Plen
Ședința Senatului din 10 septembrie 2007
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.116/20-09-2007

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
21-09-2021
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2007 > 10-09-2007 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 10 septembrie 2007

Declarații politice prezentate de doamnele și domnii senatori:  

Ședința a început la ora 15.30.

Lucrările ședinței au fost conduse de domnul senator Doru Ioan Tărăcilă - vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii senatori Mihai Ungheanu și Gavrilă Vasilescu - secretari ai Senatului.

   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Bună ziua! Vă rog, doamnelor și domnilor senatori, să vă ocupați locurile în sală.

Stimați colegi, Vă rog să-mi permiteți să declar deschisă ședința Senatului de astăzi, 10 septembrie 2007, ședința fiind condusă de subsemnatul, în calitate de vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii senatori Ilie Sârbu și Mihai Ungheanu, secretari ai Senatului.

Cvorumul de ședință este de 69 parlamentari.

Absentează motivat de la lucrările Senatului un număr de 24 colegi, 5 sunt membri ai Guvernului, 12 colegi sunt europarlamentari, 4 colegi sunt plecați în delegații, un coleg este învoit și doi colegi sunt în concediu medical.

Programul de lucru al Senatului pentru ziua de astăzi, lucrări în plen până la ora 19.30, cu ordinea de zi care v-a fost distribuită, respectiv declarații politice, dezbateri legislative și vot final pe inițiativele legislative cu caracter organic, întrebări, interpelări și răspunsuri.

Vă reamintesc că această ultimă parte a ședinței noastre este transmisă la Radio.

Vă propun, stimați colegi prezenți trecem la primul punct înscris pe ordinea de zi.

 
Aprobarea unor modificări în componența unor comisii permanente:  

Domnul Puiu Hașotti (din sală):

La probleme organizatorice, vă rog să-mi dați cuvântul.

   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

La probleme organizatorice, doriți să interveniți? Vă rog, domnul senator Puiu Hașotti, aveți cuvântul.

Microfonul 2, vă rog.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte, Stimai colegi, Aș vrea ca să vă supun atenției o rugăminte din partea Grupului parlamentar al PNL, anume, o schimbare în comisii.

Domnul senator Constantin Dumitru, membru în Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului să treacă la Comisia pentru privatizare și administrare a activelor statului, în locul domnului senator Ilie Stoica, iar domnul senator Ilie Stoica să se mute la Comisia pentru administrația publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule lider.

Dacă mai sunt alte intervenții, cu caracter organizatoric?

Din sală: Nu sunt.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Dacă nu mai sunt alte propuneri, vom supune votului plenului Senatului după reluare.

Mulțumesc. O să supun la vot.

 
Declarații politice prezentate de doamnele și domnii senatori: Angel Tîlvăr (PSD) - declarație politică având ca subiect începerea anului școlar 2007-2008;

Trecem la punctul 1 din ordinea de zi, declarații politice.

Îl invit la tribuna Senatului pe domnul senator Angel Tîlvăr, din partea Grupului parlamentar al PSD și se pregătește domnul senator Mario Ovidiu Oprea.

Vă rog, domnule senator Angel Tîlvăr, aveți cuvântul.

   

Domnul Angel Tîlvăr:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor.

Pentru milioane de elevi, părinți și dascăli, debutul unui nou an școlar reprezintă, cu siguranță, un motiv de bucurie.

Acest lucru este exprimat într-un mesaj postat pe site-ul ministerului de către domnul Cristian Adomniței, în care acesta declară: "În curând veți păși pragul școlii, unii pentru prima oară, cu emoția începutului, alții cu bucuria reîntâlnirii, să sperăm că cei mai mulți, veți găsi o școală mai frumoasă și mai curată, poate chiar una nouă."

Într-adevăr, domnule ministru, să sperăm, pentru că așa cum se spune, "Speranța moare ultima!", dar dincolo de bunele intenții ale celor care au ocupat portofoliul de ministru al educației și cercetării, după decembrie 2004, neconcretizate, în cele mai multe cazuri, începuturile ultimilor doi ani școlari au scos la iveală condiții neverosimile, în multe cazuri, pur și simplu, de neacceptat, de desfășurare a activității didactice și, din păcate, nici începutul anului școlar 2007 - 2008 nu arată foarte promițător din acest punct de vedere.

O scurtă trecere în revistă a situației existente în Vrancea, județ pe care îl reprezint, este mai mult decât edificatoare.

Astfel, peste 80% din unitățile de învățământ din județ nu au autorizație sanitară de funcționare, 200 de școli nu au sisteme de alimentare cu apă potabilă, 2000 de elevi din Adjud riscă să nu înceapă anul școlar din cauza sistării fondurilor, peste 300 de elevi din satele Haret, Pădureni și Călimănești nu vor putea merge la școală pe 15 septembrie din cauza stării proaste a unităților de învățământ, iar situații similare sunt și în localitățile Fitionești, Reghiu și Poiana Cristei.

Pentru 40 de unități școlare din Reghiu, Adjud, Panciu, Odobești, Milcov, Garoafa și din alte localități vrâncene, nu au fost alocate fonduri de către Guvern, valoarea totală a sumelor necesare fiind de circa 7 - 8 milioane de lei și, din păcate, această enumerare ar putea continua, situația din județul Vrancea nefiind, cu siguranță o excepție în condițiile în care la nivel național, 82% din clădirile în care se află unități de învățământ sunt construite înainte de 1970, multe dintre ele fiind lipsite de facilitățile de bază.

Sunt curios cum va explica ministrul micuților aflați în prima zi de școală, părinților acestora și cadrelor didactice, situația mizeră în care se găsesc multe din unitățile de învățământ, fără sisteme de alimentare cu apă, cu toalete insalubre, cu mobilier școlar adus parcă din Evul mediu, fără manuale și fără dascăli calificați.

Numai în județul Vaslui și Galați, există un deficit de aproximativ 2100 de cadre didactice.

Ce va spune ministerul celor 9000 de elevi din județul Vaslui, care vor fi nevoiți în această toamnă să străbată între 5-18 kilometri pe jos pentru a ajunge la școală, din cauză că jumătate din microbuzele de transport pentru școlari sunt vechi și stricate, iar școlile nu au bani să le repare? Ce le va spune ministerul celor 4.000 de elevi bucureșteni care nu vor începe cursurile în școlile lor, din cauza faptului că în foarte multe cazuri lucrările de refacere a infrastructurii școlare nu vor putea fi finalizate până la începerea anului școlar? Dacă ar fi să mă raportez la una din intervențiile domnului ministru, făcută nu cu mult timp în urmă, cred că elevilor, părinților și profesorilor li se va spune că vina pentru starea proastă în care se găsesc multe din unitățile de învățământ aparține primarilor, "nesimțiți" cum i-ați numit dumneavoastră, domnule ministru, care nu au acordat bani de la bugetele locale.

Trecând peste utilizarea acestui calificativ care mi se pare mai mult decât regretabilă, în condițiile în care jignind un primar, jignești, practic, comunitatea pe care acesta o reprezintă și, ținând cont și de posibilitatea existenței unor edili incapabili să-și îndeplinească atribuțiile, vreau să vă spun că aruncarea responsabilității exclusiv pe umerii reprezentanților administrației publice locale dovedește o crasă necunoaștere a realităților din teritoriu.

Știe ministerul că în foarte multe cazuri, mai ales în mediul rural, veniturile obținute din bugetul local abia acoperă 10 - 15 % din nevoile localității, iar uneori banii nu ajung nici pentru plata salariilor angajaților din primărie? Eu cred că nu, pentru că altfel nu și-ar fi permis cineva să jignească primarii.

Doamnelor și domnilor senatori, Vreau să vă spun că raportându-mă la starea foarte proastă a infrastructurii școlare, nu încetez să mă minunez și să mă bucur de performanțelor internaționale ale olimpicilor noștri, dar, totodată, vreau să subliniez că meritul pentru aceste performanțe nu aparține oficialilor din MEC, cei care nu pierd nicio ocazie pentru a se afișa cu performerii români, ci acelor tineri care, prin inteligența și talentul lor, s-au ridicat deasupra condițiilor oferite de un sistem de învățământ cu o infrastructură mai mult decât deficitară și au ajuns să exceleze.

Din păcate, la fel ca și predecesorii săi de după decembrie 2004, prinși într-un cerc vicios al unor realizări profesionale mai mult decât îndoielnice, ministerul nu pierde nicio ocazie pentru a propovădui ideile sale așa-zis reformiste.

Poate unii vor considera ca fiind benefic elanul reformist al ultimilor trei miniștri ai educației și cercetării, poate vor spune că în fiecare dintre ei zace un nou mare spirit reformist, un nou Spiru Haret ce aștepta să fie descoperit și confirmat, un nou Constantin Angelescu, liberal, ca și actualul ministru, ministru al instrucțiunii publice, între 1918 - 1940, în diferite Guverne, timp de 18 ani.

Însă, printre multele diferențe existente între ultimii miniștri și marele lor predecesor, una este evidentă.

Cel din urmă a înțeles și a avut meritul ca, pe lângă elaborarea a numeroase legi pentru învățământul românesc, să ridice construirea de școli la rangul unei mari probleme de stat, înțelegând că fără o infrastructură școlară bine pusă la punct, orice reformă a sistemului devine "o formă fără fond".

Totodată, este mai mult decât necesar ca să avem o strategie unitară și coerentă pentru ca tinerii absolvenți să se întoarcă în sistemul de educație, iar cei deja existenți în sistem să nu mai plece.

Educația de calitate trebuie făcută în condiții bune, dar numai cu profesori cu cea mai bună pregătire.

Așa cum am mai spus în această declarație politică, "speranța moare ultima" și, ținând seama de această zicală, dați-mi voie ca în numele Grupului parlamentar al PSD să îmi exprim dorința ca anul școlar ce stă să înceapă, să ne ferească de incidente violente nefericite, de tulburări sociale sau de alte probleme cu care ne-am confruntat în anii anteriori și să aducă elevilor, părinților și dascălilor numai bucurii și împliniri.

Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule senator.

 
  Mario-Ovidiu Oprea (PNL) - declarație politică referitoare la ura, ca element cheie al politicii românești;

Invit la tribună pe domnul senator Mario-Ovidiu Oprea, din partea Grupului parlamentar al PNL, se pregătește domnul senator Petru Stan, din partea Grupului parlamentar al PRM.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Mario-Ovidiu Oprea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimate colege, Stimați colegi, Așa cum știm cu toții, atât în cursul acestui an, cât și anul viitor, ne vom înfrunta, aliați sau adversari politici, în câteva runde electorale, cea mai apropiată, campania pentru Parlamentul European.

Campania electorală nu a început oficial, în opinia analiștilor politici, alegerile din această toamnă vor reprezenta pentru toate formațiunile politice aflate în cursă un test relevant pentru alegerile locale și generale din 2008.

În opinia mea, ele vor reprezenta un test important nu numai pentru clasa politică, ci pentru întreaga societate românească.

De ce fac această afirmație? Pentru că nu trebuie să fii neapărat specialist în ale politicii, pentru a constata, fără prea mare dificultate, că numitorul comun al tuturor campaniilor electorale, de mai bine de 17 ani de când exersăm democrația în România, a fost ura, ura față de cei care "nu au mâncat salam cu soia", ura față de intelectuali, ura față de cei care au alte idei decât ale noastre, ura față de cei care au reușit într-o afacere.

Cu alte cuvinte, după ce am denunțat ura de clasă pe care s-a fundamentat comunismul, am descoperit că ea nu a dispărut, ba, dimpotrivă, tocmai de aceea, sper ca următoarele confruntări electorale, noi, cei pe care cetățenii acestei țări ne-au creditat cu încrederea și speranța lor, vom fi în stare să demonstrăm că putem face politică fără ură.

Căci, a privi totul prin intermediul urii, în cazul de față, al urii față de adversarul politic este, în opinia mea, o eroare strategică ce ne poate consta scump pe termen mediu și lung.

Zilele trecute, domnul Barroso spunea că intrarea României în Uniunea Europeană este o poveste frumoasă, eu aș adăuga că toate poveștile sunt frumoase, dar rămân, totuși, povești.

Toată lumea, de la stânga la dreapta, de la moderatori, analiști sau pseudoanaliști, la așa-zișii lupi tineri din politică, cu toții nu contenesc să invoce necesitatea reformării clasei politice.

Constat cu amărăciune că ceea ce-i mână în luptă, nu este dorința de înnoire, de a schimba o stare de fapt, ci o nesfârșită ură.

Priviri încruntate, ridicări de ton, violență de limbaj, gesticulație inadecvată, iată ceea ce observăm în dezbaterile noastre pe teme politice.

Veți spune că așa se întâmplă și la alții - poate că da - dar acei alții și-au rezolvat multe din probleme, în timp ce noi, chiar dacă susținem că am depășit faza de tranziție, mai avem multă treabă de făcut, adică scopul nostru este să rezolvăm probleme politice reale și să găsim soluții pentru fenomene sociale grave.

Pentru a-l atinge este nevoie de o muncă elaborată, critică, rezonabil bazată pe fapte, nu pe ură.

Stimați colegi, Eu nu mi-am propus aici să dau pilde, cu permisiunea dumneavoastră, însă, nu pot să nu constat că, în mod inexplicabil, singurul motor al acțiunilor politice rămâne în viziunea unora doar ura.

Adică în loc să ne mobilizăm, și nu mă refer aici doar la politicieni, ci și la formatorii de opinie, să construim ceva durabil, să rămână ceva serios în urma noastră suntem motivați de resentimente, de înverșunare, de dorința neostoită de a-i vâna erorile celuilalt, adică doar de ură.

Lumea românească a zilelor noastre pare, astfel, să fie un tablou dominat doar de umbre.

Efectele de lumină par să fi dispărut undeva în întuneric.

Eu cred cu convingere că, dacă nu vom pune cu toții umărul pentru ca România să fie demnă de locul pe care îl ocupă azi în Uniunea Europeană, atunci, în mod inevitabil, vom eșua.

Winston Churchill spunea că "un bun politician este acela capabil să prevadă viitorul și după aceea este în stare să explice de ce lucrurile nu s-au petrecut așa cum a prevăzut".

În ceea ce ne privește, mă tem că explicațiile noastre nu vor putea fi crezute, așa încât nu ne rămâne altceva decât să muncim pentru un viitor de succes.

Mulțumesc, domnule președinte. (Aplauze).

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Petru Stan (PRM) - declarație politică având ca temă rana destrămării României Mari;

Îl invit la tribună pe domnul senator Petru Stan, Grupul parlamentar al Partidului România Mare.

Se pregătește domnul senator Alexandru Pereș, Grupul parlamentar al PD.

Aveți cuvântul, domnul senator.

   

Domnul Petru Stan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se intitulează: "Rana destrămării României Mari".

Nefastul an 1940 avea să aducă, la 30 august, consumarea ultimului episod din drama destrămării României Mari.

La acea dată, Basarabia și Bucovina de Nord erau deja ocupate de sovietici.

Cadrilaterul a fost cedat Bulgariei, iar Transilvania de nord-vest și est a fost, printr-o arbitrară și samavolnică sentință impusă României de către Germania nazistă și Italia fascistă, atribuită Ungariei horthyiste.

România a pierdut, în urma Dictatului de la Viena din 30 august 1940, 43492 de kmČ de pământ, cu o populație de 2609007 de locuitori, în majoritate absolută română.

Au căzut în întregime sub jug străin județele: Sălaj, Satu Mare, Maramureș, Someș, Năsăud, Odorhei, Ciuc, Trei Scaune și, parțial, județele: Cluj, Bihor și Mureș.

În primele zile ale lunii septembrie din anul 1940, după retragerea armatei noastre, românii, populație majoritară, au fost supuși unui regim fascist brutal și sângeros de persecuție, urmărindu-se exterminarea și alungarea acestora.

Numai în răstimpul din 1 septembrie 1940 până la 1 iulie 1942 - scria Gazeta "Telegraful Român" - "dușmanii noștri de veacuri au săvârșit în Ardealul de nord 951 de omoruri, 4013 de maltratări, 13359 de arestări, 7840 de internări, 13500 de expulzări, ca să nu mai vorbim de 200 mii de refugiați români, evrei și slovaci.

În această perioadă, au fost expropriate sute de case particulare și publice, au fost desființate două mii de școli românești, s-au distrus din temelii 13 biserici românești, dreptul de proprietate a fost atacat prin procese ce depășeau ca număr 35 de mii.

Practic, nu a existat nici o localitate din cele 11 județe ocupate în care românii să nu fi suferit de persecuții, schingiuri, asasinate sau alte măsuri brutale de suprimare fizică și morală, după cum urmează:

  1. Omoruri și crime în masă: la Ip 157 de persoane, Tresnea 3925 de persoane din care 6 evrei, Marca - 13, Sălaj - 6, Zalău - 6, toate în județul Sălaj, Moisei, Maramureș - 35, Rediu, Cluj - 42, Cirișa, Sălaj - 17, Corneciu de Sus - 19, Deseșeni de Câmpie - 13, Sărmașu Mureș - 126 de evrei și 39 de români și alte multe localități.
  2. Reducerea forțată a numărului de români din teritoriul cedat, prin: retragerea cetățeniei, urmată de expulzare, trecerea silită a frontierei.
  3. Samavolnicii administrative prin retragere de licențe, suspendări și concedieri din serviciu.
  4. Deznaționalizare prin maghiarizarea numelor, emiterea de ordine prin care să se dea dispoziție să fie schimbate toate numele cu rezonanță nemaghiară ale funcționarilor publici.
  5. Taberele, campaniile și detașamentele de muncă forțate au constituit, în cei 4 ani de ocupație horthystă, cea mai utilizată formă de restrângere a libertăților individuale și bătaie de joc la adresa românilor.
  6. Trimiterea românilor la muncă în Germania. Zeci de mii de români au plecat forțat la muncă în Germania, ceea ce convenea de minune conducătorilor unguri în planul lor diabolic de reducere a elementului român majoritar.

Domnilor senatori, Unul dintre obiectivele strategice de maghiarizare forțată îl constituie deposedarea, pe un plan generalizat, a maselor țărănești, a celor române, îndeosebi, de pământul ce-l aveau în proprietate.

Lozinca oficială ultranaționalistă, fascistă ce purta emblema "Al cui este pământul, este și țara" a fost respectată cu sfințenie de horthyști.

Ordonanța nr.970/1943 a Președinției Consiliului de Miniștri al Ungariei prevedea retrocedarea către foștii grofi a celor 316438 hectare de pădure, date țăranilor prin Reforma agrară din 1924, pământ cumpărat de statul român la prețul pieței pe timpul acela.

Țăranii români împroprietăriți prin Reforma agrară din 1924, în marea lor majoritate, s-au mulțumit să-și dovedească proprietatea cu acte de împroprietărire, neglijând să facă și transcrierea imobiliară în cărțile funciare.

Astăzi, urmașii grofilor, speculând această neglijență, au solicitat și au primit sute de mii de hectare de terenuri agricole și silvice pe nedrept.

Desființarea averilor grănicerești a fost, de asemenea, un obiectiv al guvernării horthiste.

În special, în județele Năsăud și Maramureș, au fost deposedate peste 300 mii de hectare de păduri și pășuni.

Această politică generală de deposedare și acaparare de averi și bunuri aparținând populației române și statului român a fost însoțită și de înlesnirea unei exploatări de jaf.

Statisticile arată că se tăiau păduri într-un an cât în 34 de ani, cum se tăiau înainte în 34 de ani.

Bineînțeles că, acum, cer de la statul român păduri gata plantate, în caz că nu sunt plantate.

Este de remarcat politica de secătuire a bogățiilor subsolului din Ardealul ocupat.

Ponderea o avea producția minieră - metale neferoase, cărbune, sare și zăcăminte bituminoase.

Producția de aur jefuită a fost mai mare de 1,57 ori decât întreaga producție de aur a României din anul 1939, iar cea de argint de 3 ori mai mare ca în 1939.

Decretul guvernamental nr.8630/1941 a expropriat uzufructul petrolului și gazului metan în favoarea statului maghiar, fără despăgubiri.

Cât despre saline, în urma atribuirii arbitrare a teritoriului prin Dictatul de la Viena, Ungaria a ajuns în posesia unor importante mine de sare, devenind una dintre țările cele mai bogate din Europa în această privință.

Domnilor senatori, Daunele materiale suferite de populația română din Ardealul ocupat de horthyști, practic, nu se pot evalua.

Ele se cifrează la mai multe miliarde de lei în acea vreme.

Mult mai importante sunt pierderile de vieți omenești și traumele suferite de supraviețuitorii masacrelor comise de horthyști.

În cursul zilei de ieri, 9 septembrie, am participat, ca în fiecare an, la comemorarea martirilor din Tresnea județul Sălaj.

În această localitate, în urmă cu 67 de ani, au fost asasinați 86 de oameni, bărbați, femei, bătrâni și copii, între 2 și 82 de ani, oameni nevinovați și fără apărare, singura lor vină a fost că nu erau maghiari.

Trebuie să subliniez că prima grijă a horthyștilor a fost să-i anihileze pe conducătorii spirituali ai populației române - preoții și învățătorii.

Astfel, primii asasinați au fost preotul Traian Costi, de 56 de ani, și învățătorul Lazăr Cosma, de 34 de ani, și soția acestuia, Aurelia Cosma, femeie însărcinată.

Te cutremuri când citești pe placa de marmură care acoperă groapa comună unde au fost înmormântați cei uciși: Ion Sălăjan, de 2 ani, Aurica Brumar, de 5 ani, Maria Bârjac, 82 de ani.

Am amintit doar câțiva din cei 86 de martiri de la Trăsnea.

Masacrul săvârșit de horthyști la Tresnea avea să se repete pe 14 septembrie, în localitatea Ip, unde cruzimea ucigașilor a depășit orice limită.

Organizații teroriste care au fost înființate de Budapesta, pe teritoriul românesc, încă înainte de anul 1940, având în frunte pe baronul local Farago Istvan și învățătorul Uihely Bela, au organizat acest măcel.

Armata horthystă, ajutată de acești conducători maghiari locali, a comis crime greu de imaginat, fiind asasinați 157 de oameni, toți români.

Masacrul a fost plănuit special pentru noaptea de 13 spre 14 septembrie, deoarece la 14 septembrie românii sărbătoresc Ziua Crucii, sărbătoare a purificării și a împăcării omului cu sine prin pilda lui Iisus Christos.

Au fost ucise cu bestialitate familii întregi, de la femei gravide, copii de leagăn, tineri și bătrâni și aruncați într-o groapă comună.

Ca și în cazul celor asasinați la Tresnea, cei din Ip aveau o singură vină, erau români.

O mărturie a masacrului de la Ip este prezentată de Gavril Butcovan, supraviețuitorul încă în viață a acestui odios măcel, în cartea "O pagină de istorie scrisă cu sânge", publicată la Editura "Silvania" în 2006.

Autorul spune, printre altele, "În oribila noapte de 13 spre 14 septembrie 1940, înainte de a fi executate, unele persoane au fost torturate în mod bestial, fiind supuse la cazne insuportabile, prin mutilări, bătăi, scoaterea ochilor, tăierea limbii și a organelor genitale, extragerea copiilor cu baioneta din burta femeilor gravide și alte asemenea schingiuiri.

Domnilor senatori, Românii din Ardeal au iertat toate aceste crime, dar, cu siguranță, nu le vor putea uita niciodată.

În nicio localitate din Ardealul ocupat nu a fost asasinat de către români niciun ungur și nici nu va fi asasinat vreodată, fiindcă românii sunt toleranți din fire.

Cu toate că este absurd să ne gândim că pe teritoriul României se mai pot petrece atrocități și masacre similare cu cele prezentate după Dictatul de la Viena, cert este că în România există o problemă maghiară întreținută, direcționată de către liderii politici maghiari, în primul rând de cei din UDMR.

De 17 ani, populația maghiară din România este instigată de către acești lideri, care au interese politice, dar și economice, în scopul de a crea dezordine în Ardeal.

Suntem astăzi, confruntați cu urmările trădării naționale, atunci când, din motive obscure, s-a permis segregarea învățământului în școli, acordarea dreptului de a folosi în justiție și administrație o altă limbă decât cea română, organizarea de referendum pentru autonomie teritorială a așa-zisului ținut secuiesc, amplasarea de pancarte antiromânești pe care scrie în limba maghiară "pământ secuiesc", cerințe de retrocedare de proprietăți nejustificate, prin falsificări de acte sau interpretare greșită a legii, cerințe de retrocedare a unei serii de clădiri din centrele istorice ale marilor orașe transilvănene, clădiri făcute prin munca comună, deopotrivă a românilor și ungurilor, și cedate de fostul imperiu numai bisericilor istorice ungurești, manifestări vădit iredentiste și destabilizatoare ca amplasarea plăcuțelor bilingve, amplasarea statuii celor 13 generali criminali de la 1848 la Arad sau preamărirea faptelor unor generali criminali ca Albert Wass, retrocedări de averi imense urmașilor grofilor.

Un lucru foarte grav este refuzul de a învăța limba română în școlile din comunele ungurești.

În încheiere, cer Guvernului României și Președinției să ia următoarele măsuri: să oprească și să descurajeze orice demers de separatism etnic, segregaționist, de impunere a autonomiei teritoriale pe criterii etnice în județele Covasna și Harghita, respectarea Constituției României cu privire la limba oficială, oprirea acțiunii de scindare a Universtității Babes-Bolyai și înființarea unei universități de stat în limba maghiară, drepturi egale acordate românilor din zonele în care sunt în minoritate numerică, schimbarea Codului electoral în sensul ca organizația culturală UDMR să nu mai beneficieze de voturile românilor prin redistribuire, verificarea tuturor retrocedărilor de teren și imobile acordate cetățenilor români de naționalitate maghiară, în special în zonele fost ocupate din Ardealul de Nord, ca urmare a Dictatului de la Viena.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Și eu vă mulțumesc, domnul senator.

Este adevărat că declarația politică a fost deosebită, dar ați epuizat integral timpul pus la dispoziția Grupului parlamentar al PRM, deși mai erau înscriși domnii senatori Dina Carol, Verginia Vedinaș și Nicolae Iorga.

 
  Alexandru Pereș (PD) - declarație politică având ca temă susținerea financiară a efectelor provocate de calamitățile naturale;

Invit la tribuna Senatului pe domnul senator Alexandru Pereș.

Se pregătește domnul senator Sogor Csaba, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, Unul dintre sectoarele economice cu cele mai mari probleme ca urmare a schimbărilor climaterice, precum și a multiplelor calamități naturale este, desigur, sectorul agricol.

De când e lumea, agricultura, deci, și agricultorii, au fost și vor fi dependenți de condițiile climatice, de soare, de precipitații și temperaturi.

În ultimii ani, însă, șocurile termice, ploile torențiale, grindina, fenomenele extreme, ca tornadele și, mai nou, seceta excesivă, cu temperaturi constant de peste 40, 50 și chiar 60 de grade la soare, au bulversat calculele economice și chiar viața obișnuită a multor români care muncesc și trăiesc de pe urma agriculturii și a creșterii animalelor.

Guvernele postdecembriste, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, precum și sistemul de asigurări au tratat, mai mult sau mai puțin responsabil, problema asanării sau, cel puțin, a reducerii efectelor negative pe care le produce schimbarea climei.

Modul șovăielnic și precar al ministerului de resort în refacerea sistemului de irigații și lipsa unei legislații coerente și ferme, aplicarea defectuoasă a Legii nr.18/1991 și a celorlalte legi de retrocedare provoacă haos și pierderi economice majore atât producătorului agricol, cât și economiei naționale.

Ca urmare, din nou vom fi obligați să stăm și să dăm bani serioși pentru a compensa necesitățile zilnice ale populației, apelând la importuri, finanțând astfel piața externă în detrimentul celei românești.

Promisiunile ministrului agriculturii de a apela la bugetul de stat pentru a compensa pierderile, ca urmare a calamităților naturale, se înscriu într-o obișnuită, înrădăcinată și chiar păguboasă situație pentru finanțele românești.

Legea nr.381/2002, lege privind acordarea despăgubirilor în caz de calamități naturale în agricultură, a fost un prim pas, dar nu suficient.

Ea nu a reușit și nu va reuși să acopere pagubele din ce în ce mai mari, ducând la disperare, la falimentarea unor societăți agricole și abandonarea lucrării a mai multor suprafețe agricole și, desigur, și a creșterii animalelor.

Societățile de asigurare nu au cum să suporte singure efectele calamităților, fără a avea și o componentă din alte surse.

Poate de la bugetul de stat, dar cuantumul acestor subvenționări trebuie să fie mai mare decât cel actual.

Acum, în 2007, efectele negative ale secetei prelungite au obligat Guvernul Tăriceanu să modifice indicatorul de deficit bugetar de la 2,6% la 2,8%.

Propunerea ministrului agriculturii, Decebal Traian Remeș, de a obliga producătorii să-și asigure culturile, momindu-i cu "vouchere", ar fi o soluție, ea fiind, însă, la stadiul de intenție, fără semnale clare de materializare într-un proiect legislativ.

Iată de ce, mă văd nevoit a reaminti că, în urmă cu doi ani, o propunere legislativă a unor colegi deputați, privind constituirea fondului național pentru dezastre în agricultură, era respinsă atât de Senat, cât și de Camera Deputaților, având, bineînțeles, un punct de vedere negativ de la Guvernul Tăriceanu, pe două considerente, și anume:

  1. Constituirea fondului îmbracă forma unui fond special, ceea ce contravine prevederii Legii nr.550/2002 privind finanțele publice;
  2. Anumite dispoziții din propunerea legislativă intrau în contradicție cu prevederile Băncii Mondiale, care specifică necesitatea înscrierii în buget a oricărei sume financiare.

Din păcate, dezastrele și calamitățile naturale cresc an de an în număr și în intensitate, iar efortul financiar necesar atenuării efectelor negative este din ce în ce mai mare.

Este, cred, momentul ca Guvernul și, în speță, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale să vină cu proiecte concrete și suportabile financiar, iar, dacă nu, să analizeze cu atenție inițiativele parlamentare și să nu refuze, din start, soluțiile care se propun.

Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule senator.

 
  Verestoy Attila (UDMR) - declarație politică având ca temă poziția UDMR-ului privind declarația politică a domnului senator Petru Stan;

Colegii din Grupul parlamentar al UDMR au clarificat cine intervine? Domnul senator Verestoy Attila, aveți cuvântul, microfonul 2 sau microfonul central, unde doriți! Se pregătește domnul senator Popa Nicolae.

Rugămintea pentru domnul senator Popa, doar un minut, pentru că mai este înscris la cuvânt domnul senator Ștefan Antonie.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Verestoy Attila:

Domnule președinte, Onorați colegi, Sigur că putem să facem anumite confruntări chiar aici, în fața dumneavoastră, privind anumite aspecte din istorie, dintr-o parte sau dintr-o altă parte.

Eu mă mir că sunt încă câțiva colegi, cu mai puțină experiență, care confundă această tribună a Parlamentului cu prelegeri tipic incitatoare, care se uită pe anumite pagini ale istoriei și numai pe o singură parte.

Noi știm că istoria noastră a fost încărcată, dar această istorie este încărcată cu fel de fel de fapte reprobabile, abominabile, deseori, dintr-o parte și din cealaltă parte - țin să accentuez acest lucru - și cel care a vorbit trebuia să știe, să-și aducă aminte că putem să vorbim și de alte localități, de alți sacrificați, crucificați ș.a.m.d.

Nu este cazul, nu este tribuna Parlamentului făcută pentru așa ceva, iar în acești 17 ani de zile să afirmi că UDMR-ul a continuat sau a avut ceva legat de astfel de fapte, este un lucru care consider că este de competența Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, care va analiza acest text spus întrucât a atinge o formațiune politică, prezentă în Parlamentul României datorită alegerilor, și a căuta legături între fapte reprobabile condamnate, de altfel, chiar de autoritățile și organele de justiție de pe vremea aceea și a lega aceste lucruri cu formațiunea noastră, eu cred că este o gravă greșeală și nu ar fi trebuit să fie făcută.

În rest, sigur, noi vom face, în continuare, ceea ce am făcut și până acum, deschis, la tribuna Parlamentului, prin propuneri, prin inițiative, prin amendamente pe care vi le supunem cântarului votului tuturor.

UDMR nu va impune și nu poate să impună altceva, decât ceea ce este susținut de o majoritate din acest Parlament.

Am avut deseori succes, am avut și eșecuri.

Din partea celor care au vorbit, ca antevorbitorul, nu am avut niciodată sprijin și, probabil, nici nu vom avea.

Nu voi apela, în continuare, la înțelegerea dânșilor, pentru că sunt legați de un trecut pe care noi l-am depășit.

Sunt prinși în secolul al XVIII-lea, al XIX-lea, nu știu care, dar nu au ajuns nici măcar la înțelepciunea pe care mulți au dobândit-o spre sfârșitul secolului al XX-lea.

Dar, acum, de când România este membră a Uniunii Europene, noi, UDMR-ul, suntem membri în familia europeană a partidelor populare și creștin-democrate, avem alte viziuni, avem o altă concepție despre conviețuire, despre conlucrare și despre o colaborare în cadrul unui Parlament sau în cadrul unui Executiv.

Am demonstrat și vom demonstra acest lucru, vom avea și dorim să avem sprijinul unei majorități și oferim sprijinul și votul nostru acelei majorități, care face ceea ce trebuie să facă pentru această țară, pentru ca, într-adevăr, nu numai prin nume și declarații, să fim o Românie care să fie considerată o țară mare în toate: în democrație, în prosperitate și nu într-o denumire a unui partid care nu se identifică cu idealul scris pe frontispiciul lui.

Atât despre poziția UDMR-ului privind o anumită declarație.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Nicolae-Vlad Popa (independent) - declarație politică cu tema Ministrul Tudor Chiuariu, garant al legalității Executivului Tăriceanu 2

Îl invit la tribuna Senatului sau microfonul 2, pe domnul senator Nicolae Popa, un minut.

Se pregătește domnul senator Adrian Păunescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Domnule președinte, Stimați colegi, Mi-am intitulat declarația politică "Ministrul Tudor Chiuariu, garant al legalității Executivului Tăriceanu 2".

Ministrul justiției, Tudor Chiuariu, un tânăr jurist, susținut de fostul său client, deputatul penal, Relu Fenechiu, a primit un cec în alb, din partea PSD-ului, la numirea în funcție, odată cu întregul Guvern Tăriceanu 2.

În multe situații, relatate de presă, s-a adeverit că acest minister este o pălărie mult prea mare pentru dânsul, cu toate că primul-ministru Tăriceanu a garantat că acest lucru nu se va întâmpla.

Aflăm, acum, că însuși ministrul justiției a ajuns în atenția DNA pentru o faptă incredibilă: și-a pus semnătura de legalitate - și subliniez, de legalitate - pentru aprobarea unui aranjament imobiliar în care un metru pătrat, în București, a fost subevaluat la 300 de euro, respectiv, de 10 ori mai ieftin decât prețul pieții în acea zonă.

Sigur că acest teren intră în folosul unei societăți cu capital privat și urmează să îmbogățească acei proprietari.

Cine a câștigat banii negri, va stabili DNA-ul.

Problema este că cel mai important reprezentant al justiției din Executiv, cu rea-credință, închide ochii la o asemenea potlogărie.

Ce încredere mai pot avea cetățenii României într-un asemenea ministru? Personal, nu-i mai pot cere o demisie de onoare, dar o demisie de dezonoare, tot o cer! Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Și noi vă mulțumim.

 
  Adrian Păunescu (PSD) - declarație politică referitoare la: demolarea statuii lui Avram Iancu; politica UDMR în Ardeal; moartea tragică a sergentului major Aurel Marcu; Wass Albert; Vladimir Voronin;

Îl invit la tribuna Senatului pe domnul senator Adrian Păunescu.

Se pregătește domnul senator Constantin Dumitru, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Aveți cuvântul, domnule senator Păunescu.

   

Domnul Adrian Păunescu:

Sigur, domnilor colegi, că avem fiecare gândurile noastre, frământările noastre, obligațiile noastre față de electorat, față de conștiința noastră, dar nu putem să nu observăm că în fața noastră se desfășoară, câteodată, adevărate spectacole verbale de ipocrizie și eludare a adevărului.

S-a luat apărarea aici UDMR, de către un udemerist, și bine s-a făcut, pentru că îmi închipui că nu poți să fii membru al unui partid, fără să crezi că este bun acel partid.

Dar adevărul este nițel altul.

În momentul în care un candidat udemerist, anunțat la europarlamentare, declară că va susține, nici mai mult, nici mai puțin decât schimbarea administrației, în toate datele ei de azi, și va impune regiuni în care să se vorbească, nu ca limbă maternă, de familie, ci ca a doua limbă oficială a zonei și chiar a țării, limba maghiară, în momentul în care se declară nevoia predării geografiei și istoriei, unor copii care vor trăi în această geografie și în această istorie, în această Românie, eu cred că lucrurile nu sunt așa de simple și că nu este vorba doar de jigniri, ci de dezbateri care trebuie să aibă loc.

Și se încalcă brutal Constituția.

Eu nu sunt pentru condamnarea nici unui partid la penalități pentru opiniile sale, dar nici nu pot să cred că oamenii care ridică problemele din Ardeal, așa cum sunt ele - este cazul colegilor de la Partidul România Mare - chiar dacă, uneori, o spun mai răspicat decât alți colegi din Parlament, sunt vinovați.

Vedeți, la ora la care vorbim, este în curs procesul unui mare criminal de război, Wass Albert.

Este un recurs la Cluj, prin care se încearcă, de către fiul lui Wass Albert, pe care, de asemenea, îl înțeleg,

că este om și vrea ca tatăl său să fie o icoană și nu un criminal, vrea să ne dovedească, împotriva adevărului, că nu tatăl său a făcut crimele, ci bunicul său ar fi dat acele ordine de omorâre a românilor, pentru vinovăția de a fi români.

Bunic - tot maghiar, firește.

Aici, vine colegul nostru care mi-e foarte drag, de altfel, ca partener de dialog - ne contrazicem, aproape tot timpul - dar cred că este un real partener de dialog, colegul nostru Verestoy (căruia, rostindu-i intenționat numele, îi dau posibilitatea să mă contrazică) și spune că vinovăția este de ambele părți.

Eu știu? Nu e nedrept? Sigur că istoria noastră, istoria României scoate în relief cu deosebire tragedia românească, din punctul nostru de vedere și că noi nu am scris încă din perspectiva Turciei sau a Ungariei istoria noastră.

Dar, în România, a apăra România, poate fi considerat un fapt vinovat?

Faptele istoriei nu pot fi chiar atât de ușor șterse, din istorie și din memoria prezentului.

Și asta, nu pentru că am avea nevoie mereu să aducem trecutul să țină loc de prezent.

Eu cred că noi trebuie să ne ocupăm și de - mai ales de - dezvoltare, de viitor, să ne ocupăm de această ecuație fragilă a fraternității cu toate minoritățile, dar, dacă un minoritar vine și-mi spune că în România sunt vinovate ambele părți, eu nu pot să accept asta.

Și nu pot să accept asta pentru că am datele istorice, am dreptatea pe care mi-au lăsat-o cei de dinainte de mine și am, mai ales, acest fapt de toată lauda: deschiderea, bunăvoința de a înțelege lucrurile.

Dar nu poți să spui, după Ip, Tresnea, Moisei, Sucutard, Mureșeni de Câmpie, Țaga, nu poți să spui, că vina este de ambele părți.

Asta ar însemna să negi legitimitatea României.

Adică era vinovat și preotul Bojor de la Mureșenii de Câmpie, care a fost luat noaptea și omorât de horthyști, împreună cu familia lui, erau vinovați și cei o sută și ceva de oameni de la Ip și cei o sută și ceva de la Tresnea, sunt la fel de vinovați ucișii, ca și ucigașii lor.

Căci, una este să te ridici împotriva ocupantului și alta este să reprimi pe țăranul, pe muncitorul, pe învățătorul, pe preotul care-și apără drepturile naționale.

Am mai spus asta: da, într-o fotografie a unui incendiu, poți vedea și pe incendiator, dacă nu cumva a fugit, și pe cel care vrea să stingă focul.

Într-o stagnare bolnavă, poți crede și afirma că amândoi sunt vinovați.

Uite incendiul! Dar nu e totuna să arunci 167 de români într-o groapă comună cu var nestins și să ceri după aceea dreptate, să ceri un monument pentru ei și atât, nu revanșe.

Așa cum spunea preotul greco-catolic, părintele Vasile Lucaciu, într-o scrisoare a sa către Gheorghe Pop de Băsești, atenție, la sfârșitul veacului 19, când era închis la Seghedin, când era la proces (arestat de unii dintre strămoșii celor care consideră că suntem egali în nedreptate) așa spunea Lucaciu la proces "mă voi răzbuna și răzbunarea mea va fi cumplită pentru ei".

Să vedeți ce răzbunare propunea și avea să și ducă la capăt acest om. "Eu voi ajunge să fiu deputat de Satu Mare pentru Dieta din București".

Asta era răzbunarea, nu altă crimă, pentru compensație.

Sunt precipitat la vorbă, pentru că mă doare că trebuie să o luăm mereu de la început, în această confuzie voită.

Criticul Pompiliu Constantinescu spunea undeva: "În România nimic nu durează: din 30 în 30 de ani rediscutăm, reluăm totul".

Se pare că și mai devreme de 30 de ani.

Nu aș fi vrut să dezbatem asta, dar nu pot să accept că oameni, care au apărat drepturile românilor din Ardeal, sunt vinovați.

Nu pot să accept ideea absolut imbecilă de a fi dărâmată statuia lui Avram Iancu de la Cluj, după ce decenii și decenii a lipsit din Cluj, pentru că nu știu cine are gustul artistic, vai de mine! gustul artistic, de a o dărâma.

Asta îi interesează pe nemernicii care vor să dărâme statuia lui Avram Iancu de la Cluj? Îi interesează problemele artistice!!! Suntem prea capitularzi în fața iredentiștilor și separatiștilor.

Ei nu sunt purtători de gust artistic. Ei poartă în ei ură și răzbunare. Și vor să-l mai omoare odată pe Iancu. Așa ceva nu poate fi admis.

Toate ar fi cum ar fi, le-am critica și am merge mai departe, dar, din păcate, ele lucrează împreună.

Împreună și cu declarația că Statul Național Unitar Român este o cârpă colorată, împreună și cu toate aceste provocări la care asistăm.

Am fost ieri la Țebea, în indiferența tristă a presei române, a televiziunilor, care se ocupă de toate lucrurile spectaculoase, inclusiv de gușa președintelui (îi dorim sănătate), dar nu se ocupă de faptul că niște oameni s-au strâns, inclusiv membri ai UDMR, care au și depus o coroană, s-au strâns la Țebea ca să-l omagieze pe Avram Iancu și mai ales să încerce să facă socoteala ce s-a întâmplat în acești 135 de ani de la moartea lui Avram Iancu până azi.

Din păcate, nu s-a întâmplat ceea ce trebuia să se întâmple.

Drepturile naționale și cu deosebire drepturile sociale ale oamenilor din această țară, au rămas mai mult proiecte.

Trăim într-un climat de anomalie, de abuz și de absurditate. Nu numai noi, ci toată lumea. Dar noi, cu deosebire.

Mâine se împlinesc 6 ani de la căderea Gemenilor din New York. Dumnezeu mi-a dat și această șansă, și această clipă de groază, să fiu acolo, la câteva sute de metri de acel loc și încă nu am înțeles nimic nici din asta.

Pe plan mondial continuă stârnirea, nu potolirea teroriștilor. Sunt lucruri pe care trebuie să le vedem și să le înțelegem.

Una este să sufli în foc, ca să-l stingi, alta este să sufli în foc, ca să-l aprinzi și mai tare.

Din păcate, astăzi pe plan mondial se suflă în foc să se aprindă și mai ales se suflă în foc, să se ia petrolul de dedesubt.

Aflăm de la Ministrul Apărării, care este un om cu demnitate, trebuie să spun că am prețuire pentru el, Teodor Meleșcanu, colegul nostru senator, că dacă mașina în care se afla, tabul în care se afla sergentul major Aurel Marcu ar fi avut și la podea un blindaj corespunzător, omul nu ar fi murit.

Vă dați seama de ce ține viața unor oameni. De zgârcenia noastră în a face un blindaj și la nivelul podelei.

E drept? Era aceeași reacția noastră dacă era frate cu noi acest om care a murit pentru că nu a avut blindaj corespunzător la podea? Eu îl felicit pe Teodor Meleșcanu pentru că a avut tăria să spună acest lucru și, desigur, voi fi alături de el dacă se va bate pentru ca oamenii să nu mai fie trimiși la moarte prin neglijarea unor aspecte atât de importante, cum este podeaua tabului.

V-am vorbit despre ce se întâmplă cu Wass Albert, care drept să vă spun nu e un scriitor rău, e un scriitor bun, dar nu despre scriitor vorbim.

Românii din Ardeal nu uită chestiunile acestea de moarte și memoria colectivă e uneori un judecător mai aspru decât o Curte de Apel, un judecător mai aspru și mai drept.

La Chișinău are loc din nou o resurecție a bolșevismului ordinar, președintele Voronin participând efectiv la strângerea șurubului pentru ca moldovenii să nu poată obține vize în timp util, mai ales pentru rațiuni economice și sociale.

Nu trebuie să ne facem iluzii, vizele pentru România nu sunt vize neapărat de drag de România, ci vize prin care foarte pătimiții noștri frați din Basarabia ajung în Europa să lucreze și să scape, măcar pentru un timp, de sărăcie.

Cred că asistăm la construcția sub ochii noștri a unei pușcării cu numele Vladimir Voronin.

O pușcărie în care moldovenii nu sunt obligați să stea toată viața, pentru că după câteva luni de umilințe și de îmbolnăviri la cozile la care așteaptă poate obțin viză. (În sală, un senator, cu spatele spre vorbitor, vorbește)

Vă rog să mă iertați că stau cu fața la spatele dumneavoastră, domnule coleg.

Da. Tocmai ziceam că vă rog să mă iertați domnule coleg, că stau cu fața la spatele dumneavoastră.

Da. Ziceam că îmi cer eu iertare.

N-am să uit niciodată ce priveliște tandră mi-ați oferit.

Este o problemă și a noastră.

Se aduce în discuție mereu statalitatea Moldovei. Statalitatea Moldovei este căderea de la marele abuz al pactului Ribbentrop-Molotov și, firește, Hitler-Stalin, la mai micul abuz al declarării independenței Moldovei. Adevărul e că noi am crezut că facem un bine recunoscând independența Moldovei față de imperiu. Dar independența aceasta devine un zid și datorită slăbiciunii noastre, un zid intre noi și Moldova.

După părerea mea, trebuie să protestăm, și la nivelul organismelor din externe, în numele și pentru frații din Moldova.

Așa ceva, să creezi o pușcărie, în văzul lumii, și să nu-i mai lași pe oameni să-și facă drumurile pe care le au de făcut este intolerabil în 2007.

A fost întotdeauna intolerabil, dar parcă altfel arăta Europa din proiectul anului 1989, pe care l-a îmbrățișat Răsăritul Europei.

Concomitent, în România, are loc un atac aproape criminal la adresa generației vârstnice.

Îl semnalez pentru că el vine și din partea unor oameni politici, și din partea unor gazetari, și din partea unor cercuri de interese deocamdată fără chip.

Dar se încearcă eliminarea generației vârstnice din scenă, ca parte, ca depozitar de fapt al memoriei și al înțelepciunii.

Semnalez faptul și voi reveni la el, pentru că, și prin pensionație, și prin expirație, și prin lustrație, și prin minciunație, tot în aceeași direcție se bate.

Șo pe ei! La 17 ani de la declarația de independență a atotproclamatei Republici Transnistrene, Smirnov spune "cu cât vom fi mai datori față de Rusia cu atât mai repede ne va lua Rusia"! Asta este de fapt gândirea liderilor zonei respective.

Așa că nu trebuie să ne așteptăm la cine știe ce miracole.

Semnalez încă un fapt.

Mergem prost în domenii în care eram străluciți, de exemplu în gimnastică și ne închipuim că lucru se va repara foarte repede și că vom redeveni ce am fost.

Aș vrea să semnalez miracolul, ca parte componentă a condiției umane.

Câtă vreme nu vom înțelege că nu mereu apar mari valori și că, atunci când apar, ele trebuie apărate, nu vom face nici un pas înainte.

Am avut mari valori, putem avea în continuare mari valori, deocamdată, nu le putem programa, însă pentru asta nu trebuie scoși din uz oameni ca Belu și Bitang, nu trebuie dată la o parte experiența de profesori și, repet, încă este timp să înțelegem tehnica miracolului, care nu tine de voința noastră.

Ieri, la Țebea, unde am avut norocul și însărcinarea să vorbesc, am trăit o răzbunare de tip personal.

În anii 70, am reinventat Serbările de la Țebea.

Lucrul acesta nu mi-a fost recunoscut multă vreme, dar acolo am dat un răspuns pe care sunt obligat să-l pun în circulație și aici, pentru că nu am constatat că oamenii care fac ziare ar fi interesați de aceste lucruri, care s-au petrecut acolo și la care au participat toate partidele politice, a participat omul Președinției, omul Guvernului, toți.

Însă nu vreau să vă citesc poemul respectiv aici, sunteți probabil și așa sătui de cuvinte.

V-aș cere îngăduința să-l alătur cuvântului meu de azi și să facă parte integrantă din acest cuvânt.

Veți avea surpriza să vedeți că și o poezie poate contribui la armonia unei comunități.

Cuminecare la Țebea
Cei care își permit tranzacții
Pe seama-ngăduinței noastre,
Cei care vor să dea Ardealul,
Ca pradă, câinilor turbați,
Cei care seamănă minciună,
Ca noi să suportăm dezastre,
Să vină-n cimitir la Țebea,
Să fie judecați de frați.

Ardealul nu-i negociabil
Și nu-i teren de vânătoare,
Nu poate niciun terchea-berchea
Să și-l arunce-n șa, cum vrea,
Și nici samsarii de ținuturi
Să-l bage-n traistă, fiecare,
Aici e totuși România
Și-o locuiește cineva.

Dar parcă reapar strigoii
Din umbra cinicelor hoarde,
Oricând e-n lume tulburare,
Revin pe-aici acești strigoi,
Însângerate iredente,
Separatisme revanșarde,
Și moartea circulă în voie,
Autonomă, printre noi.

Așa că ne întoarcem, astăzi,
La Țebea, să luăm putere,
Să-i cerem Iancului iertare,
Îngenunchind lângă mormânt,
Să-i povestim presentimentul
Că parcă însăși mama piere,
Când, prin trădarea unor lideri,
E ofensat Ardealul sfânt.

Cei care vând durerea țării
Și limba ei o persecută,
Și dau Fundațiile Gojdu,
Pe o para și pe un vot,
Râvnesc să facă România
Pensionară surdo-mută,
O hoață de trimis la gherlă,
Cu Miorița ei cu tot.

Mai cald e în cămașa morții,
Ca în tunicile străine,
Abuzul federalizării
E un pervers microb mortal,
Ne reculegem lângă Iancu,
Unde Ardealul însuși vine
Și se închină României
Incoruptibilul Ardeal.

Ca dintr-o dacică poruncă
În clară ordine romană,
Pe crucea Iancului, la Țebea,
Gorunii fac din frunze nimb,
Ardealul ni-i înțelepciune,
Putere, logică, icoană,
El este Sarmis, Țebea, Alba,
Nu târg de sclavi
Și ban de schimb.

În sanctuarul de la Țebea
Supremul adevăr se-nvață,
Un clopot bate românește,
Un tulnic spune dorul său,
Să se audă de departe
Că dăm plângând un semn de viață,
Acelor frați fără speranță,
La Cernăuți și Chișinău.

E risipită țara noastră,
În dezunirea ei majoră,
Dar haideți să uităm că suntem
Încrâncenați și ranchiunoși,
Precum și-a tot sfidat tiranii
Bisericuța Tricoloră,
Să ne mai vindece o dată
Rușinea față de strămoși.

Aici, acei ce-și mint poporul
N-au dreptul legitim să intre,
Le ard vertebrele spinării,
Le urlă aeru-n plămâni,
Veniți la Țebea, onorându-i
Pe toți eroii din morminte,
Lumina Iancului veghează,
Cuminecați-vă, Români!

Aici nu-i Kosovo, cum crede
Vreun răspândac de modă veche,
Aici e demnitatea noastră,
Mereu, la bine și la greu,
Este Ardealul României,
Ardealul fără de pereche,
Aici, când obosit se simte,
De-atâta dragoste și veghe,
Aici, în Apuseni coboară,
În nopți de taină, Dumnezeu.

Aș încheia cu un lucru pe care l-am spus și ieri acolo, apropo de faptul că limba română este considerată de unii o limbă pe care învățând-o, de exemplu, maghiarii plâng.

Am refuzat cu îndărătnicie această variantă, nu cred că este așa.

Mai mult decât atât, cred că - mă rog, spun asta din experiența mea cu oameni de talent și de cultură - maghiarii luminați din România, vorbesc românește cu foarte mult talent.

Ei, cetățenii români, de naționalitate maghiară, nu-și uită limba maternă, dar vorbesc românește cu mult talent.

Am precizat, și ieri, la Țebea, că autorul muzicii uneia dintre cele mai răspândite piese muzicale ale anilor acestora, și interpretul cântecului "Totuși iubirea", era și a rămas maghiar: se numește Majay Gyozo.

Și vorbea ca un profesor de limbă română.

Față de această ofensă la adresa limbii române, am spus la mormântul lui Avram Iancu, aceste 4 versuri, pe care le spun și acum, nedorind să vă țin prea mult cu poemul de care vă spuneam, și pe care, repet, cer îngăduința dumneavoastră să-l alături textului oficial al rostirii mele de azi. "De toată trădarea aceasta, De toată pornirea păgână, De trecerea ta în rezervă, Tu iartă-ne, limbă română!" (Aplauze)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Constantin Dumitru (PNL) - declarație politică având ca temă jocurile politicianiste de imagine ;

Grupul parlamentar PSD mai are 3 minute.

Grupul parlamentar PNL, domnul senator Constantin Dumitru.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Se pregătește domnul senator Gheorghe David, Grupul parlamentar PD. (discuții)

După cum știți, se dă cuvântul în ordine, iar ultimii colegi sunt cei independenți.

   

Domnul Constantin Dumitru:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu contează când se înscriu, ci contează ordinea la care se dă cuvântul.

Mă iertați.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 
   

Domnul Constantin Dumitru:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Noua sesiune parlamentară deschisă acum o săptămână devine o reluare a sfârșitului sesiunii trecute.

Tema populistă a moțiunii de cenzură prinde din nou contur atunci când interesele de grup nu coincid cu interesele naționale, privind o stabilitate politică până la alegerile parlamentare din 2008.

În prag de alegeri pentru Parlamentul European, opoziția de stânga, cât și cea așa-zis de dreapta, formată tot pe un pilon stângist, se întrece în a-și arăta mușchii prin utilizarea instrumentului decizional, cel mai important al legislativului: moțiunea de cenzură.

După cum se știe, moțiunile de cenzură au un caracter benefic, constructiv prin rolul lor de a trage semnale de alarmă asupra politicii Executivului căruia i se adresează, dar au și un rol negativ, destabilizator din perspectiva socio-economică, mai ales când un Guvern nu are nici măcar 6 luni de mandat pentru a justifica performanțele sau neîmplinirile sale.

Astfel se ajunge la un abuz mai ales când, pentru a satisface nevoile populiste, plimbi această sabie a lui Damocles deasupra capului unui Guvern care se luptă pentru a impune politicile economice necesare reformării instituționale, reformă cerută insistent de Bruxelles.

În speranța captării unui electorat dezamăgit, o parte din opoziție încearcă să-și arate colții tocmai într-un moment care este neindicat.

Mai ales dacă luăm în considerare ultimul sondaj INSOMAR în care aproape 60% dintre români cred că actualul Guvern nu ar trebui să rămână în funcție.

Dar, vorba proverbului: "fiecare pasăre pe limba ei piere".

Nu este exclus să o pățească și colegii de la PSD sau PD cărora le place de la un timp încoace să se joace cu moțiunile.

Stimați colegi, să nu uităm că există și un revers al medaliei, mai ales că populația punctează aceste destabilizări politice, fiind sătulă de promisiuni și discursuri oratorice.

Cu toți consultanții politici străini angajați să stabilească strategii... (rumoare, discuții) ".. strategii cu tentă populistă, se uită un fapt: alegătorii acestei țări s-au maturizat și ei din 1990 încoace.

Nu mai înghit așa ușor gogoși de genul sporurilor salariale, privilegiilor financiare pentru diferite categorii sociale, promise de anumiți politicieni din programele de guvernare propuse de aceștia, mai ales că, la nivelul mental al oamenilor de rând, se conștientizează că promisiunile cu creșterea nivelului de trai s-au concretizat mai mult în taxe și impozite atunci când creșteau cu câteva procente salariile sau pensiile.

Stimați colegi, pentru a se ajunge la o stabilitate și creștere economică reală este nevoie de o stabilitate politică.

Acest fapt nu-l înțelege opoziția care înțelege stabilitatea politică doar atunci când este ea la guvernare.

Apropierea de alegerile parlamentare și lipsa fondurilor guvernamentale pentru anumite administrații locale, obișnuite să câștige alegerile numai din pomeni electorale, forțează pe cele două partide majore din opoziție, PD și PSD, să dovedească lipsă de maturitate politică europeană, mai ales acum când ne așteaptă ani grei de reformă instituțională și de fiscalitate ridicată datorată corelării politicilor românești la cele europene.

Jocurile politicianiste de imagine dovedite de anumiți lideri care trăiesc cu speranța că vor conduce această țară, chiar și pentru câteva luni, având încăpățânarea personală să fie morțiș pe fotoliul de premier la Palatul Victoria, dovedesc să tranziția mentalităților și ideilor politice de la comunism la democrație continuă la nesfârșit.

Ce este dramatic în tot ce afirm este faptul că această piesă de teatru - să o intitulăm "Jocul de-a moțiunea" - devine dintr-o dramă cu iz comic o tragedie a căror costuri nu sunt suportate de noi, parlamentarii, ci de poporul acesta amărât care-și pierde orice dram de speranță în a vedea politicieni interesați și de soarta acestei țări, nu numai de interesele lor proprii.

Vă mulțumesc. (aplauze)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Gheorghe David (PD) - declarație politică având ca temă construcția unor școli noi în județul Timiș;

Deși vă reamintesc că în urmă doar cu o legislatură era un slogan frumos, interesant: "Nici o sesiune fără o moțiune!".

Îl invit la tribuna Senatului pe domnul senator Gheorghe David.

Se pregătește domnul senator Ștefan Mihail Antonie.

   

Domnul Gheorghe David:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, pariul privind reabilitarea și construcțiile de noi școli a fost pierdut de actuala conducere a Ministerului Educației și Cercetării.

Prezent la audieri în calitate de candidat pentru funcția de ministru al educației și cercetării, în plenul celor două comisii parlamentare de specialitate, domnul Cristian Adomniței făcea afirmația: "Nu vor exista școli care la 15 septembrie să nu fie reabilitate și construcții nefinalizate." Ne aflăm cu câteva zile înainte de începerea unui nou an școlar și în toate județele din țara noastră există încă multe lucrări de reparații și construcții nefinalizate de pe urma cărora va avea de suferit procesul de învățământ.

Desigur că aceste nerealizări se datorează în mare măsură neimplicării suficiente a autorităților locale, dar și nefinanțării în timp util a acestor obiective.

În cele ce urmează am să mă refer doar la județul Timiș pe care îl reprezint în Parlament și unde am efectuat mai multe deplasări, mai ales în zona rurală, cu scopul de a afla stadiul în care se găsesc aceste unități de învățământ la început de nou an școlar.

Astfel, din cele constatate și potrivit datelor centralizate la nivelul Inspectoratului Școlar al Județului Timiș, din totalul unităților școlare de 715, numărul acelora la care s-au finalizat lucrările de reparație este de 228.

La alte 442 de unități, lucrările se află în curs de desfășurare, din care cu lucrări executate în proporție mai mică de 50% sunt 53, iar în alte 389, procentul realizărilor se situează între 50 și 90%.

Autorizație sanitară dețin un număr de 416 unități, 89 au depus documentația pentru autorizare, însă mai există 210 unități școlare neautorizate.

Desigur, în mare parte, sunt școli din localități rurale cu număr mic de elevi, cu precădere din clasele primare.

Motivele pentru care nu s-au finalizat aceste lucrări sunt mai multe.

Am să amintesc doar câteva.

Astfel, pe perioada vacanței din vara acestui an au fost alocate fonduri pentru reabilitarea consistentă a 11 școli din mediul rural.

Din informațiile pe care le dețin, punerea în operă a acestor fonduri se desfășoară anevoios, existând chiar riscul ca ele să nu fie cheltuite până la sfârșitul acestui an.

Fiind vorba despre bani destul de mulți, cheltuirea lor obligă ordonatorul de credite să organizeze licitații pentru adjudecarea lucrărilor.

Cu toate aceste, ca să dau doar două exemple, la licitațiile organizate la sfârșitul anului școlar trecut, în luna iunie, pentru adjudecarea lucrărilor de reabilitare a școlilor generale din comunele Chevereșul Mare și Criciova nu s-a prezentat nici un constructor.

Sunt informat că ele se vor repeta în prima parte a acestei luni.

Evident, în situația că vor fi adjudecate, procesul de învățământ va avea de suferit.

Nu este mai puțin adevărat că pe o tot mai evidentă criză de constructori, cauzată de migrarea forței de muncă din domeniu, o altă cauză o reprezintă slaba preocupare a instituțiilor locale, primăriile în primul rând, de a-i determina pe beneficiarii de ajutoare sociale, altfel apți de muncă, să muncească în folosul comunității, în primul rând în astfel de investiții de interes public și nu la săpatul șanțurilor pentru scurgerea apelor pluviale sau văruitul pomilor, care, de cele mai multe ori, sunt o formă de acoperire a nemuncii.

Stimați colegi, dacă într-un județ de referință pentru țara noastră, cum este județul Timiș și unde Inspectoratul Școlar Județean s-a străduit, făcându-și din plin datoria, sunt încă atâtea probleme nerezolvate, oare ce putem afirma despre alte zone cu potențial mult mai scăzut, comparativ cu județul Timiș? Vă mulțumesc. (aplauze)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Ștefan-Mihail Antonie (PD) - declarație politică având ca subiect situația școlilor la început de an școlar în județul Mureș;

Îl invit la tribuna Senatului pe domnul senator Ștefan Antonie.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Ștefan-Mihail Antonie:

Vă mulțumesc, domnule președinte și sigur că mulțumirea mea este cu atât mai mare cu cât mă recunoașteți că sunt membru PD și sunt pe lista celor propuși de PD pentru declarația politică.

Să vă prezint declarația mea politică.

Pentru că suntem la începutul anului școlar, Guvernul, în stil pompieristic "ia măsuri".

Prefecții fac controale peste controale, dar mare lucru nu se întâmplă pentru că banii de investiții pentru școli au venit târziu și de preferință în comunele unde sunt primarii puterii.

Am făcut o verificare în județul Mureș și 80% din fonduri au fost dirijate spre primăriile conduse de PNL și UDMR.

Vă reamintesc, domnilor guvernanți, că elevii nu merg la vot.

După ce au reușit să numere steluțele europene și să desființeze cea mai mare tabără de vară din țară, domnul ministru Adomniței nu reușește să ne spună ce se va întâmpla cu învățământul românesc.

Ni se spune de teste naționale, de bacalaureat, de curricule școlare, dar nu ni se spune cum ajung copiii la școală, câte posturi sunt neocupate, câte sunt ocupate temporar de suplinitori, cum putem motiva cadrele didactice să rămână la catedră.

Calitatea învățământului depinde major de calitatea pregătirii profesionale a cadrelor didactice, de implicarea lor în procesul educațional.

Sunt curios să aflu care este viziunea domnului ministru asupra evoluției învățământului românesc.

Probabil Capitolul Educație din Legea bugetului pe 2008 va aduce un răspuns satisfăcător, căci altfel va fi jale.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Mihai Țâbuleac (independent) - declarație politică având ca teme: România și spiritul democrației europene; dezbaterea de urgență a ordonanțelor guvernamentale referitoare la alegerile pentru Parlamentul European;

Stimați colegi, din partea domnilor senatori independenți mai solicită cuvântul - și vă rog să acceptați - domnul senator Țâbuleac.

Microfonul 2, dar pentru o intervenție care să nu fie mai lungă de 2 minute.

Adresez, de asemenea, rugămintea colegilor senatori Ioan Chelaru, Ion Vărgău, Dina Carol, Verginia Vedinaș și Nicolae Iorga, care nu mai pot prezenta declarațiile politice, să le înregistreze la secretariat.

Vă mulțumesc.

   

Domnul Mihai Țâbuleac:

Vă mulțumesc, domnule președinte pentru generozitate.

Declarația politică mi-am intitulat-o "România și spiritul democrației europene".

Cu mare interes l-am ascultat pe domnul Jose Manuel Durao Barosso, președintele Comisiei Europene, vorbind despre faptul că Guvernul României are obligația să respecte spiritul democrației europene.

Contextul se referea la faptul că, deși Parlamentul României a adoptat Legea nr.33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, a intervenit brutal Guvernul și a introdus prevederi contrare care au anihilat principiul egalității de șanse.

Chestiunea este deosebit de importantă și merită a fi dezbătută pe larg.

Pentru o mai bună înțelegere trebuie găsit răspunsul potrivit la mai multe întrebări.

  1. Acuzația este reală sau ține de lupta și rivalitatea politică?
  2. Avem sau nu un Guvern cu comportament nedemocratic în România?
  3. Egalitatea de șanse este anihilată doar în zona politică sau și în cea economică sau alte domenii?
  4. Putem progresa doar adoptând directive și înființând instituții sau mai avem nevoie și de un anumit comportament, adică de un anumit caracter? Dovada că Guvernul a acționat împotriva principiului egalității de șanse se regăsește într-o ordonanță de urgență adoptată în februarie anul curent, prin care au fost stabilite criterii diferite pentru accederea reprezentanților partidelor politice în birourile electorale.

Astfel, partidele parlamentare au loc de drept, iar partidele neparlamentare vor fi supuse procedurii de tragere la sorți.

Numai pentru că are vechime în Parlamentul României și calitatea de membru permanent al Guvernului, UDMR beneficiază de un regim privilegiat, în raport cu un partid sau o alianță politică ce s-a înființat cu respectarea întocmai a prevederilor legale, în intervalul de după precedentele alegeri parlamentare.

Ordonanța pare că este emisă special pentru UDMR.

Citez: "Biroul se completează cu câte un reprezentant al partidelor politice parlamentare, precum și al organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care au un grup parlamentar propriu în ambele Camere ale Parlamentului". Am închis citatul.

Decât așa o exprimare elaborată, nu era mai simplu să fi spus "UDMR"?

Putem face și o comparație între texte și tot la aceeași concluzie ajungem.

Iată articolul 18 din lege - citez din nou -: "Repartizarea timpilor de antenă pentru accesul la serviciile publice de radio și televiziune se face având în vedere ponderea candidaturilor fiecărui partid politic, fiecărei alianțe politice, alianțe electorale, precum și candidaturile independente în numărul total al candidaturilor definitive." Am închis citatul.

Și iată ce a făcut ordonanța guvernanților din articolul 18 al legii - citez: "Activitățile sunt realizate având în vedere următoarea pondere din timpii de antenă alocați: a) 4/5 se repartizează în mod egal partidelor politice parlamentare, alianțelor politice sau alianțelor electorale dintre acestea, precum și organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care au grup parlamentar propriu în ambele Camere ale Parlamentului; b) 1/5 se repartizează în mod egal partidelor politice neparlamentare, alianțelor politice sau alianțelor electorale dintre acestea." Am închis citatul.

Aveți dovada pentru: discriminare, călcarea în picioare a principiului egalității de șanse, faptul că avem un Guvern cu comportament nedemocratic.

Stimați colegi,

Vă întreb: cine trebuie să fie mai tare în țară, pentru ca să se poată spune că România respectă spiritul democrației europene? O lege dreaptă, emisă de Parlament, sau o ordonanță nedemocratică, emisă de un Guvern disperat, care, de teamă că va pierde în Parlamentul României, se agață de Parlamentul European? Este cel puțin ciudat și faptul că ordonanța nu a ajuns până acum în dezbatere parlamentară, deși a fost emisă în februarie și suntem deja în septembrie.

Constituția spune că atunci când se emite o ordonanță de urgență, iar Parlamentul se află în vacanță, convocarea se face obligatoriu, în maximum 5 zile, sigur, pentru a dezbate documentul respectiv.

În cazul în speță, emiterea s-a făcut în cadrul sesiunii parlamentare, dar atunci, cine se face vinovat pentru faptul că parlamentarii au plecat în vacanță, făcând abstracție că aveau o problemă nerezolvată? Din nou se dovedește că șmecheria bate democrația.

Mă opresc aici cu exemplele și mă rezum doar la domeniul activității partidelor politice, dar vă asigur că putem găsi peste tot dovezi ale încălcării principiului egalității de șanse, mai ales în zona activității economice.

Doamnelor și domnilor, stimați colegi, Cer președinților celor două Camere ale Parlamentului să introducă urgent în dezbatere ordonanțele guvernamentale referitoare la alegerile pentru Parlamentul European, iar pe dumneavoastră vă rog să participați la aducerea acelor corecții care să ne dea dreptul să susținem că în România se respectă spiritul democrației europene.

Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule senator.

 
   

Stimați colegi,

Practic, timpul repartizat grupurilor parlamentare a fost epuizat.

Repet rugămintea adresată colegilor senatori care nu au reușit să-și prezinte declarațiile politice, datorită epuizării timpului, să le înainteze la secretariat.

 
   

Declarații politice neprezentate în plenul Senatului

 
  Carol Dina (PRM) - declarație politică referitoare la efectele distrugătoare ale ploii torențiale din județul Galați;

Domnul Carol Dina:

Stimate domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Ploile din săptămâna trecută au lovit năprasnic și județul Galați.

Primul oraș din România care a căzut aproape în totalitate pradă viiturilor este Tecuciul.

Potrivit bilanțului provizoriu întocmit de Prefectura Galați: au fost afectate 27 de localități; au decedat 3 persoane, iar 1.295 de persoane au fost evacuate, din care 762 în municipiul Tecuci.

Din cele 1.335 de case care au fost inundate, 500 se găsesc în Tecuci.

Au mai fost afectate semnificativ: 646 de anexe gospodărești, 30 de poduri și 46 de podețe.

Municipiul Tecuci a fost lovit din două direcții de apele dezlănțuite: ploaia torențială, care a depășit 130 litri pe metru pătrat, și puhoaiele de apă care veneau dinspre nord, din zona Vasluiului.

Coloanele uriașe de apă s-au format inițial și pe versanții apropiați orașului, care au fost despăduriți cu brutalitate, în ultima perioadă, de oameni iresponsabili, tolerați de autorități.

Tecuciul este traversat de pârâul Tecucel, a cărui adâncime nu depășește în mod normal 50 cm și care se varsă în râul Bârlad.

Oamenii disperați nu înțeleg cum de a fost posibil ca pârâul Tecucel să crească cât casa.

Ei afirmă că apa a venit atât de mare pentru că pârâul era colmatat cu gunoaie și buruieni.

Realitatea inundațiilor catastrofale din Tecuci și zonele limitrofe prinde contur.

Lipsa digurilor de apărare cu înălțarea malurilor la cele două ape curgătoare din zonă, precum și nerespectarea normelor de mediu, au dus la transformarea albiei Tecucelului în groapa de gunoi a orașului.

Această situație trebuie asumată de autoritățile locale care nu au manifestat exigență pentru protejarea mediului cu respectarea normelor legale.

Premierul Tăriceanu, care, imediat după dezastru a vizitat zona calamitată, a constatat urmările dezastrului și a dispus măsuri urgente pentru ajutorarea oamenilor.

Din păcate, intervenția factorilor responsabilizați de primul- ministru nu este pe măsura situației grave în care se află de aproape o săptămână peste 1.200 de oameni, care nu au adăpost și hrană.

Este imperios necesar ca cetățenii sinistrați să fie efectiv ajutați să-și refacă locuințele și gospodăriile, pentru ca viața lor să intre pe făgașul normal.

Totodată, rog Guvernul să dispună realizarea investițiilor necesare pentru executarea unui sistem de regularizare a bazinului hidrografic al pârâului Tecucel.

  Ion Vărgău (PSD) - declarație politică având ca subiect începutul anului școlar și problemele cu care se confruntă școala în județul Tulcea;

Domnul Ion Vărgău:

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori,

Integrarea în Uniunea Europeană a însemnat pentru mulți un nou curent în domeniul economic și social, în care au crezut și au sperat că le va aduce un trai mai bun și condiții de viață civilizate.

Toți românii își doresc o educație și un viitor mai bun pentru copiii lor, dar, din păcate, învățământul românesc este încă foarte departe de europenizare.

Începutul anului școlar a scos la iveală problemele cu care se confruntă, de ani de zile, sistemul de învățământ.

În ultimii ani de guvernare, 15 septembrie nu a mai reprezentat o bucurie pentru elevi, părinți și profesori, acest sentiment fiind înlocuit cu unul de îngrijorare.

Din nefericire, județul Tulcea nu face excepție din acest tipar.

Și aici începerea anului școlar întâmpină probleme: nu toate unitățile școlare vor putea să își primească elevii în clase.

Cauzele sunt multiple, fie cei care trebuia să se ocupe de acest aspect nu și-au îndeplinit atribuțiile, fie este vorba doar de neglijență din partea autorităților.

Întreaga țară se confruntă cu o situație dezastruoasă, unele școli arată ca un șantier, iar profesorii sunt nevoiți să strângă bani pentru a-și vărui clasele, multe unități școlare nu au sistem de încălzire, surse de iluminat și au fost declarate focare de infecție.

Domnule ministru, toate acestea se întâmplă într-o țară proaspăt integrată în Uniunea Europeană, unde învățământul trebuie promovat și susținut, iar calitatea actului educațional este foarte importantă.

Îmi amintesc cu tristețe de anul școlar 2005-2006, când dascălii nu au mai suportat indiferența guvernanților și au ieșit în stradă pentru a-și cere drepturile.

Chiar și în aceste condiții nu au fost respectate cererile profesorilor, care au fost nevoiți să se întoarcă la catedră, fiind amenințați că nu își vor mai primi salariile.

Din păcate, statisticile arată că și în acest an au fost încadrați mulți profesori necalificați, deoarece unii nu au promovat examenul de calificare, iar foarte mulți nu s-au prezentat, deoarece nu sunt motivați, încercând o reorientare profesională.

În acest moment la nivel național, sistemul de învățământ se confruntă cu o criză de cadre didactice calificate.

Domnule ministru, în luna aprilie am susținut o declarație politică, prin care semnalam faptul că la nivelul județului Tulcea nu sunt locuri suficiente la creșe, iar deficitul locurilor la grădinițe se înregistrează de câțiva ani în toată țara, deși natalitatea nu a avut o creștere spectaculoasă.

Problema părea că se va rezolva, însă realitatea este că multe mămici sunt nevoite încă să stea acasă cu micuții sau să se întoarcă la muncă după primul an de la naștere, fiind nevoite să-și crească și să-și educe copiii cu un venit de subzistență, deoarece mare parte din salariu sunt nevoite să-l plătească bonelor.

Domnilor guvernanți, este momentul ca această stare de incertitudine și nesiguranță, care a caracterizat în ultimii ani educația și învățământul românesc, să dispară și să încercăm cu toții să le oferim copiilor și nepoților noștri o educație demnă de o țară europeană! Vă mulțumesc pentru atenție.

  Sogor Csaba (UDMR) - declarație politică referitoare la arestarea a cinci tineri de religie reformată în timpul manifestărilor ecumenice de la Sibiu;

Domnul Sógor Csaba:

Stimați colegi, doamnelor și domnilor Vă rețin câteva minute atenția pentru a da citire luării de poziție a participanților bisericilor reformate, participante la manifestările ecumenice de la Sibiu, în legătură cu un abuz al poliției locale. "Lumina strălucește în întuneric" (Ioan 1, versetul 5)

Participanții bisericii reformate la marea adunare ecumenică de la Sibiu.

Delegații oficiali participanți la cea de a III-a Adunare Ecumenică Europeană organizată la Sibiu au aflat cu stupoare de arestarea a cinci tineri de religie reformată și reținerea lor trei ore în sediul poliției din Sibiu.

Tinerii, membri ai Comunității reformate din Eparhia reformată de pe lângă Piatra Craiului, la cererea Eparhiei și cu știința și acordul organizatorilor, transportau material informativ la locul manifesărilor.

În centru Sibiului, trei mașini ale poliției i-au obligat să oprească, agenții le-au solicitat cărțile de identitate și apoi, fără explicații, au condus grupul la Inspectoratul județean de poliție.

Cei cinci tineri - Nagy József Barna, Szabó Attila, Szûcs Orsolya, Kriza Tamás și Ambrus Sándor - au relatat mai târziu că ofițerii care i-au interogat au insistat să recunoască diferite presupuse infracțiuni.

Țichindelean Ovidiu și Vlad Ionel, ofițeri de poliție în civil, în primă instanță, i-au acuzat de comercializarea ilegală de publicații religioase.

Mai târziu, i-au acuzat de transport ilegal de persoane.

Tinerii reținuți nu au fost de acord să semneze procesul-verbal nr. 30595 din 05.09.2007 redactat în timpul reținerii lor, pe motiv că acesta conținea acuzații fără temei.

După trei ore de reținere și interogatoriu poliția a eliberat grupul de tineri.

Considerăm inadmisibil, ca forțele de ordine, prin acuzații imaginare, să limiteze nelegal drepturile personale și de libertate ale tinerilor reformați.

Delegații bisericilor din Elveția, Olanda, Germania și Austria au fost uluiți de cele întâmplate.

Și grupul de organizatori ai Conferinței Bisericilor Europene (KEK) a intervenit la poliție pentru eliberarea tinerilor reținuți.

În afară de cele relatate, și în alte împrejurări s-a constatat discriminarea participanților maghiari, prezenți la manifestări.

Suntem de părere că astfel de fenomene umbresc orice eveniment care și-au propus trăirea și adâncirea solidarității și reconcilierii dintre popoarele și cultele europene.

Insistăm ca toți participanții responsabili ai Adunării Ecumenice să ia poziție cu fermitate față de toate manifestările discriminatorii și de desconsiderare a drepturilor omului și a normelor europene.

La aflarea celor întâmplate, mai multe delegații reformate maghiare au cumpănit foarte serios la decizia de a părăsi locul adunării.

  Verginia Vedinaș (PRM) - declarație politică având ca temă alegerea Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române;

Doamna Verginia Vedinaș:

Biserica Ortodoxă Română și Întâiul Ei Stătător Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori, În această săptămână, mai precis miercuri, 12 septembrie, Biserica Ortodoxă Română, Maica Poporului Român, cum o numea poetul nostru național Mihai Eminescu, își va alege păstorul, cel care va conduce de acum înainte destinele ortodoxismului nostru și va desăvârși munca apostolică începută de Prea Fericitul Părinte Teoctist.

De-a lungul istoriei noastre milenare, începând de la Sfântul Apostol Andrei, care ne-a învățat tainele Evangheliei, Biserica Ortodoxă a fost leagănul românității, fiind un factor important pentru păstrarea și afirmarea identității noastre naționale.

Cu toții avem datoria de a trata cu evlavie, respect și recunoștință biserica noastră străbună și pe slujitorii săi, din rândul cărora s-au ridicat adevărați oameni sfinți, ca fostul Mitropolit al Ardealului, Înalt Prea Sfințitul Antonie Plămădeală, care a avut multe de pătimit în timpul regimului comunist.

În tonul obișnuit al răfuielilor politice, al acuzațiilor de tot soiul aduse adversarilor politici, la comanda clienților săi, atotștiutorul Consiliu Național pentru Studierea Arhivelor Securității, adevărată instituție parazitară, nu a lăsat deoparte nici Sfânta Biserică Ortodoxă, aruncând cu acuzații în prelații săi și inflamând spiritele, când încă, trupul Patriarhului Teoctist nici nu se răcise bine în cripta unde își doarme somnul veșnic.

Din declarațiile bombastice făcute de Mircea Dinescu ar fi reieșit că, nici mai mult, nici mai puțin decât douăzeci de înalți ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române sunt suspectați că ar fi colaborat cu Securitatea, indiciile fiind solide cu privire la patru dintre ei.

Singurul partid care a condamnat modul barbar în care au fost tratați slujitorii Bisericii Ortodoxe a fost Partidul România Mare și considerăm că toate aceste acțiuni au reprezentat un atac de anvergură la adresa bisericii și a spiritualității românești.

În loc să cinstim cum se cuvine biserica pentru meritul de a fi păstrat aprinsă flacăra credinței în perioada comunistă, pentru suferințele îndurate în temnițele comuniste de înalți ierarhi, promotorii dosariadei au hotărât să se joace de-a Dumnezeu și să îi judece ei pe preoți.

Stimați domni, ierarhii, dacă au greșit cu ceva, vor fi aspru judecați de Înalta Instanță Divină la Judecata de Apoi, nu aici pe pământ, de o instituție care și-a propus drept scop răzbunarea și răfuiala față de tot ceea ce este valoros și emblematic pentru neamul nostru, așa cum este cazul bisericii.

Din anul 1925, Biserica Ortodoxă Română este autocefală, iar Intâi Stătătorul său se alege potrivit Statutului B.O.R., care nu prevede, la nici un punct, verificarea candidaților pentru a se stabili o eventuală colaborare a acestora cu Securitatea.

Trecând peste toate mărșăviile care au premers acest eveniment măreț din viața noastră spirituală, alegerea conducătorului Bisericii Ortodoxe Române continuă practicile scripturistice din timpul Sfinților Apostoli, când credincioșii erau, încă de atunci, conduși de episcopi și preoți, aleși prin inspirația divină a Tatălui Ceresc.

Așa cum Sfântul Apostol Pavel, în călătoriile sale misionare, a numit preoți și episcopi ca și conducători ai Bisericii lui Iisus, și noi, la rândul nostru, cu credință în Dumnezeu, avem convingerea că Sfântul Sinod, ierarhii noștri, vor avea inspirația divină și vor alege pe cel mai bun dintre cei buni, iar alegerea făcută va fi de folos pentru biserica noastră străbună, pentru neamul românesc și pentru credința noastră milenară.

  Verestoy Attila (UDMR) - Replică la declarația politică a domnului senator Adrian Păunescu.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Colegul nostru, domnul senator Verestoy Attila, a solicitat dreptul la replică.

Aveți cuvântul.

   

Domnul Verestoy Attila:

Domnule președinte, Onorat Senat,

Domnului senator Păunescu, care a avut, așa, o sclipire, să mă amintească, îi aduc la cunoștință că nicidecum nu m-am referit și nu am vrut să mă refer... Ar fi fost o jignire să comit o eroare așa de mare, să pun laolaltă uciși și ucigători.

Nicidecum nu era vorba de așa ceva.

Din păcate, istoria are o altă listă, pe care eu o amintesc numai fugar, dar, după aceea, nu vreau să revin la ea.

Dumneavoastră știți că exista și un Tărcaia - Bihor, chiar în 1919, cu 93 de morți, copii, bătrâni, femei etc.

Pot să iau și lista de la Ginta, Aghireș, Sândominic, Aita Seacă.

Nu are sens.

Noi am fost și la Trăsnea, știți dumneavoastră asta foarte bine, unde jelim, comemorăm, deplângem, dar nu le aducem ca argumente în bătălia politică, la tribuna Senatului.

Am vrut și vreau să depășim acest lucru o dată pentru totdeauna.

Știm ce sunt greutățile, poverile pe care le ducem mai departe.

Au avut probleme și popoare mai mari, să spunem în ghilimele, că mie nu-mi place să denumesc un popor mai mare sau mai mic, cum sunt germanii și francezii, și au ajuns departe, de la acele războaie sângeroase.

Au ajuns să fie pilonii Europei, unde tindem și vom vrea, și vom fi și noi prezenți, ca o țară demnă și mare în toate, așa cum am spus când am avut ocazia să rostesc.

Mulțumesc pentru înțelegere.

Domnul Sogor Csaba va depune și dânsul interpelare sau declarație politică la secretariat.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc pentru înțelegere.

 
Aprobarea programului de lucru și a ordinii de zi.  

Stimați colegi, primul punct al ordinii de zi, încă neaprobată de către plenul Senatului, a și fost epuizat.

Vă reamintesc că pentru astăzi, potrivit deciziei Biroului permanent, împreună cu liderii grupurilor parlamentare, se propun ca program al Senatului lucrări în plen până la ora 19.30, cu ordinea de zi: declarații politice, dezbaterea și adoptarea proiectelor de lege organice, întrebări, interpelări și răspunsuri, cu precizarea că această ultimă parte a ședinței noastre este radiodifuzată.

Vă consult dacă aveți observații legate de programul de lucru de astăzi, respectiv, lucrări în plen până la ora 19.30.

Dacă nu sunt observații, vă rog să vă pronunțați prin vot asupra programului de lucru.

Vă rog să votați.

Programul de lucru al Senatului este aprobat de plen cu 49 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă și 2 abțineri.

Vă consult dacă aveți observații legate de ordinea de zi.

Sigur, dacă vor fi anumite legi mai grele, o să le lăsăm în finalul ordinii de zi, încercând să o epuizăm.

Dacă nu sunt observații, supun votului dumneavoastră ordinea de zi, cea care v-a fost distribuită.

Din sală: Nu merge.

   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Numai puțin... Nu am supus votului, pentru că, într-adevăr, am constatat și eu că... (Discuții la masa prezidiului.)

Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra ordinii de zi.

Ordinea de zi este aprobată de plenul Senatului cu 50 de voturi pentru și 2 abțineri.

 
Aprobarea unor modificări în componența unor comisii permanente:  

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimați colegi, domnul senator Puiu Hașotti, în numele Grupului parlamentar PNL, a făcut două propuneri, în sensul realizării unei rocade, în sensul schimbării locurilor între colegii senatori Constantin Dumitru și Ilie Stoica, care devin membri în Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului, respectiv, în Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Vă propun să luăm act de această solicitare, venită din partea Grupului parlamentar PNL.

Vă rog să votați.

Privește componența a două comisii.

Solicitare aprobată de plenul Senatului cu 53 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă și 2 abțineri.

Dacă la probleme organizatorice mai aveți intervenții? Domnul senator Verestoy Attila.

   

Domnul Verestoy Attila:

Domnule președinte, mulțumesc.

Și Grupul parlamentar UDMR a ajuns în situația de a avea în componență o doamnă, doamna senator Szabo Ilona.

Dânsa va ocupa locurile pe care le are repartizate UDMR în Comisia economică, industrii și servicii și în Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Vă consult dacă sunt observații legate de această propunere.

Domnul senator Gheorghe Funar, deși era problema Grupului parlamentar UDMR, nu vă supărați.

Vă rog!

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu avem nimic cu propunerea respectivă, este a dânșilor.

Dacă îmi permiteți să mă refer la un alt aspect al punctului pe care îl avem în discuție.

S-a acceptat în Biroul permanent - și toți liderii de grupuri am fost de acord - ca luni, după-amiază, de la ora 17.00, să dăm votul final pe legi organice, fiind prezenți și colegii noștri care sunt europarlamentari.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Ajungem și acolo imediat.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

N-am văzut nici unul în sală, domnule președinte.

Dacă pot fi numărați și nominalizați, ca să știm cum procedăm.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mai sunt 3 minute.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Bine.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mai sunt 3 minute.

Supun votului dumneavoastră solicitarea venită din partea Grupului parlamentar UDMR, privind prezența colegei noastre în două dintre comisiile permanente ale Senatului, întrucât se modifică componența numerică și nominală.

Vă rog să votați.

Solicitare aprobată de plen cu 59 de voturi pentru și o abținere.

Dacă mai sunt chestiuni de ordin organizatoric?

Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul.

Microfonul 2.

 
   

Domnul Petru Nicolae Ioțcu:

Domnule președinte, Grupul parlamentar al Partidului Democrat anunță o modificare, și anume, domnul senator Gheorghe Constantin va fi membru în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, iar domnul senator Dorel Jurcan va activa în Comisia pentru egalitatea de șanse.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă consult dacă sunt observații.

Dacă nu sunt observații, stimați colegi, vă propun să ne pronunțăm prin vot și asupra acestei propuneri, venită din partea colegilor de la Grupul PD.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Vă rog să votați.

Solicitare aprobată de plen cu 62 de voturi pentru și 2 voturi împotrivă.

 
Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarei legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art.17 alin.2 și 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată:  

Îi rog pe cei doi secretari să verifice cvorumul de ședință.

Până atunci, vă rog să-mi permiteți să vă aduc la cunoștință o notă pentru exercitarea de către noi a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, în conformitate cu prevederile art.17 alin.2 și 3 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, întrucât la secretarul general al Senatului au fost depuse un număr de 5 legi, respectiv:

  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.28/2007 pentru completarea Legii nr.202/2006 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, precum și pentru stabilirea unor măsuri de reorganizare instituțională;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.23/2007 privind transmiterea unui teren din domeniul public al statului și din administrarea Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof și Sfeclă de Zahăr Brașov, județul Brașov, în domeniul public al municipiului Brașov și administrarea Consiliului local al municipiului Brașov, județul Brașov;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.14/2007 pentru reglementarea modului și condițiilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.17/2007 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.65/1994 privind organizarea activității de expertiză contabilă și a contabililor autorizați;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.110/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal.

În situația în care apreciați că oricare dintre aceste legi conține prevederi neconstituționale, aveți posibilitatea să sesizați Curtea Constituțională.

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, în sală sunt 76 de colegi parlamentari, motiv pentru care vom trece adoptarea proiectelor de lege înscrise în ordinea de zi.

Adoptarea prin împlinirea termenului, la data 06.09.2007, în conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constituția României, coroborat cu prevederile art. 141 alin. (2) din Regulamentul Senatului, a Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 35/2007 pentru modificarea Legii nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului.  

La punctul 2 avem înscrisă o atenționare a colegilor senatori, întrucât Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.35/2007 pentru modificarea Legii nr.373/2004 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului a fost adoptată tacit, prin împlinirea termenului, pe data de 6 septembrie 2007, în conformitate cu prevederile art.75 alin.2 din Constituția României, coroborat cu art.141 alin.2 din Regulamentul Senatului, motiv pentru care acest proiect de lege, adoptat tacit de către Senat, va fi înaintat, spre dezbatere și adoptare, Camerei Deputaților.

Respingerea Proiectului de lege pentru modificarea Legii nr. 196/2003 privind prevenirea și combaterea pornografiei.  

La punctul 3 din ordinea de zi avem înscris Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr.196/2003 privind prevenirea și combaterea pornografiei.

Din datele pe care eu le am la mapă, rezultă că raportul, este un vot final, prioritate legislativă a Guvernului, Senatul este primă Cameră sesizată, dar că raportul ar fi fost adoptat, nu cred, în raport nu sunt amendamente.

Deci, se impune să dăm un singur vot atât pe raport, cât și pe proiectul de lege.

Cu precizarea că legea are caracter de lege organică și pentru adoptarea sa în Senat, stimați colegi, în favoarea legii trebuie să se pronunțe 69 de colegi senatori.

Supun votului dumneavoastră raportul întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, împreună cu proiectul de lege.

Vă rog să votați.

Legea are caracter de lege organică.

Senatul s-a pronunțat cu 52 de voturi pentru, 19 abțineri, 2 voturi împotrivă.

Pe cale de consecință, proiectul de lege a fost respins.

Respingerea Proiectului de lege privind modificarea anexei la Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării actelor de terorism.  

La punctul 4 în ordinea de zi avem înscris Proiectul de lege privind modificarea anexei la Legea la nr.656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării actelor de terorism.

Procedură de urgență, vot final.

Legea are caracter de lege organică, Senatul este prima Cameră sesizată.(rumoare, discuții)

Raportul întocmit de ....Vă rog să faceți liniște în sală... Invit colegii senatori să-și ocupe locurile și invit pe cei care nu sunt parlamentari să-și ocupe celelalte locuri rezervate în sală.

Reamintesc, stimați colegi, legea are caracter de lege organică, raportul întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări este favorabil.

Senatul este primă Cameră sesizată.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Vă rog să votați.

În favoarea proiectului de lege s-au pronunțat 53 de colegi senatori, iar 25 s-au abținut.

Pe cale de consecință, în conformitate cu prevederile Constituției și ale Regulamentului Senatului, proiectul de lege este respins.

La punctul 5 în ordinea de zi... (Mai multe voci din sală cer listă de vot)... Nu există listă, există doar listă, în numele grupurilor parlamentare, solicitate de către liderii de grup.

Vă mulțumesc.

Listă, în legătură cu votul dat la proiectul de lege înscris la punctul 4 în ordinea de zi pentru grupurile parlamentare.

Respingerea Proiectului de lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 131/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr. 508/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea în cadrul Ministerului Public a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.  

La punctul 5 din ordinea de zi avem înscris Proiectul de lege pentru respingerea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.131/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr.508/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea în cadrul Ministerului Public a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.

Este adoptat de Camera Deputaților, deci, Senatul este Cameră decizională.

Raportul întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări este raport de respingere.

Urmează să dăm vot final atât pe raport, cât și pe lege.

Vă reamintesc că la acest proiect de lege a fost întocmit și un raport suplimentar.

Deci, atât raportul întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, cât și proiectul de lege trebuie să întrunească un număr de voturi, respectiv 69 de voturi pentru.

Vă rog, domnul senator Șerban Nicolae.

   

Domnul Șerban Nicolae:

Domnule președinte, Stimați colegi, Ar trebui să clarificăm un aspect.

Acest proiect a fost retrimis la comisie și, din câte cunosc, s-a întocmit un raport suplimentar de admitere cu amendamente și aș vrea să verificăm dacă e vorba că votăm raportul suplimentar de admitere cu amendamente sau raportul inițial care este de respingere.

Poate mă-nșel eu, aș vrea să verificăm.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Raportul este de respingere a formei Camerei Deputaților, care era de respingere a legii.

Aveți dreptate, raportul este favorabil... dacă vom vota aprobarea raportului, respingem forma Camerei Deputaților, care era de respingere, și vom aproba legea.

Încă o dată.

Bănuiesc că toți colegii parlamentari au raportul suplimentar la Domniile Lor.

Motiv pentru care îi rog să privească spre cele două amendamente acceptate care sunt în sensul modificării atât a titlului legii, cât și a articolului de aprobare din lege pentru respingerea ordonanței de urgență, în lege pentru admiterea ordonanței de urgență.

Deci, raportul întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a Senatului este favorabil, dar este diametral opus față de legea venită de la Cameră care era de respingere.

Deci, dacă veți vota "da", aprobând raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, votați în favoarea legii de aprobare a ordonanței, așa cum a venit de la Guvern, nu în favoarea Camerei.

E clar? Supun votului dumneavoastră raportul favorabil suplimentar de aprobare a legii întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Reamintesc că legea are caracter de lege organică.

Senatul este Cameră decizională.

Vă rog să votați.

Senatul s-a pronunțat împotriva raportului favorabil, nedându-i vot de lege organică, cu 45 de voturi pentru, 13 abțineri și 20 de voturi împotrivă, deci este respins.

De data aceasta situația este delicată...să vedeți în continuare... Supun votului dumneavoastră legea în ansamblu și vă reamintesc, stimați colegi, că legea care a venit de la Cameră este lege de respingere a ordonanței de urgență.

Potrivit prevederilor constituționale, legile se adoptă sau se resping cu un anumit cvorum prevăzut de lege, deci, pentru ca legea de aprobare a ordonanței să fie respinsă, așa cum ați făcut cu raportul, trebuie ca în favoarea legii de respingere să se pronunțe 69 de colegi parlamentari.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Vă rog să votați.

În favoarea legii de respingere s-au pronunțat 25 de colegi senatori, 19 au adoptat o poziție neutră, iar 30 s-au pronunțat împotrivă.

În această situație, legea nu este respinsă, deci, propunerea de respingere.... (gălăgie mare în sală, vociferări)... După orele 19.30, stăm la o cafea cu cine nu a înțeles și putem să mai explicăm..

Vă rog, domnul senator Șerban Nicolae, după aceea, domnul senator Dan Cârlan.

 
   

Domnul Șerban Nicolae:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cred că este vorba de o înțelegere greșită a situației.

Proiectul de lege venit de la Camera Deputaților și care face obiectul dezbaterii în Senat, în calitate de Cameră decizională, este unul de respingere a ordonanței.

Dar ordonanțele se aprobă sau se resping printr-o lege cu caracter organic.

De aceea, chiar dacă noi considerăm respinsă legea venită de la Cameră, ordonanța, ca atare, este respinsă întrucât nu a fost aprobată printr-un număr de lege organică.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Este un punct de vedere...

 
   

Domnul Șerban Nicolae:

De acord.

Bineînțeles că este un punct de vedere, dar, chiar dacă noi am pus în dezbaterea Senatului, și la vot, legea venită de la Camera Deputaților, nu putem să considerăm că ordonanța, ca atare, a fost aprobată sau că nu a fost aprobată și rămâne în continuare să-și producă efectele în condițiile în care Camera decizională s-a pronunțat.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Am spus, este un punct de vedere.

Știți că între Senat și Camera Deputaților sunt puncte de vedere diferite pe această temă.

În Regulamentul Senatului, sigur că există o normă care stabilește ce este de făcut.

Vom discuta pe ea după aceea.

Vă rog, domnul senator Dan Cârlan.

 
   

Domnul Dan Cârlan:

Cu permisiunea dumneavoastră, aveți și un al doilea punct de vedere.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog.

 
   

Domnul Dan Cârlan:

Exact, același cu al domnului senator Șerban Nicolae.

Potrivit Constituției, noi luăm în dezbatere ordonanța de urgență.

Dacă în prima Cameră sesizată raportul comisiei sesizate în fond a fost unul care recomanda respingerea, putem spune că, din start, Camera Deputaților a votat o lege care avea titlul - Lege privind respingerea ordonanței, dar, pe fond, noi discutăm o ordonanță.

Ce se întâmplă în situația în care ordonanța, având caracter de lege organică, nu întrunește numărul de voturi necesare în prima Cameră și pică, pur și simplu.

Atunci se redactează și se trimite spre a doua Cameră sesizată, spre Senat, o chestie pe care scrie - Lege privind respingerea ordonanței, că asta s-a întâmplat.

S-a dezbătut ordonanța și aceasta nu a fost adoptată.

Aici nu suntem, eu știu, la matematică să aplicăm logica Boleană, cu negarea negației și așa mai departe.

Foarte clar, suntem sesizați cu dezbaterea unei ordonanțe.

Ori o adoptăm, ori o respingem.

Nu este loc de întors.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci, până în acest moment, am parcurs, să înțeleg eu mai bine, jumătate din procedură.

 
   

Domnul Dan Cârlan:

S-a respins raportul comisiei sesizate în fond care recomanda adoptarea ordonanței și se pune la vot obiectul proiectului...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

S-a pus la vot și a căzut, stimate coleg, o dată...

 
   

Domnul Dan Cârlan:

Nu, trebuia supusă la vot însăși ordonanța, nu proiectul de respingere a respingerii a legii de respingere a ordonanței, ca să ajungem nicăieri.

Punem la vot ordonanța și vedem ce spune plenul Senatului.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Este puțin mai greu, doar dacă modificăm Constituția punem la vot și ordonanțele.

Deocamdată, punem la vot legi de aprobare sau de respingere a ordonanțelor.

Domnul senator, domnul ministru Teodor Meleșcanu.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea, cu permisiunea dumneavoastră și a colegilor, să aduc și un al doilea punct de vedere în discuție...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, al treilea...

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Noi am pus la vot raportul care nu a întrunit numărul de voturi necesare, potrivit procedurilor noastre, pe bună dreptate, dumneavoastră ați pus la vot proiectul de lege adoptat de prima Cameră.

Acest proiect de lege nu a întrunit numărul de voturi necesar pentru a fi adoptat.

În consecință, după părerea mea, este foarte discutabil faptul dacă noi... adică mi se pare total imposibil să reîncepem o procedură de discutare a ordonanței în cadrul Senatului atât timp cât prima Cameră sesizată s-a pronunțat, a adoptat o lege.

Singurul lucru pe care noi îl putem discuta, aici, în Senat, este proiectul de lege adoptat de Camera Deputaților.

Acest proiect de lege nu a fost adoptat de Senatul României și eu consider că din punctul meu de vedere, din punctul nostru de vedere, interpretarea dumneavoastră este corectă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Vă rog, stimați colegi, dacă există și al patrulea punct de vedere? Domnul senator Ștefan Viorel, după aceea domnul Gavrilă Vasilescu, cu al cincilea punct de vedere.

Vă rog, domnule senator.

 
   

Domnul Viorel Ștefan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu nu am neapărat un punct de vedere personal, ci încerc să citesc cât mai corect raportul comisiei de specialitate.

Acest raport ne propune să admitem proiectul de lege amendat.

Când dumneavoastră ați supus votului raportul, ați făcut-o în această idee, adică, ne-ați întrebat dacă suntem de acord ca proiectul de lege să fie aprobat.

Votul nostru a fost insuficient pentru a se adopta această opțiune.

Ca urmare, eu cred că trebuie să faceți și pasul doi și să supuneți votului plenului proiectul de lege de adoptare a ordonanței cu amendamente, așa cum au fost operate în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Supunând votului plenului doar proiectul în forma venită de la Cameră, nu ajungem la nicio concluzie.

Eu cred că trebuie să mergem pe ceea ce ne propune comisia de specialitate și să întrebăm plenul dacă e de acord sau nu.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu avem o poziție nouă, ci susțineți cea de-a treia poziție exprimată de domnul ministru Meleșcanu.

Vă rog, domnul senator Gavrilă Vasilescu.

Stimați colegi, suntem la început de sesiune, ne mai aducem aminte Regulamentul, Constituția, e foarte bine.

 
   

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Conform Constituției și Regulamentului nostru, Senatul adoptă legi, hotărâri, deci, în momentul în care am adoptat o lege de respingere, în momentul în care votăm și aprobăm ceva, și suntem de acord cu legea respectivă, am adoptat o lege propusă de inițiator sau modificată de noi.

Iată că, acum, suntem într-o situație în care, respingând, adoptăm ceva.

Și vom fi cu o ordonanță, deci, cu o lege pe care noi o adoptăm, de fapt, respingând ceea ce ni se propune și rămânem cu ordonanța.

Cel puțin, așa v-ați pronunțat, domnule președinte de ședință... lucru care este de neacceptat.

Este de neacceptat.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Îmi cer scuze, domnule secretar...

 
   

Domnul Gavrilă Vasilescu:

În această situație, în momentul în care punem la vot raportul comisiei pentru adoptarea legii, așa cum a fost el întocmit.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Numai puțin, domnule secretar Gavrilă Vasilescu.

Deci, plenul Senatului a parcurs deja două etape.

A avut în dezbatere proiectul de lege și votul pe raportul suplimentar întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, raport care a fost respins.

Doi - am supus votului dumneavoastră proiectul de lege în varianta Camerei, deci, de respingere, care a căzut.

Voi supune votului plenului Senatului varianta favorabilă, pozitivă, de adoptare a unei legi privind aprobarea ordonanței Guvernului.

 
   

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Domnule președinte, ceva asemănător voiam să vă propun și eu, pentru că nu putem să venim, la un moment dat, cu situația aceasta, că avem o lege pe care, de fapt, noi nu am votat-o.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Cum să avem o lege pe care noi n-am votat-o? Nu, nu.

În acest moment, stimați colegi, noi discutăm despre o ordonanță care este în vigoare și un proiect de lege de aprobare sau de respingere a ordonanței.

Prima formă a raportului - care însemna modificarea legii de respingere - prin raportul pozitiv, a căzut.

A căzut proiectul de lege venit de la Cameră, care era de respingere.

De data aceasta, voi supune votului dumneavoastră pozitiv, în sensul aprobării, votării unei legi de aprobare a ordonanței de urgență.

Din sală: Consecința?

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

În această situație, vă rog să observați că raportul a întrunit votul pe amendamente, amendamentele erau favorabile și au fost aprobate de către plen în mod tacit cu jumătate plus unu, nu cu vot de lege organică.

S-au pronunțat 54 de senatori în favoarea raportului.

Deci, amendamentul este de transformare a legii venite de la Cameră, din lege de respingere, în lege de aprobare a ordonanței de urgență.

Dacă în favoarea legii de aprobare vă veți pronunța 69 de senatori, atunci, vom trimite la Monitorul Oficial o lege de aprobare a ordonanței de urgență emisă de către Guvern.

Dacă nu vă veți pronunța în favoarea ordonanței 69 de senatori, vom trimite la Monitorul Oficial o lege de respingere a ordonanței de urgență.

Mai aveți neclarități? Nu.

Supun votului dumneavoastră un proiect de lege, având în vedere dezbaterile și votul dat în Senat, astăzi, de aprobare a ordonanței de urgență promovată de către Guvern.

Vă rog să votați.

Întrucât cea de a doua variantă pozitivă de aprobare a unei legi a Ordonanței Guvernului nr. 131/2006 a căzut în Senat, întrunind doar 21 de voturi pentru, 36 de voturi împotrivă și 13 abțineri, Ordonanța Guvernului nr. 131/2006 este respinsă definitiv.

 
Respingerea Proiectului de lege privind suspendarea aplicării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 131/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr. 508/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea în cadrul Ministerului Public a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.  

La punctul 6 din ordinea de zi, avem înscris Proiectul de lege privind suspendarea aplicării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 131/2006 pentru modificarea și completarea legii nr. 508/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea în cadrul Ministerului Public a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.

Raportul întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări este raport de respingere.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților, Senatul fiind Cameră decizională.

Deci, atât raportul, cât și legea, având caracter organic trebuie să fie votate favorabil cu 69 de voturi.

Supun votului dumneavoastră raportul suplimentar întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Vă rog să votați.

Stimați colegi, S-au pronunțat în favoarea raportului doar 29 de senatori, 13 au votat împotrivă și 26 s-au abținut.

Raportul întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări era de respingere a proiectului de lege.

Dați-mi voie să resupun votului dumneavoastră, sunt foarte mulți colegi în sală care nu au votat, și atunci, am să citesc ce cuprinde și fiecare raport, dacă nu le aveți în față.

Deci, raportul suplimentar întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări este de respingere a proiectului de lege, legea având caracter de lege organică.

Sunteți de acord? Vă rog să vă ocupați locurile.

Stimați colegi, vă rog să votați.

Haideți că suntem în cvorum, suntem mulți colegi în sală, peste 80.

Supun votului dumneavoastră raportul negativ întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Vă rog să votați.

Deci, este raport de respingere.

Raportul negativ nu a fost aprobat de plen, întrucât în favoarea sa au votat doar 51 de senatori, 5 senatori au fost împotrivă și 15 s-au abținut.

Pe cale de consecință, supun votului dumneavoastră Proiectul de lege privind suspendarea aplicării ordonanței de urgență cu care a fost sesizat favorabil Senatul.

Vă rog să vă pronunțați prin vot, proiectul de lege având caracter de lege organică.

Dați-mi voie, totuși, să vă atenționez că, cei care vor citi stenogramele au dreptul să și râdă.

Deci, în favoarea proiectului de lege, sigur, venit de la Guvern, s-au pronunțat 13 senatori, 30 senatori au votat împotrivă, 26 senatori s-au abținut.

Pe cale de consecință, proiectul de lege înscris la poziția 6 în ordinea de zi a fost respins.

Respingerea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr. 102/2005 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.  

La punctul 7 din ordinea de zi, avem înscris Proiectul de lege privind aprobarea ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr. 102/2005 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.

Raportul întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări este favorabil cu un amendament.

Legea are caracter de lege organică, Senatul este Cameră decizională.

Deci, dacă nu vom aproba raportul și proiectul de lege, proiectul de lege și ordonanța sunt respinse.

Vă rog să vă ocupați locurile.

Supun votului dumneavoastră, raportul favorabil întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Vă rog să votați raportul cu un amendament.

Raportul a fost respins de plenul Senatului, întrucât în favoarea sa s-au pronunțat doar 47 de senatori, 18 senatori au votat împotrivă, 10 senatori s-au abținut.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2006, lege cu caracter organic.

Vă rog să votați.

Reamintesc colegilor care, poate, au uitat ce reglementa această lege, această ordonanță de urgență.

Este vorba de Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.

Legea a fost respinsă de plenul Senatului, întrucât în favoarea sa s-au pronunțat doar 44 de senatori, 15 senatori au votat împotrivă, iar 14 senatori s-au abținut.

Deci, respingerea este definitivă.

Respingerea Propunerii legislative privind regimurile matrimoniale.  

La punctul 8 din ordinea de zi, avem înscrisă Propunerea legislativă privind regimurile matrimoniale.

Raportul întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări este de respingere.

Legea are caracter de lege organică, termen de adoptare tacită peste două zile.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Vă rog să vă ocupați locurile.

Stimați colegi, stimați colegi ai majorității substanțiale, vă rog să luați loc și să votați.

Cred că importanți sunt cei care rămân, chiar dacă sunt din opoziție.

Deci, în favoarea raportului s-au pronunțat 44 de senatori, 2 senatori au votat împotrivă, 18 senatori s-au abținut.

Pe cale de consecință, raportul a fost respins.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu, cu precizarea faptului că legea este organică, deci pentru adoptare are nevoie de 69 de voturi, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Vă rog să votați.

Propunerea legislativă este respinsă, întrucât în favoarea sa s-au pronunțat doar 12 senatori, 43 de senatori au votat împotrivă, iar 18 colegi s-au abținut.

Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr.278/2006 pentru modificarea și completarea Codului penal, precum și pentru modificarea și completarea altor legi.  

La punctul 9 din ordinea de zi, avem înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 278/2006 pentru modificarea și completarea Codului penal, precum și pentru modificarea și completarea altor legi.

Raportul întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări este negativ, deci este de respingere.

Legea este organică, Senatul este primă Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră raportul negativ întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Vă rog să votați.

Îi rog pe colegii secretari să verifice și cvorumul.

Raportul este respins, întrucât în favoarea sa s-au pronunțat doar 43 de senatori, 9 senatori au votat împotrivă, 19 senatori s-au abținut.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Vă rog să votați.

Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 278/2006 este respinsă de plenul Senatului întrucât în favoarea sa s-au pronunțat 12 senatori, 36 de senatori au votat împotrivă și 21 senatori s-au abținut.

Sunt în sală 80 de colegi senatori, 81 chiar.

Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 115/1996 pentru declararea și controlul averii demnitarilor, magistraților, a unor persoane cu funcții de conducere și de control și a funcționarilor publici.  

La punctul 10 din ordinea de zi, avem înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 115/1996 pentru declararea și controlul averii demnitarilor, magistraților, a unor persoane cu funcții de conducere și de control și a funcționarilor publici.

Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări este negativ, de respingere, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Vă rog să votați.

Raportul este respins, întrucât în favoarea sa s-au pronunțat doar 36 de senatori, 19 senatori au votat împotrivă, iar 21 senatori s-au abținut.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Vă rog să votați.

Proiectul de lege este respins de plenul Senatului întrunind 16 voturi pentru, 30 voturi împotrivă, 18 de abțineri.

Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea articolului 4 al Legii nr. 90/2003 privind vânzarea spațiilor aflate în proprietatea statului sau a unităților administrativ teritoriale, destinate sediilor partidelor politice.  

La punctul 11, din ordinea de zi, avem înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea articolului 4 al legii nr. 90/2003 privind vânzarea spațiilor aflate în proprietatea statului sau a unităților administrativ teritoriale, destinate sediilor partidelor politice "

Raportul întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări este negativ, raport de respingere, Senatul este primă Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră raportul negativ întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Vă rog să votați.

Raportul nu a fost aprobat de plenul Senatului întrucât în favoarea sa s-au pronunțat doar 34 de senatori, 17 senatori au votat împotrivă, iar 18 senatori s-au abținut.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă în ansamblu.

Vă rog să votați.

Propunerea legislativă este respinsă întrucât în favoarea sa au votat 20 de senatori, 31 de senatori au votat împotrivă, iar 21 s-au abținut.

Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991 cu modificările și completările ulterioare.  

La punctul 12 din ordinea de zi, avem înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea legii cetățeniei române nr. 21/1991 cu modificările și completările ulterioare.

Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări este negativ, deci de respingere, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră raportul negativ, fără amendamente.

Vă rog să votați.

Raport respins de plenul Senatului, întrucât în favoarea sa au votat doar 43 senatori, 21 voturi împotrivă și 7 abțineri.

Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra propunerii legislative, în ansamblu.

Vă rog să votați.

Propunerea legislativă este respinsă, întrucât în favoarea sa s-au pronunțat 25 senatori, 38 voturi împotrivă, 10 abțineri.

Din sală: Listă!

   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

La propunerea legislativă de la poziția 12 din ordinea de zi, listă pentru Grupul parlamentar PRM.

 
Adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.7/2006 privind Statutul funcționarului public parlamentar.  

Punctul 13 din ordinea de zi, Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.7/2006 privind Statutul funcționarului public parlamentar.

Legea are caracter de lege organică.

Înțeleg că doriți să mai reflectăm asupra textelor și să o lăsăm la urmă, să nu o supun votului ghilotinei de astăzi.

Doriți să...

Din sală: Să dăm vot!

   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Așa este... așa se spune în popor, "unde a mers mia, să meargă și suta", adică să le respingem toate, dar este vorba de o Directivă sau chiar de două, dacă nu mă-nșel.

Stimați colegi, vă rog să mai reflectăm asupra conținutului acestei propuneri legislative și o votăm la final.

Din sală: Mergem la vot!

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Eu sunt pățit la punctul 4, 5, 6.

Sigur că le supun la vot imediat, dar după aceea sunt obligat să citesc rezultatul votului. (Discuții în sală. Rumoare)

Nu mai avem intervenții pe legi, intervențiile au fost făcute.

Liderii de grup spun că doresc să voteze.

Din sală: Vă rog să-mi dați cuvântul!

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Pe ce doriți să interveniți? Dezbaterile au fost epuizate.

Din sală: Pe procedură.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, aveți cuvântul, pe procedură!Deci, propunerea legislativă a fost dezbătută cu procedură de urgență.

Aveți cuvântul, vă rog.

 
   

Domnul Constantin Gheorghe:

Sigur că ați anticipat oarecum ce voiam să spun, ordinea de zi s-a votat, este inutil acum să mai încercăm să schimbăm cursul, poate există o altă metodă ca să treacă vreun proiect de lege astăzi, pe care îl știți foarte bine, liderii pot să stabilească.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Există! Cum să nu? Există posibilitatea ca toate celelalte, care urmează, să treacă, dar cu o singură condiție: voința senatorilor prezenți la dezbateri să fie favorabilă.

Altă condiție nu există.

La punctul 13 din ordinea de zi, în situația în care v-ați privit în ochi liderii grupurilor parlamentare și ați spus că există un acord în susținerea acestei legi, care are caracter organic, supun votului dumneavoastră votul pe raportul cu amendamente.

Legea are caracter de lege organică.

Deci, există voință politică în Senat, era să spun că și Guvernul are susținere parlamentară, dar este vorba doar de o propunere legislativă și nu de un proiect de lege, așa că nu vă bucurați foarte tare o anumită parte a sălii.

Deci, raportul favorabil, cu amendamente, vă rog să-l reafișați, cu 75 voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere, a fost adoptat de plenul Senatului.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.7/2006, vot final pe lege organică.

Vă rog să votați.

Cu 74 voturi pentru și 2 abțineri, propunerea legislativă este adoptată de plenul Senatului, în calitate de Cameră decizională "

 
Respingerea Propunerii legislative de modificare și completare a Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.  

Punctul 14 din ordinea de zi, Propunerea legislativă de modificare și completare a Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Raportul întocmit de Comisia pentru muncă, familie și protecție socială este negativ, de respingere.

Senatul fiind primă Cameră sesizată.

Vă rog să votați.

Raportul comisiei, fără amendamente.

Raportul nu este adoptat, întrucât avea nevoie de vot pentru lege organică.

Doar 47 senatori au votat în favoarea sa.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă în ansamblu.

Propunere legislativă respinsă, întrucât în favoarea sa au votat 25 senatori, 41 voturi împotrivă și 8 abțineri.

Respingerea Propunerii legislative de modificare și completare a Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici.  

La punctul 15 din ordinea de zi avem înscrisă Propunerea legislativă de modificare și completare a Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici.

Raportul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială este negativ, deci de respingere.

Senatul este primă Cameră sesizată, legea este organică.

Vă rog să votați.

Insuficient.

În favoarea raportului negativ s-au pronunțat 42 senatori, iar raportul trebuia votat cu cvorum de lege organică.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă în ansamblu, ca lege organică.

În favoarea legii s-au pronunțat doar 12 voturi pentru, 31 voturi împotrivă, 21 abțineri, pe cale de consecință, propunerea legislativă este respinsă.

Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.  

Punctul 16 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Raportul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială este negativ, de respingere, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră raportul negativ, fără amendamente.

Vă rog să votați.

Insuficient.

În favoarea raportului s-au pronunțat 51 senatori.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă în ansamblu.

Propunerea legislativă este respinsă cu 18 voturi pentru, 38 voturi împotrivă și 11 abțineri.

Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte asigurări sociale.  

La punctul 17 din ordinea de zi avem înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte asigurări sociale.

Raportul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială este raport de respingere, legea fiind organică, iar Senatul primă Cameră sesizată.

Vă rog să votați raportul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială.

Insuficient.

În favoarea raportului s-au pronunțat doar 49 domni senatori.

Raportul este respins.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă în ansamblu, propunere legislativă ce are caracter de lege organică.

Propunerea legislativă este respinsă.

În favoarea sa s-au pronunțat 6 domni senatori, au votat pentru, 37 voturi împotrivă, 14 abțineri.

Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte asigurări sociale.  

Punctul 18 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte asigurări sociale.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială are raport de respingere, lege organică.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Raportul este negativ.

Raport respins, întrucât în favoarea sa s-au pronunțat 43 colegi senatori.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă în ansamblu.

Legea are caracter de lege organică, Senatul fiind primă Cameră sesizată.

Propunerea legislativă este respinsă, întrucât în favoarea sa s-au pronunțat 14 colegi senatori, 34 colegi sunt împotrivă, 14 colegi s-au abținut.

Respingerea Propunerii legislative privind modificarea articolului 80, alineatul (1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.  

Punctul 19 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea articolului 80, alineatul (1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a prezentat raport de respingere a propunerii legislative, lege cu caracter organic.

Vă rog să votați.

În favoarea raportului negativ s-au pronunțat doar 34 colegi senatori, insuficient pentru un raport de lege organică.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă în ansamblu.

Vă rog să votați.

Propunerea legislativă este respinsă întrucât în favoarea sa s-au pronunțat 17 domni senatori, 33 domni senatori au fost împotrivă și 18 s-au abținut.

Respingerea Propunerii legislative privind completarea alineatului (1) al art. 78 din Legea 19/2000, referitor la calcularea punctajului anual al asiguratului pentru anii incomplet lucrați.  

La punctul 20 din ordinea de zi avem înscrisă Propunerea legislativă privind completarea alineatului (1) al art. 78 din Legea 19/2000, referitor la calcularea punctajului anual al asiguratului pentru anii incomplet lucrați.

Lege organică, raportul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială este negativ, deci de respingere.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Insuficient.

În favoarea raportului Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială s-au pronunțat doar 35 colegi senatori, 27 voturi împotrivă și 9 au fost împotrivă.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă în ansamblu.

Vă rog să votați.

Propunerea legislativă este respinsă întrucât în favoarea sa s-au pronunțat doar 33 colegi senatori, 20 sunt împotrivă și 10 s-au abținut.

Întrebări și interpelări adresate Guvernului de către senatorii:  

La punctul 21 în ordinea de zi avem înscris Proiectul legii serviciului de administrare a domeniului public și privat al unităților administrativ-teritoriale.

Procedură de urgență, vot pe raport și vot final, prioritate legislativă, adoptat de Camera Deputaților.

Raport întocmit de Comisia pentru administrația publică, organizarea teritoriului și protecția mediului este raport favorabil, cu multe amendamente.

Domnul senator Hașotti, așteptam și eu o gură de oxigen, să aud o cerere din partea dumneavoastră, poate vreți să mai studiați.

Punctul 21, urmează altul și mai important pe care îl doriți.

Din sală: Pauză de consultări.

   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu, nu, nu pauză de consultări.

Rămâne în ordinea de zi și votăm sau doriți să mai discutați cu grupurile parlamentare? (Discuții în sală; Rumoare.)

Adevărul este că, stimați colegi, toate celelalte legi sau pentru toate legile care urmează de la punctul 21 până la final, comisiile noastre au dat rapoarte favorabile și sunt proiecte de lege care au trecut prin Camera Deputaților.

Din sală: Pauză!

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

La acesta de exemplu sunt zeci de amendamente admise.

În această situație, la solicitarea liderului grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, pauză de consultări între liderii grupurilor parlamentare, de 10 minute.

Vă așteptăm, domnule lider să ne spuneți ce ați discutat.

>- PAUZĂ -

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă propun să reluăm ședința.

Vă mulțumesc pentru înțelegere.

Am înțeles că, în urma discuțiilor cu liderii grupurilor parlamentare, din această pauză, proiectele de lege care urmează sunt extrem de importante și că ele urmează să fie luate în dezbatere și adoptare într-o ședință viitoare, având în vedere caracterul acestora de legi organice și din cauza faptului că, în acest moment, în Senat, nu mai există cvorum de lucru pentru legi organice.

Vă rog, domnul senator! Propuneți o altă majoritate parlamentară, bănuiesc.

 
   

Domnul Petru Nicolae Ioțcu:

Discuția, într-adevăr, a fost între liderii grupurilor parlamentare referitor la importanța acestor legi pentru aprobarea unor ordonanțe, dar aș solicita un apel nominal, să vedem cine dintre cei care mai susțin Guvernul au rămas în sală, pentru că, se pare, fuga este rușinoasă, dar este sănătoasă pentru a evita Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 25/2007 din ordinea de zi de astăzi.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci, putem să punem o întrebare deschisă în sală, nu acelora care vor semna viitoarea moțiune de cenzură, ci, la solicitarea colegului nostru, senator PD, vă rog, dacă doriți, cei care susțineți Guvernul, să ridicați mâna sus.

Din sală: Eu, eu. (Câteva glasuri.)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci, cu 3 voturi pentru, nici un vot împotrivă și nici o abținere, sunt 3 colegi care s-au manifestat public.

Stimați colegi, mergem mai departe.

Mai avem un punct în ordinea de zi.

Sigur, o glumă, pentru că vom discuta la moțiunea de cenzură celelalte chestiuni.

Trecem la ultimul punct din ordinea de zi, care nu necesită cvorum de lucru.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Social-Democrat, s-au înscris la întrebări domnul senator Ion Vărgău, domnul senator Adrian Păunescu, care am înțeles că a depus întrebările la Secretariat.

Domnule senator Vărgău, aveți cuvântul.

Nu sunteți trecut, domnule senator, la întrebări.

La interpelări, poate.

Am înțeles că nu sunt refăcute încă listele.

Îl rog pe domnul senator Vărgău să mai aștepte.

Solicit staff-ului să-mi dea listele actualizate.

Solicit acest lucru pentru că este ora 18,04 și n-a început transmisiunea radio, dacă vreți chiar să vă explic de ce.

Mai avem încă 3 minute în care putem să schimbăm replici în care verbul poate zbura.

Domnul senator Popa dorește să vadă moțiunea.

L-aș întreba pe domnul senator Popa de ce nu era atât de grabnic și atât de bucuros atunci când am promovat moțiunea în sesiunea trecută.

 
   

Domnul Nicolae-Vlad Popa (din sală):

Nu, nu, am fost pentru.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Și atunci ați fost pentru ? Domnul senator Iorga.

Microfonul nr.2, vă rog.

Am înțeles că aveți o replică de pauză.

 
   

Domnul Nicolae Iorga:

Domnule președinte de ședință, dumneavoastră poate n-ați observat că distinsul nostru coleg Nicolae-Vlad Popa este de acord cu dumneavoastră întotdeauna, lucru care îmi dă foarte multe idei și îmi creează mari bănuieli.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Bănuiți că nu vorbim despre același Doru Tărăcilă și despre același Nicolae Popa, că eu știu că are altă părere.

 
   

Domnul Nicolae Iorga:

Domnule președinte, e aici.

Are dreptul la replică.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Eu zic să ne abținem sau, cel puțin, îl rog eu pe domnul senator Popa să se abțină.

De data aceasta, minutele sau secundele trec greu.

Stimați colegi, vă invit să vă ocupați locurile pentru a putea intra în ultima parte a programului nostru de lucru.

 
  Petru Nicolae Ioțcu

Îl invit la tribuna Senatului pe domnul senator Petru Nicolae Ioțcu, pentru a adresa o interpelare Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, cu acceptul din partea celorlalți colegi, întrucât participă la o emisiune la televiziune și este corect să fim de acord.

Vă rog, aveți cuvântul.

Microfonul central.

   

Domnul Petru Nicolae Ioțcu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum ați menționat și dumneavoastră, interpelarea este adresată ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, domnului Decebal Traian Remeș.

Mă adresez ministrului întrucât recent a fost semnalată o situație ce poate constitui un exemplu de aplicare neuniformă a Ordinului nr.355 din 10.05.2007, publicat în Monitorul Oficial nr.323 din 15.05.02007.

Prin acest ordin s-au aprobat criteriile de încadrare delimitare precum și lista unităților administrativ-teritoriale din zona montană defavorizată.

Pentru județul Arad, conform Anexei 2 la ordinul menționat, au fost încadrate 8 comune.

Printr-un memoriu ce mi-a fost înaintat de către primarul comunei Hășmaș, mi s-a adus la cunoștință că aceasta nu a fost inclusă în anexă, în condițiile în care comuna vecină, Archiș, având un relief similar, a fost inclusă în această prevedere.

Solicit respectuos expunerea motivelor pentru care prevederile ordinului nu s-au aplicat și în cazul comunei Hășmaș, județul Arad.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

 
  Doina Silistru

Invit la tribuna Senatului pe doamna senator Doina Silistru, Grupul parlamentar PSD, pentru a adresa o întrebare Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului.

Aveți cuvântul, doamna senator.

   

Doamna Doina Silistru:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Întrebarea mea este adresată domnului Cristian Adomniței, ministrul educației, cercetării și tineretului.

Domnule ministru, în decembrie 2006, a fost promulgată Legea nr.509/2006, lege privind acordarea de miere de albine ca supliment nutritiv pentru preșcolarii și elevii din clasele I-IV din învățământul de stat și confesional.

Drepturile prevăzute în această lege trebuie acordate copiilor de la începutul anului școlar 2007-2008.

Având în vedere că până la această dată în teritoriu nu s-a demarat nici o acțiune în acest sens, vă întreb, domnule ministru, când veți elabora normele de aplicare ale acestei legi, astfel încât copiii să primească mierea de albine, mult așteptată, în cel mai scurt timp după începutul anului școlar.

Solicit răspuns scris și oral.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Și eu vă mulțumesc dumneavoastră.

Stimați colegi, v-aș ruga să fiți de acord să solicităm ministerelor și miniștrilor să-și deschidă cel puțin aparatele de radio întrucât văd că această parte a ședinței noastre se desfășoară între noi, în absența oricărui reprezentant cu drept de a răspunde în plenul Senatului, respectiv ministru sau secretar de stat din partea Guvernului.

 
  Ioan Chelaru

Îl invit la tribună pe domnul senator Ioan Chelaru, pentru a prezenta atât întrebarea, cât și interpelarea.

   

Domnul Ioan Chelaru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Parafrazându-vă, nu este prima dată când reprezentanții Guvernului nu vin să răspundă la întrebările și interpelările parlamentarilor, deși este obligație constituțională.

Revenind la întrebare, aceasta este adresată domnului Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății publice.

Obiectul întrebării:

Ministerul Sănătății Publice a achiziționat, prin Serviciul de ambulanță al județului Neamț, un număr de 23 autosanitare, repartizate până la sfârșitul anului.

Numărul și tipul acestor autosanitare nu vor putea acoperi necesarul județului Neamț, în condițiile unei populații de 600 mii locuitori, a unui relief predominant muntos, cu zone greu accesibile, lucru dovedit și de necesarul obiectiv de ambulanțe stabilit de evaluatorul desemnat de comisia de urgență a ministerului.

Domnule ministru, care sunt măsurile pe care le-ați luat sau le veți lua pentru a aproba cererea de suplimentare a repartiției de autosanitare pentru județul Neamț.

Solicit răspuns scris și oral.

Interpelarea este adresată domnului prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu și are ca obiect înlăturarea consecințelor inundațiilor din 4-6 august 2007, pentru comuna Bicaz Chei și pentru comuna Grințieș, județul Neamț.

În perioada 4-6 august anul curent, pe teritoriul județului Neamț au căzut precipitații sub formă de aversă ce au dus la creșteri de niveluri și debite pe majoritatea cursurilor de apă, în special pe cele mici sau cu regim torențial.

Pentru diminuarea efectelor viiturilor s-au executat apărări operative de maluri, s-au înlăturat blocajele, s-a scos apa din gospodăriile inundate, s-au executat poduri provizorii pentru traficul ușor.

Potrivit art.30 alin.4 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, fondul de intervenții la dispoziția Guvernului se repartizează unor ordonatori principali de credite ai bugetului de stat, ai bugetelor locale, pe baza hotărârilor de Guvern pentru finanțarea unor acțiuni urgente în vederea înlăturării efectelor unor calamități.

Deși prin adresa nr.16184/2007 am adus la cunoștință ministrului internelor și reformei administrative situația gravă din aceste comune, nu s-au luat măsuri.

Având în vedere cele prezentate, precum și faptul că în bugetele localităților afectate nu există sumele necesare refacerii obiectivelor distruse, domnule prim-ministru, vă rugăm să ne comunicați ce măsuri s-au luat pentru rezolvarea acestor probleme.

Solicit răspuns scris și oral.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule senator.

 
  Nicolae Iorga

Invit la tribuna Senatului pe domnul senator Nicolae Iorga, cu o întrebare și o interpelare adresată Ministerului Economiei și Finanțelor.

Aveți cuvântul!

   

Domnul Nicolae Iorga:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea și interpelarea sunt adresate domnului Varujan Vosganian, ministrul economiei și finanțelor.

Întrebarea: domnule ministru, vă rog să-mi comunicați veniturile nete obținute în anul 2007 de către doamna Liliana Ghervasuc, director general al Companiei Naționale "Loteria Română", precum și ale consilierilor acesteia, Nicolae Cristea și Valer Drăghici, defalcate pe luni.

Interpelarea: domnule ministru, liderul sindicatului de la Nitramonia Făgăraș, Lucian Cucu, a anunțat miercuri, 5.09.2007, pichetarea prefecturii Brașov începând cu data de 10 septembrie anul curent, adică de astăzi.

Sindicaliștii cer Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului stabilirea în regim de urgență a lichidatorului combinatului, în vederea lichidării voluntare, emiterea unei hotărâri de Guvern pentru părțile compensatorii ale celor 569 de salariați ce urmează a fi disponibilizați până la sfârșitul anului și acordarea salariilor restante din decembrie 2006.

Vă rog să-mi comunicați, domnule ministru: 1.

Când se vor lua aceste măsuri, având în vedere faptul că AVAS-ul a hotărât, încă din 17 august 2007, lichidarea voluntară a Combinatului "Nitramonia" și disponibilizarea salariaților până la sfârșitul anului, cu plăți compensatorii, dar nici până la ora actuală nu ați stabilit lichidatorul.

Mai nou, alaltăieri, li se spune muncitorilor brașoveni că va fi o licitație, în vederea stabilirii acestuia, peste vreo lună și jumătate. 2.

Ce măsuri de pază, întreținere și conservare aveți în vedere, pentru a nu se produce o catastrofă în zonă, știut fiind profilul special al societății: nitroglicerină, amoniac, pulberi și explozive.

Vă mulțumesc și solicit, la întrebare și interpelare, răspuns scris și oral.

Nicolae Iorga, senator PRM de Brașov.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

 
  Irina Loghin

Invit la tribuna Senatului pe doamna senator Irina Loghin, din partea Grupului parlamentar al PRM, cu o interpelare adresată primului-ministru și o întrebare, de asemenea, adresată primului-ministru și Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse.

Vă rog, aveți cuvântul, microfonul 1.

   

Doamna Irina Loghin:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată primului-ministru, domnului Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu.

Se știe că la marginea marilor orașe ale României au luat ființă numeroase rampe clandestine, ca urmare a aruncării în zonele respective a unor materiale de construcții, diverse deșeuri și ambalaje.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați care sunt firmele care, la cererea prezidențială de la începutul lunii august a.c., au executat lucrări de curățenie la ieșirea din București spre Popești Leordeni, care este valoarea lucrărilor și cum au fost înregistrate acestea, respectiv, pe cheltuielile firmelor sau ca sponsorizări? Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris și verbal.

Întrebarea este adresată primului-ministru, domnului Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu.

Se știe că un număr foarte mare de tineri români pleacă să muncească și se stabilesc în străinătate.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați ce programe a elaborat Guvernul pe care-l conduceți, pentru a asigura locuri de muncă în țara noastră, pentru tinerii români și câte astfel de locuri de muncă au fost ocupate de către tineri în anii 2005 și 2006.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris și verbal.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, doamna senator.

 
  Dan Gabriel Popa

Invit la tribună pe domnul senator Dan Gabriel Popa, din partea Grupului parlamentar al PD.

Întrebarea este adresată Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse.

   

Domnul Dan Gabriel Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată, într-adevăr, domnului Paul Păcuraru, ministrul muncii.

În cursul anului 2006, am inițiat, împreună cu alți colegi parlamentari ai Partidului Democrat, un proiect de lege privind acordarea de trusou pentru nou-născuți.

Acest proiect legislativ a devenit Legea nr.482/2006, publicată în Monitorul Oficial al României nr.1028 bis/27 decembrie 2006.

Prin această lege, se instituie acordarea, de către autoritățile publice locale, a unui trusou cuprinzând haine, lenjerie și produse pentru îngrijire, pentru fiecare copil nou-născut.

Având în vedere faptul că Legea nr.482/2006 se aplică, după ce a fost modificată prin Ordonanța Guvernului nr.3/2007, prin acordarea în lei a contravalorii trusoului, măsură care a avut un caracter temporar, vă adresez, domnule ministru, următoarea întrebare:

Care este motivul pentru care nu a fost promovată hotărârea de Guvern prevăzută la art.5 al Legii nr.482/2006, astfel încât, chiar cu o întârziere de un an, nou-născuții să primească trusoul instituit prin lege.

Vă mulțumesc și solicit, urgent, răspuns scris.

Cea de-a doua întrebare se adresează domnului Ludovic Orban, ministrul transporturilor.

Drumul Național care cuprinde porțiunea între municipiile Pitești-Câmpulung-Brașov este, probabil, unul dintre cele mai des utilizate din țară.

Întreținerea acestui drum este, sau ar trebui să fie, una dintre prioritățile din domeniu.

Cu toate acestea, starea sa, în special în județul Argeș, este proastă și în continuă și rapidă degradare.

În lunile de iarnă care se apropie, traficul pe acest traseu este intens și, deseori, se desfășoară cu dificultate.

În acest context, vă adresez, domnule ministru, întrebarea:

Cine întreține acest drum, ce sume au fost alocate și când se vor repara porțiunile afectate din județul Argeș? Solicit, urgent, răspuns scris.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Gheorghe David

Invit la tribună pe domnul senator Gheorghe David.

Întrebarea este adresată Ministerului Internelor și Reformei Administrative.

Vă rog, microfonul 2.

   

Domnul Gheorghe David:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule ministru, în urma întâlnirilor avute cu mai mulți cetățeni români din străinătate, vă semnalez existența unor probleme legate de transcrierea actelor de stare civilă, transcriere care se efectuează cu aprobarea Ministerului Administrației și Reformei Administrative, conform Legii nr.119/1996, cu privire la actele de stare civilă.

Cetățenii sunt nemulțumiți de termenul mult prea lung în care sunt soluționate cererile privind transcrierea actelor de stare civilă, precum și de birocrația excesivă.

Întrebarea pe care v-o adresez se referă la demersurile pe care le are în vedere Ministerul Administrației și Reformei Administrative, pentru descentralizarea activității de transcriere a actelor de stare civilă și de reducere a termenului de eliberare a documentelor respective.

Solicit răspuns scris.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

 
  Sever Șter

Invit la tribuna Senatului pe domnul senator Sever Șter, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Interpelarea este adresată Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților.

Aveți cuvântul.

   

Domnul Sever Șter:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților.

În cursul anului trecut și începutul acestui an am făcut trei interpelări factorilor competenți: ministrului finanțelor, primului-ministru și una pentru președintele Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, prin care am cerut clarificarea situației doamnei Pop Terezia Rodica, îndreptățită să primească titlul de evaluare pentru un apartament de care a fost deposedată abuziv, care, timp de aproape patru ani nu și-a putut realiza acest drept, deși a făcut demersurile necesare.

Pe seama răspunsului pe care mi l-ați dat, cu adresa nr.706589/27 februarie 2007, petenta v-a înaintat o cerere, temeinic motivată, de soluționare cu prioritate a dosarului, la data de 20 aprilie 2007, cerere la care nu a primit răspuns.

Față de acestea, vă rog să-mi comunicați motivele nesoluționării cererii și măsurile luate pentru remedierea acestei deficiențe.

Solicit răspuns scris și oral.

Senator Sever Șter.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

 
  Angel Tîlvăr

Invit la microfonul 4 pe domnul senator Angel Tîlvăr.

Întrebarea este adresată Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului și interpelarea este adresată Ministerului Culturii și Cultelor.

Vă rog, aveți cuvântul.

   

Domnul Angel Tîlvăr:

Vă mulțumesc, domnule președinte Doru Ioan Tărăcilă și doresc să-mi exprim și eu dezaprobarea față de faptul că reprezentanții Guvernului nu sunt în sală.

Este o formă de a disprețui solicitările pe care cetățenii le fac prin intermediul nostru.

Nu este în regulă și cred că ar trebui să intervenim cumva.

Interpelarea este adresată domnului Adrian Iorgulescu, ministrul culturii și cultelor.

Domnule ministru, în satul Văleni, din comuna vrânceană Ruginești, se află o clădire veche, utilizată ca școală cu clasele I - IV.

Acest imobil, donat acestei comunități de către ilustrul academician Sava Atanasiu, se află într-o stare avansată de degradare.

Având în vedere aspectele prezentate mai sus și ținând cont de importanța pe care această clădire o are pentru comunitatea din Ruginești, și nu numai, vă întreb:

Când veți aloca fonduri pentru executarea, cât mai urgentă, a unor lucrări de reparații capitale, strict necesare pentru a evita degradarea iremediabilă a acestui imobil? Vă mulțumesc.

Voi citi acum și întrebarea adresată domnului Cristian Adomniței, ministrul educației, cercetării și tineretului.

Domnule ministru,

În urma deplasărilor și a întâlnirilor pe care le-am avut, la fața locului, cu primarii din Adjud, Ruginești, Corbița, Tănăsoaia și Ploscuțeni, am constatat existența unor probleme privind starea infrastructurii școlare, generate de insuficiența fondurilor pentru efectuarea unor lucrări strict necesare.

Astfel, la Școala nr.2 din Adjud nu s-au alocat fonduri pentru reparații capitale, iar Liceul "Emil Bota" are nevoie urgentă de bani pentru finalizarea investiției începută la această unitate.

La Ruginești, sunt necesare fonduri pentru efectuarea unor reparații capitale.

La Școala "Copăcești", pentru continuarea investițiilor la grădinița din centrul comunei și pentru dotarea cu instalații corespunzătoare a școlilor din Ruginești și Anghelești.

La Corbița, este necesară suplimentarea fondurilor pentru reabilitarea școlilor din comună, iar la Tănăsoaia, pentru unitățile de învățământ din satele Vlădici și Feldioara, este nevoie urgentă de cca.50 de mii de lei.

Conform declarațiilor primarilor din aceste localități, aceste sume sunt absolut necesare pentru buna desfășurare a procesului educativ.

Având în vedere aspectele prezentate mai sus, vă întreb, domnule ministru, când veți aloca fondurile necesare pentru efectuarea lucrărilor necesare acestor unități de învățământ și care va fi cuantumul acestor fonduri? Aveți, la ora actuală, o analiză, vizavi de necesarul de fonduri pentru aceste comunități? Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

 
  Ion Vărgău

Îl invit la tribuna Senatului pe domnul senator Ion Vărgău, cu o interpelare adresată primului-ministru și o întrebare adresată Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Vă rog, aveți cuvântul.

   

Domnul Ion Vărgău:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Prima întrebare este adresată domnului Decebal Traian Remeș, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

Sper să aibă aparatul de radio deschis, să audă și glasul Parlamentului, pentru că dânsul a venit la Tulcea, într-o vizită, a promis oamenilor suficient de mult și a uitat să se țină de cuvânt.

În urma deplasărilor în județul Tulcea, am constatat că locuitorii din mediul rural se află într-o stare dezastruoasă și sunt puternic afectați de seceta din ultima perioadă, care le-a distrus culturile și le-a diminuat efectivele de animale.

Repet, tot județul Tulcea este calamitat.

Consecințele secetei sunt deosebit de grave pentru economia românească și, în special, pentru județul Tulcea, care, în ultima perioadă, a fost supus unor grele încercări care au creat dificultăți agricultorilor și crescătorilor de animale.

Practic, animalele, în județul Tulcea, se vând la un preț de nimic sau se dau de pomană.

Lipsa dotărilor cu mașini agricole, inexistența unor programe de instruire și informare, populația îmbătrânită și puternic afectată de imigrarea tinerilor la orașe și în străinătate fac aproape imposibilă adaptarea la normele europene.

Domnule ministru, ce măsuri veți lua pentru îmbunătățirea nivelului de trai al țăranului român, care sunt programele de sprijin în contextul integrării în Uniunea Europeană și cu ce metode de promovare veți acționa în perioada imediat următoare?

Solicit răspuns oral și în scris.

A doua întrebare este adresată domnului Ovidiu Ioan Silaghi, ministrul pentru întreprinderi mici și mijlocii, comerț, turism și profesii liberale.

În ultima perioadă, a fost extrem de mediatizat exodul turiștilor români către Bulgaria, iar bilanțul sezonului turistic arată că, în ultimii ani, România s-a confruntat cu o lipsă de turiști străini.

Delta Dunării are un potențial turistic foarte mare, dar, care, din păcate, nu poate fi exploatat din cauza problemelor de infrastructură, a dificultăților care privesc transportul și cazarea, absența apei potabile și a canalizării în multe localități din zonă, a unor servicii de slabă calitate, la prețuri nejustificat de mari.

Plecând de la premisa că turistul trebuie să fie beneficiarul celor mai bune servicii în domeniu, ce strategii va aplica ministerul pe care-l conduceți, astfel încât aceste probleme să fie înlăturate și, implicit, turismul în Delta Dunării să se dezvolte în conformitate cu normele Uniunii Europene.

Solicit răspuns oral și în scris.

Interpelarea este adresată domnului prim-ministru Călin Anton Popescu Tăriceanu al doilea.

În temeiul ... Voi trece direct la interpelare! Pentru locuitorii din Delta Dunării, pescuitul reprezintă principala îndeletnicire și, deci, singura sursă de venit.

De aceea, o reorientare profesională a populației din Delta Dunării ar fi dificilă, chiar imposibilă în unele zone.

Când au fost desființate concesiunile și, deci, încurajat braconajul, pescarii au avut de suferit, deoarece nu-și puteau vinde capturile din cauza concurenței neloiale din partea celor care pescuiau ilegal.

Chiar și când existau concesiunile, peștele era achiziționat la un preț mic, astfel încât 60% din preț revenea concesionarului și doar 40% pescarilor.

În urma vizitei pe care ați efectuat-o în Delta Dunării, domnule prim-ministru, ați decis că, pentru început, toate construcțiile din Deltă, care nu respectă specificul local, să fie reconstruite, reamenajate, iar, recent, ați propus ca în anul 2008 să fie interzis pescuitul industrial.

Reacția disperată a pescarilor a venit imediat. "Dacă se interzice pescuitul, premierul să vină să se facă pescar!", subliniind supărarea și teama acestor oameni, deoarece, în aceste condiții, nu vor avea cu ce să-și întrețină familiile.

În acest context, vă rog, domnule prim-ministru, să argumentați motivele care stau la baza acestei decizii, având în vedere că mare parte din populația Deltei nu cunoaște altă meserie, iar o reconversie profesională este aproape imposibilă.

Solicit răspuns oral și în scris.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Gheorghe-Viorel Dumitrescu

Invit la tribună pe domnul senator Viorel Dumitrescu, Grupul parlamentar al Partidului România Mare, întrebare și interpelare adresate Ministerului Economiei și Finanțelor.

Aveți cuvântul.

Numai o secundă.

Îl întreb și pe domnul senator Talpeș dacă are interpelare s-au întrebare? Nu, mulțumesc.

Aveți cuvântul domnule senator Viorel Dumitrescu.

   

Domnul Gheorghe-Viorel Dumitrescu:

Întrebarea este adresată domnului ministru Varujan Vosganian.

La începutul lunii august, au apărut în presă mai multe declarații ale unor persoane avizate,cu privire la evaziunea fiscală de circa un miliard euro înregistrată în domeniul panificației.

Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați următoarele.

  1. De ce s-a acceptat această situație?
  2. Cine sunt autorii și responsabilii pentru această evaziune fiscală?
  3. Ce sancțiuni ați dispus împotriva persoanelor vinovate și pentru recuperarea prejudiciului adus bugetului statului român?

A doua întrebare este adresată tot domnului ministru Varujan Vosganian.

S-a vorbit mult, dar cu mai puține date concrete, referitoare la sumele compensatorii acordate celor care au fost nevoiți să-și înceteze activitatea în diverse domenii.

Vă solicit, domnule ministru, să îmi comunicați, pentru perioada 1990 - 2006, pe fiecare an în parte, care a fost totalul sumelor compensatorii achitat la nivel național.

Interpelarea este adresată tot domnului ministru Varujan Vosganian "

În această vară fierbinte mass-media a abordat mai multe aspecte cu privire la domeniul energiei, făcându-se referire la diverse ilegalități și la unele contracte încheiate în mod preferențial.

Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați următoarele:

  1. Care sunt firmele mari care au beneficiat de contracte avantajoase pentru achiziționarea de energie electrică ieftină?
  2. Care sunt prețurile de furnizare a energiei electrice pentru populație, pentru marii consumatori și pentru export?

Vă mulțumesc. Senator de Vâlcea, Viorel Dumitrescu.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc domnule senator.

 
  Gheorghe Funar

Îl invit la tribună pe domnul senator Gheorghe Funar, interpelare și întrebare adresate primului ministru și ministrului culturii, Grupul parlamentar PRM.

   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Respectând Regulamentul Senatului și încercând să ajut în muncă Guvernul am formulat două întrebări și o interpelare.

Prima întrebare este adresată primului-ministru, domnului Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu.

Atât dumneavoastră cât și președintele Camerei Deputaților domnul Bogdan Olteanu, ați declarat public că nu ați avut acces la contractul încheiat de statul român, prin Agenția Națională pentru Resurse Minerale, cu firma Roșia Montană Gold Corporation, pentru jefuirea celui mai mare zăcământ de aur și argint din Europa.

Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați când veți face public acest contract și când v-ați programat să vă adresați Parlamentului României pentru a face cunoscut jaful și cel mai mare dezastru ecologic din Europa, pus la cale și susținut, în continuare, de către liderii Partidului Democrat.

Cea de-a doua întrebare este adresată domnului Adrian Iorgulescu, ministrul culturii și cultelor.

După emisiunea "În clar obscur", de la Radio România Actualități, realizată de către doamna Diana Nedelcu, în data de 13. 07. 2007, în legătură cu plăcile de plumb de la Sinaia, datând din perioada dacică, care se află acum în subsolul clădirii Institutului de Arheologie vă solicit să-mi comunicați următoarele:

  1. De ce, până acum, nu au fost inventariate aceste plăci?
  2. În ce stadiu s-a ajuns cu traducerea textelor moștenite de la daci?
  3. Ce ați întreprins pentru punerea în valoare a acestor plăci de plumb și, mai ales, pentru valorificarea prețioaselor informații pe care ni le-au transmis strămoșii noștri daci?

Interpelarea este adresată tot primului-ministru.

După cum cunoașteți, din anul 1990, până în septembrie 2007, cele mai multe dintre bogățiile naturale ale României au fost date, de regulă, prin concesionare sau pe calea privatizărilor, către firme private sau de stat din străinătate.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați, pentru perioada 1990 - 2006, care dintre bogățiile naturale ale țării noastre au fost înstrăinate, în ce condiții și pentru ce sume, care sunt avantajele respectiv pierderile suferite de către poporul român? Solicit răspunsuri în scris și verbal.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Ștefan-Mihail Antonie

Invit la tribuna Senatului pe domnul senator Ștefan-Mihail Antonie, Grupul parlamentar al Partidului Democrat, cu o întrebare și o interpelare adresate domnului ministru al educației, cercetării și tineretului și ministrului economiei și finanțelor.

   

Domnul Ștefan-Mihail Antonie:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului ministru Varujan Vosganian, ministrul economiei și finanțelor.

Dată fiind importanța deosebită a surselor energetice din România, din ce în ce mai puține și mai scumpe, vă solicit, domnule ministru, să-mi răspundeți dacă s-au alocat fonduri, în bugetul pe 2008, pentru finalizarea și punerea în funcțiune a Acumulării Răstolnița din județul Mureș, obiectiv de investiții de interes național, care modifică potențialul hidrotehnic și hidraulic al bazinului Mureșului Superior.

Lucrările de construcții și amenajare au început odată cu Revoluția, în trimestrul IV al anului 1989.

Menționez că principalele obiective ale investiției sunt: asigurarea unui debit suplimentar de 6,6 mł pe secundă în perioade deficitare, în secțiunea Târgu-Mureș, care se permită dezvoltarea sistemelor de alimentare cu apă în Câmpia Transilvaniei; controlul viiturilor și protecția zonelor din aval, în caz de pericol inundații; protecția mediului înconjurător, prin asigurarea diluției apelor râului Mureș pe secțiunea Târgu-Mureș, precum și producerea de energie electrică, circa 116. 500.000 Kw/h pe an.

Solicit răspuns scris și oral.

Interpelarea este adresată domnului Cristian Adomniței, ministrul educației, cercetării și tineretului.

Dincolo de problemele majore legate de starea de degradare accentuată a școlilor și grădinițelor din România, probleme de care Guvernul își amintește în perioada 1-15 septembrie, există o problemă mult mai gravă, care nu se poate rezolva în pripă, cu un sac de var și o cutie de cuie.

Este problema resurselor umane din învățământul românesc, problemă pentru care este nevoie de un plan național și de acțiuni pe termen mediu și lung.

Domnule ministru, doresc să răspundeți ce programe și ce sume ați prevăzut în bugetul pe 2008, pentru ameliorarea pregătirii profesionale a cadrelor didactice, cunoscut fiind faptul că, la școlile din mediul rural, nu mai vin să predea nici suplinitorii.

Solicit răspuns scris și oral.

Vă mulțumesc.

Ștefan-Mihail Antonie, senator PD Mureș.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Alexandru Pereș

Îl Invit pe domnul senator Alexandru Pereș pentru a adresa o întrebare Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, domnului ministru.

Aveți cuvântul.

Microfonul 2.

   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sigur, sper ca întrebarea domnului senator Gheorghe Funar să primească răspuns din partea domnului prim - ministru, deși constat că nici în acest moment nu a venit nici un reprezentant al Guvernului.

Totuși avem noroc cu Radioul public pentru ca aceste doleanțe ale noastre să ajungă acolo unde trebuie.

Și acum voi trece la întrebarea pe care o adresez domnului Decebal Traian Remeș, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

În urmă cu aproximativ 3 luni, pe data de 8 iunie 2007, membrii Asociației Crescătorilor de Bovine "Agromontana" Ponor, Județul Alba, vă sesizau, în scris, că aproximativ 50% din numărul de deținători de bovine din zona montană a județului Alba nu vor beneficia de plățile directe complementare la care ar avea dreptul conform Ordinului nr. 295 din 03 aprilie 2007.

Vă erau enumerate și motivele întârzierii: sate izolate la 40-50 Km de medicul veterinar concesionar, lipsa crotaliilor, înregistrări cu greșeli de ortografie în Registrul Național al Exploatațiilor Agricole, schimbări de proprietari în timp, iar ordinul nu era clar cu privire la beneficiarul subvenției, precum și solicitarea de prelungire a prevederilor art.2 lit. c din Ordinul nr.295/2007, cu privire la înregistrarea bovinelor în acest registru, de la 31 ianuarie 2007,la 15 iunie 2007.

Având în vedere că situația poate fi s-au chiar este la fel și în alte județe cu zone montane, vă întreb, domnule ministru, ce măsuri considerați că trebuie luate, pentru a veni în ajutorul crescătorilor de bovine din zonele cu probleme, din punct de vedere al difuzării informațiilor, precum și al celor din zonele deficitare, din punct de vedere al asistenței sanitar-veterinare și asta deoarece, vă reamintesc cu respect, această sesizare v-a parvenit în urmă cu trei luni, iar cetățenii nu au primit nici răspuns la memoriu și nici Ordinul nr. 295/2007 nu a fost modificat, conform solicitării petenților.

Doresc răspuns scris și oral.

Cu stimă, senator PD de Alba, Alexandru Pereș.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc domnule senator.

 
  Ion Toma

Invit la microfonul 4, pe domnul senator Ion Toma, Grupul parlamentar PSD.

   

Domnul Ion Toma:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului ministru Cristian Adomniței.

Domnule ministru la contestațiile privind Testele naționale din 2007, municipiul Slatina a fost Centrul zonal de soluționare a contestațiilor.

Conform Ordinului Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului nr. 501 din 31. 08. 2006, art.16 alin.1 anexa nr.2, profesorii evaluatori din comisiile de soluționare a contestațiilor au, de regulă,

gradul didactic I și sunt desemnați pentru corectarea a maxim 100 de lucrări contestate.

Deși la fiecare disciplină, matematică, limba română, istorie, geografie s-au înregistrat peste 800 de lucrări contestate, au fost desemnați doar patru profesori corectori.

Astfel, fiecărui profesor i-au revenit peste 400 de lucrări, în numai trei zile, timp insuficient pentru a corecta aceste lucrări, pentru a cere o altă opinie în cazul diferențelor mari între notele acordate și pentru a trece în borderou noile note.

De asemenea, unii dintre profesorii desemnați pentru aceste activități nu îndeplineau condițiile prevăzute de Ordinul Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului nr.501/2006 neavând nici măcar gradul didactic II.

De aceea, vă întreb, domnule ministru, cine se face vinovat de compromiterea rezultatelor la Testele naționale din județul Olt, prin încălcarea prevederilor Ordinului nr. 501/2006, și ce măsuri veți adopta pentru rezolvarea situației create.

Aștept răspuns scris și verbal.

Senator de Olt, Ion Toma.

Interpelarea este adresată domnului ministru Decebal Traian Remeș, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

Domnule ministru, conform art.9 alin.3 din Ordonanța de urgență nr.125/2006 pentru aprobarea schemelor de plăți directe și plăți naționale directe complementare în agricultură, se acordă plăți naționale directe complementare în sectorul zootehnic, producătorilor agricoli, persoane fizice sau juridice, care dețin cresc și exploatează animale de producție, identificate și înregistrate în sistemul național.

Pentru a beneficia de aceste plăți, crescătorii de animale trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute de Ordinul nr.295/2007 cu modificările și completările ulterioare, emise se Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Astfel, în Județul Olt, peste 200 de crescători care și-au înregistrat animalele și au depus cerere pentru subvenții la APIA, au primit răspunsul că animalele lor nu se regăsesc înregistrate în calculator și riscă să rămână fără subvenții datorită acestor neconcordanțe.

De aceea vă întreb, domnul ministru, care sunt măsurile pe care le veți lua pentru eliminarea acestor neajunsuri și pentru ca beneficiarii de drept ai acestor sume să intre de facto în posesia lor? Aștept răspuns scris și verbal, senator de Olt, Ion Toma.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Carol Dina

Invit la tribuna Senatului pe domnul senator Carol Dina, Grupul parlamentar al Partidului România Mare.

Interpelarea este adresată primului-ministru.

Microfonul 2.

   

Domnul Carol Dina:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelare adresată domnului prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu.

Recent, Compania Rompetrol a vândut 75% din acțiunile companiei, firmei KazMunayGaz din Kazahstan.

Potrivit contractului de vânzare - cumpărare de acțiuni nr.29 din 31 "10. 2002, încheiat între Fondul Proprietății de Stat, în calitate de "vânzător" și Rompetrol Grup, cu sediul în Rotterdam, Olanda, denumit în contract "cumpărător", la cap.10, "Cesiunea acțiunilor", se prevede: "Cumpărătorul se obligă ca, până la îndeplinirea tuturor obligațiilor asumate prin prezentul contract, să nu cesioneze toate sau o parte din acțiunile cumpărate de la vânzător și să nu transmită unui terț prezentul contract, fără acordul prealabil al vânzătorului".

Această clauză obligă statul român să stabilească dacă cumpărătorul și-a îndeplinit toate obligațiile asumate, așa cum sunt prevăzute în contract.

Vă rog, domnule prim-ministru, să dispuneți verificarea modului în care s-au îndeplinit, în totalitate, obligațiile asumate de cumpărător, prin contract, și să fiu informat în mod corespunzător.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc domnule senator.

 
  Valentin Dinescu

Invit la tribună pe domnul senator Valentin Dinescu.

   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Întrebare și interpelare adresate domnului prim-ministru și ministrului economiei și finanțelor.

Microfonul 1.

 
   

Domnul Valentin Dinescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Probabil că este o eroare.

Am două întrebări și o interpelare.

Îmi permiteți?

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, domnule senator.

 
   

Domnul Valentin Dinescu:

Vă mulțumesc.

Întrebarea este adresată domnului prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu.

Începând cu anul 1990, un număr tot mai mare de români, în special tineri, au fost nevoiți să plece să lucreze în străinătate.

Nu se cunoaște, în mod oficial, care este numărul acestora și, mai ales, numărul pe fiecare țară în parte.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați, din datele pe care le dețineți, care a fost numărul cetățenilor români care au plecat să lucreze în străinătate în anii 1990, 1995, 2000, 2005 și 2006 Solicit răspuns scris și verbal.

De asemenea, o întrebare adresată domnului ministru Varujan Vosganian.

În perioada 1990-2006 datoria externă a României a ajuns la circa 30 miliarde euro.

Această datorie trebuie rambursată și suportate dobânzile.

Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați care sunt sumele ce vor fi prevăzute în bugetele anilor 2008, 2009, 2010, 2011, 2012 și 2013 pentru achitarea datoriei externe.

Vă mulțumesc.

O interpelare adresată domnului prim-ministru.

Se știe că, în perioada 1990-2007, sărăcia a atins cote alarmante în România.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați următoarele: 1.

Care este numărul cetățenilor români care trăiesc sub pragul sărăciei? 2.

Ce programe concrete ați aplicat, în perioada 2005-2007, pentru a-i ajuta pe românii săraci și foarte săraci? 3.

Care sunt programele Guvernului, în perioada 2008-2010 pentru combaterea sărăciei extreme? Vă mulțumesc.

Răspunsul pe care îl solicit este scris și verbal.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Cristian Cucuian

Invit la tribună pe colegul nostru Cristian Cucuian, Grupul parlamentar PD, interpelare adresată Ministerului Afacerilor Externe.

   

Domnul Cristian Cucuian:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Adrian Cioroianu, ministrul afacerilor externe și mi-a fost sugerată de un memoriu adresat Comisiei pentru politică externă, semnat de un grup de reprezentanți ai Asociației Românilor din Italia.

Personal, mă consider responsabil de situația românilor din afara granițelor României, simt că trebuie să-i reprezint în Parlamentul României și de aceea nu pot să rămân indiferent la problemele pe care ei le sesizează.

Se pare că activitatea Departamentului Relațiilor pentru Românii de Pretutindeni este asemănătoare cu cea a Guvernului în cadrul acestei ședințe, când nici un membru nu este prezent.

Sper ca, măcar prin intermediul radioului, aceștia să asculte interpelările și întrebările care le-au fost adresate și, în cel mai scurt timp, să poată răspundă la ele și nu numai să răspundă, ci să și remedieze deficiențele pe care eu și colegii mei le sesizăm.

După cum vă spuneam, Asociația Românilor din Italia a sesizat, încă din luna iulie, atât ministerul pe care îl conduceți, cât și pe primul-ministru, pe președintele Senatului și pe președintele Camerei Deputaților asupra lipsei de activitate și a dezinteresului manifestat de Departamentul Relațiilor pentru Românii de Pretutindeni față de problemele diasporei românești, în special ale românilor din Italia.

Asociația Românilor din Italia consideră că respectivul departament, aflat în subordinea Ministerului Afacerilor Externe, este inactiv și indiferent la problemele românilor și la acțiunile organizate de comunitatea românească din Italia.

În plus, interesul acestui organism plătit din bugetul de stat, s-ar îndrepta, de cele mai multe ori, spre boicotarea acțiunilor organizate de asociațiile românilor din afara granițelor.

Atât Departamentul Relațiilor pentru Românii de Pretutindeni, cât și ambasada României la Roma sunt acuzați de aroganță, rea voință și de blocarea oricărei acțiuni care nu laudă Guvernul sau din care nu se pot trage foloase politice.

În mod special, Asociația Românilor din Italia acuză faptul că Departamentul a înjumătățit, în ultima clipă, fondurile promise pentru organizarea la Roma, în piața Tor Vergata, pe data de 15 aprilie, a celei mai mari întâlniri a românilor ortodocși organizate în străinătate.

Acest demers ar fi creat organizatorilor probleme economice și juridice foarte mari din cauza faptului că au rămas mulți furnizori neplătiți.

Solicităm ministrului afacerilor externe să formuleze un punct de vedere asupra aspectelor sesizate de Asociația Românilor din Italia și să ne prezinte un raport de activitate al acestui Departament de la începutul mandatului cabinetului Tăriceanu.

În plus, ar fi util ca ministerul să ofere informații cu privire la suma care a fost oferită de Departamentul Relațiilor pentru Românii de Pretutindeni în vederea organizării manifestării din piața Tor Vergata, precum și un răspuns legat de motivul pentru care suma oferită în final a fost cu mult mai mică.

Solicit răspuns scris și oral din partea ministerului.

Sper că astfel de evenimente neplăcute nu vor mai avea loc pe viitor.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Mihai Țâbuleac

Îl invit la tribună pe domnul senator Mihai Țâbuleac, interpelare adresată primului-ministru și două întrebări adresate Ministerului Transporturilor și Ministerului Internelor și Reformei Administrative.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Mihai Țâbuleac:

Întrebarea este adresată Ministerului Transporturilor, domnului ministru Ludovic Orban.

Domnule ministru, am fost impresionat când am aflat că, recent, v-ați supărat foarte tare din cauza întârzierilor înregistrate la lucrările de reparații ale gării CFR din Iași.

Sunt solidar cu dumneavoastră, dar vă întreb de ce nu ați fost la fel de supărat și în luna mai a.c., atunci când ați fost la Botoșani și ați constatat că gara CFR din localitate se află într-o stare jalnică tot din cauza întârzierilor și nu este vorba de câteva luni, un an sau doi ani, ci de aproape toată perioada de tranziție.

Ritmul de executare a lucrărilor a fost de câțiva metri pătrați de tencuială pe an, în timp ce ritmul de degradare al imobilului, determinat de nefinalizarea investiției într-un interval optim de timp, a fost cu mult mai mare.

Îmi veți răspunde că, la Iași, unde ați alocat fondurile necesare, v-ați supărat pe constructori, iar la Botoșani nu ați avut pe cine să vă supărați, pentru că nu au fost alocate fonduri de investiții.

Desigur, pe dumneavoastră înșivă nu vă puteți supăra.

Vă asigur, însă, domnule ministru, că noi, botoșănenii, suntem foarte dezamăgiți și pentru că ministerul pe care îl conduceți a avut grijă să asigure bani pentru finalizarea gării din Iași, dar nu și pentru cea din Botoșani, cât și pentru faptul că am fost obligați să suportăm atât imaginea dezolantă a clădirii, parcă lovită de bombe, cât și praful rezultat de la acest șantier care nu se mai termină.

Nu mai vorbesc despre faptul că nu am putut beneficia, în condiții normale de funcționalitate, de gara CFR! Vă rog să-mi comunicați cine se face vinovat pentru pagubele produse la obiectivul de investiții de la gara CFR Botoșani, ce măsuri ați adoptat pentru sancționarea celor vinovați și pentru recuperarea pagubelor, și care este angajamentul dumneavoastră privind finalizarea acestei lucrări? Solicit răspuns verbal și în scris.

A doua întrebare este adresată Ministerului Internelor și Reformei Administrative, domnului ministru Cristian David.

Domnule ministru, printre măsurile de modernizare și de armonizare în raport cu reglementările europene din domeniul serviciului de furnizare a energiei termice, au fost și cele privind renunțarea la sistemul de subvenții bugetare și descentralizarea către autoritățile administrației publice locale.

Ca o consecință, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 48/2004 s-a decis ca statul să aloce și resursele necesare pentru reabilitarea și modernizarea capacităților de producere a energiei termice aparținând sistemului centralizat, baza pentru cuantificare, pe fiecare operator economic și localitate în parte, fiind nivelul subvenției bugetare acordate în anul 2004, acest program urmând a se desfășura în perioada 2005-2007.

Analizând modul în care s-au respectat prevederile actului normativ menționat, am constatat că, dacă în anul 2005 fondurile de investiții au fost alocate integral atât la nivel național, cât și pentru S.C. Termica S.A Botoșani, în anul 2006 operatorul economic din Botoșani a fost deposedat de o diferență de 4.168 milioane lei, deși alocarea la nivel național s-a făcut la nivelul prevăzut de lege.

S-a respectat deci legea per total, dar nu s-a mai respectat și în structură, ceea ce înseamnă că acești bani au fost luați de la Botoșani și dați unei alte localități.

În anul 2007 situația se prezintă și mai rău, pentru că se înregistrează până la această dată o diferență de 8,257 milioane lei, în defavoarea S.C. Termica S.A. Botoșani.

Și toate acestea se întâmplă în condițiile în care statul român a pasat Consiliului local al municipiului Botoșani cea mai neperformantă uzină termică din țară, iar botoșănenii sunt puși să suporte un preț de referință local de circa două ori mai mare decât bucureștenii.

Vă rog, domnule ministru, să reanalizați situația și să dovediți că legile din România sunt valabile și pentru ministerul pe care îl conduceți, iar Botoșaniul merită din partea dumneavoastră atenție, ca și celelalte zone ale țării, dacă nu chiar o atenție specială.

Vă rog să-mi comunicați care sunt posibilitățile și termenele pentru punerea la dispoziție a diferenței de 4,168 milioane lei aferente anului precedent și pentru alocarea integrală a fondurilor prevăzute de lege pentru anul curent.

Solicit răspuns verbal și în scris.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, dar rugămintea este să încercați să concentrați întrebările sau interpelările, pentru că, altfel, sunt declarații politice.

Doar le enunțați și noi le trimitem.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 
   

Domnul Mihai Țâbuleac:

Interpelarea este adresată Guvernului României, domnului prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu.

Domnule prim-ministru, acum câteva zile, în Botoșani a avut loc un eveniment care pare că vrea să treacă neobservat.

A fost demis prefectul și a fost nominalizată o altă persoană cu delegare de atribuții.

În felul acesta încrederea în promisiunile de depolitizare a acestei instituții s-a prăbușit pe loc.

Avem chiar o lege în acest sens, nu numai o promisiune și ne-am lăudat foarte mult față de Uniunea Europeană și față de cetățenii României cu această măsură de depolitizare.

În fapt, s-au săvârșit o serie întreagă de greșeli.

În primul rând, nu este permisă nici o schimbare fără motiv.

Abuz se numește fapta! În cazul nostru, situația este și mai gravă, având în vedere că persoana pusă pe liber avea calitatea de înalt funcționar public, apolitic, după lege.

Eu consider că un prefect apolitic după lege nu poate fi îndepărtat imputându-i doar că are niște gânduri sau sentimente.

Este nevoie de un motiv serios.

Și nu neapărat persoana în cauză are nevoie de acest motiv, ci cetățenii județului Botoșani.

Pentru că acest motiv nu a existat, cetățenii județului Botoșani sunt îndreptățiți să nu mai aibă încredere în acest Guvern.

În al doilea rând, au fost utilizate zeflemeaua și minciuna.

S-a vorbit despre "promovare" și "Legea mobilității".

Obiceiul provine de la comuniști, pentru că ei obișnuiau să scape de persoanele incomode atribuindu-le funcții înalte, eventual cu salarii mai mari, dar în totală discordanță cu importanța muncii.

Tot comuniștii considerau că șefii tuturor județelor trebuie să provină din Oltenia, că oamenii din celelalte zone nu dispun de inteligența necesară.

De fapt, ei au inventat legea mobilității.

În al treilea rând, s-a pus în loc nu un alt prefect, ci o persoană căreia i s-a atribuit o delegare de atribuții.

Delegația a fost trimisă de Guvern...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să concentrați interpelarea, stimate coleg.

Vă ascult de 8 minute.

 
   

Domnul Mihai Țâbuleac:

Mai am câteva rânduri.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Și trebuia în 30 de secunde.

 
   

Domnul Mihai Țâbuleac:

Vă rog să aveți răbdarea să termin.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Eu am răbdare, dar modul în care formulați interpelarea este incorect.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 
   

Domnul Mihai Țâbuleac:

În al treilea rând, s-a pus în loc nu un alt prefect, ci o persoană căreia i s-a atribuit o delegare de atribuții.

Delegația a fost trimisă de Guvern, adică de una dintre cele mai politizate instituții din țară care oricând poate retrage împuternicirea cu aceeași ușurință cu care a emis-o.

Acum am înțeles și noi că ceea ce înțelege Guvernul României prin depolitizarea instituției prefectului înseamnă că: prefectul nu trebuie să răspundă la "comenzile" politice, cu excepția celor care vin de la PNL.

Deja în Prefectura Botoșani s-au aciuat toți "apoliticii" de la PNL: vicepreședinte biroul județean, secretar general birou județean, președinte organizație municipală.

Vă dați seama cât aplomb va avea noul prefect în lupta împotriva corupției când i se va flutura mereu în fața ochilor importantul document: uite delegația, nu e delegația! În fine, în al patrulea rând...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu vă supărați, stimate coleg.

Declarații politice s-au făcut mai devreme.

De 8 minute vă ascultăm și v-am oferit cuvântul, deși aveați dreptul legal la 30 de secunde.

 
   

Domnul Mihai Țâbuleac:

Dacă tot m-ați răbdat până aici, vă rog să-mi permiteți să termin...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Pot să stau și până mâine dimineață.

Și, dacă scrieți și "1001 de nopți", putem să stăm până la calendele grecești.

Dar, nu vă supărați, au un rost și o logică și întrebările și interpelările.

Domnul senator Ungheanu solicită cuvântul.

Nu vă supărați, că acesta este abuz de drept.

 
   

Domnul Mihai Ungheanu (de la masa prezidiului):

Să termine dânsul...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, aveți cuvântul, dar vă rog să concluzionați.

 
   

Domnul Mihai Țâbuleac:

Da, domnule președinte.

În al patrulea rând, s-a emis, de la Botoșani, un important, dar foarte păgubos mesaj pentru țară.

Aici, președintele Consiliului județean, respectiv, șeful PSD, trimis în judecată de D.N.A. și încăpățânându-se să-și deruleze afacerile...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnule senator, poate nu ați înțeles.

Vă rog să concluzionați! Dacă mi-ați spus "în al patrulea rând", mai urmează și al 417-lea rând.

 
   

Domnul Mihai Țâbuleac:

Urmează doar concluzia, domnule președinte.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Trebuia s-o trageți în urmă cu 10 minute, când ați început să vorbiți.

Vă rog să verificați în Regulament.

Deci, vă rog să spuneți concluzia sau întrebarea adresată primului-ministru.

 
   

Domnul Mihai Țâbuleac:

Vorbeam despre faptul că, aici, președintele Consiliului județean, respectiv, șeful PSD, trimis în judecată de D.N.A. și încăpățânându-se să-și deruleze afacerile personale doar în zona reparării drumurilor, adică exact acolo unde se află într-un evident conflict de interese, a fost sancționat de fostul prefect.

S-a dat o dovadă de dreptate și de curaj.

Din cauza aceasta...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Acestea sunt concluzii, domnule coleg.

Care este întrebarea? Dumneavoastră răspundeți și în locul primului-ministru, și în locul ministrului?!

 
   

Domnul Mihai Țâbuleac:

Imediat... Imediat vin și cu solicitarea.

Din cauza aceasta...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Păi, nu, dar dumneavoastră puneți concluziile întâi și creați impresia că ceea ce spuneți este adevărat.

Întrebarea și interpelarea se formulează tocmai pentru a afla dacă o chestiune este reală sau nu.

 
   

Domnul Mihai Țâbuleac:

Aceea este o întrebare.

Prin interpelare, cer ceva anume și vă rog să-mi permiteți să fac această cerere.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog s-o faceți!

 
   

Domnul Mihai Țâbuleac:

Domnule prim-ministru, față de toate acestea, eu nici nu vreau să vă solicit un răspuns la prezenta interpelare, ci doar să vă adresez rugămintea de a repara urgent răul făcut județului pe care îl reprezint și democrației românești, în general.

Vă mulțumesc pentru înțelegere.

Sunt senator al Partidului Liberal Democrat, de Botoșani, Mihai Țâbuleac.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu.

Sunteți senator independent, nu vă supărați, pentru că și dumneavoastră, și eu, și toți cei care suntem în această sală, suntem obligați să respectăm Constituția și în Constituție scrie foarte clar că nu aveți dreptul să reprezentați, în Parlament, un partid care nu a participat la alegeri.

Deci, sunteți senator independent.

Sigur că aveți dreptul, în afară - libertatea de asociere - să vă înscrieți în orice partid, cu tot respectul, dar în Senat nu puteți reprezenta pe altcineva.

Vă rog, domnule senator.

 
   

Domnul Mihai Țâbuleac:

O scurtă replică, vă rog să-mi permiteți.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă permit.

Eu am spus numai pentru stenogramă.

 
   

Domnul Mihai Țâbuleac:

Dumneavoastră vă place să spuneți că sunt senator independent, eu, cu mândrie, mă prezint ca senator al Partidului Liberal Democrat, un partid care este înregistrat în România, cu respectarea tuturor legilor.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă pentru dumneavoastră Constituția României este un simplu petic de hârtie, pe care îl interpretăm doar atunci când avem interes, este o altă problemă.

Eu, nu din dorința de a pune la punct apartenența dumneavoastră politică, ci doar pentru stenogramă, în calitate de conducător de ședință, eram obligat să fac această rectificare, pentru că, altfel, nu aveam dreptul să vă ofer cele 12 minute în care ați vorbit.

Vă rog, domnul senator Mihai Ungheanu.

 
   

Domnul Mihai Ungheanu:

Intervenția mea este de procedură.

Este un caz excepțional, în acești 7 ani de zile, în care, sub pretextul unor întrebări sau interpelări, se fac declarații politice lungi și foarte expresive din punct de vedere politic.

Îl rog pe colegul nostru să înțeleagă că nu se poate proceda așa.

Altă dată, pe viitor, am să mă și uit pe textele acestor false întrebări și interpelări sau cum vreți să le numiți dumneavoastră, pentru că trebuie să intrăm în normă și, dacă ele vor fi la fel de lungi și la fel de politice, și nu vor respecta norma, care înseamnă întrebare, interpelare, un text scurt și la obiect, înseamnă că încălcăm Regulamentul Senatului, cu deliberare, și nu putem să-l încălcăm.

Aș vrea să ne înțelegem de acum încolo, în legătură cu asta.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Eu îmi cer scuze de la domnul senator Țâbuleac.

Nu am dorit să pun la punct intervenția Domniei Sale, dar era corect să fac precizarea pentru stenogramă.

 
  Petru Stan

Domnul senator Petru Stan, două întrebări și o interpelare, adresate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Ministerului Economiei și Finanțelor.

   

Domnul Petru Stan:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Prima întrebare este adresată Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, domnului ministru Decebal Traian Remeș.

Domnule ministru, După cum se cunoaște, producțiile agricole obținute în acest an la culturile de grâu, orz, orzoaică și rapiță au fost mult diminuate, datorită secetei.

Vă rog, domnule ministru, să-mi comunicați următoarele:

  1. Suprafețele recoltate, producțiile medii și totale la aceste culturi.
  2. Balanța acestor culturi, din care să rezulte locul de depozitare a producțiilor obținute (vânzări la procesatori, depozitat în custodie la angrosiștii de cereale și depozitat la gospodăriile populației).

Solicit răspuns scris și oral.

A doua întrebare este adresată domnului ministru Teodor Meleșcanu, ministrul apărării.

Domnule ministru, Este lăudabilă strădania dumneavoastră pentru a asigura, în proiectul bugetului de stat pe anul 2008, fondurile necesare pentru armata română.

Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați care este procentul din PIB care a fost alocat, în anul 2007, pentru apărare, în țările membre ale NATO.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris și oral.

Interpelarea este adresată ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, domnul Decebal Traian Remeș.

După cum se cunoaște, la începutul lunii august, Agenția Națională Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor a confirmat existența a două focare de pestă porcină la fermele Cenei și Igriș, județul Timiș, aparținând Societății Smithfield, cea mai mare societate de creștere a porcilor din România.

Datorită incapacității autorităților veterinare de a gestiona situația, în ultimul timp, a mai apărut un focar de pestă porcină, tot la această societate.

Din constatările specialiștilor de la Institutul Național de Medicină Veterinară Pasteur, dacă evoluția bolii nu va fi stopată,

sunt în pericol 450.000 de porci, care trebuie distruși, cu repercusiuni grave economice și de mediu.

Legat de cele de mai sus, vă rog, domnule ministru, să-mi răspundeți la următoarele întrebări: 1.

Dacă pesta porcină apărută în județul Timiș se datorează nevaccinării porcilor sau nerespectării măsurilor de bio-securitate (împrejmuiri, circulația persoanelor, a rozătoarelor, a păsărilor etc.). 2.

Dacă vaccinul folosit a fost primit din stocul Uniunii Europene (1 milion de doze) și expira la începutul lunii decembrie 2006, iar porcii au fost vaccinați chiar în luna decembrie 2006, sub presiunea timpului, cu acest vaccin expirat. 3.

Dacă licitațiile pentru achiziționarea vaccinului și a momelilor vaccinale pentru porcii mistreți s-au desfășurat corect și au participat la aceste licitații și firme românești care produc aceste vaccinuri. 4.

Există posibilitatea ca boala să se extindă în continuare și în alte zone ale țării? 5.

Dacă s-a deschis vreo anchetă pentru pedepsirea celor vinovați de apariția acestor focare de pestă porcină și ce măsuri veți lua pentru prevenirea extinderii bolii.

Solicit răspuns scris și oral.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
   

Îl invit la tribună pe domnul senator Gheorghe Funar, care am înțeles că dorește să ridice o chestiune de procedură.

Vă rog, aveți cuvântul!

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Pe procedură, permiteți-mi să vă supun atenției și, împreună, mâine, în Biroul permanent al Senatului, să aducem în atenția membrilor acestui for de conducere al Senatului ceea ce s-a întâmplat astăzi, la primul experiment vizând participarea europarlamentarilor.

Nu a fost nici unul prezent.

Noi ne-am modificat programul, am fost de bună intenție, toți liderii grupurilor parlamentare, am dorit să sprijinim Guvernul, dar am constatat că, nici măcar europarlamentarii din partea PNL și UDMR nu au fost prezenți.

În plus, s-a ajuns în situația - pare-mi-se că e unică, până acum, în actuala legislatură - în care un singur proiect de act normativ a fost admis, majoritatea respinse, și, în această situație, pe măsură ce erau respinse proiectele de lege sau propunerile legislative, dar, în special, proiectele de lege ale Guvernului, am remarcat că senatori PNL și UDMR au plecat din sală, să nu poată trece aceste proiecte.

Se întâmplă lucruri nefirești.

În ceea ce privește ultimul punct al ordinii de zi de astăzi, iar este o situație care nu cred că este bine să o tolerăm, să fim sfidați de reprezentanții Guvernului, care, sunt convins, nu ne-au ascultat nici la radio.

Nu cred că este bine să acceptăm un asemenea tratament din partea Guvernului și sperăm să nu se mai repete lucrurile acestea, iar, pe procedură, domnule președinte, dacă mai vin colegi independenți și nu știu că sunt independenți, îi rugăm să nu abuzeze de timpul tuturor și să respecte Regulamentul.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule senator.

De aceea am și intervenit.

Sigur că două chestiuni sunt de principiu, din cele trei ridicate de dumneavoastră: în legătură cu prezența europarlamentarilor sau a parlamentarilor români observatori la Parlamentul European, la dezbaterile din plen, este importantă, la fel și prezența miniștrilor, pentru că, dacă ar citi cu atenție Regulamentul Senatului, ar observa că primii, colegii noștri sunt obligați să vină la dezbatere, atunci când nu au ședință în Parlamentul European, iar, în legătură cu cea de-a doua chestiune, rostul unei întrebări este tocmai acesta, de a vedea dacă ministrul în cauză sau secretarul de stat responsabil de resortul respectiv este capabil să cunoască și să prezinte problematica ministerului.

Deci, nu trebuie să-i facă cineva un material pe care să-l citească în plenul Senatului.

Doar atunci când este vorba de o documentație serioasă sau de o interpelare, se acordă un termen de 2-3 săptămâni, pentru a se putea pregăti corespunzător pentru răspuns.

În ce privește a treia chestiune, dumneavoastră sunteți un susținător al tradițiilor populare românești și știți că "fuga este rușinoasă, dar, de multe ori, este sănătoasă".

Așa că, să-i lăsăm să-și stabilească strategia de apărare - ca să nu mai zic strategia de atac - în adoptarea legilor în Parlament.

Dați-mi voie, stimați colegi, să declar închisă ședința Senatului pentru ziua de astăzi și să sperăm că mâine vom avea o zi mai bună și mai ușoară.

Vă mulțumesc.

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 19.10.

 
     

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti sâmbătă, 25 septembrie 2021, 13:13
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro