj deoarece în timpul tragerilor se zguduie pereții și geamurile caselor. Localnicii mi-au solicitat să ridic această problemă, deoarece există posibilitatea ca în câțiva ani să cedeze unele case și ca aceștia să rămână fără un acoperiș. Acest lucru constituie un pericol pentru localnicii din zonă și va implica despăgubirea lor în cazul pagubelor provocate de exercițiile militare ale armatei NATO.

Tragerile au loc pe uscat, însă obuzele, cu compoziția lor chimică, toxică ajung în Lacul Razim și duc la distrugerea florei și a faunei. Cea mai mare parte a localnicilor din aceste zone se ocupă cu pescuitul, iar datorită explozibilelor, peștele ar putea fi iradiat, ceea ce ar duce la îmbolnăvirea acestora.

Pescarii sunt anunțați să nu iasă la pescuit în timpul tragerilor, și asta ar putea dura zile, săptămâni, ceea ce înseamnă o tragedie, deoarece pentru multe familii pescuitul este singura sursă de întreținere și de venit.

Consider că amplasarea forțelor armate NATO prezintă un pericol pentru locuitorii zonei și un aspect negativ pe termen mediu și lung privind dezvoltarea economică, dar și susținerea unui nivel de trai decent. De aceea am votat împotriva trupelor militare americane.

Vă mulțumesc.

    Emilian Valentin Frâncu - declarație politică cu subiectul Vinul românesc trebuie promovat la export;

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

"Vinul românesc trebuie promovat la export"

Cu numai 138.000 de hectolitri, exporturile de vinuri românești au scăzut dramatic anul trecut, ajungând la numai 50% din vânzările realizate în 2005 pe piața externă. Pe plan mondial, însă, consumul de vinuri a crescut cu 14%, iar prognozele pentru 2007 indică un potențial al cererii de vinuri de 233 milioane de hectolitri.

Culmea este că, în același timp, datele statistice indică un import de vinuri în România, din străinătate, de trei ori mai mare, adică de aproape 584 de mii de hectolitri - și asta chiar în condițiile în care vinul a fost, în ultimii ani, devansat de bere în preferințele de consum ale românilor.

În acest moment, România dispune de o suprafață cultivată cu viță-de-vie de circa 177.000 de hectare, cu aproape 63.000 de hectare mai mică decât cea negociată cu Uniunea Europeană, iar producția anuală este de aproximativ 5 milioane de hectolitri de vin, realizată în 8 regiuni viticole, 37 de podgorii și 171 de centre viticole.

Am stat de vorbă cu specialiști în domeniu, care mi-au spus că, din păcate, producătorii români nu au puterea comercială pentru a putea pătrunde în mod corespunzător pe piețele externe. Vinurile noastre nu sunt cunoscute pe plan internațional și nu există un brand național în această privință, iar publicitatea lipsește aproape cu desăvârșire.

Față de această situație, se impune, cred, elaborarea unei strategii coerente de promovare a vinurilor românești la export, prin participarea la târgurile internaționale de vinuri și prin stimularea investițiilor în viticultură și în turismul vitivinicol.

Avem exemplul celebru al unor țări, ca Franța, Italia, Spania, Australia și chiar Statele Unite care au acționat și acționează cu succes în această privință și avem câteva piețe foarte interesante la export, cum sunt Anglia, Rusia, Germania și țările scandinave, unde putem pătrunde și ne putem extinde în viitor.

Ar fi păcat ca vinurile noastre nobile, cunoscute de sute de ani, să rămână niște cenușărese. Trebuie acționat cât mai repede și cât mai profesionist cu putință.

    Lia Ardelean - declarație politică având ca subiect Serviciile de ambulanță în moarte clinică;

Doamna Lia Ardelean:

"Serviciile de ambulanță în moarte clinică"

Ultimul raport de activitate al Serviciului de Ambulanță al Municipiului București (SAMB) arată o realitate cutremurătoare: șapte bucureșteni au murit în fiecare zi a anului trecut deoarece ambulanțele nu au reușit să ajungă la timp la locul solicitărilor. În creștere față de anul anterior, aceste cifre sunt absolut îngrijorătoare, comparabile doar cu rata mortalității cauzată de accidentele de circulație.

La această situație s-a ajuns din cauza degradării continue a situației serviciilor de ambulanță, nu numai în București, ci și în județele țării, activitatea lor fiind grav afectată din cauza subfinanțării cronice. Este inadmisibil ca în anul 2007, specialiștii serviciilor de ambulanță, cărora în mod normal ar trebui să li se creeze toate condițiile necesare pentru salvarea vieților semenilor noștri, să folosească mașini vechi de 20-30 de ani. Astfel de "căruțe pe roți" nu au cum să efectueze deplasări urgente spre destinațiile solicitate de oamenii aflați în pericol de moarte, iar traficul infernal din Capitală și marile orașe contribuie la fel de mult la acțiunile de salvare sortite aproape din start eșecului. Pe lângă vechimea considerabilă a parcului auto, alte cauze care contribuie la iminenta stare de faliment a ambulanțelor României sunt lipsa personalului, dar și deficitul de dotări. Decesul celor 2.313 locuitori din București la care ambulanța a ajuns prea târziu trebuie privit ca un semnal de alarmă de grad maxim. Ministerul Sănătății este obligat să întreprindă măsuri urgente, prin alocații bugetare satisfăcătoare către acest domeniu, pentru a salva ceea ce se mai poate salva și pentru a preveni moartea altor mii de români nevinovați. În caz contrar, autoritățile abilitate riscă să devină complici ai provocării acestor morți neanunțate, iar indispensabilul serviciu al salvării oamenilor suferinzi va intra la rândul său într-o nedorită moarte clinică.

    Emilian Valentin Frâncu - declarație politică: PNL nu a trădat idealurile Alianței DA și nici programul de guvernare;

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

"PNL nu a trădat idealurile Alianței DA și nici programul de guvernare"

Învinși la moțiunea de cenzură și constatând că nu pot determina căderea Guvernului, democrații în frunte cu Emil Boc s-au hotărât să meargă, săptămâna aceasta, la tribunal, ca să ceară desființarea din punct de vedere juridic a Alianței D.A.

Gestul domniilor lor seamănă cu acela al morarului care s-a supărat pe sat, sau cu supărarea copiilor care își iau jucăriile și pleacă acasă fiindcă nu li s-au satisfăcut anumite pretenții absurde, sau fiindcă nu le-a ieșit "pasiența" cu colegii de joacă.

Nouă, celor din PNL, ne pare rău că s-a ajuns în acest moment "istoric".

Dorim să asigurăm electoratul nostru, ca și electoratul Alianței D.A., că nu noi am trădat această structură, ci colegii noștri ne-au trădat pe noi, atunci când, în repetate rânduri pe parcursul anilor 2005 și 2006, le-am solicitat sprijinul în vederea consolidării actului de guvernare.

Noi nu am trădat PD-ul și nici pe președintele Traian Băsescu. Domnul Băsescu și PD-ul ne-au întors spatele și chiar au încercat să ne saboteze, așa după cum opinia publică a remarcat de mai multe ori în intervalul de timp amintit.

De fapt, nici nu se poate pune problema în termenii trădării unui partid sau a unei persoane, ci dacă idealurile cu care am pornit la drum au fost trădate, dacă programul de guvernare a fost sau nu trădat.

Nici idealurile și nici programul nu au fost trădate de PNL, iar acest lucru nu mai are nevoie de a fi demonstrat, fiindcă se observă cu ochiul liber și se simte "pe pielea proprie", zi de zi, în sens pozitiv, de către majoritatea cetățenilor României.

    Dan Mihai Marian - declarație politică cu tema Seceta, incompetența autorităților locale și manipularea presei;

Domnul Dan Mihai Marian:

"Seceta, incompetența autorităților locale și manipularea presei"

Seceta face ravagii în județul Vaslui. Cel puțin așa reflectă jurnalele de știri, în special cele de la un anume post TV. Reporterii nu mai contenesc să prezinte în culori cât mai sumbre situația satului Valea lui Darie din comuna Roșiești. Este al doilea caz după comuna Perieni când s-a făcut mare tam-tam mediatic datorită secetei care a epuizat apa din fântânile individuale. Ceea ce nu spun jurnalele TV este că autoritățile județene, în special Prefectura și Inspectoratului Județean pentru Situații de Urgență Vaslui s-au mobilizat și au trimis cisterne cu apă cu mult timp înainte ca tiruri cu apă minerală să pornească tocmai de la București. Este lăudabil gestul bucureștenilor inimoși și, totodată, regretabilă manipularea unor corespondenți locali ai unui post central de televiziune.

Modul în care presa centrală a relatat despre seceta din comuna Perieni și satul Valea lui Darie din comuna Roșiești, județul Vaslui, contrastează evident cu felul în care presa locală a reflectat situația acestor zone afectate de secetă. Iată câteva titluri din cotidienele vasluiene: "Mult zgomot pentru nimic" sau "Doi miniștri la Valea lui Darie". Că s-a făcut mult zgomot pentru nimic, ne-am dat seama toți cei prezenți, inclusiv dl Cristian David, ministrul de Interne și dl Traian Remeș, ministrul agriculturii, prezenți duminică în satul Valea lui Darie.

Ceea ce nu s-a spus pe posturile TV este faptul că în localitatea vasluiană Valea lui Darie sunt 35 de fântâni, din care o fântână era secată de câțiva ani buni, iar una, care deservea o comunitate de cetățeni ceva mai izolată de centrul satului, secase recent. Ministrul de interne, domnul Cristian David, a venit împreună cu o autospecială din dotarea Inspectoratului Județean pentru Situații de Urgență și a promis cetățenilor că vor primi în fiecare zi câte 5000 l de apă potabilă și 9000 l apă pentru consumul animalelor din gospodării până când se va finaliza aducțiunea de apă finanțată prin OG nr. 7/2007. În tot acest timp, primarul comunei Roșiești, domnul Constantin Postolache, întâmplător de la PSD, era plecat la un concurs de fanfare în orașul Negrești.

Despre incompetența autorităților locale, în cazul de față a primarului Constantin Postolache, nu s-a făcut referire pe postul central care se dorește un lider al informațiilor naționale. În loc să informeze, să educe și să conștientizez cetățenii și autoritățile locale cu privire la responsabilitățile ce le revin în situații excepționale, corespondenții locali și redactorii de la centru ai respectivului post TV se țin de dezinformări și manipulări care nu au nici în clin, nici în mânecă cu rolul pe care ar trebui să-l joace mass-media într-o țară democratică. În mod normal, jurnaliștii respectivi ar trebui trimiți la plimbare de către conducerea postului, iar dl Postolache de la Roșiești ar trebui să-și dea demisia pentru că nu-și cunoaște atribuțiile de primar. Dacă nu a fost în stare să procure o autocisternă cu apă pentru câțiva oamenii care se alimentau de la o fântână care tocmai secase, atunci măcar putea să anunțe Inspectoratul Județean pentru Situații de Urgență sau Prefectura. N-a fost în stare nici de una, nici de alta. În schimb, l-a dus mintea să cheme o televiziune centrală și să isterizeze locuitorii aflați în nevoie și, apoi, la apariția miniștrilor și a reprezentanților Prefecturii Vaslui, să dea birul cu fugiții la concursul de fanfare.

Este inacceptabil ca pentru o problemă cum a fost cea din satul Valea lui Darie să vină doi miniștri ai Cabinetului Tăriceanu chiar la fața locului pentru a căuta soluții de rezolvare, în timp ce autoritățile locale zac într-o crasă indolență și incompetență, cetățenii îi tolerează, iar presa nu-i sancționează.

    Emilian Valentin Frâncu - declarație politică cu subiectul Criza grădinițelor nu aparține METC;

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

"Criza grădinițelor nu aparține METC"

Criza locurilor în grădinițe nu poate fi imputată Ministerului Educației, Tineretului și Cercetării, ci administrațiilor locale care nu s-au preocupat din timp să cunoască dinamica demografică în localitățile respective și să ia măsuri concrete de asigurare a spațiilor necesare.

Din punct de vedere administrativ, unitățile de învățământ sunt în subordinea primăriilor, care dispun de fondurile necesare bunei desfășurări a actului instructiv-educativ. Prin lege, primăriile trebuie să se preocupe de buna gospodărire a spațiilor de învățământ, inclusiv a grădinițelor, de reparații, igienizări, extinderi și investiții în acest domeniu.

Ministerul Educației, Tineretului și Cercetării este responsabil de domeniul curicular, de întocmirea programelor de predare-instruire școlare și preșcolare, de urmărirea aplicării acestora și de administrarea politicii de resurse umane.

Este, însă, mult mai spectaculos să pichetezi un minister, în loc să te adresezi primăriei locale, primăriei de sector sau Primăriei Generale a Capitalei. Așa au gândit, săptămâna trecută, sindicaliștii, unii dintre ei tributari încă mentalităților de acum un deceniu - un deceniu și jumătate, când ministerul de resort era un fel de factotum.

Rezolvarea problemei grădinițelor nu se face de azi pe mâine, iar dacă cei nedreptățiți nu se adresează acolo unde trebuie există riscul să nu obțină ceea ce au tot dreptul să ceară.

Stimați părinți și stimați sindicaliști din învățământul preșcolar: cereți și sperați că vi se va da. Dar cereți acolo unde trebuie, nu la minister sau în altă parte.

    Lia Ardelean - declarație politică: Instituțiile statului trebuie să răspundă nevoilor cetățenilor;

Doamna Lia Ardelean:

"Instituțiile statului trebuie să răspundă nevoilor cetățenilor"

De ani de zile, populația României așteaptă în zadar normalizarea relațiilor dintre instituțiile statului și cetățenii plătitori de taxe și impozite. Oamenii se plâng pe bună dreptate de birocrația excesivă din societatea românească, precum și de faptul că sunt tratați cu dispreț de către funcționarii plătiți tocmai pentru a veghea la rezolvarea problemelor cu care se confruntă. Este evident că nu putem găsi cele mai oportune căi spre dezvoltarea societății din moment ce contribuabilii trebuie să aștepte ani de zile pentru a primi un banal răspuns la o adresă trimisă autorităților.

Un exemplu concludent îl reprezintă cazul doamnei Ziman Delia Liana Hortensia, domiciliată în municipiul Arad, str. Capitan Ignat nr.8b. Aceasta ne-a sesizat cu privire la faptul că în anul 2004 a depus la Prefectura municipiului București un dosar cuprinzând toată documentația necesară, conform Legii nr.290/2003, în vederea obținerii de despăgubiri bănești pentru un imobil pe care l-a deținut bunicul dânsei în orașul Cernăuți din Ucraina. La trei ani de atunci, femeia așteaptă încă răspunsul din partea Prefecturii București și mi-a solicitat ajutorul în acest caz, în încercarea de a determina instituția respectivă să-i acorde dreptul minim de a fi informată în cunoștință de cauză.

Situația prezentată este doar una din sutele de astfel de cazuri cu care se confruntă românii. Numai la biroul meu parlamentar s-au prezentat zeci de cetățeni aflați în cazuri similare, stupefiați și disperați de indolența autorităților în a le rezolva petițiile. Unii dintre oameni sunt în ipostaze chiar dramatice, sătui de lunile și anii de așteptare a unui simplu răspuns, dar și de drumurile, banii și timpul pierdut în căutarea dreptății. În opinia mea, este momentul să responsabilizăm într-un fel munca funcționarilor publici și activitatea instituțiilor statului, indiferent de domeniul de competență. De asemenea, ar fi de dorit normalizarea urgentă a relațiilor dintre cetățeni și autorități, astfel încât omul care nu are bani de "cadouri" să fie tratat cu aceeași considerație și celeritate ca și cei în costume de firmă și cu limuzine la scară.

Societatea europeană la care am aderat presupune îndeplinirea mai multor criterii de performanță, nu numai în plan privat, ci și în ceea ce privește buna funcționare a instituțiilor statului. Se impune, în consecință, schimbarea mentalității funcționarului de la stat, care trebuie să scape de tiparele învechite și să demonstreze prin fapte că se află în slujba cetățeanului.

    Emilian Valentin Frâncu - declarație politică intitulată Dreptate, ochii plânși vor să te vadă!;

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

"Dreptate, ochii plânși vor să te vadă!"

Au trecut 17 ani și jumătate de la evenimentele din decembrie 1989, iar întreg adevărul despre cele petrecute atunci încă nu s-a spus.

Au trecut 17 ani de la evenimentele din iunie 1990, iar adevărul despre cele întâmplate încât nu se cunoaște cu totul.

Ambele adevăruri rămân incomplete în absența soluționării dosarelor penale privitoare la fapte cu consecințe grave, îndreptate împotriva persoanelor și a instituțiilor, împotriva liniștii publice și a siguranței naționale.

Fapte de omor, distrugere, incitare la violență și tentativă de lovitură de stat continuă să rămână nepedepsite, iar autorii lor se bucură în continuare de bunăvoința unei justiții incapabile să finalizeze cauzele care i-au fost, de atâta amar de vreme, încredințate.

Nu putem continua în minciună și ignorare voită a realităților de atunci. Tergiversarea dosarelor revoluției și ale evenimentelor din 13-15 iunie 2007 nu aduce nimic bun nimănui, cu excepția vinovaților.

Cred că a sosit vremea ca procurorul care a instrumentat aceste dosare să le trimită instanțelor.

Sper ca acest procuror să-și fi făcut treaba așa cum se cuvine, întocmind rechizitorii solide, spre a nu da prilej instanțelor de judecată să îi facă scăpați, cu acte în regulă, pe făptuitori.

Așa să ne ajute Dumnezeu!

    Liviu Alexandru Miroșeanu - declarație politică cu tema Dezastrul din agricultura românească;

Domnul Liviu Alexandru Miroșeanu:

"Dezastrul din agricultura românească"

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Asumarea principiilor de guvernare a Alianței D.A. de către Călin Popescu Tăriceanu se dovedește astăzi a fi pură demagogie politică, domnia sa fiind departe de condițiile esențiale ale acestora.

Aceeași linie de abordare a programului de guvernare se constată și în cazul agriculturii, considerată de Partidul Democrat ca fiind un domeniu esențial în care România își poate crea un avantaj real, concurențial, în raport cu piața Uniunii Europene.

Dezinteresul total față de agricultură s-a manifestat în primul rând prin numirea ultimilor doi miniștri liberali, Dan Motreanu și Decebal Traian Remeș, persoane fără minimă experiență pentru gestionarea unui domeniu atât de complex precum agricultura, care prin acțiunile lor de gestionare și control au demonstrat că sunt departe de principiile fundamentale ale programului Alianței D.A. în ceea ce privește agricultura.

Este suficient să amintim doar câteva considerente deosebit de importante și anume :

  • încetinirea nepermisă de stabilire a resurselor financiare pentru derularea programului SAPARD și FERMIERUL acestea aflându-se în acest moment în blocaj;
  • încetinirea deliberată și iresponsabilă a aplicării prevederilor legii fondului funciar, aflându-se astăzi într-o zonă dominată de abuzuri și corupție;
  • sabotarea implementării programului rentei viagere cu generarea unei stări de nemulțumire în rândul populației;
  • lipsa de preocupare în ceea ce privește sporirea potențialului agricol al României în condițiile în care importul de produse agroalimentare a crescut, cu toate că România are o suprafață de teren agricol neexploatată;
  • neglijarea sistemului național în ceea ce privește cercetarea agricolă. Nu se ține cont de faptul că în România ultimilor ani condițiile climaterice au condus la modificarea semnificativă a condițiilor de cultivare a principalelor culturi necesitând introducerea și studierea de soiuri rezistente în special la secetă;
  • lipsa unei strategii de dezvoltare și retehnologizare a unităților de prelucrare a materiilor prime agricole;
  • inexistența unui sistem complet de credit agricol pus la dispoziția fermierilor români care va ține cont de condițiile absolut specifice de programul de exploatare a producțiilor agricole.

Constatăm astfel că, după 1 ianuarie 2007, măsurile de reformă au fost mult întârziate, cu blocarea finanțărilor către populație din mediul rural, și considerăm că simpla soluție pentru deblocarea acestei situații este demiterea, odată cu ministrul agriculturii, a întregului Guvern și organizarea de alegeri anticipate care va genera procedurile pentru stabilirea unui Guvern responsabil în România și a unei conduceri eficiente la nivelul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale.

    Daniela Popa - declarație politică referitoare la despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite C.E.C. pentru achiziționarea unui autoturism Dacia;

Doamna Daniela Popa:

Declarație politică referitoare la despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite C.E.C. pentru achiziționarea unui autoturism Dacia.

Legea nr. 146/2007 reglementează despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii și Consemnațiuni C.E.C.-S.A. în vederea achiziționării de autoturisme Dacia. Din păcate, aceste prevederi au omis persoanele care, având posibilități materiale mai limitate, au depus sume mai mici la CEC, sume pe care le-au transferat la Banca Română pentru Dezvoltare, în vederea achiziționării unui autoturism din producția internă. Acest transfer nu a afectat ordinea înscrierii la întreprinderea de distribuție.

Mutarea banilor de la CEC la BRD s-a făcut având în vedere faptul că, la data respectivă, BRD era singura unitate din țară care acorda credit pentru achiziționarea unui autoturism.

Este necesară eliminarea discriminării pentru persoanele care și-au transferat sumele de bani la BRD, considerând că este de datoria statului român să acorde drepturile tuturor persoanelor prejudiciate în acest caz, cu atât mai mult cu cât aceste persoane figurează și Statutul Asociației Păgubiților de Autoturisme din România.

Această reparație s-ar putea face prin modificarea Legii nr.146/ 2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii și Consemnațiuni C.E.C. - S.A. în vederea achiziționării de autoturisme Dacia.

    Ioan Țundrea - declarație politică cu titlul Recunoștința pentru 5,6 milioane de români depinde de votul dumneavoastră solidar;

Domnul Ioan Țundrea:

"Recunoștința pentru 5,6 milioane de români, depinde de votul dumneavoastră solidar"

DEX -ul ne spune că: solidaritate = faptul de a fi solidar (cu cineva); sentiment care îi determină pe oameni să-și acorde ajutor reciproc. - Din fr. solidarité

Dragi colegi parlamentari, soarta a 5,6 milioane de pensionari, care au o pensie medie de 364 lei, depinde de votul dumneavoastră. Un milion de pensionari care au o pensie de 150 lei, în timp ce prima de vacanță pentru un funcționar de la Administrația Prezidențială este de 1.569 RON, depind de votul dumneavoastră.

1,4 milioane de pensionari care au o pensie cuprinsă între 140 și 250 lei, în timp ce o singură deplasare a șefului statului pe o distanță de 20 de kilometri ajunge sa ne coste peste o mie de euro, depind de votul dumneavoastră.

2,8 milioane de pensionari care au o pensie de 294 lei, în timp ce o singură deplasare a coloanei oficiale pe o distanță care nu depășește 18 km costă zeci de salarii medii ale unui român, depind de votul dumneavoastră.

Depinde de votul dumneavoastră ca această tristă statistică să nu mai existe.

Depinde de votul dumneavoastră să ștergem rușinea clasei politice posdecembriste care i-a adus în această stare de sărăcie pe pensionari. Depinde de votul dumneavoastră să demonstrăm că recunoștința și solidaritatea pentru 5,6 milioane de români, cărora firmele care au profit să le acorde 1% din profitul lor.

Depinde de votul dumneavoastră să demontăm ipocrizia demagogilor care i-au mințit pe cei 5,6 milioane de pensionari că vor trai mai bine, așa că vă invit, dragi colegi, să votați solidar. Inițiativa legislativă a PC privind Programul de solidaritate socială în favoarea pensionarilor cu venituri reduse.

Va mulțumesc.

    Daniela Popa - declarație politică având ca temă Acordarea de medicamente gratuite pentru pensionari;

Doamna Daniela Popa:

"Acordarea de medicamente gratuite pentru pensionari"

Reducerea sărăciei și a marginalizării sociale și îmbunătățirea standardului de viață pentru persoanele vârstnice reprezintă obiective strategice în demersul Guvernului privind îmbunătățirea actualului sistem de protecție socială din România.

Creșterea constantă a prețurilor la alimente, creșterea costurilor la utilități (energie electrică, gaze, energia termică etc.) sunt probleme la care pensionarii cu greu mai fac față, un procent important al acestora trăind la limita sărăciei. Drama lor este cu atât mai mare cu cât la această vârstă o bună parte din banii de pensie se duce pe medicamente. Este evident că pentru traiul de zi cu zi nu le mai rămân suficienți bani.

Așa cum se precizează și în articolul din Constituție menționat mai sus, statul român are obligația să intervină cu măsuri de protecție socială. Este nevoie să se modifice art. 48 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, în sensul implementării unui program prin care să se asigure gratuitatea medicamentelor pentru pensionari. Această măsură este necesară pentru îmbunătățirea stării de sănătate și creșterea speranței de viață, având în vedere creșterea vertiginoasă, în ultimul deceniu, a mortalității, precum și asigurarea continuității și a calității serviciilor medicale acordate pensionarilor. Pentru implementarea unui astfel de program se pot utiliza sume de la trezoreria statului, din sumele acumulate din procesul de privatizare.

În Constituția României la art. 47 se menționează că "(1) Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică și de protecție socială, de natură să asigure cetățenilor un nivel de trai decent. (2) Cetățenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistență medicală în unitățile sanitare de stat, la ajutor de șomaj și la alte forme de asigurări sociale publice sau private, prevăzute de lege. Cetățenii au dreptul și la măsuri de asistență socială, potrivit legii."

În virtutea acestor prevederi din legea fundamentală a statului român, autoritățile sunt obligate să asigure condițiile unui trai decent pentru toate categoriile de populație, în special a celor defavorizate, categorie în care se încadrează și pensionarii.

    Horia Văsioiu - declarație politică cu subiectul Legea votului uninominal poate fi adoptată până în toamnă;

Domnul Horia Văsioiu:

"Legea votului uninominal poate fi adoptată până în toamnă"

Domnule președinte, doamnelor si domnilor,

După cum bine știți, grupul de lucru format din reprezentanți ai partidelor parlamentare și ai Asociației Pro Democrația au definitivat textul legii privind alegerile parlamentare în baza votului uninominal mixt. În linii mari, proiectul prevede alegerea a 290 de deputați și 124 de senatori, în 42 de circumscripții electorale. În aceste circumscripții, în funcție de numărul de alegatori, se vor forma 145 de colegii uninominale pentru Camera Deputaților și 62 pentru Senat.

Dacă partidele sau alianțele din care fac parte vor atinge pragul electoral, câștigătorii din aceste colegii electorale vor deveni automat parlamentari. Cealaltă jumătate de locuri va fi ocupata după centralizarea voturilor la nivel național și stabilirea numărului de parlamentari ce revine fiecărui partid. Din acesta se scade numărul de mandate obținut în colegiile uninominale, după care se face distribuirea, în funcție de procentele obținute. Demisia sau decesul unui parlamentar vor duce la declanșarea alegerilor anticipate în colegiul nominal de care acesta a aparținut.

Proiectul mai creează posibilitatea ca diaspora să aibă dreptul de a alege direct 4 deputați și 2 senatori, iar minoritățile, altele decât cea maghiară, să aibă câte un deputat.

Doamnelor și domnilor,

Cred ca acest proiect de lege este unul viabil, echilibrat și corespunde dorințelor electoratului, societății civile, președintelui țării și celor dintre noi care doresc reformarea clasei politice. El dă posibilitatea alegătorilor să aibă o ofertă mai clară și mai responsabilă din partea partidelor politice, iar procesul de votare nu va mai fi supus atâtor suspiciuni, ca in anii anteriori, pentru ca fiecare elector va trebui să voteze doar în colegiul uninominal de care aparține, astfel încât turismul electoral va fi eliminat.

Îmbucurător este faptul ca principalele partide din Parlament sânt de acord cu acest proiect de lege, ba, mai mult, au conlucrat cu succes la elaborarea lui. De aceea, cred cu convingere că, până în toamnă, putem da dovadă de voință politică astfel încât acesta sa treacă de Parlament. Trebuie sa facem acest lucru, pentru ca toamna ce vine va avea o agenda politică foarte încărcată: proiectele legislative întârziate la Guvern și, cel mai important lucru, campania și scrutinul pentru alegerile europarlamentare.

De aceea, cred că mobilizarea Senatului și a Camerei Deputaților în sesiuni extraordinare ar fi o dovadă de responsabilitate față de cetățeni și o acoperire în fapte a promisiunilor făcute acestora.

Va mulțumesc.

    Daniela Popa - declarație politică privind Acordarea de tichete de masă personalului contractual care își desfășoară activitatea în Palatul Parlamentului;

Doamna Daniela Popa:

"Acordarea de tichete de masă personalului contractual care își desfășoară activitatea în Palatul Parlamentului"

Legea nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar, care reglementează acordarea unor drepturi funcționarilor publici care își desfășoară activitatea în Parlamentul României, prevede acordarea tichetelor de masă pentru categoria menționată. Din păcate, s-a exclus de la acordarea tichetelor o categorie importantă a personalului din Palatul Parlamentului, importantă atât prin funcționalitatea pe care o deservește cât și numărul de persoane care o compune, ambele aspecte fiind esențiale în desfășurarea activității Parlamentului.

Din păcate, nici recenta modificare a legii 7/2006 nu repară nedreptatea făcută. Este regretabil și trebuie îndreptată imediat această măsură discriminatorie printr-un proiect de lege care să prevadă acordarea tichetelor de masă și pentru personalul care desfășoară activități administrative, de gospodărire, investiții, întreținere-reparații și de deservire, pentru care încadrarea în muncă se face prin contract individual de muncă, potrivit Codului Muncii. Nu putem accepta discriminarea evidentă comisă de Legea nr. 7/2006, precum și de modificările survenite ulterior.

    Monica Maria Iacob-Ridzi - Despre instituționalizarea nepotismului în varianta executivă a lui Călin Popescu Tăriceanu;

Doamna Monica Iacob-Ridzi:

"Despre insituționalizarea nepotismului în varianta executivă a lui Călin Popescu Tăriceanu"

Domnule președinte,

doamnelor și domnilor parlamentari,

Abia a trecut un semestru de la aderarea României la Uniunea Europeană și poate că e normal ca unele năravuri levantine și metehne de comportament cu îndelungată tradiție să se facă încă simțite. Să fim totuși realiști. Dacă tragem o linie pe harta Europei, între Odesa și Triest, observăm că suntem în continuare acolo unde am fost, adică în Peninsula Balcanică.

Euroscepticii pot spune că, iată, nu e ușor să te aliniezi la standardele UE, după o practică de cinci secole în Imperiul Otoman și cinci decenii în Imperiul Sovietic.

E bine, e chiar foarte bine că românii au un dezvoltat cult al familiei, care a fost este și va rămâne celula de bază a societății. Dar la unii, acest cult continuă să îmbrace forma hilară a nepotismului.

Premierul Tăriceanu este membru PNL, deci vine dintr-un partid cu veche tradiție, dar care, cel puțin la modul declarativ, își propune modernizarea societății românești. Cetățeanul Tăriceanu are un arbore genealogic, în timp ce numele lui Gigel Sorinel Știrbu nu spune aproape nimic. Și totuși, acest Sorinel Gigel este numit de Tăriceanu secretar de stat în Ministerul Culturii și Cultelor.

Orice contribuabil are dreptul să se întrebe ce legătură are Sorinel Gigel cu cultele și cultura. Are o legătură, simpatică în felul ei. A fost cândva preot, dar a renunțat de sutană, s-a făcut liberal și s-a apucat de afaceri. Nu e primul popă care ajunge la concluzia că e mai profitabil să vinzi lumânările decât să te plimbi cu ele aprinse prin fața altarului.

Dar legătura teribilă, care propulsează un răspopit în fotoliul de secretar de stat la Ministerul Cultelor, este de altă natură: Gigel Sorinel este cumătrul lui Tăriceanu. E neam de neam, și liberal pe deasupra. Și neamurile se țin cu cheltuială publică.

Mai grav, pentru a-i face loc lui Gigel Sorinel, a trebuit sacrificat fostul secretar de stat, Adrian Lemeni, cadru didactic și autor titrat, omul care în trei ani de mandat a reușit să ducă la bun sfârșit o nouă Lege a cultelor, apreciată pe plan internațional, lege care a beneficiat de acordul tuturor cultelor religioase din România. Un singur cusur i se poate reproșa lui Adrian Lemeni, însă unul impardonabil: nu are neamuri în structurile de vârf ale PNL.

Dacă Tăriceanu îl numea pe protejatul și cumătrul său Gigel Sorinel secretar de stat la Reprezentanța firmei "Citroen" în România, adică în afacerea sa de familie, nimeni n-ar fi zis nimic. Era normal. Dar Tăriceanu e un pragmatic. Deși e creștin cu acte în regulă, Tăriceanu nu angajează preoți rezerviști la Citroen. Dar secretar de stat la Guvern, de ce nu? În fond nu este el, Tăriceanu, șeful Guvernului? Nu este acesta Cabinetul lui? Nu deține el, Tăriceanu, pachetul majoritar? E liber să facă ce vrea. PSD-ul îl susține și pentru un miliard de euro va trânti orice moțiune de cenzură.

Un vechi proverb românesc spune, brutal dar adevărat, că peștele de la cap se-mpute! Nepotismul fără jenă și fără perdea, practicat de Tăriceanu, în ciuda accentului său liberal-european, păstrează un miros inconfundabil.

    Constantin Traian Igaș - intervenție cu tema 22 Iunie - ziua comemorării victimelor fascismului;

Domnul Constantin Traian Igaș:

"22 iunie: ziua comemorării victimelor fascismului"

Doamnelor si domnilor deputați,

În aceste zile, ca în fiecare an, doamnelor și domnilor, se cuvine să comemorăm, măcar aducându-ne aminte și aprinzând o lumânare, în memoria celor care au căzut victime ale fascismului. Nu putem trece peste această zi de 22 iunie, deoarece prea multe sunt persoanele care au avut de suferit din cauza acestui flagel, prea grave sunt faptele pe care le-au făcut cei ce l-au slujit și prea mulți sunt urmașii celor care au avut de suferit, urmași care-i mai plâng și astăzi. Fascismul este un flagel de care nu trebuie să uităm nicio clipă. Știm foarte bine că acesta a reprezentat o ideologie apărută în Europa după primul război mondial și a stat la baza unor partide de extremă dreaptă.

Făcând o analiză a acestui flagel putem să ne dăm seama din tot ceea ce l-a caracterizat de unde a rezultat toată realitatea următoare primului război mondial: naționalism extremist, demagogie socială, misticism și violență, eliminarea oricărei forme de democrație sau libertate de exprimare în opinii, intoleranță totală față de alte națiuni, rase sau ideologii.

22 iunie, ca zi de comemorare a victimelor fascismului, rămâne în istoria lumii ca ziua în care peste 56 de mii de oameni au căzut în timpul răscoalei din ghetoul din Varșovia, în anul 1945, victime ale armatei germane.

Nimeni nu mai cunoaște însă exact numărul evreilor care au fost exterminați datorită simplului fapt că erau evrei. Cea mai pustietoare conflagrație mondială pe care a cunoscut-o omenirea rămâne cel de-al doilea război mondial. Cei trecuți prin calvarul ghetourilor și al lagărelor de concentrare, dar și urmașii acestora și noi toți vom păstra veșnic în inimi memoria celor peste 6 milioane de evrei exterminați de regimul nazist din anii celui de-al doilea război mondial.

E greu să vorbești despre toate aceste victime. E greu să găsești o faptă pentru care ei se făceau vinovați. E greu să măsori cumva imensitatea suferinței prin care au trecut acești oameni care au ajuns să fie tratați ca niște animale. Chinurile prin care ei au trecut pot fi greu explicate în cuvinte.

Nimic nu este mai glăsuitor decât mărtuia unui copil, care la vârsta de 6 ani a ajuns să simtă cruzimea armatei hitleriste. Numele lui e Lev Bakal, evreu născut însă în România. Cuvintele lui dau glas unei drame.

"Peste 10 000 de evrei din orașul Brican, între care și eu, am fost duși într-un ghetou din centrul Ucrainei. Doar unul din șase au supraviețuit. Singurele surse de apă erau ploile și roua de dimineață. Flămânzi și desculți, mulți dintre deținuți nu erau siguri că mai apucă ziua de mâine. A urmat drumul, cu picioarele goale prin ploaie și noroi, când a rămâne în urma coloanei însemna a rămâne în ghearele morții. Mi-amintesc de bunica, atât de bolnavă încât nu mai putea umbla și care a fost executată pe marginea drumului, pentru că nu putea ține pasul cu restul coloanei. Îmi amintesc cum un ofițer SS a scos un copil din coloană și l-a aruncat la câini, care l-au rupt în bucăți în câteva secunde. Un alt tânăr închis peste noapte într-o celulă a murit devorat de șobolani: scheletul său a fost găsit, de dimineață, curățat de mușchi și de ligamente. Nu voi uita niciodată căruța care venea în urma mea și arma nazistului îndreptată către mine. Încă văd caii cum refuză să mă calce în picioare, mai blânzi decât fascistul care îi mâna".

Orice alte cuvinte sunt de prisos.

Dumnezeu să-i odihnească în pace!

Va mulțumesc.

    Marius Rogin - declarație politică cu tema Cât de importantă este transfuzia de sânge în România?;

Domnul Marius Rogin:

"Cât de importantă este transfuzia de sânge în România?"

Doamnelor și domnilor deputați,

Una dintre multele probleme cu care se confruntă spitalele din întreaga țară, este legată de scăderea din ce în ce mai ridicată a rezervelor de sânge. Acele rezerve de sânge care salvează viețile celor care depind, de cele mai multe ori, de o cantitate de sânge. Deși până mai anul trecut, ziua de 14 iunie trecea de fiecare dată într-un mare anonimat, nu același lucru pot să-l afirm și despre data de 14 iunie a acestui an. În centrele mai multor orașe s-a mediatizat această zi și mă bucur să pot spune că s-a încercat sensibilizarea celor care ar trebui să facă acest gest nu doar atunci când sunt puși în fața unei situații dificile a unui apropiat, ci mai degrabă ca un gest civic. Și cu toate acestea, rezervele de sânge din spitalele țării sunt în scădere. Numărul persoanelor care fac acest gest este din ce în ce mai redus. Lucru care ar trebui să ne îngrijoreze.

În România, donatorul de sânge, în afara faptului că beneficiază de efectuarea unei serii de analize gratuite, primește un bon valoric de peste 50 RON și are dreptul la o zi liberă, precum și la reducerea transportului în comun, pentru o lună de zile, cu 50%. La fel de adevărat este și faptul că multitudinea problemelor de zi cu zi, care ne înconjoară, ne face să ne gândim în primul rând la binele nostru și mai puțin al semenilor noștri. Cei care trec însă de această nepăsare și fac un gest de donare de sânge, sunt cei care merită toată stima noastră.

De multe ori m-am întrebat însă ce-i determină pe semenii mei să facă acest gest nobil: de a dona sânge. Mi-ar fi plăcut ca primul lucru la care să mă gândesc, să fie datorat unei responabilități civice, unei griji pentru aproapele nostru. Nu este însă tocmai așa. Mare parte dintre cei care donează sânge fac acest lucru pentru bonurile de masă pe care le primesc. Din păcate, societatea noastră este una în care simțul civic sau grija față de aproapele noastru sunt două din lucrurile care au cam dispărut din vocabularul nostru. Se constată, din ce în ce mai des, că cei care fac acest gest de noblețe aparțin de cele mai multe ori unei categorii sociale mai defavorizate. Iarăși trebuie să spun că, din păcate, cei care donează sânge sunt oameni nevoiași. Omul sărac vine să doneze sânge, împins de nevoile de acasă. Din păcate, aceasta este realitatea, doamnelor și domnilor. Nu aceasta e cea care ar trebui să existe, dar din păcate aceasta e. Din păcate, tinerele generații care vin din urmă, cele care ies de pe băncile școlii, habar n-au despre ceea ce înseamnă să donezi sânge și cât de important este acest gest. Și mă gândesc la rolul pe care trebuie să-l aibă școala în acest sens și nu numai ea. Un rol important îl are și Biserica, educația religioasă, dar și cea a părinților. La ce ne putem însă aștepta din partea unor părinți care au idei preconcepute despre donare, din partea unor părinți care n-au donat sânge nici măcar o dată în viață, sau din partea unora care mai degrabă îndeamnă copiii să nu facă acest gest.

Donarea de sânge rămâne însă un act umanitar față de semeni, este un gest nobil de ajutor al omului aflat în suferință. Oricine poate avea nevoie, într-un anumit moment al vieții sale, de o transfuzie de sânge ca urmare a unor accidente sau a unor boli soldate cu pierderi masive de sânge. De cele mai multe ori, donarea de sânge nu poate fi înlocuită de niciun fel de tratament, având maximum de eficiență.

Sloganul propus de Organizația Mondială a Sănătății pentru a marca, în acest an, Ziua Mondială a Donatorilor de Sânge este "Salvați sângele pentru a salva maternitatea". Asta, pentru a sublinia rolul donațiilor de sânge în salvarea vieților în cadrul îngrijirii materne și perinatale. Pe cuprinsul globului sunt mai mult de 500 000 de decese materne pe an, 99% din ele având loc în țări în curs de dezvoltare. Îmbunătățirea accesului la transfuzii de sânge sigure poate ajuta la prevenirea mortalității și la îmbunătățirea sănătății multor milioane de femei și nou-născuți.

Vă mulțumesc.

    Liviu Bogdan Ciucă - declarație politică despre Violența în școli;

Domnul Liviu Bogdan Ciucă:

"Violența în școli"

In România, în prezent, fenomenul violenței în școli a căpătat proporții cotidiene în condițiile în care opt scoli din zece se confruntă cu o anumită formă de violență: violența între elevi, violența elevilor îndreptată împotriva profesorilor, violența profesorilor împotriva elevilor, violența unor tineri din afara școlii față de elevi sau chiar față de profesori. Această violență deseori manifestată doar la nivel verbal, se transformă deseori în violență fizică.

Într-un studiu al Institutului de Științe ale Educației se arată că liceele și școlile de arte și meserii sunt mai violente decât școlile generale, școlile situate la periferie decât cele din centru, precum și faptul că elevii din mediu urban sunt mai predispuși la violență decât cei din mediul rural. Stabilind o clasificare conform studiului realizat de către ISE, se poate observa că pe primul loc se afla violența între elevi, urmată de violența elevilor față de profesori, pe ultimul loc aflându-se violența profesorilor îndreptată împotriva elevilor. Astfel, fenomenul violenței îl întâlnim în 73,3% din școlile generale și 80,6% din școlile postgimnaziale.

Pentru rezolvarea acestei probleme se impune înființarea în fiecare scoală, în funcție de necesitățile unității respective, a unui post de jandarmi care să prevină și să intervină pentru aplanarea eventualelor conflicte, iar în acest sens am inițiat o propunere legislativă ce urmărește reglementarea situației existente la nivelul unităților de învățământ din România. Necesitatea instituirii unor asemenea măsuri reiese din lipsa de autoritate și gestiunea precară a cazurilor de violență a persoanelor însărcinate cu păstrarea ordinii și siguranței în școli. Înființarea unor posturi ale jandarmeriei în unitățile de învățământ, în funcție de nevoile unității respective, va elimina fenomenul violenței școlare și va aduce un plus de siguranță părinților.

    Petru Călian - declarație politică privind Învățământul românesc...;

Domnul Petru Călian:

"Învățământul românesc..."

Acum, în pragul vacanței de vară, când elevii și deopotrivă dascălii așteaptă ultimul clinchet de clopoțel, problemele cu care se confruntă învățământul românesc nu sunt deloc de neglijat. Un bine-cunoscut proverb spunea: "Dacă ai carte, ai parte". Astfel, educația, factor decisiv în formarea oricăruia dintre noi, trebuie și este necesar să reprezinte una dintre prioritățile actualei guvernări. Datoria Guvernului, prin ministerul de resort, este aceea de a crea și aplica condițiile propice de dezvoltare pentru învățământ, astfel încât să se asigure un progres sigur și adaptat realității sociale prezente.

Cu toate acestea, constat cu tristețe că educația nu mai este o problemă de căpătâi și sunt profund dezamăgit de atitudinea manifestată față de actuala situație. Ne lipsește un plan, o strategie ale căror rezultate să fie vizibile încă de la nivel preșcolar până la cel universitar. Modernizarea sau calitatea procesului educațional nu este posibilă fără o alocare eficientă a resurselor în sistem. Deși vrem un învățământ democratic și european, trebuie să ne gândim și la miza acestui joc, la soarta generațiilor viitoare. România s-a remarcat constant printre țările cu mari valori, cu olimpici consacrați pe plan internațional care duc prestigiul țării noastre peste hotare. Toate acestea demonstrează importanța națională a învățământului care a fost, pentru diferiți oameni, rampa de lansare către recunoașterea lor. Nu dorim rezultate mediocre care să genereze persoane inadaptate realității sociale moderne.

Într-o țară dominată de contraste, unde unii elevi parcurg kilometri pe jos pentru a ajunge la școală, iar alții își turează motoarele, trebuie să le fie transmis simțul responsabilității, și de la cine dacă nu de la noi.

Am încredere în capacitatea dascălilor de a ne duce copiii spre o școlarizare și o educație calificată, iar învățământul românesc să-și recapete locul și importanța în formarea fiecăruia.

Vă mulțumesc.

    Ioan Stan - din nou despre spitalul municipal din Fălticeni, monedă forte în propaganda electorală;

Domnul Ioan Stan:

Doamnelor și domnilor colegi,

A vorbi despre nevoia de asistență sanitară a populației din Fălticeni și zona arondată așa-zisului spital municipal fălticinean s-ar putea resimți, de către cei care așteaptă deja de ani de zile rezolvarea acestei probleme, ca o cinică bătaie de joc. Ce să mai argumentăm? Avem aceleași motive ca în anul 1990, când s-a hotărât edificarea unui spital nou, cu spații și dotări în măsură să asigure îngrijiri calificate celor aflați în suferință. Aceleași motive, numai că agravate până la limita suportabilului de timpul trecut în vorbe goale, promisiuni electorale neonorate, fluturări de stindarde fals victorioase, declarații ofilite iremediabil de realitatea neputinciosului așezământ, căruia îi spunem în continuare "spital municipal". Ar trebui, altfel, să scriem, sub sigla Ministerului Sănătății, "ruină, focar de infecție, rușine, nepăsare".

Ceea ce s-a aprobat și edificat parțial sub guvernarea PSD, până în anul 1997, s-a degradat an după an și n-a reușit până în prezent să adăpostească decât disperarea celor privați de dreptul la sănătate. S-au perindat prin fața noastră tot felul de personaje politice, care au promis fiecare un superspital, alimentând suferințele cu angajamente ulterior nerespectate, cu detașarea pe care numai ceva de la sine înțeles ți-o poate oferi.

Sigur că promitem, dă foarte bine la electorat, mai ales că nu uităm să îndreptăm degete acuzatoare către adversarii politici. Sigur că nu mai pierdem timpul și cu respectarea promisiunilor. Doar mai avem de oferit și alte vorbe goale, dar atât de utile câștigării de capital electoral. Sună splendid să vorbești despre miliardele pe care le asiguri verbal, ca și cum le-ai avea în buzunar. Pentru că acesta este ordinul de mărime asumat de un anume deputat local: miliarde, mai precis, 2 miliarde de lei vechi pentru noul spital.

În realitate, sumele, cu chiu cu vai, aprobate (umbre palide ale celor promise) au fost cheltuite repetat pentru un nou studiu de fezabilitate, pentru încă o variantă de proiect, pentru în edificiu mereu mai amputat, ca să folosim un concept specific domeniului. Și așa, iluzoriul spital municipal din Fălticeni este doar moneda forte în propaganda electorală.

Pe acest considerent, ne-am putea permite să suspicionăm specializații în minciuni de vădită intenție de manipulare a beneficiarilor de servicii sanitare. Și am avea motive suficiente să credem că, de fapt, nu există interes pentru construirea cu adevărat a spitalului. Pentru că ce promisiune cu impact comparabil la deținătorii de voturi ar mai avea la îndemână, ce ne-ar mai putea promite domnul ministru al sănătății, în electoralele sale treceri prin zonă, dacă spitalul ar fi gata? Oare dorește domnul ministru să punem la Fălticeni de o nouă legendă și să nemurim zidurile promisiunilor domniei sale cu sacrificii omenești, ca meșterul Manole?

Îl anunț cu strângere de inimă pe întâistătătorul sănătății în România guvernată portocaliu cu bătaie în albastru-galben, că, din nefericire, au murit deja oameni care ar fi avut șansa să mai trăiască, dacă Fălticeniul ar fi avut spitalul promis de atâtea ori. Să mai trăiască și să mai voteze, măcar în anul 2008 și poate chiar pentru partidul domniei sale.

Ofer domnului ministru Nicolăescu posibilitatea să analizeze din acest punct de vedere problema spitalului municipal Fălticeni. Poate va ajunge astfel la concluzia că, dacă cetățenii nu merită grija domniei sale, poalele politice sub care se adăpostește o cer!

Sunt obligat să dau ofertei mele caracter de ultimatum și să solicit în mod expres un răspuns scris. Vorbele goale nu ne asigură sănătatea, domnule ministru, și promisiunile nu ne garantează viețile! E timpul să vă țineți de cuvânt!

    Constantin Tămagă - atenționare în privința gradului înalt al depopulării în România;

Domnul Constantin Tămagă:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

După intrarea noastră în NATO și aderarea la Uniunea Europeană, noi, românii, nu mai suntem singuri în fața vicisitudinilor care ne-au marcat dramatic destinul, vreme de multe secole. Simțim tot mai aproape umărul comunității internaționale. Nu mai suntem singuri în fața furtunilor, dar, din păcate, suntem tot mai puțini. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, tendința de scădere a populației în țara noastră s-a accentuat alarmant în ultimii ani, devansând cu mult declinul demografic ce se înregistrează la acest început ce mileniu pe plan european.

Practic, România se află azi în rândul celor două țări europene cu gradul cel mai înalt al depopulării. Factorii esențiali care au determinat scăderea alarmantă a populației sunt reculul masiv al natalității și creșterea excesivă a mortalității, la care se adaugă migrația externă explozivă din perioada tranziției atât de grea sub raport economic și social. Date statistice recente arată că, în prima lună a acestui an, rata natalității a fost de 10,3 la mia de locuitori, reprezentând o ușoară creștere față de perioada corespunzătoare din 2006, dar mult sub cota celei din 1966 când s-au înregistrat 27,4 născuți vii la mia de locuitori, a ajuns astăzi la 14,4 depășind nivelul din 2006 care a fost de 13,3 la mia de locuitori. Dată fiind creșterea numărului de decese, față de cel al nașterilor și în acest an sporul natural al populației din țara noastră va fi unul negativ. Și, astăzi, ca și în trecut, principala cauză a mortalității ridicate o constituie bolile cardiovasculare, cancerul și bolile infecto parazitare. Deși în multe țări s-au înregistrat progrese uimitoare în tratamentul acestor maladii, la noi lucrurile rămân mai departe sub semnul unei indiferențe inexplicabile, dacă nu de-a dreptul condamnabile. Dacă acum 30 de ani, în România nu se mai vorbea de tuberculoză, astăzi această boală a reapărut, prezentând manifestări îngrijorătoare în unele zone ale țării.

Prin anii 1980, durata medie de viață era, la noi, de 68,5 ani, acest indicator demografic semnificativ este astăzi mai redus, având o tendință descendentă. De altfel, din acest punct de vedere, România se află pe ultimul loc în Europa. În primele luni ale acestui an a crescut numărul căsătoriilor și a scăzut cel al divorțurilor, dar aceste fenomene legate de stabilitatea familiei continuă să exercite încă o influență negativă asupra creșterii demografice. Mai gravă este însă lipsa de speranță pe care ne-o oferă prognoza în această privință. Așa cum apreciază specialiștii Centrului de Cercetare Demografică al Academiei Române, în intimitatea demograficului, acumulările negative se consolidează, iar efectele lor vor apărea cu virulență atunci când generațiile mici, de după 1981, vor ajunge la vârsta realizării căsătoriei și dobândirii de copii.

Pe de altă parte, după 2025-2030, aceste generații vor constitui populație activă a țării, iar raportul dintre ea și cea vârstnică, provenită de dinainte de 1990, va cunoaște o gravă deteriorare, cu implicații economice negative greu de evaluat astăzi la dimensiunea lor reală. De altfel, unii sociologi au ajuns la concluzia că dacă demografia va urma curba descendentă de astăzi, în 2050 România va avea circa 16 milioane de locuitori.

Un factor deosebit de activ în scăderea populației îl constituie, de asemenea, migrația externă. În ultimii zece ani, aproape două milioane de români au părăsit țara, cei mai mulți temporar, angajându-se ca muncitori sau specialiști, dar restul au renunțat la cetățenie, stabilindu-se în străinătate. În Spania, în Italia sau în alte țări, există comunități românești de zeci de mii de persoane. Lipsa locurilor de muncă de acasă, salariile prea mici în comparație cu cele din străinătate i-au împins pe mulți români într-un adevărat exod către Occident, care a întrecut cu mult valul de emigrări spre America, de după primul război mondial. Cei mai mulți emigranți români privind din rândul constructorilor, electroniștilor, informaticienilor, medicilor, dar și al țăranilor.

Multe dintre satele noastre se golesc. Dacă autoritățile nu vor înțelege să adopte măsuri eficiente, care să determine o reală creștere demografică, dacă nu vor crea condiții decente de viață, România însăși se va goli. De pe acum, în multe domenii resimțim lipsa acută a forței de muncă autohtone.

Vă mulțumesc pentru atenție.

    Gheorghe Chiper - declarație politică cu referire la Lustrația, arhivele și nomenclatura (III);

Domnul Gheorghe Chiper:

"Lustrația, arhivele și nomenclatura" (III)

Deschiderea arhivelor fostului partid comunist asigură în principal informații privind pe cei care sunt cuprinși în rezerva de cadre pentru o mare gamă de funcții de conducere din economie, administrație, cultură, învățământ, sănătate, armată, miliție și justiție.

Practic, toate posturile importante din sectoarele activității economico-sociale erau ocupate pe baza dosarelor de cadre (dar nu fără a se face o selecție destul de riguroasă privind capacitatea profesională și experiența celui promovat).

Este important de știut câteva categorii de funcții și posturi care erau ocupate folosind ca sursă de cadre nomenclatorul existent în arhivele partidului unic, persoanele care dețineau astfel de funcții regăsindu-se acum în practic toate partidele politice, unele ocupând chiar demnități importante.

Iată câteva dintre ele: șefii de birouri, servicii, departamente și inspecții din ministere (printre ele și inspecția navală de la fostul M.T.Tc.); directori și adjuncții acestora, precum și șefii de servicii din centrale industriale, întreprinderi, unități de comerț exterior și bănci (inclusiv responsabili cu operațiunile valutare din Ministerul Finanțelor); șefi de direcții de specialitate, inspectorate și alte servicii administrative de la nivelul județelor, funcții care au asigurat și asigură "rezerva de cadre" pentru mulți actuali fruntași politici în teritoriu reprezentând în administrația locală partidul pretins cel mai justițiar și mai "hotărât" să aplice legea lustrației (dar pentru alții, nu pentru propriii lustrabili); ofițeri din activul politic și de comandă a armatei și miliției; procurori și președinți de tribunale și judecătorii (pentru cadrele din securitate există - se spune - o lege specială care le interzice accesul în funcții de stat, dar nu și pentru cei care au fost numiți de Partidul Democrat); reprezentanți ai presei care deși nu au fost redactori șefi sau adjuncți, au scris laudativ la adresa președintelui de atunci al țării, contribuind în mod hotărâtor la cultul personalității acestuia (ca o ironie, o parte din ei fac același lucru pentru actualul președinte, contribuind la escaladarea crizei politice din țară).

Enunțând aceste categorii de funcții (desigur enumerarea nu este limitativă), se poate pune întrebarea: persoanele care se regăsesc în astfel de situație, nu trebuie lustrate?

Nu au ele bunul simț să nu se considere "spălați" de trecut doar prin simpla apartenență la o anume formație politică și în anturajul celui care se declară campion al anticomunismului?

    Grigore Crăciunescu - sesizarea unui aspect: Vara asta se poartă moțiunile;

Domnul Grigore Crăciunescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

"Vara asta se poartă moțiunile."

Am asistat săptămâna trecută la începutul unui lung șir de moțiuni prin care P.D.-ul încearcă să demonstreze că este un partid de opoziție.

Ceea ce nu știați este faptul că avem și un președinte în opoziție. Asta chiar dacă din punct de vedere constituțional nu se prea poate.

Oricum, este de apreciat perseverența. Azi o moțiune de cenzură, mâine una simplă... și așa, unii devin experți în elaborarea acestora într-un mod cât mai artistic.

Cine știe, poate peste ani vor intra în analele istoriei ca poeți ai moțiunilor de cenzură, iar generația tânără va studia exprimările metaforice cu excese lirice desprinse din acestea, devenite peste timp adevărate capodopere de artă.

Asistăm la un gen de operă al cărei moto este: dacă nu a picat Guvernul, mă scuzați ... Tăriceanu ..., poate pică totuși un ministru. Seamănă a fi un gest de disperare, disperare poetică.

Spuneam că vara asta se poartă moțiunile.

Poate va fi chiar un concurs... cine a depus mai multe... moțiunea cea mai aberantă... moțiunea cea mai mică ...moțiunea cu cel mai mic număr de semnatari ...moțiunea cea mai penibilă.

Aș fi vrut să spun ...moțiunea irațională... însă, acesta nu ar fi nici pe departe un criteriu de departajare.

Cu o motivație de genul ... măcar una să treacă, dacă nu mai încercăm ... vom fi spectatorii unor noi runde de moțiuni.

Tocmai s-au anunțat două moțiuni simple, una pe agricultură și una pe sănătate.

Vom asculta aceeași poveste ... că este vară, că e secetă, iar Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură nu funcționează. În primul rând, aș vrea să vă anunț ... ca să folosesc o veche zicere ... de tipul vara nu e ca iarna, iar când e secetă nu plouă.

De ce e agricultura în această situație?

De ce nu îl întrebați pe domnul Flutur ... el știe mai bine. Ar putea să vă spună multe lucruri interesante. Oricum, la APIA puteți întreba pe cineva de la P.D. ce s-a întâmplat și de ce funcționează așa...

Să vorbim despre sănătate: în 2005 bugetul alocat sănătății a fost de 1.800.000.000, ca în 2006 să ajungă la 4,2 miliarde (adică 4,2% din p.i.b.) plus fondurile externe, ajungând aproximativ la 5,1 miliarde; s-a rezolvat problema medicației pentru diabetici și pentru cei bolnavi de cancer. Acestea două erau probleme istorice care păreau fără rezolvare; s-a găsit o soluție pentru acordarea de locuințe medicilor rezidenți prin ANL, cât și majorării salariale pentru aceștia cu 40%.

Înseamnă puțin? Înseamnă mult?

Poate pentru unii da. Domnilor, reveniți cu picioarele pe pământ, nu există Moș Crăciun. Știu, vă stric un vis frumos. Sunt multe de făcut, chiar foarte multe, mai ales că timp de 14 ani nu s-a făcut nimic. Ține de onoare să recunoști succesele altora.

Oricum, începe o vară lungă... cu moțiuni, unele mai prozaice decât celelalte.

Poate căldura e de vină!

Vă mulțumesc.

    Mihaela Adriana Rusu - declarație politică: Deficitul bugetar, un pericol pentru România;

Doamna Mihaela Adriana Rusu:

Declarație politică: "Deficitul bugetar, un pericol pentru România".

Ca și cum nu ar fi fost de ajuns amatorismul și impostura celor responsabili de absorbția fondurilor europene, ce face ca România să fie finanțatorul prosperității Uniunii Europene, acum deficitul bugetar estimat la 3,2% din p.i.b. va atrage sancțiuni din partea acestei organizații.

Procedura de deficit excesiv este declanșată, prin decizie a Consiliului European, în cazul în care un stat membru al Uniunii Europene obține un deficit bugetar mai mare de 3% din p.i.b., limita admisă prin criteriile economice din Tratatul de la Maastricht.

Această măsură poate fi sub forma unei amenzi sau sub cea a reducerii ajutorului regional dacă situația nu se remediază rapid, dar cel mai grav lucru rămâne imaginea proastă de amatorism și incompetență creată chiar în primul an de parteneriat.

Declinul încasărilor cauzate de modificările aduse regimului vamal și al taxei pe valoarea adăugată, după aderare, putea fi previzionat dacă în fruntea Direcțiilor de Venituri din Ministerul Economiei și Finanțelor ar fi fost conduse de specialiști și nu de indivizi puși pe criterii clientelare, al căror unic scop este realizarea intereselor de grup din care fac parte.

Supraestimarea veniturilor și subestimarea cheltuielilor nu poate să facă decât mult rău stabilității situației fiscal-bugetare, dar și economiei în ansamblu.

Urmare notificării fiscale transmise EUROSTAT-ului la sfârșitul lunii martie pentru anul 2007, deficitul raportat de România, calculat potrivit metodologiei Sistemului European de Conturi (ESA95) este estimat la 3,2% din p.i.b., având în vedere:

  • ținta de deficit a bugetului general consolidat, potrivit metodologiei interne, de 2,8% din p.i.b.;
  • un nivel al valorii titlurilor de despăgubire ce urmează să fie emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților egal cu cel al anului 2006 (0,4% din p.i.b.);
  • un volum preconizat al împrumuturilor externe și interne ale autorităților administrației publice locale la nivelul datelor disponibile pentru anul 2006 la momentul transmiterii notificării.

Pe primele 4 luni ale anului, se menține o evoluție nominală sub așteptări a încasărilor bugetului de stat, veniturile aferente primelor patru luni reprezentând o pătrime din estimările aferente anului, doar 3,6% din p.i.b., față de 5% din p.i.b. anul trecut.

La nivelul bugetului consolidat, situația de asemenea se degradează la "Cap. Venituri", acestea scăzând cu 2,5 puncte procentuale de la 12,3% la 9,7% din p.i.b., la sfârșitul lunii aprilie.

Și totuși situația nu ar fi disperată dacă acest deficit bugetar ar însemna acoperirea deficitelor ascunse de infrastructură, educație, sănătate.

Din păcate, deficitul va crește exploziv în ultima lună a anului, așa cum am fost obișnuiți, pentru că această construcție bugetară este una bazată pe mijloace, și nu pe programe, una în care conducătorii instituțiilor publice își pot sălta veniturile până la cer, în care pot tăia și spânzura fără să dea socoteală nimănui.

Noul ministru al economiei și finanțelor trebuie să dea dovada priceperii sale, schimbând starea de lucruri, distrugând grupurile-căpușă.

    Ion Dumitru - declarație politică cu subiectul Agricultura... dezastrului!;

Domnul Ion Dumitru:

Declarație politică: "Agricultura ... dezastrului!".

Agricultura românească este în declin. Responsabilitatea dezastrului a fost pasată, din păcate, de la Gheorghe Flutur la Decebal Traian Remeș, fără să-l mai punem la socoteală pe Dan Motreanu, care nu avea nici el vreo legătură cu acest domeniu.

Au fost aproape trei ani de experimente nefaste, de inconsecvență pe tărâmul dezvoltării acestui sector, care ar fi putut salva economia țării, dar nu s-a vrut.

Nu a existat pricepere. Șefii peste agricultură au scos în față politici incoerente, populism dus la extremis, publicitate exacerbată. Guvernele de după 2004 nu au fost capabile să absoarbă fondurile comunitare destinate agriculturii. S-au cheltuit milioane de euro pe caravane, lozinci și pliante.

Birocrația excesivă, apariția unor instituții noi, deservite de recunoscători, de persoane numite în funcții pe criterii politice, l-a îndepărtat și mai mult pe fermierul român de fondurile europene, de ideea unei agriculturi competitive.

Și, mai veni peste noi și seceta! Recoltele se prăpădesc în câmp, topite de soare, fiindcă onor guvernanții, prinși mai mult în jocuri politicianiste și scandaluri interminabile, nu au catadicsit să pună pe picioare sistemele de irigații.

Creșterea permanentă a prețului energiei și combustibilului i-a decapitalizat pe fermierii români. Acum, la noi, se practică o agricultură de subzistență. Și totul din cauza costului mare de producție și a lipsei pieței de desfacere. Cei care ar trebui să plătească, pentru tot acest dezastru, s-au dat la fund. Au zburat spre alte partide, unde pozează în imaculați.

    Alexandru Mocanu - declarație politică cu titlul Năravul din fire....

Domnul Alexandru Mocanu:

"Năravul din fire..."

Aflu că domnul senator Dan Voiculescu "cu ale lui antene puse una peste alta" a dat dispoziție angajaților din cadrul trustului Intact să mă linșeze mediatic. Și asta pentru că am avut curajul să mă abțin la votul dat în Comisia pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților, atunci când s-a pus în discuție inițiativa sa privind "Programul de solidaritate socială în favoarea pensionarilor cu pensii reduse", ba mai mult, am declarat că demersul său, așa cum a fost promovat, este populist și 100% ipocrit.

Preț de o săptămână, pe cele trei antene ale familiei, fotografia mea și a celorlalți 11 deputați care ne-am abținut a "rulat" însoțită de comentarii care ne prezentau, ca în anii '50, drept niște "parlamentari îmbuibați", adevărații dușmani ai pensionarilor!

Se pare că n-a fost de ajuns. Acum, onestul senator a ordonat postului teritorial din Alexandria să mă "termine", dând "indicații prețioase" să-mi filmeze casa, să scormonească în CV-ul meu că trebuie să găsească ceva compromitățor, să "aranjeze" niște interviuri pe stradă cu teleormăneni care să mă critice și alte lucruri de acest gen.

O mai spun încă o dată: așa cum a fost propus, proiectul de lege, chiar dacă aparent este generos, el nu a putut convinge pentru că, printre altele:

  • nu face distincție între profitul brut și profitul net (al societăților comerciale) asupra căruia ar trebui aplicat impozitul suplimentar de 1 %;
  • aplicarea impozitului suplimentar de 1% numai la unele societăți comerciale introduce o discriminare, practic o măsură neconstituțională, ce nu poate fi acceptată;
  • în viziunea autorului, proiectul de lege nu introduce o normă obligatorie pentru societățile comerciale, nu are forță coercitivă, societățile pot opta să nu participe la sistem, ori să se retragă oricând și din acest motiv poate produce o adevărată babilonie în sistem;
  • aplicarea acestei măsuri numai pentru o perioadă de 3 ani va conduce la sfârșitul perioadei la micșorarea cuantumului pensiilor, încălcându-se principiul "un drept câștigat nu poate fi retras".

Din aceste principale motive, împreună cu ceilalți 11 colegi, am solicitat o amânare de una-două săptămâni a deciziei pe acest proiect de lege, astfel încât împreună cu toate părțile interesate (Ministerul Economiei și Finanțelor, Casa Națională de Pensii, organizațiile patronale etc.) să eliminăm inconveniențele arătate mai sus și, totodată, să asigurăm un cadru legislativ coerent și echitabil. Din păcate, domnul senator a refuzat categoric propunerea noastră. Nedorind să votăm împotriva unei astfel de inițiative cu care, în principiu, suntem de acord, a trebuit să ne abținem. În schimb, pe post s-a prezentat doar ce a dorit și cum a dorit domnul Voiculescu. Pentru mine, cel puțin, astfel de apucături seamănă izbitor cu cele ale ofițerilor, acoperiți sau nu, ai fostei Securități.

Mai nou, partidulețul domnului Voiculescu folosește "antenele" spre a ne anunța că a mai făcut... o mărgică! Adică un proiect de lege depus la Senat, prin care valoarea punctului de pensie să crească de la 32 la 45% din salariul mediu net pe economie. Foarte bine, numai că un proiect identic a trecut de mult prin Senat, are raport favorabil de la Comisia de muncă a Camerei Deputaților, fiind susținut inclusiv de PD și mai are de trecut doar de votul final și decizional al acestei Camere.

Și atunci, la ce bun tot acest circ promovat cu asiduitate de cele trei antene? Probabil că să inducă în eroare opinia publică. Păcat! Cetățenii României nu merită atâta dispreț, cu atât mai puțin din partea familiei Voiculescu și ciracilor acesteia!

Așa stând lucrurile, aștept să văd efectele deontologiei profesionale care îi animă pe tinerii realizatori ai antenei voiculesciene.

  Informare privind retragerea domnului Nati Meir din Grupul parlamentar al P.D.  

(Lucrările au fost conduse, în continuare, de domnul Bogdan Olteanu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Valeriu Ștefan Zgonea și Ioan Munteanu, secretari.

   

Domnul Bogdan Olteanu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă rog să luați loc în bănci.

Invit liderii de grupuri în sală.

Doamnelor și domnilor deputați,

Continuăm lucrările ședinței de astăzi a Camerei Deputaților și vă anunț că din totalul celor 327 de deputați și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 182. Sunt absenți 145, din care 31 participă la alte acțiuni parlamentare.

Continuăm cu inițiativele legislative înscrise pe ordinea de zi.

Procedură?

Domnule deputat Nati Meir, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Nati Meir:

Domnule președinte,

Vreau să vă anunț că am băgat astăzi o cerere la Biroul permanent și am anunțat acolo că de astăzi nu mai sunt membru al Grupului parlamentar al P.D. și sunt încă chestiuni acolo foarte interesante, care sunt sigur că o să facă foarte mult valuri în România.

Vă mulțumesc. (Râsete)

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, nu pot decât să vă felicit la fel de mult ca atunci când v-ați înscris în grup. (Râsete)

Continuăm lucrările.

Dacă nu mai sunt anunțuri, trecem la inițiativele legislative înscrise pe ordinea de zi.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea Legii nr.562/2004 privind autorizarea instituțiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională de a vinde personalului propriu unele locuințe deserviciu pe care acestea le au în administrare (rămas pentru votul final).  

Stimați colegi,

În urma dezbaterilor de ieri pe proiectele legislative, am ajuns la pct.20: Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.562/2004 privind autorizarea instituțiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, de a vinde personalului propriu unele locuințe de serviciu pe care acestea le au în administrare.

Legea are caracter ordinar; proiectul este adoptat de Senat; avem, din partea Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, un raport de adoptare.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Dacă inițiatorii doresc să susțină proiectul?

Doamna senator Vedinaș, aveți cuvântul, vă rog.

Invit comisia în bancă.

   

Doamna Verginia Vedinaș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Această inițiativă legislativă am elaborat-o împreună cu colega Norica Nicolai și cu domnul senator Mihail Popescu și, prin intermediul ei, ne-am străduit să eliminăm unele necorelări și neajunsuri ale Legii nr.562, astfel cum a fost ea concepută inițial, să eliminăm anumite situații de nedreptate și de discriminare care s-au putut crea de-a lungul aplicării legii, dat fiind faptul că legiuitorul nu a avut în vedere următoarea situație: este posibil ca, în cadrul aceluiași sistem de apărare națională, anumite categorii de personal, anumite persoane să se transfere de la o instituție la alta, păstrându-se, însă, în cadrul aceluiași sistem.

Se pune problema: ce se întâmplă, spre pildă, atunci când un ofițer din cadrul Ministerului Administrației și Internelor, sau Ministerul Internelor și Reformei Administrative, cum se numește acum, se transferă la S.P.P., sau la Ministerul Apărării Naționale, păstrându-se, încă, în sistem.

Pentru a elimina interpretarea în care aceste categorii de persoane să-și piardă locuințele, pentru a elimina interpretarea că ele nu mai beneficiază de aceleași drepturi pe care le-au avut în momentul în care au încheiat în mod legal un contract de ocupare a spațiului respectiv, noi am modificat Legea nr.562, prevăzând că de prevederile ei beneficiază și persoanele care sunt transferate de la o instituție publică la alta, dar care se mențin, cum spuneam, în sistemul de apărare.

Așa cum susținea și colega Norica Nicolai, în felul acesta se îndreaptă o nedreptate care deja a început să se resimtă, motiv pentru care, vă rog, domnilor colegi parlamentari, să susțineți această inițiativă a noastră, care a fost promovată de Senat, cu amendamentele care au fost formulate la cele două comisii.

Vă mulțumesc respectuos.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, doamna senator.

Dacă alți inițiatori doresc să susțină proiectul? Nu.

Comisia? Domnul deputat Amarie. Vă rog.

 
   

Domnul Constantin Amarie:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art.73 din Constituția României, republicată.

La lucrări au fost prezenți 17 deputați, din totalul de 23 de membri ai comisiei.

Propunerea legislativă a fost adoptată de Senat în ședința din 3 mai 2007.

Potrivit prevederilor art.75 alin. (1) din Constituția României, republicată, și ale art.92 alin. (9) pct.1 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este Cameră decizională.

În urma dezbaterii, în ședința din 12 iunie 2007, comisia propune plenului Camerei Deputaților adoptarea acestui proiect de lege, în forma adoptată de Senat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Intervenții la dezbateri generale? Nu sunt intervenții la dezbateri generale.

Neexistând amendamente admise sau respinse, proiectul rămâne la vot final, astăzi, la ora 12,30.

Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr.61/1991 privind sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice (rămasă pentru votul final).  

Pct.21: Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.61/1991 privind sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice.

Legea are caracter organic; proiectul este respins de Senat; raport de adoptare din partea Comisiei juridice, de disciplină și imunități a Camerei Deputaților, care este și Cameră decizională.

Inițiator, domnul senator Marius Marinescu. Aveți cuvântul.

   

Domnul Marius Marinescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Vă mulțumesc.

Propunerea legislativă se referă la majorarea amenzilor pentru unele contravenții prevăzute de lege, printre care: huliganismul de pe stadioane, care se sancționează cu o amendă de 1.000 lei noi. Legea se mai referă și la câștigurile provenite din jocurile de noroc, actele de vagabondaj, cerșetorie sau prostituție, actele sau gesturile obscene, proferarea de injurii, expresii jignitoare sau vulgare, amenințări cu acte de violență împotriva persoanelor sau a bunurilor acestora, de natură să tulbure ordinea și liniștea publică sau să provoace indignarea cetățenilor, ori să lezeze demnitatea și onoarea acestora sau instituțiilor publice.

O altă modificare a avut în vedere stabilirea unor intervale orare în care trebuie păstrată liniștea și respectarea orelor de odihnă - de la 21,00 la 9,00 dimineața și de la 13,00 la 17,00, în localități, atât pentru persoanele care lucrează în timpul nopții, ture de noapte, gărzi în spitale etc., cât și pentru cele care lucrează în timpul zilei, dar și pentru copii, persoanele vârstnice, cu afecțiuni medicale.

Respectarea liniștii publice înseamnă grija față de sănătatea publică, iar sănătatea costă mult.

M-am inspirat în această propunere de modelul din statele Uniunii Europene. După modificarea adusă acum în lege, contravenientul poate achita pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la încheierea procesului-verbal, ori, după caz, de la data comunicării acesteia, jumătate din minimul amenzii prevăzute în actul normativ, cu consecințe favorabile pentru bugetele locale, determinând creșterea gradului de încasare a acestora.

Mulțumesc Comisiei juridice, de disciplină și imunități a Camerei Deputaților pentru raportul favorabil la propunerea legislativă. Menționez că inițiativa a fost armonizată cu punctul de vedere al Guvernului și Consiliului Legislativ.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Adoptarea acestei propuneri legislative înseamnă grija noastră față de sănătatea publică.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Comisia?

Domnul deputat Gabor.

 
   

Domnul Gheorghe Gabor:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Deși la celelalte comisii care au examinat acest proiect legislativ s-a dat un aviz negativ, Comisia juridică, de disciplină și imunități, cu unanimitate de voturi, a dat un aviz pozitiv, cu recomandarea plenului de a adopta această inițiativă legislativă.

Această soluție a fost adoptată de Comisia juridică, de disciplină și imunități, deoarece proiectul legislativ este binevenit pentru păstrarea ordinii și liniștii în societatea noastră.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Punctul de vedere al Guvernului, dacă doriți? Domnul secretar de stat Pătuleanu. Vă rog.

 
   

Domnul Marian Pătuleanu (secretar de stat, Ministerul Internelor și Reformei Administrative):

Domnule președinte,

Stimați parlamentari,

Guvernul nu a susținut inițial propunerea legislativă, formulând, pe această bază, o serie întreagă de propuneri și observații.

Ulterior, comisiile au avut în vedere aceste propuneri ale Guvernului și, prin amendamentele pe care le-a propus și le-a inclus, considerând că au fost îndeplinite toate cerințele pe care noi le-am solicitat inițial.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Intervenții la dezbateri generale?

Domnul deputat Ghișe.

 
   

Domnul Ioan Ghișe:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Am venit în fața dumneavoastră pentru a vă solicita și ruga să aprobați proiectul de lege.

Experiența demonstrează că lipsa de respect a unora pentru liniștea celorlalți trebuie sancționată mai sever. Când spun aceasta, mă gândesc la două aspecte: un aspect este cel legat de ceea ce se petrece pe arenele de sport, mai precis în tribune, și în mod particular - pe stadioane. Dar și mai interesant și cu mai multă atenție merită să ne aplecăm asupra problematicii care se ridică la blocurile de locuințe, acolo unde multe apartamente sunt vândute unor firme și care firme desfășoară tot felul de activități care aduc mari prejudicii în ceea ce privește liniștea în cadrul imobilului.

Este cunoscut că la blocurile de locuințe, în cartierele mai vechi, locuiesc în mod preponderent persoane cu vârstă înaintată. Aceste persoane, în cea mai mare parte a lor, au probleme serioase de sănătate, iar în condițiile în care la apartamente vecine se produc zgomote la indiferent ce ore, din diferite motive, merită ca administrația să aibă instrumentul legal prin care să tempereze aceste activități cu caracter nociv.

Așadar, noi credem - și dezbaterile în cadrul Comisiei juridice, de disciplină și imunități au fost ample pe acest subiect - că acest proiect de lege merită promovat, pentru că el vine să aducă un plus de ordine și liniște publică în climatul general din țară.

Vă rugăm, așadar, să votați proiectul de lege.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Călian.

 
   

Domnul Petru Călian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Este evident faptul că Legea nr.61/1991 necesita anumite modificări. Suntem întru totul de acord în privința ideii combaterii violențelor pe stadioane, combaterii violențelor în orice gen de manifestare publică, însă apare un punct de vedere negativ în privința eliminării din text a condiției de eliminare a intervalului orar în care trebuie păstrată liniștea publică. Și mă refer aici, evident, la ceea ce era prevăzut sau ceea ce mai este încă prevăzut în Legea nr.61/1991. Inclusiv în regimul ceaușist, se avea în vedere un interval orar în care era necesară păstrarea liniștii publice. Însă, prin această eliminare a prevederii din Legea nr.61/1991, nu facem altceva decât să bulversăm tot ceea ce s-a desfășurat, totuși, în condiții normale până acum. Și mă refer aici la perioada în care trebuie păstrată liniștea.

Gândiți-vă - și vă dau un exemplu în acest sens - că poate să fie reclamată orice acțiune publică în care s-ar desfășura un joc de artificii, o activitate publică în care, pe un platou dintr-un municipiu ar avea loc un spectacol. Acest lucru nu se va mai putea întâmpla niciodată, pentru că, la orice mică reclamație ar urma să apară din partea unui locatar, indiferent de la ce distanță, organizatorii ar primi amenzi destul de usturătoare. Or, acest lucru nu este posibil în situația în care nu mai avem nici măcar o secundă din zi în care să nu purcedem la amenzi, în situația în care s-ar organiza, cu avizele necesare, orice gen de acțiune.

Așadar, cu această excepție, proiectul de lege este bun, însă, v-aș ruga mult să vă gândiți la prevederea referitoare la eliminarea acelei părți din Legea nr.61 și să o păstrăm, totuși, pentru că este de bun augur. Nu cred că este cazul să fim mai restrictivi decât în regimul comunist. Haideți, atunci, să luăm și alte măsuri și să facem pași înapoi. Nu este posibil. Noi trebuie să mergem înainte, înspre democrație.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Alte intervenții la dezbateri generale? Nu sunt alte intervenții la dezbateri generale.

Trecem, atunci, la dezbateri.

Înainte de dezbaterile pe articole, inițiatorul, domnul senator Marinescu. Vă rog.

 
   

Domnul Marius Marinescu:

Domnule președinte, aș vrea să-i transmit colegului nostru, și-i mulțumesc pentru observație, deja comisia a ținut cont de recomandările dânsului și a fixat ca liniștea publică să fie de la 9 seara până la 9 dimineața și de la ora 13,00 la ora 15,00. Deci, domnul Călian avea dreptate, dar comisia a reglat acest punct de vedere.

Vă mulțumesc pentru observație. S-a rezolvat și această problemă ridicată de domnul Călian.

Vă mulțumesc, domnule președinte și stimați colegi.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Mai sunt intervenții? Nu mai sunt.

Trecem la dezbaterile pe articole. Lucrăm pe anexa cu amendamente admise. Nu există amendamente respinse.

Dacă, la pct.1 - titlul legii -, există obiecții, observații, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.2. Obiecții, observații, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.3. Obiecții, observații, comentarii? Aici sunt și modificările în ce privește orele de liniște. Adoptat.

Pct.4 - "Cuantumul amenzilor". Obiecții, observații, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.5. Obiecții, observații, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Am finalizat dezbaterea pe articole.

Proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.236 din 09 iunie 2006 pentru aprobarea O.U.G nr.110/2005 privind vânzarea spațiilor proprietate privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, cu destinația de cabinete medicale, precum și a spațiilor în care se desfășoară activități conexe actului medical (retrimisă comisiei).  

La pct.22 - Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.236 din 9 iunie 2006 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.110/2005 privind vânzarea spațiilor proprietate privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, cu destinația de cabinete medicale, precum și a spațiilor în care se desfășoară activități conexe actului medical.

Legea are caracter organic; proiectul a fost respins de Senat; raport de adoptare din partea Comisiei pentru sănătate și familie; suntem Cameră decizională.

Dacă, din partea inițiatorilor, dorește să intervină cineva?

Domnii inițiatori? Nu.

Comisia, raportul.

   

Domnul Petru Movilă:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cu adresa PL-x.341 din 2 mai 2007, Comisia pentru sănătate și familie a fost sesizată cu dezbaterea în fond a Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.236 din 9 iunie 2006 pentru aprobarea O.u.G. nr.110/2005 privind vânzarea spațiilor proprietate privată a statului sau unităților administrativ-teritoriale, cu destinație de cabinete medicale, precum și a spațiilor în care se desfășoară activități conexe actului medical.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul Comisiei juridice, de disciplină și imunități, avizul Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, avizul Consiliul Legislativ, precum și punctul de vedere al Guvernului.

Prezenta propunere legislativă are ca obiect de reglementare modificarea unor dispoziții din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.110/2005 privind vânzarea spațiilor proprietate privată a statului sau unităților administrativ-teritoriale, cu destinația de cabinete medicale, precum și a spațiilor în care se desfășoară activități conexe actului medical, aprobată cu completări și modificări prin Legea nr.236/2006 din această ordonanță de urgență.

Având în vedere cele menționate mai sus, comisia propune plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare propunerea legislativă care face obiectul raportului.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, potrivit prevederilor art.73 alin. (3) din Constituția României.

La lucrările Comisiei pentru sănătate și familie din data de 5.VI.2007 au participat 14 deputați - doi deputați fiind absenți motivat. Raportul comisiei a fost adoptat în unanimitate.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Intervenții la dezbateri generale?

Domnul deputat Nechita. Vă rog.

 
   

Domnul Aurel Nechita:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Acest proiect de lege care amendează de fapt legea vânzării cabinetelor medicale are, așa cum am spus și în momentul votării ei, o serie întreagă de imperfecțiuni care au făcut ca, pe parcursul celor câtorva luni de la aplicare, să apară o serie întreagă de disfuncționalități.

Vă dau câteva exemple. Practic, acest proiect pune în vedere o prorogare a termenului de încă 45 de zile, pentru ca medicii care n-au apucat să-și depună cereri, să poată beneficia și ei de aceleași prevederi.

A doua problemă este că am introdus un amendament, pentru a nu se schimba destinația cabinetelor medicale. Și vă dau câteva exemple concrete din țară: cabinete medicale-dispensare rurale transformate în primării; cabinete medicale din mediul rural transformate în sedii de poliție; posibilitatea transformării cabinetelor în crâșme și alte instituții de cultură.

De aceea, la ora actuală, sunt o serie întreagă de probleme, inclusiv în contencios, în justiție. Foarte mulți primari nu predau aceste cabinete. Există și o posibilitate de vânzare opțională a acestor cabinete, în funcție și de zonă și de localitatea respectivă. Și, pentru acest motiv, pe lângă amendamentele pe care le-am adus acestui proiect de lege, vă rog, în numele Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, să retrimiteți, domnule președinte, la comisie, acest proiect de lege, pentru a-l completa și cu celelalte amendamente care să facă viabilă această lege și să poată fi pusă în aplicare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Pe această chestiune, a retrimiterii la comisie? Comisia? De acord.

Supun votului dumneavoastră propunerea de retrimitere la comisie a acestui proiect. Vă rog să votați, folosind cartelele. Așteptăm câteva secunde pentru introducerea cartelelor.

Supun votului dumneavoastră propunerea de retrimitere la comisie a acestui proiect. Vă rog să votați.

 
   

Vă mulțumesc.

Propunerea de retrimitere la comisie s-a adoptat.

Comisia, termen? O săptămână. Obiecții? Nu sunt obiecții.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea anexelor la unele acte normative din domeniul sistemului național de decorații. (rămas pentru votul final).  

La punctul 23, Proiectul de Lege pentru modificarea anexelor la unele acte normative din domeniul sistemului național de decorații.

Legea are caracter ordinar. Proiect adoptat de Senat. Raport de adoptare din partea Comisiei pentru cultură. Suntem Cameră decizională.

Rog inițiatorul. Domnul deputat Popp, aveți cuvântul.

   

Domnul Cosmin Gabriel Popp:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Prezentul proiect de lege propune modificarea cadrului legal cu privire la sistemul național de decorații, și anume la eliminarea discriminărilor cu privire la decorațiile care se acordă pentru femei.

Eu consider că este un subiect fără încărcătură politică și, ca atare, vă solicit votul dumneavoastră.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Din partea comisiei, domnul deputat Străchinaru, vă rog raportul.

 
   

Domnul Petre Străchinaru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Inițiativa legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și abrogarea unor norme din regulamentele privind descrierea și acordarea unor ordine și medalii, anexe la unele acte normative din domeniul sistemului național de decorații, în sensul eliminării, în principal, a monedelor cu fundă - papion - pentru doamne și uniformizării unor însemne.

Potrivit prevederilor art.73 din Constituția României, republicată, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. A fost adoptat de Senat în ședința din 26 aprilie 2007, în calitate de primă Cameră sesizată. Proiectul de lege a fost dezbătut în ședințele comisiei din zilele de 2 și 29 mai, respectiv în 14 iunie, la lucrările comisiei fiind prezenți 15 deputați din totalul de 19 membri ai acesteia.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitatea voturilor celor prezenți în sală în momentul votării.

În urma dezbaterii, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă propune adoptarea proiectului de lege pentru modificarea anexelor la unele acte normative din domeniul sistemului național de decorații, în forma prezentată de inițiator.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Dacă există intervenții la dezbateri generale? Nu există intervenții la dezbateri generale. Nu există amendamente admise sau respinse, ca atare, proiectul va rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare și alte drepturi ale funcționarilor publici, precum și creșterile salariale care se acordă funcționarilor publici în anul 2007. (rămas pentru votul final).  

La punctul 24, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare și alte drepturi ale funcționarilor publici, precum și creșterile salariale care se acordă funcționarilor publici în anul 2007.

Legea are caracter ordinar. Proiectul a fost adoptat de Senat. Raport comun de adoptare din partea Comisiei pentru muncă și Comisiei pentru administrație publică. Suntem Cameră decizională.

Rog inițiatorul să prezinte proiectul. Domnul secretar de stat Pătuleanu, vă rog.

   

Domnul Marian Pătuleanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Prin Ordonanța nr.6/2007 se urmărește să se asigure cadrul legal pentru stabilirea și acordarea drepturilor salariale ale funcționarilor publici până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare și alte drepturi ale funcționarilor publici.

La Senat s-au formulat mai multe amendamente asupra cărora noi nu avem obiecțiuni.

În consecință, v-aș ruga să adoptați varianta adoptată și de Senat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule secretar de stat.

Din partea comisiei, domnul președinte Barbu.

 
   

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare și alte drepturi ale funcționarilor publici, precum și creșterile salariale care se acordă funcționarilor publici în anul 2007 este un proiect de lege din categoria legilor ordinare.

A fost adoptat de Senat. Comisia noastră vi-l propune spre aprobare cu modificări, așa cum au fost ele aduse în raport, la amendamentele aprobate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Intervenții la dezbateri generale? Nu sunt intervenții la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterile pe articole.

De la punctul 1 la punctul 10 dacă există obiecții, observații, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

De la 11 la 20? Adoptat.

De la 21 la 30? Adoptat.

De la 31 la 40? Adoptat.

De la 41 la 50? Adoptat.

De la 51 la 62? Obiecții, observații, comentarii, inclusiv pe anexe? Nu sunt. Adoptat.

Am finalizat dezbaterea pe articole. Proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.10/2007 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2007 personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr.24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar și personalului salarizat potrivit anexelor nr. II și III la Legea nr.154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică. (rămas pentru votul final).  

La punctul 25, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.10/2007 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2007 personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr.24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar și personalului salarizat potrivit anexelor nr.II și III la Legea nr.154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică.

Legea are caracter ordinar. Proiectul a fost adoptat de Senat. Raport de adoptare din partea Comisiei pentru muncă. Suntem Cameră decizională.

Invit inițiatorul să susțină proiectul.

   

Domnul Kovacs Carol-Emil (secretar de stat, Departamentul pentru Relația cu Parlamentul):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare creșterile salariale ale personalului contractual din sectorul bugetar și ale funcțiilor de demnitate publică pentru perioadele ianuarie-martie 2007, aprilie-septembrie 2007 și octombrie-decembrie 2007.

În anul 2007, personalul contractual și funcțiile de demnitate publică din sectorul bugetar beneficiază de o creștere salarială de 18,88% în decembrie 2007, față de decembrie 2006.

Salariile de bază ale personalului contractual și indemnizațiile lunare ale funcțiilor de demnitate publică avute în luna decembrie 2006 se majorează în anul 2007 în trei etape, după cum urmează: cu 5% începând cu data de 1 ianuarie 2007, față de nivelul din luna decembrie 2006; cu 2% începând cu data de 1 aprilie 2007, față de nivelul din luna martie 2007; cu 11% începând cu data de 1 octombrie 2007, față de nivelul din luna septembrie 2007.

Față de cele prezentate mai sus, Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse, în numele Guvernului, susține aprobarea acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule secretar de stat.

Comisia? Domnul președinte Barbu, vă rog.

 
   

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Raportul se referă la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.10/2007 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2007 personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr.24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar și personalului salarizat potrivit anexelor nr.II și III la Legea nr.154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică.

Proiectul de lege are caracter ordinar. A fost adoptat de Senat și vi-l supunem spre aprobare cu modificări, așa cum sunt ele prevăzute în amendamentele admise în comisie în prezentul raport.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Intervenții la dezbateri generale? Nu sunt intervenții la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterile pe articole. Lucrăm pe anexa cu amendamente admise. Nu există amendamente respinse.

Dacă de la punctul 1 la punctul 10 pe lista de amendamente admise există obiecții, observații, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

De la 11 la 20? Adoptat.

De la 21 la 30? Adoptat.

De la 31 la 40? Adoptat.

De la 41 la 50? Obiecții, observații, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Am finalizat dezbaterea pe articole. Proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind completarea și modificarea alineatului 1 al articolului 269 din Legea nr.53/2003 privind Codul muncii (rămasă pentru votul final).  

Punctul 26, Propunerea legislativă privind completarea și modificarea alineatului 1 al articolului 269 din Legea nr.53/2003 privind Codul muncii.

Legea are caracter organic. Proiect respins de Senat. Raport de adoptare din partea Comisiei pentru muncă. Suntem Cameră decizională.

Invit inițiatorul dacă dorește să-și susțină proiectul. Domnul deputat Marian Paveliu, vă rog.

   

Domnul Marian Sorin Paveliu:

Stimați colegi,

În esență, această propunere legislativă vizează introducerea unei prevederi care să certifice faptul că instanțele judecătorești care judecă conflictele de muncă pot acorda și sancțiuni sau despăgubiri materiale în ceea ce privește daunele morale.

În momentul de față, mai ales datorită experienței anterioare anului 1989, această prevedere, deși este posibilă această posibilitate, deși se poate pune în practică, nu se pune, pentru că, repet, înainte de 1989 nu exista această uzanță și majoritatea instanțelor preferă să nu se pronunțe pe asemenea cereri.

De asemenea, o altă parte a instanțelor preferă să trimită petenții către instanțe de drept civil, și nu la cele abilitate să judece conflictele de muncă.

De aceea, deși această prevedere ar putea fi privită ca redundantă, ea nu face decât să stabilească în mod concret că această despăgubire pentru daunele morale este admisibilă în procesele de muncă. În caz contrar, se întâmplă ceea ce vedem foarte adesea: un angajator, care vrea să scape de un angajat mai mult sau mai puțin incomod, îi desface contractul de muncă și își asumă doar riscul de a-i plăti salariul pe perioada respectivă, pe o lună, pe două, pe trei, până când respectivul renunță sau se judecă cu instituția.

Introducerea daunelor morale, pentru că numai stresul în sine de a te prezenta la un asemenea proces este un stres, va face ca angajatorii să se gândească de zece ori înainte de a desface, în mod abuziv, un contract de muncă.

De aceea, vă solicit să susțineți acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Raportul comisiei, domnul președinte Barbu, vă rog.

 
   

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul de lege privind modificarea alin. (1) a art. 269 din Legea nr.53/2003 privind Codul muncii face parte din categoria legilor organice. A fost respins de Senat și a fost adoptat de Comisia pentru muncă din Camera Deputaților, cu modificări, așa cum sunt ele prevăzute în amendamentele admise la prezentul raport.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Intervenții la dezbateri generale. Domnul deputat Calimente, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Mihăiță Calimente:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Problema raporturilor de muncă dintre angajat și angajator este o problemă veche. Dar cred că în societatea pe care vrem noi s-o construim, și anume în capitalism, a pune astfel problemele, mie mi se pare puțin deplasat. Orice angajator are nevoie de oameni buni și de oameni calificați. Eu nu cred că există angajator în lumea asta, care are un om de valoare și să vrea să-l dea afară.

Prin reglementări de tipul celor pe care le recomanda colegul nostru dinainte, nu-i apărăm decât pe cei care se fac că muncesc: așa cum era înainte de '89, când noi ne făceam că muncim și ei se făceau că ne plătesc.

Cred că aceste lucruri trebuie rezolvate în sensul în care trebuie protejat și interesul angajatului și interesul angajatorului, dar nu în detrimentul angajatorului și a-l obliga să țină la locul de muncă un om care nu corespunde. Pentru că vă spun, în condițiile de astăzi, când există chiar pe piață o lipsă de forță de muncă calificată, când există o bătălie și pentru manageri foarte buni pentru firmele multinaționale care funcționează în România, nimeni nu este nebun să-și dea afară un angajat foarte bine pregătit, un om care-și execută toate sarcinile pe care le are. Sunt, sigur, dați afară cei care nu corespund sau cei care sunt prinși cu alte activități în cadrul firmelor respective.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Alte intervenții la dezbateri generale? Domnul deputat Paveliu.

 
   

Domnul Marian Sorin Paveliu:

Sunt nevoit să intervin pentru a explica colegului meu că merge pe o ipoteză falsă.

Deci nu este vorba de acele persoane care sunt concediate în mod legal și în cazul cărora angajatorul a demonstrat că a respectat procedurile și că avea motive să le desfacă contractul de muncă. Nu! Este vorba de persoanele care sunt concediate în mod ilegal și nejustificat, iar în această a doua variantă a demonstrației este vorba numai de posibilitatea, nu și de obligativitatea instanțelor de a acorda despăgubiri pentru daunele morale.

Deci, încă o dată subliniez, este vorba de o prevedere care permite instanțelor, în mod expres, să permită - subliniez - este o chestiune de opțiune, în funcție de situație, în funcție de fiecare situație, deci permite instanțelor, celor cărora li se desface în mod abuziv contractul de muncă să li se acorde și daune morale dacă, într-adevăr, au fost prejudiciați moral.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Sanda, vă rog.

 
   

Domnul Victor Sanda:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Am dat angajatorului - eu nu știu, legea este bună; amendamentul este bun, este rău, rămâne de văzut -, am dat angajatorilor 34 de organe coercitive, care-i pot controla, care-i pot trimite în Procuratură și să declanșeze o anchetă.

Acum venim și cu daune morale. S-ar putea să-i ajutăm să intre în faliment cât mai repede.

Eu nu spun că acest amendament nu-și are rolul lui, la prima vedere, dar se pare că România de la colțul străzii nu este asta pe care o gândim noi aici. Noi gândim totul teoretic. Vreau să vă spun că în România, în momentul acesta, este o criză de forță de muncă cum rar s-a întâlnit.

Am obligat angajatorul, societățile comerciale, să plătească primele zece zile de spitalizare sau de concediu medical sau de scutiri medicale. Haideți să ne uităm, să vedem câți se îmbolnăvesc nouă zile. Noi aducem amendamente plecând de la nivelul teoretic al problemei. Părerea mea este că să mergem și cu ochii deschiși, să vedem ce se întâmplă, pentru că angajatorii, în momentul acesta, au mari probleme și trebuie să ținem cont de acest lucru.

Dacă totdeauna le dăm de lucru cu instanțe, cu tot felul de controale, cu tot felul de suspiciuni, îi apăsăm, nu este bine. Noi nu putem să ne dezvoltăm. Unde este concurența? Eu nu spun că muncitorii și angajații nu trebuie protejați, dar haideți să vedem până la ce limită putem să protejăm spre bunul mers al lucrurilor, nu în detrimentul unuia sau altuia.

Eu vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul deputat Pantelimon Manta.

 
   

Domnul Pantelimon Manta:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Aparent proiectul de lege este util, necesar și vine să acorde o protecție în plus salariaților.

Domnul Paveliu spunea aici că prevederea pare redundantă. Așa este, domnule deputat. După părerea mea ea este inutilă. Este inutilă pentru că nimic nu oprește instanțele de judecată să acorde aceste despăgubiri morale. Este adevărat că, înainte de 1990, nici măcar în civil doctrina de specialitate n-a acceptat acest punct de vedere, dar, după 1990, doctrina de specialitate, dar și practica judecătorească au spart gheața și se impune, din ce în ce mai mult, ca o practică curentă acordarea despăgubirilor morale.

Așadar, nu trebuie să venim cu o reglementare în plus, repet, inutilă, atâta timp cât instanțele pot face acest lucru și pe mine m-a surprins și poziția - hai să zicem - dubitativă a Ministerului Muncii, vizavi de acest proiect de lege.

Ar mai fi un considerent și cu asta închei, domnule președinte, cred că, după 1990, toată lumea recunoaște, construim o societate capitalistă, dar cu o mentalitate aproape socialistă. Cred că prea mult încorsetăm angajatorii. Hai să respectăm acest principiu care este universal valabil în lumea capitalistă a mobilității forței de muncă. Hai să dăm această posibilitate dincolo, sigur, de anumite aspecte, care țin de protecție a celor două părți ale contractului individual de muncă și să nu le mai încorsetăm în reglementări extrem de strâmte, care, până la urmă, dăunează raporturilor juridice de muncă și dezvoltării societății în general.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

(Domnul președinte de ședință, Bogdan Olteanu se adresează domnului deputat Marian Sorin Paveliu.)

Domnule deputat, dacă sunteți de acord vă dau cuvântul la sfârșit, că mai există o luare de cuvânt. Vă dau la final, dacă sunteți de acord.

Domnul deputat Buda.

 
   

Domnul Daniel Buda:

Domnule președinte,

La prima vedere, într-adevăr, domnul Manta ar avea dreptate, pentru că într-adevăr, instanțele, în mod normal, au această posibilitate să dea și ele daune morale. Însă, atâta vreme cât în vechea formulare există această expresie că se pot acorda despăgubiri materiale, fără să fie precizate în mod expres și morale, unele instanțe pot să interpreteze în sensul că nu se pot da și aceste despăgubiri. În acest sens, apreciez că această prevedere, această modificare sau această completare este bine venită și chiar cred că trebuie să fie adoptată.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă mai există intervenții la dezbateri generale? Nu mai sunt. Îl invit pe domnul inițiator, Marian Paveliu.

 
   

Domnul Marian Sorin Paveliu:

Câteva precizări.

În primul rând că în lege este menționată posibilitatea despăgubirilor materiale, dar numai pentru prejudiciile materiale făcute, deci nu și pentru prejudiciile morale.

Doi la mână, în Codul civil este trecut la art. 998, dacă-mi aduc aminte, și posibilitatea recuperării integrale a prejudiciului. Dar, practica instanțelor este ca, în clipa în care s-a terminat sau, în sfârșit, s-a ajuns cu un conflict de muncă la final, se resping daunele morale, invocându-se faptul că pentru aceasta, respectiva persoană, care se demonstrează că a fost concediată abuziv, ar putea să se adreseze instanțelor care merg pe Codul civil, instanțelor care nu se ocupă strict de problematica de muncă. Deci după un an, doi ani - de regulă, cam cît durează un asemenea conflict de muncă - este îndrumată persoana căreia i s-a demonstrat sau căreia instanța i-a dat dreptate, îi spune: acum, dacă vrei, mai fă încă doi ani de proces ca să obții daunele morale. Să știți că, oricum, după experiența Curții Europene a Drepturilor Omului nu depășesc mai mult de 5000 de euro, în cel mai rău caz.

Deci, în mod categoric este vorba doar de o răsplată morală a faptului că omul a fost concediat abuziv și că a fost târât prin tribunale doi ani de zile și că i s-a pus la îndoială competența sau justețea.

Asta este tot.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Intervenții? Nu mi sunt intervenții. Am finalizat dezbaterile generale.

Trecem la dezbateri pe articole.

Dacă la punctul 1, titlul legii există obiecții, observații, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 2. Obiecții, observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 3. Adoptat.

Punctul 4. Obiecții, observații, comentarii? Adoptat.

Am finalizat dezbaterea pe articole. Proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbateri asupra Propunerii legislative privind pensia minimă garantată (retrimisă comisiei).  

La punctul 27, Propunerea legislativă privind pensia minimă garantată.

Legea are caracter organic. Proiect respins de Senat. Raport de adoptare Comisia pentru muncă. Suntem Cameră decizională.

Rog inițiatorul să își susțină proiectul.

Procedură, domnul Gheorghiof. Vă rog.

   

Domnul Titu Nicolae Gheorghiof:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Este adevărat, de trei legislaturi am întâlnit o serie de surprize în modul nostru de activitate. Dar astăzi am avut o surpriză pe care, de zece ani cel puțin, n-am văzut-o.

Domnule președinte Barbu, știți, vă respect domnule ministru, știu competența dumneavoastră, ca și a secretarului de comisie Kerekes, dar mi se pare o anomalie care, știu eu, sfidează orice lucru și este o încălcare crasă a Regulamentului.

În Regulamentul nostru, în art. 51, se prevede că activitatea unei comisii se desfășoară și poate să se desfășoare cu prezența majorității deputaților și votul se dă prin prezența acelei majorități care trebuie să fie asigurate și numărul de voturi. Mie-mi spuneți aici, în raport, adică ne transmiteți nouă în raport că ați fost 17 deputați, și raportul a fost adoptat cu șase voturi pentru. Orice matematică, orice adunare vom face, nu ajunge să fie nouă.

Ca atare, fie vom transmite, și cred că este cea mai bună soluție, ca să se refacă acest raport - nu în întregime, ci partea introductivă, unde ne comunicați ce s-a întâmplat în comisie, cum s-a dat votul, câți deputați au fost prezenți, că altfel apare un lucru care nu conformă cu realitatea: șase pentru, cinci abțineri înseamnă 11. 17 au fost prezenți. Păi, ca să se adopte, trebuia să fie 9.

Eu v-aș ruga, săptămâna viitoare vom relua atunci în plen, dar acest raport trebuie să se întoarcă la comisie pe probleme de încălcare a procedurilor, a Regulamentului Camerei Deputaților.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Vă mulțumesc, domnule deputat.

Pe această chestiune de procedură, domnule președinte Barbu, vă rog.

 
   

Domnul Gheorghe Barbu:

Deputații, în principiu, au fost prezenți la comisie, în momentul votului însă în sală erau 11. Care înseamnă o majoritate din cei 19 și care au votat. Rezultatul votului este acolo.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Vă mulțumesc, domnule deputat, din păcate, nu rezultă din raport. Și știm bine că acest raport folosește și la încasarea diurnelor pentru ziua respectivă.

Ca atare, eu v-aș propune, ca să nu fie o situație extrem de delicată pentru colegii noștri din comisie, să fiți de acord să se refacă raportul și votul final pe acest proiect, cel puțin, astfel încât să avem totuși o majoritate din parlamentarii prezenți.

Eu v-aș propune atunci, dacă nu există obiecții, ca să nu avem o situație delicată, să retrimitem raportul la comisie pentru refacerea cel puțin a votului final în condiții de cvorum.

Procedural, supun votului dumneavoastră această propunere, desigur. Vă rog să votați.

 
   

Da. Vă mulțumesc. Propunerea de retrimitere s-a adoptat.

Termen de raport, o săptămână, desigur.

 
Dezbateri asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale (retrimisă comisiei).  

Pct.28. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Legea are caracter organic, proiectul a fost respins de Senat. Raport pentru adoptare din partea Comisiei pentru muncă și protecție socială. Suntem Cameră decizională.

Invit inițiatorii, dacă doresc, să susțină proiectul.

Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Filonaș Chiș:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În numele grupului de parlamentari, inițiatori ai acestui proiect legislativ, dar și al Grupului parlamentar al P.S.D., vă rog să-mi permiteți să prezint succint câteva din abordările de fond pe care le urmărim în acest demers legislativ în forul decizional al Parlamentului României, care, așa cum cunoaștem, este Camera Deputaților, alături desigur de alte elemente mai tehnice care vizează aplicarea mai bună, în condiții mai riguroase, a acestei legi.

De la început aș vrea să remarc faptul că proiectul legislativ vizează o modificare semnificativă, de esență a Legii nr.19/2000 la 7 ani de la adoptare, această modificare, după opinia noastră, impunându-se cu necesitate.

Proiectul legislativ vizează sau are, dacă doriți, două coordonate esențiale: 1) zona contribuțiilor, prin care să înlăturăm plafonarea veniturilor pentru care se poate realiza asigurare în sistemul public de pensii. Cu alte cuvinte, baza de calcul pentru plata asigurărilor sociale de stat să se facă la nivelul salariului brut realizat lunar, adică implicit mai mulți bani la bugetul asigurărilor sociale; 2) zona cea mai sensibilă, cea mai vulnerabilă, creșterea semnificativă a valorii punctului de pensie de la 30-50%, așa cum este în prezent stipulat în lege, la minimum 45% cu maximum 55%, raportat la salariul mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Așa cum se cunoaște, stimați colegi, în prezent, valoarea punctului de pensie este de circa 32%, ceea ce ar însemna o creștere pe punct de pensie de circa 13%. În cazul foștilor membri cooperatori, propunem ca punctajul anual pentru fiecare an utilizat, realizat în CAP, deci an util, punctajul să crească de la 0,25 la 0,50 de puncte. Cunoașteți că a fost, după opinia mea, o situație absolut anormală și incredibil de dificilă pentru această categorie de lucrători ai ogoarelor, care au înfruntat arșița verii și viscolul iernilor și au fost gratulați prin lege cu 0,25 de puncte. Propunem deci dublarea acestui punctaj pentru cei care au lucrat în fostele cooperative agricole de producție.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Pentru a nu mai interveni la dezbateri generale, v-aș ruga să-mi permiteți să mai ridic în cadrul acestei alocuțiuni câteva probleme.

Se pune întrebarea legitimă, de ce acum și de ce o modificarea atât de semnificativă a acestei legi care vizează destinul a circa 6 milioane de români: 1. pentru că, așa cum spuneam mai înainte, suntem totuși la 7 ani de la apariția legii; 2. este necesară o modificare de esență a legii care să garanteze pensii decente pentru români, bazându-ne pe mai multe argumente. Dar, mă voi mărgini să enumăr doar câteva. Pensiile în România sunt cele mai mici dintre toate țările Uniunii Europene, mult sub nivelul minim necesar pentru a asigura un trai cât de cât decent pentru milioane de români.

Este umilitor cum marea majoritate a pensionarilor nu pot să-și asigure din pensie, repet, să-și asigure din pensie un minim nivel de trai. Nu pot să-și asigure hrana zilnică, să-și plătească medicamentele și întreținerea. Calculele arată că mai mult de 3 milioane de români au pensia sub nivelul salariului minim pe economie, în timp ce aceleași statistici și calcule arată că ar fi nevoie pentru un trai decent al unui pensionar de circa 750 de lei lunar. Este, dacă vreți, după opinia mea, după părerea mea, problema creșterii pensiilor o problemă de prioritate națională, căreia trebuie să-i găsim rezolvarea astăzi în Parlamentul României.

În pledoaria mea, recunosc, puțin patetică, aș dori să evoc și următoarele argumente. România a înregistrat totuși în ultimii 7 ani o creștere economică destul de susținută. Au crescut deci salariile, dar au crescut și contribuțiile la bugetul asigurărilor sociale de stat.

Paradoxal însă, în România anului 2007 se face afirmația de foarte mulți analiști, politicieni că nivelul de trai al populației a crescut, și poate este un adevăr, dar vă spun cu certitudine că nivelul de trai al celor 6 milioane de pensionari a scăzut. Dacă cineva are dubii în legătură cu acest adevăr, i-aș invita să meargă discret poate la cozile la care pensionarii stau la rând, așteptând medicamentele să vadă reacțiile și modul în care nu reușesc în niciun fel să-și chivernisească bruma de pensie pe care o au.

Stimați colegi,

Pentru prima dată, anul trecut, ca urmare a unui efort comun guvernamental și parlamentar s-a reușit externalizarea a 3 prestații din bugetul asigurărilor sociale. Deci au fost scoase concediile medicale, au fost trecute la bugetul de sănătate, cum era normal, iar plata indemnizațiilor pentru creșterea și îngrijirea copilului și plata pensiilor pentru agricultură se realizează din bugetul de stat și pentru prima dată în anul trecut s-a înregistrat un excedent bugetar de circa 0,5 milioane de euro. Sigur că aceste prestații grevau serios bugetul asigurărilor sociale cu circa 30%. Și dinamica intrărilor în sistem s-a mai domolit o dată cu creșterea vârstei standard de pensionare, eu apreciez însă că va trebui să gestionăm mai bine, incontestabil mai bine, problematica pensiilor de invaliditate. Cu alte cuvinte, să se pensioneze pe motiv de boală cei care sunt cu adevărat bolnavi.

Există, desigur, și alte resurse pe care Guvernul trebuie să le evalueze, să le potențeze, să le atragă în sistem, care să asigure sustenabilitatea sistemului. Foarte succint aș vrea să enumăr doar câteva: informarea și atragerea a circa 2 milioane de români care lucrează semiclandestin, neoficial în țările Uniunii Europene...

Voi termina, domnule președinte.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Nu, domnule deputat, continuați, vă rog frumos.

 
   

Domnul Filonaș Chiș:

Crearea unui mecanism de atragere a agricultorilor și a femeilor casnice, un rezervor uriaș pe care, după părerea mea, trebuie să-i atragem în sistemul public de pensii. Renunțarea la tot felul de ajutoare care de care mai populiste, pe de o parte, dar și necesare, pe de altă parte, care grevează nemilos banii publici și bugetul statului. Mă gândesc la ajutoare de încălzire, la tot felul de ajutoare sociale. Cred cu sinceritate că această formă de sprijin nu s-ar mai justifica în situația, în ipoteza dacă și numai dacă pensiile în România ar deveni pensii decente sau ar fi pensii decente, cu alte cuvinte, oamenii ar avea suficiente resurse financiare ca din pensie, repet, din pensie să-și asigure condiții civilizate de viață.

În final, aș dori să spun doar că propunerea legislativă este rezonabilă și sustenabilă din punct de vedere financiar. Guvernul, poate împreună cu Parlamentul, trebuie să identifice toate pârghiile economico-financiare care să conducă la o perspectivă clară de susținere a sistemului public de pensii, inclusiv, așa cum spuneam mai înainte, printr-o amplă modificare de strategie socială, dacă doriți.

Cred că este nevoie acum de un front național de solidaritate și de voință politică, pentru rezolvarea în bune condițiuni a acestei mari probleme pe care România și românii o au la ora actuală.

Sper că această voință politică se va manifesta plenar azi în Camera Deputaților de către parlamentarii din toate partidele politice și veți vota acest proiect legislativ, aducând în inimile a milioane de români o rază de bucurie și speranță.

Vă mulțumesc. (Aplauze puternice în sală și la balcoane, unde se află zeci de pensionari.)

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat. Ați vorbit în calitate de inițiator, urmează raportul comisiei.

Vă rog.

 
   

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Raportul privește inițiativa legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Proiectul de lege a fost respins de Senat. Face parte din categoria legilor organice. Comisia a propus admiterea cu modificări a acestui proiect de lege.

Drept urmare, vă supunem la vot acest raport, nu înainte de a vă preciza că acest proiect de lege are o importanță capitală pentru sistemul de pensii nu numai pentru un an sau doi, ci pentru viitor, că presupune efort financiar considerabil, atât în zona bugetului asigurărilor sociale, cât și în zona bugetului de stat, pentru că se referă și la agricultori și cred că este nevoie de o decizie serioasă a Parlamentului României la adoptarea unei astfel de decizii.

În același timp, cred că e nevoie ca în România pensiile să crească în ritm accelerat. Trebuie însă să existe o corelare între posibilitățile economice și această nevoie deosebită de creștere a pensiilor într-un ritm accelerat, pentru ca nivelul de trai al pensionarilor să crească.

Drept urmare, am prezentat raportul la câteva considerații la dezbaterile generale în numele grupului parlamentar pe care îl reprezint.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc. Înțeleg că s-au prezentat și puncte de vedere legate de dezbateri generale din partea domnului Barbu. Invit acum pe toți cei care doresc să intervină la dezbateri generale. Nu e procedură de urgență, deci pot vorbi oricâte persoane din partea fiecărui grup parlamentar.

Îl invit, în primul rând, pe domnul deputat Furo care se înscrisese de mai multă vreme la cuvânt. Urmează domnul deputat Marian Sârbu.

 
   

Domnul Iuliu Furo:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Iată că la 17 ani asistăm din nou la dezbaterea unei probleme de interes general, problema pensionarilor, nivelul pensiilor, nivelul de trai și asistența socială de care se bucură părinții și bunicii noștri.

Din păcate, fac și eu parte din această categorie de vârsta a treia. Din fericire însă, de când am intrat în Parlamentul României, mi-am îmbunătățit oarecum nivelul de trai. Am trăit însă din pensie. Din acea pensie din care n-am putut să-mi procur medicamentele necesare, suferind de o boală cronică. Din acea pensie din care nici atunci și nici acum nu am putut să suport costurile care se pretind la anumite policlinici, chiar de stat, pentru efectuarea unor analize medicale, pentru plata rețetelor compensate sau gratuite care, din păcate, de multe ori nu se acordă.

Valoarea punctului de pensie la ora actuală este de 32%. În ceea ce privește această inițiativă legislativă de creștere a valorii punctului de pensie la 45% din salariul brut este o necesitate.

În ceea ce privește partidul meu, Partidul România Mare, subscriem în totalitate la această inițiativă legislativă. Sunt de acord cu cele spuse de domnul președinte Barbu, până nu demult ministrul muncii și protecției sociale, care știu că de-a lungul carierei sale în fruntea acestui minister a militat și a luptat și a încercat să crească acest punct de pensie la 35%, dar n-a reușit.

Să recunoaștem, doamnelor și domnilor, că suntem în Parlamentul României, suntem într-un Parlament în care de ani de zile ne zbatem în jurul acestei probleme. Să recunoaștem, domnilor, că la ora actuală, 70%, peste 70% din pensionari, mă refer la cei 4 milioane și jumătate de pensionari cu vechime integrală și vârstă de pensionare au o pensie puțin peste 300 de lei. Să recunoaștem, doamnelor și domnilor, că cu toată strădania guvernelor precedente și actuale, în cei 17 ani, măsurile în sprijinul pensionarilor au fost paliative.

Iată, de pildă, recalcularea mult lăudată a pensiilor a vizat analizarea a 3,5 milioane de dosare, din care au beneficiat de o creștere a pensiilor 1 milion și 600 de mii de pensionari.

Stimați colegi,

Nu-mi luați în nume rău, eu nu militez pentru o nouă candidatură în Parlamentul României, nu doresc să par patetic, nu doresc să influențez sau să impresionez pe nimeni. Am o vârstă care nu o să-mi mai permită să mai candidez în această înaltă funcție. Mă gândesc însă că pensionarii, vârsta a treia nu mai au timp să aștepte. Stimați colegi, gândiți-vă la bunicii, la părinții, la prietenii, la cunoștințele dumneavoastră care trăiesc de pe o zi pe alta, fără a fi capabili să asigure strictul necesar.

Din 4 în 4 ani venim și promitem pensionarilor creșterea pensiilor, îmbunătățirea asistenței medicale și așa mai departe și, iar trec 4 ani și iar venim și iar promitem, fără însă să satisfacem cerințele elementare ale lor pentru creșterea nivelului de trai.

Într-adevăr, am venit cu îmbunătățiri, am introdus impozitarea pensiilor, e drept, peste un anumit nivel, dar asta înseamnă totuși o impozitare dublă, pentru că un om care a muncit 30-40-50 de ani a contribuit la asigurările sociale și a plătit impozite către stat, pentru a beneficia de o pensie în așa fel încât să-și poată să-și trăiască bătrânețea în liniște și în condiții decente.

Mă gândesc, sunt membru al Comisiei pentru muncă și protecție socială, nu discutăm de pe poziții de partid, este o comisie care niciodată nu a dezbătut problemele din punct de vedere al apartenenței la partid. La vreun partid oarecare. Îi stimez și-i apreciez mult de tot pe stimații mei colegi din P.N.L., din P.D., din P.S.D., de la U.D.M.R., de la Partidul Conservator, fiecare grup parlamentar sau individual, care au venit în ultimii ani cu inițiative legislative pentru îmbunătățirea și creșterea nivelului de pensie.

Domnilor și doamnelor,

Pensionarii așteaptă mult de la noi. Eu vă invit din toată inima să facem din această legislatură o legislatură care să rămână întipărită în istorie ca legislatură a ameliorării situației pensionarilor, a celor peste 5,5 milioane de conaționali ai noștri, care așteaptă din partea Parlamentului României o mână întinsă, bunăvoință, stimă și respect. Haideți să ne transformăm, Parlamentul României, într-un partid unic care să servească interesele celor 5,8 milioane oameni care așteaptă nu numai bunăvoință, așteaptă respect, prețuire și admirație pentru munca prestată de-a lungul întregii lor cariere.

Vă mulțumesc foarte mult. (Aplauze)

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul Marian Sârbu și se pregătește doamna deputat Lia Ardelean.

 
   

Domnul Marian Sârbu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Mai întâi aș vrea să fac un apel la cei care urmează să vorbească și eu voi ține cont de acest apel, eu însumi voi face acest lucru, și anume la o limitare pe cât posibilă a discursurilor, pentru a putea să votăm astăzi această lege pentru că toată lumea văd, și pe bună dreptate, vorbește despre urgența, vorbește despre nevoia ca această lege să intre cât mai repede în vigoare.

S-au adus argumente de natură tehnică, s-au adus argumente de natură socială, s -au adus argumente de natură politică și vreau, în acest context, să mulțumesc mult tuturor reprezentanților partidelor care au vorbit deja sau care urmează să vorbească și care și-au manifestat sprijinul pentru inițiativa Partidului Social Democrat.

Acest proiect al P.S.D.-ului care urmărește practic, în esență, un lucru fundamental, și anume creșterea pensiilor cu aproape 50%, pentru că asta înseamnă, până la urmă, creșterea punctului de pensie de la 31%, cât este acum, la 45% minim, așa cum prevede proiectul de lege. Or, este atât de mare nevoie de acest lucru, pentru că e nevoie de o recuplare a pensionarilor la ceea ce înseamnă valoarea salariului mediu pe economie.

Toate categoriile sociale care muncesc în această țară au început să beneficieze de progresul acestei țări, au început să beneficieze de creșterea economică. Singurii care au rămas pe loc, din acest punct de vedere, care au rămas decuplați de la această creștere sunt pensionari. (Aplauze)

De aceea, am să închei, stimați colegi, rugându-vă ca astăzi să lăsăm de o parte orice tip de demagogie și să votăm pur și simplu o lege care aduce în plus ceva în veniturile acestor oameni care așteaptă, așa cum s-a spus, de aproape 17 ani o îmbunătățire a nivelului lor de trai.

Vă mulțumesc și vă urez mult succes. Toate cele bune. (Aplauze)

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Stimați colegi,

Pentru că s-a ridicat o chestiune legată de programul de lucru, eu v-aș propune, pentru ca lucrurile să fie cât se poate de clare, să fim de acord să lucrăm până la finalizarea proiectelor cu raport de adoptare, adică până la pct.32 și să dăm după aceea votul final.

Dacă sunteți de acord și nu sunt obiecții?

 
     

Domnul Anghel Stanciu:

Inclusiv pct.32, domnule președinte.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Inclusiv, domnule Stanciu, nicio grijă. Inclusiv.

Deci toate proiectele cu raport de adoptare. Doamna deputat Ardelean. Se pregătește domnul deputat Cindrea.

 
   

Doamna Lia Ardelean:

Domnule președinte,

Întâi, stimați colegi, întâi aș vrea să amintesc ceva pe procedură. Deci, primul proiect care este căzut, are în vedere tot situația persoanelor vârstnice și propun să intre în dezbatere și proiectul privind fondul de solidaritate pentru persoanele vârstnice. Deci aș propune să nu ne oprim, să mergem până la capăt cu propunerile privind persoanele vârstnice.

În continuare, aș vrea să spun legat de această propunere legislativă pe care o discutăm, Partidul Conservator o va susține, pentru că avem în dezbatere la Senat o propunere legislativă care are în vedere același lucru: majorarea punctului de pensie la 45% din salariul mediu brut pe economie. Așa cum spunea domnul deputat, nu putem să fim demagogi, nu putem să avem în vedere o propunere legislativă și dacă este semnată de alți colegi parlamentari, să nu o susțină. Partidul Conservator va susține și va vota această propunere legislativă și este păcat că s-a ajuns în etapa în care pensionarii au ajuns la demonstrații. Faptul că acest lucru ar trebui să ne dea, într-adevăr, de gândit, pentru că dumnealor au fost răbdători și au așteptat, au așteptat din partea noastră sprijin și acum încearcă totuși să ne atragă mai mult atenția decât au făcut-o.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, doamna deputat.

Am luat act de propunerea pe care ați făcut-o.

Da, domnule Mircovici v-am notat, dar este la rând domnul deputat Cindrea. Urmează domnul deputat Mitică Dragomir.

 
   

Domnul Ioan Cindrea:

Mulțumesc mult, domnule președinte, și vreau să le mulțumesc tuturor care în comisie și în plen, inclusiv reprezentantului Partidului Conservator sprijină proiectul de inițiativă al Partidului Social Democrat.

Eu cred că este un act de echitate și este momentul acestei echități sociale. Tranziția a avut o categorie care a fost sacrificată. Acea categorie a fost categoria pensionarilor pe care-i vedem astăzi aici, dar i-am văzut la televizor și în fața Guvernului, în fața Ministerului Muncii și în fața tuturor prefecturilor din țară.

Este momentul ca punctul de pensie să fie minim 45% fiindcă el a scăzut de la 38 la 31, în loc să crească cu 7 puncte. Este momentul, și vreau să vă amintesc că următorul proiect de lege prevede pensia minimă garantată la 30% din punctul de pensie, este momentul să se dubleze pensiile pentru agricultori cum este prevăzut și vreau să vă spun că acest proiect de lege prevede și surse financiare. În ce sens? Noi contribuții la bugetul asigurărilor sociale de stat. De unde? De la acele ramuri care au o profitabilitate extrem de mare: producătorii și comercianții de petrol, alcool, tutun, jocuri de noroc, pariuri sportive și jumătate din banii "Fondului Solidaritatea" care devine astfel proprietatea și un fond și de solidaritate socială.

Spun că este momentul acestei echități sociale și a stabili punctul de pensie la 45% din salariul mediu brut fiindcă trebuie ca acești pensionari, părinții și bunicii noștri să simtă și ei, să beneficieze de această tranziție de la o economie centralizată la o economie de piață. Un sfat, stimați colegi și stimate colege, votați acest proiect de lege ca și cum ați votat pensiile parlamentarilor, ca și atunci când ați votat salariile demnitarilor. Atunci va fi totul în regulă și vom servi interesul poporului.

Mulțumesc. (Aplauze)

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Procedură? Stați așa, domnule Mitică, că pe procedură este domnul Călian.

 
   

Domnul Petru Călian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În calitate de vicelider al Grupului parlamentar al P.C., solicit, în numele grupului, să luăm în dezbatere și poziția 33 de pe ordinea de zi care vizează constituirea Fondului de solidaritate socială în vederea creșterii pensiilor.

Este bine ca astăzi să marcăm printr-o zi istorică tot ceea ce se întâmplă.

Vă mulțumesc și vă rog să luați act de solicitarea Grupului P.C.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Da, domnule deputat, am zis că am luat act de această propunere și dacă nu sunt obiecții o s-o introducem. Poftiți? Oficial. Nu există în mod oficial obiecții.

Revenim. Domnule Dumitru Dragomir, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Dumitru Dragomir:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Dragii mei colegi,

În sfârșit, cred că se face dreptate. Cei care au făcut averea acestei țări au fost 17 ani puși deoparte fără să li se mărească un picuț din ceea ce ar fi meritat, iar toate guvernele care s-au perindat pe la putere au vândut și au construit acești pensionari. Stau și mă gândesc, nu e foarte târziu ce facem noi acum? Iar dacă ar exista vreun parlamentar al vreunui partid din acest Parlament, să le fie rușine dacă nu votează această lege și cu asta v-am pupat. (Aplauze.)

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Adrian Miuțescu.

Dacă mai sunt înscrieri la cuvânt o să vă rog să-mi semnalați.

 
   

Domnul Adrian Gheorghe Miuțescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Stimați invitați,

Văd că astăzi, cu mare entuziasm, toate partidele spun că a venit vremea pensionarilor. Suntem convinși că așa este. Numai că au avut ocazia în 17 ani s-o facă și n-au făcut-o. Astăzi, evident, cu toții, după ce Partidul Național Liberal este la guvernare și este partidul de guvernământ, spunem că a venit momentul s-o facem. O vom face.

Ceea vreau să vă spun este următorul lucru: că toate aceste proiecte care sunt generoase și este un pachet legislativ astăzi care este supus discuției, pentru a putea fi nu numai o propagandă politică și pentru a fi nu numai un proiect care rămâne undeva într-un sertar, el trebuie să aibă un suport financiar economic real. Și nivelele respective trebuie să fie într-adevăr suportabile și reale pentru a putea ca proiectul respectiv să fie într-adevăr în folosul dumneavoastră și mă uit în primul rând la pensionarii care au fost astăzi invitați aici.

De aceea, în discuțiile care le vom avea, Partidul Național Liberal este de acord și susține această situație grea a pensionarilor de a o îmbunătăți. Numai că rugămintea noastră pentru dumneavoastră, colegii deputați, este să facem într-adevăr o lege care să fie suportabilă și capabilă de a fi pusă în aplicare.

Sunt multe din proiecte care sunt în discuția astăzi, mă refer la cele trei, care nu au o fișă financiară foarte clară și nu au un suport financiar real. e aceea, nivelele care sunt luate în discuție azi, ca și punctul de pensie și toate celelalte, trebuie să ne gândim foarte bine și să nu le dăm doar o speranță deșartă pensionarilor, ci să dăm o șansă reală pentru a putea s-o punem în aplicare.

Eu vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Nicolae Mircovici.

 
   

Domnul Niculae Mircovici:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Domnilor și doamnelor colegi,

Am constatat cu părere de rău că în 26 aprilie 2007, Senatul României a respins acest proiect de lege și acest lucru m-a mâhnit. M-am bucurat însă de faptul că noi, Camera Deputaților, suntem Cameră decizională și hotărârea pe care o vom lua astăzi va fi aceea în sprijinul celor care înainte de Revoluție au strâns cureaua până au ajuns în pragul nebuniei și poate că tocmai acea politică împotriva celor care lucrau la momentul respectiv și care acum sunt pensionari, a fost una din scânteile care a aprins revoluția din decembrie 1989.

Grupul parlamentar al minorităților naționale va sprijini în totalitate adoptarea acestui proiect de lege. (Aplauze) Pentru că și noi avem pensionarii noștri.

Iar pentru că s-a ridicat o problemă aici vizavi de modalitatea prin care se vor găsi fonduri pentru această problemă, achiesăm la punctul de vedere al Partidul Conservator de a se discuta și pct.33, unde e vorba de programul de solidaritate socială în favoarea pensionarilor cu venituri reduse unde, paradoxal, Senatul a adoptat acest proiect de lege, iar comisia noastră de buget propune respingerea ei. Probabil că după votul de la această lege și Comisia de buget, finanțe își va revedea punctul de vedere și vom adopta și pct.33, astfel întâi să avem și modalitatea de a rezolva această problemă importantă pe care o reprezintă creșterea pensiilor în momentul de față.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Dacă mai există intervenții la dezbateri generale. Nu mai sunt intervenții la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterile pe articole. Lucrăm pe anexa cu amendamente admise. Vă atrag atenția că există un amendament respins. Am să consult dacă se susține, dar e la final.

Dacă la pct.1, titlul legii, există obiecții, observații, comentarii. Nu sunt. Adoptat.

Pct.2, articolul unic. Adoptat.

Pct.3, art.5, pct.IV. Obiecții, observații, comentarii? Nu. Adoptat.

Pct.4, art.5 alin.2. Obiecții, observații, comentarii? Adoptat.

Pct.5. Obiecții, observații, comentarii? Adoptat.

Pct.6. Obiecții, observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.7. Obiecții, observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.8 din raport, art.52. Obiecții, observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.9. Adoptat.

Pct.10, art.67.

Domnule deputat Miuțescu, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Gheorghe Adrian Miuțescu:

Domnule președinte,

Am o rugăminte, aș vrea să revenim pentru că am trecut prea repede. Este vorba de pct.nr.5, art.23. (I se spune că acest articol s-a votat)

Este vorba de art.23 alin.(3). Respectivul amendament nu a avut și nu are o fișă fiscală, nu a avut și nu are o bază de calcul reală, să spun așa, pentru a găsi sursa financiară.

De aceea, rugămintea mea este, sigur, în dorința de a putea pune în aplicare și a rezolva această problemă, să dăm posibilitatea Ministerului Finanțelor să vină într-adevăr cu o fișă de calcul pentru a putea justifica această solicitare, acest amendament, pentru că altfel ea nu va fi pusă în aplicare.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat,

Îmi pare rău, dar nu pot să revin de unde am trecut. Eu vă propun ca la alt articol care se corelează cu acela să interveniți și prin corelare să le putem discuta pe amândouă odată. Dar înapoi nu ne putem întoarce.

Doamna Aura Vasile, aveți cuvântul.

 
     

Doamna Aurelia Vasile (din bancă):

Ați intervenit dumneavoastră, ați spus dumneavoastră ce vroiam eu să spun.

Să continuăm, domnule președinte.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Suntem la pct.10 din raport.

La pct.10, domnule Miuțescu, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Gheorghe Adrian Miuțescu:

Domnule președinte,

Și la pct.10 se ridică aceeași problemă. Deci nu sunt aduse în discuție fișele financiare pentru a justifica acest amendament. Și atunci, rugămintea noastră este de a retrimite la comisie acest articol pentru a putea să venim și Ministerul Finanțelor să vină într-adevăr cu o fișă fiscală ca să justifice acest lucru. Altfel, o trecem de formă și ea nu este aplicabilă, nu sunt sursele de finanțare.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Vă mulțumesc, domnule deputat.

Guvernul? N-are punct de vedere.

Comisia? Comisia. Păi, dacă comisia n-are punct de vedere, dat fiind că situația este extrem de complexă, potrivit art.109, trimit pct.10 din raport la comisie cu rugămintea ca într-o săptămână să facă raport...(Rumoare. Nemulțumiri în rândul deputaților P.S.D.)

Da. Aveți cuvântul, domnule Stanciu, pe procedură.

Domnul președinte întâi.

 
   

Domnul Gheorghe Barbu:

Stimați colegi,

Nu pot să vorbesc aici în numele comisiei în deplinătatea ei dacă este sau nu de acord cu propunerea domnului deputat. Drept urmare, cred că plenul este cel îndreptățit să hotărască prin vot.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Anghel Stanciu.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Onorat prezidiu,

Domnilor miniștri,

Stimate doamne și stimați domni deputați,

Domnule Nicolăescu,

Ne găsim acum, domnule președinte, la un punct, la un punct care se poate transforma, nu prin bunăvoința dumneavoastră, ci prin hotărârea plenului, într-o virgulă. Știu ce vreți să spuneți. Bănuiesc ce vreți să faceți, dar nu sunt de acord. Pentru că totdeauna când e vorba de învățământ, nu se găsesc bani, totdeauna când e vorba de pensionari, nu se găsesc bani.

Când e vorba de domnii judecători, de domnii procurori, de doamna Macovei, se găsesc bani. Eu am prins din '92 mărirea salariilor cred că de 50 de ori la justiție ca să nu fie corupți și discutăm de corupție. Singurii care nu sunt corupți sunt domnii pensionari.

Și atunci de ce să nu investim și în dânșii?

Eu vă spun că sunt bani. Problema este distribuirea lor, modul în care acești bani se dau și cui se dau. (Aplauze)

De aceea, domnule președinte, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat nu va fi de acord cu retrimiterea la comisie. Și sunt de acord cu ceea ce a spus distinsul ministru Barbu, ca plenul să hotărască. Și plenul să hotărască odată pentru totdeauna pentru cei care ne-au fost părinți, ne-au fost bunici și chiar dacă din când în când ne trag de urechi trebuie să ne înclinăm în fața lor. Le dăm nu bani, le dăm stima și respectul nostru prin votarea acestei legi.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule coleg.

Sunt convins că în ciuda dezacordului pe care dumneavoastră l-ați manifestat, respectați în continuare Regulamentul și pentru că noi nu dorim ca acest proiect să nu poată fi aplicat, el trebuie să fie complicat pentru a deveni aplicabil. De aceea, fac aplicarea art.109, care îmi permite mie, ca președinte de ședință, să trimit articolul, și nu plenului.

Dacă mai există intervenții pe această chestiune și pe acest articol.

Vă rog. Era domnul Pușcaș mai întâi. Era domnul Rus, dacă nu mă înșel.

 
   

Domnul Vasile Pușcaș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu înțeleg îngrijorarea colegilor care reprezintă aici partidul aflat la guvernământ, că trebuie scoși niște bani ca să acopere aceste pensii care sunt absolut vitale pentru un trai decent al oamenilor.

Domnule președinte,

Vă dau o soluție și colegilor mei, ca să se liniștească, există o întrebare și la instituțiile internaționale financiare și peste tot, cum a fost posibil ca Guvernul în două săptămâni, la sfârșitul anului trecut, să cheltuie 4% din p.i.b., miliarde și miliarde de euro, fără să vină în Parlament, fără ca la ordonanța de Guvern pe care au adus-o plătind niște firme pe care nu le știm, cum e posibil ca banii aceia să fi fost găsiți, să fi fost aduși, să fi fost deja cheltuiți? Și nu se găsesc bani ca acum să se ajungă la o viață decentă pentru oameni.

Domnule președinte,

Distinși colegi,

Eu n-am vrut să intervin dacă nu apărea această discuție. Vă rog să citiți că un distins ambasador, în urmă cu trei săptămâni, făcea următoarea remarcă să-și ia rămas bun să plece din țară. Spun ce zicea acel distins diplomat: "Am stat de vorbă cu un oficial al Guvernului și mi-a spus că nu se îngrijorează de bătrânii de la sate, de pensionarii de acolo, pentru că ei oricum mor."

A fost acel om absolut șocat de ceea ce a auzit din partea unui oficial al României. Este inadmisibil și vreau să vă mai spun aici că o lege se aplică și legea se decide aici, în Parlament, și nu se decide într-un cabinet de ministru. Iar dacă cineva spune că o lege nu se aplică, nu mai vorbim de stat de drept, vorbim de jungla celor care fură banii. Atâta tot.

Mulțumesc. Și vă rog să mergem în continuare să votăm această lege. (Aplauze)

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Sunt convins că veți avea probele să le puneți pe masă atunci când veți fi acuzat de minciună de persoana pe care ați invocat-o.

Domnul deputat Rus.

 
   

Domnul Ioan Aurel Rus:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Se invocă aici motivul financiar. Dar eu vreau să vă spun că bani există. Aduceți flota acasă! Încercați să recuperați datoriile de la marii datornici și aceștia sunt chiar și în trusturile de presă. Încercați motivat, încercați să aplicați legea, justiția are pârghiile, Ministerul Administrației și Reformei are pârghiile necesare, scoateți toate datoriile la iveală și vedeți că bani sunt de rămân, rămân încă, nu-i pot folosi pensionarii pentru un an. Vom merge mai departe, nu trebuie să dăm la nimeni că avem noi nevoie.

Verificați privatizările frauduloase și veți vedea că sunt bani. Verificați puțin dosarul "Roșia Montană" și veți vedea ce afaceri mari se fac acolo. Încercați să aduceți la lumină acești bani ascunși și pensionarii nu vor trebui să vină să ne aplaude aici, în Parlament, ci vor sta acasă și vor primi ce au nevoie.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Cindrea. V-am notat și pe dumneavoastră, domnule Mircovici, și pe dumneavoastră, domnule Calimente.

Suntem în afara procedurii, dar pentru o cauză bună.

 
   

Domnul Ioan Cindrea:

Domnule președinte,

Ca și membru al comisiei și unul din autorii celor două proiecte de lege, am spus în intervenția mea că ele sunt împreună cele două proiecte, se prevăd și sursele financiare. Și am spus, acea contribuție suplimentară de minim 5% la cei care produc și comercializează produse petroliere, tutun, alcool, jocuri de noroc, pariuri sportive, Loteria Română, Imprimeria Națională și jumătate din veniturile realizate de Fondul Proprietatea. Dacă doriți, eu vă dau și cifre. Altfel discutăm, cum să spun, fără argumente.

Astăzi, în România, sau anul acesta, sunt prevăzute 20 de miliarde de lei cheltuielile cu pensiile. Toate modificările aduse în aceste două proiecte de acte normative, punctul de pensie 45%, dublarea punctului pentru agricultori, pensia minimă mai costă 7 miliarde de lei, un total de 27 de miliarde de lei, bani care-i aduce și este gândit ca sursă suplimentară, pe lângă contribuțiile salariaților și angajatorilor la bugetul asigurărilor sociale de stat.

Deci, cu tot respectul pe care vi-l port, am rugămintea să aveți încredere în noi, cei care am fost în comisie și care am inițiat aceste proiecte, că am fundamentat și costurile financiare ale acestor modificări.

Vreau să vă spun inclusiv obiecția colegului Miuțescu care a fost în comisie și știe. La pct.10 nu vorbim de fondul problemei, vorbim de acordarea pensiei de urmaș soțului supraviețuitor după 15 ani de căsătorie. Este o cheltuială infimă la ceea ce discutăm, la 7 miliarde de lei actuali.

Dar susținerea financiară este asigurată și nu cred că se justifică trimiterea la comisie. Ca atare, am rugămintea deosebită față de dumneavoastră să votăm în plen acest proiect și următorul și cred că ne facem datoria față de cei care se uită la noi și așteaptă mult de la noi.

Mulțumesc frumos. (Aplauze)

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule coleg.

Vă invit să continuați intervențiile pe fond în afara procedurii.

Urmează domnul deputat Calimente.

 
   

Domnul Mihăiță Calimente:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Tot respectul pentru pensionarii care sunt prezenți aici în sală și pentru toți pensionarii din România. Vreau să vă spun că și mama mea este pensionară și are o pensie de un milion jumătate, deci am tot respectul și toată înțelegerea pentru această categorie socială.

Ce nu pot eu să înțeleg? Nu pot să înțeleg demagogia. Nu pot să înțeleg populismul și ușurința cu care se vorbește din băncile Opoziției, pentru că atunci când nu ai bugetul în mână, atunci când nu trebuie să împarți banii, atunci când nu ai nici un fel de responsabilitate decât de a critica și a arunca cu noroi în guvernanți, este ușor să împarți cu dărnicie bani și să faci promisiuni fără nici un fel de suport, pentru că nu ai nici un fel de responsabilitate.

Eu cred că și Opoziția trebuie să manifeste responsabilitate atunci când face propuneri demagogice și populiste, pentru că la rândul ei, probabil, la un moment dat, va veni din nou la guvernare și nu le va conveni să facem noi același lucru. Iar pensiile pe care le au astăzi oamenii le au în urma guvernării dumneavoastră. În mare parte, aceste pensii au fost gestionate de guvernările care au fost înaintea noastră și oamenii sunt în această situație datorită acestor guvernări. (Vociferări în rândul deputaților P.S.D.)

Eu vreau să vă asigur că Guvernul va face tot ce este posibil pentru a crește pensiile, pentru a îmbunătăți soarta acestei categorii sociale, dar aceste lucruri nu se pot face prin haiducie, luăm de la bogați și dăm la săraci. Pentru că atunci vă propun eu o soluție care poate va fi pe gustul dumneavoastră: haideți să începem naționalizările. Și dacă facem naționalizări, să vedeți ce de bani facem la buget.

Va trebui să creștem economia acestei țări. Atunci putem să facem o creștere sănătoasă și reală a tuturor veniturilor, inclusiv a pensiilor.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Mircovici.

 
   

Domnul Niculae Mircovici:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Dar în primul rând, domnule președinte, pentru că deși suntem în afara procedurii, cum ați spus dumneavoastră, e important să avem toți și să ne împărțim responsabilitatea. Prezentările care au fost făcute până în momentul de față la dezbaterile generale, punctul de vedere al tuturor partidelor politice, inclusiv al Partidului Național Liberal care guvernează în momentul de față România, a fost acela că e normal ca să rezolvăm problema uneia dintre cele mai urgisite categorii sociale pe care o are în momentul de față România, și anume pensionarii.

Vreau să vă spun, domnule președinte, cu toată responsabilitatea și în momentul de față vorbesc în numele minorității bulgare pe care o reprezint în Parlament că vă asumați o mare responsabilitate dacă faceți apel la art.109 din Regulament. Art.109 din Regulament se referă în mod deosebit la acele elemente sau amendamente care rezultă pe parcursul discuției și care au o implicație esențială, importantă, asupra proiectului de lege respectiv. Or, punctul 10 invocat de colegul nostru nu se înscrie în această problemă tocmai datorită câtimii mici a ceea ce reprezintă suma respectivă.

Eu vă propun, datorită respectului pe care vi-l port, ca un om mai în vârstă, să nu vă asumați dumneavoastră, ca președinte al Camerei Deputaților, responsabilitatea guvernării. Aveți o funcție importantă în Partidul Național Liberal, dar dumneavoastră sunteți președintele Camerei, sunteți președintele nostru, al tuturor deputaților care compun această Cameră.

S-ar putea ca efectele poziției pe care dumneavoastră o veți avea în momentul de față să devină istorice. Și noi, Grupul parlamentar al minorităților naționale, am sprijinit Alianța, am respectat protocolul pe care l-am avut. Încercăm să păstrăm echilibrul și nevoia continuității și stabilității acestei țări într-o guvernare minoritară. Nu cred că e bine ca, în momentul de față, pe un considerent care se poate rezolva managerial de către un Guvern capabil să luați o astfel de hotărâre în pofida dorinței marii majorități a grupurilor parlamentare din Camera Deputaților.

Dacă totuși doriți să faceți apel la varianta retrimiterii la comisie, vă rog s-o faceți prin votul Camerei Deputaților. Sub această formă, responsabilitatea noastră va fi a tuturor. Și dacă toți am greșit, toți să răspundem.

Eu sunt mandatat de către organizația politică "Uniunea bulgară din Banat" ca până în momentul votării acestei legi, chiar dacă este insignifiant și este simbolic, să renunț la indemnizația de parlamentar care să fie vărsată în fondul de pensii până în momentul în care se va vota legea respectivă.

Sunt convins că bulgarii nu mă vor lăsa să mor de foame.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Vă notez domnule Paveliu.

Vă asigur că sunt dispus să-mi asum răspunderea și pentru dumneavoastră.

Doamna deputat Aura Vasile.

Se pregătește domnul Zgonea, se pregătește domnul Nica și încet, încet se pregătește și domnul Marcu Tudor.

 
   

Doamna Aurelia Vasile:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Domnule președinte, cred că vă pripiți în dorința dumneavoastră de a retrimite la comisie un articol, în condițiile în care toată lumea își dă seama că faceți acest lucru pentru a se împiedica votul final al acestui proiect de lege în această zi.

Cred că vă luați o responsabilitate mult prea mare. De aceea, solicit ca propunerea dumneavoastră să fie supusă votului plenului.

Funcție de acest lucru o să hotărâm noi, Grupul parlamentar al P.S.D., inițiatorii acestui proiect de lege, dacă retragem sau nu retragem, domnule președinte.

Am spus că funcție de hotărârea dumneavoastră, noi hotărâm dacă amendamentul pe care l-am făcut la acest articol îl păstrăm sau nu-l păstrăm.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Doamna deputat, dacă considerați oportună o pauză de consultări între lideri, ca să stabilim procedura, eu sunt dispus la ea.

Îl invit pe domnul Zgonea.

 
   

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Distinși liberali,

Din păcate pentru dumneavoastră, acest art.109, pe care l-ați invocat astăzi, n-are fond, și, dumneavoastră, domnule președinte, ca președinte al Camerei Deputaților, nu de ieri, de astăzi, ar trebui să știți acest lucru.

În primul rând, distinsul dumneavoastră coleg liberal a venit în fața dumneavoastră cu un amendament, spunând că nu există o fișă. N-are nicio legătură articolul acesta cu vreo fișă a ministerului, pentru că în fond amendamentul comisiei este identic cu cel care era în textul legii. Putea să spună și bau la microfon, că dumneavoastră erați de acord și invocați art.109. Dar, înainte de art.109, apare art.70.

Și acum haideți să-l citim pe art.109, să vă spun, domnule președinte, că dumneavoastră nu aveți dreptate și nici nu aveți dreptul să opriți dezbaterile și votul. Nu există două amendamente care sunt în dezbatere, pentru că nu există un amendament la acest articol decât cel al comisiei, votat în unanimitate.

Conform cutumei, colegii care discută în comisie și spun cum se reformulează, ei sunt puși ca inițiatori. Atunci nu aveți un alt amendament în afară de textul propus de comisie, pe care dumneavoastră să-l dezbateți astăzi, în care să spuneți că există vreun motiv întemeiat să vă oblige pe dumneavoastră să-l utilizați pe 109. Pentru că autorii amendamentelor sunt comisia, și atunci ne ducem la textul care spune că în acest caz autorii amendamentului au dreptul să fie ascultați în cadrul comisiei. Adică, colegii noștri din comisie să fie ascultați, ăsta este rolul lor.

Guvernul, distinsul dumneavoastră coleg, care văd că a plecat, a spus că nu are nicio obiecție la acest articol. Chiar domnul Barbu râdea la acesta și spunea: "Domnule, dacă Guvernul nu are nicio obiecție ...?!"

Deci, dumneavoastră nu aveți pe ce să vă fundamentați dezbaterea amendamentului, care relevă consecințe importante. Și atunci ne întoarcem la art.70. Art.70, pe care dumneavoastră îl știți foarte bine, spune că proiectul se trimite spre reexaminare comisiei în fond, dacă în urma dezbaterilor în plen se solicită motivat, nu să venim la microfon și să spunem că eu vreau să se facă o fișă asupra unor modificări importante pentru conținutul său. Asupra acestei măsuri, Camera Deputaților se pronunță prin vot.

La propunerea inițiatorului, inițiatorul - dumneavoastră - care v-a propus art.109, ca motiv de scăpare n-ați spus nimic. Se pronunță prin vot la propunerea inițiatorului, a președintelui de ședință sau a unui grup parlamentar. Niciun grup parlamentar nu a propus acest lucru, numai dumneavoastră ați invocat 109. Mai mult, 109 se referă la un articol. Putem să-l oprim la articolul acesta, 10, că de aceea țipați la domnul Miuțescu, săracu, că nu știa să citească nici amendamentele respinse și admise, ca să vadă cum se face acest lucru la o comisie.

Și mergem mai departe. Dacă există un amendament relevant la pct.10, ne întoarcem și discutăm. Deci, în orice caz pe care dumneavoastră vreți să-l invocați, art.109 nu vă dă dreptul să opriți dezbaterile. Dar dumneavoastră ați avut altă abilitate. Vreți să ajungeți la 12,30 și atunci să schimbați regulile jocului și să spuneți: domnilor, trecem la votul final, și acest proiect de lege...

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule Zgonea, dacă vreți să ziceți ce facem ...

 
   

Domnul Valeriu Zgonea:

Lăsați-mă să termin, domnule președinte!

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vorbiți peste două minute.

Dacă vreți să ziceți o aiureală, că știți că discutăm până la finalizarea ordinii de zi, atunci nu mai invocați chestia asta, că mâncați timpul colegilor.

 
   

Domnul Valeriu Zgonea:

Bine, lăsați-l să-l mănânc eu, vă rog frumos.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Poftă bună vă doresc!

 
   

Domnul Valeriu Zgonea:

Domnule președinte,

  1. Art.109 invocat de dumneavoastră, nu aveți dreptul să-l invocați pentru că nu aveți de ce.
  2. Guvernul și colegul dumneavoastră nu a cerut nicio motivație și nu există un alt amendament la cel de comisie. Dacă vreți să faceți acest lucru și aveți dumneavoastră, ca președinte, ca deputat, motive întemeiate, veniți aici, Grupul Liberal propune pentru motive întemeiate, pe art.70, și prin vot stabilim dacă mergem mai departe.

Alte posibilități dumneavoastră nu aveți. Deci, haideți să nu inventăm astăzi Regulamentul. Este păcat, pentru că toți îl știm. Este clar pentru dumneavoastră că vă deranjează. Este normal să vă apărați Guvernul, dar haideți să respectăm Regulamentul, pentru că toți colegii au vorbit pe o chestiune pe care dumneavoastră ați aruncat o piatră în baltă.

Mergem mai departe. Art.10 se supune la vot în acest moment. Dacă un coleg de la P.N.L. propune acest lucru, lider de grup sau alt coleg, îl supunem la vot pe art.70. Art.109 nu aveți ce să-l invocați aici.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Când Grupul parlamentar al P.S.D. va avea dorința de a vă propune vicepreședinte al Camerei, vă promit că o să vă las să conduceți ședințele. Deocamdată, le conduc eu.

Domnul deputat Nica.

 
   

Domnul Dan Nica:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Astăzi, domnule președinte, sunteți într-o situație cel puțin dificilă. Faptul că un coleg din Grupul parlamentar al P.N.L. nu s-a prins la timp că trebuia să facă o intervenție și i-a trecut, ca să spun așa, rândul, nu este problema noastră.

Toate articolele au fost votate, toate amendamentele au fost votate de Camera Deputaților și ar fi rușinos ca noi, Parlamentul - Camera Deputaților, să acceptăm că un amendament, care nu are nicio relevanță financiară, ar putea să blocheze adoptarea acestei legi. Și ar fi rușinos pentru noi, pentru că, domnule președinte, spre deosebire de dumneavoastră, noi nu știm să mai răspundem la întrebarea - de ce ne-am opus? - că sursele financiare există.

Există sursele financiare, așa cum am cerut, de la cei care se ocupă de comercializarea tutunului. Ce, avem vreunul de aici interes cu industria tutunului?

Cu alcoolul, avem vreunul dintre noi interese în industria alcoolului?

De la jocurile de noroc, este cineva în Camera Deputaților care să aibă interese în industria jocurilor de noroc?

Sau poate în petrol? Că acestea sunt cele patru surse de finanțare.

Deci, în momentul în care comisia de specialitate a stabilit sursele de finanțare, a stabilit crearea unui fond care să asigure aducerea la ceea ce însemna nivelul legal al punctului de pensie, ne puneți în situația în care noi, Camera Deputaților, trebuie să ne asumăm o vină pe care nu o avem, și anume aceea de a avea alte interese decât acelea care țin de bun simț, de normalitate și de aplicare a legii.

Vreau să vă spun, domnule președinte, că noi, parlamentarii Grupului Social-Democrat, care am inițiat această lege, nu vom fi parte a niciunei decizii care să ne pună într-o situație pe care noi nu o dorim. Nu vom fi parte la această decizie.

Și, vă rog, domnule președinte, ca să nu ne puneți în situația ca să nu putem să dăm răspuns pensionarilor. De ce? Pe ce? Un subterfugiu procedural care nu ține nici măcar în ochii celor care mai sunt pe aici și vor să mai facă una sau alta?!

Sau, ce să le spunem pensionarilor, că atunci când au ieșit în stradă și au luat bastoane de la jandarmi, era în regulă, iar acum când trebuie adoptată această lege, nu putem s-o adoptăm dintr-un motiv care se cheamă "procedural"? Nu vom fi parte.

Și, ceea ce vă spun, domnule președinte, vă rog să fiți atent: Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, fie nu va mai face parte din acest Parlament dacă dumneavoastră veți decide să dați o turnură nedorită acestor dezbateri, fie dacă va rămâne în Parlament va rămâne doar pentru a da jos acest Guvern. Vă garantez acest lucru.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Tot pe această chestiune, domnul deputat Marcu Tudor.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ca întotdeauna, trebuie să ne aplecăm cu atenție asupra a tot ce s-a vorbit până acum. Toți cei care au vorbit au dreptate din punctul lor de vedere. Numai că este un pic de demagogie în această accepție, căreia acum îi cade mesa, îi cade P.N.L.-ul, cu tot respectul spun.

De ce? A apărut domnul Calimente și a spus că nu vrem, nu din motive personale, nu pentru că suntem împotrivă, am vrea și noi, dar n-avem bani. Nu știm ce se întâmplă cu exercițiul financiar următor, cu bugetul.

Dacă ar fi spus că nu știm ce se întâmplă și să analizăm, era foarte bine. Dar, când a spus că sigur nu avem, deci nu putem accepta, e foarte rău. Pentru că aici apare populismul, populism care a fost până acum și în PDSR din plin, cât a fost la guvernare, și care proteja pe ministrul de finanțe în permanență, la orice acțiune pe care o făceam noi, ceilalți, din opoziție (P.N.L., P.D., P.R.M. și atât, că U.D.M.R.-ul a fost la guvernare 17 ani) nu se recepta pozitiv, nu din cauză că nu erau bani, ci pentru că așa era linia partidului de guvernământ, să rețină cheltuielile pe care nu le pot controla cu o jumătate de an înainte, să nu pună în situații dificile execuția financiar-bugetară ulterioară.

Ar fi de înțeles treaba asta dacă aș avea elemente să constat că într-adevăr nu se pot obține bani.

Dar se pot obține bani: v-a dat domnul Rus câteva exemple. Vă mai dau și eu. Trece domnul Gușă pe aici, pe lângă mine, și mai mult ca sigur vă mai dă 20.

Unele dintre ele sunt așa: acționați astfel încât primăriile pe care în cea mai mare parte le conduceți dumneavoastră - P.N.L.-P.D. - și în bună măsură și P.S.D., dar cu pârghii mai reduse acum, să nu mai facă jaful pe care îl fac în exercițiul financiar al comunității, să nu mai coste atât de mult asfaltul, marmora, bordurile, reparațiile, să nu se facă de trei ori pe an cu banii aceia pe care noi acum ne plângem că nu-i avem. Să se execute astfel cei care sunt datornici din P.D., din P.N.L., marii afaceriști, că aici sunt, că parcă au mai încetat ăștia din P.S.D.

Executați-i! Să nu mai puneți mereu, să-i iertați de datorii, că nu-l iertați pe amărâtul ăla de un milion de lei la pensie, îl iertați pe celălalt de un milion de dolari. De ce? Ca să fiți alături, cu orice preț, de cel care zice așa, că are interes, din guvernare, să facă astfel încât să-și păstreze la disperare afacerile?! Executați-i pe ei, pe colegii dumneavoastră, primari, consilieri și alte astfel de structuri din teritoriu, și prefecți chiar, și veți avea bani de zece ori mai mulți.

Așa că nu vă înțeleg, de la început, spunând că nu avem bani, când n-ați făcut nicio analiză. De unde știți dumneavoastră? Nu spuneți toată ziua că duduie economia?! Duduie, duduie coniță, că e duduiță, că eu nu o văd duduind, că ne scade mereu nivelul de trai.

Iar dacă duduie așa de zdravăn economia și crește în continuu, unde se duc banii ăia? Păi, la cea mai defavorizată categorie în momentul ăsta, ar trebui la pensionari. Acolo să se ducă "duduitul" ăsta al lui Tăriceanu, că zice că e foarte bună economia acum.

După părerea mea, nu e foarte bună, și știți la fel de bine ca mine că nu e foarte bună. Dar, dacă ziceți că e bună și sunteți demagogi, găsiți altă sursă, ca să nu vă contraziceți singuri și să dați banii aceștia.

Deci, în final, domnilor, vă înțeleg pe toți, cel puțin în ce mă privește. Jucați cartea pe care v-au dictat-o șefii dumneavoastră tuturor. P.D.-ul dictat de domnul președinte Băsescu, P.N.L.-ul de interesele celor de la guvernare, actual, financiare și economice, de toate structurile și toate facturile. Și, știți foarte bine, că n-are bani Calimente, dar șefii lui au bani să trăiască 100 de ani, și el îi apără pe șefii lui.

Deci, tot ce zic eu acum este în concordanță cu ce gândim fiecare, dar trebuie să aplicăm odată democrația și să găsim laolaltă soluția, aceea democratică a votului, și nu a interesului de partid, de guvern, de președinte (așa se spune, nu președedente, că nici președenție, cum zicem unii dintre noi, că ne facem de râs în fața celor din afară sau poate și în fața unora dintre noi) și să lăsăm demagogia și să trecem la vot, pentru că sunt bani. În toate părțile se pot aduna bani.

Aici este cea mai mare bubă acum în viața socială, în viața noastră, a poporului român. La categoria de 6 milioane, sau câte sunt, de pensionari, haideți s-o rezolvăm prin vot normal, și să nu mai aplicăm niște mici inadvertențe regulamentare, ca să anulăm o dorință a tuturor. Sunt convins că și a celor din P.N.L., fără îndoială că doresc și ei, dar se simt obligați să facă jocul pe care li-l dictează domnul Tăriceanu azi, sau ministrul finanțelor.

Mulțumesc foarte mult și vă rog să mă iertați că am vorbit atât de mult. (Aplauze)

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Marian Paveliu. Aveți cuvântul!

Vă dau și dumneavoastră după aceea dreptul la replică, domnule Calimente.

 
   

Domnul Marian Sorin Paveliu:

Guvernul și-a asumat răspunderea de a conduce această țară cu sprijinul Partidului Social Democrat și a avut nevoie de voturile acestui partid.

Totodată, tot folosindu-se de aceste voturi, în Parlamentul României au fost adoptate în ultima vreme o serie de decizii, inclusiv de risipe incomensurabile, și aici n-o să mă mai repet la problema din sănătate, că o discutăm săptămâna viitoare.

Vreau să vă spun că în următoarele două moțiuni depuse de P.S.D., care vor deveni obligatorii pentru Guvernul României, sunt impuse, de asemenea, cheltuieli enorme, a căror sursă de finanțare este dubitabilă. Guvernul dacă nu se împacă cu această idee trebuie să plece.

Deci, ori pune în practică ceea ce îi dictează "aliatul" de guvernare în momentul de față, sau dacă este nemulțumit și crede că nu se poate, trebuie să plece.

De aceea, noi considerăm că pensionarii, într-adevăr, merită o viață mai bună. Vom sprijini acest proiect de lege. Așteptăm cu interes să vedem care va fi sursa de finanțare.

Și, domnule președinte, vă rog să supuneți la vot plenului Camerei, mai avem un minut, este timp pentru așa ceva, să supunem la vot trimiterea.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnule Calimente, drept la replică, și închidem aceste dezbateri "sui generis".

 
   

Domnul Mihăiță Calimente:

Probabil că domnul Marcu nu a fost atent. Eu nu am spus că acest Guvern nu are bani. Eu am spus că acest Guvern va face tot posibilul să găsească bani pentru a rezolva această problemă.

Unde avea dreptate domnul Marcu, îi dau dreptate, într-adevăr nu sunt un om bogat, nu mă interesează însă cine este bogat și cine nu este bogat din acest Parlament. Iar din punct de vedere al pensiei, pe domnul Marcu nu cred că pot să-l plâng, pentru că are și pensie de general și salariu de parlamentar.

Vă mulțumesc.

 
     

Domnul Marcu Tudor:

Da, dar eu sunt general și de aceea am pensie de general!

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Pct.10 este retrimis la comisie o săptămână.

Pct.11 - obiecții, observații, comentarii? Nu sunt.

Adoptat.

Pct.12 - obiecții, observații, comentarii? Nu sunt.

Adoptat.

Doamna deputat, pe procedură, vă rog.

 
   

Doamna Aurelia Vasile:

Vreau să vă anunț că Grupul parlamentar al P.S.D. nu va participa la vot final în această zi, pentru măsura pe care dumneavoastră ați propus-o, legat de pct.10 din raportul P.S.D.-ului privind majorarea punctului de pensie.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Doamna deputat, vom finaliza dezbaterile pe articole, și vom vedea după aceea dacă avem cvorum.

Vă mulțumesc.

Deci, la pct.12 - dacă există obiecții, observații, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.13 - obiecții, observații, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.14. Domnul deputat Miuțescu, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Gheorghe Adrian Miuțescu:

Domnule președinte,

Dacă până acum s-au invocat că ar fi insuficient justificate cererile privind o fișă fiscală în spatele acestor solicitări, la pct.14 cred că nimeni nu poate contesta faptul că, în primul rând, este vorba de o sumă foarte mare, de peste 110.000 de miliarde, care efort este, să spun așa, în grija bugetului asigurărilor sociale, iar în spate nu există fundamentată această sumă printr-o fișă fiscală, prin suport financiar și prin sumele de unde pot ele să fie luate. De aceea, vă propun, și cred că nu există din acest punct de vedere, și nu poate fi un comentariu, să retrimitem la comisie acest punct, pentru a se reveni cu o fișă fiscală, pentru că la un moment dat inițiatorul propunea Fondul Proprietatea.

Fondul Proprietatea este cu un alt proiect legislativ, o altă lege. Nu putem să le luăm casele oamenilor și să le dăm aici, pentru a face rost de bani pentru acest punct.

De aceea, rugămintea mea este să retrimitem la comisie acest punct, pentru că într-adevăr este nevoie să analizăm serios acest punct.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Valentin Iliescu, domnul deputat Stanciu, domnul deputat Cindrea și mai notez.

 
   

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Domnule președinte,

Personal vreau să protestez față de modul cum conduceți această ședință. Ne învârtim de mai bine de o oră în jurul unei probleme legate de suportul, pentru că ăsta este motivul pentru care domnul Miuțescu a cerut retrimiterea la comisie a acestei legi.

Mă surprinde, și ar trebui să surprindă pe foarte multă lume din această sală, că la o lege crucială, care pune în discuție soarta aproape a 6 milioane de oameni, primul-ministru, ministrul muncii și ministrul de finanțe nu sunt prezenți, așa cum nu au fost nici la dezbaterea în comisie. Și, iată, mă uit în sală, și văd că sunt mai mulți miniștri ai Cabinetului, dar trei persoane importante, care ar avea un cuvânt important de spus, nu sunt aici.

Nu este corect să retrimiteți la comisie. Ar fi trebuit să discutăm în continuare, și cred că este încă timp ca aceste trei persoane importante din Guvern să vină aici, ca să discutăm lucrurile acum, și nu altădată.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Eu pot să suspend ședința, să știți, și să-i invit.

Domnul deputat Anghel Stanciu.

Dacă solicitați, să știți că aveți acest drept, și în cazul acesta îi convocăm la plen și suspendăm ședința până vin.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Onorat prezidiu,

Domnilor miniștri,

Stimate doamne și stimați domni deputați,

Domnule Nicolăescu,

Trăiesc astăzi un moment de stupefacție privind pe un distins politician tânăr, de perspectivă, singur, împotriva tuturor.

Dacă aceasta este generația care vine după noi și care forțează la limită Regulamentul, înseamnă că cei care suntem profesori, și la catedră, dar cumva și aici, nu ne-am făcut datoria.

Și spun asta, cu regret, domnule președinte, pentru că dumneavoastră, conform Regulamentului, sunteți garantul respectării Regulamentului. Ori acum, cu toată deferența vă spun că sunteți cel care încălcați Regulamentul, și vă rog să n-o mai faceți.

Eu sunt de acord că distinsul nostru coleg de la P.N.L. cere articol după articol să-l trimitem la comisie. N-am mai văzut asta niciodată. Dar nu au fost colegii noștri de la P.N.L. în comisie? Cum au votat acolo? Nu a fost liderul grupului, care a dirijat pe acești colegi să voteze? Unde a fost?

Și acum, când ajungem în plen, dumneavoastră riscați toate voturile finale de astăzi, pentru a trimite articol după articol la comisie?! Ați trimis unul, suficient pentru scopul pe care vi l-ați propus de a nu se vota astăzi.

Dar nu veți vota nicio lege astăzi. Și cred că este bine ca distinșii noștri colegi de la P.S.D. să ia aminte. Și poate ar fi bine ca și președintele nostru și Biroul permanent al P.S.D.-ului să se hotărască. Dacă nu votați această lege, cred că trebuie să mergem la anticipate. Și moțiunea este singura soluție.

Vă mulțumim. (Aplauze)

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul deputat Cindrea.

Se pregătește domnul deputat Cristian Rădulescu.

 
   

Domnul Ioan Cindrea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am impresia că unii, de rea credință, mai ales că sunt membri ai Comisiei pentru muncă și protecție socială, și au participat la votul de acolo, și cunosc foarte bine că sursele financiare sunt prevăzute. Sursele financiare sunt prevăzute pentru ambele proiecte de legi, prin aceste contribuții noi care aduc venituri la bugetul asigurărilor sociale, inclusiv contribuția prevăzută de colegii de la Partidul Conservator.

Există fișe, și dacă vă uitați la Proiectul de Lege nr.345, următorul, există fișe de calcul fiscal sau financiar pentru ambele proiecte de lege.

Cred că este nedrept și nedemocratic ce se întâmplă astăzi aici. Este nedemocratic, fiindcă eu știu că într-o democrație un om sau doi oameni nu-și pot impune voința unui Parlament. Cred că corect ar fi să votăm dacă aprobăm sau nu acest amendament care există la proiectul de lege.

Este esențial, și mă uit la oamenii care ne privesc aici sau poate din țară, care stau la porțile Guvernului, la porțile prefecturilor, care așteaptă astăzi o creștere reală a pensiilor în România. Dacă nu se întâmplă acest lucru, cred ce spunea colegul Stanciu, o singură soartă îl așteaptă pe actualul Guvern, pe primul-ministru și actualul Guvern: căderea Guvernului și alegeri anticipate. Nu se poate așa ceva la o lege atât de importantă de care depind 6 milioane de oameni.

Cineva a acuzat 322 de parlamentari. Nu acei 322 au votat împotriva poporului. Au votat pentru Constituție. Cei care astăzi se opun acestei legi votează împotriva poporului. Și, rog, respectați principiile democratice. Articolul anterior l-ați trimis fără motivație, care nu prevedea surse financiare, v-ați permis să îl trimiteți, ca să nu intre la votul final. Nu este corect ce se întâmplă.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat, vă atrag atenția că, cu toate eforturile pe care le-am făcut, n-am găsit în acest proiect de lege nicio sursă de finanțare. Nu cred că ne puteți cere să votăm un proiect de lege în ideea că un alt proiect de lege care poate fi votat sau nu are surse financiare.

Dar, dacă vreți, le trimitem pe amândouă la comisie, facem unul singur din ele, care are și surse de finanțare și propuneri, și le putem după aceea supune votului.

Domnul deputat Cristian Rădulescu, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Cristian Rădulescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Stimați invitați,

Acest proiect de lege a fost dezbătut la comisie și în prezența reprezentanților P.D., și a ajuns aici la dumneavoastră cu un raport favorabil.

În acest moment există determinarea, am înțeles, a majorităților dintre noi, să mergem până la capăt cu acest proiect de lege, și el să fie dezbătut și votat astăzi.

Nu suntem de acord cu retrimiterea la comisie. Șeful acestei comisii este din partea Partidului Democrat, și el și-a exprimat punctul de vedere, pe care toți l-ați auzit.

Este cazul să continuăm până la epuizare cu acest punct. Dar, acest act normativ este unul dintre acelea care antamează și, într-un fel, amanetează viitorul țării și al generațiilor pe o lungă durată. Este un proiect extrem de important și pentru cei care sunt, și pentru cei care vor veni. Este unul dintre acele proiecte care trebuie să arate dacă există sau nu o susținere majoritară pentru ele.

Iar în acest moment, noi avem onorații reprezentanți ai Guvernului aici, însă nu considerăm că opinia prezentată de către ei este suficientă. Un asemenea act normativ ar fi implicat prezența aici a ministrului finanțelor, și de asemenea a ministrului Muncii, care nu sunt aici, să ne spună care este punctul lor de vedere, cum vor face ei față în anii următori sau cât va fi mandatul lor, însă, aici nu este vorba doar de un simplu mandat al lor, cum vor face față acestor probleme pe care noi, în momentul de față, vrem să le lămurim.

Este o lipsă de considerație nu numai pentru subiecții acestui act normativ, ci și în general pentru țară, ca o asemenea lege așa de importantă să nu beneficieze de prezența aici a celor doi miniștri implicați: cel al finanțelor și cel al muncii.

Eu cer să mergem până la capăt cu dezbaterea acestui act normativ, în prezența celor doi miniștri, care să vină și să expună care este, clar, punctul lor de vedere și să nu se derobeze, după aceea, și să spună: "A fost un secretar de stat, care nu m-a reprezentat!"

Aceasta este punctul de vedere al Partidului Democrat.

Și, încă o dată, iată că asemenea lucruri foarte importante ne aduc în fața situației de a vedea dacă există sau nu susținere pentru Guvern și care este aceea. Acum să vă vedem, stimați colegi, pe un asemenea act foarte important, cum vă prezentați. Și, încă o dată, la anticipate, fiindcă astfel de hotărâri majore pentru țară nu pot fi luate de un Guvern care este susținut de 20% din Parlament și de 15% dintre cetățeni.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Stați, numai, să am o clarificare, înțeleg că cereți din partea grupului invitarea celor doi miniștri, conform art. 140 alin. 2?

Pe această temă, domnule Călian? Nu.

Domnul Călian și domnul Bolcaș, pe procedură. Nu? Domnule Bolcaș, vă rog.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Stimați colegi,

Este cazul să punem în discuție drepturile președintelui de ședință, care sunt de două feluri: drepturile care vizează buna ordine a desfășurării plenului, prin măsurile pe care le ia, inclusiv de sancționare, și care nu sunt discutabile, și drepturile domniei sale de a interveni în procesul legislativ care este în dezbatere. Aceste drepturi nu sunt și nu pot să fie discreționare. Filozofia întregii instituții parlamentare constă în aceea că discreționar este numai votul plenului.

În aceste condiții, s-au exprimat păreri pro și contra, s-a contestat hotărârea, s-au contestat hotărârile de retrimitere la comisie în temeiul art. 109 de către președintele de ședință, dar cred că nu s-a pus punctul pe i. Grupul parlamentar al Partidului România Mare solicită să puneți la vot în plenul Camerei Deputaților contestarea noastră cu privire la caracterul regulamentar al dispozițiilor prevăzute de art. 109 pe care le-ați invocat. Considerăm că aceste dispoziții nu sunt aplicabile în cauză, prin aceasta dumneavoastră vă supuneți cenzurii plenului. Este o hotărâre a președintelui care nu poate să rămână discreționară și necenzurată de absolut nimeni. Dumneavoastră, plenul, sunteți cei care trebuie să hotărâți.

Deci, domnule președinte, vă rog să supuneți votului plenului această contestare privind aplicabilitatea art. 109 în cazurile pe care le-ați enunțat dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Era domnul Călian și domnul Márton.

 
   

Domnul Petru Călian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Conservator consideră că nu există, în acest moment, niciun motiv prin care să întrerupem dezbaterile pe acest proiect de lege, care are din partea Comisiei de muncă un raport de adoptare.

Ba, mai mult de atât, este o zi memorabilă, prin prisma faptului că Parlamentul României, respectiv Camera Deputaților, nu este o anexă a Guvernului. Camera Deputaților, în calitate de for legislativ, decide și promovează legi, pe care reprezentanții Guvernului au obligația constituțională să le pună în aplicare.

Așadar, în situația în care acest proiect de lege va fi promovat, și eu cred că va fi promovat, Guvernul nu are decât să prevadă că această lege necesită un buget, ținând cont chiar de sursele propuse de inițiator și, în viitorul buget, cu prioritate, să fie inclus acest proiect de lege, astfel încât pensionarii să beneficieze în cel mai scurt timp de pensii corespunzătoare muncii, activității prestate de ei.

De aceea, domnule președinte, vă rog să dați curs dezbaterii acestui proiect de lege, astfel încât să îl avem la vot final și să-l votăm cu toții.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat, pentru intervenție. Regret că este o intervenție de fond și nu una de procedură.

Domnul deputat Márton.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Am intervenit la microfon pentru că sunt de cord cu liderul Grupului parlamentar democrat, că astfel de decizii, pe o perioadă îndelungată, trebuie să fie luate de o majoritate clară parlamentară, de un Guvern care are o susținere majoritară.

De exemplu, m-am gândit mai departe, după ce ați avut această intervenție, dacă acest proiect de lege ar fi fost propus în septembrie 2006 de ministrul din perioada respectivă, cu toate aceste prevederi, atunci a existat un Guvern care avea o susținere majoritară: PNL-PD-UDMR-PC, cu aceeași largă majoritate, probabil, de susținere, s-ar fi putut vota acea lege până în noiembrie și s-ar fi putut trece în proiectul bugetului de stat, inclusiv cu acoperirea acelor sume.

Am o singură problemă. Actualul președinte al comisiei, fost ministru, de ce nu a venit cu acest proiect de lege, ca să ne scape de această dezbatere cu o susținere parlamentară mică, atunci când a avut toată majoritatea parlamentară de susținere a unui astfel de proiect? Deci, aceasta este întrebarea mea retorică, de ce nu a venit domnul ministru, pe vremea respectivă, din septembrie, că situația era aceeași: previziunile, situația economică, banii care sunt ascunși erau aceiași. De ce n-a venit? Nu știu. Poate o să dați odată răspuns.

Însă este clar că dacă sunt foarte mulți în această Cameră care solicită, mi se pare, justificat, prezența primului ministru și a miniștrilor despre care s-a vorbit, dumneavoastră, președintele de ședință, aveți, într-adevăr, acea soluție pe care ați și enunțat-o, e singura soluție. Problema este, iarăși, dacă într-adevăr vor aceste grupuri, ca să fie persoanele respective aici și să suspendăm ședința până la momentul în care persoanele respective vor veni aici sau, dacă dumneavoastră suspendați ședința, se va considera a fi o tărăgănare a luării deciziilor.

Deci, eu solicit, liderilor grupurilor parlamentare să se exprime: doresc să fie prezenți și să suspendăm ședința până atunci sau nu doresc să fie prezenți și să continuăm dezbaterea? Că cele două lucruri, împreună, nu merg.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Barbu.

Voci din PD:

Domnul președinte!

 
   

Domnul Gheorghe Barbu:

Înțeleg că colegul meu de la UDMR este îngrijorat de ce n-am propus eu majorarea punctului de pensie. Vreau să îi reamintesc că în calitatea mea a trebuit să parcurg alte procese, care nu fuseseră făcute: acelea de recalculare a pensiilor și de majorare, cu acei bani pe care i-am avut la dispoziție în bugetul asigurărilor sociale, externalizând concediile medicale, creșterea copilului și aplicând, în acel prim an, externalizarea pensiilor agricultorilor, care se plătesc din bugetul de stat.

Sigur că pentru pensionari este nevoie, așa cum am spus în cuvântul meu, de o creștere accelerată și am făcut un apel la o clarificare a ceea ce înseamnă creșterea la 45%. Astăzi, putem susține un astfel de proiect, spunându-vă însă că sursele nu se regăsesc decât în mică măsură în bugetul asigurărilor sociale, e vorba de o decizie politică importantă și majoritatea surselor trebuie să fie în bugetul de stat, ceea ce mie, în calitate de ministru, nu mi s-a permis.

Mulțumesc. (Aplauze ale deputaților PD.)

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat, domnule președinte.

Doamna deputat Aura Vasile.

 
   

Doamna Aurelia Vasile:

Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul PSD vă solicită să supuneți votului propunerea pe care a făcut-o domnul deputat Bolcaș. După ce vom da acest vot, o să vedem dacă mergem mai departe și care va fi atitudinea noastră.

Legat de propunerea liderilor de grup de la PD și UDMR, vreau să le spun că ne putem desfășura astăzi activitatea și putem să facem dezbaterea proiectului de lege, deoarece avem un secretar de stat care a asistat pe parcurs și în cadrul comisiei. Și, de altfel, acest Guvern ne-a învățat că miniștrii sunt foarte ocupați și că la nivelul comisiilor cel mai mare rang cu care trebuie să ne mulțumim este secretarul de stat. O să cerem cu altă ocazie și poze, pentru a ni le pune în comisii sau, știu eu, la pupitrul ministerial.

Deci, Grupul PSD solicită continuarea dezbaterilor în prezența secretarului de stat, care am înțeles că este cel mai mare în ministerul respectiv, pe problema respectivă, și să supuneți votului propunerea domnului deputat Bolcaș.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Dacă nu mai există alte intervenții pe procedură, am două propuneri înaintate de lideri de grup: prima este invitarea miniștrilor de finanțe și al muncii, făcută de domnul deputat lider de grup Rădulescu; cea de a doua este contestarea aplicării art. 109 prin decizia președintelui. O să vă spun, în ce privește cea de a doua, că nu o voi supune la vot și nu voi supune niciodată la vot regulamentul, cei care nu sunt de acord cu regulamentul sunt liberi să facă o propunere de modificare a regulamentului. Dacă nu sunt de acord cu modul în care eu aplic regulamentul sigur că aveți posibilitatea de a sesiza Comisia de disciplină și comisia se va pronunța în ce privește modul în care eu conduc eu ședința, dar nu voi face rabat de la competențele mele procedurale.

Doriți să interveniți pe procedură? Vă rog, domnule Buda. Și domnul Bolcaș, desigur.

 
   

Domnul Daniel Buda:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Având în vedere faptul că nu doriți să supuneți la vot ceea ce domnul Bolcaș a solicitat și având în vedere cutuma parlamentară, în sensul că ori de câte ori se impunea să se retrimită la comisie un anumit proiect de lege există și posibilitatea ca această comisie să se întrunească acum, să dezbată acest proiect de lege, cu acel amendament, și să vină în plen, înapoi. Cei de la Comisia juridică au făcut acest lucru nu o dată, astfel încât, în 5 minute, comisia se poate pronunța asupra acestei chestiuni și vom veni înapoi, în plen, să continuăm dezbaterea la acest proiect de lege.

Prin urmare, domnule președinte, eu cred că se poate stabili un termen de 10 minute, în care comisia să dezbată acest amendament.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc.

Domnul Bolcaș.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Sunt dator o precizare, pentru a înlătura o interpretare greșită a celor susținute de mine: nu se supune la vot regulamentul, ci modul de aplicare a regulamentului de către președintele de ședință. Or, modul de aplicare a regulamentului nu este cenzurabil în materia procedurilor legislative de Comisia de disciplină, ci este numai aptitudinea plenului de a se pronunța cu privire la acest lucru.

De aceea, stărui în cererea mea, domnule președinte, care nu vizează regulamentul, ci aplicarea sa.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Fiind o intervenție de procedură, vă rog, domnule deputat, să invocați și articolul pe care bazați dreptul plenului de a cenzura modul în care conduc ședința.

Voci din sală:

Putem să schimbăm și președintele!

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Sigur că puteți, dar nu o să prea reușiți, că v-ați chinuit de zor, în 2005, să nu mai permiteți schimbarea președintelui!

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Alte intervenții pe procedură? Nu mai sunt.

Supun votului dumneavoastră, atunci, propunerea de invitare a miniștrilor la lucrări. Vă rog să votați. Votăm electronic.

 
     

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Nu avem nevoie de ei! Ce să spună, că sunt incompetenți? Unii din ei sunt incompetenți!

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Cu 113 voturi din 221, propunerea a fost adoptată.

Consult plenul dacă suspendăm lucrările până la venirea miniștrilor sau continuăm cu alte proiecte și vom lua acest proiect atunci când miniștrii vor putea să se afle în plen. Consult liderii de grupuri pe această temă.

 
Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.19 din 17 martie 2000 privind sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale cu modificările și completările ulterioare (amânarea dezbaterilor).  

Da, domnule președinte Barbu, vă rog, pe tema aceasta.

   

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnule președinte,

Eu cred că trebuie să continuăm cu alte proiecte de lege. Vă propun, în aceste condiții, întrucât cele două proiecte, unul după altul, care sunt în ordine, cred că poz. 29 este cea despre care domnul Cindrea a și vorbit aici și face obiectul, de fapt, tot al modificării Legii nr. 19, să trecem la pct. 30 și să reluăm pct. 29 și 30 în prezența miniștrilor.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Da, cred că este o propunere pertinentă.

Doamna deputat Vasile și domnul deputat Uioreanu.

 
   

Doamna Aurelia Vasile:

Pentru a fi de acord cu propunerea domnului deputat Barbu, aș vrea să ne faceți precizarea dacă s-a luat legătura cu cei doi miniștri și aproximativ în cât timp vor sosi. Ne răspundeți și noi spunem cum vom proceda mai departe.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mi-e greu să vă fac precizarea asta, întrucât plenul abia a votat, de îndată ce suspendăm ședința, dacă o suspendăm, vom lua legătura cu domnii miniștri și vă vom anunța cât de repede.

 
   

Doamna Aurelia Vasile:

Domnule președinte,

Mă nemulțumește răspunsul dumneavoastră. Nu putem, suntem atâți deputați în sală, iar dumneavoastră ne spuneți că "veți lua legătura" și că "nu știți". Se discută de mai mult de o oră de acest lucru, la un moment dat, și dumneavoastră ați spus că ar fi bine să fie, deci, vă întrebăm încă o dată, s-a luat legătura cu cei doi miniștri și în cât timp credeți dumneavoastră că ne vor onora cu prezența?

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

În momentul în care voi avea răspunsul pot să vă asigur că vi-l voi da.

Domnul deputat Uioreanu, domnul deputat Márton. Înțeleg că domnul Uioreanu susținea propunerea domnului Barbu.

Domnul Rădulescu și domnul Márton, îmi cer scuze.

 
   

Domnul Cristian Rădulescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Înțelesul clar al propunerii pe care am făcut-o este să se prezinte aici cei doi miniștri, iar noi să continuăm să lucrăm. Mai sunt o mulțime de acte normative, chiar din domeniul social, care urmează la rând, și, de asemenea, cred că nu ne strică o repriză ușor prelungită de muncă, acum, către finalul sesiunii, având în vedere că sunt peste 80 de acte normative pe ordinea de zi pentru această săptămână, pe care nu apucăm să le epuizăm, le vom reporta pe săptămâna următoare, săptămâna următoare vom lucra o mică parte dintre ele. Și eu cred că aproximativ 50 de acte normative, care sunt deja ieșite de la comisii și venite în plen, vor rămâne pentru peste două luni, pentru sesiunea septembrie-decembrie.

Deci, o să vă rugăm, mă asociez celor spuse de doamna lider a Grupului PSD, să vedem pe unde sunt miniștrii și între timp să continuăm cu celelalte acte normative.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Înțeleg că este o propunere care își însușește și punctul de vedere al președintelui de comisie.

Domnul deputat Márton.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Eu sunt o fire mai practică. De altfel, nu am avut o propunere de amânare și de așteptare a miniștrilor, ci am pus o întrebare liderilor de grup, dar prin vot s-a tranșat, deci se știe cine a hotărât așa.

Revenind la idee, deocamdată în mod evident nu știm când și cum vor veni miniștri.

În al doilea rând, dacă discutăm, în continuare, orice lege, oricare dintre legile care vizează același segment, fără miniștri, nu ar fi bine. Și atunci, am o propunere intermediară, care ne rezolvă această problemă, să ne întrunim, liderii de grupuri parlamentare, chiar Biroul permanent, în 15 minute, să modificăm programul pentru săptămâna aceasta, după-masă să avem în continuare plen, că oricum vom avea, să nu mai avem comisii și în acest interval de un sfert de oră de consultare, pe care am dreptul să-l solicit, în calitatea mea de lider de grup, și putem să fim de acord cu această modificare de program, vom afla când vor fi aici miniștrii. Și atunci, peste 15 minute ne vedem cu toții aici și ne va fi anunțată ora la care vom continua dezbaterea pe legile respective.

Aceasta este o propunere procedurală, dacă sunteți de acord, evident.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, eu vroiam doar să fac observația că propunerea care s-a făcut de la comisie era pentru cele patru proiecte pe care am decis că le discutăm astăzi, până la închiderea ședinței, e vorba de pct. 30, 31, 32 și 33. Dacă veți fi de acord cu aceste puncte, nu cred că ocupă foarte mult timp.

Urmează, sigur, toate celelalte propuneri de care vorbea domnul Rădulescu, sunt propuneri de respingere, putem să facem o ședință specială dedicată respingerilor, așa cum am mai făcut, și să le putem discuta și pe acestea până la finalul sesiunii.

Deci, dacă ați fi de acord, propunerea pe care eu aș face-o și să continuăm discuția procedurală pe ea ar fi să finalizăm cu cele patru proiecte pe care am hotărât deja că le discutăm astăzi și apoi să se întâlnească liderii și să stabilească cum procedăm mai departe.

Doamna Aura Vasile, domnul Marcu Tudor.

 
   

Doamna Aurelia Vasile:

Domnule președinte,

În enumerarea dumneavoastră ați uitat și poz. 29, deci, 29, 30, 31 și 33, a aprobat plenul că vom continua și vom finaliza dezbaterile generale, până la poz. 33. Socotim că și în ce privește poz. 30 și 31 și 32 și 33 se pot invoca, de asemenea, probleme în legătură cu... Poftim? Imediat.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Nu faceți dialog cu sala.

 
   

Doamna Aurelia Vasile:

Deci, noi suntem de acord să continuăm dezbaterile generale pe 29, 30, 31, 32 și 33 și îi așteptăm pe domnii miniștri, după care vom vedea dacă rămânem sau nu la votul final.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, doamnă deputat.

Propunerea comisiei era ca și 29 să intre la pachet cu 28, atunci când participă miniștrii la discuție, întrucât vizează exact același obiect și, mai mult decât atât, propune acele resurse despre care s-a vorbit aici. Eventual, atunci, poate le discutăm invers, că nu putem, întâi, să discutăm o lege și după aceea să discutăm dacă suntem de acord și cu sursele sau nu.

Domnule deputat Marcu Tudor, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Recunosc că timp de o oră și ceva m-am tot gândit și eu, printre picături, ce le mai poate da prin gând unora dintre cei care se opun votului unei probleme importante pentru 6 milioane de oameni din țara aceasta și familiile lor, ca să nu se treacă la vot! Recunosc că atâtea chichițăraie, atâtea minuni câte s-au invocat, pentru ca să nu se voteze astăzi ceea ce așteaptă atât de mulți oameni în țara asta, încât rămân aproape perplex!

De aceea, eu vă fac următoarea propunere, celor de bună-credință, cum vom face și noi, cei de la Partidul România Mare: vom solicita listele de vot, de ultima dată, acum, adică, atunci când ați votat toți cei care au vorbit într-un fel aici și au votat chichița care amână sau anulează votul. Atunci când ați invocat să vină aici "marele" ministru de finanțe și "marele" nu știu cine, de care, niciodată, nu s-a legat nimeni, exact acum se leagă... N-au fost prezenți niciodată, nici nu știu cum arată, decât de la televizor, și atunci, ce caută aici? Pur și simplu, ca să întârziem, să anulăm această dorință de vot!

Și, ca atare, toți cei care ați votat aprobarea acestei chichițe, noi vom face listele publice pe sediile partidului nostru din toate județele: "Iată, domnilor, cine vorbește și nu face! Cine plânge pe umerii pensionarilor, dar, de fapt, sunt împotriva lor, din moment ce au votat o chichițăraie atât de rușinoasă!

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Stimați colegi,

Vă consult atunci dacă vom continua acum lucrările, dezbaterile pe articole, cu proiectele de la 30 până la 33, sau suspendăm acum ședința? De acord să continuăm, atunci, de la pct. 30 la 33, urmând ca 28 și 29, vedem în ce ordine, să se discute cu invitarea reprezentanților Guvernului.

Vă reamintesc că la 14 este și Birou permanent reunit.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea legii nr.495/2004 privind salarizarea și alte drepturi bănești ale personalului din administrația centrală a Ministerului Afacerilor Externe și de la misiunile diplomatice, oficiile consulare și institutele culturale românești din străinătate, cu modificările și completările ulterioare (rămasă pentru votul final).  

La pct. 30, Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.495/2004 privind salarizarea și alte drepturi bănești ale personalului din administrația centrală a Ministerului Afacerilor Externe și de la misiunile diplomatice, oficiile consulare și institutele culturale românești din străinătate, cu modificările și completările ulterioare.

Legea are caracter ordinar.

Proiect respins de Senat.

Raport de adoptare, Comisia pentru muncă.

Suntem Cameră decizională.

Rog inițiatorul, domnule ministru Cioroianu, aveți cuvântul.

   

Domnul Adrian Cioroianu (ministrul de externe):

Stimați colegi, bună ziua.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Nu sunteți inițiator, domnule ministru?

 
   

Domnul Adrian Cioroianu:

Eu vreau să o susțin, sunt colegi care sunt inițiatorii acestei legi, o să-l rog pe domnul Barbu, dacă...

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog să prezentați atunci punctul de vedere ca ministru.

 
   

Domnul Adrian Cioroianu:

Stimați colegi, numai o clipă, pentru că, în esență, lucrurile sunt mai simple decât par. (Pentru că în sală este rumoare)

Dincolo de bucuria de a vă revedea și de a pune în discuție, chiar și în fața celor care sunt astăzi oaspeții noștri, distinșii pensionari de la balcon, stimați colegi, este o problemă care nu ține de un partid anume, nu ține de PNL, de PD, nici măcar de PSD, nici de PRM... Domnule Tudor! Domnule Tudor!

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Nu faceți dialog cu sala!

 
   

Domnul Adrian Cioroianu:

Vreau să vă spun, stimați colegi, că este o problemă care ține de noi toți, ține de reprezentarea noastră în lume și de importanța pe care o dăm și de onoarea pe care o dăm acestei reprezentări.

Foarte pe scurt, vă voi spune că nivelul de salarizare, în acest moment, al personalului diplomatic și consular român se află, raportat la nivelul diplomațiilor statelor din Uniunea Europeană, state cu care, evident, începem din ce în ce mai să ne comparăm, pe unul dintre ultimele locuri. Astfel, salariul unui ambasador român este de 15% din cel al unui ambasador german, 29% față de salariul unui ambasador grec, 30% față de cel al unui ambasador ceh sau 37% față de cel al unui ambasador maghiar. Aș continua comparația spunându-vă că salarizarea ambasadorilor sau diplomaților, în genere, români este inferioară chiar și față de diplomații din Republica Moldova. Dacă îmi permiteți în detaliu, dacă un diplomat din Republica Moldova are 2.800 de euro, salariul unui ambasador român este în jurul a 2.700 de euro.

Nu voi insista foarte mult, vă voi spune doar că ajustarea valorii coeficienților de multiplicare utilizați la calculul salarial ne permite să atingem un procent de 40 sau 50% din nivelul de salarizare al corpului diplomatic și consular din statele membre ale Uniunii Europene. Deci, practic, dacă veți fi de acord cu această lege, ce vom reuși va fi ca nivelul de salarizare al diplomaților noștri să ajungă la 40, repet, 40-50% din nivelul de salarizare al statelor Uniunii Europene.

Evident că sunt deschis la orice întrebări.

Domnule Barbu, dacă doriți să prezentați expunerea.

Țin să spun că am avut o bună colaborare cu comisia reprezentată de domnul Barbu și de colegii domniei sale, Comisia de muncă, și sper, evident, să vă putem convinge și pe dumneavoastră.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc.

Domnule președinte, raportul comisiei, vă rog.

 
   

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Proiectul legislativ propune modificarea și completarea Legii nr.495/2004 privind salarizarea și alte drepturi bănești ale personalului din administrația centrală a Ministerului Afacerilor Externe și de la misiunile diplomatice, oficiile consulare și institutele culturale românești din străinătate, cu modificările și completările ulterioare.

Proiectul de lege intră în categoria legilor organice.

Inițiativa legislativă a fost respinsă de Senat. A avut aviz negativ din partea Guvernului; a fost admisă, cu modificări, în Comisia pentru muncă și protecție socială a Camerei Deputaților, așa cum vă este prezentată în raportul cu amendamente admise și respinse.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Dacă există intervenții la dezbateri generale?

Domnul deputat Titus Corlățean, domnul deputat Ștefan Glăvan, domnul deputat Marcu Tudor.

 
   

Domnul Titus Corlățean:

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat va vota pentru adoptarea acestui proiect de lege, pentru o rațiune extrem de simplă: necesitatea asigurării unui minimum de motivație și a unui minimum de calitate a serviciului diplomatic românesc în țară și în străinătate.

Spuneam acest lucru, în condițiile în care, din păcate, în ultimii doi ani și jumătate, Ministerul Afacerilor Externe al României a plutit, nu o dată, între ridicol, între lipsă de viziune și inițiativă și chiar, adesea, incompetență.

Sperăm că acest proiect de lege va ajuta la stimularea corpului diplomatic românesc. Nu este un cec în alb, față de o stare de lucruri care continuă și în prezent, la nivelul M.A.E. Și, ca fost diplomat, vreau să spun că o astfel de perioadă, cea constatată în ultimii doi ani și jumătate, am mai întâlnit-o, chiar dacă nu la aceste cote, în perioada de tristă amintire a guvernării C.D.R., când, de asemenea, corpul diplomatic românesc, în special cel din străinătate, a trecut prin momente extrem, extrem de dificile.

Încă o dată, vom vota acest proiect de lege, însă vom fi extrem de atenți la modul în care M.A.E., după ce a primit și va primi acest sprijin, va ști să susțină interesele naționale românești în străinătate, dar și aici, la centru, la București, maniera în care va ști să promoveze interesele românești.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

O precizare din partea domnului președinte Barbu și-l invit după aceea pe domnul Glăvan.

 
   

Domnul Gheorghe Barbu:

Aș vrea să se corecteze în stenogramă. În mod greșit, am spus din categoria legilor organice; face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Domnul deputat Glăvan și domnul deputat Marcu Tudor.

Domnul deputat Glăvan, vă rog.

 
   

Domnul Ștefan Glăvan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

În primul rând, aș dori să vă informez că, în cadrul unei ședințe speciale, Comisia pentru politică externă a Camerei Deputaților a avizat favorabil acest proiect de lege.

Pentru a susține necesitatea acestei propuneri legislative inițiate de colegi deputați și senatori, vreau să subliniez importanța activității diplomaților, extrem de scurt, ca o categorie socio-profesională de elită - și sper să acceptați această sintagmă -, în promovarea intereselor țării. Și în special, importanța diplomației românești care, la ora actuală, trebuie să se alinieze calității profesionale a diplomației europene.

România trebuie să încheie procesul de aderare Schengen și, în aceste condiții, trebuie îndeplinite o serie de măsuri, o serie de criterii tehnice, dar și ridicarea gradului de profesionalism, de motivare și prin creșterea salarizării acestui personal diplomatic.

Nu se poate recruta, la ora actuală, și selecționa personal valoros dintre absolvenții cu studii superioare, nu se poate forma și perfecționa în vederea transformării acestuia, acestui personal diplomatic, într-un personal de carieră. Și repet, revin cu această idee, un personal de elită, de reprezentare elegantă, dacă acceptați, în exteriorul țării.

În prezent, cum spunea și domnul ministru, diplomații români sunt remunerați la un nivel extrem de scăzut și, dincolo de pragmatismul acestei expresii, acceptați ideea că ne situăm printre ultimele țări în acest domeniu.

De altfel, propunerea legislativă vizează un număr extrem de strâns de diplomați - mai puțin de 650. Și, ca o consecință a acestei idei, efortul financiar pe care-l presupune realizarea, transpunerea în practică a acestei propuneri legislative, poate fi acoperit din taxele consulare, pe care consulatele noastre le percep de la petenți.

Doresc să menționez că în Senat comisiile de specialitate sesizate în fond au votat favorabil și, de asemenea, Consiliul Legislativ a avut exact aceeași conduită.

Consider că recalibrarea sistemului de salarizare a Ministerului de Externe român și alinierea la standardele europene, impuse de parteneriatul european, este imperios necesară.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Marcu Tudor.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

De mult se discută această propunere. Noi, cei din Partidul România Mare, chiar am luat în discuție anterior și am găsit că este perfect justificată și trebuia aplicată mai demult, deoarece, în permanență solicităm ca mediul diplomatic aflat în străinătate să fie activ, incisiv, să participe la toate activitățile unde trebuie să participe și unde participă alții și domniile lor, ai noștri, nu prea pot să participe, din mai multe motive. Și unul dintre ele vi-l spun ulterior. Dar, această incisivitate o spunem numai așa, din vorbă. Pentru că atunci când este vorba să ajutăm ca acești diplomați să-și facă misiunea la bun sfârșit, sau să-și ducă misiunea în bune condițiuni, noi avem rezerve - că nu știu de ce ăla și nu ăla, sau alte minuni.

Este perfect justificată această cerere. Ea se aplică numai la o parte dintre ei. Eu aș zice că la toată lumea trebuie aplicată, pentru că nu fac diferențieri între țări, ci, poate, eventual, între nivelul costurilor vieții din țările diferite. Aș zice chiar că este un nivel extrem de scăzut de salarizare și la funcționarii din interiorul ministerului, pentru că noi ne raportăm, nu la funcționarul ăla care cunoaște 5 limbi străine, care a fost șef de promoție, care nu știu ce altă minune, și are 10 milioane, și zicem: păi, de ce ălaltul, din fundul satului, nu știu de unde, să aibă numai 7 milioane?! Păi, să învețe și el atât! Trebuie să facem odată diferențierea asta între cei care muncesc și se trezesc pe urmă că le e gândul la plecat în străinătate, pentru că au performanțe și nu le sunt recunoscute în țară.

În acest sens, vreau să-l atenționez pe domnul ministru Cioroianu despre ceea ce domnia sa știe la fel de bine ca mine, că selecția la Ministerul Afacerilor Externe se face extrem, extrem de deficitar, cu interese particulare, cu forțări evidente, în afara legii, aproape la nivelul corupției și trecând peste nivelul la care se poate acuza de abuz în serviciu al unora dintre foștii activiști ai Securității statului trecut, care se află acum, în prezent, în acest minister și nu sunt, poate ... Or fi și unii ambasadori. Dar ei decid ce și cum cu ambasadorii în interes personal sau în interesul unor structuri. Și domnul ministru a promis că va lua măsuri în sensul ăsta, dar eu îl atenționez pe domnia sa că măsuri a promis și Răzvan Ungureanu, care nu a luat măsurile astea. Ba, chiar le-a încurajat și am ajuns în situația în care oameni deosebit de capabili, așa cum zicea domnul Glăvan, nu pot accede, nu pot intra în structurile astea, cei care parcă sunt făcuți pentru ele, pentru că sunt niște interese particulare ale unor nonvalori aflate astăzi și la post și aflate și în structura internă a Ministerului Afacerilor Externe.

Ca atare, domnule ministru, noi vom aproba această salarizare și vă solicităm chiar să faceți proiectul de lege, sau să se mărească și la cei care stau cu câteva milioane de lei și cunosc nu știu câte limbi străine, sau nu știu ce performanțe intelectuale au și au în jur de 20 și ceva, 30 de ani, dar nu pot accede, pentru că stă... așaa, acoperă, precum căpușile, vechea structură securistă în Ministerul Afacerilor Externe. Și vă spun în mare cunoștință de cauză. Știți și dumneavoastră mulți dintre ei.

Deci, vom vota. Dar, domnule ministru, vă rog încă o dată, acționați astfel, încât să nu mai dați posibilitatea, nu suspiciunilor, ci certitudinilor ca anumiți oameni din subordinea dumneavoastră, cel puțin până ați venit, acum, la conducerea ministerului, acționează precum se acționa pe vremea lui Gheorghiu-Dej. Sau, hai să zic, cu toate că era mult mai bine în sensul ăsta, pe vremea lui Ceaușescu. Nu au ieșit din acest sistem de cadre, pe care-l aplică în Ministerul Afacerilor Externe. Dacă vreți, putem face o comisie parlamentară, care să ancheteze modul în care se promovează cadrele acolo, modul în care se acceptă cadrele în Ministerul de Externe, modul în care se propun miniștrii, ambasadorii în anumite țări și așa mai departe.

Vă asigur eu că veți avea niște surprize uriașe, acei membri ai comisiei, care veți hotărî să faceți un control la Ministerul Afacerilor Externe.

Deci, vom aproba aceste salarii, cu rezerva părților pe care eu vi le-am relevat, domnule ministru.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Doamna Lavinia Șandru. Domnul Niță.

 
   

Doamna Marcela Lavinia Vâlcov-Șandru:

Vă mulțumesc frumos.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu sunt de acord că trebuie să ne aliniem la foarte multe standarde, pe care, cu siguranță, ni le-am dori fiecare dintre noi.

Cred că în primul rând ar trebui să ne aliniem la standarde în ceea ce privește nivelul de trai. Și, dacă în urmă cu câteva minute, am considerat că nu există bani în România pentru a crește pensiile, nu știu cum mai putem să ne uităm în ochii pensionarilor de acum înainte, dacă noi venim în fața lor acum și creștem salariile personalului diplomatic. Sunt de acord, credeți-mă, să creștem salarii, dar numai acolo unde putem vorbi despre performanță. Și nu știu dacă, stimați colegi, diplomația românească, la ora actuală, este una performantă. Cred că nu.

Așa că eu v-aș ruga, stimați colegi, să nu votați acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
     

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Populism de televizor!

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, doamna deputat.

Domnul deputat Niță.

Vă rog, stimate coleg, să nu întrerupeți oratoarea.

 
     

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Nu o întrerup, pentru că a terminat!

E greu să întrerupi o femeie! (Rumoare)

 
   

Domnul Constantin Niță:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sigur că eu sunt de acord cu votarea acestui proiect de lege, numai că să nu dăm bani clientelei politice pe care o tot trimitem în străinătate. Să-i păstrăm pe acei diplomați pe care încă îi mai avem în structurile Ministerului de Externe, să promovăm mai mult tineret, care să învețe de la cei care încă mai sunt pe acolo. Din păcate, pe unii i-a uitat Dumnezeu pe la unele ambasade, iar alții au acces foarte greu.

Apoi, mai este o chestiune pe care aș vrea să o aibă în vedere domnul ministru. Poate vine și cu un proiect de lege, prin care propune ca unele ambasade să fie renovate. Pentru că sunt unele care au scaune de 20 de ani, unele care sunt nevăruite, unele care au cheltuieli minimale în ceea ce privește funcționarea corectă și reprezentativă - repet, reprezentativă - a ambasadelor românești. Și, prin urmare, cred că este timpul să vă ocupați, domnule ministru, și de această chestiune. Pentru că, fie că este o lipsă de interes crasă a unor ambasadori cu privire la modul cum arată ambasadele românești în străinătate, fie că dumneavoastră nu vă preocupați de asigurarea fondurilor necesare pentru asigurarea unei reprezentativități sau a unui minim protocol necesar, să spun, în prezentarea ambasadelor românești în fața lumii.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Pușcaș.

 
   

Domnul Vasile Pușcaș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Faptul că există destule intervenții și la subiectul acesta, al salarizării diplomaților, înseamnă că recunoaștem și utilitatea, și necesitatea și, mai ales, în momentul de față, importanța lor, așa cum distinșii mei colegi subliniau mai înainte.

Sunt de acord și cu colegii care-și exprimau îngrijorarea în ceea ce privește profesionalismul, eficiența și, mai ales, rezultatele pe care le aduc diplomații - și aici sunt convins că domnul ministru a notat și noi vom continua, în Comisia pentru politică externă, să monitorizăm acest lucru.

Dar vreau să vă spun, distinși colegi, că mulți diplomați de foarte bună calitate au părăsit serviciul diplomatic. Au părăsit serviciul diplomatic, pentru că, deja, piața muncii le dă posibilitatea să meargă în Uniunea Europeană, să meargă în Statele Unite, să meargă în zona privată care plătește mai bine decât noi, publicul, care avem tot timpul pretenții și care solicităm, în fiecare zi, ca ei să se prezinte într-o anumită ținută, să aibă un anumit tip de discurs și, mai ales, să se dedice 24 din 24 de ore interesului național.

Mai există încă ceva. Am auzit niște discuții, chiar și la comisie, spunându-se: bun, dăm tot judecătorilor, diplomaților și așa ceva ... Eu sunt de acord cu ceea ce se spunea aici. Nu cred - și nu cred că părăsim speranța de a trece acel proiect legislativ despre care am discutat în urmă cu câteva minute -, dar nu cred că trebuie tot timpul ca pentru o categorie să mergem, s-o ținem în stare defavorizată, până când vom avea posibilitatea să le ducem pe toate. Cred că ar trebui să ne punem în minte și voința politică să ducem încet, încet, toate categoriile în sus. Că, de fapt, acesta este scopul pe care noi îl avem și pe care-l urmărim.

În încheiere, domnule președinte și distinși colegi, eu susțin acest proiect legislativ și vă încurajez să o facem, pentru că, de fapt, este vorba nu despre o categorie neapărat elitistă, dar este vorba despre o categorie de care avem nevoie, cum avem nevoie de toate categoriile și pentru toți trebuie să ne îngrijim.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Cliveti; domnul deputat Mircovici.

Mai există și alte intervenții? Nu mai sunt. În încheiere, domnul ministru, dacă va dori.

 
   

Doamna Minodora Cliveti:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Numai două remarci vreau să fac. În primul rând, Ministerul Afacerilor Externe este unul dintre ministerele care funcționează în România. Dintotdeauna a avut o prestație bună și aș vrea să remarc un al doilea lucru, mai ales pentru care am venit aici, la acest microfon, că are un personal format în majoritate din femei. Femeile din Ministerul Afacerilor Externe muncesc foarte mult, așa cum muncesc toate femeile și mi se pare corect că, de data aceasta, se gândește cineva și la veniturile lor, în acest domeniu, în care, iată, vor avea șansa să câștige mai bine.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, doamna deputat.

Domnul deputat Mircovici.

 
   

Domnul Niculae Mircovici:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor,

Aș vrea să fac o singură remarcă. Nu pot fi de acord cu comparația care s-a făcut între ceea ce s-a discutat mai înainte, când era vorba de 6 milioane, și ceea ce se discută în momentul de față, când este vorba de 600 de profesioniști care ne reprezintă în afară.

Există în tradiția poporului român ca, atunci când are musafiri, să mănânce o friptură, chiar dacă toată săptămâna mănâncă fasole.

Eu cred că elementul de reprezentare, în afară de elementul nevoie de a reține oameni care să ne reprezinte cu adevărat și să fie profesional oameni competenți, este ceva normal. Mă gândeam, la un moment dat, la momentul în care aveam pe distinsul nostru coleg ambasador la Belgrad și care avea un salariu de 8 milioane, echivalentul a 300 de euro. Este anormal să punem diplomații noștri în astfel de situații atunci când sunt în străinătate.

Sigur că vom susține aceste creșteri salariale, cu atât mai mult cu cât ni s-a și oferit sursa de finanțare - din taxele consulare.

Vă mulțumesc. Restul, cred că-i populism.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Dacă nu mai există intervenții la dezbateri generale, înțeleg că nu se cere drept la replică de la domnul deputat Glăvan.

Atunci, îl invit pe domnul ministru la final, dacă doriți să interveniți.

 
   

Domnul Adrian Cioroianu:

Eu ar urma să vă mulțumesc, vă dați seama, dar profit de prezența aici, pentru a vă spune că decizia dumneavoastră de astăzi, practic, nu onorează numai Corpul diplomatic, ci onorează Parlamentul și Camera Deputaților, ca atare.

Da, doamna Cliveti, trebuie să vă dau dreptate. Într-adevăr, femeile, în această instituție numită Ministerul de Externe, fac o treabă excelentă. Nu numai femeile. Dar, profit de intervenția dumneavoastră pentru a vă spune că în cele două capitale despre care vorbim atât de mult - Washington și Londra -, în care nu avem ambasadori, avem două doamne, însărcinați de afaceri, care se descurcă admirabil.

Domnule Glăvan, într-adevăr, vorbeați de elită. Nu știu dacă sunt 600 sau sunt mai mulți. Am aici un director care poate da ... Nu numărul contează. Și eu cred că nu se poate compara cât de dureroasă ar fi situația pensionarilor din România - și este dureroasă. Fiecare are în familie, sau, mă rog, a avut în familie sau va avea în familie. Dar, în același timp, această țară a avut, are și va avea nevoie de diplomați.

Domnul Pușcaș a pus degetul pe rană. Sunt oameni buni care pleacă în privat. Nu mă ascund să vă spun că sunt oameni buni care pleacă în mediul privat.

În Occident, acolo unde noi trimitem ambasadori, o secretară foarte bună o găsești la 2.500. Cam așa are și ambasadorul României, sau diplomatul României.

Deci, vă mulțumesc foarte mult că nu am transformat această dezbatere într-una care să ducă, eu știu, în direcții puțin populiste. Realmente vă mulțumesc și credeți-mă că ați luat decizia bună. Am reținut și ceea ce se spunea, bănuiesc că este cazul Tokio, unul dintre ele. Și țin să vă spun la modul cel mai deschis, dar, în același timp, oficial, cu putință: opinia mea este - și o voi încuraja în măsura în care voi avea, evident, și susținerea dumneavoastră, România trebuie nu numai să închirieze localuri acolo unde avem ambasade sau reprezentanțe. Noi trebuie să cumpărăm. Este o investiție foarte bună. Prețul în ceea ce se cheamă real estate este în creștere peste tot, în Europa și în lume. Este o investiție pe care statul român o face. Nu sunt pentru închirieri. Sunt pentru sumpărarea unor locuințe și terenuri, pentru că ele sunt ale acestui stat pentru care scuza de lipsă de bani devine din ce în ce mai fragedă și mai de nesusținut.

În privința examenelor, am reținut cele spuse de domnul Tudor. Cum se știe, le-am blocat pe cele care erau în curs, în dorință să asigur acea corectitudine de care vorbeați, domnule Tudor.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Dacă nu mai există intervenții la dezbateri generale, trecem la dezbaterile pe articole.

Lucrăm pe anexa cu amendamente admise. Nu există amendamente respinse.

Dacă, de la pct.1 la pct.5, există obiecții, observații, comentarii? Nu sunt. Adoptate.

De la pct.6 la pct.10? Adoptate.

De la pct.11 la pct.15? Adoptate.

Am finalizat dezbaterea pe articole.

Proiectul rămâne la vot final.

 
Informare privind depunerea unei moțiuni simple cu tema Patru milioane de lei, subvenție pentru fiecare hectar de teren arabil.  

Pe procedură, domnul deputat Ioan Munteanu.

   

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Deputații P.S.D. menționați în anexele la prezenta moțiune, membri ai Camerei Deputaților în această legislatură, în temeiul art.112 din Constituția României, modificată și completată prin Legea de revizuire a Constituției României nr.429 din 2003 și în temeiul art.158 și 168 din Regulamentul Camerei Deputaților, înaintăm astăzi prezenta moțiune simplă, cu tema "4 milioane de lei, subvenție pentru fiecare hectar de teren arabil".

Vă rugăm să dispuneți măsurile necesare în vederea declanșării procedurilor legale pentru dezbaterea acesteia.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Da, vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat. O să vă rog să o depuneți. O s-o verific și o să-i fixez un termen, dat fiind că ziua de luni este deja destul de încărcată cu moțiuni, presupun că vom putea număra șase zile fără ziua de duminică și să avem marți, probabil, această moțiune, dar vă voi anunța în timp util.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.27/2007 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2007 controlorilor financiari din cadrul Curții de Conturi, salarizați potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr.160/2000. (rămas pentru votul final).  

La pct.31: Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.27/2007 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2007 controlorilor financiari din cadrul Curții de Conturi, salarizați potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr.160/2000.

Legea are caracter ordinar; proiect adoptat de Senat; raport de adoptare - Comisia pentru muncă și protecție socială; suntem Cameră decizională.

Rog inițiatorul.

Nu este inițiatorul. Scot de pe ordinea de zi, potrivit art.140 alin. (3).

Discutăm la Biroul permanent.

Nu, nu, inițiatorul. Cine-i inițiatorul? Ministerul de Finanțe? Păi, vorbiți, atunci, dacă sunteți inițiatorul. Iertați-mă!

   

Domnul Anghel Iordan (consilier, Curtea de Conturi):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Curtea de Conturi susține acest proiect de lege, deoarece, prin acest proiect de lege se realizează o reparație morală a unei categorii socio-profesionale.

Timp de doi ani de zile, de la 1 ianuarie 2007, controlorii financiari nu au beneficiat de nicio creștere salarială. A fost singura categorie socio-profesională din cadrul bugetarilor.

Trebuie să fac următoarea precizare. Controlorii financiari ai Curții de Conturi, ca și consilierii de conturi, au, prin Legea de organizare și funcționare, anumite incompatibilități. Nu avem dreptul la nicio sursă de venit, în afară de salariul de încadrare, care-i prevăzut prin lege.

S-a ajuns într-o situație foarte bizară la ora actuală. Noi, care verificăm banul public, verificăm toate instituțiile publice, inclusiv și Parlamentul și societățile naționale și regiile naționale, să ajungi cu niște salarii derizorii. Cineva o să spună că, totuși, salariile la Curtea de Conturi sunt puțin mai mari decât ale celorlalți bugetariști. Într-adevăr, cu un mic procent sunt mai mari. Dar toți ceilalți bugetariști au venituri salariale cu mult mai mari decât salariul pe care-l încasăm noi, ca reprezentanți ai Curții de Conturi.

De aceea, rugămintea din partea Curții de Conturi, domnilor deputați, stimați deputați, să ne ajutați să putem și noi să facem față cerințelor pe care ni le solicitați dumneavoastră și societatea, în administrarea banului public.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Comisia? Domnul deputat Barbu. Vă rog.

 
   

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Proiectul de lege se referă la aprobarea Ordonanței Guvernului nr.27/2007 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2007 controlorilor financiari din cadrul Curții de Conturi, salarizați potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr.160/2000.

Proiectul a fost adoptat de Senat, cu modificări, și are caracter de lege ordinară. A fost, de asemenea, adoptat de către Comisia pentru muncă și protecție socială a Camerei Deputaților, cu modificări, pe care vi le supunem dezbaterii, așa cum se regăsesc ele, în amendamentele admise și respinse la prezentul raport.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă există intervenții la dezbateri generale? Nu există intervenții la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterile pe articole.

Vă atrag atenția că există un amendament respins. Se susține? Nu se susține.

Pe anexa cu amendamente admise, de la pct.1 până la pct.5, obiecții, observații, comentarii? Nu sunt. Adoptate.

De la pct.6 la pct.10, obiecții, observații, comentarii? Nu sunt. Adoptate.

De la pct.11 la pct.14, obiecții, observații, comentarii? Nu sunt. Adoptate.

Am finalizat dezbaterea pe articole. Acest proiect rămâne la vot final.

Am să fac mențiunea, nu știu dacă nu cumva mi-a scăpat, că și proiectul de la pct.30 va trece la vot final.

 
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.11/2007 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2007 personalului didactic din învățământ, salarizat potrivit Legii nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic (retras de pe ordinea de zi).  

Pct.32: Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.11/2007 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2007 personalului didactic din învățământ, salarizat potrivit Legii nr.128/1997 privind statutul personalului didactic.

Legea are caracter ordinar; proiectul este adoptat de Senat; raport comun de adoptare din partea Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport și a Comisiei pentru muncă și protecție socială; suntem Cameră decizională.

Rog inițiatorul să prezinte proiectul. Lipsește?

Scot de pe ordinea de zi, potrivit art.140 alin. (3).

Mâine, la Biroul permanent, rog secretariatul general să pregătească o scrisoare pentru Guvern, să atragă atenția că prezența este obligatorie.

Vă dau cuvântul pe procedură. Domnule Stanciu, aveți cuvântul.

   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Onorat prezidiu,

Domnilor miniștri,

Stimate doamne și stimați deputați,

Domnul Nicolăescu a plecat!

Domnule președinte,

Se întâmplă ceva straniu.

Poate, având în vedere că noi avem un grup de rugăciune, poate face o sfeștanie aici, pentru că este inadmisibil ce se întâmplă.

Domnul secretar de la muncă, Ministerul Muncii fiind inițiator, a fost aici, pe bancă. Cineva probabil că i-a făcut semn și a plecat. Când a venit domnul ministru Barbu încoace, probabil că dânsul a șters-o. Dumneavoastră spuneți, scurt, că nu este inițiatorul și o scoatem de pe ordinea de zi.

Vă rog și eu, pentru respect pentru domnii colegi de la PSD, de la P.R.M., de la P.D., de la P.N.L., de la U.D.M.R., chiar poate să ne sfideze inițiatorul, secretar de stat, în felul acesta? Sau pur și simplu, nu, secretarul de stat a primit dispoziție să plece ca să putem invoca acel articol de regulament. Vă rog să îl sunați sau dați dispoziție să-l sune și să vină.

În caz contrar, domnule președinte, noi nu putem achiesa la acest mod de a conduce ședința. O dată trimiteți dumneavoastră proiectul de lege la comisie, în baza lui 109, o dată pleacă inițiatorul, că i se face semn, și scade pe de ordinea de zi.

În condițiile în care, domnule președinte, nu apare (bănuiesc că a avut altă necesitate, de a ieșit secretarul de stat), Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, așa cum a promis la început, suntem pe 32, ultimul proiect de lege din listă, noi plecăm din sală și nu participăm la vot final, ca semn de protest față de o manieră total neelegantă de a conduce ședința de astăzi.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat. N-aș vrea s-o supărați pe doamna Cliveti, la Ministerul Muncii sunt doar doamne secretar de stat, nu este niciun domn secretar de stat, poate l-ați confundat cu cineva.

Dacă, până la sfârșitul lucrărilor apare cineva, discutăm. Dar, deocamdată eu nu văd niciuna din persoanele de la inițiatori.

 
Dezbateri asupra Proiectului de Lege privind Programul de solidaritate socială în favoarea pensionarilor cu venituri reduse (retrimis comisiei).  

Punctul 33, Proiectul de Lege privind programul de solidaritate socială în favoarea ...

Da, doamna deputat, aveți cuvântul. Am zis că facem și 33.

   

Doamna Aurelia Vasile:

Bineînțeles că facem și 33.

Vă rog, lângă poziția 28, 29, să adăugați și 32, pentru că tot vin domnii miniștri, fiind o problemă foarte importantă pentru mulți angajați din sistemul învățământului, deci vă rog, lângă 28, 29, să adăugăm și poziția 32.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

O discutăm la Biroul permanent și o repunem pe ordinea de zi cu cea mai mare plăcere.

Punctul 33, Proiectul de Lege privind Programul de solidaritate socială în favoarea pensionarilor cu venituri reduse.

Legea are caracter organic, proiectul a fost adoptat de Senat în condițiile art. 75 alin. (2), teza III din Constituția României. Raport de respingere din partea Comisiei pentru buget. Suntem Cameră decizională.

Rog inițiatorul să intervină.

Domnul deputat Țundrea, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Ioan Țundrea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor miniștri,

Am onoarea să prezint acest proiect de lege. Este un grup de parlamentari ai Partidului Conservator care l-au inițiat.

Vreau să menționez că și Partidul Conservator a avut un proiect de lege depus la Senat vizavi de punctul de pensie și-i felicit pe inițiatori. Sper că acest proiect de lege, vizavi de creșterea punctului de pensie, să treacă, în final.

Vizavi de acest proiect de lege al nostru, Proiectul de Lege privind Programul de solidaritate socială în favoarea pensionarilor cu venituri reduse, cred că lucrurile stau mai simplu. Proiectul de lege a fost adoptat la Senat. Am avut avizele favorabile de la Comisia juridică, de disciplină și imunități, Comisia pentru muncă și protecție socială, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare. S-a întâmplat ceva ciudat la Comisia pentru buget, finanțe, unde am avut 7 voturi pentru și 12 abțineri. Trag concluzia, legat de aceste abțineri din timpul ședinței de la Comisia pentru buget, finanțe, până astăzi probabil că lucrurile s-au lămurit și sper ca acest proiect de lege să fie adoptat favorabil.

Dacă-mi permiteți, domnule președinte, aș vrea să adaug câteva argumente în favoarea acestui proiect de lege. De exemplu, un milion de pensionari care au o pensie de 150 lei, în timp ce prima de vacanță pentru un funcționar de la administrație - și nu mai dau nume - este de 1569 de roni. Deci, acest proiect de lege depinde de votul dumneavoastră.

1,4 milioane de pensionari care au o pensie cuprinsă între 140 și 250 de lei, în timp ce o singură deplasare a șefului Statului pe o distanță de 20 de km ajunge să ne coste peste 1000 de euro, depinde, deci, acest proiect de lege de votul dumneavoastră. 2,8 milioane de pensionari care au o pensie de 294 de lei, în timp ce o singură deplasare a coloanei oficiale pe o distanță de 18 km costă zeci de salarii.

Cred că sunt câteva argumente care ar putea să ne ajute să fim convinși în totalitate în înțelepciunea plenului, ca acest proiect de lege să fie adoptat astăzi.

Concluzionez că se face o dreptate socială și pensionarii, nu știu dacă au nevoie atât de mult de acești bani, dar, cel puțin, facem o reparație morală vizavi de demnitatea acestor oameni.

În ceea ce privește mult discutata sursă de finanțare, noi am găsit sursa de finanțare, este vorba de 1% din profitul net al societăților comerciale. Avem semnale și adrese, patronatele acceptă acest proiect de lege. Pe de altă parte, venim în completare cu un proiect de lege care sprijină întreprinzătorii, este vorba de scutirea de la plată a impozitului pe profitul reinvestit. Deci, cu alte cuvinte, echilibrăm acest impozit de 1% sau această taxă, prin scutirea de la impozit a profitului reinvestit, creând locuri de muncă și o altă sursă de venituri la bugetul de stat.

Dacă, în condițiile prezentate de mine, am fost destul de clar că nu grevăm bugetul statului, sper ca acest proiect de lege să fie adoptat astăzi.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Raportul comisiei, vă rog.

 
   

Domnul Petru Călian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sunt nevoit să prezint un raport de respingere a acestui proiect de lege, raport de respingere cu care eu, categoric, nu pot să fiu de acord din mai multe motive.

Proiectul de lege a fost discutat în cadrul Comisiei de buget, finanțe, în data de 5 iunie 2007. Din totalul de 19 voturi, 7 voturi au fost pentru susținerea acestui proiect de lege, iar 12 voturi au mers în zona abținerii. Deci 12 deputați s-au abținut. Fac precizarea că, în cadrul Comisiei pentru buget, finanțe, grupurile parlamentare nu au dorit să motiveze votul pe care l-au dat.

Așadar, consider că neaducându-se argumente pentru... (vociferări) ceea ce vă spun scrie și în raport, nu pot să vă spun altceva. Voturile nu au fost justificate. Cam aceasta a fost procedura, acestea au fost dezbaterile.

Sigur că în raport mai sunt invocate anumite puncte de vedere extrase din punctul de vedere al Guvernului, însă, repet încă o dată, grupurile parlamentare nu au adus niciun argument care să justifice abținerea de la vot.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Intervenții la dezbateri generale?

Da, domnul deputat Săpunaru, pe procedură? Și domnul Dan Ioan Popescu a solicitat.

 
   

Domnul Nini Săpunaru:

Hai să socotim că s-a greșit. Deci nu este foarte bine spus că nu s-au explicat. Ne-am abținut de la vot și a fost o discuție pentru că Ministerul de Finanțe, prin secretarul de stat, domnul Vlădescu, a solicitat un termen până unde să-și facă o socoteală să vină să vadă care este influența acestei măsuri.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Dan Ioan Popescu, doamna Aura Vasile.

 
   

Domnul Dan Ioan Popescu:

Domnule președinte,

Onorați colegi,

Iată că astăzi discutăm o serie de legi cu implicații deosebite pentru categoria cea mai defavorizată din țară, categoria pensionarilor. Doar cine nu are părinți, nu poate să înțeleagă importanța acestor legi.

Am luat cuvântul, domnule președinte, la acest proiect de lege, datorită faptului că proiectul de lege a fost aprobat în Senat. Practic, în comisia de specialitate nu au fost voturi împotrivă, ci au fost o serie întreagă de abțineri din partea unor colegi care, probabil, nu au intrat în amănunt legat de sursa de finanțare a acestui proiect legislativ care nu afectează cu nimic bugetul țării.

De aceea, am să vă rog, domnule președinte, să fiți de acord ca, în procedură de urgență, să retrimitem acest proiect de lege la comisie, ca să se rediscute în cadrul comisiei, având, încă o dată repet, în vedere faptul că nu se afectează cu nimic bugetul de stat, în plus, există și un vot favorabil obținut în plenul Senatului României.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Aura Vasile, vă rog.

 
   

Doamna Aurelia Vasile:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Grupul PSD susține proiectul de lege al Partidului Conservator. Este un proiect care nu afectează în niciun fel bugetul Guvernului. Suntem de acord cu propunerea domnului deputat Dan Ioan Popescu de a fi trimis la comisia de specialitate pentru a fi rediscutat și așteptăm încă o dată raportul.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Dacă nu mai sunt intervenții pe procedură, supun votului dumneavoastră propunerea de retrimitere la comisie a acestui proiect.

Vă rog să votați.

 
   

Da, propunerea de retrimitere la comisie a fost aprobată. Termen, domnule vicepreședinte, o săptămână? O săptămână. Vă mulțumesc.

 
Discuții procedurale legate de dezbaterea unor puncte ale ordinii de zi.  

Stimați colegi, cu asta am încheiat ședința de astăzi, reamintesc Biroului permanent și liderilor de grupuri că, la ora 14,00, la Biroul permanent al Camerei Deputaților, avem ședință de Birouri permanente reunite.

Pe procedură? Domnule Rădulescu, aveți cuvântul.

   

Domnul Cristian Rădulescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Noi am votat prelungirea programului de lucru până vom parcurge și acele acte din domeniul social, dar și parcurgerea altor inițiative legislative, care sunt cu raport de respingere, până când cei doi miniștri, care erau clamați aici, a căror prezență o simțeam toți foarte necesară - cel al finanțelor și cel al muncii - vor fi fost prezenți aici, în bănci, ca să ne explice dacă-și pot asuma - Guvernul actual - deci prin ei, Guvernul actual, acea inițiativă legislativă referitoare la pensionari. De asta am mai continuat să lucrăm și nu dintr-un exces stahanovist.

Dacă doriți ca să încheiem acum, mai supuneți o dată la vot, fiindcă a mai fost un vot contrar și, pe de altă parte, dați-ne și nouă de știre unde sunt stimații miniștri și dacă vor să vină să susțină acel proiect de lege.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, vă reamintesc că decizia pe care am luat-o, plenul, a fost aceea de a lucra până la pct. 33, inclusiv.

Dacă doriți să faceți o altă modificare a programului de lucru...

Voce din sală:

Nu.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Nu, până la 33 inclusiv. Am terminat.

Dacă doriți să facem o altă modificare a programului de lucru, eu n-am o problemă, dar vă reamintesc că avem și activitatea Camerelor reunite, respectiv Biroul reunit, la ora 14, deci este destul de dificil.

În ce-i privește pe miniștri, de îndată ce închidem aici ședința, o să pot să-i contactez.

Doamna deputat Aura Vasile, vă rog. (Comentarii în sală.)

 
   

Doamna Aurelia Vasile:

Domnule președinte,

Vreau să înțeleg, încă nu i-ați contat pe cei doi miniștri? Deci am stat timp de o oră. Nici un consilier de-al dumneavoastră nu a putut să dea telefon la ministerele respective și să spună că Camera Deputaților îi așteaptă pe domnii miniștri ca să își spună un punct de vedere al Guvernului, în condițiile în care noi hotărâm una, ei vor alta? Consider că, efectiv, este bătaie de joc la adresa Camerei Deputaților.

Domnule președinte, noi am votat ceea ce liderul de Grup al Partidului Democrat a susținut și nu am votat altceva.

Faptul că aveam dat un vot încă de la începutul sesiunii de astăzi că vom merge până la pct. 33, a fost un vot anterior. Deci noi am votat propunerea liderului Grupului democrat.

Deci continuăm dezbaterile. Dumneavoastră ați hotărât acest lucru. Amânăm restul programului. Avem, nu avem ședință comună, vom vedea. Deocamdată, noi desfășurăm mai departe programul.

Vă rog să continuați ordinea de zi.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Imediat, dar, doamna deputat, vă atrag atenția că, în confuzie, ceea ce am decis a fost că, după ce terminăm aceste puncte, suspendăm lucrările până vin miniștrii. În momentul în care vin miniștrii, cu cea mai mare plăcere, le reluăm.

 
   

Doamna Aurelia Vasile:

Domnule președinte,

Nu așa ați supus la vot, pentru că atunci noi n-am fi votat.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă invit să consultați stenograma.

Domnul deputat Oltean.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Eu rămân stupefiat, domnule președinte, de modul cum dumneavoastră ați înțeles propunerea pe care noi am făcut-o.

Înțelegerea a fost de genul următor. Noi continuăm să lucrăm până la poziția 33, ca să oferim miniștrilor timpul necesar ca aceștia să ajungă aici. Eu, personal, n-am crezut că cei doi miniștri trebuie să fie contactați personal de către dumneavoastră pentru a putea ajunge aici. Mă gândeam că un consilier al domniei voastre poate să-i contacteze, să le spună care este păsul, oful Camerei Deputaților și domniile lor să se deplaseze aici. Dacă există în cutuma miniștrilor liberali obișnuința ca doar dumneavoastră personal să-i invitați, cred că putea fi invitat un vicepreședinte care să continue să conducă ședința de lucru și dumneavoastră să-i contactați personal pe cei doi miniștri. Pentru că aici s-a desprins o concluzie că vom continua dezbaterea pe acel proiect în prezența miniștrilor, până la epuizarea acestui act normativ fie printr-un vot final, fie prin retrimiterea acestuia la comisia de specialitate.

De aceea, domnule președinte, ședința Birourilor permanente poate fi amânată. Ședința de mâine, dacă va fi problemă, vom vedea dacă se va ține în formula în care este preconizat? Dar eu cred că ce este mai important astăzi, este ca cei doi miniștri să fie prezenți aici, să lămurim, într-un fel sau altul, o dată ce se întâmplă cu acest proiect de lege. Îl adoptăm sau îl retrimitem la comisie și îl lăsăm pentru altă ședință de vot final.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Eu știu suficient de bine ce am supus la vot. Dacă cineva are un dubiu față de ceea ce s-a decis, este invitat să consulte stenograma.

Domnule Uioreanu, doreați să interveniți?

 
   

Domnul Horea Dorin Uioreanu:

Da, domnule președinte, aveți dreptate. Ar fi bine să convocați chestorii să facă această operațiune de telefonie către miniștri și după aceea să ne dea un răspuns cât de repede în plen.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Stimați colegi,

Vă reamintesc care a fost discuția și ce s-a decis. S-a decis că, după ce finalizăm cu aceste proiecte, se întrunește Comitetul liderilor, dacă vă amintiți, care face o discuție pe această temă. Eu am să vă propun să arătăm, totuși, respectul cuvenit față de colegii de la Senat și deciziile luate și să întrunim Comitetul liderilor imediat după Biroul permanent reunit și nu înainte, dat fiind că este ora două fără un minut.

Ședința se suspendă, urmând ca ea să fie reluată în momentul în care miniștrii vor veni, Comitetul liderilor va fi informat. De asta am hotărât că vom convoca Comitetul liderilor, pentru a stabili exact ora la care se reia ședința.

Vă mulțumesc.

Ne revedem în momentul în care veți fi invitați de lideri.

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 14,00.

 
       

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 25 mai 2019, 14:32
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro