Ioan Țundrea
Ioan Țundrea
Ședința Camerei Deputaților din 26 iunie 2007
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.100/06-07-2007

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
17-10-2018
Arhiva video:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2007 > 26-06-2007 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 26 iunie 2007

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.43 Ioan Țundrea - declarație politică intitulată "Arta și Harta Europei secolului XXI, marcate de duetul Monnet și Schuman";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

 

Domnul Ioan Țundrea:

Obiectul declarației politice: "Arta și Harta Europei Secolului XXI, marcate de duetul Monnet și Schuman"

Răsăritul de soare a lui Claude Monet a constituit începutul unui curent denumit în pictură impresionism, în anul 1874. În următorul secol, în 1950, la începutul lunii mai, un alt Monnet, dar având prenumele Jean, va impresiona lumea cu un nou curent, denumit de el integrare. Robert Schumann a fost un compozitor și pianist german, unul dintre cei mai celebri compozitori, contribuind la dezvoltarea romantismului primei jumătăți a secolului XIX. Robert Schuman, ministrul de externe francez, propune Franței și Germaniei și oricărei alte țări europene care vor să li se alăture punerea împreună a resurselor de cărbune și oțel ("Declarația Schuman"), în 1950.

Acestea sunt fericitele coincidențe de nume ale unor personalități culturale și politice care au marcat arta și harta istoriei secolelor XIX, XX și XXI, alături de ei situându-se, spre cinstea românilor, și câteva nume de conservatori: Eminescu, Titu Maiorescu etc.

Cei doi artizani ai construcției europene - Robert Schuman și Jean Monnet - afirmau că integrarea țărilor europene trebuie să înceapă prin integrarea culturală.

Apropierea și unirea oamenilor se face, așadar, în primul rând prin cultură și abia apoi economic, acest fapt fiind confirmat de toate marile valori românești care nu au avut nevoie de pașaport european pentru a se integra în familia spiritualității continentului nostru.

Am putea spunea că din punct de vedere cultural, suntem aproape integrați în Europa, cu mențiunea că avem obligația morală să ne conservăm și să ne promovăm valorile.

Europa subvenționează proiecte care încurajează dialogul cultural și coproducțiile. În general, este nevoie de opt state care să coopereze, din care jumătate să fie state membre "noi", pentru a obține o subvenție. Dar bugetul rămâne foarte limitat. Cultura rămâne doar 0,04% din bugetul general UE.

Problema principală este locul culturii în societate. Oamenii sunt uimiți de lipsa de cunoaștere a Europei de către cetățeni; dar nu numai prin publicitate și presă se simt oamenii europeni, ci și prin practici comune. Vibrând împreună într-o sală de concert sau într-un muzeu - chiar dacă nu vorbim aceeași limbă - ne simțim mai aproape unii de ceilalți.

Această "Europă a diversității" este un experiment unic din multe puncte de vedere. Unele date statistice dovedesc cât de eterogene sunt cele 27 state ale Uniunii Europene și ce mare realizare este "unitatea lor în diversitate".

Dar prin eterogenitatea cea mai surprinzătoare se remarcă România, care între moțiuni și alianțe conjuncturale, între discursuri trâmbițate într-o engleză pocită de un președintele lipsit de maniere și civilitate, fiind într-o permanentă stare conflictuală.

Preocupați de proiectele noastre care să aducă bunăstare acestui popor noi, conservatorii, suntem indignați de practicienii acestei politici de mahala pe care o exportăm la Bruxelles, și propunem ca întreaga clasă politică să treacă printr-un minim proces de culturalizare, modelul pe care-l propunem spre adoptare pentru a fi acceptați ca europeni fiind modelul conservator.

Vă mulțumesc.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 21 octombrie 2018, 17:34
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro