Plen
Ședința Senatului din 6 septembrie 2007
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.113/17-09-2007

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
24-02-2021
17-02-2021 (comună)
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2007 > 06-09-2007 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 6 septembrie 2007

Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru săptămâna 10-15 septembrie 2007.

Ședința a început la ora 9,30. Lucrările ședinței au fost conduse de domnul senator Radu Mircea Berceanu - vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii senatori Ilie Sârbu și Mihai Ungheanu, secretari ai Senatului.

 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Bună dimineața! Fac un apel la liderii grupurilor parlamentare să ia măsurile necesare pentru ca ceilalți colegi, care sunt probabil prin zonă, să intre în sala de plen pentru a putea începe ședința de astăzi.

Declar deschisă ședința Senatului de astăzi, 6 septembrie 2007.

Mai întâi vă rog să-mi permiteți să vă anunț că din totalul de 136 senatori - după cum știți, un mandat de senator probabil că urmează să fie validat chiar astăzi, de aceea suntem 136 în total - 5 senatori sunt membri ai Guvernului, 2 senatori sunt în delegații oficiale ale Senatului și 12 senatori sunt europarlamentari.

De asemenea, avem doi colegi în concediu medical.

La primul punct al ordinii de zi, care v-a fost distribuită, avem probleme organizatorice și anume aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 10-15 septembrie 2007, de săptămâna următoare.

Dacă în legătură cu programul de lucru de săptămâna viitoare dorește cineva să ia cuvântul.

Programul de lucru este cel obișnuit.

Aș dori să vă atrag atenția că, în conformitate cu Hotărârea Biroului permanent, începând de săptămâna următoare lunea, de la orele 16,30 la 18,10, se dau voturile finale pe inițiativele legislative, pe legile care au caracter organic, după care, de la 18,10, urmează întrebări, interpelări și răspunsuri, transmisie radio.

Deci s-a produs o schimbare.

Aș vrea ca toți colegii să fie la curent cu această schimbare.

Repet, lunea, de la ora 16,30, se dau voturile finale pentru proiectele de lege organice.

Dorește cineva să se refere la programul de lucru al săptămânii viitoare ? Nu dorește nimeni.

Supun votului dumneavoastră programul de lucru al săptămânii viitoare.

Vă rog să votați.

Cu 31 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, programul de lucru al săptămânii viitoare a fost adoptat.

 
Adoptarea raportului Comisiei juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări privind validarea mandatului de senator al doamnei Szabo Ilona.

În continuare, la punctul 2 din ordinea de zi, avem validarea unui mandat de senator.

Raportul a fost întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Dau cuvântul domnului președinte Eckstein Kovács Péter.

Microfonul nr.7, vă rog.

 

Domnul Eckstein Kovács Péter:

Raport privind validarea mandatului de senator al doamnei Szabo Ilona, din Circumscripția electorală nr.15 Covasna.

În urma demisiei domnului senator Puskas Valentin Zoltan, aparținând Grupului parlamentar al UDMR, Senatul României, prin Hotărârea nr.30/3 septembrie 2007, declară vacant locul de senator deținut de acesta.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, în ședința din 4 septembrie 2007, constatând că sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute de Legea nr.373/2004 pentru alegerea Camerei Deputaților și Senatului, cu modificările ulterioare, în unanimitate adoptă raport favorabil și, în temeiul art.14 din Regulamentul Senatului, propune plenului Senatului validarea mandatului de senator al doamnei Szabo Ilona, în Circumscripția electorală nr.15 Covasna, pentru diferența de mandat din legislatura 2004-2008.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Mulțumesc.

Dorește cineva să ia cuvântul în legătură cu această chestiune? Vă rog! Microfonul nr.1.

 
 

Domnul Valentin Dinescu:

Domnule președinte, vă rog să-mi îngăduiți să propun plenului Senatului retrimiterea raportului la Comisia juridică, de numiri,

disciplină, imunități și validări pentru a fi corectat pentru că Organizația "Trei scaune" din care face parte doamna, cu care n-am nimic împotrivă, eu voi vota validarea doamnei cu două mâini, dar ca și o chestiune - nu poate apărea într-un raport.

O reprezentantă în Parlamentul României a unei Organizații "Trei scaune", din "trei scaune"...

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vă referiți la raport ? Da.

Vă rog! Domnul senator Verestóy Attila.

Microfonul nr. 2.

 
 

Domnul Verestóy Attila:

Am toată înțelegerea pentru colegul care a vorbit mai înainte, mai ales că dânsul însuși reprezintă o formațiune care are o noțiune mai generală, mai mare decât este noțiunea juridică existentă în momentul de față.

În acest sens, consider că aceste denumiri ale formațiunii politice și ale unor organizații locale nu cred că intră într-un disconfort, mai mult decât într-un disconfort pe care îl simt și alții când aud asemenea denumiri care exced legalitatea existentă.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Mulțumesc.

Din partea comisiei care a întocmit raportul dacă doriți să luați cuvântul ? Microfonul nr. 7.

 
 

Domnul Eckstein Kovács Péter:

În adeverința prin care se constată că este membră UDMR este stipulat clar că este vorba de Organizația locală "Trei scaune" din județul Covasna.

Este clar că, în județul Covasna, UDMR-ul se organizează nu pe întregul județ, ci are subdiviziuni.

Aceasta este una dintre subdiviziuni, dar adeverința face față cerințelor legale, fiind stipulat că este membră a Organizației UDMR județul Covasna.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Am să supun la vot propunerea domnului senator de retrimitere la comisie.

Aceasta este obligația regulamentară.

Domnul senator a făcut propunerea de retrimitere a raportului la comisie, pentru a face o anumită corectură.

S-au dat explicațiile necesare și de o parte și de alta.

Cine votează "DA" votează pentru retrimiterea la comisie a acestui raport, cine votează "NU" votează împotriva retrimiterii la comisie și deci, continuarea procedurii de validare.

Vă rog să votați.

Din sală: Nu funcționează.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Nu funcționează... O să reluăm.

Dacă au fost niște probleme, am să reiau.

Deci, vă rog să anulați votul acesta și am să reiau votul, ca toată lumea să fie în regulă.

Acum, vă rog să votați.

Imediat, imediat, sistemul trebuie să... Acum puteți să votați.

Vă rog să votați.

Cu 19 voturi pentru, 33 de voturi împotrivă și 7 abțineri, propunerea a fost respinsă.

Supun votului dumneavoastră raportul Comisiei juridice privind validarea doamnei Szabo Ilona.

Raportul a fost adoptat cu 40 de voturi pentru și 19 împotrivă.

 
Ședința solemnă consacrată depunerii jurământului de credință față de țară și popor de către doamna senator Szabo Ilona.

Având în vedere raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, vom avea ședință solemnă chiar acum, consacrată depunerii jurământului de credință față de țară și popor de către doamna senator Szabo Ilona. (Se intonează Imnul de Stat al României.)

 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vă amintesc că, potrivit prevederilor Legii nr.8/2002, jurământul scris se rostește individual, se semnează de fiecare senator și se depune la președintele Senatului spre păstrare.

Jurământul se rostește cu mâna dreaptă pe Constituție și Biblie.

Vă rog să rostiți jurământul.

 
 

Doamna Szabo Ilona:

"Eu, Szabo Ilona, în calitate de senator ales în Circumscripția electorală nr. 15 Covasna, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Aplauze; Doamna senator semnează jurământul și îl predă vicepreședintelui Senatului, domnul Radu Mircea Berceanu.)

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Am asentimentul tuturor colegilor s-o felicit pe noua noastră colegă pentru dobândirea acestei înalte demnități.

Ședința solemnă s-a încheiat.

 
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru.

Noi continuăm lucrările în ședință ordinară.

Mai întâi, doresc să vă supun la vot ordinea de zi și programul de lucru.

Deci, vă rog să urmăriți ordinea de zi care a fost distribuită.

Dacă există propuneri sau comentarii? Domnul senator Puiu Hașotti, microfonul 2.

 

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte și stimați colegi, aș avea, totuși, o propunere.

Având în vedere că trebuie să respectăm obiceiul de a nu intra pe aprobare tacită, eu v-aș propune ca punctele 18 și 19, care au... Îmi pare rău, îmi cer scuze, nu am fost atent! Era 8 octombrie, nu 8 septembrie!

 
 

Domnul Radu Berceanu:

Dacă mai sunt alte comentarii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră ordinea de zi și programul de lucru.

Vă rog să votați.

Cu 58 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă și 2 abțineri, ordinea de zi și programul de lucru au fost aprobate.

Noi am adoptat programul pentru săptămâna viitoare.

Având, însă, în vedere că au fost, pe parcurs, mai multe variante, să știți că este valabilă varianta în care, în ziua de miercuri, de la ora 9,30 este ședința comună.

Deci, în casetele dumneavoastră s-ar putea să fi apărut și o variantă anterioară.

Varianta care este valabilă, este cea care în ziua de miercuri, la ora 9,30, avem ședința comună a Senatului și Camerei Deputaților și, de la ora 15,00, lucrări în comisiile permanente.

În rest, ele sunt identice.

Aceasta este varianta pe care am supus-o votului și care este valabilă.

 
Aprobarea dezbaterii în procedură de urgență a Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.7/2006 privind Statutul funcționarului public parlamentar.

La punctul 4 din ordinea de zi, avem:

Aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea următoarei inițiative legislative: Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.7/2006 privind Statutul funcționarului public parlamentar.

Este vorba doar de aprobarea procedurii de urgență. Dacă dorește cineva să se refere la această chestiune? Nu dorește nimeni.

Supun votului dumneavoastră aprobarea procedurii de urgență.

Cine votează "da", este de acord cu dezbaterea în procedură de urgență. Vă rog să votați.

Cu 35 de voturi pentru, 14 voturi împotrivă și 5 abțineri, s-a adoptat procedura de urgență.

Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii 571/2003 privind Codul fiscal.

La punctul 5 din ordinea de zi, avem:

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal.

Este vorba de un vot final.

Este un raport de respingere.

Aici, avem un termen de adoptare tacită pe 6 septembrie.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a întocmit raportul.

Știu că s-a discutat.

Deci, este vorba numai de votul final.

Raportul este un raport de respingere.

Supun votului dumneavoastră respingerea raportului.

Cine votează "da", este de acord cu respingerea raportului. (Discuții în sală) ... Cu raportul de respingere.

Este de acord cu raportul de respingere.

Prin asta ... A, da, de acord, aveți dreptate, scuzați-mă! Deci, cine votează "da", este de acord cu raportul de respingere.

Vă rog să votați.

Cu 44 de voturi pentru, 14 voturi împotrivă și 3 abțineri, raportul de respingere a fost adoptat.

Drept urmare, legea a fost respinsă.

Respingerea Propunerii legislative privind reprezentarea României în Parcul Lumii de la Beijing.

Trecem la punctul 6 din ordinea de zi - Propunere legislativă privind reprezentarea României în "Parcul Lumii" de la Beijing.

Sunt două articole.

De asemenea, este un raport de respingere și trebuie, de asemenea, să dăm numai votul final.

Deci, cine votează "da", este de acord cu raportul de respingere.

Vă rog să votați.

Cu 30 de voturi pentru, 10 voturi împotrivă și 17 abțineri, s-a adoptat raportul de respingere.

În consecință, legea a fost respinsă.

Adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 348/2003 - Legea pomiculturii, cu modificările și completările ulterioare.

La punctul 7 din ordinea de zi, avem:

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.348/2003 - Legea pomiculturii, cu modificările și completările ulterioare.

Este un articol unic, cu o modificare.

Termenul de aprobare tacită este 24 octombrie 2007.

Raportul a fost întocmit de Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.

Legea este ordinară.

Dau cuvântul, de la microfonul 6 ... (Discuții la tribună)

Sunteți inițiator? Atunci, dau cuvântul mai întâi inițiatorului, de la microfonul 6.

 

Doamna Doina Silistru:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi, prin modificarea acestui articol din Legea pomiculturii, nu am vrut decât să aduc o clarificare a zonelor în care micii producători, persoane fizice, își pot valorifica producția de fructe, pentru a nu ne mai trezi în situația care a fost creată de comercializarea produsului "brânză".

Mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Mulțumesc.

Din partea Guvernului, punctul de vedere, vă rog, microfonul 8.

 
 

Domnul Istvan Toke - secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale:

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori, Guvernul susține adoptarea acestei inițiative legislative și având în vedere că s-au pus în vedere chiar amendamentele propuse de Guvern, suntem de acord cu forma, după adoptarea amendamentelor.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Mulțumesc.

Dacă mai dorește cineva să intervină? Domnul senator Pereș, vă rog, microfonul 2.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, Tot mai multe semnale venite din zonele de impact major a Legii nr.348/2003, Legea pomiculturii, solicitau eliminarea restricțiilor prea dure sau clarificarea comercializării fructelor proaspete de către micii producători, persoane fizice, în piețe organizate.

Într-un consens și cu Regulamentul Uniunii Europene, în materie, cu Consiliul Legislativ, sigur, Guvernul și comisiile de specialitate au avizat favorabil această modificare.

Senatorii Grupului parlamentar al Partidului Democrat vor vota și ei pentru adoptarea acestei propuneri legislative.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Din partea comisiei, microfonul 7, domnul senator Pascu.

 
 

Domnul Corneliu Pascu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia a fost de acord cu această propunere și a votat cu unanimitatea membrilor prezenți la dezbaterea acestei propuneri.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vă mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte luări de cuvânt, supun votului dumneavoastră raportul care conține și niște amendamente admise, toate.

Deci, supun votului dumneavoastră raportul cu amendamentele admise.

Vă rog să votați.

Raportul a fost adoptat cu 54 de voturi pentru, 1 vot împotrivă și 2 abțineri.

Supun la vot propunerea legislativă.

S-a adoptat cu 55 de voturi pentru, 1 vot împotrivă și o abținere.

 
Dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Art. 13 al Legii nr. 109 din 02 iulie 1997 privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social.

Trecem la punctul 8 din ordinea de zi - Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art.13 al Legii nr.109/2 iulie 1997 privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social.

Este vorba de un singur articol.

Termenul de adoptare tacită este 24 octombrie 2007.

Legea este ordinară.

Inițiatorul, vă rog să luați loc undeva, unde există un microfon.

Vă rog să poftiți la microfonul 6.

Dau cuvântul inițiatorului.

 

Domnul Traian Dobre - deputat:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte, Stimate doamne și domni senatori, Această inițiativă legislativă a pornit ca urmare a discuțiilor purtate cu reprezentanții întreprinderilor mici și mijlocii, care au arătat că, în cadrul Confederațiilor patronale reprezentative la nivel național, potrivit actualei reglementări, hotărârile se iau numai prin consens.

Această modalitate de lucru este destul de greoaie, de dificilă, pentru că nu întotdeauna se poate întruni consensul și, de aceea, la cererea lor, am făcut această inițiativă legislativă, de modificare a legii, în sensul ca hotărârile Confederațiilor patronale reprezentative la nivel național, să se poată lua cu majoritate simplă, jumătate plus unu.

De aceea, eu consider că este benefic acest lucru pentru ca, în lipsa consensului și a majorității absolute, activitatea Consiliului Economic și Social să se poată desfășura în bune condiții.

Rugămintea mea este să îmbrățișați acest punct de vedere și să dați un vot favorabil.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Mulțumesc.

Din partea Guvernului, microfonul 8.

 
 

Doamna Oana-Denisa Pătrașcu - secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse:

Domnule președinte, Distins Senat, Guvernul susține, în această formă, inițiativa legislativă, având în vedere că amendamentele au fost preluate.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Mulțumesc.

Din partea comisiei, microfonul 6.

 
 

Domnul Valentin Dinescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere faptul că au fost însușite toate observațiile Guvernului, comisia a adoptat un raport favorabil.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vă mulțumesc.

Dorește cineva să ia cuvântul? Deci, este vorba de un raport de admitere.

Sunt numai amendamente admise.

Nu dorește nimeni să ia cuvântul.

Domnul senator, vă rog, microfonul 3.

 
 

Domnul Dan Mircea Popescu:

De acord cu propunerea colegului nostru.

Problema pentru care mi-am permis să vin la microfon este aceea de a reaminti Guvernului că a rămas dator cu restructurarea, din temelii, a Consiliului Economic și Social.

În urma unei discuții purtate aici, în Senatul României, am căzut de acord că, într-un termen rezonabil, Guvernul să vină cu o nouă lege în ceea ce privește Consiliul Economic și Social.

Prezența acestei instituții în viața României este - sigur că da, îmi permit să spun acest lucru - aproape inexistentă.

Vrem să dăm o eficiență normală unei asemenea instituții.

Rog să se țină seama de această intervenție și, într-adevăr, Guvernul să vină cu ceea ce a promis - restructurarea din temelii atât din punct de vedere legal, dar, mai ales, din punctul de vedere al activității de zi cu zi a acestui organism.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Mulțumesc.

Sunt convins că reprezentanții Guvernului au luat notă.

Supun votului dumneavoastră raportul, cu amendamentele admise.

Vă rog să votați.

Cu 47 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă și 2 abțineri, raportul a fost adoptat.

Vă rog să votați și proiectul de lege.

Cu 51 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă și nicio abținere, proiectul de lege a fost adoptat.

 
Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 38/2003.

Trecem la punctul 9 din ordinea de zi - Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.38/2003.

Este vorba de un raport de respingere.

Termenul de adoptare tacită este tot 24 octombrie 2007.

Comisia economică, industrii și servicii a întocmit raportul.

Legea este ordinară.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește nimeni.

Îl invit pe reprezentantul Guvernului să-și prezinte punctul de vedere.

Vă rog, microfonul 10.

 

Domnul Barna Tanczos - secretar de stat în Ministerul Transporturilor:

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține proiectul de lege.

Mai mult de atât, în luna august a apărut o lege care modifică substanțial Legea nr.38/2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere.

Din acest motiv, nu se impun modificările.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Am înțeles.

Comisia sesizată în fond? Microfonul 6.

 
 

Domnul Valentin Dinescu:

Da, domnule președinte, și comisia a formulat un raport de respingere datorită, pe de o parte, argumentelor aduse de Guvern, iar,

pe de altă parte, datorită faptului că nu mai puțin de 10 propuneri prin care se încearcă modificarea Legii nr.38/2003 se găsesc, în acest moment, la Camera Deputaților, care este Cameră decizională și, în consecință, am luat această decizie.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Dacă dorește cineva să ia cuvântul? Nu este cazul.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere al comisiei.

Vă rog să votați.

Cu 45 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă și 3 abțineri, raportul de respingere a fost adoptat.

 
Proiectul de lege privind unele practici incorecte ale comercianților în relația cu consumatorii și de armonizare a legislației privind protecția consumatorilor cu legislația europeană (aprobarea retrimiterii la Comisia economică, industrii și servicii).

Trecem la punctul 10 din ordinea de zi - Proiectul de lege privind reglementarea unor practici incorecte ale comercianților în relația cu consumatorii și de armonizare a legislației privind protecția consumatorilor cu legislația europeană.

Aici, avem o procedură de urgență.

Termenul de adoptare tacită este 7 noiembrie 2007.

Comisia economică, industrii și servicii a întocmit raportul.

Legea este o lege ordinară.

Am să dau cuvântul, mai întâi, reprezentantului Guvernului, microfonul 9.

 

Domnul Dan Vlaicu - secretar de stat în Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor:

Stimate domnule președinte, Stimați membri ai Senatului,

Prezentul proiect de lege are două părți.

În prima parte, Titlul 1, se transpune Directiva nr.29/2005 a Parlamentului European și a Consiliului Europei, privind practicile comerciale neloiale ale întreprinderilor de pe piața internă, față de consumatori și, în esență, pentru asigurarea unui înalt nivel de protecție a consumatorului și pentru a asigura o certitudine juridică mai mare, sunt identificate practicile comerciale incorecte, în toate situațiile.

În partea a doua, Titlul al doilea, prevede și modificarea unor acte normative din domeniul producției consumatorului, având în vedere că Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor are ca sarcină realizarea CODEX-ului consumului.

Pentru a putea fi realizat acest CODEX al consumului, Consiliul Legislativ a solicitat ca toate legile care vor fi cuprinse în aceasta să fie republicate.

Am identificat câteva modificări de formă pentru aceste acte normative și le-am inclus în acest proiect de lege.

Țin să menționez că termenul pentru adoptare, conform Directivei Europene, era luna iunie 2007, urmând ca intrarea în vigoare să se facă până în luna decembrie 2007.

Mulțumesc, domnule președinte.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Mulțumesc.

Din partea comisiei, microfonul 6.

 
 

Domnul Valentin Dinescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia a adoptat un raport de admitere, fără amendamente.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Mulțumesc.

Fiind un raport de admitere, fără amendamente, dacă veți vota favorabil, votul va fi și pentru raport, și pentru lege.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul? Doamna senator Verginia Vedinaș, microfonul 2.

 
 

Doamna Verginia Vedinaș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu am obiecții pe fondul acestui proiect de lege, însă vreau să ridic o problemă legată de titlul legii.

Titlul legii, astfel cum este el formulat "Proiect de lege privind unele practici incorecte ..." etc., determină concluzia că noi, Parlamentul, reglementăm practicile incorecte.

Or, cred că finalitatea noastră, a Parlamentului și a acestui proiect de lege, este să reglementăm regimul juridic al practicilor incorecte, din punct de vedere al sancționării, al identificării și sancționării lor.

De aceea, dincolo de limitele Regulamentului și ale procedurilor noastre parlamentare, v-aș ruga să fiți de acord să-l modificăm, pentru că este o anormalitate.

Este greu să accept că iese de la Parlament o lege care reglementează "unele practici". "Sancționarea unor practici incorecte" sau altceva, dar nu "unele practici incorecte".

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Propunerea care ar fi? "Sancționarea unor practici incorecte?" (Rumoare în sală)

 
 

Doamna Verginia Vedinaș:

Da, domnule președinte, pentru că este corect.

Deci, nu facem un proiect de lege prin care să legiferăm incorectitudinea, nu? "Privind sancționarea unor practici concurențiale incorecte" sau cum este ...

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Nu. "Sancționarea practicilor incorecte".

 
 

Doamna Verginia Vedinaș: "incorecte ale comercianților, precum și de armonizare a legislației", sau "privind eliminarea practicilor", și mai bine! O altă variantă ar fi și "Eliminarea practicilor", dar, în nici un caz în forma în care a fost propusă!

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vă rog, microfonul 4.

 
 

Domnul Petru Șerban Mihăilescu:

Domnule președinte, În comisie s-a discutat această problemă, dar nu am găsit o soluție.

Vă rugăm să aprobați retrimiterea la comisie, pentru a găsi o soluție coerentă din acest punct de vedere.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Păi, înțeleg că sunteți aceeași comisie! Dacă ați discutat problema și nu i-ați găsit o soluție ...

 
 

Domnul Petru Șerban Mihăilescu:

Bun, dar nu o să facem acum "corect", "incorect"! Este o propunere destul de pertinentă și vă rog s-o supuneți la vot.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Dar, totuși, poate, pentru o anumită viteză de lucru, dacă noi o să spunem "Proiectul de lege privind eliminarea practicilor incorecte ale comercianților", care este problema? Vă rog, microfonul 6.

Imediat vă dau cuvântul, imediat! Să auzim și părerea domnului președinte.

 
 

Domnul Valentin Dinescu:

Domnule președinte, Cred că pentru operativitate, să nu mai retrimitem la comisie, "Proiect de lege privind combaterea practicilor incorecte" ar fi suficient și îndestulător în titlul legii. (Discuții în sală)

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vă rog, domnul senator Mihăilescu, microfonul 4.

 
 

Domnul Petru Șerban Mihăilescu:

Domnule președinte, Acest proiect de lege provine din traduceri ale directivelor europene.

Riscăm să greșim dacă luăm o decizie acum.

Sunt traduceri ale directivelor și vă rugăm frumos să fiți de acord cu propunerea pe care am făcut-o.

Oricum, să o supunem la vot, pentru a nu lua o decizie "pe picior".

Vă rog foarte mult.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Atunci, pentru că părerile sunt împărțite, am să supun votului dumneavoastră, mai întâi, propunerea domnului senator Șerban Mihăilescu, de retrimitere la comisie, pentru a se discuta acolo această chestiune.

Vă rog să votați.

Cu 38 de voturi pentru, 14 voturi împotrivă și 3 abțineri, s-a aprobat retrimiterea la comisie.

Am rugămintea de a clarifica această chestiune.

Eu cred că și în partea a doua este o problemă, pentru că partea a doua spune și de armonizarea legislației - "Proiect de lege privind...".

Comisia urmează să vadă exact cum sună un titlu corect.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.7/2006 privind Statutul funcționarului public parlamentar (votul pe raport și votul pe lege se vor da în ședința de luni, 10 septembrie a.c.).

Trecem la punctul 11 din ordinea de zi - Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.7/2006 privind Statutul funcționarului public parlamentar.

Este vorba de un singur articol.

Raportul a fost întocmit de Comisia pentru muncă, familie și protecție socială.

Legea este organică.

Din partea inițiatorilor, microfonul 5.

 

Doamna Liliana Lucia Tomoiagă:

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are, în fapt, ca obiect modificarea art.77 din Legea nr.7/2006 privind eliminarea discriminărilor, pe criterii de sex, în stabilirea dreptului la pensia de urmaș pentru copiii și soțul supraviețuitor al funcționarului public parlamentar.

Având în vedere faptul că sistemul funcționarului public parlamentar este sistemul ocupațional de securitate socială, legat de profesie, și aparține sistemului special de pensii, fiind guvernat de art.141 din Tratatul de instituire a Comunității Europene și de Directiva nr.86/378/C.E., modificată de Directiva nr.96/97/C.E., dar și pentru alinierea legislației interne la aceea a Uniunii Europene și evitarea procedurii de impeachment, am inițiat această propunere legislativă.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Am înțeles.

Mulțumesc.

Din partea Guvernului, microfonul 10.

 
 

Doamna Oana-Denisa Pătrașcu - secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse:

Guvernul susține această inițiativă legislativă, în forma raportului, deoarece amendamentele Guvernului au fost preluate.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Mulțumesc.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul? Nu este cazul.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei.

Legea este lege organică.

Așa cum am spus la început, legile organice vor avea vot final, toate, lunea, de la ora 16,30.

Deci, vă supun votului raportul, care conține niște amendamente admise.

Vă rog să votați.

Cu 52 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, raportul a fost adoptat.

Luni, vom supune ... (Discuții la tribună)

Domnul Eckstein, microfonul 1.

 
 

Domnul Eckstein Kovacs Peter:

Pe procedură, domnule președinte.

Potrivit Regulamentului, raportul, în cazul legilor organice, trebuie să fie adoptat și el în condițiile unei legi organice.

Ca atare, solicit ca acest vot cu privire la raport și cu proiectul de lege în sine să fie votat luni, ziua când se votează legile organice.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

De acord. Deci, luni, la ora 16,30 va fi supus votului și raportul, și legea în ansamblu.

 
Dezbaterea Proiectului de lege pentru modificarea Legii nr. 196/2003 privind prevenirea și combaterea pornografiei (votul pe raport și votul pe lege se vor da în ședința de luni, 10 septembrie a.c.).

Trecem la punctul 12 din ordinea de zi - Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr.196/2003 privind prevenirea și combaterea pornografiei. Este prioritate legislativă a Guvernului. Termen de adoptare tacită - 24 octombrie.

Raportul a fost întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări. Legea este, de asemenea, o lege organică.

Din partea Guvernului, microfonul 9, aveți cuvântul.

 

Domnul Andras Demeter - secretar de stat în Ministerul Culturii și Cultelor:

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori, Inițiativa legislativă are două elemente principale.

În primul rând, eliminarea unei necorelări care a intervenit ca urmare a modificărilor aduse prin Legea nr. 496/2004, respectiv,

asigurarea unei structuri unitare, și ca o consecință a acestei modificări, legea va putea fi republicată în Monitorul Oficial al României.

În consecință, vă rog frumos să susțineți această inițiativă.

Vă mulțumim.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Mulțumesc.

Din partea Comisiei juridice de numiri disciplină imunități și validări domnul Eckstein Kovács Péter, microfonul 6.

 
 

Domnul Eckstein Kovács Péter:

Proiectul de lege provine de la Guvern, are caracter de lege organică, Senatul este prima Cameră sesizată, avizele sunt favorabile iar Comisia juridică de numiri disciplină imunități și validări a aprobat în unanimitate un raport de admitere.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Mulțumesc.

Dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește nimeni să ia cuvântul, atunci luni la ora 16,30 va fi supus raportul și va fi supusă legea în ansamblu votului final.

 
Dezbaterea Proiectului de lege privind modificarea anexei la Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării actelor de terorism (votul pe raport și votul pe lege se vor da în ședința de luni, 10 septembrie a.c.).

Trecem la pct. 13 de pe ordinea de zi Proiectul de lege privind modificarea anexei la Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării actelor de terorism.

E un articol unic, procedură de urgență, prioritate legislativă a Guvernului.

Termenul de aprobare tacită este 07 noiembrie, Comisia juridică de numiri disciplină imunități și validări a întocmit raportul, legea este o lege organică.

Din partea Guvernului participă doamna Adriana Luminița Popa, secretar de stat.

Aveți cuvântul de la microfonul 10.

 

Doamna Adriana Luminița Popa - președinte la Oficiul Național de Prevenire și Combaterea Spălării Banilor:

Mulțumesc.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor, inițiativa legislativă a fost în scopul reglementării cadrului legal de salarizare a personalului cu studii medii, deoarece conform anexei la Legea nr.656/2002, personalul cu studii medii era salarizat în baza Legii nr.50/1991 lege abrogată prin Ordonanța nr.8/2007.

Practic este necesară corelarea și stabilirea cadrului legal de salarizare a personalului cu studii medii, care funcționează în cadrul Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Mulțumesc.

Din partea Comisiei juridice de numiri disciplină imunități și validări, domnul Eckstein, microfonul 6.

 
 

Domnul Eckstein Kovács Péter:

Domnule președinte, raportul este de admitere, fără amendamente, admis cu unanimitate de voturi, legea are caracter de lege organică, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Mulțimesc.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul? Nu este cazul.

Votul final va fi dat luni la ora 16,30.

 
Dezbaterea Proiectului de lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 131/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr. 508/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea în cadrul Ministerului Public a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (votul pe raport și votul pe lege se vor da în ședința de luni, 10 septembrie a.c.).

Trecem la pct. 14 din ordinea de zi Proiectul de lege privind Ordonanța de urgență a Guvernului nr.131/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr. 508/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea în cadrul Ministerului Public a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.

Acest proiect a fost adoptat de Camere Deputaților.

Noi, la Senat, avem un raport de respingere întocmit de Comisia juridică de numiri, disciplină, imunități și validări, legea este o lege organică și este vorba de continuarea dezbaterilor.

Vă aduc aminte din stenogramă că au fost unele discuții și până la urmă domnul senator Șerban Nicolae a propus retrimiterea.

Ceilalți au fost de acord și s-a stabilit că se va face un raport suplimentar de către Comisia juridică de numiri, disciplină, imunități și validări, propunere care a întrunit majoritatea plenului.

Dau cuvântul de la microfonul 6 domnului senator Eckstein, președintele Comisiei juridice de numiri, disciplină, imunități și validări, pentru a ne informa.

 

Domnul Eckstein Kovács Péter:

Mulțumesc domnule președinte.

Raportul suplimentar schimbă punctul inițial de vedere al comisiei, soluția de a respinge această Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 131/2006 privind D.I.C.O.T.-ul.

Raportul inițial a fost de respingere, ca soluție adoptată de Camera Deputaților.

După îndelungi discuții s-a hotărât în Comisia juridică de numiri, disciplină, imunități și validări să supunem plenului un raport de admitere a proiectului de lege cu amendamente, respectiv de respingere a formei adoptate de Camera Deputaților în această materie.

În esență, aici a fost criticată și pe bună dreptate, ordonanța, întrucât a dat unele competențe D.I.C.O.T.-ului pe care le-am considerat neconstituționale și chiar contrare ordinii de drept existente.

Prin amendamentele adoptate am eliminat articolele care au fost în dispută și în discuție, și ca atare Comisia juridică de numiri, disciplină, imunități și validări în unanimitate de voturi vă propune acest raport suplimentar de admitere.

Senatul este Cameră decizională, iar caracterul legii este de lege organică.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Mulțumesc.

Dacă cineva dorește să ia cuvântul? Nu dorește nimeni să ia cuvântul.

Votul pe raportul de admitere și votul final se vor da luni la ora 16,30.

Dezbaterile s-au încheiat.

 
Dezbaterea Proiectului de lege privind suspendarea aplicării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 131/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr. 508/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea în cadrul Ministerului Public a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (votul pe raport și votul pe lege se vor da în ședința de luni, 10 septembrie a.c.).

Trecem la pct. 15 din ordinea de zi Proiectul de lege privind suspendarea aplicării Ordonanței de urgență a Guvernului nr.131/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr. 508/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea în cadrul Ministerului Public a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.

Aceasta este o propunere legislativă care a fost discutată la Camera Deputaților, are raport de respingere.

Este vorba de continuarea lucrărilor, legea este o lege organică, iar Comisia juridică de numiri, disciplină, imunități și validări a întocmit raportul.

Am să dau cuvântul pentru a ne spune despre ce este vorba domnului senator Eckstein.

Microfonul 6.

 

Domnul Eckstein Kovács Péter:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Din cauză că această inițiativă legislativă chiar avea niște prevederi controversate, colegii de la PRM au solicitat suspendarea aplicării acestei ordonanțe.

Din moment ce am operat amendamentele în cauză, cred că această inițiativă a rămas fără obiect, iar Comisia juridică de numiri, disciplină, imunități și validări în unanimitate de voturi a hotărât să mențină punctul de vedere din raportul inițial, respectiv, respingerea acestei inițiative legislative.

Senatul este Cameră decizională, caracterul legii este de lege organică.

 
 

Domnul Mircea Radu Berceanu:

Mulțumesc.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește nimeni.

Ele vor fi supuse votului dumneavoastră împreună luni la 16,30, pentru că au același obiect de reglementare și prin rezolvarea chestiunilor de la prima, practic cea de a doua rămâne fără obiect.

 
Dezbaterea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr. 102/2005 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (votul pe raport și votul pe lege se vor da în ședința de luni, 10 septembrie a.c.).

Trecem la pct. 16 de pe ordinea de zi Proiectul de lege privind aprobarea ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr. 102/2005 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.

Este vorba de un articol unic.

Cu o singură modificare, legea a fost adoptată de Camera Deputaților.

Este o lege organică, raportul a fost întocmit de Comisia juridică de numiri, disciplină, imunități și validări.

Din partea Guvernului domnul Florin Negoiță, microfonul 8.

 

Domnul Florin Negoiță - vicepreședinte la Autoritatea Națională de Supraveghere și Prelucrarea Datelor cu Caracter Personal:

Domnule președinte, Distinse doamne și domni senatori,

Autoritatea Națională de Supraveghere și Prelucrarea Datelor cu Caracter Personal ca instituție autonomă și independentă își exprimă acordul cu ordonanța de urgență în forma în care a fost aprobată de Comisia juridică de numiri, disciplină, imunități și validări.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Mircea Radu Berceanu:

Mulțumesc.

Din partea Comisiei juridice de numiri, disciplină, imunități și validări, domnul președinte, microfonul 6.

 
 

Domnul Eckstein Kovács Péter:

Domnule președinte, raportul este de admitere în forma adoptată de Camera Deputaților cu un amendament prevăzut în anexă, care face parte integrantă din lege.

Comisiile sesizate pentru avizare au dat un aviz favorabil.

Proiectul de lege are caracter de lege organică, iar Senatul este cameră decizională.

 
 

Domnul Mircea Radu Berceanu:

Mulțumesc.

Dorește cineva să ia cuvântul? Nu este cazul și această chestiune va fi supusă votului dumneavoastră final luni la 16,30.

Dezbaterile s-au încheiat.

 
Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuz abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, cu modificările și completările ulterioare (aprobarea retrimiterii la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări).

Trecem la pct. 17 din ordinea de zi Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989,

republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Termenul de adoptare tacită este 17 octombrie 2007.

Raportul a fost întocmit de Comisia juridică de numiri, disciplină, imunități și validări, e vorba de un articol unic.

Legea este o lege ordinară.

Din partea inițiatorilor, domnul senator Dinescu, microfonul 9.

 

Domnul Valentin Dinescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Deși Legea nr.10/2001 clarifică regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945- 22 decembrie, 1989 stabilind măsuri reparatorii tuturor persoanelor care aveau calitatea de proprietari ale acestora, există o categorie de persoane a căror calitate de proprietar a fost dobândită prin legea nr.112/1995 pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe trecute în proprietatea statului.

Din acest motiv, inițiatorii propun introducerea unui aliniat nou, alin.6 în art. 20, care face referire clară la modul de despăgubire a acestei categorii de proprietari de imobile, cu destinație de locuință dobândită în temeiul Legii nr. 112/1995, și care au pierdut această calitate urmare a unor hotărâri judecătorești irevocabile, în sensul că și la aceștia să se facă despăgubirea la valoarea de piață a locuințelor respective, stabilită potrivit standardelor internaționale de evaluare, așa cum se fac și la celelalte categorii.

 
 

Domnul Mircea Radu Berceanu:

Mulțumesc.

Din partea Guvernului domnul Theodor Claudiu Nicolescu, microfonul 8.

 
 

Domnul Theodor Claudiu Nicolescu - vicepreședinte la Autoritatea Națională de Repartizare a Proprietăților:

Domnule președinte, doamnelor și domnilor.

Guvernul României nu susține această inițiativă întrucât adoptarea în forma propusă de inițiatori, ar genera o îmbogățire fără o cauză justă, pentru chiriașii care au cumpărat imobilele, ei cumpărându-le nu la prețul pieței, ci la un preț reglementat prin decretul nr. 93/1977, Decretul - Lege nr.61/1990 și conform Legii nr.85/1992.

Totodată în prezent există cadrul legal care reglementează modalitatea de despăgubire a chiriașilor, respectiv art.50 alin. 3 din Legea nr.10/ 2001 republicată, care prevede faptul că în cazul în care există o hotărâre irevocabilă prin care chiriașii sunt deposedați de acel imobil, ei vor primi prețul plătit actualizat cu rata inflației și cu îmbunătățirile pe care le-au adus respectivului imobil.

Totodată actuala reglementare propusă de inițiatori nu reprezintă o măsură reparatorie, art.20 reprezintă cazul acordării măsurilor reparatorii pentru foștii proprietari și nu pentru foștii chiriași.

 
 

Domnul Mircea Radu Berceanu:

Mulțumesc.

Din partea comisiei, domnul senator Eckstein, microfonul 6.

 
 

Domnul Eckstein Kovács Péter:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia juridică de numiri, disciplină, imunități și validări a luat în dezbatere propunerea legislativă și a hotărât să aprobe raport de admitere fără amendamente.

Această hotărâre a fost luată în pofida faptului că la Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități a fost avizată negativ propunerea legislativă, Consiliul legislativ a avizat negativ propunerea legislativă, iar Guvernul prin punctul de vedere prezentat a avizat negativ această propunere legislativă.

Inițiativa legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

 
 

Domnul Mircea Radu Berceanu:

Mulțumesc.

Dorește cineva să ia cuvântul? Vă rog.

Microfonul 3.

 
 

Domnul Constantin Gheorghe:

Domnule președinte aș vrea numai să pun reprezentantului Guvernului numai o întrebare.

Dacă există la nivelul Guvernului o evaluare a numărului de persoane care se află în această situație și care ar fi efortul făcut de buget, pentru că dânsul a invocat o îmbogățire fără un temei just, care ar fi efortul pe care l-ar presupune aplicarea acestei inițiative?

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vă mulțumesc.

Microfonul 8.

 
 

Domnul Theodor Cătălin Nicolescu:

Din cunoștințele pe care le am, încă nu există o evaluare a Guvernului cu privire la numărul acestor persoane.

Evident că,

îmbogățirea fără cauză justă se referă, așa cum vă spunem, la faptul că în momentul în care actualii chiriași au cumpărat la un preț, nu cel reglementat de piață, ci de un act normativ, este normal ca ei să primească tot acel preț actualizat cu rata inflației.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Constantin Gheorghe, după care doamna senator Verginia Vedinaș.

Microfonul 3.

 
 

Domnul Constantin Gheorghe:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cu câteva minute înainte, reprezentantul Guvernului făcea o referire la faptul că această prevedere nu poate fi aplicată chiriașilor.

Între timp acei chiriași au devenit proprietari și trebuie să privim lucrurile prin prisma unui proprietar care a dobândit un bun și care se vede în situația de a nu mai beneficia de el din cauza unor alte legi.

Pe de altă parte, consider că chiar dacă această lege va fi votată de Parlament și se va aplica, avem un mare hiat în ceea ce privește termenul în care vor fi despăgubiți acești proprietari care și-au achiziționat locuințele în baza Legii nr.112/1995.

Avem o problemă la multe legi, pentru că nu există un termen stabilit prin conținutul lor care să-i pună în drepturi pe acești oameni.

În ceea ce privește faptul că îi tratați ca pe chiriași, consider că este o eroare și ar trebui să-i tratăm ca pe niște proprietari.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Doamna senator Vedinaș, microfonul 2.

 
 

Doamna Verginia Vedinaș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să invoc faptul că și noi, PRM, am avut cu ceva vreme în urmă o inițiativă legislativă care se referea, în obiectul ei de reglementare, și la această chestiune.

Mergeam chiar mai departe și spuneam că restituirea banului să se facă pe cale administrativă, să nu mai fie nevoie ca oamenii să se judece ca să-și recupereze prețul - după ce că și-au pierdut casele și sunt în niște situații disperate.

Consider că inițiativa care este astăzi în discuția noastră este cât se poate de dreaptă și de firească, având în vedere că prețul pe care oamenii l-au plătit în momentul în care și-au cumpărat acele locuințe era un preț care permitea achiziționarea oricărei alte locuințe pe piață.

Cunosc foarte multe situații, ca avocat, în care mi se spunea că puteau cumpăra cu acel preț plătit două apartamente cu două camere nu unul cu trei sau cu patru camere ca acela în care locuiau.

Mi se pare normal ca atâta vreme cât li se ia locuința pe care au dobândit-o în condițiile unor legi, pe care acum le-am dat peste cap să le creăm premisele ca din prețul care se restituie să-și poată achiziționa o altă locuință.

Dacă aplicăm numai coeficientul de inflație, eu vă spun că, în mod real, economic, nu-și pot cumpăra nici măcar ușa de la un apartament sau, mă rog, anticamera de la un apartament, ca să nu mai spun de un apartament sau o garsonieră unde să-și ducă zilele pe mai departe.

De aceea, rog toți colegii să mediteze cu toată responsabilitatea asupra acestei inițiative legislative și să o susțină, ea fiind în consonanță și cu altele care s-au aprobat până acum, inițiate de colegii de la UDMR sau de alți colegi, pe care noi le-am susținut.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Eckstein.

 
 

Domnul Eckstein Kovács Péter:

Sunt de acord cu toți antevorbitorii mei că această chestiune nu este reglementată în mod mulțumitor prin legislația actuală.

Sunt de acord că sunt foarte mulți oameni disperați care vin și la noi, la birourile senatoriale, care, fiind cumpărători de bună credință pentru că l-au cumpărat de la stat, rămân pe drumuri.

Totuși, această inițiativă legislativă nu poate fi adoptată.

Eu aș sugera să o trimitem la comisie, dacă inițiatorii sunt de acord, întrucât contravine prevederilor constituționale.

Mă refer la art.111 din Constituția României care, la alin.1 teza a II-a, prevede: "În măsura în care o propunere legislativă afectează bugetul de stat, este obligatorie solicitarea unei informări din partea Guvernului." Or, reprezentantul Guvernului și astăzi ne-a spus că această informare nu a fost solicitată, ca atare nici nu a fost dată.

Este vorba despre o inițiativă legislativă care ar aduce atingere drepturilor și ca atare, ar genera o obligație din partea statului în mii sau zeci de mii de cauze.

Eu cred că nu putem, pur și simplu nu avem dreptul, dat prin lege, să hotărâm asupra unei inițiative legislative ale cărei consecințe bugetare pecuniare nu le cunoaștem.

Ca atare, din bunăvoință față de inițiatori, aș propune retrimiterea la Comisie a acestei inițiative și poate, în răgazul dat prin această retrimitere, se va obține de la Guvern informarea solicitată chiar de Constituția României.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vă mulțumesc.

Mai dorește cineva să ia cuvântul? Nu e cazul.

Supun votului dumneavoastră propunerea domnului senator Eckstein de retrimitere la comisie, pentru ca în acest interval să se facă și aprecierile necesare din punct de vedere al efortului bugetar.

Cine votează da, este de acord cu retrimiterea la comisie.

Vă rog să votați.

Cu 34 de voturi pentru, 3 împotrivă și o abținere, s-a hotărât retrimiterea la comisie.

Rugămintea ar fi ca în acest interval să se rezolve și problema privind efortul bugetar.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr.278/2006 pentru modificarea și completarea Codului penal, precum și pentru modificarea și completarea altor legi (votul pe raport și votul pe lege se vor da în ședința de luni, 10 septembrie a.c.).

Trecem la punctul 18 din ordinea de zi.

Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.278/2006 pentru modificarea și completarea Codului penal, precum și pentru modificarea și completarea altor legi.

Raportul este de respingere. Termenul de adoptare tacită este 8 octombrie. Raportul a fost întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări. Este o lege ordinară.

Dau cuvântul inițiatorilor, dacă este cineva prezent.

Inițiatorii sunt domnii: Gheorghe Funar, Nicolae Iorga, Viorel Dumitrescu, Aurel Ardelean, Valentin Dinescu, Ilie Petrescu, Constantin Găucan, Ilie Ilașcu și așa mai departe.

Dorește să prezinte cineva din partea inițiatorilor? Vă rog, domnule senator Dinescu. Microfonul 8.

 

Domnul Valentin Dinescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prin prevederile alin.1 art.52 din Legea nr.278/2006 au fost modificate dispozițiile art.1661 din Codul penal al României, astfel că noul text "întreprinderea oricăror acțiuni pentru schimbarea prin acțiuni ilegale și prin violență a ordinii constituționale a caracterului național, suveran, independent, unitar și indivizibil al statului român, se pedepsește cu închisoare de la 5 la 15 ani și interzicerea unor drepturi", încalcă următoarele prevederi constituționale:

Art.1 alin.1-5; Art.2 alin. 1 și 2; Art.30 alin.7; Art.53 alin.1; Art.54 alin.1; Art.57 - Exercitarea drepturilor și libertăților; Art.152 alin.1 - Limitele revizuirii.

Considerăm că domeniul evidenței neconstituționalității dispozițiilor art.1 pct.52 din Legea nr.278/2006 precum și faptul că existența normei este imperios necesară având în vedere caracterul său preventiv, merită atât a inhiba pornirile infracționale în acest domeniu, cât și a permite intervenția autorităților abilitate ale statului pentru dezamorsarea și anihilarea acțiunilor de acest gen, înainte de a degenera și de a se ajunge la violență în masă, când intervenția legii devine tardivă, iar urmările pot fi deosebit de grave și ireparabile.

Realitatea a dovedit că astfel de acțiuni anticonstituționale, organizate și periculoase, au început să apară după intrarea în vigoare a dispozițiilor art.1 pct.52 din Legea nr.278/2006.

Necesitatea modificării prevederilor art.166 Cod penal este impusă de acțiunile organizate în anumite zone ale țării vizând obținerea autonomiei teritoriale pe criterii etnice.

Față de aceste motive, inițiatorii vă propun spre dezbatere și adoptare prezenta inițiativă legislativă.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vă mulțumesc.

Din partea Guvernului, microfonul 10.

 
 

Doamna Kibedi Katalin - secretar de stat în Ministerul Justiției:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Distins Senat, punctul de vedere al Guvernului este unul de a nu susține această inițiativă legislativă din două considerente.

În primul rând, expunerea de motive s-a referit la faptul că ar rămâne descoperite anumite fapte grave care nu ar fi incriminate și trebuie să-i opunem textele noi din Codul penal, și anume art.317 care înșiruie toate formele de discriminare.

Pe de altă parte, putem face trimitere la art.324 din Codul penal care interzice apologia infracțiunilor și, în final, articolul privind ultrajul contra bunelor moravuri care pedepsește manifestările obscene care contravin moralității.

Riscul pe care îl comportă cel mai mult modul în care se formulează sau se dorește reformularea art.1661 din Codul penal constă în faptul că în Convenția pentru drepturilor omului - și noi suntem semnatarii ei - există riscul ca acest text să fie declarat neconform de Curtea Europeană a Drepturilor omului, pentru că măsura de restrângere a libertății de exprimare presupune, prin aceste dispoziții ale Convenției, să fie extrem de limpede.

Or, acea formulare "sub orice formă" nu are această limpezime și atunci noi am considerat că ne expunem în mod inutil la o sancțiune pe care poate să ne-o aplice Curtea pentru nerespectarea dispozițiilor Convenției.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vă mulțumesc.

Din partea comisiei, microfonul 6.

 
 

Domnul Eckstein Kovács Péter:

Raportul este de respingere, cu majoritate de voturi.

Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități a avizat negativ iar Comisia pentru egalitatea de șanse a avizat pozitiv această inițiativă legislativă.

Comisia propune un raport de respingere a propunerii legislative, care face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vă mulțumesc.

Dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește nimeni.

Dezbaterile s-au încheiat.

Votul pe raport și pe lege vor fi date luni, la ora 16.30.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 115/1996 pentru declararea și controlul averii demnitarilor, magistraților, a unor persoane cu funcții de conducere și de control și a funcționarilor publici (votul pe raport și votul pe lege se vor da în ședința de luni, 10 septembrie a.c.).

Trecem la punctul 20.

Propunerea legislativă pentru modificarea art.4...

Din sală, mai multe voci: Ați sărit punctul 19.

 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Scuze. Așa e.

Trecem la punctul 19 din ordinea de zi.

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.115/1996 pentru declararea și controlul averii demnitarilor, magistraților, a unor persoane cu funcții de conducere și de control și a funcționarilor publici.

E vorba de un raport de respingere, termenul de adoptare tacită este 8 octombrie.

Raportul a fost întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Caracterul legii este de lege organică.

Dau cuvântul, din partea inițiatorilor, doamnei senator Verginia Vedinaș.

Microfonul 8.

 
 

Doamna Verginia Vedinaș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dragi colegi, această inițiativă legislativă a fost gândită pe fondul unei preocupări permanente care se manifestă de suficientă vreme în România de a identifica cele mai bune soluții legislative, astfel încât să contribuim la eliminarea, combaterea, diminuarea oricăror fapte și acte de corupție, iar printre instrumentele legislative care au asemenea finalitate știți foarte bine că este Legea nr.115/1996.

Propunerea noastră vizează regândirea articolului 3 din această lege, în principal, pentru eliminarea acelei situații de care se prevalează anumiți beneficiari ai legii, să spunem, în sensul în care,

considerând că salariile sunt confidențiale, după cum prevede și Codul Muncii, nu le menționează în declarația de avere.

De aceea, din punctul meu de vedere, cea mai importantă dispoziție din această prevedere, este aceea prin care se afirmă că datele solicitate în declarația de avere constituie informații cu caracter public și derogă de la principiul confidențialității, care este înscris în actele normative în vigoare.

Pentru aceste considerente, vă rugăm să susțineți propunerea noastră legislativă și vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Mulțumesc.

Din partea Guvernului, microfonul 10, vă rog!

 
 

Doamna Kibedi Katalin:

Mulțumesc, domnule președinte.

Distins Senat, Punctul de vedere care s-a comunicat Parlamentului României este acela de a nu susține această inițiativă legislativă, din două considerente: în primul rând, neconstituționalitatea, pentru că există și astfel de dispoziții ale Curții Constituționale.

Într-adevăr, având în vedere caracterul confidențial pe care îl consacră și Codul Muncii, dacă este de pus în discuție atunci când Curtea Constituțională examinează o excepție de neconstituționalitate, vom vedea în ce măsură acesta trebuie să se extindă asupra tuturor actelor normative sau se restrânge la sfera în care el a fost analizat.

Ceea ce se poate opune, totuși, acestei necesități de a menține confidențialitatea salariilor, pentru că, să nu uităm, Codul Muncii se adresează tuturor angajaților, indiferent că suntem în sector public sau privat, este unul de ordin tehnic, simplu.

Dacă cineva dorește să calculeze salariul unei persoane care lucrează în sectorul bugetar, atunci ia actul normativ de bază și îl poate calcula.

Deci, el nu este confidențial, deja, sub aspectul publicității, prin lege, pentru că este firesc ca sectorul bugetar să fie reglementat, sub aspectul salarizării, prin acte normative emise de legiuitor.

De asemenea, o altă observație, pe care dorim s-o facem, se referă la necesitatea menținerii art.3 alin.1, sub aspectul înșiruirii bunurilor care trebuie să fie conținute într-o declarație de avere, pentru a nu exista, din partea persoanelor, acea neliniște: "Oare am declarat ce trebuie sau voi putea fi tras la răspundere pentru că nu am trecut și bunurile proprii, cele care sunt în stare de indiviziune?" Pentru aceste considerente, nu susținem adoptarea acestei inițiative.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Mulțumesc.

Din partea comisiei, microfonul 6.

 
 

Domnul Eckstein Kovács Péter:

Raportul comisiei este de respingere, cu majoritate de voturi.

Propunerea a fost avizată favorabil de Comisia pentru egalitatea de șanse.

Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități și Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului au avizat negativ această inițiativă.

Trebuie să spun că și Consiliul Superior al Magistraturii a dat, de asemenea, un aviz favorabil, cu amendamente.

Trebuie amintit că, după înregistrarea acestei inițiative legislative, s-a adoptat și Legea privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, care cred că, în mare parte, rezolvă problema ridicată de inițiatori.

Caracterul legii este de lege organică, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Mulțumesc.

Dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește nimeni.

Atunci, legea având caracter organic, de asemenea raportul și legea vor fi supuse votului luni, la ora 16.00. Dezbaterile s-au încheiat.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea articolului 4 al Legii nr. 90/2003 privind vânzarea spațiilor aflate în proprietatea statului sau a unităților administrativ-teritoriale, destinate sediilor partidelor politice (votul pe raport și votul pe lege se vor da în ședința de luni, 10 septembrie a.c.).

Trecem la punctul 20 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea articolului 4 al Legii nr.90/2003 privind vânzarea spațiilor aflate în proprietatea statului sau a unităților administrativ-teritoriale, destinate sediilor partidelor politice.

Raportul este unul de respingere.

Termenul de adoptare tacită - 8 octombrie 2007.

Raportul a fost întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Legea este organică.

Din partea inițiatorilor, dacă dorește cineva să ia cuvântul? Vă rog, microfonul 7.

 

Domnul Gheorghe Gabor - deputat:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte, stimați colegi, Potrivit actualei reglementări, prevăzută de art.4 din Legea nr.90/2003, partidele politice pot să-și cumpere spațiile pentru sediu, în situația în care le-au deținut cel puțin 3 luni anterior intrării în vigoare a acestei legi.

În aproape toate localitățile mici, mă refer, în special, la orașele mici, majoritatea partidelor politice nu au reușit să dobândească un spațiu pentru sediu, din diverse motive, din lipsa spațiului.

După intrarea în vigoare a Legii nr.90/2003, s-au mai ivit situații când s-au obținut spații pentru sedii ale diferitelor partide politice.

Din această cauză, pentru a veni în sprijinul rezolvării unor situații deosebite, ca cele pe care eu vi le-am prezentat anterior, ne-am gândit mai mulți deputați, din toate grupurile parlamentare, să încercăm modificarea art.4 din Legea nr.90/2003, în sensul ca partidele politice să poată să cumpere spațiile pentru sediu, dacă anterior introducerii cererii pentru cumpărare, le-au deținut cel puțin 6 luni.

Cred că este o chestiune care privește toate partidele politice și vine în întâmpinarea rezolvării acestei situații cu privire la spațiile pentru sediu.

De aceea, eu cred că interesul tuturor este de a vota adoptarea acestei inițiative legislative.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Mulțumesc.

Din partea Guvernului, microfonul 9.

 
 

Domnul Marin Pătuleanu - secretar de stat în Ministerul Internelor și Reformei Administrative:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține această inițiativă legislativă și, mai mult decât atât, doresc să aduc la cunoștință onoratului Senat că această propunere legislativă a rămas fără obiect.

În procedură parlamentară se află mai multe propuneri legislative, iar o propunere legislativă având același obiect de reglementare a fost adoptată de cele două Camere ale Parlamentului.

În prezent, legea de adoptare este supusă cererii de reexaminare, formulată de Președintele României.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Mulțumesc.

Din partea comisiei, microfonul 6.

 
 

Domnul Eckstein Kovács Péter:

Propunerea legislativă este semnată de parlamentari din PSD, PRM, UDMR, PNL și un deputat independent.

Pentru motivele invocate, în principal, și de reprezentantul Guvernului, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de respingere.

Legea are caracter organic, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește nimeni.

Dezbaterile s-au încheiat, raportul și legea vor fi supuse votului dumneavoastră luni, la ora 16.30.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991 cu modificările și completările ulterioare (votul pe raport și votul pe lege se vor da în ședința de luni, 10 septembrie a.c.).

Punctul 21 - Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr.21/1991 cu modificările și completările ulterioare.

Raportul este un raport de respingere.

Termenul de adoptare tacită - 8 octombrie 2007.

Raportul a fost întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Legea este organică.

Dacă dintre inițiatori dorește cineva să ia cuvântul? Inițiatorii sunt: doamna deputat Leonida Lari, doamna deputat Olguța Cocrea, domnul deputat Mircia Giurgiu, domnul deputat Dan Mocănescu, domnul deputat Costel Ovidenie și domnul deputat Ioan Stoica.

Este cineva prezent? Nu este nimeni prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului.

Microfonul 10, vă rog!

 

Doamna Kibedi Katalin:

Mulțumesc, domnule președinte.

Susținem concluziile raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, respectiv, respingerea acestei inițiative legislative.

Oricum, sunt în formă finală modificările pe care Guvernul deja și-a asumat obligația de a le aduce acestei legi și urmează să fie adoptate în ședință de Guvern.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Mulțumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond, microfonul 6.

 
 

Domnul Eckstein Kovács Péter:

Domnule președinte, raportul comisiei este de respingere, cu unanimitate de voturi.

Obiectul de reglementare face ca această inițiativă să facă parte din categoria legilor organice, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Mulțumesc.

Dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește nimeni. Dezbaterile s-au încheiat. Raportul și legea vor fi supuse votului final, luni, ora 16.30.

 
Aprobarea plenului ca Propunerea legislativă privind valorificarea declarațiilor politice să fie dezbătută după punctul 25 din ordinea de zi.

La punctul 22... (Domnul senator Valentin Dinescu solicită cuvântul pe procedură.)

Vă rog, o chestiune de procedură.

Microfonul 1.

 

Domnul Valentin Dinescu:

Domnule președinte, domnul senator Adrian Păunescu, care dorește să susțină această inițiativă legislativă, vă roagă, dacă se poate, să o amânăm cu câteva minute.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Ce să fac? Vă rog să repetați.

 
 

Domnul Valentin Dinescu:

Domnul senator Adrian Păunescu, care dorește să susțină această inițiativă legislativă, vă roagă, respectuos, dacă puteți s-o amânați cu 2-3 legi.

Deci, s-o punem puțin mai în spate.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Sunt tot felul de chestiuni speciale.

Domnul senator nu este printre inițiatori.

Bănuiesc că dorește să se refere....

 
 

Domnul Valentin Dinescu (din sală):

Este printre inițiatori.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Mă scuzați! Deci, este propunerea legislativă referitoare la declarațiile politice.

 
 

Domnul Valentin Dinescu (din sală):

Da.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da.

Supun votului dumneavoastră trecerea acestui punct pe poziția 26, după punctul 25.

Vă rog să votați. 38 de voturi pentru, 3 împotrivă, 2 abțineri.

O vom discuta după punctul 25.

 
Dezbaterea Proiectului legii serviciului de administrare a domeniului public și privat al unităților administrativ-teritoriale (votul pe raport și votul pe lege se vor da în ședința de luni, 10 septembrie a.c.).

Trecem la punctul 23, Proiectul legii serviciului de administrare a domeniului public și privat al unităților administrativ-teritoriale.

Este adoptat de Camera Deputaților. Este vorba de o procedură de urgență, prioritate legislativă a Guvernului. Comisia raportoare este Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului. Legea este ordinară.

Din partea Guvernului, microfonul 9, vă rog!

 

Domnul Marin Pătuleanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Susținem atât proiectul, cât și amendamentele admise și vă adresăm rugămintea să adoptați acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Mulțumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond, domnul senator Dan Cârlan, microfonul 7.

 
 

Domnul Dan Cârlan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului adoptă un raport favorabil pentru adoptarea legii.

Raportul conține 42 de amendamente admise și 5 amendamente respinse.

De asemenea, avem avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, Consiliului Economic și Social și Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, respectiv, Comisiei economice, industrii și servicii.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Mulțumesc.

Dorește cineva să ia cuvântul la dezbateri generale? Nu este cazul.

În legătură cu amendamentele respinse, dacă dorește cineva să ia cuvântul? Nu este cazul.

Raportul, cuprinzând amendamentele admise, și legea vor fi supuse votului dumneavoastră, luni, la ora 16.30.

Dezbaterile s-au încheiat, vom avea numai cele două voturi, luni, la ora 16.30.

 
Dezbaterea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 25/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului (votul pe raport și votul pe lege se vor da în ședința de luni, 10 septembrie a.c.).

La punctul 24 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.25/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru organizarea aparatului de lucru al Guvernului, adoptat de Camera Deputaților.

Raportul este al Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, legea având caracter de lege organică.

Din partea Guvernului, microfonul 8, vă rog.

 

Domnul Victor Giosan - secretar de stat la Secretariatul General al Guvernului:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, Prezentul act normativ are menirea să reglementeze mai bine structura aparatului de lucru al Guvernului, astfel încât acesta să fie mai performant și mai eficient.

Printre principalele măsuri adoptate prin acest act normativ se reconfigurează Cancelaria Primului - Ministru, în special, și Secretariatul General al Guvernului, astfel încât numărul de personal al aparatului de lucru al Guvernului scade cu aproximativ 200 de persoane.

Pentru aceste motive și datorită noii structuri mai flexibile, credem că acest act normativ este important și va conduce la îmbunătățirea activității Guvernului.

De asemenea, trebuie să menționez că suntem de acord cu raportul Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și cu amendamentele care au fost admise în Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vă mulțumesc.

Din partea comisiei, domnul senator Dan Cârlan, microfonul 7.

 
 

Domnul Dan Cârlan:

Raportul Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului este un raport de admitere.

Cinci admise și cinci amendamente respinse, avize favorabile de la Consiliul Legislativ, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și Comisia pentru sănătate publică.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vă mulțumesc.

Dacă dorește cineva să pună întrebări sau să se exprime la dezbateri generale.

Doamna senator Verginia Vedinaș, microfonul 2.

 
 

Doamna Verginia Vedinaș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu s-a mai pus de mult în dezbaterea Senatului, de fapt, a fost și vacanța parlamentară, problema regimului juridic al ordonanțelor de urgență.

Am spus de multe ori de la tribună sau de la unul din microfoanele Parlamentului și cu întristare de fiecare dată, aproape, constat că prevederile constituționale sunt încălcate, că suntem departe de a ne afla în situația unor împrejurări extraordinare și că, de fapt, nu există o motivare a urgenței în conținutul ordonanței.

Dacă este să analizez puțin modul în care Guvernul își motivează urgența, anume, faptul că, dacă nu s-ar adopta aceste măsuri, ar rezulta dificultăți în activitatea Guvernului. "Per a contrario", ar rezulta că tot ceea ce a făcut până acum Guvernul, modul în care a funcționat a fost unul foarte defectuos, cu multe dificultăți.

Eu consider că suntem departe de a ne afla în cadrul pe care Constituția îl creează unei ordonanțe de urgență și dincolo de faptul că ea a fost adoptată și produce efecte juridice, și suntem oameni rezonabili, este evident că nu putem gândi o respingere a ei, dar ne permitem, totuși, să atragem atenția Guvernului că este unul dintre primele organe publice care ar trebui să fie atent la respectarea legii fundamentale, iar rostul nostru, ca Parlament, este să controlăm activitatea Guvernului și să atragem atenția atunci când aceasta nu corespunde Constituției.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vă mulțumesc.

Sunt convins că reprezentantul Guvernului va transmite Guvernului această intervenție, de altfel, perfect justificată.

Domnul senator Moraru.

Microfonul 3.

 
 

Domnul Ion Moraru:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere că, probabil, votul o să fie luni, aș vrea să pun o întrebare reprezentantului Guvernului pentru edificarea noastră.

Vă rog să-i solicitați să ne spună, după aplicarea acestei ordonanțe, câte persoane lucrează la Cancelaria Primului - Ministru și câte în aparatul central al Guvernului.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vă rog, microfonul 8.

 
 

Domnul Victor Giosan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum scrie clar în expunerea de motive a ordonanței, numărul de persoane maxim pentru aparatul de lucru al Guvernului, ceea ce înseamnă Cancelaria Primului - Ministru și Secretariatul General al Guvernului este de 879.

Dacă Secretariatul General al Guvernului are 213 persoane din aceste 879, înseamnă că restul de 666 sunt la Cancelaria Primului-Ministru.

Față de situația anterioară, numărul care prevedea un total de 1077, este vorba de o reducere de aproximativ 200 de persoane, deci 198 de posturi.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Șerban Mihăilescu, domnul senator Gheorghe Constantin, după aceea. microfonul 4.

 
 

Domnul Petru Șerban Mihăilescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Bănuiesc că aceste cifre reprezintă și altceva.

Pot să fie niște agenții subordonate Secretariatului sau Cancelariei.

Fizic, asemenea populație nu încape în clădirea în care funcționează Guvernul.

Voiam să mă refer la o altă chestiune, în continuare la ceea ce a spus doamna senator Vedinaș.

Efectiv, noi suntem într-o gravă abatere de la Constituție.

Zilele acestea, în ședința de Guvern, deoarece Guvernul nu s-a întâlnit ca să ducă la îndeplinire Legea privind abilitarea de a emite ordonanțe pe perioada de vară, s-au aprobat o nouă serie de ordonanțe de urgență pe care, probabil, o să le primim și o să vedeți că sunt perfect nejustificate, nu au nici un fel de grad de urgență și reglementează domenii care, de ani de zile, au fost bine reglementate.

Deci, atragem atenția de acum, că nu e vorba numai de o dorință de a limita această calamitate care înseamnă ordonanțele de urgență, dar o să vedeți că vor veni, într-un mod absolut surprinzător, ordonanțe de urgență care reglementează activități după 2009- 2010.

Din acest punct de vedere, grupul nostru, probabil că va lua decizia de a nu mai susține sub nici o formă aprobarea unor asemenea ordonanțe de urgență.

Și cred că, luni, va fi o discuție interesantă legat de votul la această ordonanță.

În final, vom ruga Biroul permanent să ia în considerație și Ordonanța de urgență nr.24/2007 care are raport negativ încă din iunie și nu apare pe ordinea de zi.

Avem tot fel de chestiuni care să fie supuse aprobării și discuției noastre, dar rugăm ca și ordonanțele care au rapoarte negative să fie introduse pe ordinea de zi, pentru că Ordonanța de urgență nr.24/2007 se referă exact la ce se încearcă acum, iar acolo nu este vorba decât de locuri vacante.

Nu a plecat nimeni, nici de la Cancelarie, nici de la Secretariatul General al Guvernului.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vă mulțumesc.

În legătură cu introducerea pe ordinea de zi a Ordonanței de urgență nr.24/20, este o chestiune care ține de comisia și, bineînțeles, de președintele comisiei care participă la Biroul permanent, pe de o parte, iar dacă este o altă problemă, prin liderul grupului parlamentar, în Biroul permanent se poate cere eu știu ce chestiune care, cumva, nu este în regulă.

În legătură însă cu dezbaterile de luni, luni nu vom mai avea dezbateri, dezbaterile au loc acum.

Luni vom avea voturile finale, acum facem toate dezbaterile.

Are cuvântul domnul senator Gheorghe Constantin, microfonul 3.

 
 

Domnul Gheorghe Constantin:

Vă mulțumesc, încă o dată, domnule președinte, pentru posibilitatea de a lua cuvântul.

Această ordonanță de urgență are în preambulul ei o anume expunere de motive a necesității de a fi propusă și aprobată de către Parlament, iar ceea ce se scrie în preambul este atât de neclar, atât de puțin convingător, încât mă simt obligat să vă recitesc acest preambul și să solicit câteva explicații. "Pentru a continua procesul de modernizare a administrației publice, în acest moment, se impune luarea în considerare a unor măsuri adecvate de reorganizare a aparatului de lucru al Guvernului pentru ca acesta să se constituie într-un aparat administrativ performant și competitiv, în raport cu structurile din țările membre ale Uniunii Europene".

Absolut nimic concret, absolut nimic legat de actuala stare a aparatului Guvernului care să necesite o reorganizare pentru a deveni performant și competitiv.

În acest sens, aș vrea să vă întreb dacă puteți să ne spuneți în raport cu care țări din Uniunea Europeană ați propus această structură a ordonanței de urgență, dacă, în principiu, după ce se va pune în practică această ordonanță, va fi redus numărul de salariați ai aparatului și ce înseamnă această portiță de la punctul (h), care apare mereu în inițiativele dumneavoastră, în care se spune că pot funcționa și alte departamente cu alți secretari de stat și așa mai departe și dacă aceasta va suplimenta la momentul respectiv aparatul Guvernului sau rămâne în cadrul aceluiași aparat care se stabilește prin ordonanța de urgență?

Oricum, vreau să vă spun că acest preambul nu mă face să cred decât că vreți să ne trimiteți, iarăși, din nou, într-o ceață, pentru că absolut nimic concret nu mă face, nu mă convinge că este necesară această reorganizare în care scriptic trebuia să-i puneți și ghilimele.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vă mulțumesc.

Microfonul 8, reprezentantul Guvernului.

 
 

Domnul Victor Giosan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mai înainte aș vrea să fac o precizare cu privire la structura personalului din aparatul de lucru al Guvernului.

Ceea ce am spus înainte se referea la personalul total pe ordonatorii principali de credite care sunt Secretariatul General al Guvernului și Cancelaria Primului - Ministru, dar vă pot da detaliat această structură.

Secretariatul General al Guvernului - 213; Cancelaria Primului-Ministru - 270; Departamentul pentru Relația cu Parlamentul - 49; Departamentul pentru Afaceri Europene - 129; Departamentul de Control al Guvernului - 68; Departamentul pentru Relații Interetnice - 25 și Aparatul Ministrului de Stat - 17.

Aceasta este structura detaliată, cu excepția Secretariatului General al Guvernului și a Cancelariei Primului - Ministru, celelalte departamente sunt fie ordonatorii secundari, terțiari, de credite, fie nu au personalitate juridică și nu sunt ordonatori de credite.

Acum, cu privire la întrebarea domnului senator.

Există mai multe modele europene cu privire la organizarea a ceea ce se numește centrul Guvernului.

Noi am preluat, în 2004, o structură a centrului Guvernului bipolară, formată din Cancelaria Primului - Ministru și Secretariatul General al Guvernului.

Această structură bipolară a fost stabilită în guvernarea anterioară. În cadrul acestei structuri bipolare, am constatat pe parcursul a doi ani de zile existența unor suprapuneri de atribuțiuni între Cancelaria Primului - Ministru și Secretariatul General al Guvernului și alte instituții din cadrul lor.

Această ordonanță are tocmai menirea de a clarifica și de a face eficientă această structură bipolară pe care noi, în final, am păstrat-o, însă, în urma acestei organizări, multe din atribuții sunt clarificate.

Nu mai există nici un fel de suprapuneri de atribuții între Cancelaria Primului - Ministru și Secretariatul General al Guvernului, fiecare are rolul lui și funcții bine stabilite.

Apropo de modele europene, să știți că în toată această perioadă am beneficiat de asistență tehnică atât prin Programe PHARE, Programe de twinning-uri cu țări membre ale Uniunii Europene, cât și Programe de asistență tehnică ale Băncii Mondiale și, în acest moment, această structură și, în special, funcțiile pe care această structură le îndeplinește sunt similare cu funcții și cu structuri din țările membre ale Uniunii Europene.

Cu privire la numărul de personal, este foarte clar trecut în expunerea de motive că numărul de personal total scade de la 1.077 la 879 și acest număr este un număr maximal, care nu poate fi schimbat decât printr-o lege care să modifice prezenta ordonanță.

Deci, orice alte departamente care se pot crea se pot crea numai în interiorul celor 879 de posturi.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Mulțumesc.

Are cuvântul domnul senator Apostol Neculai, după aceea are cuvântul domnul senator Ion Moraru.

 
 

Domnul Neculai Apostol:

Domnule președinte, Dragi colegi, Ca om care provin din sectorul direct productiv, am trecut și prin administrația publică, țin să constat că vom reuși, în următorul an, să avem mai mulți funcționari publici decât oameni care lucrează în zona economică.

Acest lucru mă îngrijorează în primul rând pe mine și poate că trebuie să îngrijoreze tot Parlamentul României, trebuie să îngrijoreze Guvernul României, având în vedere faptul că noi am intrat în Uniunea Europeană, am intrat într-o competiție economică cu agenții economici din Uniunea Europeană, dar în condițiile în care noi tot înființăm agenții, autorități și nu începem procesul de descentralizare, cu certitudine, vă spun că vom avea probleme extraordinar de mari în zona economică.

Vă spune un om responsabil, vă spune un om care vine dintr-o activitate de management performant și care constată la agenții economici că se confruntă cu probleme mari privind partea de impozite și taxe.

În condițiile în care noi nu încercăm să restructurăm aceste autorități, aceste agenții și să evaluăm, să vedem dacă economia României poate susține atâți funcționari publici, riscăm să îngenunchem economia României.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Mulțumesc.

Are cuvântul domnul senator Ion Moraru la microfonul 3.

 
 

Domnul Ion Moraru:

Vă mulțumesc.

Nu doresc să intru în polemică cu domnul ministru, nici să-l sprijin mai mult decât trebuie pe colegul Constantin, personal, însă, nu am reținut că răspunsul dat de domnul ministru s-a referit la întrebarea pusă explicit și foarte explicit de către domnul Constantin.

În general, când vrei să explicit foarte multe lucruri și intri în multe amănunte, mai rău te încurci.

Eu aș vrea numai să fac o singură sugestie.

La Guvern, se află niște rapoarte realizate de către o Organizație Neguvernamentală care se numește Sigma, împreună cu Uniunea Europeană și dacă se revăd aceste rapoarte sunt convins că se vor găsi și răspunsurile la întrebarea domnului Constantin, la sugestiile domnului ministru Mihăilescu și în general la aprecierile care s-au făcut aici.

Și încă un lucru, dacă unii au făcut sau predecesorii au făcut greșeli, este bine să nu se mai repete.

Atâta vreme sau atunci când măsurile vizează oameni și nu structuri și obiective precise, atunci lucrurile nu sunt în regulă.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte cereri de a lua cuvântul, comisia sesizată în fond dorește să mai spună ceva? Nu.

Deci, am încheiat dezbaterile la punctul 24, urmează ca votul privind raportul și legea să fie dat, luni. la ora 16,30.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 550/2004 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române (retrimiterea la Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională).

Trecem la punctul 32, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 550/2004 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române.

Este o propunere legislativă, un singur articol cu o modificare.

A fost discutată de Camera Deputaților.

Raportul a fost întocmit de Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Legea este o lege organică.

Dintre inițiatori, dacă dorește cineva să ia cuvântul? Domnule senator Mihail Popescu, la microfonul 3, vă rog.

 

Domnul Mihail Popescu:

Domnule președinte, Stimați colegi, Despre ce este vorba, practic? După cum se cunoaște, misiunile Jandarmeriei Române se execută, în majoritatea cazurilor cu prilejul mitingurilor, marșurilor, demonstrațiilor, manifestărilor cultural-artistice, sportive, comemorative, care se desfășoară în spațiul public și implică aglomerări de persoane, precum și pentru restabilirea ordinii publice, când aceasta a fost tulburată de acțiunile respective.

Am fost martori cu toții și suntem în continuare la ceea ce se întâmplă pe stadioane, acum și așa mai departe.

Pe baza acestor considerente, rezultă cu claritate că în zona de responsabilitate a jandarmilor, în majoritatea cazurilor, infracțiunile sunt așa-zis stradale, se comit cu violență și sunt constatate în flagrant.

Având în vedere acest specific, în conformitate cu prevederile art. 214 din Codul de procedură penală, jandarmii efectuează actele de constatare a infracțiunilor săvârșite pe timpul executării misiunilor specifice, însă nu sunt împuterniciți să efectueze actele de cercetare penală de absolută urgență, imediat după descoperirea infracțiunii, respectiv efectuarea cercetării la fața locului, care să ateste și să fixeze concret locul faptei, ridicarea și conservarea unor mijloace materiale de probă.

Practic, despre ce este vorba? Mi-au spus oamenii, am discutat cu ei, am fost la Jandarmerie, se întâmplă pe stadion ceva, bate infractorul jandarmul, procurorul dă cazul spre cercetare la poliție, peste o săptămână, infractorul este iar pe stadion, iar se bate cu jandarmul, o ia de la capăt.

Sau îl prinde cu căruța cu lemne, nu poate să-i facă nimic pentru că deși acela are o tonă și jumătate, dar când apar actele după cercetări, când poliția face cercetarea apar 970 kg.

Efectiv, jandarmii sunt puși într-o situație deosebită.

Pentru ceea ce fac ei am propus legea de astăzi.

Sunt niște probleme, dacă vreți, până la urmă și de orgoliu.

Este vorba și de poliție, ei nu vor să scape acest lucru.

Noi am cerut modificările respective pentru acțiuni care sunt descoperite de jandarmi.

De asemenea, vreau să vă informez că există în cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei și a Inspectoratelor Județene câte un serviciu și, respectiv, compartiment specializat pentru prevenirea și combaterea criminalității, cu oameni pregătiți, inclusiv, prin programe PHARE în domeniul judiciar, criminalistic.

De asemenea, vrem să arătăm acum, de aceea și doresc, dacă se poate, să revină la comisie această lege pentru că am găsit că sunt investite cu asemenea competențe instituțiile similare din Franța, Spania, Italia, tocmai pentru ca să combată criminalitatea imediată.

Eu v-aș ruga, pentru că știu că s-a discutat la Camera Deputaților, acolo nu am fost pentru că, efectiv, nu am știut când s-a discutat, dați-ne voie să mai discutăm o dată la comisie aceste lucruri cu specialiștii respectivi.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Înțeleg că propuneți retrimiterea la comisie pentru a afla noi informații și noi date comparative?

 
 

Domnul Mihail Popescu:

Exact.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Mulțumesc.

Am să supun votului dumneavoastră propunerea de a retrimite la comisie proiectul de lege, pentru a se discuta noi chestiuni în acest domeniu.

Cine votează da este de acord ca legea să fie retrimisă.

Vă rog să votați.

Cu 37 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă și 3 abțineri proiectul de lege se retrimite la comisie.

 
Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative privind valorificarea declarațiilor politice.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Luăm punctul fost 22 și anume, Propunerea legislativă privind valorificarea declarațiilor politice.

Din partea inițiatorilor are cuvântul domnul senator Adrian Păunescu, la microfonul 4.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 

Domnul Adrian Păunescu:

Domnilor colegi, După opinia mea aceasta este una dintre cele mai acute dileme ale activității noastre și ale mersului societății românești către clarificări, către descoperirea la vreme a necazurilor, a problemelor și către rezolvarea lor.

Această idee mi-a venit în vremea în care noi ne făceam datoria, emițând declarații politice și constatând ulterior că ele nu-și ating ținta, ele sunt doar rostite, problemele sunt expuse cu mai multă sau mai puțină dibăcie, cu mai mult sau mai puțin curaj, dar ceea ce doream noi cu adevărat era nu exhibarea unei anumite capacități verbale, ci punerea problemelor și încercarea de rezolvare a problemelor.

De aceea, susțin că este o chestiune rațională ca în raporturile noastre cu Executivul și cu celelalte autorități ale statului, respectând, firește, separația puterilor în stat, să pledăm pentru ca statul român să fie obligat să se amestece în treburile interne ale statului român.

De fapt, nu poate fi vorba de nici un abuz.

Ce abuz este acela de a cere să ți se răspundă la o problemă pe care o ridici într-un asemenea loc, de o importanță națională vădită, cum este plenul Senatului?

Eu pornesc de la ideea că dacă un cetățean adresează o scrisoare unei autorități și această autoritate are obligația, ca în 30 de zile de la venirea scrisorii, să-i dea un răspuns, să caute soluția și să-i comunice petentului, măcar în calitate de petenți, noi, senatorii, putem fi considerați ca părți ale mecanismului de punere și rezolvare a problemelor în stat.

De aceea, împotriva zădărniciei multora dintre declarațiile noastre politice și pentru eficientizarea lor, că se dovedesc reale, că se dovedesc raționale sau nu, trebuie să primim răspunsuri, conform, atât Constituției cât și acestei legi pentru care pledez.

Nu este un moft, nu este o pledoarie de orgoliu, este vorba de căutarea de soluții pentru ca problemele să fie luate așa cum sunt spuse, să fie cercetate și să li se dea un răspuns care să împingă lucrurile înainte.

Nu cred că putem face, aici, artă pentru artă, politică pentru politică.

De aceea, vă rog, domnilor senatori, să sprijiniți această inițiativă, care de fapt vă acutizează și dumneavoastră simțurile deschise către realitate și creează și Executivului și altor autorități obligația de a trăi în deplină relație cu realitatea.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Mulțumesc.

Are cuvântul reprezentantul Guvernului, la microfonul 8.

Aveți cuvântul.

 
 

Domnul Victor Giosan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Poziția Guvernului este, în această situație, similară cu cea a comisiei și cu cea a Consiliului Legislativ, aceea de a nu fi de acord cu această inițiativă legislativă, deoarece conform tuturor acestor opinii ea excede articolelor constituționale nr. 111 și 113.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Mulțumesc.

Din partea comisiei sesizată în fond, are cuvântul domnul președinte Cârlan, la microfonul 7.

 
 

Domnul Dan Cârlan:

Domnule președinte, Ținând cont de avizul negativ al Consiliului Legislativ și punctul de vedere negativ al Guvernului, comisia a adoptat un raport de respingere.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Mulțumesc.

Dacă doriți să luați cuvântul? Vă rog, domnul senator Puiu Hașotti, domnul senator Valentin Dinescu, domnul senator Gheorghe Constantin, doamna senator Verginia Vedinaș, domnul senator Dan Cârlan.

Aveți cuvântul.

 
 

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Cu tot respectul pentru inițiatori și pentru această idee, dar în același timp, pentru a nu fi bănuit câtuși de puțin de subiectivism, eu aș vrea să spun în fața dumneavoastră că foarte puține proiecte capătă din partea Consiliului Legislativ un punct de vedere negativ.

Ne aflăm, și de data aceasta, în această situație, rară, rarisimă, prin care Consiliul Legislativ s-a pronunțat împotriva acestei inițiative arătându-se, de fapt, că ea este neconstituțională și, încă o dată, pentru a fi cât se poate de obiectiv, nu voi face decât să spicuiesc din ceea ce Consiliul legislativ a arătat, pentru a descărca de orice fel de dezbatere politică această idee, interesantă, de altfel.

Și, de-acum încolo, am să vă citez preț de două - trei minute.

Așadar, Consiliul Legislativ arată că "raporturile Parlamentului cu Guvernul sunt stabilite de Constituție în cadrul unui capitol special" (Cap. IV titlul 3) în cuprinsul căruia "locul central îl ocupă controlul parlamentar asupra Guvernului.

În acest sens sunt prevederi referitoare la informarea Parlamentului de către Guvern și celelalte organe ale administrației publice; întrebări, interpelări, moțiuni simple, moțiunea de cenzură..." Prin urmare, considerăm că o reglementare prin lege, în sensul propus, ar excede controlului parlamentar al activității Guvernului prevăzut la art.111-113 din Constituție și s-ar constitui într-o încălcare a unuia din principiile fundamentale ale democrației constituționale - principiul separației și echilibrul puterilor în stat, consacrat prin art.1 alin.4 din Constituție, revizuită.

"De altfel", continuă Consiliul Legislativ, "în acest sens sunt și prevederile Regulamentului Senatului" care arată la Cap. III - Secțiunea a 6-a, - Declarații politice, că "în cazul în care tematica și conținutul declarațiilor politice sau altor intervenții ale senatorilor vizează activitatea și politica Guvernului, extrasul respectiv din stenogramă va fi transmis ministrului-delegat pentru relația cu Parlamentul." Și, în încheiere, Consiliul Legislativ arată că "dincolo de aceste observații de principiu, semnalăm că la art.1 nu este precizat înțelesul sintagmei toate instituțiile de stat în sensul de a ști dacă se au în vedere și autoritățile publice, atât la nivel central cât și local, inclusiv cele autonome, precum și autoritățile administrației publice locale; Totodată, textul folosește atât termenul de Guvern, cât și pe cel de Executiv", dar aceasta este o chestiune mai puțin importantă.

Așadar, Consiliul Legislativ invocă articole din Constituție și din Regulamentul Senatului - cele din Constituție sunt mai importante - în care se arată, în mod implicit că propunerea este, practic, neconstituțională.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Mulțumesc.

Are cuvântul domnul senator Valentin Dinescu.

Microfonul 2, vă rog.

 
 

Domnul Valentin Dinescu:

Domnule președinte, Am să încep spunând că îmi pun și eu întrebarea dacă în conținutul acestei legi nu sunt și prevederi care sunt la limita constituționalității, problema însă, rămâne.

Problema sau motivația care a dus la reglementarea, pe care au gândit-o inițiatorii, pornește de la niște fapte reale.

Noi nu trăim într-o viață, într-o realitate virtuală ca să venim numai cu texte, uitând că în afara acestor texte au fost ba declarațiile primilor miniștri de-a lungul vremii, la investire spunând că vor repune Parlamentul în drepturi, ba moțiunile noastre simple, dintre care țin să reamintesc aici, una a trecut, și Regulamentul nostru spune că "prevederile unei moțiuni simple care trece sunt obligatorii pentru Guvern".

Niciunul din acele puncte de vedere - mă refer la moțiunea cu justiția - cuprinse în moțiunea respectivă nu a făcut măcar obiectul unei analize, nu a unor decizii.

Revenindu-se la chestiune, dați-mi voie să vă spun că îmi amintesc o anumită - nici nu găsesc un termen potrivit - emoție, dacă vreți, faptul când minusculele Grupuri parlamentare ale PNL-ului și PD-ului din legislatura trecută se revoltau asupra manierei în care era tratată opoziția, în ansamblu, de reprezentanții Guvernului și, în speță de primul-ministru.

M-aș bucura, dacă din onestitate, cel puțin, un vorbitor al acestor grupuri parlamentare s-ar simți deranjat de faptul că de luni bune noi nu am mai văzut un ministru la lucrările Parlamentului nostru, s-ar simți deranjat de faptul că, uneori, discuțiile noastre se izbesc de Guvern "ca o piatră de un zid" sau, nu în ultimul rând, s-ar simți deranjat de faptul că, totuși, această instituție, atât de prestigioasă prin intenție, a devenit chiar o formalitate pe care, într-o formă sau alta, o alimentăm cu toții.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Mulțumesc.

Are cuvântul domnul senator Gheorghe Constantin.

Urmează doamna senator Verginia Vedinaș.

 
 

Domnul Constantin Gheorghe:

Domnule președinte, Stimați colegi, Se pare că ne aflăm într-o mică fundătură de opinie, se pare că fiecare avem adevărurile noastre în funcție de interesele politice de moment, dar aș fi vrut ca distinsul coleg Hașotti să citească și finalul paragrafului 3 de la art.171 care supune că aceste intervenții ale senatorilor "pot da dreptul la replică senatorilor grupurilor parlamentare și autorităților vizate".

În "autorități vizate" eu înțeleg că poate fi și Guvernul, iar în ceea ce privește motivația de la microfon a colegului Adrian Păunescu susțin și eu că nu este vorba de un moft, nu este o pledoarie de orgoliu, ci poate în cadru constituțional să reglementăm într-un fel efectul sau finalitatea acestor declarații politice, unele care au declanșat ședințe la nivelul Guvernului, și unii colegi ne-ai noștri știu că din declarațiile lor politice ca efect nerecunoscut, nerecunoscut acest efect, au fost ședințe în cadrul Guvernului, pe anume ministere, din care s-au citat pasaje întregi din declarații politice.

Trebuie să avem responsabilitatea și, repet ca în cadru constituțional să facem ceva pentru că aceste declarații politice care nu se referă decât strict la activitatea, la bunul mers al Guvernului și al țării în final, să aibă o anumită finalitate și să se regăsească în anumite decizii ale Guvernului luate imediat.

Sigur că ar fi de dorit să primim, cum spunea maestrul Păunescu și un răspuns, într-un termen oarecare.

Eu m-aș bucura sincer ca efectul să fie îmbunătățirea activității Guvernului și bunul mers al țării, iar nu neapărat să primim un răspuns scris sau verbal.

Sigur că de multe ori putem să reglementăm pe loc anumite probleme când suntem "onorați", deși este obligatoriu să vină miniștri la dezbateri, miniștri care au autoritate și care pot lua pe moment o hotărâre în raport cu un proiect de lege, în raport cu un amendament și așa mai departe.

Toate aceste lucruri trebuie puse în balanță și scopul final al acestui proiect de lege nu cred că este niciun moft, nicio pledoarie de orgoliu, ci o dorință reală de îmbunătățire a activității Guvernului și a bunului mers al țării.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Doamna senator Verginia Vedinaș, domnul Hașotti a cerut după aceea un drept la replică, era domnul senator Dan Cârlan și după aceea domnul senator Adrian Păunescu.

Vă rog, aveți cuvântul.

 
 

Doamna Verginia Vedinaș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Pentru că a mai vorbit un coleg de-al meu și nu vreau să încalc regulile de procedură parlamentară, doresc însă să punctez niște lucruri.

Cu tot respectul pentru distinșii specialiști de la Consiliul Legislativ, mi se pare însă că prin acest aviz negativ pe care îl dau, fac o interpretare scolastică a prevederilor constituționale.

Mă refer, spre pildă, la susținerea că propunerea noastră legislativă ar încălca principiul separației și echilibrului puterilor în stat.

Păi, dacă este să mergem pe un asemenea raționament, înseamnă că și interpelările și moțiunile etc. care vin din partea puterii legislative asupra puterii executive ar încălca un asemenea principiu, înseamnă că și contenciosul administrativ încalcă un asemenea principiu pentru că el presupune controlul judecătoresc asupra activității administrației.

Este, în sinteză o interpretare care nu corespunde în nici un caz nu numai voinței inițiatorilor, dar și unei necesități care trebuie reglementată și care într-un spirit foarte larg este descrisă de Constituție.

Atâta vreme cât Constituția noastră spune textual că Guvernul răspunde politic în fața Parlamentului pentru întreaga sa activitate și pentru actele sale, Constituția nu este o lege ca să enumere toate modalitățile prin care Parlamentul, în calitate de organ legiuitor suprem și organ reprezentativ suprem al poporului înțelege să-și concretizeze un asemenea control.

De aceea, închei prin a ruga colegii să mediteze asupra faptului că este vorba despre o realitate pe care trebuie să o avem în vedere.

Este vorba despre niște raporturi între Executiv și Legislativ care nu se derulează între niște limite normale, constituționale și legale.

E suficient să vă spun că particip la ședințe ale comisiilor în care aștept o oră să vină un ministru.

Tot respectul pentru activitatea ministrului respectiv, dar și noi suntem o instituție care merităm respectul.

De aceea, consider că poate chiar a regândi această inițiativă, a găsi niște soluții care să reglementeze raporturile dintre noi, ca Parlament și Guvern, reprezintă o necesitate, inclusiv din perspectiva valorificării punctelor de vedere pe care noi, ca parlamentari, le aducem din teritoriu, din activitatea noastră și asupra cărora Guvernul nu are voie să rămână indiferent.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul domnul Hașotti, pentru un drept la replică, după care urmează domnul senator Dan Cârlan, domnul senator Ungheanu, domnul senator Dina Carol.

 
 

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Voi vorbi foarte succint și sigur că mi-e foarte greu să intru într-o dezbatere, într-o contradicție cu distinsa noastră colegă, doamna senator Virginia Vedinaș, pentru simplul motiv că eu nu sunt jurist.

Eu nu am făcut însă să citez ceea ce Consiliul Legislativ spune și de fiecare dată noi am invocat opinia Consiliului Legislativ.

Să solicităm și opinia Curții Constituționale, dar... în sfârșit! Dreptul la replică, fie aici în Senat, din partea noastră, din partea altor instituții este un drept, nu este o obligație.

În al treilea rând, răspunsurile la problemele ridicate de senatori, Guvernul le dă la întrebări și la interpelări, dar, în sfârșit, putem să extindem această grijă.

În sfârșit, trebuie să dau dreptate tuturor colegilor asupra faptului că, într-adevăr, miniștri ar trebui să fie mai prezenți, atât în comisii, cât și în plen.

Eu însumi vreau să vă spun, dar nu în Senat, am solicitat acest lucru și aici, categoric, noi toți avem dreptate.

În sfârșit, referitor la moțiunea simplă care viza justiția, vreau să-i spun distinsului meu coleg, domnului senator Dinescu, că acea moțiune care viza activitatea doamnei Monica Macovei s-a concretizat și spre bucuria Domniei Sale și nu numai a Domniei Sale, doamna Monica Macovei nu mai este ministru. (Discuții în sală.)

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnul senator Dan Cârlan, apoi domnul senator Mihai Ungheanu.

Vă rog, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Dan Cârlan (de la tribună):

O să-mi permit să utilizez acest microfon al declarațiilor politice și vreau să vă spun că ceea ce am de gând să spun se adresează în primul rând dumneavoastră, celor foarte puțini și mereu aceiași care suntem aici de la ora 9 fără un minut până la ultimul vot care se dă în plenul Senatului zi de zi și săptămâna de săptămână.

Vreau să spun că atât Constituția cât și Regulamentele celor două Camere ne pun la dispoziție două instrumente punctuale, clare, special dedicate exercitării dreptului de control parlamentar asupra activității Guvernului și pentru a sesiza, pentru a aduce în discuție și a cere rezolvarea unor probleme punctuale din teritoriu, acelea sunt întrebarea și interpelarea.

Declarațiile politice se fac de la această tribună, de către aceia dintre noi care dorim să producem și imagine publică, nu numai activitate concretă parlamentară.

Există, foarte adevărat, o diferență substanțială și este foarte greu pentru unii dintre noi să venim cu întrebare sau interpelare și de aceea, dorim să rămânem doar în stadiul de declarație politică și aceasta să fie luată înspre rezolvare de către Guvern.

În vreme ce declarația politică se face de la acest microfon luni, la ora 15,00, după care unii dintre noi își iau valijoara și pleacă și nu-i mai vezi toată săptămâna în plenul Senatului, pentru a pune o interpelare sau o întrebare la adresa Guvernului trebuie să faci un efort foarte mare, să fii prezent luni la ora 18,00 și să stai până pe la 19,00 când îți vine rândul și pentru unii dintre noi acest lucru este foarte greu.

Acesta este motivul pentru care, din punct de vedere personal, voi vota categoric împotriva acestei inițiative legislative.

Să punem întrebări și interpelări atâtea câte trebuie și să rezolvăm toate problemele pe care le aducem din teritoriu.

Nu există problemă în țara aceasta care să nu poată fi pusă în macheta unei întrebări sau interpelări, trimisă spre Guvern și, în 2 săptămâni, trebuie să avem răspunsul ministrului, aici, de față, e adevărat, tot într-o seară de luni, atunci când nu ne putem duce acasă și trebuie să stăm la procedură în plenul Senatului.

Dar a pune cei 666 de funcționari din aparatul de lucru al Guvernului să urmărească toate declarațiile care se fac luni, la ora 15,00, de la acest microfon - iertați-mă că spun - ar fi un fel de lucrul dracului.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnule senator Adrian Păunescu vă întreb: doriți să luați cuvântul după ce dau cuvântul și celorlalți colegi sau doriți să luați cuvântul acum ? Acum.

Microfonul nr.4. Urmează domnul senator Ungheanu și domnul senator Carol Dina.

 
 

Domnul Adrian Păunescu:

Mă surprinde pledoaria unora dintre noi pentru scoaterea declarațiilor politice de sub zodia firească a eficienței și responsabilității, mai ales prin ceea ce ar trebui să producă.

Nu știu ce interes avem noi să vorbim degeaba.

Dacă e un scop în sine declarația politică, așa cum a declarat aici un domn senator, și anume pentru imagine, nu înțeleg de ce aceste imagini nu se fac direct în mijloacele de informare în masă.

Eu sunt de altă părere.

Eu cred că declarațiile politice sunt parte din mecanismul de luare în stăpânire a problemelor realității și de aceea cred că este imperios necesar ca lucrurile pe care noi le-am cerut prin această propunere să fie luate în serios și să devină un mod de a colabora cu Guvernul.

Eu am reținut că noi nu am pledat pentru a ni se da un anumit răspuns, ci am pledat pentru obligația de a ni se răspunde așa cum consideră factorii responsabili.

Noi nu am anticipat răspunsul, ci am pledat pentru nevoia de răspuns și mă surprinde faptul că niște oameni atât de responsabili nu înțeleg cât de bine ar fi pentru noi, toți, ca relația aceasta săptămânală de declarație politică și răspuns la declarația politică să țină loc de acumulări de probleme și, finalmente, de explozia unei nemulțumiri parlamentare față de Guvern.

Haotizarea relației cu realitatea este foarte periculoasă.

Poate că nimic nu este mai trist pentru noi, ca parlamentari, decât să constatăm că vorbim în zadar și eu cred că nu ne putem transforma în niște referenți ai realității, ci trebuie să o aducem așa cum este ea, aici, și să o spunem la vreme.

Multe dezastre ar putea fi preîntâmpinate și - poate - evitate, dacă relația aceasta ar fi una de colaborare între cele două puteri ale statului.

Separația puterilor în stat, care este invocată, după părerea mea, în mod abuziv și gol de conținut, nu înseamnă ghetoizarea acestor puteri și independentizarea lor.

Ele nu pot acționa în direcții diferite în situații atât de concrete.

Care ar fi, de fapt, pericolul dacă s-ar accepta această lege - pericolul ca Guvernul să dialogheze cu Senatul, or, această prevedere noi o știm din Constituție, o știm din legi, o știm din regulamente și - cum s-a spus aici foarte corect și cum știm cu toții - ea nu este respectată.

Mereu membrii Executivului au ceva mai important de făcut.

Or, nu e adevărat.

Este la fel de importantă activitatea dumnealor directă, de Executiv, ca și relația intermediată de parlamentari cu realitatea.

Se cunoaște cât de greu se ajunge cu o problemă la un ministru.

După părerea mea, este inadmisibil ca ministrul învățământului să fie căutat pentru probleme ale școlii românești, în această vară, de un senator, care se întâmplă să fiu chiar eu, și el să nu răspundă nici până acum.

Ei se transformă, oare, în niște instanțe inabordabile ? Ceea ce am dorit cu această lege este și crearea acelui șleau normal între Executiv și Parlament.

Care e finalitatea a ceea ce facem dacă noi vom respinge această inițiativă ?

Doamnelor și domnilor colegi, așa cum am spus, noi nu dăm soluțiile, ci solicităm soluțiile.

Dacă nu vom accepta această lege, mă tem să nu fim în situația unei ambulanțe care duce la poarta spitalului bolnavul și, pentru a nu încălca puterea spitalului, îl lasă acolo, eventual să vină cineva, dacă dorește, să-l ia, să vadă despre ce este vorba și să-l supună unui tratament de salvare și de însănătoșire.

Așadar, pledez din toată inima pentru conștientizarea fiecăruia dintre noi asupra dreptului și obligației pe care ni le-am lua încă o dată dacă am aproba această lege, pentru că nu e vorba numai de ceea ce trebuie să facă instituțiile vizate, ci și noi ne-am spori această responsabilitate, având în vedere faptul că n-am vorbi în van, ci am vorbi tranzitiv, cu subiect, predicat și complement direct.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul domnul senator Ungheanu.

După aceea, urmează domnul senator Carol Dina, domnul senator Neagoe Otilian și închidem lista.

Eu am depășit puțin cadrul exact al Regulamentului, permițând tuturor să se exprime, pentru că este o chestiune parlamentară, dar Regulamentul m-ar fi obligat să iau un senator de grup parlamentar și, eventual, unii senatori să pună întrebări.

 
 

Domnul Peter Eckstein Kovacs (din sală):

Procedură.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Am să vă dau cuvântul imediat după domnul Ungheanu, care este deja la microfon, pentru o chestiune de procedură.

Vă rog, domnule senator Ungheanu.

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Onorat Senat, intervenția mea pleacă de la o experiență pe care o fac, am făcut-o în numele dumneavoastră.

Eu n-am semnat această inițiativă, dar, din 2000 încoace, am fost prezent la aproape toate întrebările și interpelările și la declarațiile politice, deci pot să fac o comparație asupra semnificației și importanței lor.

Vreau să vă spun că sunt lucruri extrem de grave uneori care nu țin numai de instituția vizată în întrebare și interpelare, pentru a nu mai spune că sunt lucruri extrem de grave în declarațiile politice.

Eu susțin că problema ridicată prin această inițiativă nu este falsă și că este necesară o reglementare în acest domeniu și întreb: de ce nu funcționează instituția autosesizării? Niciodată, în nicio împrejurare, o instituție de resort nu a reacționat în ceea ce privește declarațiile politice.

Deci, este necesar ca această instituție să funcționeze, este necesar ca ele să fie luate în considerare și iată că, se recurge la o lege.

De ce ? N-ar fi fost nevoie, dar instituțiile vor să neglijeze Parlamentul, vor să nu răspundă apelului parlamentar și controlului parlamentar.

Din acest punct de vedere, această inițiativă este justificată și eu sunt de partea ei, pentru că vă spun că în aceste interpelări, întrebări și declarații apar chestiuni incredibil de grave care trec ca și când ar fi obișnuite.

De aceea am luat cuvântul.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul, de la microfonul nr.2, pentru o chestiune de procedură, domnul senator Eckstein.

După care urmează, tot de la microfonul nr.2, domnul senator Carol Dina.

 
 

Domnul Peter Eckstein Kovacs:

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă rog să se corecteze o gravă eroare din raport.

Raportul susține că această inițiativă provine de la 15 parlamentari ai Partidului România Mare, or, domnul senator Adrian Păunescu, după cunoștințele mele, nu face parte din Grupul parlamentar al PRM.

În altă ordine de idei, apreciez gentilețea dumneavoastră cu care treceți peste litera Regulamentului.

În orice caz, este posibil să ia cuvântul toți colegii înscriși, dar pentru acest lucru trebuie votul majoritar al plenului Senatului.

Deci, eu vă rog să aplicați Regulamentul și eu voi vota pentru, dar să respectăm Regulamentul.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Mulțumesc.

Are cuvântul domnul senator Carol Dina, după care vom încheia dezbaterile cu domnul senator Neagoe Otilian.

Aveți cuvântul! Microfonul nr.2.

 
 

Domnul Carol Dina:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În fapt, solicitarea conținută în acest act normativ pune în discuție relația existentă în momentul de față între senatori și Guvern și, în general, între Parlament și Guvern, și sunt argumente care arată că această relație trebuie să se îmbunătățească în folosul cetățenilor.

Ca și mulți dintre dumneavoastră, am văzut și eu în Canada și știu că în toate țările anglo-saxone primul-ministru vine, o dată pe săptămână, în fața parlamentarilor și ia cunoștință despre opiniile acestora, pozițiile lor, din toate domeniile de activitate și stă cu stoicism la tribună și răspunde tuturor acestor întrebări, chiar dacă ele nu sunt comode și nu este confortabilă poziția primului-ministru.

Iată că, în țări dezvoltate economic-politic există o legătură vie, permanentă între Guvern, la nivelul cel mai autorizat, și Parlament.

Aceasta demonstrează că viața a impus să se ajungă la o legătură permanentă între Guvern și Parlament și, cu siguranță, această solicitare din inițiativa legislativă vrea să redea exact această stare.

Vreau să vă propun următorul lucru: având în vedere că în momentul de față, în Parlamentul României, funcționează o comisie care urmărește îmbunătățirea permanentă a Regulamentului, v-aș propune să fiți de acord să-i trimitem această inițiativă legislativă și poate ne propune și alte modalități de a îmbunătăți legătura permanentă dintre Parlament și Guvern.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul ultimul vorbitor, domnul senator Neagoe Otilian.

Microfonul nr.3.

 
 

Domnul Otilian Neagoe:

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu cred că inițiativa legislativă pe care o dezbatem este deosebit de importantă pentru activitatea Parlamentului.

Trebuie să pornim de la o realitate, faptul că declarațiile politice se desfășoară într-un anumit anonimat, că declarațiile politice, până la urmă, sunt o formulă prin care noi între noi ne ascultăm și, eventual, ne dăm note, ca să spunem așa, în legătură cu aceste declarații politice.

Sigur că prin întrebări și interpelări parlamentarii au posibilitatea să aducă în atenția Executivului o serie de fenomene și fapte punctuale.

De multe ori, președinții de ședință chiar atrag atenția colegilor ca, în cadrul întrebărilor și interpelărilor să fim cât se poate de succinți și că lucrurile care sunt mai nuanțate, lucrurile care cuprind chestiuni mai largi să fie exprimate în cadrul declarațiilor politice.

De aceea, este nevoie să vedem în declarațiile politice fapte și fenomene sociale, care sunt de importanță deosebită pentru Executiv, care pot să modifice tactica și strategia Guvernului.

Cred că noi facem, până la urmă, un serviciu Guvernului, dar facem, în primul rând, un serviciu cetățenilor și este nevoie ca Guvernul, la acest punct al declarațiilor politice, să-și desemneze reprezentanți, care să vină și să ia notă de aspectele cuprinse în declarațiile politice.

Separația puterilor în stat nu exclude conlucrarea și cred că acesta este aspectul esențial din propunerea legislativă.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat va vota pentru această inițiativă legislativă.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Mulțumesc.

Trecem la vot.

Legea este o lege ordinară.

Raportul comisiei este un raport de respingere.

Supun votului dumneavoastră acest raport de respingere.

Cine votează "da" este de acord cu raportul de respingere, cine votează "nu" înseamnă că nu este de acord cu raportul de respingere și, atunci, intrăm pe votul legii și așa mai departe.

Nu sunt amendamente, nici admise, nici respinse.

 
 

Domnul Carol Dina (din sală):

Procedură, domnule președinte.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vă rog, microfonul 2.

 
 

Domnul Carol Dina:

Vă mulțumesc.

Scuzați-mă că v-am deranjat, dar eu am făcut o propunere, pe care vă rog respectuos să o supuneți la vot.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da.

Din păcate, este vorba de o comisie... Putem merge pe această chestiune.

Am să supun votului dumneavoastră trimiterea, că nu e vorba de retrimitere la comisie, ci e vorba de trimiterea la o altă comisie, Comisia specială pentru modificarea și completarea Regulamentului Senatului.

Dacă veți fi de acord, vom trimite la Comisia specială pentru modificarea și completarea Regulamentului Senatului, care urmează să facă... pentru că ea se poate îngropa în felul acesta. (discuții în sală)

 
 

Domnul Valentin Dinescu (din sală):

Procedură, domnule președinte.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vă rog, domnul senator Valentin Dinescu.

 
 

Domnul Valentin Dinescu:

Domnule președinte, trimiterea la Comisia specială pentru modificarea și completarea Regulamentului Senatului este o chestiune anexă.

Legea trebuie să-și urmeze parcursul ei.

Deci, dacă veți considera util să trimitem și la această comisie, ca Regulamentul Senatului să fie ceva mai complex în prevederile sale, e în ordine, dar, în nici un caz, aceasta nu exclude ca legea să-și urmeze traseul ei.

Pentru că noi nu putem să trecem această lege la pasivul legislativ, pe simplul argument că am trimis-o la Comisia specială pentru modificarea și completarea Regulamentului.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Exact aceasta spuneam și eu.

Deci, eu cred că ceea ce a spus domnul senator Carol Dina oricum vom avea în vedere, nu e neapărat necesar un vot.

De altfel, mai mulți membri ai Comisiei speciale pentru modificarea și completarea Regulamentului sunt în sală, ei vor lua acest proiect de lege și vor vedea dacă în cadrul Regulamentului pot să facă ceva, ca unele din lucrurile dorite prin această lege să fie reprezentate și în Regulament, dar noi trebuie să mergem pe procedura legislativă, să dăm curs acestei inițiative legislative, pentru că, altfel, trimițând-o la Comisia specială pentru modificarea și completarea Regulamentului Senatului, ea nu este o comisie obișnuită care să facă un raport într-un termen și să revină în dezbatere.

Practic, înmormântăm lucrurile.

Deci, am să spun de la microfon, ca să se înregistreze în stenogramă, rog Comisia specială pentru modificarea și completarea Regulamentului Senatului să ia această inițiativă legislativă și să vadă ce anume din această inițiativă legislativă poate să constituie modificarea și îmbunătățirea Regulamentului, astfel încât unele lucruri dorite prin această inițiativă legislativă să se regăsească și în Regulament.

Noi însă, acum, trebuie să continuăm cu procedura legislativă.

Deci, am să supun votului dumneavoastră raportul comisiei sesizate în fond, care este un raport de respingere.

Cine votează da este de acord cu raportul de respingere.

Vă rog să votați.

Sunt 26 de voturi pentru respingere, 20 de voturi împotriva respingerii și 5 abțineri.

 
 

Domnul Șerban Nicolae (din sală):

Procedură, domnule președinte.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vă rog, domnul senator Nicolae Șerban, procedură, microfonul 3.

 
 

Domnul Șerban Nicolae:

Domnule președinte, după cum arată rezultatul votului, se pare că nu avem cvorum.

Respectuos vă rog să dispuneți o verificare a cvorumului și un apel nominal.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

De acord.

Vă rog, o să facem un apel nominal, după care o să reluăm votul.

Domnul senator Eckstein, vă rog, microfonul 1.

 
 

Domnul Eckstein Kovács Péter:

Solicitarea domnului senator Șerban Nicolae, desigur, este regulamentară și cred că decideți bine dacă dispuneți verificarea cvorumului, cu o singură observație: dacă a existat cvorum, există cvorum în momentul de față, atunci, rezultatul votului pe care l-am dat este valabil.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Eu am să rog pe domnii secretari să numere... (discuții și vociferări în sală) (discuții la prezidiu)

 
 

Domnul Valentin Dinescu (din sală):

Procedură, domnule președinte.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vă rog, domnul senator Valentin Dinescu, o chestiune de procedură.

 
 

Domnul Valentin Dinescu:

Domnule președinte, nu putem considera valabilitatea voturilor numai pentru că unele sunt mai multe decât altele.

Eu înțeleg speculația domnului senator Eckstein, care îmi e și drag, dar, adineauri, să nu uitați că domnul Eckstein a spus că, pentru un raport al unei legi organice, cvorumul trebuie să fie de 69, ca la lege.

Deci, sub 35 de voturi în stânga sau în dreapta, noi nu putem considera votul valabil.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Nu, ceea ce s-a mai petrecut în Senat, și este regulamentar, este că sunt 69 de senatori sau peste în sală, unii nu și-au exprimat votul, s-a exprimat un număr de voturi, în sfârșit, diverse variante și, atunci, bineînțeles că votul este în regulă, dar, de data asta, au numărat cei doi secretari, sunt 56 de senatori în sală.

Deci, nu se pune problema, au fost exprimate 55 de voturi sau 51 de voturi, nu are prea mare importanță.

Vă rog să dați citire listei pentru prezență.

 
 

Domnul Ilie Sârbu:

- Antonie Ștefan Mihail - absent
- Apostol Neculai - prezent
- Arcaș Viorel - absent
- Ardelean Aurel - absent
- Arion Viorel - absent
- Athanasiu Alexandru - europarlamentar
- Basgan Ion - absent
- Berceanu Radu Mircea - prezent
- Blaga Vasile - absent
- Bobeș Marin - absent
- Cazacu Cornelia - prezent
- Câmpeanu Radu-Anton - prezent
- Cârlan Dan - prezent
- Chelaru Ioan - absent
- Cinteză Mircea - absent
- Ciornei Silvia - europarlamentar
- Cioroianu Adrian Mihai - Guvern
- Cismaru Ivan - prezent
- Copos Gheorghe - prezent
- Corodan Ioan - prezent
- Cozmâncă Octav - concediu medical
- Crețu Corina - europarlamentar
- Crețu Ovidiu Teodor - prezent
- Cucuian Cristian - prezent
- Cutaș George Sabin - prezent
- Daea Petre - prezent
- David Cristian - Guvern
- David Gheorghe - prezent
- Diaconescu Cristian - prezent
- Dina Carol - prezent
- Dinescu Valentin - prezent
- Dîncu Vasile - europarlamentar
- Duca Viorel Senior - prezent
- Dumitrescu Ion Mihai - absent
- Dumitrescu Gheorghe Viorel - prezent
- Dumitru Constantin - absent
- Eckstein Kovacs Peter - prezent
- Fekete Szabo Andras Levente - prezent
- Filipescu Teodor - absent
- Florescu Ion - prezent
- Flutur Gheorghe - absent
- Frunda György - absent
- Funar Gheorghe - prezent
- Găucan Constantin - absent
- Geoană Mircea Dan - absent
- Georgescu Radu Cristian - prezent
- Gheorghe Constantin - prezent
- Hașotti Puiu - prezent
- Ilașcu Ilie - absent
- Iliescu Ion - prezent
- Ilușcă Daniel - prezent
- Ion Vasile - prezent
- Iorga Nicolae - prezent
- Iorgovan Antonie - concediu medical
- Ioțcu Petru Nicolae - prezent
- Ivănescu Paula Maria - prezent
- Jurcan Dorel - prezent
- Loghin Irina - prezent
- Lupoi Mihail - prezent
- Mardare Radu Cătălin - prezent
- Marinescu Marius - prezent
- Markó Bela - absent
- Meleșcanu Teodor Viorel - Guvern
- Mereuță Mircea - absent
- Mihăescu Eugen - europarlamentar
- Mihăilescu Petru Șerban - prezent
- Moisuc Viorica Georgeta Pompilia - europarlamentar
- Moraru Ion - prezent
- Morțun Alexandru Ioan - europarlamentar
- Neagoe Otilian - prezent
- Neagu Nicolae - absent
- Nemeth Csaba - prezent
- Nicolae Șerban - prezent
- Nicolai Norica - delegație
- Novolan Traian - absent
- Onaca Dorel Constantin - prezent
- Oprea Mario-Ovidiu - prezent
- Oprescu Sorin Mircea - absent
- Pascu Corneliu - prezent
- Păcuraru Paul - Guvern
- Păunescu Adrian - prezent
- Pereș Alexandru - prezent
- Pete Ștefan - prezent
- Petre Maria - europarlamentar
- Petrescu Ilie - prezent
- Popa Aron Ioan - absent
- Popa Dan Gabriel - prezent
- Popa Nicolae-Vlad - prezent
- Popescu Dan Mircea - absent
- Popescu Ionel - prezent
- Popescu Irinel - absent
- Popescu Mihail - prezent
- Prodan Tiberiu Aurelian - prezent
- Rădoi Ion - absent
- Rădoi Ovidiu - absent
- Rădulescu Cristache - prezent
- Roibu Aristide - prezent
- Sabău Dan - prezent
- Sârbu Ilie - delegație
- Silistru Doina - prezent
- Simionescu Aurel Gabriel - absent
- Sogor Csaba - prezent
- Solcanu Ion - absent
- Stan Petru - absent
- Stănoiu Mihaela Rodica - prezent
- Stoica Ilie - absent
- Strătilă Șerban-Cezar - prezent
- Stroe Radu - prezent
- Szabó Ilona - prezent
- Szabó Karoly Ferenc - europarlamentar
- Șerbănescu Verginia - absent
- Șerbu Gheorghe Vergil - europarlamentar
- Șereș Ioan Codruț - absent
- Ștefan Viorel - prezent
- Șter Sever - prezent
- Talpeș Ioan - prezent
- Tănăsescu Claudiu - absent
- Tărăcilă Doru Ioan - prezent
- Terinte Radu - absent
- Theodorescu Emil Răzvan - prezent
- Tîlvăr Angel - prezent
- Toma Ion - prezent
- Tomoiagă Liliana Lucia - prezent
- Tudor Corneliu Vadim - absent
- Țâbuleac Mihai - prezent
- Țicău Silvia Adriana - europarlamentar
- Țîrle Radu - europarlamentar
- Ungheanu Mihai - prezent
- Ungureanu Vasile Ioan Dănuț - prezent
- Vasilescu Gavrilă - absent
- Văcăroiu Nicolae - prezent
- Vărgău Ion - absent
- Vedinaș Verginia - prezent
- Verestóy Attila - absent
- Voiculescu Dan - absent
- Vosganian Varujan - Guvern
- Vraciu Jan - prezent

Sunt 71 care au răspuns prezenți, o să reluăm votul.

Pentru cei care nu au fost în prima parte, discutăm despre o propunere legislativă privind valorificarea declarațiilor politice.

Propunerea legislativă are din partea Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului un raport de respingere și aviz negativ de la Consiliul Legislativ, Guvernul nu este de acord cu ea, este o lege ordinară.

Raportul de respingere, nu are amendamente.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.

Cine votează da este "de" acord cu acest raport de respingere.

Vă rog să votați.

Sunt 32 de voturi pentru, 26 de voturi împotrivă, 3 abțineri.

Sunt 71 de colegi în sală, unii nu au dorit să-și exprime votul.

Raportul de respingere a fost adoptat.

 
 

Domnul Petru Șerban Mihăilescu:

Cum putem spune că am adoptat ceva cu 32 de voturi?

 
 

Domnul Mircea Radu Berceanu:

Așa cum v-am explicat înainte de vot...

 
 

Domnul Petru Șerban Mihăilescu:

Am înțeles orice, lucrăm pe jumătate, pe sfert, facem și noi ca în bancul cu olteanul și ardeleanul, dar nu putem spune că am adoptat ceva cu 32 de voturi.

Limita minimă până acum era 36.

 
 

Domnul Mircea Radu Berceanu:

Am spus înainte de vot această chestiune, am explicat-o.

 
 

Domnul Petre Șerban Mihăilescu:

Nu e nici un cvorum domnule președinte, vă rog frumos, acesta este rezultatul.

 
 

Domnul Mircea Radu Berceanu:

Vă mulțumesc.

Am înțeles.

Domnul Șerban Nicolae.

 
 

Domnul Șerban Nicolae:

Domnule președinte, stimați colegi.

Acea dispoziție referitoare la faptul că noi considerăm votul valabil chiar dacă numărul total însumat al voturilor exprimate nu corespunde cu numărul total de senatori prezenți în sală, în varianta în care, și lucrul acesta era deja consacrat, îl știm cu toții, avem cel puțin 35 de voturi pentru una din opțiuni.

Or, în cazul de față, nu putem spune că am adoptat un raport de respingere a unui proiect de lege cu 32 de voturi, în orice variantă,

chiar dacă ar fi colegii prezenți în sală.

Jumătate plus unu din cvorumul minim a fost și cutumă și este un lucru pe care l-am consacrat în nenumărate alte situații.

Jumătate plus unu din cvorumul minim care este 35, raportat la cvorumul minim de 69.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Mircea Radu Berceanu:

Nu a fost nici un fel de regulă de genul acesta.

Noi am stabilit și e trecut și în Regulament că în momentul în care sunt colegi în sală și am făcut prezența, deci de data asta nu e pe o numărătoare care mai poate avea scăpări.

De data asta 71 de colegi au fost prezenți dacă nu a votat decât un număr dintre ei... nu știu, e decizia lor că nu au dorit să exprime nici un vot.

Asta este o discuție care s-a mai făcut, s-a stabilit, e în Regulament.

Nu vreau să facem nici un fel de interpretări sau de discuții diferite de fiecare dată când avem o variantă sau alta.

Asta este o chestiune clară, e în Regulament, vă rog să verificați acolo.

Nu am niciun fel de problemă.

Vă rog, dacă este pe procedură.

 
 

Domnul Dan Cârlan:

Cutuma poate funcționa numai acolo unde Regulamentul nu dispune în mod explicit.

Avem în Regulament două prevederi foarte clare.

Raportul se adoptă cu majoritatea voturilor exprimate, prima prevedere, și a doua, senatorii prezenți în sală au dreptul să nu-și exercite votul.

Prin urmare, 32 de voturi din 61 de voturi exprimate reprezintă mai mult de jumătate din voturile exprimate și raportul este adoptat.

 
 

Domnul Mircea Radu Berceanu:

Da.

Domnul Tărăcilă.

Microfonul 3.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi.

Sigur că în materie de adoptare a legilor, pentru că textul este prevăzut în Constituție, iar din Constituție preluat în Regulament, este foarte clar.

Rapoartele, proiectele de lege și propunerile legislative se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți.

Sigur că această majoritate, potrivit prevederilor constituționale, poate fi calificată în cazul legilor organice atunci când cvorumul de adoptare a unei legi este mai mare.

Este calificat și înseamnă jumătate plus unu din numărul total al senatorilor, indiferent de numărul celor prezenți.

Pentru a putea supune dezbaterii și adoptării un raport, un proiect de lege, dumneavoastră, în calitate de președinte de ședință, aveți o primă obligație.

Aceea de a anunța numărul senatorilor prezenți la dezbateri.

S-a făcut apelul iar dumneavoastră ați anunțat 71, dacă nu mă înșel.

În această situație, cvorumul de adoptare a unei legi, dacă legea este organică, este de 69, pentru că este cvorumul constituțional, iar dacă este vorba de o lege cu caracter ordinar, iertați-mă, este chiar 36 pentru că el este influențat prin prezența la dezbateri a încă doi colegi, am înțeles.

Sub 35 de parlamentari, nici un raport și nici un proiect de lege, parlamentari care se exprimă prin vot, nu poate fi adoptat, pentru că asta înseamnă că nu s-a întrunit acea jumătate plus unu cerută de Regulament sau de lege.

 
 

Domnul Mircea Radu Berceanu:

Da.

Are cuvântul domnul Hașotti.

 
 

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc.

Mie îmi pare rău că trebuie să-l contrazic de data aceasta pe domnul senator Doru Ioan Tărăcilă.

Și cum? Il rog să ia stenograma ședinței de alaltăieri, pe care Domnia Sa a avut onoarea să o conducă, și să vadă din stenogramă că ceea ce evocă domnul președinte de ședință este absolut real.

Câtă vreme a existat un cvorum în sală, câtă vreme unii parlamentari, unii senatori nu au dorit să voteze, este evident că votul este valabil și raportul a fost adoptat.

Așa s-a întâmplat de nenumărate ori, de nenumărate ori.

 
 

Domnul Mircea Radu Berceanu:

Da.

Era domnul Cârlan, după aceea domnul Tărăcilă și, după aceea, domnul Păunescu.

Microfonul 7.

 
 

Domnul Dan Cârlan:

Îmi pare rău, dar trebuie să recunosc că am greșit.

Art. 136 alin.5 din Regulament cere ca alte acte ale Senatului, inclusiv Raportul Comisiei sesizate în fond, să se adopte cu votul majorității senatorilor prezenți, ceea ce înseamnă că avem nevoie de 36 de voturi pentru a adopta raportul.

 
 

Domnul Mircea Radu Berceanu:

Da.

Domnul Tărăcilă.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sigur că știți că sunt un susținător al domnului prim-ministru Tăriceanu și mă bucură această asemănare.

Am venit la microfon, domnule președinte, să-l contrazic pe distinsul lider al PNL, pentru istorie, nu pentru ședința de astăzi, întrucât făcea referire la mine privind ca spre o doamnă, și întrucât îmi confunda numele și existența, de la Doru Tărăcilă, la Norica Nicolai, îi reamintesc că, în urmă cu două zile, colega Domniei Sale de partid a condus ședința în Senat, iar la un proiect de lege sigur că eu i-am ținut locul, iar cea care a greșit în desfășurarea lucrărilor Senatului sigur că este conducătoarea de ședință.

Faptul că la acea dată colegii senatori nu au ridicat această excepție nu înseamnă un precedent.

Precedentul înseamnă o procedură legală care poate fi repetată.

În momentul în care un raport sau mai multe rapoarte ... pentru că luni, într-adevăr au fost declarate ca adoptate sau respinse rapoarte cu 30 și chiar sub 30 de voturi.

Că s-a procedat în mod greșit, asta nu înseamnă că Senatul are dreptul ca pe acest precedent, sigur, legislativ, să continue în mod greșit legiferarea.

 
 

Domnul Mircea Radu Berceanu:

Domnul senator Păunescu.

Microfonul 4.

 
 

Domnul Adrian Păunescu:

Trebuie să spun că lucrurile, pe care mi-aș fi dorit să le comunic colegilor mei, încetează de a mai fi acute.

Sunt foarte bucuros că domnul coleg Cârlan, în ciuda votului comisiei, a avut această putere a adevărului și a remușcării.

Și eu vă rog, domnule președinte, întrucât lucrurile sunt clare și dumneavoastră ați dispus în mod eronat, considerând că trebuie să ne referim la cei care și-au exprimat votul, și nu la cei prezenți, să exprimați acest punct de vedere și să dispuneți ca votul acesta să fie dat luni.

 
 

Domnul Mircea Radu Berceanu:

Domnul senator Eckstein.

 
 

Domnul Eckstein Kovacs Peter:

Desigur este vorba de o chestiune de interpretare a Regulamentului.

Aici aș vrea să argumentez într-un fel, zic eu, logic.

Într-adevăr o condiție ca Senatul să hotărască asupra unui raport sau asupra unui proiect de lege este să lucreze în cvorum.

Este o condiție ca să lucrăm.

Cvorumul se verifică din oficiu la începutul ședințelor și se anunță numărul senatorilor prezenți.

În speță, astăzi de dimineață, 71 de senatori.

Acest cvorum suntem cu toții oameni și știm că se modifică de la o lege la alta, pentru că unii oameni, unii senatori ies, alții intră în sală.

Atunci ar însemna ca la fiecare vot dat pe o lege să verificăm exact numărul senatorilor prezenți și atunci numărul de voturi care se cere pentru adoptare se modifică jumătate plus unu din numărul celor prezenți, se verifică prezența înaintea fiecărui vot și, atunci, acest număr diferă.

Poate fi 36, 40, 42.

Într-o formă de interpretare la care subscriu și eu, la vot, dacă nu se contestă cvorumul, se exprimă un anumit număr de voturi și este valabilă acea majoritate rezultată de pe tabel, chiar dacă nu se atinge un număr fatidic de 35 sau de 36.

Dacă noi am adopta această metodă ar însemna ca de multe ori să fim blocați, și am fost câteodată, pentru că nici voturile pentru,

nici voturile contra nu au ajuns la un număr fatidic care nu există niciunde în Regulamentul Senatului.

Ca atare, eu apreciez că votul dat este un vot dat în cunoștință de cauză și în condiții regulamentare.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Valentin Dinescu.

Microfonul 1.

 
 

Domnul Valentin Dinescu:

Domnule președinte, cu siguranță că atunci când s-a făcut Regulamentul Senatului nici unuia dintre noi - inclusiv dumneavoastră care ați condus acea comisie - nu ne-a trecut prin cap că va veni o perioadă când Senatul va lucra aproape de fiecare dată la jumătate din capacitate și acesta este motivul pentru care ne aflăm în dificultate.

Dar eu vreau să vă întreb.

Dacă ar fi valabilă teza pe care a formulat-o domnul președinte Eckstein, până unde putem coborî această limită? Vorbeam adineauri de 2 la 1.

Potrivit acestui punct de vedere, cu două voturi se poate adopta o lege.

Haideți să nu dezgropăm câinii compromisului.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Dacă sunt 69 în sală și 66 nu-și exprimă votul?

 
 

Domnul Valentin Dinescu:

Domnule președinte, dacă nu-și exprimă votul, nu se adoptă.

Asta este soluția.

Și vom repeta până când se întrunesc condițiile.

Dacă nu se întrunesc condițiile, aprobăm tacit.

Dar nu putem merge cu compromisul până la a vota cu 3 la 2, 2 la 1, 5 la 4! Pentru că tocmai concesiile pe care le facem noi în acest moment au creat posibilitatea ca oamenii să nu mai vină la Senat.

Nu este admisibil ca de fiecare dată să stăm la 50% din capacitatea Senatului.

Înseamnă că acea comisie electorală trebuie să se gândească că Senatul poate fi redus cu jumătate. (discuții)

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Doamna senator Stănoiu, domnul senator Pascu, domnul senator Constantin.

Probleme de procedură, da?

 
 

Doamna Rodica Mihaela Stănoiu:

Domnule președinte, Stimați colegi, Eu credeam că a fost foarte clar colegul senator Tărăcilă în ceea ce a spus.

Una este ceea ce - printr-o fricțiune aproape - numim cvorumul prezent, pentru că nimeni nu-l contestă.

Sigur, ne putem înțelege, sigur că putem tolera, una este modificarea cvorumului în timpul ședinței, alta este coborârea sub cvorumul de ședință.

Sigur că ceea ce înseamnă dimineața, la prima oră, 71 este o cifră, sigur că în timpul lucrărilor el poate fi modificat, cu condiția să nu scadă sub cvorum și cu condiția ca acest lucru să nu fie ridicat.

Ei, în momentul în care a fost ridicat, asta este. atunci încetează toate aceste argumente care merg pe înțelegeri, pe toleranță, dar care nu pot fi numite, în nici un caz, precedente.

Aici cred că a fost foarte clar domnul Tărăcilă.

În momentul în care se invocă textul și în momentul în care se contestă și se constată că așa este, nu mai este loc de discuție. Asta este. Că tolerăm în anumite situații niște lucruri, este una. Când nu le mai tolerăm, nu le mai tolerăm. (rumoare, discuții)

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da.

Domnule senator Pascu, mai doriți? Microfonul 3.

 
 

Domnul Corneliu Pascu:

Domnule președinte, am o întrebare pentru colegii juriști.

Noi am aprobat astăzi ordinea de zi cu 30 de voturi, este valabilă ședința sau nu? (rumoare, discuții)

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnul senator Constantin:

 
 

Domnul Constantin Gheorghe:

Domnule președinte, eu cred că situația este mult mai simplă.

Este o situație punctuală de data aceasta, care ne poate determina să nu generalizăm.

Înainte de acest vot, s-a solicitat verificarea cvorumului.

Domnul Eckstein nu are dreptate de această dată.

S-a constatat, înainte de acest vot, că sunt prezenți 71.

Chiar art.136 alin.5 și chiar alin.3 prevăd adoptarea legilor, rapoartelor, cu majoritatea celor prezenți.

Ținând cont că este o situație punctuală, cred că este foarte ușor să depășim momentul.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da.

Eu am dorit ca toată lumea să se exprime.

Din păcate, în Regulament, la ora actuală există două formulări.

Într-o parte este formularea "majoritatea voturilor celor prezenți", și asta ne duce pe direcția evocată de domnul Eckstein.

De fiecare dată cvorumul e altul.

În altă parte, în Regulament, se stipulează "majoritatea voturilor exprimate", lăsând posibilitatea situației care a mai fost folosită în Senat...

Termin imediat.

Eu am ascultat pe toată lumea cu mare atenție și cu răbdare.

Dacă mergem pe majoritatea voturilor exprimate, în condiții de cvorum, sigur că este valabilă și soluția care a mai fost adoptată în Senat.

E păcat să folosim variante diferite când ne folosește.

Ascultându-l pe președintele comisiei sesizate în fond, care ne-a citat și din Regulament, art.135, sunt de acord.

Au fost 32 de voturi din 71, raportul de respingere a căzut.

Voi supune votului dumneavoastră legea.

Cine votează "da" este de acord cu această lege.

Cine votează "nu", nu este de acord cu ea.

Vă rog să votați.

Cu 26 de voturi pentru, 24 împotrivă și 5 abțineri, legea a căzut.

 
 

Domnul Valentin Dinescu (din sală):

Nu. (rumoare, discuții)

 
 

Domnul Adrian Păunescu (din sală):

Nu e corect, domnule președinte. (rumoare, discuții)

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Pentru că ați dorit această interpretare.

Nu puteți face acum altă interpretare.

Ați dorit această interpretare.

Ea este valabilă și anterior, și acum.

Aceasta este interpretarea.

Lege a căzut. (discuții, rumoare)

Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr.218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române (votul pe raport și votul pe lege se vor da în ședința de luni, 10 septembrie a.c.).

Trecem la pct.25 de pe ordinea de zi. (discuții, rumoare, vociferări)

 

Domnul Adrian Păunescu (din sală):

Nu este corect.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr.218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române.

 
 

Domnul Adrian Păunescu (din sală):

E incorect ce faceți.

Ați batjocorit voința noastră.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Raportul a fost adoptat de Camera Deputaților. Raportul a fost întocmit de Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului. Legea este o lege organică.

Din partea Guvernului, la pct.25. Procedură? Vă rog, domnule senator.

Liste pentru grupurile parlamentare. Vă rog, microfonul 9.

 
 

Domnul Marin Pătuleanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Susținem adoptarea acestui proiect de lege, întrucât observația formulată de Guvern a fost preluată.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vă mulțumesc.

Comisia sesizată în fond.

Microfonul 7.

 
 

Domnul Dan Cârlan:

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului prezintă un raport de admitere, cu un amendament admis, care rezolvă cerințele din punct de vedere al Guvernului.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Dorește cineva să ia cuvântul la pct.25? Nu dorește nimeni.

Raportul este de admitere, cu un amendament admis.

Legea este organică. Raportul și legea vor fi supuse votului final, luni la ora 16.30. Dezbaterile s-au încheiat acum.

 
Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative privind valorificarea declarațiilor politice.

Domnul Adrian Păunescu (din sală):

Dați-mi cuvântul.

 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vă rog, domnule senator.

 
 

Domnul Adrian Păunescu:

Domnule președinte de ședință, protestez în mod vehement împotriva abuzului pe care l-ați făcut, punându-ne într-o situație penibilă și luând ca atare ceva ce nu poate fi luat așa cum l-ați luat dumneavoastră.

Vreau să vă precizez că aici nu este nici fabrică de vodcă, nici benzinărie.

Aici este vorba de relația normală la vârful statului român: între Parlament, Guvern și instituțiile sesizate în declarațiile noastre politice.

Nu aveți acest drept! Ne-ați batjocorit și protestăm, și contestăm votul.

Contestăm decizia dumneavoastră aberantă și, în fond, decizia dumneavoastră antiparlamentară.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

La punctul...

 
 

Domnul Gheorghe Funar (din sală):

Domnule președinte, cer cuvântul.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vă rog, domnule senator.

Microfonul 2.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Grupul parlamentar PRM contestă votul și decizia dumneavoastră. Ne vom adresa Biroului permanent căruia îi vom solicita, domnule președinte, să nu mai fiți desemnat să conduceți lucrările Senatului, până când nu respectați Regulamentul Senatului. (discuții, rumoare, vociferări, râsete)

 
Dezbaterea Proiectului de lege pentru abrogarea alin. (3) al art. 84 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției (votul pe raport și votul pe lege se vor da în ședința de luni, 10 septembrie a.c.).

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Trecem la pct.26 din ordinea de zi.

Proiectul de lege pentru abrogarea alin.3 al art.84 din Legea nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției.

Este vorba de o propunere legislativă.

Are un articol unic, cu o modificare.

A fost adoptată de Camera Deputaților.

Raportul este întocmit de Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Legea este o lege organică.

Din partea inițiatorilor, microfonul 8.

 

Domnul Marius Marinescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, inițiativa noastră, a celor 8 senatori, adoptată și de Camera Deputaților, a primit și raport favorabil, în unanimitate, de la Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Inițiativa elimină excepțiile prin care guvernanții pot fi membri în comisiile de administrație, regii autonome, companii sau societăți naționale, eliminând aceste excepții, eliminând posibilitatea unor conflicte de interese, așa după cum s-a anulat și prevederea din Statutul parlamentarilor ca senatorii și deputații să poată face parte din asemenea structuri.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vă mulțumesc.

Din partea Guvernului, microfonul 10.

 
 

Doamna Kibedi Katalin:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Distins Senat, punctul de vedere pe care l-a comunicat Guvernul este unul de a nu susține această inițiativă legislativă și se axează pe două considerente. 1.

Acest articol reglementează, în alin.3, de fapt, o situație de excepție și se referă numai la acele regii autonome și instituții care sunt fie de interes strategic, fie de interes public deosebit.

Or, în condițiile în care politica economică a Guvernului poate fi aplicată cu succes în practică și prin prezența acestor demnitari, atunci are și își găsește justificare.

Temerile exprimate în expunerea de motive, vizând comportamentul individual al unor demnitari, care vizează situații fie de corupție, fie de conflict de interese, apreciem că au fost reglementate de către Parlamentul României, prin adoptarea Legii privind autoritatea de integritate, care trebuie să vegheze asupra valabilității declarațiilor de avere și de interese.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Din partea comisiei sesizate în fond, domnul președinte Cârlan.

Microfonul 7.

 
 

Domnul Dan Cârlan:

Din partea Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului raport de admitere fără amendamente.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Există întrebări? Dacă nu există întrebări, dacă grupurile parlamentare doresc să ia cuvântul prin reprezentanții lor la dezbateri generale.

Domnul senator Popa și apoi domnul senator Gheorghe Funar.

 
 

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Stimați colegi, Într-adevăr, această lege trebuie aprobată, pentru că trebuie să curmăm o dată pentru totdeauna un obicei fanariot, și anume, dacă am ajuns la putere și am câștigat o funcție, trebuie să-mi "scot" cheltuielile respective și ceva pe deasupra.

Vreau să vă dau câteva exemple de locuri în care statul nostru este folosit, este muls de venituri foarte mari.

Dau trei exemple:

Loteria Română, C.E.C. și... mă rog, mai sunt și multe, multe altele, cum este Banca Națională, unde indemnizațiile acelor oameni din consiliile de administrație depășesc veniturile domnilor miniștri.

Nu este corect ca tu să-ți aprobi această excepție, pentru că Guvernul aprobă miniștrilor, secretarilor de stat poziția într-o astfel de funcție.

Și vreau să spun că nu distrugem, pentru că avem și soluția.

Soluția este foarte simplă.

Statul român este reprezentat în justiție și oriunde de Ministerul Economiei și Finanțelor.

În atribuțiile lor de serviciu, trebuie să reprezinte statul, calificat, cu responsabilitate și cu experiență, în orice fel de consiliu de administrație.

Asta este reprezentarea corectă, și nu să pui ministrul justiției - nu doamna secretar de stat - la Loteria Română sau în alte părți, pentru că trebuie să mai ia și ceva pe deasupra.

Noi ne-am aprobat un statut - vorbesc de parlamentari - și este bine ca cei care hotărăsc să nu aibă și posibilitatea să fie reprezentați în consiliile de administrație, dar e corect ca și guvernanții, care hotărăsc asupra regiilor autonome și a altor societăți de importanță națională, să nu poată participa și în zona care este supusă controlului.

Este corectă această reglementare și o susținem.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Mulțumesc.

Are cuvântul domnul senator Gheorghe Funar, microfonul 2.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Onorat Senat, Grupul parlamentar PRM susține această propunere legislativă, este bine-venită și, în același timp, sperăm să fie doar un început în prevenirea altor acte de corupție și a unui oarecare trafic de influență.

Pentru că până acum, marea majoritate a liderilor formațiunilor politice parlamentare au susținut această idee, așteptăm acum parlamentarii să o și materializeze prin votul lor.

Grupul nostru parlamentar, domnule președinte, solicită, anticipat, liste cu privire la votul care se va da.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnul senator Ștefan Viorel, microfonul 3.

 
 

Domnul Viorel Ștefan:

Domnule președinte, Stimați colegi, Sigur, și noi susținem această inițiativă și apreciem încă o dată adevărata cruciadă, pe care a inițiat-o domnul senator Marius Marinescu împotriva corupției, apreciem modul în care este susținut de domnul senator Nicolae-Vlad Popa, însă, în spiritul de a reține doar lucruri reale din susținerile noastre parlamentare, aș vrea să fac o corecție.

În Consiliul de administrație al Băncii Naționale, nu există niciun demnitar.

Deci, calitatea de membru al Consiliului de administrație în Banca Națională este incompatibilă cu orice altă activitate, cu excepția celei didactice.

Deci, vă rog să corectăm această chestiune, pentru că s-ar putea înțelege că politica monetară o fac reprezentanții Guvernului, ceea ce este foarte grav, dacă s-ar întâmpla așa.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Din partea Grupului PNL, are cuvântul domnul senator Lupoi.

 
 

Domnul Mihail Lupoi:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am luat cuvântul și în calitate de co-inițiator și aș vrea să explic.

Eu, personal, nu suspectez Guvernul de cine știe ce aranjamente sau plăți dubioase.

Este adevărat că trebuie făcute niște suplimentări de venituri, dacă vrem ca în aparatul Guvernului să avem specialiști, pentru că, altfel, piața privată a muncii face o concurență acerbă.

Deci, este corect ca în consiliile de administrație să fie specialiști și ei să fie remunerați cât se poate de bine.

Ceea ce am vrut noi, de fapt, prin această inițiativă legislativă, este ca oamenii politici, repet, oamenii politici, adică miniștrii și secretarii de stat să aibă același regim pe care îl au toți demnitarii, respectiv parlamentarii.

Fără a suspecta pe cineva, e normal, totuși, acolo unde statul trebuie reprezentat, să fie reprezentat de oameni din ministere, dar nu de miniștri sau de secretari de stat.

Să se înțeleagă foarte bine că nu este o inițiativă legislativă împotriva unui anume guvern sau a guvernelor, în general, ci doar se referă la statutul miniștrilor și secretarilor de stat, care sunt oameni politici și care trebuie să fie deasupra oricăror bănuieli de - să zicem - stimulente mai mult sau mai puțin ascunse.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Mai dorește cineva să intervină? Din partea Grupului parlamentar PC, domnul senator Constantin Gheorghe.

 
 

Domnul Constantin Gheorghe:

Vă mulțumesc pentru faptul că mi-ați dat posibilitatea să intervin.

Aș vrea să fac un scurt comentariu, fără să precizez o opinie clară, referitoare la modul cum apreciez această lege.

Se pare că din dezbaterile prezentate până la această oră, se poate trage o concluzie, cum că miniștrii și secretarii de stat nu ar fi specialiști în domeniu și se confirmă faptul că sunt numiți pe criterii politice.

Nu cred că este chiar așa, cred că lucrurile stau, undeva, într-un echilibru, dar această remarcă trebuia s-o fac, pentru că, prin această inițiativă legislativă, se poate da și această interpretare, că demnitarii de rang înalt, miniștrii și secretarii de stat, nu sunt profesioniști și sunt doar numiți politic.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Dacă mai dorește cineva să intervină? Nu este cazul.

Legea este o lege organică.

Votul pe raport și pe lege va fi dat luni, la ora 16.30.

 
Dezbaterea Proiectului de lege privind obligația Guvernului de a prezenta semestrial rapoarte în fața Parlamentului privind îndeplinirea Programului de guvernare (votul pe raport și votul pe lege se vor da în ședința de luni, 10 septembrie a.c.).

Trecem la punctul 27, Proiectul de lege privind obligația Guvernului de a prezenta semestrial rapoarte în fața Parlamentului privind îndeplinirea Programului de guvernare.

Este tot o propunere legislativă, care are două articole.

Ea a fost discutată și adoptată în Camera Deputaților.

Raportul a fost întocmit de Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Vă rog, la microfonul 8, din partea Guvernului, aveți cuvântul.

 

Domnul Victor Giosan - secretar de stat la Secretariatul General al Guvernului:

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori, Punctul de vedere al Guvernului privind această inițiativă legislativă este negativ și el se bazează pe faptul că instrumentele prevăzute în articolele din Constituție, de la 111 la 115, sunt considerate suficiente pentru a monitoriza activitatea Guvernului.

De asemenea, în limita prevederilor constituționale, în cadrul informării Parlamentului, ca una din formele constituționale ale raporturilor dintre puterea legiuitoare și cea executivă, art.111 din Constituție, controlul parlamentar asupra activităților Guvernului, inclusiv prezentarea de către primul-ministru a unor rapoarte asupra stadiului îndeplinirii Programului de guvernare, ar putea avea loc numai în condițiile acestui articol, alin.1, adică, la cererea Camerei Deputaților, a Senatului sau a comisiilor parlamentare, prin intermediul președinților acestora.

Ținând cont de toate aceste prevederi, Guvernul consideră că nu este cazul să fie o reglementare suplimentară, privitor la aceste rapoarte semestriale de îndeplinire a Programului de guvernare.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Din partea inițiatorilor, de la microfonul 6, are cuvântul domnul senator Gheorghe Funar.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori, Așa cum am relatat împreună cu ceilalți colegi, senatori și deputați ai Partidului România Mare, care suntem inițiatori ai acestei propuneri legislative, cum am menționat în expunerea de motive, am venit cu mai multe argumente din Programul de guvernare al Cabinetului Tăriceanu I și II, subliniind faptul că sunt mai multe obiective aprobate de către Parlament, care încă nu au fost realizate.

Ținând seama de faptul că nici guvernele precedente nu au venit niciodată în fața Parlamentului și nu au prezentat un raport, la anumite perioade de timp, cu privire la modul de îndeplinire a Programului de guvernare aprobat de Parlament, inițiatorii vă propun să acceptați, așa cum s-a întâmplat - și ne bucură votul dat în Camera Deputaților - să acceptați ca propunerea noastră legislativă să devină lege și în fiecare semestru, în ultima lună a acestuia, primul-ministru să fie obligat să vină în fața Camerelor reunite ale Parlamentului și să prezinte un raport al Guvernului privind stadiul de îndeplinire a obligațiilor asumate prin Programul de guvernare.

În cazul în care, în urma dezbaterilor care au loc în plenul Parlamentului, se apreciază că sunt unele prevederi care încă nu au fost realizate, noi am prevăzut în această propunere legislativă posibilitatea ca Parlamentul să adopte o hotărâre prin care să sprijine Guvernul să-și îndeplinească, până la anumite termene, prevederile din Programul adoptat inițial, la învestirea Guvernului.

Aș vrea să menționez în încheiere, doamnelor și domnilor senatori, că suntem de acord cu amendamentul admis la comisie.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Mulțumesc.

De la microfonul 7, are cuvântul președintele Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

 
 

Domnul Dan Cârlan:

Comisia a adoptat, cu majoritate de voturi, un raport favorabil, având un amendament admis și un amendament respins.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Mulțumesc.

Sunt întrebări? Nu sunt.

Dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește nimeni să ia cuvântul.

Referitor la amendamentul respins, inițiatorul dorește să susțină amendamentul respins? Nu este cazul.

Deci, raportul comisiei și legea vor fi supuse votului final luni.

Dezbaterile s-au încheiat.

Mai avem punctul 28.

Până la ora 13.00, sper să încheiem.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001 (votul pe raport și votul pe lege se vor da în ședința de luni, 10 septembrie a.c.).

Punctul 28 - Propunerea legislativă pentru completarea Legii administrației publice locale nr.215/2001.

A fost respinsă la Camera Deputaților.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a fost sesizată în fond.

Legea este organică.

Unul dintre inițiatori este prezent.

Aveți cuvântul.

Microfonul 8.

 

Domnul Kerekes Karoly - deputat:

Mulțumesc, domnule președinte.

Sunt deputatul Kerekes Karoly - UDMR.

Această propunere legislativă are ca obiect o mică, dar justificată completare a Statutului secretarului unității administrației publice locale, în sensul ca, perioada în care persoana cu studii juridice ocupă funcția de secretar al unității administrativ-teritoriale, să se recunoască ca vechime în profesia de consilier juridic, ținând cont de faptul că principalele atribuții ale secretarului au legătură nemijlocită cu activitatea juridică.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Mulțumesc.

Din partea Guvernului, vă rog, microfonul 9!

 
 

Domnul Marin Pătuleanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doresc să vă informez că, în condițiile în care principala atribuție a secretarului este avizarea pentru legalitate a dispozițiilor primarilor și, respectiv, ale președinților consiliilor județene, a hotărârilor consiliilor locale și, respectiv, a celor județene, Guvernul apreciază că perioada în care o persoană cu studii superioare juridice ocupă această funcție poate constitui vechime în profesia de consilier juridic.

În consecință, Guvernul susține adoptarea acestei propuneri legislative.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Mulțumesc.

Din partea comisiei, microfonul 7.

 
 

Domnul Dan Cârlan:

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului propune un raport de admitere cu două amendamente admise.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Mulțumesc.

Dorește cineva să ia cuvântul? Nu este cazul.

Legea este organică.

Dezbaterile s-au încheiat.

Luni, la ora 16.30, vom da votul pe raport și pe lege.

Încheiem aici dezbaterile noastre de astăzi.

Aduc aminte tuturor doamnelor și domnilor senatori că la ora 16.00, la Camera Deputaților, are loc ședința comună, în cadrul căreia se va adresa Parlamentului României domnul Barosso, președintele Comisiei Europene.

 
 

Ședința s-a încheiat la ora 13.00.

 
   

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 26 februarie 2021, 11:54
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro