Plen
Ședința Camerei Deputaților din 26 iunie 2007
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.100/06-07-2007

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
27-10-2021
26-10-2021
25-10-2021
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2007 > 26-06-2007 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 26 iunie 2007

21. Prezentarea și dezbaterea moțiunii simple "Patru milioane de lei - subvenție pentru fiecare hectar de teren arabil" (amânarea votului).  

 

(După pauză, lucrările au început la ora 14,50 și au fost conduse de domnul Eugen Nicolicea, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Ioan Munteanu și Gheroghe Albu, secretari).

Domnul Eugen Nicolicea:

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința din după-amiaza zilei de marți 26.06.2007 având la ordinea de zi prezentare ași dezbaterea moțiunii simple - Patru milioane de lei - subvenție pentru fiecare hectar de teren arabil, moțiune inițiată de parlamentarii PSD.

În conformitate cu Regulamentul, sunt obligat să întreb dacă vreunul dintre semnatari își retrage semnătura. Nu-și retrage nimeni semnătura.

Există incidente de procedură? Nu există incidente de procedură. Rog unul dintre semnatari să prezinte moțiunea simplă.

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Voi prezenta doar o sinteză a textului moțiunii: "Patru milioane de lei - subvenție pentru fiecare hectar de teren arabil," având în vedere că dumneavoastră cunoașteți conținutul acesteia. Punctul de plecare al demersului nostru, mă refer aici la deputații Grupului parlamentar al PSD, îl reprezintă constatarea că integrarea României în Uniunea Europeană a surprins Guvernul Tăriceanu complet descoperit în ceea ce privește sprijinul ce trebuie acordat agricultorilor pe parcursul anului 2007. Pentru cei care ar putea crede că gestul nostru este unul demagogic sau de revanșă politică, facem precizarea că doar teama de a vedea compromis unul dintre cele mai importante sectoare economico-sociale din România ne-a determinat să apelăm la acest instrument democratic pe care îl avem la îndemână, și anume moțiunea. Nu dorim să criticăm sau să minimalizăm rezultatele altora pentru simplul motiv că fac parte din echipa adversarilor noștri politici, ci să tragem semnalul de alarmă necesar acum, cât încă nu e prea târziu. Nu credem că există cineva în această sală care să nu știe ce înseamnă să muncești pământul în așa fel încât el să te răsplătească ca să poți trăi. Este principalul considerent care motivează demersul pe care îl supunem atenției dumneavoastră.

De 900 de zile, mai exact de 910 zile, se promite și se minte.

Punctul de plecare al demersului nostru îl reprezintă constatarea că integrarea României în Uniunea Europeană a surprins Guvernul Tăriceanu complet descoperit în ceea ce privește sprijinul ce trebuie acordat agricultorilor pe parcursul anului 2007.

Iată care ar fi cele mai de seamă "realizări" ale acestor perioade Tăriceanu I și Tăriceanu II, în care au fost schimbați doar (!) trei miniștri.

Agricultura se află într-o situație dezastruoasă care situează România pe unul din ultimele locuri din Europa. Și, asta, în condițiile în care acum mai puțin de trei ani, sub guvernarea PSD, s-a obținut cea mai mare recoltă de cereale, a fost reabilitată zootehnia, iar volumul producției agricole a înregistrat o creștere de 22,2%, ceea ce a însemnat, în același timp, și o creștere de 8,3% a produsului intern brut.

Suprafața agricolă nelucrată în anul 2006 a depășit 1,6 milioane hectare, iar în 2007 ea a ajuns la 1,7 milioane hectare. Aceste terenuri agricole necultivate, la care se adaugă seceta din acest an, au drept consecință diminuarea îngrijorătoare a producțiilor agricole, oferta internă de grâu fiind serios compromisă în acest an.

Deși ministrul Remeș a precizat că necesarul intern de grâu ar fi de 3,5 milioane tone, noi îl contrazicem, spunând că necesarul minim este de 4,5-4,6 milioane de tone, din care 3,2 milioane tone pentru consumul uman, 0,6 milioane tone pentru sămânță și 0,5 milioane tone pentru furajare, aici fiind incluse și pierderile tehnice la condiționare.

Chiar dacă vechea conducere a ministerului dă vina pe condițiile meteo nefavorabile, considerăm că managementul defectuos și lipsa de profesionalism a echipei Flutur au condus la actuala situație.

Acolo unde s-a respectat epoca de semănat există sole cu producție foarte bună, în timp ce culturile înființate după perioada optimă - aproximativ 40% din suprafața destinată culturii grâului - sunt compromise din cauza slabei rezistențe la secetă. La cele spuse, să adăugăm faptul că s-au asigurat fertilizări doar pe 8-10% din suprafață, extrem de puțin pentru a avea producțiile scontate.

Deși în unele județe s-a început deja recoltarea, nici până la această dată nu s-a stabilit definitiv suprafața calamitată și nu au fost acordate despăgubirile pentru culturile calamitate, promise atât de către premier, cât și de către ministrul agriculturii. A fost stabilită în sfârșit modalitatea de despăgubire. Să o vedem și aplicată.

Ministrul Remeș a anunțat că abia în cursul acestei săptămâni va fi elaborată Hotărârea de Guvern referitoare la controlul documentelor cu care fermierii își justifică cheltuielile pentru efectuarea lucrărilor agricole.

În aceste condiții, prețul grâului este greu de estimat, el rămâne o necunoscută, dar, așa cum au anunțat reprezentanții Federației Naționale a Producătorilor Agricoli din România, prețul pâinii va crește cu 25%.

Deficitul comercial la produsele alimentare s-a majorat în mod nepermis și nejustificat. Importurile de produse alimentare în anul 2006 au determinat un deficit comercial de peste 1,2 miliarde euro, în creștere cu 32% față de anul 2005, an în care s-a înregistrat o scădere de 18,7%.

Astfel, ponderea importului de carne de porcine a ajuns la 43% din consumul intern, cel de carne de pasăre la 36%, cel de carne de bovine la 19%. Dacă la acestea mai adăugăm importurile de 94 milioane euro la zahăr și 172 milioane de euro pentru țigări, tutun, sortimente de fructe și legume ce puteau fi produse în România cu un minim sprijin bugetar, avem imaginea "priceperii" și a "devotamentului" cu care au acționat guvernanții pentru satisfacerea nevoilor românilor.

Deja, în primele două luni ale 2007, se înregistra un deficit comercial la produsele agroalimentare de nu mai puțin de 652 milioane euro, deci se estimează că până la sfârșitul anului nivelul din 2006 va fi cu mult depășit.

Situația sistemelor de irigații este dramatică, mai ales în condițiile de secetă prelungită care afectează întreaga țară. Dacă până în anul 2004 putea fi irigată suprafața de 1-1,2 milioane hectare, în anul 2007 sunt asigurate irigații doar pentru 300 mii hectare, în realitate doar aproximativ 50 mii hectare fiind efectiv udate.

La starea precară a instalațiilor se adaugă prețul ridicat al apei, care a crescut de la 500 mii lei vechi în 2004 la 1,5 milioane lei vechi în 2007.

Din cauza creșterii permanente, scăpate de sub control, a prețului energiei electrice și a combustibililor, un mare număr de producători agricoli nu au fost în stare să înființeze culturile sau să-și crească animalele.

Neonorarea de către Guvernul PNL-PD a promisiunilor privind acordarea subvențiilor din 2007 pentru carnea și laptele livrate la fondul pieței, dar și pentru înființarea de noi culturi a avut drept urmare reducerea numărului de producători agricoli.

Producția de carne a scăzut semnificativ, cele mai mari reduceri înregistrându-se la carnea de porc și la cea de pasăre.

Dezastrul determinat de măsurile abuzive ale ex-ministrului Flutur în cazul gripei aviare și a falsei peste porcine a afectat puternic sectoarele de creștere a păsărilor și a porcilor, cu consecințe pe termen lung.

În afara faptului că produsele au fost interzise la exportul în UE, numeroși crescători ale căror păsări au fost omorâte ilegal și-au pierdut afacerile ori se judecă cu cei care i-au păgubit.

Din păcat nici unul dintre cei trei miniștri - Flutur, Motreanu și Remeș - nu pare să-și mai aducă aminte de aceste episoade. Și nici de pierderile imense ale statului român cu dezinfecții, despăgubiri, încetarea producției, desfaceri limitate pe piața internă și pe cea externă.

De asemenea, trebuie semnalat faptul că abatoarele autorizate nu primesc porci de la crescătorii individuali, aflați în imposibilitatea de a-și valorifica producția proprie. De aceea, solicităm prelungirea termenului de preluare a animalelor până la lichidarea stocurilor existente, ținând cont de faptul că populația nu a fost informată până acum.

Lipsa de implicare, de organizare, dar și inconștiența celor care lucrează în sectorul de îmbunătățiri funciare au condus la incredibila situație ca la sfârșitul lui 2006 să fie returnate fonduri de 35 miliarde lei vechi de la activitatea de întreținere și reparații și 75 miliarde lei vechi de la capitolul investiții. Deși sistemul este prăbușit.

Trebuie subliniat faptul că în nici un județ nu a fost încheiat cadastrul agricol, cele 30 de procente înregistrate la nivel național fiind cu mult sub promisiunile șefilor care coordonează această activitate.

Promisiunea de acoperire de la bugetul statului a cheltuielilor efectuate cu plata taxelor pentru schimburi sau vânzarea de teren agricol n-a fost ținută vreodată.

Renta viageră este nesemnificativă, sumele nu acoperă nici taxele notariale, nici pe cele de cadastru, nici impozitele plătite, iar numărul beneficiarilor este foarte redus. Față de promisiunea ex-ministrului Flutur de 1,3 milioane beneficiari care vor disponibiliza 3,2 milioane hectare, există înscriși în acest program numai 22.200 beneficiari, care au disponibilizat 101 mii hectare prin vânzare sau arendă, încasând 5,7 milioane euro.

Piscicultura nu mai reprezintă pentru minister o ramură de interes național, pentru beneficiarii de rând, ci o afacere rentabilă doar pentru cei "aleși". Debandada organizatorică și legislativă din acest domeniu a dus la diminuarea dramatică a activității din acest sector ce ar fi putut fi extrem de rentabil pentru economia românească.

În silvicultură continuă jaful, iar sumele prevăzute pentru această activitate sunt cheltuite abuziv și fără control.

În anii 2005 și 2006 au fost întocmite proiecte de executare a unor perdele forestiere și a unor căi de acces - cu situație juridică incertă - în valoare de 140 miliarde lei vechi de la buget, bani aruncați fără cel mai mic rezultat.

Guvernul portocaliu a abrogat OUG nr.98/2003 prin care Romsilva era obligată să asigure la cerere, în mod gratuit, dar a introdus în schimb, plata pazei suprafețelor forestiere, circa 500 000 lei vechi pe an. Ca urmare, a fost creat un adevărat haos în administrarea pădurilor private, adică distrugerea patrimoniului forestier, tăierile ilegale, lipsa contractelor de pază, lipsa structurilor silvice etc. Poate singurul în măsură să explice cum s-a furat "ca în codru" din anul 2005 și până acum ar fi ex-ministrul și ex-liberalul Gheorghe Flutur!

Programul de restructurare a cercetării științifice agricole, prevăzut de către guvernarea PNL-PD, nu a fost realizat. Deși termenul de înscriere al proiectului de lege privind restructurarea era prevăzut până la 31 martie 2006, nici până la această dată el nu a fost înaintat spre dezbatere Parlamentului. Această permanentă tergiversare explică, desigur, apariția de noi "interese" legate de suprafețele agricole și de mijloacele fixe pe care unitățile de cercetare le mai administrează încă. Cert este faptul că cercetarea științifică se află în pericol, la fel ca și producerea de material genetic vegetal și animal, din categoriile biologice superioare, imperios necesar în atingerea performanțelor în agricultura românească.

Dezvoltarea rurală este ultima dintre preocupările echipei de "profesioniști" din așa-zisul Minister al Agriculturii, Silviculturii și Dezvoltării Rurale PNL-PD (!)

Cea mai nejustificată și condamnabilă situație este legată de lipsa de preocupare privind pregătirea pentru accesarea Fondurilor Europene de Dezvoltare Rurală. Deși au trecut șase luni de la aderarea României la structurile europene, Planul Național de Dezvoltare Rurală se află tot în stadiul de "consultare", când, de fapt, ar fi trebuit deja aprobat de către Comisia Europeană.

Pentru că Ministerul și Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit PNL-PD nu au pregătit normele de accesare a fondurilor, în loc să beneficiem de cele 577 milioane euro, stabilite prin Tratatul de aderare și acordate de la Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR), în cel mai bun caz, s-ar putea obține doar 155 milioane euro, plus 26 milioane euro co-finanțare de la buget.

Există serioase riscuri în ceea ce privește blocarea sau amânarea fondurilor pentru plățile de la Uniunea Europeană pentru anul 2007. Cert este faptul că, până în prezent, nu s-a acordat nici o sumă din fondurile europene. Toată vina revine celor trei miniștri, proporțional cu perioada în care au ocupat scaunul de ministru.

Bugetul pe anul 2007 al Guvernului PNL-PD nu prevede în mod expres suma pentru "plățile naționale direct complementare", în valoare de 528 milioane euro, la care România are dreptul în primul an de aderare, deși PSD a solicitat, cu insistență, această prevedere.

Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013 a fost finalizat cu mare întârziere, față de termenul preconizat.

Cele două agenții de plăți nu au fost acreditate de către organismele abilitate din UE, ceea ce afectează obținerea sumelor de la UE pentru anul 2007.

Deși Ministerul Agriculturii se laudă că a încheiat Programul SAPARD, de fapt, el n-a reușit decât "performanța" de a scădea ritmul plăților. Dacă în anii 2004-2005 nivelul plăților era de 22,7 milioane de euro pe lună, în 2006 el a ajuns la doar 16,6 milioane euro într-o lună. Un lucru este sigur: în anul 2007 pierderile SAPARD vor fi de cel puțin 100 milioane euro. Vinovat este doar Guvernul PNL-PD.

Mult mediatizatul program "Fermierul", atât de drag ex-ministrului Flutur, n-a dat nici el rezultatele scontate. Față de cele 570 de fabrici pentru procesarea laptelui și a cărnii, 6000 de ferme vegetale și zootehnice, peste 300 de unități de servicii neagricole, preconizate la această dată sunt doar 328 de ferme agricole noi și 43 de unități de procesare.

Grav este, însă, faptul că a fost blocată suma de 7000 miliarde lei din bugetul Ministerului Agriculturii (circa 30%), în loc ca acești bani să fi fost folosiți pentru sprijinirea producătorilor și pentru susținerea eficientă a agriculturii. Beneficiari au fost doar băncile comerciale în care au fost depuși acești bani.

Din păcate, greșelile acestor responsabili-iresponsabili din structurile abilitate se regăsesc la nivelul producătorilor agricoli, victime ale dezinformării și ale falselor promisiuni.

Principalii perdanți sunt cei care dețin exploatații agricole în suprafață de mai puțin de un hectar și care cresc diferite specii de animale, cultivatorii de legume, cei care au grădini familiale reduse și care nu vor primi plăți directe pe suprafață. În aceeași situație se află și agricultorii care au exploatații sub un hectar și care au înființat în toamna trecută culturi de grâu, orz, orzoaică și rapiță. Deci, circa 3,5 milioane gospodării țărănești nu vor primi nici un fel de sprijin.

Au început necazurile pentru crescătorii de animale care nu au fost informați în legătură cu restricțiile de calitate cerute de către UE, adică de faptul că, nu au voie să vândă laptele și produsele lactate proprii în piețe și că nu au voie să exporte carne de porc și pasăre.

Deoarece nu a existat o metodologie de atribuire a cotei de lapte în funcție de numărul de animale din fermele specializate, de rasă și de producția medie, în acest moment se impune o reanalizare a situației și o repartizare corectă a cotelor, în vederea stingerii nemulțumirilor și a protestelor semnalate.

Evident, demersul propus de noi nu este unul exhaustiv, el n-a surprins decât puține dintre gafele "ministeriabililor", care au costat și afectat întreaga națiune. Dar ultimul exemplu pe care îl propunem este edificator pentru felul în care s-a muncit în Ministerul Agriculturii. Deși în vara lui 2006, PSD a solicitat în mai multe rânduri Guvernului să cumpere de la producători cel puțin 1,5 milioane tone grâu la un preț de 4000-4500 lei vechi/kg, membrii Executivului n-au luat în serios propunerea noastră. A urmat un fapt fără precedent. În luna ianuarie 2007, țara noastră importa grâu la prețul de peste 170 euro/tonă, în timp ce grâul românesc se deprecia în depozitele producătorilor. Fără comentarii!

Doamnelor și domnilor deputați,

Grupul parlamentar al PSD solicită Guvernului României să ia următoarele măsuri de urgență în vederea redresării sectorului agricol:

1. Modificarea și completarea Legii nr. 381/2002 privind acordarea despăgubirilor în caz de calamități naturale în agricultură.

De aceste despăgubiri urmează să beneficieze în anul 2007 și producătorii agricoli care nu au încheiat contracte cu societățile de asigurare - reasigurare.

2. Asigurarea unui buget pentru agricultură la nivelul maxim permis de către reglementările europene, prin reevaluarea fondurilor prevăzute în bugetul pe 2007, prin cofinanțare, prin plăți directe, măsuri de piață, proiecte de dezvoltare rurală și de finanțare a pescuitului. Această reeșalonare trebuie făcută la prima rectificare bugetară.

3. Acordarea sumei de 400 lei pe hectar (4 milioane lei vechi) pentru plățile din anul 2007

Beneficiari: 1,2 milioane ferme (circa 3 milioane fermieri) care exploatează aproape 8,7 milioane hectare de teren.

4. Acordarea unui sprijin financiar de 350 lei (3,5 milioane lei vechi) producătorilor agricoli ce dețin și exploatează suprafețe de teren de până la un hectar, inclusiv.

Beneficiari: cca. 2 milioane de mici producători.

5. Acordarea unui sprijin financiar suplimentar în anul 2007 pentru culturile ecologice. Sprijinul acesta se situează între 6000 și 7000 lei/hectar, în funcție de fiecare cultură ecologică.

6. Subvenționarea cu 5500 lei vechi/kg a seminței de grâu și de orz, necesară înființării culturilor din această toamnă.

7. Subvenționarea motorinei pentru culturile care se vor înființa și recolta în anul 2008, cu 15 mii lei/litru.

8. Acordarea unei subvenții pentru irigații de 1200 lei/hectar (12 milioane lei vechi/hectar)

Este necesară modificarea Ordinului nr. 388/21.05.2007 al MADR și stabilirea plafonului maxim la hectar pentru acoperirea cheltuielilor pentru irigații în sezonul de irigații al anului 2007 la 1200 lei/hectar, în loc de 700 lei/hectar.

9. Propunere legislativă privind acordarea unui sprijin financiar în anul 2007 de 150 lei (1,5 milioane lei vechi) pentru creșterea calității producției obținute pe pajiști.

Beneficiari: cca. 1,5 milioane de producători agricoli și crescători de animale care dețin și exploatează o suprafață de peste 800 mii hectare.

10. Asigurarea prin bugetul MADR a fondurilor necesare adoptării măsurilor privind redresarea agriculturii.

11. Finalizarea Programului Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013 și a metodologiei de finanțare a proiectelor.

12. Finalizarea măsurilor recomandate de către experții UE pentru organizarea instituțională și acreditarea de către Comisia Europeană a celor două agenții de plăți.

13. Stabilirea nivelului alocației bugetare la 30% din volumul creditului agricol acordat de către băncile comerciale pentru activitățile de producție din sectorul vegetal și din zootehnie (nivel prevăzut în Legea nr. 150/2003), procentul actual de 4-15% fiind insuficient.

Emiterea în regim de urgență a unei Hotărâri de Guvern în acest sens.

Sperăm ca aceste sesizări și propuneri care vizează în modul cel mai sincer și mai realist ieșirea din criza fără precedent în care se află agricultura românească să găsească ecoul necesar și să nu rămână doar simple inițiative ale PSD-ului, așa cum s-a întâmplat în nenumărate rânduri.

Ținând seama de situația gravă, generată de nepriceperea și amatorismul celor desemnați să conducă agricultura românească, vă invităm, stimați colegi, să votați textul prezentei moțiuni. Este singura modalitate de a acorda o ultimă șansă producătorilor agricoli din țara noastră. Mă refer la aceste propuneri pentru redresarea agriculturii.

Sigur că, chiar dacă domnul Remeș ar fi fost ministru din anul 2005 am fi putut cere demisia acestuia? Nu. Pentru că noi cunoaștem prevederile Deciziei nr.148 din 21 februarie 2007 a Curții Constituționale, pagina 11, art.112 alin.(2), prin care se spune: "Prin moțiunea simplă s-a pus la dispoziția parlamentarilor un instrument mai eficient de realizare a funcției de control a Parlamentului asupra Guvernului, dar adoptarea unei moțiuni simple nu are ca efect juridic direct revocarea unui membru al acestuia". De aceea, nu am cerut demisie domnului ministru Remeș.

Și un ultim mesaj pentru Guvernul Tăriceanu: vrem ca pâinea românilor să fie asigurată din producția internă, și, să nu împovărăm țara cu noi biruri care să aducă populația în pragul disperării, și nu din importuri, pentru că putem, trebuie doar voință.

Vă mulțumesc foarte mult pentru că m-ați ascultat. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PSD).

Am uitat să adaug ceva. La mulți ani, domnule Remeș, îmi pare rău că, chiar astăzi se întâmplă să discutăm moțiunea simplă. (Aplauze).

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumim.

În continuare, trebuie să discutăm și să aprobăm timpul maxim afectat pentru dezbateri. Așa cum s-a stabilit la Biroul permanent, după calculul făcut, pentru PSD este afectat un timp de 38 de minute, PNL - 21 de minute, PD - 16 minute, PRM - 16 minute, UDMR - 7 minute, Partidul Conservator - 6 minute, minorități naționale - 6 minute, fără apartenență la grupuri parlamentare - 11 minute. În total - 121 de minute.

Dacă sunt obiecții sau observații la această repartizare? Nu sunt obiecții.

Supun votului dumneavoastră timpul afectat fiecărui grup parlamentar.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Deci, cu un vot împotrivă și cu o abținere a fost aprobat timpul afectat dezbaterii.

Dăm cuvântul domnului ministru, urându-i totodată, încă o dată, La mulți ani!

Domnul Decebal Traian Remeș:

Doamnelor și domnilor deputați,

Bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale în varianta Flutur, nu zic "papion", că nu place cuiva anume, este de 3346,4 milioane de lei. Adică, 0,88% din p.i.b.

La această sumă se vor adăuga mâine 2419,8 milioane de lei. Destinațiile mari ale acestei sume sunt despăgubirile pentru secetă, înființarea culturilor în această toamnă și sprijin pentru SAPARD-ul românesc.

Din această sumă, din restul bugetului, vom plăti tot ce prin legislație trebuie plătit de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale: zootehniei și culturii de câmp. Am garanția că în toamnă, printr-o nouă rectificare, voi crește pe total bugetul ministerului cu1% din p.i.b., adică 1,88% în final. E mai mult decât dublare. Mulțumesc pentru acest lucru premierului Călin Popescu-Tăriceanu și ministrului finanțelor Varujan Vosganian.

Le mulțumesc unora dintre foștii mei colegi de la finanțe, mi-au fost atunci alături, când greu a fost și pentru noi și pentru România, dar am răzbit. Mi-au fost alături în ultima lună, de când mă bat pentru buget, și-mi vor fi alături atâta timp cât ne vom înfrunta în aceste condiții.

Le mulțumesc mai apăsat tuturor fermierilor și țăranilor pe care i-am întâlnit bătând 28 de județe și ajungând în câmp, în grajduri, în curți la oameni, prin târguri, că mi-au spus cu totală convingere: credem, domnule Remeș, că așa cum ai reușit să ne buzunărești de bani ca să plătești datoria externă, vei reuși de data asta să ne dai bani. Credem. Încrederea lor în mine m-a făcut să mă port din nou ca în anii aceia. Câinește. Ca să smulg bani.

Voi da atenție dezbaterilor care urmează. Să nu-mi faceți niciun hatâr, țineți cont însă de un singur lucru: în actualele împrejurări, nimeni, sunt orgolios, nimeni nu poate construi un buget al agriculturii pentru 2008 mai bun decât l-aș putea construi eu.

Dacă aveți la modul real grija satului românesc, eu nu m-am rupt niciodată de sat și trăiesc din agricultură și zootehnie, dați-i satului românesc o șansă pentru un nou început. Am orgoliu. Bugetul lui Remeș pentru agricultură pentru anul 2008 va deveni buget de referință. Vă va obliga numai să-l creșteți. Nu veți mai putea niciodată coborî la cifra de rușine pentru 2007 obținută de mult lăudatul Flutur.

Domnilor, vă rog să treceți la treabă și să măcinați cu cuvinte pe cei care merită. Eu n-am apucat să merit.

Le doresc tuturor adversarilor mei să trăiască mulți, mulți ani și să-i roadă invidia văzându-mă fericit.

Succes! (Aplauze)

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Urmează dezbateri și aș vrea să fac două precizări pentru a fi lucrurile foarte clare. Potrivit art.161, moțiunea se aprobă cu votul majorității deputaților prezenți și potrivit art.144 alin.(1), Camera Deputaților adoptă legi, hotărâri și moțiuni simple în prezența majorității deputaților.

Deci va trebui să avem cvorumul legal la sfârșit, la vot, și votul va fi pentru aprobare dacă a întrunit majoritatea deputaților prezenți.

Dau cuvântul domnului Mocanu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Domnul Vasile Mocanu:

Domnule președinte,

Domnule ministru Remeș, încă o dată "La mulți ani!"

Stimați colegi,

Nici n-am intrat în dezbaterea moțiunii de astăzi și am auzit de la acest microfon lucruri deosebite pentru agricultura românească, dublarea bugetului Ministerului Agriculturii. Până la contrariu, contez pe promisiuni.

De la început un titlu: "O moțiune pentru pâinea românilor".

Voi începe această intervenție cu o scurtă poveste cât se poate de adevărată care s-a petrecut zilele trecute. Întrebat ce părere are despre degringolada din cadrul Societății Naționale de Îmbunătățiri Funciare într-un an în care România se confruntă cu cea mai severă secetă din ultimii 60 de ani, un distins ministru al cabinetului Tăriceanu a răspuns cu voce tunătoare: "nu mă interesează!"

Ei, vedeți, asta e diferența între Partidul Social Democrat și actuala guvernare. Pe noi chiar ne interesează ce se întâmplă în agricultura românească, domnule ministru Traian Decebal Remeș. Am demonstrat-o în timpul guvernării 2001-2004 când s-a obținut cea mai mare producție de cereale și în agricultură s-a obținut cea mai mare creștere de 22,2% care a contribuit la creșterea p.i.b.-ului până la 8,2%.

Domnul Eugen Nicolicea:

Mă scuzați. Sunt obligat să asigur ordinea în sală. Rog operatorii și fotografii să părăsească locurile de dezbateri.

Continuați, domnule deputat.

Domnul Vasile Mocanu:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Înainte de toate, o precizare. V-am rugat respectuos să nu confundați documentul nostru cu fițuica Partidului Democrat pe care trebuia s-o dezbatem ieri, dacă ea era constituțională.

Noi nu ne-am dedat unei echilibristici logice pentru a salva pe ex-ministrul agriculturii Gheorghe Flutur de vina de a fi fost după 2004 primul declanșator al dezastrului din acest sector esențial al economiei românești. Nici nu l-am făcut răspunzător pentru toate relele pământului pe actualul ministru Traian Decebal Remeș, căruia trebuie să-i acordăm timpul necesar să greșească sau, de ce nu, să-și îndeplinească programul.

După cum veți vedea, noi am venit cu informații concrete despre haosul care domnește astăzi în agricultură. Iată câteva dintre acestea: în 2007, suprafața agricolă nelucrată a depășit 1,7 milioane de hectare. Mai mult, lipsa de organizare a sectorului de îmbunătățiri funciare a făcut ca la sfârșitul lui 2006 să fie returnate fonduri în valoare de 35 miliarde lei vechi la activitatea de întreținere și reparații și 75 de miliarde lei vechi la activitatea de investiții.

În ultimii doi ani, s-a majorat semnificativ deficitul comercial la produsele agro-alimentare. Importurile de produse agro-alimentare au crescut enorm anul trecut, aspect care a determinat un deficit comercial de peste 1,2 miliarde de euro, în creștere cu 32% față de 2005.

Concomitent, a scăzut semnificativ producția de carne. Dezastrul provocat de gripa aviară și de pesta porcină au afectat puternic sectoarele de creștere a păsărilor și porcilor, care au interdicție la exportul în Uniunea Europeană. Evident, principalul responsabil pentru această situație este fostul ministru Gheorghe Flutur care a gestionat catastrofal episoadele gripei aviare din anii 2005-2006. De altfel, în prezent, se derulează mai multe procese intentate de producătorii ale căror păsări au fost omorâte ilegal de către autorități.

În ultimii doi ani, suprafața pregătită pentru irigații care în 2004 ajunsese la 1,5 milioane hectare, s-a redus în 2007 până la doar câteva sute de mii de hectare.

Această lipsă de preocupare a guvernanților față de reabilitarea sistemelor de irigații care își arată ponoasele în cel mai secetos an din 1946 încoace, reprezintă o veritabilă crimă împotriva producătorilor agricoli.

Dacă mai adăugăm că prețul apei a crescut din 2004 de trei ori, nu trebuie să ne mai mire că seceta face ravagii peste tot în țară. Numai în județul Iași, în ultima lună, au secat peste 1500 de fântâni care reprezentau de mai multe ori unicele surse de apă ale gospodăriilor respective. În comuna Mogoșești din Iași toate fântânile au secat, iar 5000 de oameni așteaptă disperați un ajutor din partea autorităților. Vorbim tot de raportări false, domnule ministru?

De altfel, seceta a afectat deja în mod drastic viitoarea recoltă de grâu care, după estimările specialiștilor, nu va depăși în acest an 2,8 milioane tone de grâu. Unii specialiști vorbesc însă de o producție și mai scăzută, în jur de 2,5 milioane tone.

Necesarul pentru acoperirea consumului intern este de 4,6 milioane de tone. Prin urmare, sunt așteptate importuri masive de grâu care vor antrena o majorare a prețului pâinii cu circa 25%. Culmea este că nici până acum Ministerul Agriculturii n-a întocmit o hartă completă a zonelor calamitate și nici nu a propus o strategie eficientă de combatere a efectelor secetei. Așadar, ne așteaptă zile grele.

La fel dezastruoasă se prezintă situația și în silvicultură, unde jaful a atins proporții inimaginabile. Într-un mod total inconștient, Guvernul Tăriceanu a abrogat Ordonanța de urgență 98/2003 prin care ROMSILVA era obligată să asigure la cerere, gratuit paza pădurilor deținute de persoane fizice. În schimb, guvernanții au introdus plata pazei suprafețelor forestiere. Drept urmare, s-au înmulțit tăierile ilegale precum și acțiunile de distrugere a fondului silvic.

Cât privește dezvoltarea rurală, există serioase întârzieri în accesarea fondurilor europene aflate la dispoziția României. Planul național de dezvoltare rurală este doar la nivel de schițe, nefiind aprobat de Comisia Europeană. Din acest motiv, în loc să beneficiem de cele aproape 600 de milioane de euro pentru agricultură din fondul european pentru dezvoltare rurală, sumă stabilită prin Tratatul de aderare, vom avea la dispoziție doar 155 de milioane de euro, bani prevăzuți în bugetul central pe 2007. De altfel, și aceste fonduri nu vor putea fi accesate decât spre sfârșitul anului în curs.

În ultimii ani, Partidul Social Democrat a atras constant atenția și asupra stării deplorabile în care a ajuns cercetarea agricolă, lentoarea cu care guvernanții lucrează la proiectul de lege referitor la cercetare, demonstrează încă o dată păienjenișul de interese în legătură cu suprafețele agricole precum și cu unele mijloace fixe din cadrul unităților de cercetare.

În acest context, când agricultura României trage să moară, noi cerem Guvernului, în cel de-al 12-lea ceas, asigurarea unui buget maxim, așa cum a promis domnul ministru aici, pentru agricultură, care să fie permis și de reglementările europene prin reevaluarea fondurilor prevăzute în bugetul pe anul 2007, cu titlu obligatoriu.

Cabinetul Tăriceanu trebuie să acorde suma de 600 de lei pe hectar, e o propunere personală, văzând exact situația din agricultură și mai ales în Moldova, pentru plățile directe în anul 2007 de care să beneficieze cei aproximativ 3 milioane de fermieri ce exploatează circa 8 milioane de hectare de teren.

De asemenea, cerem acordarea unui sprijin financiar de 350 de lei producătorilor agricoli, cei deciși să exploateze suprafețe de teren mai puțin de un hectar. De aceste fonduri ar urma să beneficieze circa 2 milioane de mici producători care au fost lăsați de izbeliște până acum.

Nu trebuie uitate culturile ecologice care trebuie sprijinite financiar de Guvern și nici finalizarea programului național de dezvoltare rurală 2007-2013 și a metodologiei de finanțare a proiectelor.

De asemenea, cerem Guvernului acordarea unui sprijin financiar în anul 2007 de 100 de lei, un milion de lei vechi pentru creșterea calității producției obținute pe pajiști. Circa 1,5 milioane de producători agricoli și crescători de animale dețin și exploatează o suprafață de peste 800 de mii de hectare de pajiști.

Acordarea unei subvenții de 12 milioane de lei, 1200 de lei noi pentru irigații.

Domnule ministru,

Ca un reprezentant al celor ce muncesc în agricultură și, mai ales, în zootehnie, îmi permit să aduc în discuție în fața dumneavoastră și în fața Camerei Deputaților un obiectiv pe care dacă dumneavoastră îl rezolvați, pentru mine cel puțin și pentru mulți colegi de-ai mei și mai ales pentru producătorii agricoli din zootehnie ar însemna că dumneavoastră v-ați dus la îndeplinire unul din cele mai importante obiective. Este vorba de criza cotei de lapte în România. Criza cotei de lapte nu este o problemă personală a celor ce produc lapte în România, ci este o problemă a Ministerului Agriculturii, o problemă națională.

Au apărut falșii crescători de animale care nu sunt departe de biroul dumneavoastră, care nu sunt departe decât de direcțiile agricole care au repartizate diferite cote de lapte și cantități de lapte pe care acum încearcă să le vândă la suprapreț și cei care au vacile în grajd, nu pot să-și vândă producția, fiindcă nu au cota de lapte necesară.

Am rugămintea să rezolvați prin corpul dumneavoastră de control, poate n-ați știut-o exact fiindcă sunteți de puțină vreme acolo, acest mare obiectiv care îi interesează pe crescătorii de animale.

În final, o invitație și o constatare: luați celebrul caiet portocaliu care cuprindea programul de guvernare al Alianței D.A., veți descoperi câte promisiuni frumoase făceau în campania electorală din 2004 Partidul Național Liberal și Partidul Democrat.

De 900 de zile, însă, guvernanții oferă producătorilor agricoli doar minciuni. Totuși, într-un anumit fel, Partidul Național Liberal și Partidul Democrat au reușit să îndeplinească ce au propus: o agricultură portocalie. Adică au uscat-o de tot.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc.

Ați vorbit 12 minute.

Urmează la cuvânt reprezentantul Grupului P.N.L., domnul Uioreanu.

Domnul Horea Dorin Uioreanu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În primul rând, doresc, în numele Grupului parlamentar al liberalilor să-i urez "La mulți ani!" domnului ministru. Domnule ministru, "La mulți ani!". (Aplauze)

Am citit cu mare atenție textul acestei moțiuni și trebuie să recunosc că multe dintre problemele ridicate aici și expuse sunt reale și noi, liberalii, ne-am gândit și dorim în primul rând să grăbim lucrurile în ceea ce privește modernizarea agriculturii românești, să-i putem ajuta mai mult pe cei care lucrează pământul, să avem un sector vegetal și unul animal competitiv pe piața europeană. Să avem ferme moderne și unități de procesare la standarde europene. Oamenii de la sate să se bucure de toate facilitățile mileniului III, dar, din păcate, toate aceste transformări nu se pot face peste noapte.

Semnatarii moțiunii cunosc ei înșiși și foarte bine acest lucru din perioada când s-au aflat la guvernare, anii în care au văzut cu propriii ochi cât de greu se obțin banii pentru fiecare minister.

Iată de ce am simțit un gust amar citind la un moment dat un subtitlu cu încărcătură subiectivă: "De 900 de zile se promite și se minte", cu referire la situația generală din agricultură, la suprafețele rămase nelucrate și la cele calamitate.

Vă asigur, stimați colegi, în numele Grupului parlamentar liberal, că nu ne-am propus și nu ne vom propune să mințim. Vă asigurăm că ne interesează soarta agriculturii românești, a țăranului român și, nu în ultimul rând, siguranța alimentară a populației.

Grupul liberal are încredere în ministrul Traian Remeș că-și va face pe deplin datoria și-i acordăm întreaga încredere și întregul nostru sprijin. Considerăm că domnul Remeș are suficiente argumente de ordin tehnic pentru a demonstra buna credință și bunele intenții ale Guvernului Tăriceanu pentru modernizarea agriculturii, pentru susținerea țăranului român și pentru respectarea regulilor din Uniunea Europeană.

Condiția obligatorie pentru ca aceasta să poată deveni realitate este aceea ca Guvernul și Ministerul Agriculturii să fie lăsate la lucreze.

În final, pe lângă urarea personală de "La mulți ani!", îi doresc domnului Remeș "La mulți ani!" și în Ministerul Agriculturii.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Ați vorbit trei minute.

Dau cuvântul reprezentantului Partidului Democrat, domnul Miroșeanu.

Domnul Liviu Alexandru Miroșeanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Noi, cei de la Partidul Democrat, urmărim cu uimire și "încântare" modul în care reprezentanții P.S.D.-ului și cei ai P.N.L.-ului înțeleg să trateze astăzi un subiect atât de important cum este situația din agricultura românească. Vreau să vă mai spun, dacă e să discutăm pe textul moțiunii, că textul Partidului Democrat înaintat către Camera Deputaților și care ar fi trebuit să se dezbată ieri era un material mult mai complet, mult mai complex care aborda mai multe direcții deficitare în acest moment în agricultura românească.

Partidul Democrat va vota această moțiune, așa cum va vota orice alt demers care va duce la căderea ministrului agriculturii, la căderea Guvernului Tăriceanu II.

Doamnelor și domnilor colegi,

"Sunt un finanțist cu puține cunoștințe despre agricultură și sper să nu fiu astăzi sacrificat precum mielul de Paște." Aceasta a fost declarația cu care Decebal Traian Remeș își începea alocțiunea în Săptămâna Mare a Paștelui pentru obținerea avizului Comisiilor comune pentru agricultură ale Camerei Deputaților și Senatului, unde după o audiere superficială, fără să răspundă la cele 30 și ceva de întrebări puse de membrii comisiilor, cu sprijinul total și necondiționat al colegilor parlamentari de la P.S.D., acesta făcea ultimii pași pentru învestirea în funcția de ministru al agriculturii și dezvoltării rurale.

Precizam la acea dată faptul că, în accepțiunea Partidului Democrat, agricultura a fost și rămâne cel mai important sector al economiei românești care, în perspectiva integrării în Uniunea Europeană, poate asigura un câștig concurențial în raport cu piața și ne-am fi dorit ca pe agricultura românească să nu se mai facă experimente iresponsabile.

Lipsa de experiență și amatorismul actualului ministru al agriculturii s-a manifestat în toate domeniile și pe toate direcțiile. Astfel, românia întârzie nepermis absorbția fondurilor europene pentru agricultură, programul național de dezvoltare rurală nefiind finalizat și depus la Comisia Europeană, în condițiile în care Uniunea Europeană nu acceptă vechea politică românească de acordare a subvențiilor și ajutoarelor financiare.

Cauza principală a acestor întârzieri o constituie, fără îndoială, lipsa de preocupare a ministerului în ceea ce privește elaborarea actelor normative necesare, în condițiile în care obiectivul major declarat al Guvernului Tăriceanu II este agricultura și absorbția fondurilor europene pentru agricultură.

Contradicția este evidentă și arată care e de fapt adevărata față a ministrului agriculturii și a Guvernului Tăriceanu II din care face parte.

Este inacceptabil modul dezastruos în care Decebal Traian Remeș a gestionat criza determinată de fenomenul de secetă, Atât în ceea ce privește recunoașterea târzie a acestuia, cât și în implicarea ministerului pentru limitarea efectelor. Deficitul de umiditate din sol, precum și previziunile privind precipitațiile pentru anul 2007 erau cunoscute la nivelul ministerului și, cu toate acestea, nu s-a luat nicio măsură în acest sens, punându-se în pericol hrana națiunii.

Declarația primului-ministru Tăriceanu, prin care aprecia că măsurile luate de Comitetul de situații de urgență pentru atenuarea efectelor secetei nu și-a atins ținta, fiind nemulțumit de activitatea actualului ministru, în condițiile în care acesta declara senin că dacă previziunile referitoare la secetă se adeveresc, importurile vor crește ca și cum nu ar fi trebuit să existe o strategie în acest sens, se pot constitui într-un motiv temeinic pentru demiterea acestuia.

Constatăm cu îngrijorare faptul că la nivelul Ministerului Agriculturii nu se cunoaște exact suprafața afectată de secetă, știut fiind că există în acest moment deja suprafețe importante cultivate cu grâu și orz compromise în județele Dolj, Olt, Giurgiu, Iași, Vaslui și altele. Singura poziție oficială a lui Decebal Traian Remeș fiind aceea de a-i anunța pe proprietari că vor fi despăgubiți doar dacă au culturile asigurate, uitând că există fondul de intervenție aflat la dispoziția Guvernului, special pentru astfel de situații, suficient să facă față cererilor de despăgubire pentru toți producătorii agricoli afectați.

Ce intenționați să faceți cu aceștia, domnule ministru, în condițiile în care doar 7% din suprafața irigabilă a fost irigată? Ceea ce, fără îndoială, este prea puțin. Iar suprafețele contractate pentru irigații în 2007 totalizează aproximativ 300 de mii de hectare, mai puțin de jumătate de suprafața amenajată cu instalații.

Ce răspuns le veți da micilor fermieri din sudul și estul țării, că ei nu au posibilitatea de a iriga și care sunt astăzi într-o stare disperată, fiind în imposibilitatea de a asigura disponibilitățile financiare pentru înființarea culturilor din anul agricol 2007-2008?

Probabil, genul de răspuns pe care, domnule ministru Remeș, îl dădeați de curând țăranilor, cărora le spuneați să fie liniștiți că Sfântul Ilie va rezolva problema secetei. Înțelegem, prin urmare, că sunteți în negocieri avansate cu sfinții din ceruri, numai că se vede treaba nici măcar aceștia nu mai sprijină Guvernul Tăriceanu II. Asta da strategie, ăsta da ministru al agriculturii!

Mai mult decât atât, în celebrul de acum conflict SNIF-ANIF, constatăm o periculoasă atitudine duplicitară care a condus la declanșarea unei crize majore la Societatea Națională de Îmbunătățiri Funciare cu importante prejudicii financiare și de imagine. Rămâne să urmărim cine este cu adevărat interesat ca o societate națională evaluată în documente la 4 milioane de euro, în realitate, la peste 100 de milioane de euro, să fie falimentată, lăsând pe drumuri peste 1500 de salariați.

În ceea ce privește retrocedările de terenuri conform Legii 247/2005, constatăm că din motive subiective, proprietarii de drept sunt blocați în comisiile locale și județene de fond funciar, plimbați prin tribunale și judecătorii, cauza principală fiind corupția manifestată și nesancționată a celor care sunt desemnați să aplice legea.

Asistăm în ultima vreme la ignorarea fără jenă a problemelor din silvicultură, în condițiile în care nu s-a acționat în niciun fel în promovarea noului Cod silvic, cu toate intervențiile făcute de Federația pentru apărarea pădurilor, formată din personalități de mare valoare în silvicultură.

Cunoscut fiind faptul că două dintre problemele majore manifestate în acest moment în agricultură, seceta și alunecările de teren pot fi preîntâmpinate sau limitate ca efect aplicându-se o politică coerentă în ceea ce privește împădurirea terenurilor degradate. Constatăm însă scăderea continuă a fondului forestier național, cu efecte grave asupra climei României și a vieții sociale, fără a se lua măsuri radicale în acest sens.

Atitudinea grobiană, superficială și păguboasă a lui Decebal Traian Remeș se manifestă atât în relațiile cu cetățenii agricultori, cât și cu agenții economici care-și desfășoară activitatea în domeniul agricol și care constată în acest moment, pe lângă lipsa unui dialog civilizat și competent, inexistența unei strategii clare de dezvoltare a agriculturii, ca bază pentru dezvoltarea afacerilor în acest domeniu.

Acestea reprezintă doar o mică parte din motivele pentru care Partidul Democrat îl consideră pe Traian Decebal Remeș incapabil și cere primului-ministru scoaterea acestuia din Guvern.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

Domnul Eugen Nicolicea:

Ați vorbit zece minute.

Din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R., domnul Szekely Levente.

Domnul Szekely Levente Csaba:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Domnule ministru, "La mulți ani!" din partea U.D.M.R.-ului.

Această moțiune vine într-un moment neprielnic pentru un Guvern greu încercat atât de clasa politică cât și de natură. Mă refer la secetă. Se știe că un ajutor este apreciat la justa lui valoare dacă este acordat la momentul oportun. Din Opoziție este mult mai ușor să observi greșelile Guvernului și este și mai ușor să aduci critici acțiunilor miniștrilor. Întrucât, de regulă, Opoziția se află în pasivitate deși afirmă contrariul.

În opinia mea, nu putem accepta să aruncăm toate nerealizările și întârzierile, toate problemele cu care agricultura românească se confruntă în sarcina actualului Guvern și în special în sarcina actualului ministru al agriculturii.

Citind cu atenție moțiunea simplă promovată de colegii P.S.D., îmi dau seama că toate sunt sesizări reale și bine întemeiate făcute de specialiști. Dar, totodată, ascultând și răspunsul domnului ministru Remeș, care ne-a promis suplimentarea și dublarea bugetului pentru agricultură, atunci eu consider că nu este necesară votarea acestei moțiuni, fiindcă domnul ministru ne-a promis că găsește rezolvări.

Mulțumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului Partidului Conservator, domnul Dragoș Dumitriu.

Domnul Petre Dragoș Dumitriu:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Sigur că este greu să nu iei în seamă cele scrise de atâția specialiști de seamă, în frunte cu domnul Munteanu, cu domnul Mocanu, oameni pe care îi respect și știu chiar, departe de inițiativele politice, domniile lor doresc binele agriculturii.

Însă, după părerea mea, această moțiune trebuia mai curând să poarte titulatura oficială de dezbatere, pentru că suntem oameni politici și grupuri parlamentare cu experiență, care ne dăm seama că momentele prin care trece agricultura în aceste clipe nu ne permit să ne jucăm cu demiterea miniștrilor, cu măsuri excepționale care vizează fonduri bugetare inexistente ș.a.m.d.

De aceea, eu sper ca din această moțiune, în primul rând, să aibă de beneficiat sărbătoritul de astăzi, domnul Remeș, pentru că în ciuda celor spuse și de mine, poate, în conferințe de presă sau de colegul Miroșeanu, de la P.D., eu am încredere în capacitatea domniei sale, o capacitate pe care, din păcate, până acum nu prea a arătat-o, mai ales în relația cu Parlamentul.

Eu personal, se știe de către colegii din Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, sunt foarte supărat pe domnia sa pentru că nu a mai onorat comisia cu prezența sa, de la validare până acum. Însă, nu-i contest capacitățile și posibilitățile.

Aș vrea să se uite pe această moțiune și să înțeleagă sprijinul real pe care i-l dau autorii moțiunii. Să înțeleagă că această secetă nu poate fi combătută numai cu rugăminți la Sf.Ilie, ci cu metode științifice și cu alocarea unor fonduri, așa cum cer în mare parte și autorii moțiunii.

De ce spun că nu-l acuz pe domnul Remeș? Pentru că din textele moțiunii P.S.D., dar și din cele spuse de colegii de la P.D., ar reieși o oarecare vină a dânsului în ceea ce privește pregătirea pentru secetă, ceea ce este total neadevărat.

În moțiunea P.D.-ului, care nu a mai fost citită, dar pe care am studiat-o cu atenție, se cunoștea despre această secetă încă de la începutul anului. Era previzibilă încă de acum 2 - 3 ani și ministeriatele anterioare puteau să atenueze efectele acestei secete prin diverse măsuri cum ar fi: o negociere mai bună cu Uniunea Europeană, pentru a putea achiziționa sisteme de irigații pe fonduri europene, ceea ce România nu poate; prin subvenționarea folosirii de soiuri hibride rezistente la secetă, ceea ce iarăși nu se face. O mulțime de măsuri care acum, sigur, toate se sparg în capul domnului Remeș.

În ceea ce privește câteva afirmații, cu care nu sunt de acord, din actuala moțiune, cum ar fi riscul ca fondurile pentru plățile de la Uniunea Europeană să nu poată fi accesate, nu sunt de acord, pentru că totuși aplicarea acestora este până în 2010.

Sunt de acord cu birocrația excesivă pentru obținerea acestor fonduri, dar nu cu riscul ca România să nu le obțină. România le va obține. Și chiar săptămâna aceasta se semnează un document foarte important de către reprezentanții Ministerul Finanțelor Publice, care garantează că România va primi absolut toți banii.

Cum vor ajunge, însă, la beneficiari? Asta este o altă problemă și nu este legată domnul Remeș.

În ceea ce privește hotărârea noastră politică, ar trebui spus simplu că noi nu vom vota moțiunea. În realitate, noi dorim să dăm, prin gestul nostru politic de astăzi, un semnal pentru întreaga clasă politică, și anume că în asemenea vremuri grele ar fi bine să lăsăm orice fel de manevră politică, bine intenționată sau rău intenționată, și să-i sprijinim temporar pe cei care duc în spate bolovanul unei guvernări extrem de dificile.

Vă mulțumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Mulțumesc.

Ați vorbit 4 minute.

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., domnul Costache.

Domnul Costache Mircea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Onorat prezidiu,

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnilor miniștri,

Stimați invitați,

Grupul parlamentar al Partidului România Mare consideră că orice demers întreprins cu bună credință în vederea exercitării dreptului constituțional de control parlamentar asupra Executivului trebuie apreciat și susținut. Este în oarecare măsură și cazul moțiunii simple înaintate de deputații P.S.D., cu titlul "4 milioane de lei subvenție pentru fiecare hectar de teren arabil".

Un stimat coleg făcea o paralelă între textul moțiunii înaintate de P.D. și textul moțiunii aflată momentan în dezbatere. Din punctul meu de vedere, nu suportă comparații, măcar ca stil, ca scriitură și ca abundență de greșeli gramaticale. Textul P.D. nu îi onorează și-mi pare rău că fac aici un partizanat care nu-mi este specific, dar aceasta este realitatea.

Dânsul a uitat că ne referim la o subvenție de 4 milioane la hectar și de suplimentarea altor subvenții, de îmbunătățirea sistemului de subvenționare a agriculturii și s-a referit în continuare la cineva, căruia unii îi spun "La mulți ani!" și alții îl felicită cu "groparul" agriculturii în același timp. Este o chestiune de umor involuntar.

Dar cum semnatarii moțiunii în dezbatere nu se limitează doar la argumente în favoarea suplimentării subvențiilor pentru agricultură în perioada următoare și fac referire la teama pe care o au de a vedea compromis unul dintre cele mai importante sectoare economico-sociale din România, suntem nevoiți să le reamintim că acest fapt dramatic deja s-a întâmplat, că agricultura românească a fost deja compromisă și, din păcate, și cu aportul domniilor lor, când s-au aflat la guvernare în mai multe rânduri.

Ceea ce s-a întâmplat cu economia românească în ansamblu, după 1990 (dezindustrializarea, înstrăinarea resurselor naturale, defrișările sălbatice, distrugerea complexurilor zootehnice, fărâmițarea fondului funciar, distrugerea parcului de mașini, dezmembrarea fabricilor de mașini agricole, tractoare și utilaje, abandonarea sistemelor de irigații, subfinanțarea cronică a sistemului, în general, tragerea pe linie moartă a specialiștilor, subfinanțarea cercetării științifice în domeniu, neachiziționarea și nevalorificarea producției, descurajarea și lipsirea de protecție a producătorului agricol autohton, importurile dubioase cu irosirea de fonduri publice importante), toate acestea și altele nenominalizate de noi acum arată clar o atitudine antiromânească, dușmănoasă chiar a tuturor factorilor de putere din perioada 1990 - 2007.

Având în vedere că aproape jumătate din populația țării trăiește în mediul rural, neglijarea agriculturii, lipsa programelor de dezvoltare rurală a condamnat milioane de oameni la mizerie, sărăcie și umilințe, la lipsuri alimentare, la lipsa apei potabile, la condiții minimale de subzistență.

Prin urmare, nu e vorba doar de 900 de zile, cum se spune în textul moțiunii, de când se promite și se minte, ci de 6.500 de zile de disoluție, de subdezvoltare, de recesiune și de decadentism generalizat, nu numai în domeniul agriculturii, ci în întreaga societate românească, timp în care unii s-au îmbogățit enorm, trăiesc pe picior mare, în lux și huzur, lăfăindu-se în vile și în limuzine scumpe, iar alții dau broasca la o parte să bea apă cu noroi din călcătura vacii.

Așadar, stimați semnatari ai moțiunii, cei 4 milioane de lei subvenție pentru fiecare hectar nu vor putea rezolva integral criza agriculturii și a statului românesc, nici dacă s-ar acorda 4 milioane de lei/mp. Tot ce se mai poate face din ceea ce propuneți este să prelungim agonia, să mai dăm un praf în ochi alegătorului din zona rurală, fiindcă degeaba ne-a dat Dumnezeu un pământ fertil, o gură de rai și un picior de plai, degeaba ne-a dat minte, imaginație, suflet bogat, dacă nu ne-a dat și un dram de caracter. Ne-am distrus țara cu lașitatea multora și cu nimicnicia și cu lăcomia bolnavă a câtorva.

În rest, textul propune unele măsuri rezonabile, care mai pot atenua criza din agricultură, cum ar fi: acordarea acelei sume de 400 lei noi la hectar, pentru plățile în 2007, nivel permis de procentul de 30% din valoarea plăților directe acordate în Uniunea Europeană; subvenționarea cu 5.500 lei vechi a seminței la grâu și orz; subvenționarea motorinei pentru anul 2008, pentru că, pentru cel în curs, nu prea mai e posibil, cu 15.000 lei vechi pe litru; subvenții pentru irigații se propun de 1.200 RON la hectar, adică 12 milioane lei vechi, ceea ce este rezonabil; finalizarea programului național de dezvoltare rurală pentru perioada 2007 - 2013 și a metodologiei de finanțare a proiectelor, program pe care vecinii noștri bulgari deja l-au înaintat la Bruxelles și a fost aprobat de Comisia Europeană, în vreme ce diriguitorii agriculturii românești n-au catadicsit să-l finalizeze, întârziind astfel accesarea fondurilor europene destinate agriculturii.

Gureșul Gheorghe Flutur, în loc să înainteze programul național de dezvoltare rurală la Comisia Europeană ori să pună bazele IACS, adică a Băncii de date, a softului pentru a face operantă funcționarea APIA, a avut alte priorități, de pildă: dumnealui, fostul ministru, a avut grijă să omoare păsările oamenilor și să ne stropească mașinile cu apă chioară contra gripei aviare pe zeci de milioane de euro, din bani publici, ca să vină acum domnul Remeș să ne spună că la Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale nu se află nicio dovadă că în România ar fi fost gripă aviară.

La fel și cu pesta porcină. Specialiștii și oamenii bine informați susțin că practicile neloiale pe piața cărnii de pasăre și de porc, precum și la alte produse nu sunt deloc noi și că șubrezitul organism social românesc este vulnerabil la acest capitol, în lipsa oamenilor cinstiți și patrioți, ținuți mereu departe de frâiele guvernării, pentru a nu strica socotelile "ciocoiului nou", lacom și apatrid.

Toate "fluturismele" vorbetelui liberal-democrat, abandonarea îmbunătățirilor funciare, neîncheierea cadastrului agricol, renta viageră care este mai mult gargară și eficiență zero, acțiunea "Fermierul", de asemenea, umblau prin județe caravane cu așa-ziși specialiști din programul "Fermierul", care-i lăsau pe oameni într-o ceață și mai groasă înainte de venirea lor.

O adevărată crimă comisă de Gheorghe Flutur, în vara lui 2006, a fost neachiziționarea producției de grâu, oferind țăranilor care au produs grâul cheltuind 4 - 5.000 lei vechi/kg, un preț de bătaie de joc de 2.500 - 2.800 lei vechi. Unii au refuzat să-l predea pentru această sumă batjocoritoare, lăsându-l să se deprecieze sub cerul liber.

La floarea soarelui, după ce în 2005 li se oferiseră cu chiu, cu vai, 7.500 lei/kg, în 2006 domnul Flutur a încercat să le cumpere producția cu numai 5.000 lei vechi și bătaia de joc continuă: ori li se oferă producătorilor prețuri foarte mici, ori nu li se oferă nimic, lăsându-i la mâna speculanților.

Dacă niciodată nu se întoarce la țăran o sumă rezonabilă drept plată a muncii lui aspre și pentru acoperirea costurilor suportate de el, când și cum vor diriguitorii domeniului agriculturii să ridice nivelul de viață al satului românesc, aflat acum în plin ev mediu?

În timp ce piața noastră este plină de produse străine, de la usturoi și morcovi la varză, roșii, salată, mere aduse din Egipt, din China, din Turcia, din Polonia, din alte țări, legumele românilor zac în coș pe scaunul de la poartă. Acesta este standardul spre care îndreptați dumneavoastră dezvoltarea rurală, satul românesc, producătorul agricol?

Așa înțelegeți dumneavoastră să sprijiniți producătorul român să facă față concurenței pe Piața Comună Europeană? Pe producători îi ignorați, programul național de dezvoltare rurală nu-l finalizați, la Comisia Europeană nu îl înaintați la termen, niciun euro nu accesați pentru agricultură, seceta face ravagii, atunci s-ar pune întrebarea: cu ce vă ocupați?

Vorbiți, domnilor, de o nouă șansă pentru un nou început. Dar până acum, ce-ați făcut? Pentru cine și în folosul cui ați lucrat? Sau țăranii sunt buni numai pentru votat?

Au trecut aproape cei 20 de ani brucanieni. Să mai credem că noua burghezo-moșierime are de gând să curme sărăcia lucie a satelor, or, continuând ca și până acum, o va adânci și mai mult? Cu paleativele unor subvenții sporadice și neacoperitoare sau ale despăgubirilor birocratice și formaliste numai pentru asigurați nu vom ajunge prea departe.

Dar pentru că prin prezenta moțiune se mai suplimentează unele subvenții, ca întotdeauna, când se mai dă ceva, decât nimic, înțelegând să facem și noi o opoziție constructivă, Grupul nostru parlamentar, al P.R.M., o va vota.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al P.R.M.).

Domnul Eugen Nicolicea:

Ați vorbit 9 minute.

Din partea parlamentarilor fără apartenență la grupuri parlamentare, domnul Pardău Dumitru.

Domnul Dumitru Pardău:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor deputați,

Trăim momente politice importante, chiar dacă jenant pentru noi, Camera Deputaților încearcă să le ducă în derizoriu.

Știm cu toții că dezbaterea moțiunilor referitoare la domeniile sănătății și agriculturii de aseară, două domenii atât de importante, s-a realizat noaptea sau, mai grav, deloc. Prin acest comportament, Camera Deputaților devine practic părtașă la dezastrul din cele două domenii de activitate, prin indiferența manifestată.

Dar, de ce să ne mai mirăm? După cum a văzut o țară întreagă aseară, la o parte dintre dumneavoastră nu le pasă decât de jocuri ieftine, de imagine. Practic, se pune umărul la greu pentru instaurarea dictaturii parlamentare.

Ce s-a întâmplat aseară în cazul moțiunii simple privind agricultura românească, depusă de P.D. și P.L.D., deschide calea unor abuzuri inimaginabile. Situația din agricultura românească, dezastrul din agricultură, așa cum spun semnatarii moțiunii simple depuse de P.S.D., merită o dezbatere serioasă, în care demagogia nu-și are locul.

Cu toate acestea, prin depunerea acestei moțiuni simple, P.S.D.-ul oferă momente hazlii, care în realitate nu au nimic comun cu agricultura. Practic, P.S.D. depune o moțiune simplă prin care apără Guvernul și implicit Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale. Apoi, P.S.D., prin această moțiune, depusă în iunie 2007, împotriva ministrului care nu mai conduce acest minister de 7 luni, demonstrează cu adevărat susținerea față de actualul Guvern, și nu se mai pot ascunde de acest lucru.

Stimați colegi din P.S.D.,

Nu are sens să mimați opoziția, nu are sens să vă faceți că vă pasă de situația din agricultură. Practic, populația României, cei care lucrează în agricultură, au înțeles ce joc faceți, au înțeles că luați în glumă lucruri serioase, că nu ați fost în stare să faceți ceva de luat în seamă în perioada cât ați fost la guvernare.

Chiar dacă vă este frică și rușine să recunoașteți acest lucru, astăzi susțineți dezastrul din agricultură, ba mai mult, pentru anumite interese nu vreți să tratați serios situația din agricultură nici acum, în ultimul ceas. Sunteți la fel de vinovați, atât P.S.D.-ul, cât și P.N.L.-ul.

Doamnelor și domnilor,

Moțiunea P.S.D. pe agricultură este de fapt o moțiune îndreptată împotriva fostului ministru al agriculturii, Gheorghe Flutur. La 7 luni de la plecarea lui din fruntea Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, se pare că P.S.D. are, în continuare, ceva cu Gheorghe Flutur. Știm care sunt motivele acestei atitudini. Ministrul Gheorghe Flutur a reziliat contracte de concesiune ale clienților P.S.D. din Delta Dunării, a scos la licitație fonduri de vânătoare date pe ochi frumoși, în vremea P.S.D., a denunțat achizițiile de cravate și ace de cravată de 5 milioane de lei/buc. de la Romsilva, din perioada P.S.D.; a încercat să recupereze Insula Mare a Brăilei.

Sunt lucruri pe care P.S.D. nu le poate ierta lui Gheorghe Flutur. De aceea, ministrul Gheorghe Flutur a primit cele mai multe moțiuni în timpul mandatului său și, de aceea, P.S.D. este încă obsedat de el.

Moțiunea simplă a P.S.D. conține câteva dezinformări crase. Cea mai grosolană dintre ele se referă la Programul "Fermierul". Acest program a fost creat la nivel legislativ în 2005, fiind pus în practică în anul 2006. Într-un singur an, 2006, au existat 999 de proiecte depuse pe programul "Fermierul", proiecte care au fost probate de minister. Au existat 104 proiecte, pe măsura 11/ AS /APARD, 45 de unități de carne, 38 unități de lapte și produse lactate, 7.

Domnul Eugen Nicolicea:

Mă scuzați că vă întrerup: vă rog, 30 de secunde pauză.

V-aș ruga, să vorbiți mai încet, să nu treziți ziariștii care dorm în ultimele scaune. Și, de asemenea, aș ruga reprezentantul televiziunii de acolo să ia loc în spațiul rezervat, pentru că deranjează grupul de la U.D.M.R., duceți-vă să deranjați colegii care dorm în spate, acolo, vă rog frumos.

Deci, încă o dată aș ruga să ocupați poziții decente și să treziți pe cei care dorm în spate.

Mă scuzați pentru întrerupere, potrivit Regulamentului, sunt obligat să iau măsurile pentru ordinea și disciplina în sala de ședință.

Mulțumesc mult.

Domnul Dumitru Pardău:

7 unități de vin, 2 unități de fructe și legume, 4 unități de produse piscicole, 8 unități de cereale. De asemenea, 821 proiecte pe măsura 3/1, 525 ferme de câmp; 40 ferme horticole, 19 ferme viticole; 21 ferme pomicole, 47 de sere, 98 ferme de vaci de lapte, 12 ferme de oi și capre, 2 ferme de îngrășare a taurinelor.

De asemenea, 74 de proiecte pe măsura 3/4, dintre care 33 proiecte de unități turistice, activități meșteșugărești și ferme de acvacultură, respectiv 41 proiecte pe ciuperci, fructe de pădure, apicultură.

Este incontestabil faptul că absorbția fondurilor SAPARD nu s-ar fi putut realiza fără contribuția programului "Fermierul", program care a pus baza clasei de mijloc în agricultura românească.

P.S.D. critică programul "Fermierul" pentru că este un succes al abordării economice de centru-dreapta în agricultură. P.S.D. critică acest program pur și simplu din invidie, pentru că în perioada în care acest partid a condus România nu s-a făcut nimic comparabil.

De asemenea, în perioada guvernării P.S.D. a cunoscut ritmuri foarte joase ale absorbției fondurilor SAPARD. Aș vrea să vă amintesc că media lunară a numărului de proiecte SAPARD depuse în perioada 2005 - 2006, față de perioada 2002 - 2004 a fost de trei ori mai mare pentru măsura 1.1, de zece ori mai mare pentru măsura 3.1. și de 7 ori mai mare pentru măsura 3.4.

Eficiența mandatului Flutur a fost limpede, prin comparație cu mandatele Sârbu și Daia.

P.S.D. contestă, de asemenea, renta viageră agricolă. Trebuie să spunem semnatarilor moțiunii P.S.D. că acest program a fost acceptat de Uniunea Europeană și va fi continuat prin includerea în măsurile de dezvoltare rurală 2007-2013 a Programului de pensionare anticipată. În toată perioada în care a condus Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, în '90 - '96 și 2000 - 2004, P.S.D. nu a avut niciun program de grupare a terenurilor agricole.

Ca membru al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice am avut, cred eu, un comportament corect, sprijinind proiectele benefice pentru agricultura românească, indiferent de culoarea politică a inițiatorului.

Acest lucru mă îndreptățește să vă amintesc că domnul Gheorghe Flutur a cerut de nenumărate ori sprijin Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice pentru suplimentarea bugetului și această solicitare a avut chiar promisiunea premierului că va fi realizată cu o sumă de 10.000 de miliarde lei vechi.

Ce să înțeleagă cei care sunt implicați astăzi în agricultură? Chiar nu observați că în 2007 - și deja au trecut 6 luni - agricultura nu reprezintă o prioritate pentru actualul Guvern?

Spre disperarea dumneavoastră, oamenii din agricultură au priceput: atât P.S.D., cât și P.N.L., reprezentanții lor în Parlament și în Guvern, una vorbesc și alta fac. Vorbiți ceea ce credeți că place agricultorilor și faceți ceea ce vă mulțumește pe dumneavoastră, câțiva.

De ce faceți acest joc dublu, în favoarea țăranului român?! Când sunteți corecți cu țăranul român? Când susțineți Guvernul și ministrul actual al Agriculturii la Camera Deputaților, cazul de ieri, sau când sunteți împotriva Guvernului și al ministrului actual al Agriculturii, tot în Camera Deputaților, astăzi?

Lucrurile sunt clare: P.S.D. susține Guvernul Tăriceanu 2, chiar dacă se face că nu. P.S.D. este complice cu P.N.L. în acoperirea dezastrului din agricultură, și P.S.D. cu P.N.L. au uitat interesele agricultorilor români.

În moțiune spuneți că nu credeți că există cineva în această sală care să nu știe ce înseamnă să muncești pământul. Spre rușinea noastră, a Parlamentului, prin atitudinea pe care ați manifestat-o ieri se pare că în această sală sunt mulți care să nu știe acest lucru.

Sper ca din 2008, cu ajutorul votului uninominal, să fie cât mai mulți oameni politici responsabili, la care să le pese de muncitorul român, de intelectualul român, de pensionarul român și de țăranul român.

Deoarece în această moțiune P.S.D. reia teme din ultimele moțiuni depuse în anii anteriori și evită să critice ce se întâmplă sau, mai precis, ce nu se întâmplă în agricultura românească în acest moment, deoarece se vede clar că totul este artificial, de fațadă, fiindcă, în realitate, P.S.D. nu face opoziție la actualul Guvern, deputații P.L.D. se vor abține de la vot.

Stimați colegi, oricât vă doriți, degeaba îl atacați pe Gheorghe Flutur. Nu-i puteți anula activitatea în urma lui rămân legile proprietății, programul "Fermierul", absorbția fondurilor SAPARD, integrarea europeană.

Să vedem ce-o să rămână după dumneavoastră? (Aplauze)

Vă mulțumesc mult.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Întrerup ședința pentru 10 minute, până când cineva scoală ziariștii din spate și să stea în poziții decente și pe locurile lor și până când se evacuează poziția din locul U.D.M.R.-ului.

Închei ședința pentru 15 minute.

 

(Pauză între orele 16,10-16,20.)

Domnul Eugen Nicolicea:

Reluăm ședința.

"Președintele Camerei Deputaților sau vicepreședintele care îl înlocuiește conduce dezbaterile și asigură menținerea ordinii în timpul dezbaterii și respectarea regulamentului." Asta, pentru toți cei care au fost nelămuriți asupra a ceea ce s-a întâmplat.

Reluăm de unde am rămas. Vorbitorul nostru a epuizat în totalitate timpul

Urmează, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, domnul Timar Liviu.

Domnul Liviu Timar:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Domnule ministru,

Astăzi dezbatem moțiunea: "4 milioane de lei, subvenție pentru fiecare hectar de teren arabil!". Aseară, un domn coleg făcea aluzie la denumirea acestei moțiuni. Cred că denumirea nu este chiar atât de importantă, mai important este conținutul acestei moțiuni, care ne prezintă în ce situație a ajuns agricultura României astăzi. M-aș bucura foarte mult, în schimb, ca într-un timp foarte scurt producătorilor agricoli să li se dea cele 4 milioane de lei.

Domnilor colegi,

Haideți să ne facem puțină imaginație, astăzi se recoltează în țară la o temperatură de peste 40O grâul țării, din care se face pâine. Imaginați-vă dumneavoastră fermierii, oamenii care lucrează pe combine, tractoriștii care lucrează acolo, mai au și ei defecțiuni la o combină, imaginați-vă ce înseamnă, la 40O sau la 50O, să încerci să repari o combină! Vă dați dumneavoastră seama ce grea și ce scumpă și cât de plătită este pâinea, căreia noi, foarte mulți, nu îi acordăm atenția care i se cuvine. Nu cred că este corect!

Agricultura se află într-o situație foarte critică, situându-ne pe unul din ultimele locuri în Europa, cu implicații și costuri mari în asigurarea produselor alimentare pentru populația României. Este o realitate că agricultura este într-o situație dezastruoasă, dar această situație trebuie să și-o asume Alianța PNL-PD-UDMR, prin politica agricolă total greșită aplicată în perioada 2005-2006-2007.

Dacă sunteți corecți, trebuie să recunoașteți că pentru Alianța D.A. agricultura nu a fost și nici nu este o prioritate. Acest lucru se poate constata prin producțiile medii și totale foarte mici care s-au obținut în perioada 2005-2006 și se preconizează a se obține și în anul 2007. Dacă însumăm producția de grâu din anul 2006 cu cea din anul 2007, nu reușiți să faceți ce producție a făcut Guvernul condus de Năstase, cum îl considerați dumneavoastră, n-ați reușit să faceți în doi ani ce a reușit Guvernul PSD într-un singur an, creșterea de la un an la altul a suprafețelor de teren nelucrate ajungând la 1.700.000 de ha. Creșterea importului de produse alimentare de bază, respectiv grâu, carne de porc, pasăre, bovine, zahăr, multe sortimente de fructe și legume.

Nu mai putem vorbi despre export. Dacă în 2004, România a reușit să exporte carne de pasăre în Europa, peste 3.800 de tone de carne, datorită modului foarte "elegant"..., foarte greșit în care a guvernat domnul ministru Flutur, a reușit să facă ca în anul 2006 să mai exportăm 56 de tone de carne de pasăre! Vă dați dumneavoastră seama ce mari realizări a avut domnul ministru Flutur și unde a adus România în ziua de astăzi?

Ce este mai trist, că un număr tot mai mare de producători agricoli lucrează în pierdere, iar gradul de sărăcie la țară este tot mai ridicat.

Despre fondurile europene, în acest an, nici nu se poate discuta, datorită incompetenței celor din Ministerul Agriculturii. Și, în Ministerul Agriculturii, cine trebuia să pregătească Strategia și Programul de Dezvoltare Rurală, nu domnii miniștri care au fost, nu secretarul de stat? Fiindcă un ministru are secretari de stat, care răspund, fiecare, pe domeniul lui. Și, aici, mă surprinde că cei de la PD nu știu că secretarul care răspundea de relația și de strategia care trebuia făcută de România era membru PD. Dacă doreați într-adevăr să faceți, trebuia să-l ajutați, să depunem în timp Strategia și Programul Național de Dezvoltare Rurală.

De ce au ajuns agricultura și agricultorii în această situație foarte critică? Sprijinul acordat de Guvernul PNL-PD-UDMR în perioada 2005-2006 producătorilor agricoli a fost nesemnificativ. În conformitate cu Ordonanța de urgență nr. 61/2004, producătorii agricoli trebuia să primească 2,5 milioane de lei pe ha, pentru înființarea, întreținerea și recoltarea culturilor în primăvara lui 2005. Guvernul Tăriceanu a modificat acest act normativ cu Ordonanța de urgență nr. 12/28.02, care prevedea acordarea a doar 1,5 milioane de lei pe ha, eliminarea de la subvenție a principalelor culturi, respectiv, porumb, ovăz, culturi furajere.

Pentru a îngreuna și mai mult situația din agricultură, sprijinul acordat s-a redus la bonuri valorice. Deci, ca să fie mai operativ, vă dați dumneavoastră seama, am apelat și la bonuri valorice.

Scoaterea de la rezerva de stat a peste 210 mii de tone de grâu în trei tranșe, înainte de începerea campaniei de recoltare a grâului în vara lui 2005, a bulversat toată piața cerealelor. Și de ce? În momentul respectiv, grâul se vindea cu 4.500 de lei kg pe piață, acest grâu a fost dat cu destinație, iar după aceea, după recoltare, grâul s-a cumpărat cu 2.500-3.000 de lei și s-a completat rezerva de stat, iar cineva a băgat acești bani în buzunar. Aceasta este realitatea pe care a făcut-o domnul Flutur!

Cu toate că prețul la motorină, semințe, îngrășăminte, pesticide a crescut semnificativ, în toamna anului 2005, sprijinul direct al statului, conform Ordonanței de urgență nr. 117, a fost doar de 175 de lei, fermierii români continuând să cumpere motorina accizată ca și cum ar fi produs de lux, cu 259,9 euro la 1.000 de litri accize și cu tendință de a ajunge, la această dată, la 273 de euro. În Uniunea Europeană, motorina care se folosește pentru agricultură are 21 de euro accize la 1.000 de litri.

În primăvara lui 2006, subvenția pentru grâu, orz, orzoaică, porumb, floarea soarelui, culturi furajere a fost eliminată și doar 6% din suprafața arabilă a României a beneficiat de ajutor din partea statului.

Deși în sectorul zootehnic era un mecanism bine pus la punct pentru sprijinirea producătorilor agricoli și cunoscut de aceștia, Guvernul Tăriceanu și Ministerul Agriculturii l-a schimbat cu un sistem foarte greoi și foarte birocratic, ceea ce a condus la mari întârzieri în acordarea sumelor către producătorii agricoli.

Renunțarea la susținerea producătorilor agricoli pentru cumpărarea de tractoare și mașini agricole ne clasează pe ultimul loc în Europa la încărcătura de tractoare. Deci, la această dată, România are în jur de 50-60 de ha pe tractor, ceea ce este extraordinar (de puțin) și plus că 70-80% din tractoarele pe care le avem sunt depășite în totalitate.

Politizarea excesivă a ministerului și unităților descentralizate, prin promovarea doar dacă ești membru PNL, PD, UDMR, și schimbarea multor profesioniști din funcție este un alt factor determinant al situației dificile din agricultură. Exemplul se poate vedea la cele două agenții de plăți, unde au fost angajați pur și simplu numai amatori, iar acum nu reușim să acredităm aceste agenții, fiindcă acești oameni nu realizează ceea ce trebuie să facă la această dată.

Elaborarea actelor normative pentru agricultură cu mare întârziere și promovarea unor hotărâri de Guvern, care, deși au fost publicate în Monitorul Oficial, nu s-au aplicat niciun minut. Și am să vă prezint câteva documente legate de acest lucru, pentru a nu crede că sunt doar vorbe.

În perioada funcționării ca ministru, domnul Gheorghe Flutur, pentru că tot s-a amintit aici, s-a preocupat doar pentru promovarea imaginii personale, și nu de problemele de fond ale agriculturii, domnilor colegi. Și pentru a demonstra acest lucru și faptul că noi, membrii din Comisia de agricultură, de la toate partidele nu trebuie să uităm, foarte mulți colegi, ceilalți colegi nu știți acest lucru, noi am cerut în Comisia de agricultură, când am aprobat bugetul, când ni s-a făcut propunerea, să ni se prezinte un document prin care ceream să ni se spună exact ce se va da în primăvara lui 2007, pentru terenul din arabil, pentru zootehnie. Și, uitați dumneavoastră, acesta este documentul, pe care, dacă sunteți corecți, toți colegii noștri l-ați avut, și uitați ce se prevedea. Și domnul ministru Flutur, la momentul respectiv, ne spunea că acești bani se vor da în primăvara lui 2007: pentru sfecla de zahăr - 760 de lei; pentru soia - 760 de lei; pentru orez - 760 de lei; pentru hamei - 760 de lei; pentru grâu plus secară..., absolut toate culturile, aceea au fost promisiunile, că se vor da banii în această primăvară. Ce este aceasta?

Pentru zootehnie, domnilor colegi! Sunt documente, nu sunt povești! Pentru zootehnie, ni s-a promis că se dă: vaci pentru lapte - la 820 de capete - 650 de lei; vaci care alăptează - 600 de lei; bivolițe adulte - 700 de lei. Și, aici, mă refer, nu sunt bani care trebuie să vină de la Uniunea Europeană, vorbesc aici de plăți naționale complementare de la bugetul național.

Ce înseamnă acest lucru, domnilor? Că agricultorii și noi, toți colegii din Comisia de agricultură, dacă suntem corecți, am fost păcăliți, ca să nu spun un termen mai urât!

Un alt aspect. S-a spus aici foarte mult și am făcut afirmația că foarte mulți oameni au lucrat doar la imagine. Și vreau să vă arăt un document, domnilor colegi, fiindcă ar demonstra că domnul ministru Flutur a lucrat pur și simplu numai la imagine. Numai de țăranul român nu l-a interesat! Primul lucru care l-a făcut, când a mers la Ministerul Agriculturii, a zis: Domnule, îmi angajez un consilier țăran! Toată lumea, normal: Domnule, într-adevăr, este o chestie extraordinară! Dar, dacă urmăriți dumneavoastră cine este acest consilier țăran, îți dai seama că nu este adevărat. Urmărind declarația de avere și C.V.-ul domnului Barbu Matei, puteți observa că acest domn a lucrat la o direcție de drumuri, pe un utilaj greu, are o pensie totală pe lună cam de 3.800.000 de lei (deci, în total, 45 de milioane), deci, nici într-un caz, nu este un agricultor, eventual, dacă vroia să arate cât câștigă sau nu știa cât câștigă un agricultor, trebuie să-i spunem noi că are o pensie, un agricultor, câteva sute de mii, până la 1.200.000 de lei. Deci, ce înseamnă acest lucru? Cine a lucrat doar la imagine?

Am mai spus următorul lucru, că au fost hotărâri de Guvern care au apărut în Monitorul Oficial, domnilor, și este vorba de Monitorul Oficial nr. 120/19.02, unde au apărut subvențiile care se dau în zootehnie în acest an. Și uitați ce spune aici: primă pe tona de lapte - 140 de lei/tonă; primă pe cap de vacă și animal - 400/cap și toate celelalte, nu are rost să continui, că puteți dumneavoastră, fiecare, să luați această hotărâre. Ce înseamnă acest lucru, domnilor? Într-un minister, cu un ministru, cu un Guvern, să-ți apară o hotărâre de Guvern care să nu se aplice niciun minut, înseamnă că acei domni care au lucrat la această hotărâre, fie că nu au știut regulamentele care există în Uniunea Europeană, fie că sunt altceva. Deci, eu nu știu cine este de vină, dar știu un lucru, că, dacă ar fi profesioniști în Ministerul Agriculturii și erau lăsați anumiți profesioniști pe posturi, nu se întâmpla acest lucru. Și această hotărâre de Guvern a fost abrogată printr-o altă hotărâre de Guvern, mă rog, care este publicată în Monitorul Oficial nr. 343.

Domnilor colegi,

Acestea sunt câteva din aspectele pe care am vrut să vi le prezint. Ar mai fi câteva lucruri și problemele ar putea să fie foarte critice în perioada următoare.

Domnule ministru, noi trebuie să fim foarte atenți.

Domnilor, peste trei zile, în 28, că astăzi e 25 sau ce dată este, expiră termenul, de exemplu, până la care ciobanii puteau să-și vândă brânza în piețe. Ați mai auzit dumneavoastră ceva, ce se întâmplă după data de 28? Deci, azi e 26, mai sunt 2 zile sau 3 zile. Este o problemă pe care cei care conduc Autoritatea Sanitar Veterinară trebuie să o aibă în vedere.

Ce surpriză ne mai creează Autoritatea Sanitar Veterinară? Știm că toate fermele trebuie autorizate și înregistrate. Ca să înregistrezi o crescătorie de oi, o stână, mai bine zis, gândiți-vă, ce condiții încep să pună cei de la Autoritate? Deci, să fie împrejmuită stâna, dar, ce este mai trist, domnilor, că trebuie să punem filtru la stână!

Domnilor colegi,

Cred că trebuie într-adevăr, ministrul agriculturii, indiferent cine este, să gestioneze foarte serios toate problemele care sunt în agricultură, fiindcă altfel ajungem de râs. Trebuie să facem ceea ce face Franța pentru agricultorii francezi, trebuia să facem ceea ce face Spania pentru agricultorii din Spania. Fiindcă a fost secetă în Spania anul trecut, Spania investește în sistemul de irigație în acest an 2,5 miliarde de euro, fiindcă au știut ce se poate întâmpla. Același lucru trebuie să-l facem și noi, domnule ministru, în condițiile în care seceta va persista. Gândiți-vă dumneavoastră cum se va pregăti terenul în continuare pentru însămânțările de toamnă, sistemele de irigații trebuie să funcționeze nu când este grâul în spic, ci atunci când grâul trebuie să răsară. Și acest lucru s-a știut din toamnă, cu sistemele de irigație, fiindcă în Galați în Tulcea, grâul n-a fost răsărit din toamnă.

Deci, sunt foarte multe lucruri pentru care noi, dacă suntem cu adevărat patrioți și ținem la această țară, în primul rând, trebuie să facem ca populația acestei țări să aibă o alimentație foarte corectă și foarte rațională. Ieri, am dezbătut o moțiune pe sănătate, domnilor colegi, eu știu un lucru, dacă mă duc la un medic, după ce îți pune diagnosticul, de foarte multe ori îți spune: Domnule, trebuie să mănânci, să iei mai multe vitamine, trebuie să mănânci proteine!

Haideți să facem ca această România și această populație să fie alimentate cu produse alimentare care să aibă vitamine, proteine și tot ce trebuie și după aceea mai vedem și celelalte domenii.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Bogdan Olteanu:

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, domnul Semcu Adrian.

Domnul Adrian Emanuil Semcu:

Domnule președinte de ședință,

Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor,

Încep prin a vă face o mărturisire, în Comisia de agricultură, al cărei vicepreședinte am onoarea să fiu ales de către colegii mei, ne-am hotărât, iar rezultatele s-au dovedit a fi bune, să facem mai puțin politica partidelor noastre și mai mult politica agriculturii românești. Am comunicat bine, am fost corecți unii cu ceilalți și am găsit de fiecare dată, pentru că în mod real ne-am dorit acest lucru, puncte comune de sprijin, care să ne ajute să mergem mai departe. Numitorul nostru comun au fost buna credință și bunele intenții, pe care le invoc și astăzi, în analiza moțiunii: "4 milioane de lei, subvenție pentru fiecare hectar de teren arabil!"

Am citit cu mare atenție textul acesteia și, trebuie să recunosc, multe dintre problemele expuse sunt reale. Și noi, liberalii, ne-am dorit să grăbim lucrurile în ceea ce privește modernizarea agriculturii românești, să-i putem ajuta mai mult pe cei care lucrează pământul, să avem un sector vegetal și unul animal competitive pentru piața europeană, să avem ferme moderne și unități de procesare la standarde europene, oamenii de la sate să se bucure de toate facilitățile mileniului trei, dar, din păcate, toate aceste transformări nu se pot face peste noapte.

Semnatarii moțiunii, înșiși, cunosc foarte bine acest lucru din anii în care s-au aflat la guvernare, ani în care au văzut cu propriii ochi cât de greu se obțin banii pentru fiecare minister, când toate ministerele au probleme. Iată de ce am simțit un gust amar când, la un moment dat, am întâlnit un subtitlu cu încărcătură subiectivă: "De 900 zile se promite și se minte!", cu referire la situația generală a agriculturii, la suprafețele rămase nelucrate, la cele calamitate.

Vă asigur, stimați colegi, că nu ne-am propus și nu ne vom propune să mințim. Ni se reproșează lipsa de implicare, de organizare, dar și inconștiența celor care lucrează în sistemul de îmbunătățiri funciare. Adevărul este altul. Pentru PNL, pregătirea campaniei de irigații pentru anul 2007 a început în vara anului 2006, prin îmbunătățirea cadrului legislativ, inclusiv prin prelungirea termenului de încheiere a contractelor multianuale pentru furnizarea serviciilor de irigații, de la 30 septembrie 2006, la 31 ianuarie 2007. Dar vă reamintesc faptul că la votul final exprimat electronic asupra Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii de îmbunătățiri funciare nr. 138/2007, 42 din cei 43 de deputați PD care și-au exprimat dreptul de vot au fost împotriva acestor modificări.

Citeam ieri și nu-mi venea să cred că acești parlamentari PD scriau în moțiunea lor că "gestionarea secetei este proba eșecului managerial al Guvernului actual în domeniul agriculturii".

Stimați colegi,

ANIF nu a contractat de la fermieri decât 350.000 de ha, deși sistemul de irigații este funcțional pe 717.000 de ha declarate, dar ce contează acest amănunt pentru cei care au făcut acea moțiune, în special pentru colegii noștri care au semnat-o pentru data de ieri? Și cine a fost șef la ANIF? Domnul Nastea, același care a efectuat o serie de lucrări la sisteme de irigații fără licitație publică, așa cum prevedea legea. Același Nastea, PD, care le-a dăruit unor societăți prietene din banii pentru inundații peste 800 de miliarde lei vechi din fonduri publice pentru finanțarea reconstrucției digurilor de la Dunăre. Același personaj, domnul Nastea, PD, care, conform raportului Autorității de Control a Guvernului, s-a preocupat de sinistrați târziu, la câteva luni după inundații.

Ce vină are Remeș că s-au cumpărat pompe pentru stații de pompare, dar sistemele nu funcționează? Poate ne spune domnul Nastea, de la PD, pentru că dumnealui, în calitate de director a coordonat atribuirea banilor în ANIF.

Cert este că unul dintre motivele pentru care Nastea și-a dat demisia cred că a fost - și a recunoscut - că nu a reușit să pună în funcție sistemele de irigații, deși a avut bani de la Ministerul Agriculturii. Ce a reușit să facă domnul Nastea cu banii? Să mențină salarii mari pentru un număr nejustificat de mare de personal TESA. Probabil clientelă politică a lui și a colegilor lui, și în București, și în teritoriu.

Și bine ar fi să ne amintim încă ceva, tot la capitolul secetă, facem referire la Legea nr. 381/2002 privind despăgubirile în agricultură, invocată și acum pentru despăgubirea fermierilor. De ce acesta este primul an în care legea este aplicată corect? Pentru că

Remeș este, din perspectiva PD, "groparul agriculturii"?

Nu o să amintesc acum toate măsurile prin care Guvernul s-a implicat, prin măsuri concrete de sprijin al producătorilor agricoli, prin amenajările de irigații, mergând, după caz, până la subvenționarea de la buget a costurilor prestației pentru apa livrată. Vreau doar să subliniez că există o preocupare reală a Guvernului în acest domeniu.

Stimați colegi,

Și noi suntem îngrijorați de stadiul în care ne aflăm cu cadastrul agricol. Acesta este și motivul pentru care am promovat proiectul de lege prin care limităm drastic tarifele practicate de experții cadastrali și pentru care am militat pentru reducerea tuturor taxelor și termenelor presupuse de intabulări.

Liberalii sunt cei care s-au pronunțat pentru garantarea proprietății și pentru urgentarea retrocedărilor, ca să nu mai rămână terenuri pârloagă și să nu se mai facă jaf cu pădurile și stăpâni incerți. Prefecții aveau în responsabilitate urmărirea procesului de retrocedare a terenurilor. Acum suntem criticați pe această temă inclusiv de colegii din PD în moțiunea pe care ne-au propus-o să o dezbatem ieri. Dar oare în județele în care sunt prefecți PD nu se întârzie cu bună știință și acum acest proces?

PD ne flutură pe la nas Statutul funcționarului public și moțiuni peste moțiuni, cu singurul scop de a frâna activitatea Guvernului Tăriceanu. Stimați colegi, e greu să-ți vezi de treabă când în continuare ți se înfig cuțite în spate.

Așa am ajuns să ni se reproșeze astăzi și întârzierea absorbției fondurilor comunitare. Mai exact, citim din textul moțiunii: "Dezvoltarea rurală este ultima dintre preocupările echipei de profesioniști din așa-zisul Minister al Agriculturii, Silviculturii și Dezvoltării Rurale PNL-PD".

Vă amintesc faptul că responsabilitatea elaborării Planului Strategic și a Planului Național de Dezvoltare Rurală i-a revenit secretarului de stat care a condus Departamentul Dezvoltării Rurale, democratul Dănuț Apetrei. Lui îi revine această întreagă responsabilitate, pentru că a lui era sarcina de a întocmi aceste documente la timp. A condus departamentul de la începutul anului 2005 și până când PD a ieșit de la guvernare.

Amintiți-vă că în 2006 fostul comisar pe agricultură Franz Ficher a declarat că nicio țară nu depusese încă acel plan, la vremea respectivă, planul trebuia depus al Bruxelles, la începutul lui 2007, dar a ajuns acolo în aprilie. Era responsabilitatea secretarului de stat Apetrei, de care vă aduc încă o dată aminte. Și să nu uităm că șeful lui direct la vremea respectivă era ministrul Flutur.

Dar nu este singurul pedist care a adus deservicii agriculturii. Cred că cel mai controversat director din cadrul structurii Ministerului Agriculturii a fost, pentru că, în sfârșit, nu mai este director, președintele APIA, Nicolae Sterghiu. Acestuia până și presa i-a cerut de nenumărate ori demisia, din cauza rezultatelor dezastruoase.

Două dintre cele mai importante obiective au fost acreditarea agențiilor de plăți: APIA și Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, fosta SAAPARD. Și ce au descoperit domnul fost ministru Motreanu și domnul Remeș, după instalarea în funcție? Că sediile APIA din țară sunt în marea lor majoritate improprii, că nu au nici măcar banalele birouri și scaune, pentru că la București se făcuseră niște jocuri cu achizițiile.

Mult i-a trebuit directorului Sterghiu să se hotărască să demisioneze. Și cine plătește astăzi oalele sparte de funcționari publici cu carnet PD? Ministrul Remeș? Premierul Tăriceanu?

Un alt domeniu la care se referă semnatarii moțiunii este cel al subvențiilor. Agricultura funcționează în acest an după bugetul cerut, negociat și stabilit sub conducerea fostului ministru Flutur. Am certitudinea că actualul ministru, dacă va fi lăsat să lucreze, va ști să negocieze și să distribuie mai bine și mai atent bugetul destinat agriculturii pe 2008.

Ministerul a stabilit nivelul plăților naționale complementare ca subvenții în agricultură ce țin să completeze subvențiile acordate agricultorilor români în anul 2007. După aderarea la Uniunea Europeană, sistemul de subvenționare se corelează obligatoriu cu cel comunitar. În plus, în 2007, bugetul asigură toate subvențiile, inclusiv cele de la Uniunea Europeană, pentru că vor fi decontate ulterior. De aici, efortul bugetar notabil de peste 1 miliard de euro.

2007 este un an de tranziție, motiv pentru care agricultorii nu primesc banii decât la sfârșitul anului. Începând cu 2008, sistemul se va regla.

La fel s-a întâmplat și în țările care au aderat la Uniunea Europeană în 2004. Dau un exemplu: subvenția pentru laptele euroconform este un rezultat al negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. Mai mult, posibilele ajustări permise de Uniunea Europeană în urma altor negocieri trebuiau asigurate de departamente conduse de reprezentanții PD. PD nu s-a alarmat de această condiție în toamna anului trecut, s-a alarmat abia în moțiunea depusă ieri. Și cine plătește astăzi oalele sparte? Ministrul Remeș, Premierul Tăriceanu.

Stimați colegi,

Vă propuneam la începutul intervenției mele să facem mai puțin politica partidelor noastre și mai mult politica agriculturii românești. Eu cred că ministrul Remeș are suficiente argumente de ordin tehnic pentru a demonstra buna credință și bunele intenții ale Guvernului Tăriceanu pentru modernizarea agriculturii românești, pentru susținerea țăranului român și pentru respectarea regulilor general valabile în Uniunea Europeană.

Condiția obligatorie pentru ca aceasta să poată deveni realitate este aceea ca Guvernul să fie lăsat să lucreze și Parlamentul să fie lăsat să lucreze.

Forumul democrațiilor românești este Parlamentul. 322 dintre noi am fost terfeliți și damnați în piața publică, doar pentru că ne-am exprimat îngrijorarea în legătură cu încălcarea atribuțiilor constituționale de către Președintele României.

Noi am pierdut timp și am pierdut din simpatie. Românii au pierdut legi care i-ar fi ajutat să trăiască mai bine.

Președintele și P.D. au câștigat pe termen scurt, dar, cu ce preț? Câteva puncte în sondaje.

Fac apel la maturitatea dumneavoastră de oameni politici: haideți, să și lucrăm, să-i acordăm credit și răgaz și ministrului Remeș să poată demonstra de ce este în stare. Și, de ce nu, să-i spunem și La mulți ani! astăzi, când este ziua dumnealui de naștere.

La mulți ani, domnule ministru!

Vă mulțumesc frumos.

(Aplauze)

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Din partea Partidului Democrat, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, domnul Valeriu Tabără.

 

Domnul Ioan Oltean (din sală):

Domnule președinte, vă rog procedură!

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog. Procedura are întotdeauna prioritate.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Credeți că sunt foarte bine dispus și vreau să transfer și sălii aceeași bună dispoziție și vă rugăm să precizați pentru Partidul Național Liberal că astăzi se dezbate moțiunea pe agricultură depusă de către Partidul Social Democrat. A noastră, ieri a fost respinsă. Probabil va fi data viitoare, dar e păcat, e păcat să nu se cunoască acest lucru și discuțiile se poartă într-o direcție pe care nu o dorește nimeni.

Vă mulțumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

V-ați folosit de un subterfugiu, spunând că este o chestiune de procedură. Nu a fost niciun fel de chestiune de procedură.

Domnul Valeriu Tabără. Vă rog. Și ne scuzați că nu v-am dat cuvântul imediat.

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Stimați colegi parlamentari,

Întâmplarea face că și astăzi, de la această tribună, s-a vorbit de momentul mizerabil de ieri, aș spune, cel legat de constituționalitatea sau neconstituționalitatea unei moțiuni, a unui act democratic.

Vreau să vă fac o precizare, că pe data de 19.VI.2006, de la această tribună, s-a prezentat o moțiune simplă împotriva ministrului învățământului, care se încheia cu următoarea frază: Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat cere membrilor Camerei Deputaților să sancționeze lipsa de responsabilitate față de un domeniu atât de important, cum este educația, și să susțină demiterea imediată a ministrului educației și învățământului, domnul Mihail Hărdău.

Când a fost constituțională această chestiune? Atunci, ieri, sau "și atunci"? E o întrebare de meditație pentru toți cei care mai cred că ceea ce s-a întâmplat ieri în Parlament este un act democratic și, practic, o protecție a Constituției. Nu, a fost un mare abuz. Un mare abuz care, de fapt, s-a văzut și astăzi, când unul dintre colegii noștri a analizat moțiunea Partidului Democrat și a Partidului Liber Democrat.

Stimați colegi,

Nu vreau să intru în prea multe amănunte. Cred sincer că problema agriculturii nu este una oarecare și că, în același timp, căile de atingere a unor obiective de dezvoltare a acesteia și de aducere a ei la nivel de competiție europeană ne aparține fiecăruia dintre noi, prin căile care sunt specifice fiecărui partid politic. Căile sunt importante, obiectivele ar trebui să rămână întotdeauna aceleași.

Mă surprinde faptul că multe dintre lucrurile care sunt, spun eu bine puse în moțiunea Partidului Social Democrat, de aici, sunt elemente care sunt discutate de alții. Noi n-o să facem acest lucru și de la început vă spunem că o să votăm această moțiune și să dea Dumnezeu ca ea să fie aplicată. Poate că ar trebui aplicate acele 4 milioane din titlul moțiunii, la hectar, pentru că ne-ar trebui vreo 3-4 piburi, cred, ca să le acoperim. Sigur, fac această precizare, pentru că textul este schimbat cu 400 de lei. Dar este clară o anumită țintă de recepționare a acestei moțiuni.

S-a vorbit foarte mult, stimați colegi, aici, s-a vorbit aici foarte mult de câteva probleme care mie mi se par deosebit de ..., să spunem așa, discutabile. Discutăm mereu despre nivelurile de producție și facem comparații. Am obținut producții atât de mari, producții atât de ... nu știu cât, au reprezentat atât din pib, au reprezentat nu știu cât.

Stimați colegi, problema nu este producția și nivelul producției. Problema este piața. Și, din păcate, piața nu este distorsionată nici de două luni, nici de trei luni. Este de câțiva ani buni. Problema importului și a unei piețe agricole care a fost zdrobită, practic, de anumite decizii grăbite, și eu aș spune, nu de multe ori, sau nu de puține ori în favoarea celor care importau, nu se face de două luni, sau de trei luni. Anul ăsta este mai gravă problema, pentru că nu s-a făcut absolut nimic în ceea ce privește piața agricolă. Mai mult, la această dată nu există un dialog cu producătorii și cu reprezentanții producătorilor. Consilieri de produs nu există. Nu există acest parteneriat decât unul de formă. Totul este lăsat la voia întâmplării. Se recoltează grâul în aceste zile, pe căldură, așa cum spunea domnul Timar, și în niște condiții teribile. Nimeni și pe nimeni nu interesează ce se face cu acest grâu. Și, repet, într-un an în care problemele create de condițiile pedo-climatice și climatice, în principal, sunt dezastruoase pentru producătorul agricol român.

Stimați colegi,

Spuneam aici, în moțiunea pe care am prezentat-o, sau pe care am vrut s-o prezentăm aseară, că problema secetei și gestionarea secetei a fost total greșită.

Există un document elaborat de către Institutul de Meteorologie care ne prognozează o catastrofă. Și nu întâmplător, în moțiunea pe care Partidul Democrat a prezentat-o, sau a vrut s-o prezinte aici, în fața dumneavoastră, am atras atenția că gestionarea acestui fenomen nu este de doi, sau nu trebuia să fie de doi, sau trei ani, ci acum, când el a apărut, pentru că avertismentele au fost și în toamnă, dar au fost nu după 1 ianuarie. Aceste avertismente au fost făcute de instituții.

Domnule ministru Remeș, sau mă adresez buchetului de flori, pe 12 mai s-a primit o atenționare de la Academia de Științe Agricole și Silvice asupra a tot ceea ce era în țară, ca situație a stării de vegetație, a situațiilor legate de aprovizionarea solului cu apă, pe adâncimi de zero până la 20 de centimetri și așa mai departe. Nicio măsură nu s-a luat până atunci și de atunci încoace.

Și vă avertizez, stimați colegi, de aici, de la această tribună, că în luna septembrie va fi o catastrofă și problemă mare, inclusiv cu apa de băut a oamenilor din multe regiuni. Două treimi, la această dată, din teritoriul național, este cu secetă excesivă. Mai mult decât în 1946, când această secetă se extindea pe doar un sfert. Vedeți, vă rog, acest document! Este esențial. Și vă întreb, stimați colegi, și cu asta închei: problema absorbției fondurilor europene este o problemă? Gestionarea secetei este o problemă actuală? Incompetența și birocrația privind subvențiile pentru agricultură și nedarea lor celor care sunt îndreptățiți, este o problemă? Există o problemă a creditării activităților agricole? Este o problemă. Ea lipsește și din moțiunea care este prezentată de colegii de la P.S.D. astăzi. Retrocedările de proprietate, fără de care proiectele pentru absorbția banilor europeni nu poate fi făcută, este o problemă? Piața agricolă este o problemă? Descentralizarea este o problemă?

Și, atunci, de ce, stimați colegi, n-ați vrut să discutăm o astfel de chestiune? Ea nu era îndreptată nici împotriva miniștrilor P.S.D., nici împotriva ministrului ... nu știu mai care și așa mai departe. Nu este posibil ca să nu le luăm în seamă. Acestea sunt chestiunile de strategie.

Și, acum, o chestiune de concluzie: stimați colegi ...

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog să mă scuzați, ați depășit timpul. Ați spus că încheiați și v-am lăsat să încheiați.

Domnul Valeriu Tabără:

Am încheiat, domnule președinte. Domnule președinte, un singur lucru.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog.

Domnul Valeriu Tabără:

Stimați colegi,

Cât credeți că o agricultură și o ramură economică de importanța agriculturii României va putea fi susținută bugetar? Această construcție este făcută de vreo 6 ani de zile. Nu acesta este drumul agriculturii și nici cu 4, nici cu 10 milioane nu vom redresa agricultura României.

Acesta este un punct de vedere pe care-l exprim din punctul de vedere al specialiștilor și al celor care trebuie să vadă ceva mai mult decât un simplu moment politic. Dar, deși este un moment politic, țăranii și agricultorii au nevoie de aceste surse financiare. Și, repet, pentru aceasta, Partidul Democrat va vota această moțiune.

Vă mulțumesc.

(Aplauze, Grupul parlamentar al P.S.D.)

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumim.

Din partea Partidului România Mare, doamna Anca Petrescu.

Doamna Anca Mira Victoria Mărculeț Petrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doresc să vorbesc despre jaful pădurilor și modul cum niciun guvern n-a protejat aurul verde al României.

Este un jaf general perpetuat de ani de zile. În timp ce alte țări își protejează mediul, noi ne batem joc în permanență de păduri.

În Norvegia, de exemplu, o țară bogată în păduri este interzisă prin lege defrișarea zonelor împădurite, iar pentru importurile din industria lemnului se aduc bușteni din România.

Ne întrebăm: de unde are atâția bușteni România? Poate ne răspunde ministrul agriculturii. Poate ne răspund și miniștrii din celelalte guverne anterioare.

Una dintre cauzele primordiale privind distrugerea mediului natural este defrișarea masivă a zonelor împădurite, care provoacă degradarea bruscă a solului, alunecări de teren și reacții în lanț ale ploilor violente, tornadelor și inundațiilor. Natura văduvită de coroana benefică a pădurilor reacționează violent, cerându-și înapoi scutul ei protector.

România a înregistrat în ultimii 17 ani o performanță incredibilă de sacrificare a pădurilor, care acopereau generos toate formele de relief ale țării, aducând perspectiva sumbră a solurilor aride și deșertificării.

Suprafețe imense împădurite au fost retrocedate unor proprietari care le-au exploatat ilegal. Mii de copaci din județele Suceava, Prahova, Mehedinți au fot culcați la pământ, consecințele asupra mediului fiind dezastruoase. Nu am văzut în raportul Ministerului Agriculturii niciun fel de situație exactă a acestei chestiuni.

În județul Bacău, unde legea punerii în posesie a fost greșit interpretată, mulți neaveniți au devenit proprietari ai unor mii de hectare de pădure, fără a avea vreun drept. După ce au intrat ilegal în posesie, le-au jefuit, fără a-i opri absolut nimeni.

Specialiștii consideră că tăierea pădurilor va avea pe viitor consecințe incalculabile. Defrișările criminale de păduri, care au îmbogățit peste noapte pe mulți parveniți, lipsiți de scrupul, au accentuat efectul de seră, favorizând vijeliile, ploile torențiale cu descărcări electrice ucigașe, au provocat fenomene extreme, precum torentele, inundațiile, sau, dimpotrivă, micșorarea debitului izvoarelor.

Care este situația, dacă ne uităm în rapoartele Ministerului Agriculturii? Nu găsim absolut nimic. Altă gravă omisiune.

O consecință gravă a uciderii pădurilor este spălarea solului fertil, până la rocă. Statisticile arată că, de pildă, în Moldova, în ultimii 10 ani, au dispărut două hectare de pădure pe zi, ceea ce este incredibil.

În județul Vaslui, s-au tăiat și perdelele antierozionale, iar Bărăganul neirigat și județele din sudul Olteniei sunt amenințate de secetă și deșertificare, iar când plouă, se produc alunecări de teren, cu consecințe catastrofale.

Natura agresată și jefuită de comorile ei se răzbună.

O altă statistică recentă, pe care n-am regăsit-o în rapoartele Ministerului Agriculturii, arată că suprafața pădurilor tăiate este de peste 5 ori mai mare decât suprafața plantațiilor noi.

Decalajul între suprafețele de pe care se taie păduri și cele unde se plantează puieți se accentuează cu fiecare an. În 2006, diferența a depășit pragul de 70 de hectare.

În timp ce fondul forestier a crescut cu 0,6%, suprafața afectată de tăieri este mai mare cu peste 3%.

Recent, la 40 de ani de la moartea lui Ionescu-Șișești, Academia Română l-a omagiat pe marele savant înaintaș, întemeietorul Institutului de Cercetări Agronomice din București, în anul 1928.

Fost ministru al agriculturii și domeniilor, membru de onoare al academiilor de știință din străinătate, Ionescu-Șișești a lăsat o operă capitală privind prezentarea și valorificarea științifică a potențialului uriaș agricol și silvic al României.

Cunoaște ministrul agriculturii aceste lucrări?

Acest potențial bine gestionat făcea din România grânarul Europei și izvorul prosperității sale economice, cu mari perspective de evoluție.

Jefuirea unor bogății ale țării, inclusiv cea a pădurilor, descalifică în cea mai mare parte clasa politică vinovată de permiterea unor asemenea fărădelegi.

Acum ni se prezintă o moțiune de cenzură împotriva ministrului Remeș. El a fost recent numit în acest guvern. Este drept așa, ca el să fie acuzat de absolut tot ce s-a întâmplat în ultimii 17 ani în România?

Cum vor răspunde ceilalți miniștri care se fac vinovați de jaful pădurilor din România? Nu cumva, tocmai aceștia sunt cei care acuză?

Vă mulțumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Din partea Partidului Național Liberal, domnul Fenechiu.

Domnul Relu Fenechiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Domnilor miniștri,

Domnule Nicolăescu,

Domnule Remeș,

Sunt convins că, cu toții, așteptați și discursul meu. Nu sunteți, cu siguranță, plictisiți în acest sfârșit de sesiune parlamentară.

Suntem în Parlamentul României, o instituție care a devenit, în opinia unora, se pare, un soi de oficiu poștal unde sosesc din ce în ce mai multe moțiuni. Și nu că ar fi nedemocratic, sau total inutil, însă, atunci când spui că Executivul trebuie să se ocupe de problema secetei, nu cred că ar fi normal să-l ții ocupat cu dezbateri permanente de acest fel.

Dar, despre ce este vorba astăzi? Zilele astea, un partid care a stat la guvernare cea mai mare parte a istoriei postdecembriste - și să știți că mă refer la Partidul Social Democrat -, vine să acuze Guvernul opozant că nu are grijă de agricultura țării, ca și cum i-ar fi fost lăsată o comoară, iar Guvernul a păstrat doar cufărul.

De fapt, realitatea este că Partidul Național Liberal a primit o ladă goală și găurită, pe care trebuie s-o umple și s-o cârpească.

Asistăm, paradoxal, la două fenomene opuse, dar prezente, în același timp. În primul rând, avem de-a face în textul moțiunii cu sesizarea unor probleme serioase și reale. În același timp, nu putem să ignorăm nuanțele ipocrite și populiste, precum și pretențiile de fată mare în politică, pe care le are P.S.D.-ul.

Avem o problemă cu seceta, stimați colegi. Pentru că, ani de zile, agricultura nu a fost pregătită pentru acest aspect climatic. De altfel, sistemele de irigații au fost distruse în anii de guvernare pesedistă, fără niciun fel de reacție din partea autorităților, transformându-le, astfel, în complici.

Să știți că nimic nu vă dă dreptul să scrieți cu litere îngroșate, așa cum ați scris dumneavoastră în moțiune, situația sistemelor de irigație este dramatică. În ultima guvernare P.S.D., au fost doi miniștri ai agriculturii care nu s-au remarcat prin reforme. Oare, să aibă acest lucru efect asupra celor ce se întâmplă acum? Mă întreb.

E ușor de căutat și de găsit nod în papură, când vine vorba de agricultură. Este un sistem complex, viciat cu bună știință, timp de mai bine de 14 ani de zile.

E simplu să spui că agricultura nu merge bine, atâta vreme cât avem de-a face cu o secetă cum nu s-a mai întâlnit în ultimii 50 de ani.

Mai spuneți dumneavoastră și că identificați soluții financiare pentru anumite măsuri pe care le cereți. Eu vă întreb: unde erau aceste soluții cât timp ați guvernat România? De ce nu le-ați pus în practică? Vă spun eu: pentru că nu erau realiste, așa cum nu sunt nici acum. Sunt doar soluții populiste, soluții de discurs de opoziție, soluții fără niciun fundament real.

Nu faceți altceva prin textul acestei moțiuni, decât să vindeți iluzii, ceea ce, de altfel știți cel mai bine să o faceți.

Să știți că Guvernul Tăriceanu nu-și propune să dea o ultimă șansă agriculturii, așa cum îl îndemnați dumneavoastră s-o facă, ci vrea să dea toate șansele pe care nu i le-au dat guvernările dumneavoastră. Aceste guverne au fost preocupate, ani de zile, de hrănirea clientelei politice și mai puțin de încurajarea producătorilor agricoli.

Eu mă tem că nu puteți cere unui guvern de dreapta să aplice politici de stânga, așa cum sunt stipulate în textul moțiunii, mai ales că ele sunt neproductive. O dovedește faptul că nici măcar dumneavoastră nu le-ați aplicat, atât timp cât ați fost la guvernare.

Ne puteți spune că Guvernul este lipsit de preocupare în ceea ce privește dezvoltarea rurală. În ultimii doi ani și jumătate, mediul rural românesc a primit mai mulți bani pentru infrastructură, utilități, drumuri și altele, decât toți anii în perioada 1989-2004.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog să limitați, pentru că ați depășit timpul.

Domnul Relu Fenechiu:

Vă mulțumesc.

Este lipsă de demnitate politică și, domnilor, nu vă obligă nimeni să recunoașteți, dar, măcar nu pomeniți de ele. E ipocrizie!

Vă mulțumesc.

(Aplauze)

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Domnul Petru Călianu. Vă rog să limitați. Aveți doar un minut, excepțional, două.

Mă scuzați. Înainte de a lua cuvântul, rog liderii să solicite prezența deputaților în sală. Având în vedere faptul că nu mai sunt prea mulți vorbitori, va urma domnul ministru și se trece la vot.

Domnul Petru Călian:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Domnule Anghel Stanciu,

Stimați colegi,

Din tot ceea ce s-a spus aici astăzi, am înțeles un lucru: ministrul Flutur trebuie să plece. Vă rog să nu uitați că ministrul Flutur a plecat. Remeș rămâne. Trebuie să rămână și trebuie lăsat în pace să-și ducă la bun sfârșit mandatul.

Sigur că tot ceea ce apare în actuala moțiune, la capitolul "măsuri urgente", este real, însă 80% din toate aceste prevederi sunt legate de buget, două dintre cele 13 puncte fac obiectul unor proiecte de lege pe care puteți să le inițiați fără nicio problemă și, cu siguranță, că ele vor fi sprijinite. Însă, tot ceea ce rezultă din această moțiune se va putea rezolva doar la o rectificare de buget sau, în cel mai rău caz, în bugetul pentru anul 2008.

Pe cale de consecință, Grupul parlamentar al P.C. rămâne consecvent, mai dă o șansă Guvernului, în sensul că sprijină în continuare activitatea ministrului Remeș și, în continuare, în funcție de evoluția pe care o va avea Guvernul, Partidul Conservator se va pronunța și asupra altor bariere care vor sta în fața Guvernului.

Vă mulțumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Din partea Partidului Social Democrat, domnul Tămagă.

Domnul Constantin Tămagă:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnule ministru Remeș,

Vă spun și eu cu sinceritate și bună-cuviință "La mulți ani!"

Textul moțiunii simple depuse de Grupul parlamentar al P.S.D., prezentat în sinteză de colegul deputat Ioan Munteanu, cuprinde situația reală din agricultură, iar deputații care au prezentat puncte de vedere ale grupurilor parlamentare, au apreciat în general corect această situație, cu siguranță, fără precedent în ultimii 50 de ani.

M-am bucurat, domnule ministru, să vă aud spunând de la tribuna Parlamentului că nu v-ați rupt niciodată de satul românesc și că trăiți din agricultură. N-ați spus, însă, dacă trăiți bine. Eu sunt sigur că trăiți greu și că aveți șansa, ca și mine, de altfel, să nu fiți total dependent de agoniseala care se strânge cu atât chin, din munca în câmp sau în grajdurile de animale.

Contând pe buna-credință pe care o afișați, dincolo de nepriceperea pe care ați declarat-o recent cu prea mare ușurință, după părerea mea, vă invit, domnule ministru, să reflectați cu severitate și mare grijă la întregul text al moțiunii și, în plus, vă rog și vă atenționez asupra câtorva situații inexplicabile: 1) excesul de zel al celor care sunt în Autoritatea Sanitar-Veterinară; aberațiile unor măsuri care se doresc profesionale, dar care sunt, de fapt, măsuri distrugătoare. Cereți urgent, domnule ministru, renunțarea la prevederile Ordinului nr.301, sau măcar la o bună parte a acestuia. Ca să vezi medic veterinar care spune că la stână nu se asigură apă caldă și trebuie închisă, este o aberație cum nu poți s-o înțelegi. Apă caldă este la orice stână, dar se face prin fierbere în tuci. El voia apă caldă la conductă, la robinet! Și altele. Nu insist, pentru că nu e timp.

Vedeți ce este cu atâtea abatoare închise și ce au creat ele, domnule ministru! Au creat situația de dinainte de '89, când se sacrifică animale în gospodăria populației și se alege praful de ele și situația când se renunță la animal, pur și simplu, sau se vinde vaca pe două milioane, trei milioane.

Asta pentru că Autoritatea Sanitar-Veterinară, cu ușurință extraordinară, cu exces de zel de neînțeles, chipurile cu profesionalism, a închis toate abatoarele.

Vedeți ce este cu transhumanța, acea transhumanță auto, de care, practic, n-a auzit nimeni și care nu se practică nicăieri în lume. Sunt alte măsuri care se iau și care nu ne fac de râsul lumii.

În legătură cu această chestiune mult discutată - gestionarea secetei. Eu am, să zic așa, suficiența sau autoritatea profesională care să-mi permită - și experiența, aș zice - să spun că la o tehnologie de 5-6 tone de grâu la hectar, sau de 3 tone de rapiță la hectar, ca să ne referim numai la culturile deja recoltate, seceta a influențat la grâu, cu două tone, la rapiță - cu o tonă. O tonă și jumătate, însă, sau mai mult, în unele cazuri, până la zero producție de grâu și zero - de rapiță, a influențat tehnologia sau lipsa tehnologiei. Ca să mă explic mai bine, să știți că acolo unde cineva a făcut tehnologie de 6 tone de grâu la hectar, a recoltat 3, restul a distrus seceta. Dar a recolta 3 tone acolo unde nu s-a aplicat - și asta nu s-a aplicat din lipsa programelor și a banilor -, n-a recoltat nimic, sau a recoltat o tonă.

Vă mai rog, domnule ministru, la pct.3, să nu lăsați patronatele din industria alimentară și din societățile care depozitează produse agricole să-și bată joc de producătorii agricoli. Și știți la ce mă refer, nu insist.

Sunt pârghii, nu ... nu mizați pe lipsa acestora și pe faptul că statul nu poate, sau Guvernul nu trebuie să intervină.

Vă mai rog, domnule ministru, și insist, să nu tratați cu suficiență măsurile din programele de irigații. Eu vreau să vă spun, chiar dacă o să mă contrazică mulți, că, dacă România avea azi în funcțiune 3 milioane de hectare de irigații, sisteme în funcțiune, nu iriga niciun milion. De ce? Nu există sursa pentru asemenea sisteme, domnule ministru! Trebuie schimbate sistemele, trebuie trecut la irigații pe picătură, trebuie trecut la foraje, alte și alte măsuri. Nu e nimic acolo.

În final, domnule ministru, vă rog să vedeți atent relația dintre societățile de asigurări și producătorii agricoli și apoi să dispuneți măsurile de intervenție guvernamentală, în cazul susținerii, așa cum este acum cu seceta.

Vă mulțumesc și vă doresc succes.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Lista vorbitorilor s-a epuizat.

Voi mai vorbi din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, pentru un răspuns în timpul alocat Partidului Social Democrat, după care vom face un test de prezență cu cartela. Va urma răspunsul domnului ministru Remeș și votul final.

(Domnul vicepreședinte al Camerei Deputaților, Eugen Nicolicea, vorbește de la tribună).

Ni s-a spus că s-ar fi încălcat ieri Constituția, pe motiv că în iunie 2006 ar fi fost și atunci un caz similar. Cam puține argumente după o noapte de reflecție.

Art. 147 alin. (4) din Constituție: "Deciziile Curții Constituționale se publică în Monitorul Oficial al României. de la data publicării, - care este februarie 2007 -, deciziile sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor."

Deci, constat că am răspuns exact ceea ce trebuia.

În ceea ce privește acea frază care era încriminată, nu conținea elemente de moțiune de cenzură, nu se adresa Guvernului, se adresa deputaților și era un îndemn pentru o viitoare moțiune de cenzură, deci o trimitere la o moțiune de cenzură care ar fi urmat.

Bun, aceasta este o chestiune de fond pe care putem s-o mai dezbatem și în altă adunare, și nu aici, la o moțiune simplă.

De ce susțin respectarea Constituției? Pentru că art. 82 alin. (2) este jurământul pe care l-am depus și eu și dumneavoastră ca deputați și președintele României. Printre altele, se spune: "Jur să respect Constituția și legile țării." Unii o respectă, unii încearcă s-o respecte, unii o încalcă - după putință și după dorință.

(Domnul vicepreședinte Eugen Nicolicea se întoarce la prezidiu).

Vă rog să introduceți cartelele... vă rugăm.

Chestiunile de procedură sunt prioritare.

Domnul Cristian Rădulescu:

Stimați colegi,

Domnule președinte,

Ne tot învârtim în jurul acestei chestiuni cu constituționalitatea, pe care vreți să vă întemeiați - pentru o samavolnicie făcută ieri, când nu am putut să ne citim și să dezbatem apoi moțiunea PD și PLD, pe agricultură, când lucrurile sunt așa de simple. Parcă noi nu putem să scoatem din arhivă Decizia Curții Constituționale la care tot faceți trimitere și să vedem ce spune ea.

Această decizie nu vă dă deloc dreptate.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog să mă scuzați!

Domnul Cristian Rădulescu:

Da.

Domnul Eugen Nicolicea:

Moțiunea PD-ului a fost ieri. Astăzi avem o altă moțiune. Nu există nici un incident de procedură. Vă rog să-mi indicați articolul încălcat.

Domnul Cristian Rădulescu:

Da. Pentru ca chestiunile să fie foarte clare pe procedură, inclusiv la această moțiune, vă vom spune ce zice Curtea Constituțională referitor la adoptarea unei moțiuni simple, că: "Adoptarea unei moțiuni simple nu îl obligă pe primul-ministru să propună revocarea unui membru al Guvernului."

Asta este; este foarte simplu. Nici noi nu-l obligam acolo pe primul-ministru să-l demită pe ministrul sănătății sau pe ministrul agriculturii, fiindcă nu putem să-l obligăm.

În Regulament se spune că Guvernul va ține cont de aceste chestiuni, iar dumneavoastră ați spus ieri că aceasta indică finalitatea specifică unei moțiuni de cenzură. Asta a fost doar în mintea dumneavoastră, pentru a nu dezbate moțiunea pe agricultură a PD, PLD, ci moțiunea mult mai constructivă și pozitivă pe agricultură a Partidului Social Democrat. Dar ca să mai fie încă o dată foarte clar cum este cu Constituția.

Domnul Eugen Nicolicea:

Eu vă mulțumesc. Nu are nici o legătură cu un incident de procedură. Vorbeați despre o moțiune trecută, dar v-am lăsat să vorbiți, să nu considerați că nu o fac.

Cei care au ascultat au solicitat ".. eu am solicitat un vot cu cartelă pentru a verifica prezența.

Vă rog să introduceți cartelele în aparate.

Vă rog să votați. A apărut prezența. Apăsați, vă rog. Deci este cvorum.

Îl rog pe domnul ministru să ia cuvântul și să dea răspunsurile necesare.

Domnul Decebal Traian Remeș:

Doamnelor și domnilor deputați,

Am convingerea că seceta severă din acest an este, de fapt, cauza pentru care mă aflu acum în fața dumneavoastră. Pe un an agricol normal, pe o climă bună și fără lipsa asta de precipitații, m-ați mai fi îngăduit să apuc să fac vreo prostie sau să nu fac ceva din obligațiile mele. Probabil că am dreptate și am înțeles din cuvântul multora că mi-o dați, din puntul acesta de vedere.

Adulatori zeloși din lumea politică au aflat, la un picnic pe malul Ciricului, de la învățătorul lor, despre secetă și-au scris că și la Ministerul Agriculturii s-a aflat numai după aceea. Verificați data petrecerii de acolo și veți afla că eu am fost, deși intrasem abia în 9 aprilie în Ministerul Agriculturii, la Dăbuleni înainte de asta, am alertat Guvernul, am alertat Comitetul de situații de urgență, am început să facem socoteli, am început să căutăm bani și am intervenit pentru sistemul de irigații: 3 milioane, 2 milioane, 1 milion - este o chestiune care nu m-a preocupat înainte, n-a fost în responsabilitatea mea. Mi s-a raport că ar fi funcționali 700 de mii de hectare și că prin fonduri puse imediat la dispoziție, suprafața poate crește la 850.

Ceea ce ținea de mine am făcut. Numai că ceea ce nu de mine ținea și ceea ce era legiferat, pretindea să existe contracte pentru udări, ele să fie încheiate inițial până în finalul lui septembrie pentru anul precedent udării, după o corectură făcută la lege până la 31 ianuarie a.c. pentru anul udării și, deși se încheiaseră contracte pe 357 de mii de hectare, utilizatorii n-au cerut apă și n-au irigat decât 35 de mii de hectare, la momentul când eu m-am apropiat de problemă.

O fi suma mare la avans? Acel 20%? O fi fost nejudecată fixarea termenului până la care se poate face contractul? O fi lipsa de instalații de udare ale producătorilor? O fi blestemul fărâmițării pământului românesc și în sistemul de irigații sunt și oameni care au câțiva ari și sunt și suprafețe neudate? Nu știu! Îs multe situații, multe cauze, nu-mi aparțin.

După intervenția făcută, suma direct pe hectar a crescut de la 390 la 700, și cea pentru întreținere, reparații și pază a sistemului, de la 71 la 320 de lei. Sunt 10.200.000 de lei vechi, mai mult decât dublare.

Curentul electric - și am semnat și eu alături de alții, i-am dus și pe țărani și pe proprietarii de pământ în grupul select al băieților deștepți să ia curent electric cu 32 - 35 % mai puțin. Aștept. Și este foarte posibil ca, după mandatul acesta, sau chiar în timpul lui - că nu am imunitate - să mă întrebe cineva, pentru că, pentru această sursă de curent electric nu am apostila învățătorului neamului pe ea, să-mi spună ce să fac.

Secetă. Vorbea cineva aici. Nu voi rosti nume, nici nu l-am reținut atunci, nici nu vreau să dau, rostind nume, drept la replică - faptul că nu avem o hartă cu calamitatea pe care o recunoaștem. O avem, stimați domni, este foarte expresă, foarte corectă. Lenea lecturii unora nu ne-o imputați nouă.

În harta respectivă veți găsi suprafețele de grâu, de orz, de orzoaică, de secară, de triticale, de orzoaică de primăvară și de rapiță, din fiecare județ.

N-am spus că sunt județe calamitate, am spus sunt zone calamitate în următoarele 34 de județe. Mergeți la Hotărârea Guvernului este pentru cunoștința publică și cu atât mai mult pentru cunoștința parlamentarilor și nu imputați simplul fapt că n-ați avut dumneavoastră în fața ochilor sau timp să lecturați acel lucru.

Este prima dată - și asta o spun fermierii - când Legea nr.381, incompletă, incorectă, cu lipsuri și făcută pentru al treilea, adică pentru statul român care plătește fără ca societățile de asigurare să-și asume vreun risc, o aplicăm corect, de la calamitare de 30% în sus, până la 100 %.

Am declarații la minister, ale celor pățiți, când, reintrând în teren și reverificând și constatând că nici vorbă de calamitare de 100%, au răspuns: "Păi nu s-a dat niciodată despăgubire, decât în cazul în care calamitatea a fost de 100 %. Pățiți fiind, am declarat așa ceva." punem în aplicare legea exact de la un grad de afectare de la 30% și până la 100%, mergând pe acel 70% din cheltuielile dovedite cu acte.

Unul dintre vorbitori îmi spunea că i-am atenționat pe cei care întocmesc dosare, pe cei care solicită bani, pe cei care le avizează, le aprobă și ordonanțează plata să nu se joace cu banul public. Da, am spus că pe facturi cumpărate de la vânzătorii de facturi de pe marginea drumului nu vom deconta, ci vom trimite la organele îndreptățite să verifice, să analizeze, să judece și să plătească falsul și uzul de fals. O factură cumpărată de la margine de drum este un fals, este un uz de fals, este atentat la banii mamei mele, plătitoare de impozite și taxe. Și am spus că pentru celelalte facturi ne vom duce la furnizori, la contabilitatea furnizorilor, să vedem dacă - pentru că vin din practică, oameni buni - dacă ei și-au înregistrat venituri și dacă pe acele venituri au plătit cele cuvenite statului; în caz contrar, vom avea de lucru cu ei, cu cei care au emis facturile, chiar dacă au dat și marfă. Au acoperit doar drumul și probabil au trecut spre evaziune fiscală. Veți vedea că se găsesc cazuri de natura asta.

Pentru acest lucru am întârziat, pentru că noi am lucrat. Cei care au avut grijă tot timpul să-mi atragă atenția să ies în județe, îmi vorbeau de la televiziune și eu eram seara, târziu, în câmp.

Vizavi de fondurile europene.

În 9 aprilie, v-am mai spus, am intrat în Ministerul Agriculturii, în marțea de după Paști, și în 14 mai Programul național de dezvoltare rurală a apărut pe site-ul ministerului. Sunt vinovat că nu a apărut în 3 ianuarie. Dacă din punctul ăsta de vedere vorbiți, sunt vinovat că nu m-am dus în locul lui Flutur la numirea lui Flutur în Ministerul Agriculturii, și nu uitați, domnilor care ați tot adus aminte de întârzierile datorate lui Remeș în ceea ce privește absorbția fondurilor europene, că nu mă cheamă nici Apetrei, nici Achietrei, nici Abocului și nu era datoria mea să lucrez în locul acelora.

Iar în ceea ce privește Agenția de Plăți pentru Intervenție în Agricultură, nu eu am promovat pe linie de partid pe șeful de acolo, unde am 1100 de necazuri și 1100 de întârzieri și de unde mi se trage pericolul pentru bugetul național, nu pentru fermierul român, să avem penalitate pe suma pentru plăți directe pe hectar.

Nu eu sunt șeful Agenția de Plăți pentru Intervenție în Agricultură, care a schimbat caietul de sarcini pentru achiziția de autoturisme de ieșire în teren și nici astăzi, și nu le vom avea, mașinile cu gardă înaltă, ca să putem bate coclaurile țării, să măsurăm 260 de mii de parcele.

Nu eu sunt cel care, după ce s-au primit plicurile cu oferte pentru aparatele de măsură, am schimbat punctajul și nu am aparate de măsurat terenul, să meargă operatorul pe perimetru, cu ele în mână și să ia datele. Sunt alții.

Nu eu sunt acela care, cu excepția unui singur județ, am dat o singură culoare politică șefilor de agenții, de sucursale, cu excepția unuia singur, care este PNL, sunt probabil de la România Mare sau de la PSD, că au fost la Putere dumnealor. (Comentarii, râsete, aplauze).

În ceea ce privește Programul național de dezvoltare rurală, el va intra în proceduri de aprobare de circa șase luni. Eu sau altul, la Ministerul Agriculturii, va trebui să riscăm și să începem să primim dosare pe acele măsuri, imediat după ce trimitem programul, urmând ca la final de an, la început de an 2008, când vom avea aprobarea finală, să vedem cum tratăm cu beneficiarii de proiect eventualele modificări care trebuie făcute.

Vom face acest lucru pentru că există o dorință teribilă atât din partea comunităților locale, cât și din partea fermierilor, să vină cu proiecte. Acolo este o sumă de 742 de milioane de lei. Bine ar fi fost să ne întrebați, la Ministerul Agriculturii, vă dădeam datele, că sunt de domeniul public, altfel mă tot întrebam de ce trebuie să justific 500 sau 577 sau altă sumă - nu știu!

În ceea ce privește desfășurarea, în continuare, a proiectelor de tip SAPARD, o altă chestiune făcută; dar nu-mi place să ies, nu-mi place să mă duc la televizor, refuz presa de câte ori am posibilitatea, refuz ideea de a avea lângă mine purtător de imagine sau, dacă-i am, numai mârâi la ei, nu le spun nimic, dar la această agenție, prin Ministerul Finanțelor, prin discuții cu premierul, cu o serie întreagă de factori răspunzători, am reușit să obțin până la 100 de milioane de euro, sumă cu care să împrumute Guvernul primăriile sau consiliile locale, pentru că, dacă există - și există - un pericol real, să nu se poată parte dintre programe duce până la finalul anului, se trage de la lipsa de finanțare a unor consilii locale ca să poată plăti sumele pe proiectele care se derulează și se trage, stimați domni parlamentari, de la o lege a achizițiilor publice care permite contestatarilor de profesie să prelungească, să sâcâie, să oprească și să oblige la reluarea procesului de licitații. De acolo este marele pericol.

Trebuie obligatoriu ca această lege să o schimbăm. În caz contrar, ferească-ne Dumnezeu de inundații, rămânând pe mâna contestatarilor de profesie. Degeaba pui la dispoziție fonduri, se culcă numai după trei ierni într-o casă făcută de stat.

La Regia Națională a Pădurilor, că mi se spune că se fură pădurea - eu n-am reușit, mi-este și rușine să o recunosc în fața dumneavoastră, măcar s-o recuperez, a părinților și bunicilor mei - probabil că se fură pădurea. Dar n-am fost la Putna eu, a fost altcineva, mai de-al locului, să bată cu Biserica palma și să spună: "Îți dau pădurea, îți iau pădurea!" Nu este treaba mea asta, este a altuia.

Acolo, la regie, am constatat, și pentru asta vă veți întâlni cu o ordonanță de urgență care a trecut prin Guvern, am schimbat regulile de numire într-un consiliu de administrație la o regie. M-am întâlnit cu faptul că în capul unei regii, oricare ar fi ea în România, exact structura de conducere administrativă și câțiva din subordonați, ei se adună, ei hotărăsc viitorul acelei instituții sau acelei entități economice, pe urmă se duc în birourilor lor și trec la treabă, după o lună se adună, se raportează ei, subordonații, ei, executivii, celor din consiliul de administrație; un cerc închis. Un cerc vicios. Un cerc care nu permite, de regulă, să iasă nimic din afară. Acest lucru trebuie spart. Dacă-l spargem pe acesta s-or fura mai puține păduri sau altele.

Vizavi de grija faptului că este pământ nelucrat. Pe mine mă deranjează că este pământ nelucrat numai pentru faptul că, în apropiere, există vecinătățile pământ lucrat, tratamente date, și cel nelucrat poate să îmbolnăvească cultura de la cel lucrat. De altfel, în toată Europa, oameni buni, cât îs eu de ageamiu în ale agriculturii, pământul se odihnește și știu din bătrâni, la mine la țară: la patru ani de zile îl lăsau să se odihnească și treceau cu stâna peste el ca să-l și îngrașe.

În România, nu trebuie să ne mai gândim vreodată la cultură excesivă, să mai recuperăm din Dunăre - că se înfurie o dată la câțiva ani și vine peste noi -, ci să-l lucrăm cu tehnologie, cu sămânță bună și să avem productivitate pe suprafețe mai mici.

Vizavi de cota de lapte, nu știu cine, că n-am mai avut curiozitatea, de-a târguit-o în 2003.

Știu în schimb cine, că asta am avut curiozitatea, a pornit un adevărat concurs, ca pe vremea colectivizării; a călărit direcțiile agricole, a călărit tot aparatul Ministerului Agriculturii din teritoriu și i-a obligat sau i-a învățat pe unii să se înscrie la cota de lapte până la 31 octombrie anul trecut. Între timp, proiecte SAPARD, unde vin fonduri europene, unde e cofinanțare națională, unde e riscul beneficiarului de proiect, care au adus animale, sute de animale de rasă, cu cantitate mare de lapte pe cap de animal, lapte euroconform, plâng, acuză, se vor duce în judecată să ceară daune Ministerului Agriculturii.

Curg râuri de lapte și n-au unde-l vinde. În schimb, se vinde cotă de lapte, deja, și vând cotă de lapte oameni care n-au avut neam de neamul lor vacă pe lângă casă, dar la cotă de lapte au ajuns.

Am decis, astăzi, înainte de a veni la dumneavoastră, la aceste vânzări vom reține 30%. Nu se poate să ceri cotă de lapte. Anul de cotă începe la 1 aprilie și tu, din aprilie, deja o scoți. Ăsta n-a gândit să facă afacere, ci să dea un tun.

Și ca să vedeți că au dreptate zeloșii de care vorbeam, că eu fac curățenie pe linie politică, pe directorul horticol al zootehniei românești, coleg de partid cu mine, l-am trimis acasă. (Amuzamente și comentarii în sală).

Veniți și-mi amintiți că este un necaz în țară cu pesta porcină.

La Autoritatea Națională Sanitar-Veterinară s-a ratat de trei ori, de către același partid, cu trei oameni diferiți, numai că cei trei diferiți au însumat, unul după altul, necazuri, necazuri, necazuri.

Nu mai vorbesc de gripa aviară. La noi, la Ministerul Agriculturii, nu există document care s-o dovedească. Probabil a plecat Agafiței cu el acasă.

Nu vorbesc de caii bolnavi, pentru care vin la mine să le dau bani și nu-i problema mea, îi trimit tot la Agafiței.

Dar este pesta porcină, o prostie făcută de niște români fără milă față de țară și fără milă față de țăran, anul trecut. Or fi dat un tun bănesc. Au vrut să intre în ferma mea, să-mi vaccineze porcii în săptămâna dinaintea Crăciunului, când eu trebuia să-i aduc la abator. I-am fugărit cu câinii. S-au dus în sat. Bieții țărani! N-au avut curajul meu, era autoritate a statului român. Doza minimă era de 100 de vaccinuri. Când o desfaci, zic doctorii, întrebați-i, probabil e vreun medic veterinar pe aici, trăia cam 30 de minute. Închipuiți-vă, într-o curte țărănească, cu o femeie în vârstă de 70 de ani, pentru că ceilalți sunt duși la alte treburi, cine ține porcul să-l vaccineze? Până caută vecinii, până vin, până prinde niște copilandri pe acolo, s-a dus doza.

Asta a fost marea afacere - nu știu a cui, ca să nu trebuiască să dau declarații scrise. Dar ministrul agriculturii din Olanda mi-a spus că după o prostie de natura asta la ei, patru ani n-au scăpat, 15 milioane de porci au sacrificat.

Puteam regionaliza pesta. Așa, ce-am făcut? Am recunoscut-o ca și caz general. Abatoarele nu primesc pentru nimic în lume, târgurile sunt închise, omul moare lângă porc, când nu are pe ce să facă un ban.

Stimați domni, veniți, vă rog cu moțiunea. Mai am adevăruri de spus.

Vizavi de abatorizare. I-am întrebat pe cei cu cota de lapte: Mă, frații mei, împărțit-ați miliardul ăla de litri la milioanele de români și la 365 de zile, să vedeți câte grame de lapte trageți din țâța vacii pe un român, și pe urmă să gândiți că o parte va rămâne zer, din ailaltă trebuie să aveți: unt, brânzeturi, iaurt ș.a.m.d. și un pic de lăptic de băut. Ăia n-au făcut socoteala.

Alții au făcut socoteala la abatoare și au zis: Domnule, putem produce mâncare pentru de trei-patru ori România. Dar nu s-au uitat că sunt județe care n-au nici un abator, nu s-au uitat că sunt gospodării și ferme cu animale la sute de kilometri de abator. Și dacă i se rupe piciorul unei bovine este mai scump transportul, mai ales, și este normal să fie așa, că trebuie duse cu mașini autorizate pentru transport animale.

Domnule, în pădure sunt mai ușor de socotit anumite lucruri. Câți metri ster ies dintr-un lemn și câte lemne merg pe față și câte lemne merg pe ascuns.

Aici trebuia socotit altfel. Abatoarele nu trebuie neapărat să aibă capacitate de a hrăni România, ci să fie lângă român, lângă producător.

Programul "fermierul." Mare minune, domnilor, numai că eu am găsit doar 31 de miliarde de lei în buget Flutur 2007.

Și-mi spun cei de la APDRP că le trebuie 991 de milioane de lei noi. Faceți dumneavoastră înmulțirea și să vedeți în ce situație bună sunt. Lăudați-l, lăudați-l și pe moș Ion Roată de lângă dumnealui, nici bătrânul nu-i moș Ion Roată, după cum nici el nu-i măcar umbra lui Cuza. (Aplauze).

Vizavi de prețul grâului, când n-am încotro, când trebuie să mă apăr, când sunt la strâmtoare vorbesc mult, dar niciodată nu vorbesc ce nu ține de mine. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și ministrul agriculturii nu vor fixa prețuri, pentru că '89 a trecut peste noi.

Și ultima frază pe care o spun. Vă aștept cu moțiunea aialaltă, că sunt și eu nerăbdător și vreau să spun adevăruri care să usture tare de tot. (Aplauze).

Domnul Eugen Nicolicea:

Mulțumim.

Potrivit Regulamentului votul se desfășoară, de regulă, deschis prin vot electronic, dacă nu există alte propuneri. Aveți o propunere?

Domnul Titu Nicolae Ghiorghiof:

Cu o singură condiție, să avem cvorum. or, electronic când ați făcut prezența erau 163... Deci, practic, nu sunt 166, ca să putem să trecem la vot. Reverificați electronic cvorumul din sală.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vom reverifica. Vă asigur că erau, pentru că au fost numărați, în afară de cei care au votat, și cei care intrau în sală și nu votau în momentul respectiv și am fost informat de domnii secretari că era cvorumul. Deci, votăm acum doar pentru a marca prezența și a verifica cvorumul.

Vă rog.

(Conform afișajului, sunt înregistrați 154 de deputați prezenți).

Vă rog, puțină liniște. Deci staff-ul tehnic, vă rog să-mi listați, să vedem cum s-a votat, pentru că există persoane care sunt și nu votează.

De asemenea, sunt incidente de procedură și voi da cuvântul pe rând. Primul care s-a înscris este domnul Stanciu.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte de ședință,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne și stimați domni deputați,

Domnilor miniștri,

Domnule Nicolăescu,

Ne găsim astăzi într-un incident de procedură. În sensul că niște distinși colegi, din cauza temperaturilor ridicate inversează cartela sau nu nimeresc gaura, pardon, orificiul în care să pună cartela respectivă, spre a nu se înregistra cvorumul.

De aceea, Grupul parlamentar al PSD are două variante. Ori ne respectăm pe noi înșine și votăm cum am votat ieri la moțiune, ori facem vot prin apel nominal, spre a vedea cum pleacă distinșii colegi de la PNL. Deci dânșii găsesc de cuviință că problema agriculturii se poate rezolva prin absență. Nu prin absența soluțiilor, prin absența domniilor lor din sală. Poate și prin absența domniilor lor din viitorul Parlament. De aceea, poate se întorc.

Deci, domnule președinte, propunem vot prin apel nominal.

Vă mulțumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnul Valeriu Tabără a fost înscris.

Domnul Valeriu Tabără:

Susținem punctul de vedere exprimat de colegul Stanciu, un apel nominal. Este inexplicabil însă, domnule președinte al Camerei Deputaților, ca dumneavoastră să faceți semnul acesta al plecării din sală. Și se adaugă la multe gafe voite, în sensul de a încălca Regulamentul. Nu cred că este corect și este o lipsă de responsabilitate față de o analiză care se impunea și care trebuie tranșată prin vot, pentru că și dumneavoastră, și noi, și colegii care au semnat moțiunea simplă, am fost de acord că sunt probleme mari. Haideți să tranșăm chestiunea prin vot și prin responsabilitate în primul rând. Mă asociez colegului Stanciu de a se vota nominal.

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnule Olteanu, vă rog frumos.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu țin să răspund lucrurilor care s-au spus aici, nu țin să dau exemple din precedentele plecări ale Grupului parlamentar al PD din sală, pentru că eu respect dreptul fiecărui grup de a-și exprima politic acțiunea, așa cum gândește.

Grupul parlamentar al PNL a fost prezent la dezbaterea acestei moțiuni, am constatat că lipsește cvorum, noi nu suntem caraghioși, să votăm de două ori, de aceea, Grupului parlamentar al PNL, constatând lipsa de cvorum, se retrage din sală, întrucât ședința nu mai are obiect.

Vă mulțumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Deci, domnul Oltean.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Trebuie să recunosc că, "mare e Grădina lui Dumnezeu, întortocheate îi sunt căile, și nebun e cel ce ne cercetează". Dar ca lucrurile să fie complete și situația de aseară să se repete, eu aș propune ca și PSD-ul să părăsească sala de ședință și să rămână numai PD-ul și să votăm noi moțiunea PSD-ului.

Vă mulțumesc. (Aplauze).

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog, domnule Titu Ghiorghiof.

Domnul Titu Nicolae Ghiorghiof:

Vă mulțumesc.

(Domni deputați PSD din sală strigă: Ai tăi au ieșit din sală, tu ce vrei să mai zici? Du-te și tu cu ei afară!)

Mulțumesc pentru recomandare.

Mulțumesc pentru că mi-ați dat cuvântul.

Și vă mulțumesc că începeți să înțelegeți lupta politică și jocul politic, pentru că noi suntem aleși aici ca urmare a unui scrutin electoral pe listele unui partid. Suntem aici nu ca și funcționari publici, ci suntem aici ca și oameni politici.

Sigur, moțiunile, moțiunile, în general, atunci când sunt bine construite și când nu încalcă prevederi constituționale, țin de jocul politic și democratic într-un Parlament democratic. Sigur, dumneavoastră acum puteți să invocați o serie de motive, dar de vreme ce am ridicat o problemă de procedură, când nu a existat un cvorum, când se încearcă neapărat să existe un cvorum, și eu n-am învinuit de sus, de la această înaltă tribună a Camerei Deputaților, faptul că sunt și câte două cartele, deși în bancă se află decât un singur deputat, nu am spus acest lucru, eram sigur, "jocul la pian", și am zis o veche, știu eu, o frază care spune: "să nu tragem în pianistul care joacă la două piane, că face și el ceea ce i s-a spus." Practic, chiar votul nominal, a da vot nominal înseamnă a avea cvorum în sală. Or, neavând cvorum, potrivit prevederilor regulamentare, președintele de ședință fixează ziua votului.

Dumneavoastră, domnule președinte, fixați ziua votului, care poate să fie, ce exemplu, în septembrie sau la sfârșitul lui august, eu știu.

Vă mulțumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc. într-adevăr, aveți dreptate, conform art.144 alin.(3), "verificarea întrunirii cvorumului se dispune numai la ședințele de vot final de către președinte, imediat înaintea votării, din proprie inițiativă ori la cererea liderului unui grup parlamentar", ceea ce s-a și executat. Alin.4 spune: "În cazul în care cvorumul nu este întrunit, ședința se suspendă, iar președintele va comunica data și ora reluării lucrărilor." Deci, reluăm lucrările doar pentru votul de la moțiune, joi la ora 12 sau la cât se stabilește votul final. (Vociferări în sala de ședință).

Nu este cvorumul, îmi pare rău.

Ședința s-a încheiat la orele 18,00.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti joi, 28 octombrie 2021, 21:32
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro