Plen
Ședința Camerei Deputaților din 25 septembrie 2007
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.127/05-10-2007

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
20-02-2019
18-02-2019
15-02-2019 (comună)
15-02-2019
14-02-2019 (comună)
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2007 > 25-09-2007 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 25 septembrie 2007

  Declarații politice și intervenții ale deputaților:  

Ședința a început la ora 8,36.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul Ioan Oltean, vicepreședinte al Camerei Deputaților și în a doua parte de domnul Valer Dorneanu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistați de domnii Dan Radu Rușanu și Ioan Munteanu, secretari.

   

Domnul Ioan Oltean:

Bună dimineața, doamnelor și domnilor colegi.

Îngăduiți-mi să deschid ședința de astăzi, 25 septembrie 2007, dedicată declarațiilor politice.

Vă amintesc că timpul alocat pentru o declarație politică este de 3 minute. V-aș ruga să vă înscrieți în acest timp, întrucât avem un număr foarte mare de colegi înscriși pentru a-și susține declarațiile politice.

 
  Titus Corlățean - declarație politică intitulată Guvernul Tăriceanu, insensibil la problemele românilor din Spania;

O să începem astăzi cu un reprezentant al Opoziției. Îl rog pe domnul Titus Corlățean, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, să poftească să-și susțină declarația. Se pregătește domnul Emil Strungă, de la P.N.L., de la Putere.

   

Domnul Titus Corlățean:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică de astăzi este intitulată "Guvernul Tăriceanu - insensibil la problemele românilor din Spania".

Cazul recent petrecut în Spania, unde un cetățean român și-a dat foc de disperare că nu poate reveni în țară cu familia, sau cel al românilor sechestrați și puși la muncă forțată probează cel mai concludent că românii din Spania au stringent nevoie de asistența consulară operativă a statului român, în toate zonele în care muncesc și trăiesc.

Din păcate, și de această dată, Guvernul de dreapta a fost depășit de evenimente, acționând post-factum și doar în urma presiunii media care a prezentat în detaliu dramele.

Tragedia cetățeanului român care și-a foc din disperare la Castellon și a decedat, ar fi putut fi evitată dacă Guvernul și, în primul rând, Ministerul Afacerilor Externe ar fi dat curs Decretului prezidențial nr.1185/27 octombrie 2006 și ar fi deschis Consulatul României la Castellon, Regatul Spaniei.

Astfel, cu toate că au trecut 11 luni de la data publicării decretului în Monitorul Oficial al României nr.890/1 noiembrie 2006, Guvernul și Ministerul Afacerilor Externe n-au făcut nimic pentru deschiderea Consulatului, fapt ce afectează foarte mulți cetățeni români din Provincia Castellon - Spania și dovedește totodată nepăsarea actualului Guvern față de cerințele îndreptățite ale zecilor de mii de români care lucrează în zona Castellon.

Solicit de urgență primului-ministru și ministrului afacerilor externe să acorde sprijin consular concret cetățenilor români din zona Castellon și, totodată, să prezinte public motivele tergiversării deschiderii Consulatului.

În numele miilor de locuitori ai județului Brașov, din care mulți m-au sesizat personal, precum și locuitori din alte județe ale țării, plecați la muncă în Valencia, Castellon, martori tăcuți ai incapacității instituționale a Guvernului de dreapta, vă transmit, domnilor guvernanți, că incompetența și amatorismul dumneavoastră pot face victime omenești.

Mulțumesc.

 
  Emil Strungă - declarație politică cu titlul Apa ca un bivol negru;

Domnul Emil Strungă:

Stimați colegi,

Titlul declarației mele politice de astăzi este "Apa ca un bivol negru".

Inundațiile din această toamnă au afectat grav județele Galați, Vrancea, Bacău și Vaslui. Șapte oameni au murit, peste o mie de persoane au fost evacuate și mii de case au fost inundate de apele revărsate zilele trecute în Moldova.

Cea mai gravă situație se înregistrează la Tecuci, județul Galați, unde în urma precipitațiilor abundente, pârâul Tecucel a ieșit din matcă, întregul oraș a fost inundat și a rămas fără energie electrică. Trei persoane au decedat, în jur de 1.900 de case au fost afectate, iar 762 de persoane au fost evacuate conform bilanțului provizoriu al autorităților.

Primarul Municipiului Tecuci, Eduard Filkelstein, a precizat că circa 1.300 de case și 137 de străzi și alei au fost afectate, 210 case au fost distruse complet și 160 distruse în proporție de 75%. Astfel, 80% din oraș a fost grav afectat, iar pe 20 de străzi covorul asfaltic a fost complet distrus. Pagubele materiale evaluate în prezent sunt de 26 milioane de lei.

Inițial, s-a speculat că singura cauză a inundațiilor constă în ridicarea anumitor baraje, însă autoritățile din zonele afectate au declarat că adevăratul motiv al celor întâmplate îl constituie precipitațiile abundente.

Premierul Călin Popescu Tăriceanu s-a deplasat la fața locului pentru a evalua gravitatea situației și pentru a discuta cu autoritățile. Amploarea pagubelor provocate de inundații este mai mare decât se aștepta acesta, șeful Guvernului anunțând că le va acorda sinistraților ajutoare constând în bani, alimente, apă potabilă și materiale de construcții.

Autoritățile se aflau la sfârșitul săptămânii trecute, conform spuselor secretarului de stat Victor Paul Dobre, în faza de post-intervenție, de curățare a străzilor, de evacuare a animalelor moarte, de ajutorare a oamenilor să se întoarcă la casele lor. În zonă au fost trimise ajutoare pentru sinistrați, constând din apă, alimente și motorină. Efective ale Inspectoratului pentru Situații de Urgență și Jandarmeriei vor contribui în continuare la acțiunile de salvare din zonele sinistrate, iar Autoritatea Națională Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor a trebuit să elibereze zonele inundate de animalele înecate, pentru a preveni apariția unor focare de infecție. S-a efectuat, de asemenea, vaccinarea persoanelor care locuiesc în zonele afectate. Prefectul județului, Mihai Capră, a stabilit ca obiectiv prioritar, în cadrul ședinței Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, refacerea școlilor afectate de viitură, înainte de începerea anului școlar.

Mulțumesc și pe această cale tuturor persoanelor și instituțiilor publice care s-au mobilizat în strângerea de ajutoare pentru populația sinistrată din județul Galați, contribuind astfel într-o măsură însemnată la alinarea suferințelor și refacerea obiectivelor afectate.

Vă mulțumesc.

   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc foarte mult, domnule coleg.

 
  Cornel Ștefan Bardan - declarație politică cu titlul Experimentul Adomniței trebuie să înceteze;

Îl rog pe domnul Ștefan Bardan. Se pregătește domnul Vasile Mocanu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

   

Domnul Cornel Ștefan Bardan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Experimentul Adomniței trebuie să înceteze".

Argumentul principal al numirii ca ministru al educației, cercetării și tineretului pe inginerul de căi ferate, drumuri și poduri, Cristian Adomniței, fluturat cu obstinație de P.N.L., a fost faptul că nu provine din sistem și că deține calități de bun manager, chipurile un mare avantaj.

Adevărul este că în P.N.L. nimeni nu a vrut să-și sacrifice timp, dar mai ales imaginea pentru educație, ținând cont de faptul că Adomniței întrunea calitățile tânărului deputat care va executa orice ordin politic, pentru că oricum, ulterior, el nu o să se întoarcă în sistem.

Dar ce ar trebui să facă acest ministru al educației, care a dovedit că nu știe nimic despre învățământ, la construcții este corijent, iar ca manager a ratat ocazia să-și dovedească cunoștințele? Răspunsul corect este unul singur: să demisioneze! Pentru că nimic nu mai justifică rămânerea sa în funcție.

La începutul lunii mai a.c., o afirmație pur și simplu stupefiantă era făcută de Adomniței chiar în județul Alba: "Inspectorii generali vor fi evaluați în iunie". Nu dovedea pentru prima dată că nu cunoaște regulile sistemului, dar exprima clar dorința de a intra într-un proces de destabilizare a inspectoratelor, tocmai în momentul în care începeau examenele de sfârșit de gimnaziu și examenul de bacalaureat, iar banii veniți prin Hotărârea Guvernului nr.300 trebuiau cheltuiți pentru reabilitarea instituțiilor de învățământ.

Consecințele declarației ministrului: toată vara, inspectoratele conduse de membrii altui partid decât P.N.L. au fost supuse controalelor. Ba, mai mult, Adomniței și-a adus întăriri de la P.S.D. la corpul de control și s-a pus pe treabă: nu pentru sistemul de învățământ, ci pentru P.N.L., astfel încât directorii de școli sunt evaluați și primesc un calificativ anual la sfârșitul lunii august, apoi sunt evaluați inspectorii. Cum justifică Adomniței graba?

A urmat momentul deja binecunoscut al ștampilelor. Calitățile de manager ale ministrului au fost evidente și aici, știut fiind faptul că problema a apărut din cauza unor angajați din minister care nu au trimis Monetăriei Statului documentele la timp. Domnule ministru, chiar nu știți ce se întâmplă în propria ogradă?

Foarte gravă mi se pare, însă, lipsa de preocupare pentru cheltuirea banilor în sistem. Adomniței a ținut neapărat să fie corijent și la construcții, nedându-și nicio șansă, măcar în toamnă, când acești necunoscători mai pot lua notă de trecere. Efectele se văd, se simt: sute de copii forțați să învețe în alte școli, mii de elevi care trebuie să suporte condițiile precare de igienă în unitățile lor de învățământ. Ministrului Hărdău i se cerea demisia și pentru adierea vântului, dar, din câte îmi amintesc, Hărdău a reușit performanța de a absorbi 97% din banii alocați în 2006. Bani mulți, iar inspectorii și chiar primarii erau aceiași. În septembrie 2007, chiar nu înțelege nimeni a cui este vina? Trist este că banii sunt destinați elevilor și cadrelor didactice din școli, iar ministrul Adomniței își propune să-i pedepsească pe primarii neliberali, dar de fapt plătesc copiii și profesorii.

Ce să mai vorbesc despre eliminarea testelor naționale? Ce va face domnul ministru cu cei aproximativ 46.000 de elevi care nu luaseră testele naționale anul acesta și aveau dreptul să participe anul următor? La acest lucru nu s-a gândit? Probabil îl consideră o problemă minoră care nu merită atenție. Se pare că ministrului Adomniței nu-i pasă de nimeni și de nimic. Bine că a ajuns el ministru o tură.

Responsabilitatea cea mai mare o are premierul României, care a adus în scaunul unui minister atât de important un anonim care a eșuat lamentabil în tot ceea ce și-a propus să facă, bulversând întregul sistem de învățământ. Categoric, experimentul Adomniței trebuie să înceteze!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Vasile Mocanu - declarație politică intitulată Cine ne scapă de sărăcie?;

Îl rog pe domnul deputat Vasile Mocanu.

Se pregătește domnul deputat Adrian Moisoiu, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.

Înainte de a da cuvântul domnului Mocanu, v-aș ruga să-mi îngăduiți să anunț că domnii deputați Florin Iordache, Amarie Constantin, Ioan Stan din partea Grupului parlamentar al P.S.D., au depus în scris declarațiile.

Domnii deputați Calimente Mihăiță, Mănescu Rareș, Ursărescu Daniel și Emilian Frâncu din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, de asemenea, au depus în scris, precum și domnul deputat Ioan Aurel Rus din partea Grupului parlamentar al P.R.M. și Ignat Miron din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale altele decât cea maghiară au depus declarațiile la secretariatul tehnic.

Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Vasile Mocanu:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi am intitulat-o "Cine ne scapă de sărăcie?"

De trei ani, în România se întâmplă ceva foarte grav: în timp ce bogații devin tot mai bogați, zonele sărace ale țării noastre sărăcesc tot mai mult. Cum se împacă această realitate sumbră, dătătoare de fiori, cu declarațiile tot mai optimiste ale guvernanților.

În cele ce urmează, pentru a fi cât mai clar cu putință, mă voi referi chiar la circumscripția din care provin. Potrivit datelor statistice furnizate chiar de autoritățile actuale, în primele 7 luni ale acestui an, indicii producției inițiale au scăzut în județul Iași cu 9,1% față de aceeași perioadă a anului 2006. Deficitul s-a înregistrat mai ales în zona activităților prelucrătoare, precum și în cea a producției de energie electrică, termică, gaze și apă.

Tot o evoluție negativă s-a consemnat și în dreptul cifrei de afaceri a județului, care s-a diminuat în primele 7 luni ale anului, comparativ cu perioada similară a anului trecut, cu circa 1,3 procente.

Dacă mai adăugăm și faptul că soldul balanței comerciale a județului Iași continuă să fie negativ, ajungând la minus 50 de milioane de euro față de minus doar 5 milioane de euro în 2006, vedem că situația economică a județului Iași este tot mai gravă.

Pe cale de consecință, și câștigurile salariale medii brute ale ieșenilor, în luna iulie 2007, au fost mai mici cu peste 7% față de media pe țară.

Culmea este că, recent, ministrul economiei, în același timp și senator de Iași, anunța într-o conferință de presă că, până în 2009, îi scapă pe pensionari de sărăcie. E greu de crezut așa ceva, când ne sunt aduse la cunoștință datele de mai sus.

De aceea, întrebarea mea este: ce strategie are Guvernul pentru ca și cea mai săracă regiune a țării, în speță Regiunea de Nord - Est, din care face parte și județul Iași, să beneficieze de "uluitoarele" succese economice înregistrate de actualul Guvern.

Repet: ne interesează strategiile proiectele concrete, nu promisiunile guvernanților. Mai ales că acum județul Iași se poate lăuda că are un număr record de miniștri în Guvernul Tăriceanu.

Uitați prea repede de unde ați plecat, domnilor guvernanți!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule coleg.

 
  Adrian Moisoiu - declarație politică cu titlul U.D.M.R. își dă arama pe față;

Îl rog pe domnul deputat Adrian Moisoiu să poftească la microfon.

Se pregătește domnul deputat Ioan Ghișe, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal.

   

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am o rugăminte, domnule președinte: declarația mea de astăzi am să o prezint în sinteză, dar în stenogramă să fie trecută complet, pentru că minutele grupului sunt puține.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Am luat act și vă anunțăm că va fi așa.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulțumesc.

Deci, vreau să mă refer la declarația pe care președintele U.D.M.R., Marko Bela, a făcut-o la 22 septembrie, la Cluj-Napoca, unde a participat la Conferința Națională a aleșilor locali ai U.D.M.R.-ului, când a declarat: "În România, pe lângă națiunea română, în mod firesc trăiesc și au dobândit anumite drepturi și alte comunități minoritare, dar importante, cum este cea maghiară. Nu trebuie să lăsăm ca la Bruxelles să avem o reprezentanță în exclusivitate românească. Deci, și maghiarii trebuie să fie acolo, la Bruxelles, pentru a dovedi și astfel că, și aici subliniez în mod deosebit, România nu mai este un stat național".

Aceasta a motivat-o dânsul și, în același timp, a făcut o referire la recentele evenimente de la Chichiș "Sarcina noastră este să facem cunoscută Transilvania și secuimea. Este nevoie de prezentare distinctă a secuilor, cu ajutorul forțelor secuiești", ceea ce dovedește că acțiunile maghiarilor, indiferent cine le organizează (U.D.M.R., Consiliul Național Secuiesc sau Uniunea Civică Maghiară) întâmplător, și nu întâmplător, poartă același nume: Himera Ungariei Mari.

Aș dori să arăt că, pe lângă Marko Bela, senatorul Sogor Csaba a avut și dânsul o intervenție de neexplicat sau de neadmis, și anume că Uniunea nu va avea liniște până când limba maghiară nu va deveni a doua limbă oficială a statului român.

Mă întreb dacă maghiarii ca și toți ceilalți cetățeni români nu ar putea să fie membri ai Parlamentului European, ca membri ai unui partid politic, înscris conform legilor electorale. Și, în același timp, pun întrebarea: statul român, atât timp cât Codul penal are un capitol intitulat "Acțiuni împotriva ordinii constituționale", statul român de ce nu aplică legea și astfel să lichideze toți revizioniști?

Cred și am încredere că numai Partidul România Mare, când va veni la guvernare, va putea să facă ordine.

Vă mulțumesc.

(Text consemnat conform materialului depus la secretariatul de ședință)

"U.D.M.R. își dă arama pe față"

Subevaluarea pericolului real al pretențiilor neorevizioniste practicate de U.D.M.R., sub tutela Budapestei, ca și aprecierile iluzorii ale Puterii privind integrarea europeană, alături de Ungaria, sunt numai două din domeniile în care informațiile, puse la dispoziție de organele abilitate, au fost neglijate, iar rezultatele sunt cele cunoscute de noi toți. Astăzi, teritoriul României este împânzit cu elemente ultranaționaliste din cadrul U.D.M.R., care se pretează la acțiuni ostile statului român pe lângă diverse foruri internaționale, ori organizații, grupări și consilii ce urmăresc realizarea unor proiecte secesioniste aberante.

În cei 87 de ani de existență a Ungariei trianonice, factorii de decizie de la Budapesta, indiferent de orientarea lor politică (horthystă, comunistă, postcomunistă și chiar declarativ democratică și europeană), serviciile secrete ungare și toate structurile guvernamentale sau neguvernamentale din țara vecină, în colaborare cu numeroasele organizații din diasporă ale emigrației maghiare sau din țările vecine, au acționat și acționează în multiple forme pentru subminarea statului național, suveran, independent, unitar și indivizibil român, cât și a celorlalte state "succesoare".

Întreaga politică revizionistă ungară, mai veche sau mai nouă, cu privire la Transilvania, a fost susținută de structurile de profil budapestane prin vaste operațiuni secrete, multe dintre acestea reprezentând amestecuri brutale în treburile interne ale statului român. Pentru aceasta, serviciile de profil de la Budapesta au folosit pentru pregătirea și desfășurarea diverselor acțiuni operative secrete, agenți recrutați cu predilecție din rândul populației de origine etnică maghiară, instruiți în diversele centre subversive care funcționează chiar pe teritoriul românesc.

În diverse momente, unora dintre personalități li s-au acordat chiar public, ordine sau distincții ale statului ungar. Sunt bine cunoscute cazurile lui Marko Béla care este cavaler al "Marii Cruci a Ordinului de Fidelitate pentru Patrie" acordat de Budapesta și cel al senatorul Frunda György, care n-a reprezentat niciodată la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei țara al cărei cetățean și demnitar este! Insolent, el a declarat cu aroganță că nu reprezintă România la A.P.C.E., ci minoritatea maghiară! Pe el îl deranjează Constituția României, în care vede "contradicții" și consideră că sintagma "stat unitar român" este o "noțiune depășită de realitate". De altfel, la un seminar "Autonomia încotro", a propus ca României să i se aplice modelul de autonomie al Cataloniei.

La rândul său, pe linia declarațiilor disperate, incendiare, datorate posibilității ca voturile maghiarilor să se împartă cu László Tökes în apropiata campanie europarlamentară, președintele Marko Béla, a declarat sâmbătă 22 septembrie a.c., la Cluj-Napoca, unde a participat la Conferința Națională a Aleșilor Locali ai U.D.M.R. că: "În România, pe lângă națiunea română, în mod firesc trăiesc și au dobândit anumite drepturi și alte comunități minoritare, dar importante, cum este cea maghiară. Nu trebuie să lăsăm ca la Bruxelles să avem o reprezentanță în exclusivitate românească. Deci și maghiarii trebuie să fie acolo, la Bruxelles, pentru a dovedi și astfel că România nu mai este un stat național". Aceasta a motivat-o și prin faptul că, în Parlamentul European, în ultimul timp cât și în următorii doi ani se discută și se va discuta despre formele de autonomie. Făcând o paralelă cu austriecii din Tirolul de Sud, el s-a referit la recentul și mult mediatizatul eveniment de la Chichiș: "Sarcina noastră este să facem cunoscută Transilvania și Secuimea, este nevoie de prezentare distinctă a secuilor, cu ajutorul Porților Secuiești", care astfel dovedește că nimic din acțiunile maghiare, indiferent cine le organizează, U.D.M.R., Consiliul Național Secuiesc sau Uniunea Civică Maghiară, nu sunt întâmplătoare și toate poartă același mesaj: himera Ungariei Mari!

La rândul său, pentru a-l acompania pe Marko Béla, senatorul Sogor Csaba a avertizat că Uniunea nu va avea liniște până când limba maghiară nu va deveni a doua limbă oficială a statului român!

Reamintesc că România a aderat la Uniunea Europeană ca stat cu atribuții și caracteristici bine precizate în propria sa Constituție, pe care, de altfel, și reprezentanții Uniunii au jurat atunci când au fost aleși parlamentari sau au fost numiți demnitari, iar maghiarii ca și toți ceilalți cetățeni români, pot fi în Parlamentul European ca membri ai unui partid, înscris conform legilor electorale. Cât privește problema federalizării României, așa după cum o sugerează Marko Béla și Sogor Csaba, este de fapt un pas și nu ultimul, ce urmărește dezmembrarea statului unitar național indivizibil român.

Codul penal român - Acțiuni împotriva ordinii constituționale, art.166 alin.(1), pedepsește cu închisoare de la 5 la 15 ani și interzicerea unor drepturi "Inițierea, organizarea, săvârșirea sau sprijinirea de acțiuni care pot pune în pericol sub orice formă ordinea constituțională, caracterul național, suveran, independent, unitar și indivizibil al statului român". Problema este: cine îl aplică? Cât se vor mai accepta tupeul și acțiunile separatiste promovate de U.D.M.R.? Ce mai trebuie de demonstrat pentru a se lua măsuri drastice împotriva tuturor revizioniștilor și iredentiștilor?

Iată un motiv deosebit de important pentru care Partidul România Mare trebuie să vină la guvernare!

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat, am reținut ceea ce ne-ați rugat, și rog secretariatul tehnic să aibă în vedere acest lucru. Să depuneți în scris, ca să poată fi trecut în integralitate.

Mulțumesc.

 
  Ioan Ghișe - declarație politică intitulată Propuneri pentru mai buna și corecta reglementare a profesiilor liberale;

Domnul deputat Ioan Ghișe. Se pregătește domnul deputat Constantin Petrea, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat.

Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Ioan Ghișe:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință, și vă rog, de asemenea, să aveți amabilitatea ca textul integral, care depășește cele 3 minute, să fie inclus în stenograma ședinței, și pentru respectul timpului dumneavoastră și al colegilor care urmează, să prezint pe scurt, în 2 minute și ceva tema declarației politice.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Da, să fie trecute în stenogramă.

 
   

Domnul Ioan Ghișe:

Vă mulțumesc.

Declarația mea politică se intitulează: "Propuneri pentru mai buna și corecta reglementare a profesiilor reglementate, așa-numitele profesii liberale".

Starea de fapt din România constă în confiscarea funcțiilor statului de către grupări private constituite neconstituțional. S-ar putea ca aceste cuvinte să vă surprindă prin gravitatea lor.

În textul integral al declarației politice am descris pe larg fenomenul, am prezentat mecanismul diabolic al acestui fenomen și pașii procedurali prin care se derulează, am prezentat efectele lanțurilor de ilegalități și aceste trei capitole vi le prezint pe scurt, în câteva cuvinte.

În final, vă voi citi doar propuneri pentru soluții, pentru îmbunătățirea stării de fapt și respectiv avantajele și beneficiile acestor soluții pe care eu le propun.

Începând din 1994, prin Ordonanța nr.65 privind Corpul experților contabili și contabililor autorizați, în România s-a instituit următoarea regulă: în timpul vacanțelor parlamentare, guvernele - oricare ar fi ele - solicită în prealabil abilitare pentru a emite ordonanțe pe domenii care nu sunt prevăzute în Constituție.

În graba sfârșitului de sesiune, Parlamentul aprobă în mod superficial astfel de abilitări și așa se permite guvernelor să organizeze activități profesionale prin înființarea, prin lege, a unor structuri asociative private unice pe domeniul profesiilor respective, iar profesioniștii domeniului, dacă nu devin automat membri ai acestor structuri asociative, declarate prin ordonanță persoane juridice fără scop lucrativ și de utilitate publică, atunci profesioniștii domeniului nu pot să practice profesia respectivă.

Acest fenomen reprezintă o încălcare a dreptului constituțional de liberă asociere, consfințit în Constituție la art.40 alin.(1), și respectiv a dreptului de liberă practică a unei profesii, consfințit în Constituție la art.41 alin. (1).

Care este nocivitatea fenomenului? Structurile asociative de tip privat, numite generic "corpuri profesionale" sau "asociații profesionale", nu sunt înființate prin respectarea legii-cadru privind asociațiile, ci sunt direct declarate de utilitate publică, de asemenea, nerespectându-se procedura legii-cadru, și aceste structuri asociative private ajung să se comporte precum statul în stat. Ele îndeplinesc funcții ale statului care, conform Constituției, ar trebui îndeplinite de autorități publice de specialitate (a se vedea art.116 și 117).

Nocivitatea stării de fapt constă în aceea că informații specializate, domenii și respectiv controlul asupra persoanelor care prestează profesii reglementate, sunt în mâna unor grupuri private, cele care conduc structurile asociative profesionale.

În dreptul european, așa ceva este cu totul diferit reglementat și, de aceea, eu propun următoarele soluții:

Soluții pentru îmbunătățirea stării de fapt: constatarea neconstituționalității și ilegalității actelor normative prin care s-au înființat asociațiile profesionale unice pe țară, eludând legea-cadru privind asociațiile; abrogarea acestor acte normative care încalcă drepturi constituționale de liberă asociere, liberă practică a unei profesii și îngrădesc libertatea economică și libera concurență; eliminarea condiționărilor legislative pentru exercitarea dreptului de a profesa, de apartenența la o anume asociație profesională; înființarea de autorități publice de specialitate, respectând prevederile Constituției, art.116 - 117 pentru toate profesiile reglementate; înființarea de asociații profesionale exclusiv din inițiativă privată și prin hotărâri ale Justiției; adoptarea legii-cadru privind practicarea profesiilor reglementate, prin care să se separe atribuțiile de reglementare și control ale autorităților publice de specialitate, de atribuțiile, rolul și funcțiile asociațiilor profesionale; în fine, adoptarea legilor speciale pentru fiecare profesie reglementată în parte, pentru a stabili condițiile de exercitare a profesiei, criterii, standarde și proceduri, și stabilirea autorităților publice de specialitate care exercită controlul de legalitate.

Aceste propuneri pe care vi le prezint au avantaje foarte importante și beneficii pentru cetățenii României. Întâi de toate că se intră în legalitate, în domeniul profesiilor reglementate, respectându-se Constituția, legea-cadru a asociațiilor și Legea concurenței în privința autorităților publice de specialitate și a asociațiilor profesionale, se reglementează unitar domeniul profesiilor reglementate, se elimină ambiguitatea și confuzia dintre stat și asociații private prin separarea rolului și exercitarea funcțiilor statului prin autorități publice de specialitate de rolul și funcțiile asociațiilor profesionale, se elimină suprareglementarea, care în prezent există privind asociațiile, se elimină legiferarea prin concepte nedefinite juridic cum sunt cel de organizație sau corp profesional, se creează simplificare legislativă, se deschid piețele serviciilor oferite prin practicarea profesiilor reglementate și va acționa concurența reală și mecanismele pieței în privința serviciilor oferite și resurselor umane, se elimină discriminările și strangulările pieței serviciilor, se elimină prețurile minime impuse cetățenilor prin tarife de către asociațiile profesionale pentru serviciile oferite prin practicarea profesiilor reglementate, toți cetățenii vor beneficia de scăderea prețurilor serviciilor oferite prin practicarea profesiilor reglementate și, în fine, tinerii specialiști vor avea acces liber pe piața serviciilor oferite prin practicarea profesiilor reglementate, se reduce evaziunea fiscală comisă de asociațiile profesionale și se asigură în mai mare măsură siguranța statului în ceea ce privește caracterul de legalitate al funcționării persoanelor juridice și persoanelor fizice.

Vă mulțumesc pentru atenție.

(Text consemnat conform materialului depus la secretariatul de ședință.)

"Propuneri pentru mai buna și corecta reglementare a profesiilor liberale"

Starea de fapt: Confiscarea funcțiilor statului de către grupări private constituite neconstituțional!?

Motto: "Pentru a determina viabilitatea unei societăți sau companii, examinați-i capacitatea de a se corecta" (John Naisbitt)

  1. Descrierea fenomenului

    Constituția României prevede prin art. 116-117 modalitatea de constituire a autorităților publice de specialitate. Aceste autorități pot fi create de către Parlament în subordinea Guvernului, a ministerelor sau ca autorități publice autonome, prin lege organică și cu avizul Curții de Conturi.

    Constituția României consacră drepturile cetățenilor de liberă asociere și liberă practică a unei profesii (art. 40 alin(1) și art. 41, alin(1)). CADFO (Carta apărării drepturilor fundamentale ale omului) prin art. 11 consfințește dreptul de liberă asociere al oricărui cetățean.

    Reglementările internaționale ratificate de România au prioritate față de prevederile legale interne, așa cum Constituția României precizează la art. 142 alin (2).

    În dreptul european, domeniul profesiilor reglementate are ca și izvoare de drept Tratatul UE, Directiva nr. 36 din 7 septembrie 2005 privind recunoașterea calificărilor profesionale și Directiva nr.123 din 2006 privind serviciile.

    Domeniul asocierilor este reglementat în România prin Legea nr.246 din 2005 care aprobă O.U.G. nr. 26 din 2000 privind asociațiile și fundațiile. În această lege, prin art. 2 se precizează explicit că ea "creează cadrul pentru exercitarea dreptului de liberă asociere".

    Nici în dreptul european și nici în cel românesc nu există definite conceptele de "Organizație profesională" sau de "Corp profesional".

    Prin eludarea acestei realități și prin încălcarea prevederilor Constituției și a legii se creează prin Ordonanțe guvernamentale persoane juridice numite "organizații profesionale sau corpuri profesionale". Această acțiune neconstituțională și ilegală premeditată, țintită și controlată a devenit o practică în domeniul profesiilor reglementate.

    Caracterul ei infracțional ține de siguranța națională privind starea de ilegalitate. În fapt, prin confiscarea atribuțiilor statului se face un transfer ilegal de atribuții și competențe de la stat către asociații private denumite, după caz, organizații sau corpuri profesionale.

    Mecanismul diabolic al acestui fenomen este concretizat prin următorii pași procedurali:

    Toate aceste reglementări neconstituționale și ilegale pornesc de la Ordonanțe de Guvern emise în vacanțele parlamentare;

    Guvernul, oricare ar fi el, solicită Parlamentului abilitarea de a emite ordonanțe pe timpul vacanțelor parlamentare pe domenii neprevăzute de Constituție;

    Guvernul cere abilitarea pe domenii pe care Constituția nu le permite, dar pe care apoi le detaliază prin legile de abilitare. Astfel se creează premise și iluzia de legalitate a bazei pentru emiterea de ordonanțe !?;

    Consiliul legislativ nu își îndeplinește atribuțiile și funcțiile și nu sesizează neconstituționalitatea acestor solicitări;

    Prin legile de abilitare a Guvernului de a emite ordonanțe Parlamentul aprobă solicitările Guvernului;

    În timpul vacanțelor parlamentare, Guvernul emite ordonanțe prin care reglementează profesii pentru care înființează neconstituțional și eludând legi în vigoare așa numite "Organizații profesionale, persoane juridice, fără scop lucrativ și de utilitate publică", unice asociații profesionale care cuprind obligatoriu toți profesioniștii unui domeniu;

    Cine nu face parte din organizația profesională practic nu poate exercita dreptul sau constituțional de a profesa !?;

    După câțiva ani de la emiterea ordonanțelor, după ce au produs efecte juridice importante, de regulă după minim doi-trei ani, respectivele ordonanțe intra în dezbaterea Parlamentului;

    Trecând prin comisiile parlamentare și respectând procedurile regulamentare mai durează încă cel puțin un an până când aceste ordonanțe de Guvern ajung să fie votate în plenul Parlamentului de cele mai multe ori fără cvorumul necesar prevăzut pentru legi organice;

    Legile de aprobare a acestor ordonanțe se fundamentează pe articole din Constituție care nu au nicio legătură cu domeniul reglementat. Astfel se invocă principii generale care nu au legătură cu textul concret al ordonanțelor și ignoră prevederile legii privind asocierile;

    Legile de aprobare a ordonanțelor, deși încalcă prevederile Constituției, nu sunt atacate și verificate la Curtea Constituțională și rămân în vigoare !?!

  2. Efectele acestor lanțuri de ilegalități sunt:

    Se creează prin lege, în mod neconstituțional și prin suprareglementare, persoane juridice (organizații sau corpuri profesionale, după caz) care înglobează forțat și obligatoriu toți profesioniștii unui domeniu și această recunoaștere a personalității juridice nu se face prin decizia Justiției. Mai mult, se legiferează în mod aberant ca astfel de organizații profesionale să aibă sediul chiar în clădirile ministerelor.

    Se îngrădește exercitarea drepturilor constituționale de liberă asociere și de liberă practică a unor profesii prin condiționarea exercitării profesiei de asociere în unica asociație profesională creată prin ordonanța de Guvern.

    Funcțiile statului care ar trebui exercitate de către autoritățile publice de specialitate, conform art. 116-117 din Constituție sunt transferate prin încălcarea Constituției acestor unice asociații private profesionale.

    Practic, se subminează autoritatea statului prin crearea de asociații profesionale private (adevărate struțo-cămile public private) care exercită funcții ale statului și care sunt conduse de Guvern fără a fi structuri guvernamentale constituțional înființate.

    Astfel, grupări private exercită, în locul autorităților publice de specialitate, dreptul de control și sancțiune pentru practicarea necorespunzătoare a profesiilor reglementate.

    Se creează discriminare și dublă reglementare privind asociațiile, unele asociații se înființează în baza legii-cadru privind asociațiile, iar alte asociații, cele profesionale se înființează prin ordonanță de Guvern și se declară de utilitate publică înainte de a se înființa.

    Guvernul creează prin ordonanțe persoane juridice numite abuziv "când organizații când corpuri profesionale, după caz" pe care și le subordonează prin procedurile din lege.

    Aceste persoane juridice, asociații profesionale sunt conduse de Guvern ca și autoritățile publice de specialitate, deși sunt în fapt asociații private, fapt care generează ambiguitate și confuzie.

    În mod forțat societățile comerciale care practică activități profesionale sunt membri în aceste asociații și plătesc cotizație.

    Bugetul și hotărârile asociațiilor profesionale sunt avizate de reprezentanții Guvernului.

    Deși realizează venituri uriașe (de ordinul sutelor de milioane de euro) din prestări servicii, aceste asociații profesionale fac evaziune fiscală și nu plătesc impozite pe venituri la bugetul statului.

    Dacă prin Constituția României (art.1 alin.(4)) este consfințită organizarea statului bazat pe principiul separației puterilor, asociațiile profesionale îndeplinesc toate aceste funcții ale statului plus funcții private deliberative și executive specifice unei asociații, persoană juridică de drept privat.

    În fapt, asociațiile profesionale create neconstituțional și eludând legi cadru funcționează ca o mixtură public-privată, adică un fel de adevărat stat în stat.

    Asociații private ajung să stranguleze piața serviciilor oferite cetățenilor prin exercitarea profesiilor reglementate, încălcând legea și principiile liberei concurențe prin stabilirea și impunerea de către asociațiile profesionale de prețuri minime pentru servicii și prezervă piața prin impunerea numărului de practicanți ai profesiei.

    Prețurile impuse de către asociațiile profesionale pentru servicii oferite prin practicarea profesiilor reglementate defavorizează toți cetățenii, consumatori de servicii și distorsionează piața prin îngrădirea libertății economice prevăzute în Constituția României la art.45 și a liberei concurente.

    Se valorifică de către grupări private informațiile cu caracter personal privind pe toți profesioniștii domeniilor reglementate;

    Când astfel de unice asociații profesionale naționale mai sunt conduse și de către cetățeni străini, efectele asupra siguranței naționale sunt ușor de înțeles.

    Fenomenele generate prin acest tip de legiferare a domeniilor profesionale prin ordonanțe de Guvern și care prin implicațiile lor afectează siguranța statului sunt: neconstituționalitatea, ilegalitatea, ambiguitatea, discriminarea, haosul legislativ, suprareglementarea și evaziunea fiscală.

    În fapt, se subminează autoritatea puterii de stat din România și se afectează siguranța statului!

  3. Soluțiile propuse pentru îmbunătățirea stării de fapt constau în următoarele:

    Constatarea neconstituționalității și ilegalității actelor normative prin care s-au înființat asociațiile profesionale unice pe țară eludând legea privind asociațiile;

    Abrogarea acestor acte normative care încalcă drepturi constituționale de liberă asociere, liberă practică a unei profesii și îngrădesc libertatea economică și libera concurență (art. 5 din Legea nr. 21 din 1996);

    Eliminarea condiționărilor legislative pentru exercitarea dreptului de a profesa de apartenența la o anume asociație profesională;

    Înființarea de autorități publice de specialitate respectând prevederile Constituției (art. 116-117);

    Înființarea de asociații profesionale exclusiv din inițiativă privată și prin hotărâri ale Justiției;

    Adoptarea legii cadru privind practicarea profesiilor reglementate, prin care să se separe atribuțiile de reglementare și control ale autorităților publice de specialitate de atribuțiile, rolul și funcțiile asociațiilor profesionale;

    Adoptarea legilor speciale pentru fiecare profesie reglementată în parte pentru a stabili condițiile de exercitare a profesiei (criterii, standarde și proceduri) și stabilirea autoritățile publice de specialitate care exercită controlul de legalitate.

  4. Avantajele și beneficiile soluțiilor propuse sunt:

    Se intră în legalitate în domeniul profesiilor reglementate respectându-se Constituția, legea asociațiilor și legea concurenței în privința autorităților publice de specialitate și a asociațiilor profesionale;

    Se reglementează unitar domeniul profesiilor reglementate (liberale);

    Se elimină ambiguitatea și confuzia dintre stat și asociațiile private prin separarea rolului și exercitarea funcțiilor statului prin autoritățile publice de specialitate de rolul și funcțiile asociațiilor profesionale;

    Se elimină suprareglementarea privind asociațiile;

    Se elimină legiferarea prin concepte nedefinite juridic (organizație sau corp profesional);

    Se creează simplificare legislativă;

    Se deschid piețele serviciilor oferite prin practicarea profesiilor reglementate și va acționa concurența reală și mecanismele pieței;

    Se elimină discriminările și strangulările pieței serviciilor;

    Se elimină prețurile minime impuse cetățenilor de către asociațiile profesionale pentru serviciile oferite prin practicarea profesiilor reglementate;

    Toți cetățenii vor beneficia de scăderea prețurilor serviciilor oferite prin practicarea profesiilor reglementate, ceea ce va conduce la creșterea generală a bunăstării cetățenilor;

    Tinerii specialiști vor avea acces liber pe piața serviciilor oferite prin practicarea profesiilor reglementate;

    Se reduce evaziunea fiscală comisă de către asociațiile profesionale;

    Se asigură în mai mare măsură siguranța statului.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Vă rog să depuneți la secretariat pentru a fi luată în întregime în stenograma ședinței.

 
  Constantin Petrea - declarație politică intitulată Politizarea catastrofei de la Tecuci;

Am să-l rog pe domnul deputat Constantin Petrea să poftească la microfon.

Se pregătește domnul deputat Dumitru Bentu din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Vă rog, domnule coleg, aveți cuvântul.

   

Domnul Constantin Petrea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi am intitulat-o "Politizarea catastrofei de la Tecuci".

Stimați colegi,

Cunoașteți bine că municipiul Tecuci și câteva localități limitrofe au trecut printr-o adevărată catastrofă naturală. Niciodată în istoria inundațiilor acestui oraș consecințele nu au fost atât de zguduitoare. Pagubele sunt uriașe: mii de case distruse complet ori parțial, mii de oameni rămași fără agoniseala de o viață. Se putea și mai rău de atât. Noi, însă, îi mulțumim lui Dumnezeu că a fost doar atât.

Mă întristez, și v-o spun deschis, pentru cei aflați în suferințe, suferințe ce nu vor trece probabil prea repede. Mă întristez, de asemenea, însă, și pentru ce a urmat acestei catastrofe.

Noi, tecucenii, le mulțumim tuturor celor care au sărit în ajutorul nostru. Oameni din toată țara au donat bani, sânge, alimente, produse diverse necesare traiului, au ajutat la îndepărtarea mâlului din case.

Autoritățile locale, greu încercate de viitura care a măturat cu furie, efectiv, orașul, au făcut totul pentru a ține situația sub control. Alții, din nefericire, au considerat că trebuie pusă și mai multă presiune pe autorități și au trimis săgeți politice.

Regret acest eveniment și trag nădejde că pe viitor vom găsi cea mai scurtă cale de a ne ajuta, și nu de a ne pune, cum se spune în popor, bețe în roate.

Aș dori să vă mai precizez încă un aspect: specularea politică a nevoilor sinistraților. Tecuciul a fost și este în aceste zile câmp de manevre electorale. Ați văzut, probabil, o emisiune TV realizată cu câteva zile în urmă la Tecuci. Mă tem că lumea n-a înțeles decât două lucruri: că oamenii sunt tensionați, se ceartă între ei și că unii își fac campanie în spatele acestor tensiuni.

Stimați colegi, veniți la Tecuci, rămâneți câteva ore printre cei sinistrați. Durerea acestor oameni este de ajuns. Dacă nu-i putem ajuta cumva, măcar să nu îi întristăm în plus.

Adresez în final mulțumirile mele tuturor celor care au simțit impulsul de a veni în ajutorul oamenilor nevoiași din zonele sinistrate. Și cei care doresc, și nu au făcut-o încă, pot aduce mici bucurii acestor oameni.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule coleg.

 
  Dumitru Bentu - declarație politică cu titlul Școala;

Îl rog pe domnul deputat Dumitru Bentu să ia cuvântul.

Se pregătește doamna Lari Leonida Iorga, din partea Grupului parlamentar al independenților.

   

Domnul Dumitru Bentu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Pentru astăzi o declarație politică mereu actuală "Școala".

Prin tradiție, la jumătatea lui septembrie școlile din învățământul preuniversitar se redeschid pentru milioane de elevi. Și, tot prin tradiție, acum ies la iveală, mai mult ca oricând, disfuncțiile și, de ce nu, elucubrațiile (vezi 2007) unui sistem măcinat, paradoxat, de propria-i reformă.

Sunt evidente și încă nerezolvate problematici ce țin de coșmarul înscrierilor la grădiniță, lipsa autorizațiilor sanitare de funcționare, mobilier școlar din secolul trecut, școli nereparate și neigienizate, discrepanțe tot mai accentuate între elevii proveniți din familii bogate și cei defavorizați social, experimente didactice în cascadă (în 10 ani, 6 miniștri au elaborat 15 modificări structurale de anvergură), manuale alternative adesea bulversante, programe încărcate și lipsite de esențializare, salarii nemotivante pentru educatoare, învățători și profesori.

Dintre toate, însă, calitatea personalului didactic este decisivă. Profesorii cu har provin din rândul acelora care și-au dorit să devină profesori, și nu din categoria absolvenților de facultăți, care au aflat doar la terminarea studiilor că vor lucra în învățământ. Nu întâmplător se utilizează sintagma "cadre didactice calificate". Este de domeniul evidenței de primă instanță că, în prezent, școala cunoaște o criză reală de astfel de "cadre didactice calificate".

În anul școlar 2007 - 2008 vor "activa" în învățământ peste 51.000 de suplinitori; unii dintre aceștia nu au obținut nici măcar submediocrul 5 (cinci) la concursul de ocupare a catedrelor vacante.

Se vorbește despre "disperarea de cauză" a diriguitorilor sistemului, și care vor avea "curajul" să promoveze inclusiv studenții în posturile didactice. "Binefăcătorii" confirmă că de multe ori curajul este expresia lipsei de soluții.

La nivelul județului Vaslui, erau libere peste 1.000 de catedre; în județul Galați, la fel, peste 1.000; în Cluj, 800; în Dolj, 744; în Alba, 572; în Hunedoara, 400; în Mehedinți, 200. Și exemplele pot fi colectate din toate județele țării, inclusiv din Capitală.

Catedrele vor fi ocupate gradual astfel: suplinitori calificați, pensionari, absolvenți de facultate fără diplomă de licență, studenți, absolvenți de liceu.

Cel mai afectat de precaritatea actului instructiv-educativ este mediul rural.

Principalul vinovat rămâne în continuare salariul nemotivant, precar sau de mizerie, dacă renunțăm la eufemisme. Un debutant cu studii superioare primește 600 de lei net lunar. Un profesor titular cu toate gradele didactice și vechime de 20 de ani este retribuit cu 1.000-1.500 de lei.

În Italia, un cadru didactic preuniversitar are în medie 1.500 de euro, în Slovenia, 1.100, în Ungaria, 800 de euro.

"Non scole sed vitae discimus", spuneau latinii. "Nu pentru școală, ci pentru viață învățăm!" Oare mai este de actualitate această, cândva, axiomă, stimați guvernanți?

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Leonida Lari-Iorga - pledoarie pentru drepturile inalienabile ale românilor basarabeni și bucovineni;

O rog pe doamna deputat Lari Leonida Iorga să vorbească la microfon. Și se pregătește domnul deputat Kovács Attila, din partea Grupului parlamentar al minorității maghiare.

   

Doamna Leonida Lari-Iorga:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Nu aș fi crezut vreodată că în Parlamentul României voi fi nevoită să apăr drepturile inalienabile ale românilor basarabeni și bucovineni. Este o ironie diabolică sau, pur și simplu, istoria se repetă pe alt cerc. Îmi amintesc, exact cum vorbeam în Parlamentul Republicii Moldova și în Parlamentul U.R.S.S., în 1988-1989, despre drepturile națiunilor la limbă, istorie, învățământ, cultură, chiar și armată națională, iată că mă poticnesc de situația de a repeta aceleași lucruri și pe teritoriul așa-zis "prietenos", favorabil nouă, lipsiților de țară, nu din voia noastră, ce mai, pe teritoriul fraților de sânge.

Ce-i mai nou, în mizericordia în care sunt împinși să înoate frații din Basarabia și Bucovina, după aproape douăzeci de ani de o independență precară, e faptul absolut condamnabil că nu pot trece Prutul, la părinți și copii, în genere, la neamurile de același sânge.

Și nu că Uniunea Europeană, prin comisarii săi, ar face presiuni asupra autorităților românești în această privință, însă și unul dintre forurile cele mai înalte din România, și anume, Senatul, scade șansa românilor desțărați, de a fi precum sunt, români. În van, unii politicieni, în Parlament, adresează întrebări inutile domnului Barroso, cu privire la reunificare. Ce are a răspunde omul, când Senatul României a respins recent un proiect de lege, de fapt de modificare a legii cetățeniei pentru românii basarabeni și bucovineni, semnat de mai mulți parlamentari independenți, printre care și eu?

Este o vorbă în popor: "Fă ordine în casa ta, după aceea caută și la curțile vecinilor!" Adică, cum vine treaba? Ne înfoiem în fața domnului Barroso, care, o fi el un foarte bun diplomat, dar nu cunoaște istoria României mai bine ca noi.

Problema nu e la UE! Problema națională, nerezolvată încă din cauza lașilor sau a vânduților, este acasă! Cine le dă dreptul senatorilor români să voteze împotriva unui drept din naștere al celor născuți din părinți români, în felul acesta prelungind chinul martirilor căzuți sub tăvălugul unui pact comunisto-nazist? Ce i-a determinat pe domnii senatori să-i pună sub aceleași legi draconice în ce privește cetățenia română, ca pe străini, pe frații lor de sânge, despre care țin cuvântări false doar de trei ori pe an: la 1 Decembrie, la 27 martie, la 28 noiembrie, sacrele zile ale unirii Basarabiei, Bucovinei și Ardealului cu Țara Mamă?

Însă orice decizie strâmbă are consecințele sale la fel de strâmbe, dacă nu și mai rău. Să luăm câteva din ele.

În domeniul culturii, anume, publicațiile și instituțiile de creație din Basarabia și Bucovina, care au fost primele ce au optat pentru limba și istoria românilor, sunt uitate, toate ajutoarele din România îndreptându-se în direcții necunoscute.

În domeniul învățământului, din 2.500 de locuri destinate copiilor basarabeni, de exemplu, s-a ajuns la numai 522, din cauza vizelor. La fel, din 100 de burse destinate copiilor bucovineni s-au depus doar 20 de dosare, iarăși, din cauza vizelor și a anunțului prea întârziat pentru înscriere. Reiese că nu au fost obținute aceste burse de studii pentru copiii din Basarabia și Bucovina, din simplul motiv că părinții și copiii lor nu au putut trece Prutul, pentru a depune dosarele în Țara Mamă.

Ce să mai vorbim? Am venit aici pentru Unire, dar am găsit dezbinare și poftă searbădă de înavuțire! Se laudă unii politicieni cu credința în Dumnezeu și-i vedem prin biserici, mănăstiri, pe la mai poate sărbătorile, ca să dea bine la alegători! Marii asceți autohtoni locuiau și în găuri de șarpe și în chilioare în munte, dar erau mai aproape de Dumnezeu decât simandicoșii de pe acest pământ!

Slavă Domnului, totuși, țara noastră, România, a fost binecuvântată de Papa Ioan Paul al II-lea drept "Grădina Maicii Domnului"! Și așa este!, datorită poporului român, creștin prin excelență.

Ar fi bine să ne întoarcem cu adevărat fața către lumină, stimați colegi! Atunci vom înțelege că nu au dreptate acei care iau dreptul la identitate al fraților lor de suflet și de sânge! Să nu făptuim și noi ceea ce s-a întâmplat în cazul biblic cu Iosif și frații săi!

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, doamnă Leonida Iorga.

 
  Kovacs Attila - declarație politică având ca subiect necesitatea regularizării râurilor și pârâurilor din județul Brașov;

Îl invit pe domnul Kovács Attila și se pregătește domnul Vasile Soporan, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

În același timp, îngăduiți-mi să anunț că domnii deputați Mihai Apostolache, Ioan Stan, Valeriu Zgonea, Aurel Gubandru și Viorel Pupeză, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, au depus declarațiile în scris.

Aveți cuvântul, domnule coleg.

   

Domnul Kovács Attila:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică are ca subiect necesitatea regularizării râurilor și pârâurilor din județul Brașov.

În luna august a.c, mai multe localități din județul Brașov au fost afectate în două rânduri de inundații. Mai întâi, în noaptea de 10 spre 11 august, o ploaie torențială a provocat ieșirea din matcă a pârâului Turcu, fapt ce a dus la inundarea localității Moeciu de Sus. Trei săptămâni mai târziu, la 26 august, localitățile brașovene Sâmbăta de Sus, Recea, Lisa, Făgăraș, Victoria, Rupea și Viștea au fost și ele inundate ca urmare a creșterii debitelor râurilor și pârâurilor din Țara Făgărașului. Peste tot unde apele s-au revărsat, pagubele au fost considerabile: drumuri și poduri distruse, case și gospodării inundate, linii electrice deteriorate ș.a.m.d.

Inundațiile au pus din nou în fața autorităților locale, dar și a populației acestor localități, problema efectuării unor lucrări sistematice de regularizare a râurilor și pârâurilor din județ. Rezolvarea acestei probleme este de maximă urgență, deoarece nu este pentru prima oară când aceste localități au fost inundate, iar lipsa lucrărilor de consolidare și regularizare a apelor poate determina oricând repetarea acestor evenimente nedorite.

De asemenea, trebuie arătat că numai soarta a făcut ca, de data aceasta, doar aceste localități să fie afectate de viituri, deoarece și alte localități brașovene se confruntă cu aceeași problemă. Și dau ca exemplu, comuna Ormeniș. În această localitate, în cazul în care lucrările de regularizare ale pârâului ce străbate comuna nu vor fi executate foarte rapid, sistemul actual de protecție riscă să se prăbușească, iar 300 de case sunt în pericol de a fi lovite de viituri.

Având în vedere aceste stări de fapt, solicit Guvernului României să aloce în perioada imediat următoare fonduri, nu numai pentru refacerea drumurilor și podurilor distruse de ape, ci și pentru regularizarea râurilor și pârâurilor din județ. Doar astfel se poate asigura prevenirea producerii de noi inundații și, în definitiv, liniștea locuitorilor.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule coleg.

 
  Vasile Filip Soporan - declarație politică intitulată Ce alegem: să muncim mai mult și să câștigăm mai puțin sau să echilibrăm veniturile financiare cu veniturile salariale?;

Domnul Vasile Soporan este rugat să poftească la microfon și se pregătește domnul deputat Andrian Mihei, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal.

   

Domnul Vasile Filip Soporan:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Aș dori să prezint declarația politică intitulată: "Ce alegem: să muncim mai mult și să câștigăm mai puțin sau să echilibrăm veniturile financiare cu veniturile salariale?"

Fără să am pretenția de a spune lucruri noi, consider că, în momentul de față, când scena politică se încălzește peste măsură, prioritățile cetățenilor sunt altele decât cele impuse, dinamic și abil, pentru a se produce o schimbare a priorităților la nivel individual și, prin însumare, o modificare a percepției colective.

Situația economică a României se îmbunătățește, lucru recunoscut de Putere și Opoziție ca fiind o situație favorabilă. Din păcate, această stare este însoțită de un dezechilibru la împărțirea resurselor rezultate, dezechilibru care produce două Românii diametral opuse.

Dacă am fi corecți - și am pretenția că suntem - am face o prezentare exactă și obiectivă a situației din România. Care, din păcate, prezintă următoarele caracteristici: nivelul de trai se situează la 37% din media celor 25 de state ale blocului comunitar; produsul intern brut pe locuitor este de 4.500 de euro, față de media de peste 27.000 de euro a Uniunii Europene, România fiind pe poziția a 26-a în cadrul Uniunii Europene, reușind să depășească numai Bulgaria (Ungaria are 8.900 de euro/locuitor, Polonia are 7.000 de euro/locuitor, iar Cehia are 11.000 de euro/locuitor); deficitul bugetar este programat, în 2007, la 2,8% din p.i.b., față de 1,7% în 2006 și 0,9% în 2005; estimarea de cont curent pe 2007 se ridică la 15,8 miliarde de euro, adică 13,4% din p.i.b., ritmul de creștere a deficitului de cont curent fiind de 98% în primele 7 luni ale anului; datoria externă pe termen lung și mediu urcase, la 31 iulie 2007, până la 32,7 miliarde de euro, cu 15,3% peste nivelul de la sfârșitul anului trecut; aproape jumătate dintre salariați - 43%, și aproape 10% din populația totală a României se află în zona direct productiv și aducătoare de valoare adăugată: construcții și industrie, restul fiind bugetari sau angajați din zona de servicii, practic, 10% din populația României susține restul populației.

Factura aderării la Uniunea Europeană se prezintă astfel: suma achitată către Uniunea Europeană este de 751 milioane de euro, până la sfârșitul anului suma se va ridica la 1,17 miliarde de euro, iar suma primită de la Uniunea Europeană la sfârșitul lunii august fiind de 343 milioane de euro, practic, deficitul calculat este de 408 milioane de euro.

Repatrierile de venituri au fost de 3,5 miliarde de euro, cu 1 miliard mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Producția de grâu recoltată până la data de 22 august 2007 a fost de numai 3 milioane de tone, cu 44% mai redusă decât cea de 5,4 milioane de tone în 2006. Dacă raportăm producția la consumul intern, rezultă o diferență de 2 milioane de tone, care va fi achiziționată cu 0,5 miliarde de euro.

România se află pe ultimul loc în ceea ce privește implementarea Strategiei de la Lisabona, plan care urmărește transformarea Uniunii Europene în cea mai competitivă forță economică a lunii până în 2010. Strategia urmărește implementarea a 14 indicatori în domenii diverse: cercetare, administrație, infrastructură, mediu de afaceri, piața muncii, îmbunătățirea calității vieții prin gestionarea durabilă a resurselor, pentru a crește nivelul competitivității economice la cel din Statele Unite ale Americii și Japonia.

Conform acestor indicatori și unui studiu al unei importante firme de specialitate, cea mai competitivă economie este cea a Danemarcei, notată cu 8,5, iar cea mai puțin competitivă economie este cea a României, notată cu 3,4.

Așteptările privind inflația au fost modificate de la 4,2% la 4,5%, mai ales după creșterea puternică a prețurilor produselor alimentare din luna august.

Estimarea privind exporturile României pe 2007 a fost revizuită în jos cu 0,4 miliarde de euro, iar cea privind importurile a fost majorată cu 1,68 miliarde de euro.

Numărul salariaților cu salarii mai mici decât pragul de risc de sărăcie depășește 1,4 milioane, aproape 40% din totalul salariaților.

Având în vedere faptul că dezechilibrul în repartizarea resurselor creează mari probleme dezvoltării durabile a României, dar confirmă, în același timp, falimentul politicii de dreapta și adevăratul comportament, cel de opunere la transferul veniturilor financiare spre veniturile salariale, în sensul că nu ne putem atinge de actuala repartiție a veniturilor, practic, competitivitatea rămâne neschimbată, dacă ar exista un acord real și eficient, în care creșterea salariilor ar putea să fie compensată printr-o scădere a profiturilor financiare. Astăzi, deținătorii de capital, profitând și de un mediu specific dezvoltărilor speculative, au încasat an de an dividende, care au crescut de câteva ori, în schimb, creșterea salariilor s-a situat, cu mari eforturi, la nivelul procentelor.

În situația în care puterea de cumpărare a salariaților din partea inferioară a ierarhiei, dar și a unei părți a păturii medii este insuficientă, iar prelungirea duratei muncii se opune creării a noi locuri de muncă, consider că este necesară, în regim de urgență, o echilibrare între veniturile financiare și veniturile salariale. Această reechilibrare nu este operabilă de la sine, ci este nevoie de o nouă atitudine a statului și de noi acțiuni ale salariaților.

Pentru realizarea acestui obiectiv esențial pentru România, pentru a nu mai avea situația dramatică prezentată anterior, propun colegilor parlamentari, și în perspectiva construcției și aprobării bugetului consolidat al României, câteva din măsurile posibile: condiționarea susținerii guvernamentale; stabilirea contribuțiilor în funcție de bilanțurile sociale; repartizarea echilibrată a veniturilor, lucru ce ar determina o producție mai mare și obținută în alt mod (încetinirea cursei pentru rentabilitatea imediată ar face posibilă și viabilă realizarea proiectelor pe termen lung în domeniul investițiilor, cercetării și formării pe baze durabile a forței de muncă); o reformă fiscală stabilind o reală progresivitate a impozitului pe venit și o taxă efectivă pe plusvaloare și avere.

Practic, cetățenii României trebuie să aleagă între situația de munci mai mult și a câștiga mai puțin și situația de a avea fundamentul dezvoltării, prin echilibrarea veniturilor financiare cu veniturile salariale.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

Am rugămintea, la următorii vorbitori, să încercați să vă înscrieți în limita celor 3 minute. E neplăcut să intervin și să vă întrerup; ca să dăm posibilitatea cât mai multor colegi să ia cuvântul.

 
  Andrian-Sirojea Mihei - declarație politică intitulată «PSD, pe lungul drum de la Niet la Jawohl!»;

Are cuvântul acum domnul deputat Andrian Mihei, se pregătește doamna deputat Olguța Cocrea, din partea Grupului parlamentar al independenților.

Vă rog, domnule coleg.

   

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarație politică: «PSD, pe lungul drum de la "Niet" la "Jawohl!" »

Nu cu mult timp înainte îl auzeam pe domnul Mircea Geoană spunând că, la nevoie, "îl mai suspendă o dată pe Traian Băsescu". Tot dumnealui îl califica pe președinte drept, "profund anti-democratic, rudimentar și primitiv, conflictual și mai ales mincinos, fricos și corupt" și "un produs expirat", lucruri pe care încă le puteți găsi scrise pe blogul dumnealui. Iată că acum, cu profund respect și considerație, domnul Geoană a solicitat să fie "primit" de către președinte, așa-zis, pentru a discuta situația politică actuală, și interpretează cu aplomb o șansonetă compusă după o idee indusă de acesta din urmă.

Nu înțeleg de ce PSD, care clamează permanent că este preocupat de starea populației, de continuarea reformelor în toate domeniile importante ale scenei socio-economice românești, s-a decis să își "separe apele" din partid în fața întregii națiuni și se ocupă exclusiv de jocuri politice și de crearea și menținerea instabilității politice, boicotând orice demers firesc, orice inițiativă, orice încercare de rămânere în normalitate și de rezolvare a problemelor națiunii, ale actualei guvernări.

Nu poți să nu te întrebi de ce parlamentarii PSD refuză legi importante pentru progresul României, de ce nu doresc ca fermierii să obțină subvențiile pentru irigații și au votat împotriva acestui proiect legislativ; de ce PSD, deși nu a reușit să adopte în partid o lege a pensiilor ca proiect coerent, și comisia sa de finanțe a respins proiectul inițiat de alții, face eforturi disperate de a și-l însuși, după ce, într-un final, legea a fost adoptată și, în plus, pentru a se mai da o dată în stambă, solicită devansarea aplicării sale; și nu în ultimul rând, de ce PSD face tot ce poate pentru ca legea votului uninominal să fie mereu amânată.

Pentru fiecare dintre aceste întrebări există un răspuns. Și acest răspuns, deși mascat permanent de văluri demagogice, constă în miza alegerilor europarlamentare, a alegerilor, fie ele și anticipate, parlamentare, și a alegerilor locale de anul viitor.

Reforma pensiilor are un foarte mare cusur pentru PSD. Se aplică tocmai după alegerile europarlamentare și, de aceea, întreg efortul de a-și însuși proiectul este insuficient, dacă nu se încearcă această devansare a aplicării sale.

În textul moțiunii, PSD se tânguiește despre soarta agricultorilor, care nu și-au revenit "după proasta gestionare a crizelor datorate secetei și inundațiilor", însă chiar ei s-au opus demersurilor gestionării corecte și acordării subvențiilor fermierilor afectați de acestea. Să fie acest refuz datorat faptului că nu se vor putea lăuda în campania electorală că ei "au dat și au făcut" și dorinței de a mai strânge în "buchetul de argumente" un pretext de a huli actuala guvernare?

Luptele interne din PSD, reflectate asupra deciziilor politice ale reprezentanților săi în Parlament, perturbă activitatea acestora, determinând inconsecvență în declarațiile și acțiunile lor. După ce proiectul de vot uninominal înaintat de ProDemocrația a fost convenit de toată lumea, PSD, evident că s-a răzgândit, venind, "jawohl", cu modelul german, declarându-se însă în fața publicului drept un fervent susținător al uninominalului. Este regretabil că dumnealor le vin ideile pe rând și cu o frecvență destul de rară, astfel încât, de câte ori, în privința votului uninominal se face un pas înainte, să poată să îl dea cu cinci pași înapoi și să se ajungă iar la veșnicele "discuții pentru stabilirea principiilor" pe care să fie construită legea.

Mai mult, la două zile după ce un membru PSD a declarat "neconstituțional" sistemul propus de APD, colegii săi din comisie au votat acest proiect "neconstituțional", urmând ca peste încă puțin timp să apară domnul Geoană și să declare că "redistribuția mandatelor n-ar fi constituțională".

Un du-te vino versatil care te face iar să te întrebi: de fapt PSD dorește vot uninominal? Sau inventează moțiuni, declanșează suspendări, face orice giumbușluc politic, numai să amâne votarea acestei legi.

Se teme președintele acestui partid, care își numește unii colegi "balastul din PSD", "oamenii cu dosare grele" și care își încearcă mâna fermă de conducător de partid cu argumente gen "nu vor avea o viață prea ușoară" cei ce nu vor vota moțiunea, că această lege va defavoriza nominal, uninominal, după model german sau după orice alt model, membrii partidului său?

Vom afla răspunsul abia când domnul Geoană va încheia acest joc de ping-pong, în care tot încearcă să stea pe fileu. Regretabil este că, în tot acest timp, obligații asumate față de Uniunea Europeană, decizii importante pentru reformarea sistemului economic, politic, administrativ etc. stagnează, blocate fiind de inconsecvența și de lipsa de responsabilitate a celor care, în loc să-și facă treaba, în loc să construiască ceva pentru acest popor, preferă să monopolizeze scena politică, să apară zilnic în mass-media, creionând sau comentând cancan-uri politice și împiedicând bunul mers democratic al țării, prin acțiuni sau inacțiuni în domeniul lor de activitate.

Fac un apel către dumneavoastră, stimați colegi, ca, dincolo de interesele partinice, dincolo de interesele personale, să priviți spre interesele României și Legea votului uninominal să fie cât mai curând supusă votului Legislativului, fără să mai declanșeze o nouă criză politică, care ar dăuna imaginii României. Și, totodată, fac un apel ca, dincolo de praful în ochi pe care unii agitatori îl aruncă în cazul moțiunii depuse de PSD, să judecați cu discernământ și să votați, în interesul cetățenilor care v-au ales, pentru continuitatea și stabilitatea guvernării, care a determinat chiar în textul moțiunii afirmația că "economia dă semne că merge mai bine".

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Olguța Cocrea - declarație politică intitulată Pensionarii și poștașii din România, umiliți de ministrul Vosganian;

O rog pe doamna deputat Olguța Cocrea și se pregătește doamna deputat Constanța Popescu.

   

Doamna Olguța Cocrea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de azi se numește: "Pensionarii și poștașii din România, umiliți de ministrul Vosganian".

După toate evoluțiile unor miniștri, nu mai știu când vorbesc serios și când glumesc. O asemenea glumă ne-a fost dat să vedem când domnul ministru Vosganian, cu o nonșalanță greu de înțeles, anunța pe toate posturile de televiziune că toți pensionarii din mediul urban vor trebui să-și primească pensia pe card. Având în vedere că România este țară membră a Uniunii Europene, nu ar fi ceva care să ne mire, deoarece știm și noi cum este în țările europene.

Dar, domnule ministru, dumneavoastră nu trăiți în România? Eu cred că dumneavoastră nu aveți cea mai mică idee că, în momentul când iei o asemenea măsură, trebuie să întrebi și pe acel pensionar dacă dorește acest lucru. Nu! Dumneavoastră ați considerat că așa e bine.

Dar vă contrazic și vă spun că această măsură va putea fi aplicată peste ani de zile. Motivația afirmației mele este că acești pensionari din mediul urban sunt oameni care au lucrat în condiții de muncă deosebite, care au probleme de sănătate, care trebuie ajutați.

Iar, după cum cred că și dumneavoastră cunoașteți, codul PIN al unui card este secret. V-ați gândit cumva ca pentru fiecare pensionar să angajați un paznic, să-i păzim pe acești oameni de la bancomat, de unde își vor scoate pensia, până acasă, să nu fie atacați de hoți? De asemenea, pentru cei care au probleme de sănătate, care nu pot fi transportați, le veți instala câte un bancomat lângă pat?

Domnule ministru, legătura de omenie și de ajutor dintre poștașul român și pensionarul năpădit de nevoi nu veți putea dumneavoastră să o distrugeți prin măsuri antisociale, atât față de pensionari, cât și față de poștașii din România. Nu credeți că mulți cetățeni ai României, în momentul când dumneavoastră ați ieșit la televizor și ați anunțat această măsură, s-au gândit să vă întrebe la ce bancă îi veți dirija pe pensionari și ce interese ascunde această decizie?

E adevărat că distribuirea prin poștă implică niște costuri, dar vă rog, când mergeți prin orașele României, să vă uitați la ce fel de clădiri au băncile, care s-au îmbogățit pe spinarea românilor, și ce sedii au unitățile de poștă, care asigură serviciul universal pentru populația României și pentru Guvernul României. În momentul când veți avea ochi pentru situația reală din România de azi, poate, veți reuși să înțelegeți că nu s-a îmbogățit poșta cu banii pe care-i ia de la bugetul de stat, ci că acei bani nici nu ajung nici măcar să acopere costurile de distribuire.

Și, ca să fie totul complet, v-ați gândit, așa, peste noapte, să reduceți la jumătate comisionul pentru distribuirea pensiilor, fără a face o minimă analiză. Și, eventual, ca să nu mai fie probleme pe viitor, solicitați conducerii Companiei Naționale Poșta Română ce înseamnă costul per bucată și gândiți-vă să plătiți o sumă fixă, ca, pe viitor, când sunt majorări de pensii, să nu mai fie probleme.

Vă fac această recomandare, deoarece această măsură de înjumătățire a comisionului pentru distribuirea pensiilor, ca un finanțist ce sunteți, nu trebuia să fie luată începând cu 01.09.2007, mai corect era cu 01.01.2008, că și poșta, ca orice instituție serioasă, are un buget, care, acum, prin măsura luată de dumneavoastră, a fost dat peste cap, și nu vor mai putea fi respectate sumele prevăzute în bugetul pe 2007.

Eu înțeleg că sunteți ministru liberal, dar vă rog să vă gândiți că măsurile luate de dumneavoastră au reușit să nemulțumească aproape 6 milioane de pensionari și vreo 14.000 de poștași. Vă recomand ca, înainte de a lua o decizie, să consultați această mare masă de pensionari și, în funcție de ce doresc dânșii, să luați măsuri. Atunci veți fi respectat, și așa este normal pentru orice politician, să țină cont de cei care l-au votat.

Nu uitați un singur lucru, domnule ministru, ideal ar fi ca toți politicienii să fie în slujba cetățenilor, nu împotriva lor. Și, atunci, să fiți sigur că altfel ar cataloga lumea politica din România, numai când cetățenii ne vor simți alături de ei și de nevoile lor și vor vedea că ne dăm interesul pentru ei și că ne preocupă problemele lor și soarta lor de mâine.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, doamna deputat.

 
  Ionica Constanța Popescu - declarație politică intitulată Trist, să ajungi Daniel Morar și să nu știi ce să faci cu tine!;

O rog pe doamna Popescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, să ia cuvântul. Și se pregătește domnul Costache Mircea, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

   

Doamna Ionica Constanța Popescu:

Bună dimineața.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică se intitulează: "Trist, să ajungi Daniel Morar și să nu știi ce să faci cu tine!"

Știți care este diferența între Neluțu Trifan, din Lupeni, Valea Jiului, și Daniel Morar, D.N.A., Cluj-București?

Neluțu este un tânăr, elev la un liceu minier din Valea Jiului, care provine dintr-o familie cu 7 copii. Mama sa este bolnavă și nu poate munci. Singurul salariu în familie îl aduce tatăl, care lucrează la mina Lupeni, pentru 10 milioane. Neluțu este un tânăr tenace, care are de înfruntat răutățile unor copii de vârsta lui. Din cauza defectului de vorbire al lui Neluțu, el formulează cuvintele mai greu și este nevoie să ai răbdare să-l asculți. Așadar, din cauza acestei lentori în exprimare, unii colegi ai lui Neluțu îl marginalizează pe considerente strict subiective și-i spun că nu este bun de nimic.

La vârsta sa, se luptă să demonstreze contrariul. Nu cu pumnii, ci cu mintea și cu sufletul. Neluțu pictează, iar sâmbătă am fost prezentă la prima sa expoziție personală, la Lupeni. Este voluntar în trei o.n.g.-uri și scrie la "Suplimentul pentru tineret" al unui ziar din Valea Jiului.

În primul număr al suplimentului, Neluțu Trifan mărturisea că mult timp a crezut și el ce i se spunea de către colegii mai puțin înțelegători. Anume, că este un om care nu este bun la nimic, dar că a încercat să depășească acest moment și să arate că nu este așa.

În același articol, menționa că activitatea de voluntariat, faptul că ajută oameni, Dumnezeu, familia și pictura l-au făcut să aibă încredere în el și să-i mulțumească lui Dumnezeu că este pretutindeni alături de el.

Sâmbătă, la vernisajul expoziției lui Neluțu, au fost peste 50 de oameni. Foarte mult pentru un oraș ca Lupeniul. Vecini, profesori, colegi de voluntariat, toți m-au rugat să-l sprijin, pentru că este un copil deosebit. Faptul că mă aflam acolo a însemnat că și eu știam că Neluțu este un copil special.

Neluțu reușise să demonstreze că este bun la ceva, că nu este un om de nimic.

Daniel Morar este un domn trecut de tinerețea lui Neluțu, dar încă tânăr. Nu știu din ce familie se trage, dar știu în ce familie a intrat. De când a devenit șeful D.N.A., a intrat în familia celor care servesc, umil și cum li se cere, un personaj aflat vremelnic la putere. A intrat în familia poliției politice post-decembriste dintr-o țară europeană. Nu știu dacă domnul Morar pictează. Dar, și dacă o face, singurele teme predilecte ale sale nu sunt păsările, fluturii și cerul albastru și senin ca sufletul lui Neluțu din Lupeni, elevul cu dificultăți de exprimare. Mai degrabă, domnul Morar îi pictează pe alții; alții, care nici măcar nu-i sunt adversari politici personali, nici măcar dușmanii șefului său suprem nu sunt. Sunt simpli pioni, victime colaterale în războiul președintelui cu lumea. Culorile cu care pictează șeful poliției politice de la D.N.A. nu sunt vii, ca cele pe care le folosește Neluțu de la Lupeni pentru a exprima frumusețea sufletului său și pentru a-i convinge pe cei din jur că este un om normal. Culorile pe care le folosește domnul Morar sunt sumbre, sunt cenușii spre negru. Dacă Neluțu Trifan are dificultăți în exprimare, domnul Daniel Morar și suita sa de servitori și șefi au dificultăți în suflet. Dacă tonurile folosite în pictură spun ceva despre sufletul artistului, atunci înțelegem sufletul domnilor din fruntea D.N.A.

Artistul de la D.N.A. a fost întrebat aseară de un moderator T.V. ce părere are despre acuzațiile care i se aduc de însuși ministrul justiției. Artistul de la D.N.A. a răspuns - citez din memorie: "Domnul ministru este cercetat de D.N.A." Ce ați fi vrut să spună? Artistul sumbru Daniel Morar a tras cu penelul cu vopsea neagră peste Tudor Chiuariu dintr-o dată. El îl murdărește, și apoi tot el sare cât colo și spune că nu poate să-l creadă și nimeni să nu-l creadă pe Chiuariu în ceea ce spune, pentru că este un om murdar. Păi, asta este prezumție de vinovăție, domnule procuror artistic! Nu se presupune că în România încă funcționează prezumția de nevinovăție? Sau ați făcut alte manuale de drept și alte concepte de viață?

Domnul Morar îi murdărește pe alții, se murdărește pe sine și murdărește și D.N.A., instituție unde nu toți sunt slugi.

Ca să nu vă rețin mult, concluzia pe care am tras-o aseară, butonând televizorul, la emisiuni cu și despre Morari și miniștrii lui Tăriceanu murdăriți de el, a fost aceea că avem nevoie de Neluțu Trifan din Lupeni, nu de Daniel Morar de la D.N.A. Neluțu pictează, nu mâzgălește. Neluțu desenează, nu murdărește. Dacă avem nevoie să ne prezentăm Europei în campania pentru europarlamentare, ar trebui să ne prezentăm cu Neluți, nu cu Morari. Simplu! Pentru că unul este convins că, acționând voluntar, alături de tineri de vârsta sa și dând exemple bune celor din jur, poate schimba lumea în bine, iar celălalt vrea s-o schimbe prin teroare și decridibilizarea celor din jur. Pentru că unul îi mulțumește lui Dumnezeu că este cu el în fiecare zi, ca să poată demonstra că nu este un om de nimic, iar celălalt îi mulțumește și îi servește lui Traian Băsescu, demonstrând contrariul. Pe o scară de la 1 la 10, Dumnezeu va fi întotdeauna înaintea lui Băsescu, iar, noi, muritorii, nu trebuie să uităm asta, indiferent cine și unde suntem, indiferent ce facem într-un moment sau altul al vieții noastre. Nu sunt un dușman al domnului Morar, și-i doresc sănătate și multă minte în viață. Sunt doar un om care îi vede pe cei din jur, fie ei supuși sau oameni de toată isprava și de tot respectul, precum Neluțu Trifan din Lupeni.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc, doamnă colegă. Aproape că ați epuizat și timpul alocat domnului Călian.

 
  Costache Mircea - comentarii cu privire la puterile pe care i le acordă Constituția președintelui;

O să-l rog pe domnul Costache să ia cuvântul și se pregătește doamna Mirela Adomnicăi, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Domnule deputat, numai o clipă. Domnii deputați Filip Georgescu, Macaleți Costică, din partea Partidului Social Democrat, Petrică Movilă și Horia Văsioiu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, Bogdan Liviu Ciucă și Cornel Ciontu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, și independentul Mircia Giurgiu au depus în scris declarațiile politice la secretariat; și domnul deputat Paul Magheru, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

Domnule coleg, aveți cuvântul.

   

Domnul Costache Mircea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Și vă rog frumos să mă opriți, dacă depășesc timpul, pentru că eu n-o să fiu atent la cronometru. Vă sunt recunoscător, dacă mă opriți la timp.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Aveți cuvântul și sper că vă încadrați în timp, domnule deputat. vă rog.

 
   

Domnul Costache Mircea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Planează o întrebare în conștiința publică românească, în legătură cu o mare contradicție. A existat o largă și o aprinsă dezbatere publică în legătură cu puterile pe care le-ar avea sau nu le-ar avea și de care ar avea nevoie Președintele României.

Au fost foarte mulți aceia care au susținut că trebuie de urgență modificată Constituția, în sensul acordării de puteri sporite Președintelui. Au fot suficient de mulți aceia care au argumentat în fel și chip că nu poate, actualul Președinte al României, să-și pună în operă programul politic și să se achite de obligațiile asumate în campania electorală, pentru că actuala Constituție ar fi restrictivă și nu i-ar acorda suficiente puteri.

În concluzie, ni s-a spus că Președintele ar vrea să lupte cu corupția, ar vrea să asaneze societatea românească, ar vrea să readucă la o stare de normalitate viața de zi cu zi a românilor, dar nu poate, pentru că este îngrădit de Legea fundamentală, de actuala formă în care a fost modificată Constituția în 2003 și formulată și adoptată inițial în 1991.

Întrebarea care se pune de către foarte mulți cetățeni lucizi, pentru că mai există cetățeni lucizi în România, în ciuda fabricilor de ceață și fum numite televiziuni private și gazete finanțate din bani negri.

Mai există cetățeni care-și pun întrebarea: până la urmă, are Președintele României puteri pentru a institui o stare de normalitate, măcar în funcționarea justiției, a puterii judecătorești? Și constatăm că are puterea de a numi șeful D.N.A., că are puterea de a numi membrii Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorii, și că, de regulă, la noi, în aceste zile, justiția la vârf ascultă de Președinte. Cum se ivește vreun adversar, cum se ivește vreo posibilitate, cum se ivește o situație care să deranjeze sau care să displacă Președintelui, imediat mai vedem în fața D.N.A. o ședință foto, cu foști prim-miniștri sau miniștri, câțiva, iar țara colcăie de mizerie, de corupție, de ticăloșii și de tâlhării inimaginabile. Îmbuibații care au nenorocit o țară înstrăinându-i industriile strategice, distrugându-i rezervele de petrol și gaze, o țară devastată de la sistemul bancar la resurse naturale de sare și ape minerale, de la păduri la i.a.s.-uri, la fond forestier, în general; o țară în care, în 20 de ani de jaf și anarhie s-au acumulat averi inimaginabile. Justiția - patronată de Președintele României - ne distrează, ne oferă filmulețe, ședințe foto și îmbulzeli de fotoreporteri în fața D.N.A., cu câteva figuri, cărora li se plătesc polițe.

Prin urmare, are sau nu are puteri Președintele? Dă vreun semn că, avându-le, atâtea câte le are, le folosește în interesul public al cetățeanului român, și nu pentru umori personale? Când vom ajunge să avem o putere judecătorească realmente independentă, în stare să-l ancheteze și pe Președintele României când greșește - și trebuie să recunoaștem că greșește foarte des, că acea Constituție care spune dumnealui că-l îngrădește este încălcată tot de dumnealui, de trei ori pe zi și o dată seara?

Prin urmare, acei colegi ai noștri, care se autointitulează democrați, sunt rugați să-i atragă atenția pacientului național că aceasta nu este justiție și că actuala Constituție, așa cum este ea, îi acordă puteri suficiente pentru a face și gesturi normale.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule coleg.

 
  Mirela Elena Adomnicăi - declarație politică intitulată Ministrul educației este lăsat corigent de un președinte care nu a fost niciodată premiant - măsura disprețului actualei Puteri față de popor, față de elevi, părinți și profesori;

O rog pe doamna Adomnicăi să ia cuvântul și se pregătește domnul deputat Nicolae Popa, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal.

   

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Ministrul educației este lăsat corigent de un președinte care nu a fost niciodată premiant - măsura disprețului actualei Puteri față de popor, față de elevi, părinți și profesori".

Președintele Băsescu se instituie pe sine însuși într-un reper moral, un far călăuzitor pentru întreaga națiune. Ridicându-se la rangul de instanță morală, președintele jucător și judecător se crede drept și privește cu dispreț pe ceilalți.

Ultimul exemplu în acest sens îl constituie criticile aduse de domnia sa ministrului educației, cercetării și tineretului, Cristian Mihai Adomniței.

Într-adevăr, învățământul românesc a fost dintotdeauna nedreptățit și neglijat de către guvernanți. Dar o situație atât de tragică, ca în ultimii 3 ani, parcă nu a mai fot niciodată. Subfinanțarea, haosul și degringolada, desconsiderarea și umilirea corpului profesoral, salariile de mizerie din învățământ și cercetare, bursele rușinos de mici pentru elevi și studenți, abandonul școlar sunt doar câteva din problemele învățământului românesc.

Reamintim de faptul că, până mai ieri, de soarta învățământului românesc s-au ocupat doi dintre oamenii partidului atât de drag domnului Președinte. Primul dintre ei, păstrând o fărâmă de onoare, și-a recunoscut neputința și a demisionat. Cel de al doilea, datorându-și înalta demnitate unui singur merit - cel de a-l asemui pe domnul Emil Boc apostolului Pavel - s-a comportat cu profesorii ca un stăpân cu sclavii lui, minciunile și disprețul față de dascăli și elevi fiind singura sa politică coerentă.

Singura soluție găsită pentru rezolvarea crizei educației românești a fot achiziționarea unui autovehicul de lux valorând 60 de mii de euro pentru uzul ministrului aparținând Partidului Președintelui tuturor românilor.

În tot acest timp, profesorii au stat săptămâni întregi în grevă, au hotărât să nu se prezinte la începutul anului școlar, au organizat mari mitinguri de protest și au fost umiliți în timpul negocierilor cu Guvernul, acordurile semnate fiind încălcate flagrant. Acesta este rezultatul politicii duse în ultimii ani față de corpul didactic, sublimă pentru conducători, cumplită pentru conduși.

Am așteptat de atunci în zadar o critică din partea președintelui, în tot acest răstimp. Din păcate, aceasta nu a venit și nu va veni vreodată.

Reamintim domnului președinte Băsescu că, în 2004, candidatul Alianței D.A. P.N.L.-P.D. pentru Președinția României, nimeni altul decât același domn Traian Băsescu, trimitea o emoționantă scrisoare deschisă profesorilor din România, promițându-le, în cazul alegerii sale în funcția supremă în stat, rezolvarea tuturor problemelor din învățământul românesc.

Preocupat fiind doar de războiul politic și de imaginea personală, se pare că domnul președinte Traian Băsescu a uitat, fie cu desăvârșire aceste promisiuni, fie că s-a dovedit a fi incapabil să le onoreze.

"Aveți un președinte care nu a fost premiant", ne spunea râzând obraznic domnia sa acum un an, recunoscând că profesorii nu i-au fost niciodată simpatici. "Când văd un dascăl, parcă îmi vine să ... știu eu ce intenție are, să îmi pună vreun 4?" se exprima incoerent Președintele României, spre stupefacția tuturor dascălilor.

Într-adevăr, domnul Președinte Băsescu nici nu știe câtă dreptate avea. Dacă în 2004 profesorii l-au votat, sperând în reconstrucția școlii românești, la viitoarele alegeri ei se vor prezenta la vot doar pentru a-i acorda nota 4 și, implicit, corigența.

Îi atragem atenția domnului Președinte Băsescu, prea încrezător în puterile sale, prea lăudăros cu isprăvile sale, că a rătăcit calea cea bună și i-a înstrăinat pe profesori.

Cu judecata cu care judecă va fi judecat, și cu măsura cu care măsoară i se va măsura de către profesori, acești apostoli ai neamului românesc, care merită cu prisosință o soartă mai bună.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc, doamnă colegă.

 
  Nicolae Popa - declarație politică intitulată Roșia Montană nu trebuie să dispară;

Îl rog pe domnul deputat Popa să se pregătească, să poftească la microfon. Înainte, îngăduiți-mi să anunț că domnii deputați Gheorghe Dragomir și Dan Motreanu, de la Grupul parlamentar al P.N.L., au depus în scris. Domnul Grigore Dan, de la Grupul parlamentar al Partidului Democrat, a depus în scris declarația politică. Doamna Ardelean Lia, de la Partidul Conservator, de asemenea, a depus în scris. Și domnii deputați Gheorghe Chiper, de la P.S.D., și Bădălău Nicolae, tot de la P.S.D., au depus, de asemenea, în scris.

Se pregătește domnul deputat Sorin Paveliu, din partea grupului parlamentar al independenților, să ia cuvântul după domnul Popa Nicolae.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Nicolae Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Mă voi referi la o temă foarte mult discutată în ultima vreme, și anume, proiectul exploatării aurifere de la Roșia Montană, proiect care trebuie să ne intereseze pe noi toți, pentru că aurul de la Roșia Montană este aurul întregii Românii, al întregului popor român. Și am intitulat declarația mea politică "Roșia Montană nu trebuie să dispară".

Anularea procedurii de autorizare a studiului de impact asupra mediului din cadrul proiectului propus de R.M.G.C. la Roșia Montană este doar un prim pas spre o situație normală. Din păcate, nu este suficient. Trebuie ca acum să identificăm persoanele care se fac vinovate de această megaafacere ce ar putea efecte negative ireparabile asupra mediului și a unei zone cu un patrimoniu cultural și istoric unic în Europa.

Încă de acum șapte ani am tras un semnal de alarmă cu privire la acest proiect, la modalitatea prin care firma canadiană a concesionat activitatea de minerit, precum și la posibilele efecte negative pe care această investiție l-ar implica.

Din păcate, persoane precum fostul ministru al industriilor din acea perioadă, Radu Berceanu, n-a avut urechi să audă și ochi să vadă ce afacere păguboasă făcea statul. Tot domnia sa spunea atunci că presupusa dispariție a localității Roșia Montană este doar o simplă speculație, și nu se va întâmpla așa ceva. Iată că, din nefericire, am avut dreptate și ceea ce am presupus atunci s-a întâmplat în zilele noastre, această localitate Roșia Montană a dispărut complet din zona munților Apuseni.

Interpelarea pe care am adresat-o în anul 2000, prin care am semnalat o serie întreagă de aspecte, începând cu modalitatea de privatizare, scopul concesiunii, modalitatea de asociere dintre stat și investitorul canadian, precum și aspecte ce vizau patrimoniul zonei, au rămas și în ziua de azi fără răspuns.

Aceiași oameni, membri de marcă ai Partidului Democrat, care și-au dat atunci acordul ca această mega-afacere să înceapă, sunt cei care acum o susțin, fără să le pese că o așezare veche de peste două mii de ani ar putea dispărea. Totul pentru ca buzunarele unor străini veniți de peste ocean să fie mai pline.

Doresc să trag încă o dată un semnal de alarmă cu privire la acest proiect. Este timpul să aflăm care sunt persoanele care au stat în spatele acestei afaceri. Cine sunt băieții deștepți care vor ca o parte a Apusenilor să dispară. Iar la aceste întrebări nu ne pot răspunde decât liderii Partidului Democrat - cei care și-au dat acordul pentru acest proiect și care l-au susținut și-l susțin în continuare. Stoparea proiectului, chiar dacă nu există încă o sentință definitivă, este un pas înainte. Pericolul nu va dispărea însă atât timp cât proiectul de modificare a Legii minelor nu va fi votat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Marian Sorin Paveliu - declarație politică intitulată Laura Kovesi tergiversează începerea cercetării ministrului Eugen Nicolăescu;

Îl rog pe domnul deputat Paveliu să ia cuvântul și se pregătește domnul deputat Petru Călian, din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator.

   

Domnul Marian Sorin Paveliu:

Domnule președinte de ședință, încep prin a face o rectificare și o subliniere. Sunt deputat independent și nu aparțin niciunui grup al deputaților independenți, pentru simplul fapt că acest grup nu a fost recunoscut de către Biroul permanent, consider eu, cu încălcarea Constituției.

Declarația mea politică se numește "Laura Kovesi tergiversează începerea cercetării ministrului Eugen Nicolăescu".

Am luat act cu stupefacție de declarațiile domnului Paul Păcuraru, ministru în Guvernul Tăriceanu, declarații făcute aseară într-o emisiune televizată, prin care acesta afirma cu nonșalanță că în exercitarea atribuțiilor de serviciu primește zilnic sute de intervenții din partea celor 40 de lideri de filiale ale Partidului Național Liberal. Intervenția președintelui P.N.L. Gorj, Dan Ilie Morega, recunoscută public și cu amănunte de către domnul Păcuraru este edificatoare în acest sens.

Am convingerea că stupefacția domnului ministru privind motivele cercetării începute pe numele său își are justificarea în necunoașterea legii, faptele declarate pe post fiind asimilate faptelor de corupție, conform Legii nr.78/2000.

În aceste condiții, cercetarea promptă inițiată de D.N.A. este pe deplin justificată și salutară, fie și numai pentru că cele declarate pe post cu câteva ore în urmă îl incriminează.

Aptept cu interes demisia promisă de domnul ministru, după ce va constata astăzi că, într-adevăr, cele ce i se impută reprezintă o încălcare a legii.

Pe acest fundal, însă, inacțiunea manifestată de instituția condusă de procurorul general Laura Codruța Kővesi este condamnabilă și merită atenția opiniei publice și a Consiliului Superior al Magistraturii, deopotrivă.

Procurorul general l-a favorizat și continuă să-l favorizeze pe un alt ministru al Cabinetului Tăriceanu, ministrul sănătății, Gheorghe Eugen Nicolăescu.

În urmă cu 275 de zile, am depus la Parchetul General un denunț penal privind abuzul în serviciu săvârșit de domnul Nicolăescu prin demiterea unui număr de peste 4.000 de persoane din conducerea tuturor spitalelor publice din România.

În cele nouă luni, doamna procuror general Kővesi ar fi putut să-mi trimită un răspuns, prin care să respingă acest denunț, pentru că cele semnalate nu se confirmă, de exemplu, sau pentru că nu au obiect. Ar fi putut, totodată, să înceapă demersurile legale pentru inițierea cercetării domnului Nicolăescu în vederea identificării dovezilor care să susțină sau să infirme ipotetica nevinovăție a domnului ministru. Nu a făcut, pur și simplu, nimic însă.

În condițiile în care D.N.A. trimite una după alta, într-un termen rezonabil, cererile de începere a cercetării - și subliniez să este vorba de cercetare, și nu de urmărire penală -, inacțiunea manifestată în cazul dosarului domnului Nicolăescu este susceptibilă de a fi influențată politic, sau, este justificată de indolența crasă în exercitarea sarcinilor de serviciu.

Îi reamintesc doamnei procuror general nu numai că această declarație politică este o a doua revenire în încercarea de a urni mecanismele ruginite ale instituției pe care o conduce, dar și faptul că munca subordonaților domniei sale este mult ușurată.

În urmă cu trei luni, pe numele domnului Nicolăescu a fot depusă o altă plângere penală - mă întreb, oare, a câta? - însoțită și de dovezile pe care ipotetic Parchetul General ar fi trebuit să le producă, sursa fiind una de necontestat - și mă refer la Înalta Curte de Casație și Justiție, care a dat hotărârea definitivă și irevocabilă de anulare a ordinelor ministrului prin care au fost demiși toți directorii de spitale, ca fiind neîntemeiate legal. Aceste acte mi-au fot aduse spre știință și le anexez la prezenta declarație politică, pentru cei care au dubii asupra acuzei de inacțiune intenționată a Parchetului General.

Neînceperea, după nouă luni, nici măcar a cercetărilor premergătoare în vederea stabilirii vinovăției sau nevinovăției unui ministru este de natură a ridica justificate suspiciuni asupra imparțialității instituției pe care o conduce doamna Kővesi. Există premisele ca o persoană certată cu legea să-și desfășoare nestingherită o activitate dintre cele mai importante pentru populație - și mă refer la funcția de ministru, și aceasta, doar pentru că procurorii, interesați sau nu, presați politic sau nu, așteaptă relaxați să se termine mandatul persoanei respective.

Sper ca, în cele din urmă, poate tardiv, însă, procuratura să se achite de menirea sa, în mod echitabil și nediscriminator, pentru a da o dovadă populației acestei țări, și celorlalte țări membre ale Comunității Europene, că actul de justiție din România este pe calea cea bună.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Petru Călian - declarație politică intitulată Avocatul copilului, o necesitate în România;

Ultimul vorbitor este domnul deputat Petru Călian, din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator.

Înainte de a vă da cuvântul, domnule coleg, îngăduiți-mi să anunț că domnii deputați Aurel Olărean, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, Ioan Țundrea, din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, domnul Horia Uioreanu, din partea Grupului parlamentar al P.N.L., și domnul ministru Ovidiu Silaghi - și-i salutăm prezența acestuia în mijlocul nostru -, au depus declarațiile în scris.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Petru Călian:

Declarația mea politică de astăzi are titlul "Avocatul copilului, o necesitate în România".

Copiii au nevoie de foarte multă protecție. Se spune că modul în care te porți cu copiii arată adevărata față a omului. Acest lucru este valabil atât pentru persoanele adulte, cât și pentru diferitele societăți și state. Copiii au fost și sunt încă exploatați și abuzați, acest lucru constituind o încălcare gravă a drepturilor omului.

În urma campaniei naționale de promovare a Telefonului Copilului, s-a constatat o creștere semnificativă a numărului de apeluri care semnalează abuzuri asupra copiilor.

Dintre cele aproape 22.000 de apeluri, în 756 de cazuri a fost necesară intervenția imediată a instituțiilor abilitate, peste 70% din acestea reprezentând cazuri de abuz asupra copilului.

Potrivit inițiatorilor campaniei, cele mai numeroase cazuri de abuz semnalate sunt cele legate de molestarea fizică și abuzul emoțional, urmate de cazuri de neglijare, violență verbală, discriminare, exploatarea copilului prin muncă, abuz sexual, privare de libertate și trafic de copii.

Sistemul de protecție a copilului a devenit foarte important odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, deoarece acest aspect este indispensabil pentru o țară ce se dorește membră a Uniunii Europene.

În același timp, și Convenția Organizației Națiunilor Unite asupra Drepturilor Copilului, pe care a ratificat-o și România în anul 1990, face parte din acquis-ul comunitar, în cadrul Capitolului "Justiție și Afaceri Interne".

Cu toate că în majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene există un Avocat al Copilului, care promovează drepturile și interesele copiilor, în România nu există o asemenea instituție.

Drepturile copilului sunt acum lege, iar o bună cunoaștere a acestor drepturi va conduce la respectarea acestora și la o viață mai bună a copiilor din România.

Din acest motiv, este foarte important ca mai multe persoane din România să aibă cunoștințe despre drepturile copilului. Punând în practică aceste drepturi, cu toții vom fi avizați despre felul în care trebuie să ne purtăm cu copiii.

Părinții cunosc cele mai importante dintre Drepturile Copilului, însă le interpretează într-o manieră personală, considerând că respectarea acestora depinde de foarte mulți factori externi, dar mai puțin de ei înșiși.

Consider că este nevoie de un Avocat al Copilului, astfel încât vocea copiilor să se facă mult mai bine auzită în procesul de luare a deciziilor ce-i vizează în mod direct.

Deși în România există numeroase instituții care activează în domeniul protecției copiilor, acest lucru nu este suficient. Așa cum prevede Convenția Internațională pentru Drepturile Copilului, o schimbare în acest sens este binevenită.

Avocatul Copilului nu va pleda în instanță, dar va fi mai degrabă un purtător de cuvânt al copiilor și va încerca să transmită mesajul lor Guvernului și altor instituții abilitate ale statului.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
   

Vă mai anunț, stimați colegi, că domnul deputat Ștefan Baban, din partea Grupului parlamentar al P.R.M., și domnul Aurel Vlădoiu, din partea Grupului parlamentar al P.S.D., au depus în scris declarațiile politice.

Da, în ultimul moment, doamna deputat Monalisa Găleteanu, din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnii deputați Traian Igaș și Marius Rogin, din partea Grupului parlamentar al P.D., depun în scris în acest moment, declarațiile politice.

Cu aceasta, închei ședința dedicată declarațiilor politice, urându-vă tuturor o zi bună, stimați colegi.

 
     

(Următoarele intervenții și declarații politice au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la secretariatul de ședință.)

 
    Aurel Gubandru - semnalarea unor deficiențe existente în învățământul buzoian;

Domnul Aurel Gubandru:

Peste 600 de mii de elevi și cinci mii de profesori au început școala în județul Buzău și, ca de fiecare dată în ultimii ani, sunetul clopoțelului aduce cu el surprize mai puțin plăcute.

Dacă nu a mai fost vorba despre greve ale profesorilor, la multe școli nu au fost finalizate lucrările de reabilitare și igienizare, fie din cauza întârzierii fondurilor, fie din cauza dezinteresului autorităților locale, iar unele imobile ar putea fi retrocedate, mulți elevi riscând să nu încheie anul școlar în băncile în care l-au început, ministerul ignorând problema unor noi lăcașuri de învățământ.

Printre sutele de școli din toată țara care nu și-au putut primi elevii s-au numărat și cele din comuna Parscov și din satul Hales -comuna Tisau - județul Buzău. Sute de elevi au aflat cu câteva zile înainte că vor începe școala în alte locații, deoarece clădirile școlilor au intrat târziu în renovare.

Alături de aceste școli, alte 12 unități de învățământ buzoiene nu și-au putut deschide porțile pentru că lucrările de reabilitare sunt departe de a fi finalizate.

Repartizarea elevilor la școlile din satele și comunele învecinate aduce în discuție o altă problemă: a microbuzelor școlare, care de anul trecut nu au mai ajuns la Buzău.

Noul an școlar 2007-2008 începe sub semnul haosului și amatorismului, fiind marcat și de anunțul eliminării testelor naționale și introducerea tezelor cu subiect unic ca modalitate de admitere în clasa a IX-a.

Tezele cu subiect unic au un grad mic de credibilitate, având ca efect desființarea învățământului tehnic, a școlilor de arte și meserii, relația dintre elev-profesor riscă să se deterioreze, pentru că elevii vor încerca să obțină note mari prin orice mijloace, și dacă acest lucru nu va fi posibil, vor apărea conflicte.

Un examen înseamnă seriozitate.

Unde se îndreaptă învățământul românesc?

Chiar trebuie distrus complet?

    Aurel Olarean - declarație politică intitulată În prag de nou an școlar, vendeta politică a PNL-ului lovește în învățământul sucevean;

Domnul Aurel Olărean:

"În prag de nou an școlar vendeta politică a PNL-ului lovește în învățământul sucevean"

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cu greu mai poate cineva să creadă în declarațiile mieroase ale Partidului Național Liberal, care, cu ajutorul unui grup de miniștri incompetenți, schimbă și destabilizează toate structurile organizatorice din teritoriu. Integritatea morală, capacitatea profesională, experiența sau calificarea pălesc toate în fața factorului politic. Prefecți, primari, directori, administratori sau inspectori... toți trebuie să fie simpatizanți PNL. Cei apolitici nu au nici o șansă, iar cei simpatizanți ai altor partide - nici atât. Faptul că din aceste funcții înalte vor trebui să conducă instituții ale statului, și nu ale PNL-ului, sau faptul că sistemul este în slujba cetățeanului care este și contribuabil dar și beneficiar, toate acestea nu au nici o valoare în ochii șefilor peneliști. Pur și simplu: noi trebuie să controlăm totul, iar cine nu este cu noi este...contra noastră!. Probabil că atunci când a rostit aceste vorbe I.V. Stalin nu s-a gândit la Guvernul Tăriceanu II, dar fiți siguri că Tăriceanu & Co. i-au mulțumit în gând "tătucului" pentru sfatul dat.

Una din ultimele manevre tactice ale PNL-ului a dus la decapitarea Inspectoratului Școlar Suceava. Și nu o decapitare simplă, ci una dublă, asta pentru ca domnul ministru Adomniței să nu se obosească să semneze de două ori. Și așa, acum, la început de an școlar, învățământul sucevean a rămas fără inspectorul general Carcalete și fără inspectorul general adjunct Hrenciuc. Bănuiesc că este inutil să vă mai spun și că cei doi făceau parte din PLD, respectiv din PD, iar funcția de șef al învățământului sucevean a fost atribuită unui membru PNL.

Profesorul Daniel Hrenciuc este doctor în istorie și unul din marii specialiști în problemele româno-polone, fiind autorul a opt cărți publicate, dintre care una propusă pentru premiul Academiei Române în anul 2005. Activează ca profesor în orașul Rădăuți, iar din aprilie 2006 este inspector general adjunct la Inspectoratul Școlar Suceava. Precum puteți vedea și dumneavoastră, o persoană cu o mare probitate morală și profesională, care și-a dedicat viața carierei de dascăl.

De la numirea sa ca inspector general adjunct și până în această vară a primit numai calificativul "foarte bine", ca acum, cu ocazia ultimei inspecții ordonate de domnul ministru Adomniței, calificativul acordat să se transforme brusc în cel de "insuficient". Cu alte cuvinte, o persoană responsabilă moral și profesional, cu o viață de profesor în spate, devine peste noapte, în optica Ministerului Învățământului, din deștept...tâmpit. Îmi cer scuze pentru exprimare, dar o altă explicație simplă și mai la îndemână nu cred că există. Și aici nu mă refer numai la o banală schimbare din funcție, ci și la faptul că acest calificativ va rămâne veșnic ca un vot de blam pentru întreaga carieră didactică a profesorului Hrenciuc.

Doar dacă nu cumva, luat de valul acesta paranoic al schimbărilor peneliste, domnul ministru Adomniței nu va vrea să recunoască că aceasta a fost o schimbare pur politică, și nu una pe criterii profesionale.

    Bogdan Liviu Ciucă - declarație politică intitulată Să spunem NU cianurilor;

Domnul Bogdan Liviu Ciucă:

Declarație politică: "Să spunem NU cianurilor"'

În ultima perioadă, am primit sute de email-uri de la diverse persoane din România și din străinătate, prin care își exprimau dezacordul față de utilizarea cianurii în procesul de minerit din țara noastră. Fapt pentru care am să prezint o scurtă pledoarie în vederea interzicerii utilizării cianurii.

Cu toții trăim într-un mediu care își pune amprenta asupra vieții noastre, iar prin distrugerea bogățiilor naturale și exploatarea lor pe bază de cianură nu se poate întâmpla altceva decât un dezastru natural. Cianura de sodiu este extrem de dăunătoare pentru sănătatea umană si pentru mediu, chiar în cantități mici putând fi fatală pentru oameni și faună, existând premisele creării unui dezechilibru natural. Folosirea cianurii în minerit a dus peste tot în lume la accidente cu grave urmări ecologice, numai între 1998 și 2006 înregistrându-se 25 de accidente cu cianuri în întreaga lume (în state cum ar fi Colorado, Nevada, Montana, Idaho, California, South Dakota, și South Carolina, precum și în țări ca și România, Guyana, Canada, Kirghistan și Papua New Guinea), cauzând moartea unor cantități enorme de pește, distrugerea unor întregi ecosisteme și contaminarea surselor de apă.

Mai multe state au hotărât să interzică prin lege folosirea cianurii în minerit, printre acestea Costa Rica, Republica Cehă, Montana, Colorado, Wisconsin (USA), precum și Argentina.

În România s-a folosit în trecut cianura de către trei companii miniere: Transgold (Baia Mare), Minvest Deva (Baia de Arieș) și Remin (E.M. Baia Bor,a, U.P. Săsar); cum toate aceste companii s-au închis, interzicerea cianurii în minerit nu ar avea consecințe negative sociale și economice pentru statul roman.

Având în vedere necesitatea protecției mediului, a vieților omenești, fără frica unui eventual dezastru ecologic, care este atât de iminent a se produce, consider că avem tot dreptul și trebuie să ne opunem oricăror inițiative care doresc să aducă atingere unor principii fundamentale. Noi trebuie să hotărâm, noi trebuie să luăm atitudine, să acționăm pentru a fi convinși că am făcut ceea ce este necesar, firesc și moral. Este mai ușor să prevenim un dezastru decât să ne tratăm de efectele lui. Proiecte ca Roșia Montană țin de trecut, nu țin de viitor. În secolul XXI, aurul adevărat se va afla în acele țări în care va fi păstrată natura așa cum a creat-o Dumnezeu, și nu acolo unde se mutilează peisajul și se fură de la natură și "ultimul cântec de pasare".

    Corneliu Ciontu - pledoarie pentru votarea moțiunii de cenzură prin vot secret;

Domnul Corneliu Ciontu:

Stimate colege și stimați colegi,

Vin în fața dumneavoastră cu un gust amar, gust lăsat de propunerea marionetei lui Traian Băsescu și a lui Mircea Geoană (mai nou) - Emil Boc. În același timp, mă întreb cum de un individ precum Emil Boc poate să conferențieze la o Facultate de Științe Politice și să învețe studenții despre procedura votului și despre ceea ce înseamnă esența votului în general.

Constat cu indignare că pentru atingerea targetului PD și a lui Traian Băsescu, mă refer la căderea guvernului Tăriceanu 2, se face orice, indiferent de "preț", indiferent de faptul că în moțiune sunt criticați chiar colegi de-ai domnului Boc sau membrii PLD (partidul satelit al PD-ului) și mă refer la foști miniștri: Monica Macovei, Mihail Hărdău, Mircea Miclea, Mircea Cinteză.

Negocierile dintre Președintele României si Mircea Geoană de-abia acum ies la iveală - prin intermediul pachetului de dosare venit de la DNA. E simplu: liderul PSD a promis că susține inițiativa murdară a PD-ului de a se vota deschis, prin apel nominal, în schimbul mediatizării unor dosare ale dușmanilor lui Mircea Geoană. Rolul lui Boc este să controleze disciplina votului impusă de Președintele Traian Băsescu, trebuie să fie "controlorul" voturilor în Parlament, să nu care cumva să se voteze împotriva ordinelor venite de la Cotroceni.

Nu contează dacă Emil Boc calcă în picioare Regulamentul Camerei Deputaților și al Senatului, nu contează că se aplică o cenzură a conștiinței votului...tot ceea ce se face este să se bage pumnul în gură, în scopul obținerii rezultatului calculelor electorale buchisite în laboratorul PD-ist și PSD-ist.

Mă întreb dacă domnul Boc are habar despre obligațiile parlamentarilor. O să-i spun eu: atunci când Regulamentul celor două camere (lege fundamentală a forului legislativ) prevede că retragerea încrederii acordate Guvernului prin adoptarea unei moțiuni de cenzură se realizează prin vot secret, cu bile, dreptul de a vota se transformă în obligație de a respecta Regulamentul, și nu de a-l schimba, în scopul unor "combinații" politice.

În încheiere, fac un apel la dumneavoastră: țineți cont de convingeri și de conștiință! Nu vă lăsați intimidați și votați așa cum și dumneavoastră ați fost votați, prin vot secret! În felul acesta dați dovadă că înțelegeți democrația mai bine decât Emil Boc și PD-ul și nu în ultimul rând dați dovadă că respectați alegătorul român mai mult decât o face Președintele Traian Băsescu!

Vă mulțumesc.

    Ion Stan - declarație politică intitulată Privatizarea securității naționale - un nou și mare tun al oligarhilor Partidului Liberal;

Domnul Ion Stan:

Declarație politică: "Privatizarea securității naționale - un nou și mare tun al oligarhilor Partidului Liberal"

După marile tunuri imobiliare, după înstrăinarea unor valori inestimabile ale patrimoniului cultural-național, după agitarea geopoliticii continentale și mondiale a resurselor petroliere, într-un răgaz al luptei împotriva corupției, bravii țepari ai Partidului Național Liberal au mai pus la cale un nou și mare tun: privatizarea securității naționale!

Recentele declarații de intenții ale ministrului liberalo-udemerist Ludovic Orban de a scoate formațiunile antiteroriste specializate ale Serviciului Român de Informații din dispozitivul de securitate al Aeroportului Internațional "Henri Coandă" - Otopeni nu le putem interpreta, dincolo de un grav și impardonabil atentat la adresa securității naționale, decât ca expresie a cupidității și a lăcomiei fără măsură a politicienilor liberali, precum și măsura disponibilității lor de a vulnerabiliza apărarea națională antiteroristă, concomitent cu atragerea unor importante resurse financiare în buzunarele clientelei politice și grasele comisioane aferente oficialilor liberali, plus contribuțiile la pușculița partidului.

Ce contează că Aeroportul Internațional "Henri Coandă" - Otopeni este un obiectiv de importanță deosebită în Sistemul Național Antiterorist, instituit prin Strategia Națională de Prevenire și Combatere a Terorismului, adoptată prin Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Țării nr. 36 din 5 aprilie 2002? Nu contează!

Contează că prezența formațiunilor antiteroriste de elită ale S.R.I. în aeroport pare a încurca nu numai interese de partid, ci și tot felul de combinații și învârteli pe care miniștrii liberalo-udemeriști Ludovic Orban - transporturi - și Cristian David - interne și reforma administrației le patronează în incinta celei mai mari și importante porți și frontiere aeriene a României.

Ce contează că se va contraveni art. 6 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații, care stipulează că acesta este autoritatea națională care execută activitățile informative, tehnice, de protecție și intervenție antiteroristă? Nu contează!

Contează ca Partidul Național Liberal și Guvernul să aibă un nou pretext de scandal cu Traian Băsescu, în calitatea acestuia de președinte al Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

Ce contează că ministrul liberal al transporturilor ignoră existența și activitatea unei forțe antiteroriste a S.R.I., dotată și pregătită într-o concepție antiteroristă integrată la nivelul N.A.T.O. și a comunității internaționale a intelligence-ului antiterorist, ceea ce a implicat nu numai resurse, ci și accederea în rândul structurilor antiteroriste de elită pe plan internațional. Nu contează!

Contează că o "firmă de partid și de stat", pe numele ei "Romprest Security", remarcată îndeosebi prin activități de salubrizare (sic!), "a numitului Florian Walter, alias Florian Busca", un personaj controversat, și-a infiltrat fătucile pe lângă luptătorii antiteroriști, sperând că le va adormi vigilența și fura meseria și, în nepăsarea sa liberalo-libertină, ministrul transporturilor chiar crede că protecția antiteroristă armată se poate realiza cu amatori.

Anterior, în luna aprilie curent, Direcția Generală a Aviației Civile a invitat, în mod formal, Serviciul Român de Informații să renunțe la activitățile din aeroport, ceea ce ar implica și înlăturarea supravegherilor speciale antiinfracționale de prevenire a unor fapte conexe terorismului, precum contrabanda cu arme, droguri, țigări și altele asemenea.

Solicităm Președintelui C.S.A.T. să-l cheme la ordine pe ministrul permanent răzvrătit al transporturilor și să-i administreze corecțiile adecvate gradului de iresponsabilitate a intențiilor sale.

Solicităm primului-ministru, în calitatea sa de vicepreședinte al C.S.A.T., să stopeze predispozițiile miniștrilor din cabinetul pe care încă îl mai conduce de a destructura sistemul național de prevenire și combatere a terorismului.

Solicităm directorului S.R.I. să investigheze informativ și să se asigure contrainformativ de interesele de dislocare a forțelor sale din dispozitivul de securitate antiteroristă a Aeroportului Internațional "Henri Coandă" - Otopeni, iar rezultatele să fie făcute publice pe aceeași cale a declarațiilor ministrului Ludovic Orban.

Nu în ultimul rând, să fie informată lumea afacerilor și opinia publică asupra motivelor pentru care Florian Busca și-a schimbat numele în Florian Walter.

    Costică Macaleți - declarație politică intitulată «Agricultura județului Botoșani - Calul, utilajul agricol nr.1»;

Domnul Costică Macaleți:

Declarație politică intitulată «Agricultura județului Botoșani - calul, "utilajul" agricol nr. 1»

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se referă la un subiect care este deosebit de delicat pentru România - agricultura.

A trecut aproape un an de când România a aderat la Comunitatea Europeană, dar la o margine de țară încă mai sunt oameni care fac agricultură cu calul si căruța. Botoșaniul este pe un rușinos loc codaș din țară la număr de tractoare și utilaje agricole. Pe unde străbați localitățile județului în lung și în lat nu ai de ce te plânge de poluare pe câmpurile agricole, pentru că acestea sunt lucrate cu cel mai străvechi "utilaj" agricol - bunul și muncitorul cal. Desigur, acolo unde și acesta există, pentru că știm cu toții la ce prețuri au mai ajuns și bidivii în zilele noastre.

Oamenii sunt prea săraci să-ți achiziționeze un tractor, și atunci când o fac, preferă să-l cumpere la second-hand. Unde mai pui că nici să vrei să închiriezi un tractor nu poți, deoarece una, că nu-ți permiți, ca țăran, și alta, că nici nu ai avea de unde, pentru că asemenea minuni inginerești, de altfel banalități în țările europene alături de care stăm noi și ne uităm în Uniune, nu prea se prea găsesc pe plaiurile noastre.

În urma inventarierii numărului de tractoare existent la nivelul județului s-a constatat ca nici măcar 3000 de agricultori nu dețin un astfel de utilaj. Numărul tractoarelor existente în județul Botoșani este de 2730. 2730 de tractoare la o suprafață totală de aproape 5000 de kilometri pătrați! 2730 de tractoare la 330 de sate grupate în 71 de comune! 2730 de tractoare la o suprafață cultivată de aproape 300 000 de hectare! Aceasta în condițiile în care numai 11‚5 % din teritoriul județului este acoperit cu păduri și vegetație forestieră.

Specialiștii din agricultură trag de mult timp semnale de alarmă în ceea ce privește situația din județ în acest sector de activitate.

Stăm și ne întrebăm pe drept cuvânt: aceasta numim noi agricultură? Aceasta numim noi dezvoltare, domnilor guvernanți? Unde sunt proiectele de ajutorare a țăranilor pentru achiziționarea de tractoare și utilaje agricole? Unde sunt agențiile de plăți în agricultură? Unde sunt fondurile europene pentru dezvoltarea spațiului rural? Unde e viitorul celor 80 000 de botoșăneni care împreună cu familiile lor lucrează în agricultură? La coada calului?

    Dan Grigore - declarație politică intitulată Absorbția fondurilor comunitare - o problemă fără soluții?;

Domnul Dan Grigore:

Stimate domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Declarația politică de azi se intitulează: "Absorbția fondurilor comunitare - o problema fără soluții?".

Accesarea fondurilor europene prin realizarea de proiecte viabile care să asigure dezvoltarea durabilă a comunităților a fost și continuă să fie o problemă reală, pentru care până în prezent nu pare să se fi găsit soluția optimă. Deși s-a regăsit pe agenda tuturor guvernărilor creșterea capacității instituționale de absorbție a fondurilor europene, mai cu seamă acum, după integrarea în Uniunea Europeană, este în continuare la fel de scăzută. Motivele sunt pe cât de diverse, pe atât de bizare, în cele mai mult situații.

În cele ce urmează vă voi supune atenției un exemplu din care reiese clar modul în care instituțiile abilitate prin lege să sprijine accesarea fondurilor europene și monitorizarea implementării proiectelor înțeleg să-și facă datoria. Este de notorietate faptul că județul Ialomița se afla pe ultimele locuri în clasamentul județelor din Regiunea Sud Muntenia care au accesat fonduri europene. Deși s-a discutat de nenumărate ori pe această temă, situația nu pare să se fi schimbat. Dimpotrivă, în județul Ialomița există administrații locale care, în ciuda faptului că nu au resurse financiare pentru a acoperi co-finanțarea proiectelor și nici personal specializat pentru realizarea și implementarea acestora, au găsit soluții pentru accesarea fondurilor europene. Exemplul cel mai elocvent îl reprezintă Asociația comunelor Sfântu Gheorghe, Ion Roată, Balaciu, Gârbovi, Ciochina, Sărățeni și Munteni Buzău care a reușit să acceseze în cadrul Programului Phare - Schema de Investiții pentru Proiecte Mici de Gestionare a Deșeurilor un grant în valoare de 900.000 euro printr-un proiect care vizează gestionarea deșeurilor.

Deși contractul de finanțare s-a semnat din luna noiembrie 2006, la momentul actual, proiectul, a cărui implementare este deosebit de importantă pentru locuitorii celor 7 comune pe care le-am menționat anterior, s-a cantonat în proceduri, fiind în același stadiu în care se afla în urma cu aproape un an. Motivele nu țin, așa cum s-ar putea crede, de beneficiar, ci, dimpotrivă, motivele țin tocmai de autoritățile care au obligația de a sprijini accesarea fondurilor și implementarea proiectelor - fostul Minister al Integrării Europene și Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia.

Implementarea proiectului a întârziat 6 luni datorită faptului că abia în luna mai Agenția de Dezvoltare Regională a comunicat modificarea procedurilor de achiziție prevăzute în contract de către Ministerul Dezvoltării. A fost nevoie de 6 luni ca ex-Ministerul Integrării Europene să decidă conform căror norme se va organiza achiziția serviciilor de consultanță pentru proiectul tehnic - cele din Ordonanța nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică sau prevederile Ghidului Practic.

În condițiile în care proiectul tehnic nu a putut fi întocmit întrucât, nu s-a prezentat niciun ofertant care să-l întocmească conform prevederilor caietului de sarcini pentru suma prevăzută în buget, se impunea cu necesitate suplimentarea bugetului. Reprezentantul legal al beneficiarului a transmis o solicitare în acest sens Agenției de Dezvoltare Regională, care din considerente necunoscute a întârziat nejustificat transmiterea acesteia ministerului. Situația creată l-a determinat pe primarul comunei Sfântu Gheorghe -reprezentantul legal al Asociației de comune, să ducă personal adresa la minister - unde se află și în momentul de față - în speranța că va putea obține mai repede avizele necesare suplimentării bugetului.

Având în vedere faptul că se pune din ce mai mult accent pe creșterea capacității instituționale de absorbție a fondurilor comunitare și consolidarea colaborării între structurile cu atribuții în implementarea și monitorizarea proiectelor și autoritățile locale, nu e normal ca un beneficiar de granturi să fie pus în situația penibilă de a duce pe cont propriu notificări autorității contractante, în timp ce autoritatea de implementare pare să aibă alte priorități. În același timp, ar fi fost normal ca la data semnării contractului de finanțare procedurile necesare asigurării implementării proiectului să fie deja stabilite, și să nu fie necesară o tergiversare ale cărei efecte au fost resimțite de beneficiar. Ar fi interesant de știut cine își va asuma răspunderea pentru nefinalizarea proiectului în termenul prevăzut inițial?

Sunt convins că acesta nu este singurul exemplu în care un număr însemnat de autorități locale se lovesc de lipsa procedurilor și de lipsa de reacție a unor instituții care au obligația de a acorda sprijin și consultanță în implementarea proiectelor. Creșterea capacității instituționale de absorbție a fondurilor comunitare este un deziderat de importanță majoră pentru actualul guvern, cel puțin la nivel declarativ, realitatea din teritoriu fiind cu totul alta. O realitate în care deși sunt puțini cei care se încumetă să realizeze proiecte atât de necesare pentru dezvoltarea comunităților pe care le reprezintă, în loc să fie sprijiniți, sunt blocați, de lipsa procedurilor sau lipsa de reacție a unor instituții. Efectele acestor probleme se răsfrâng asupra cetățenilor, iar creșterea nivelului de trai și a standardelor de viață ale acestora trenează nepermis de mult, în condițiile în care suntem cetățeni europeni de la 1 ianuarie 2007.

    Dan Ștefan Motreanu - declarație politică intitulată București, un oraș imposibil, scăpat din mână de primarul general;

Domnul Dan Ștefan Motreanu:

Declarație politică: "București, un oraș imposibil, scăpat din mână de primarul general".

Pe 1 octombrie se împlinesc 10 luni de când România este stat membru cu acte în regulă al Uniunii Europene. Din păcate, nu același lucru se poate spune și despre capitala României. Municipiul București este unul dintre cele mai neeuropene orașe. Poluare ce depășește cu foarte mult limitele admise, agresiuni continue împotriva spațiilor verzi, o circulație rutieră de coșmar, plină de ambuteiaje și circulație bară la bară 16 ore din 24 și, nu în ultimul rând, transformarea în șantiere - de multe ori inutile - a numeroase străzi și bulevarde, care contribuie la amplificarea infernului numit circulație. Acestea sunt principalele tare ale capitalei României. O capitală de la a cărei principală poartă internațională - Aeroportul Henri Coandă (Otopeni) - un cetățean străin face 15- 20 de km, până în centru, în aproape două ore.

O mare parte din aceste probleme ar fi putut fi rezolvate, sau chiar nu ar fi existat, dacă edilul general al Capitalei și-ar fi făcut datoria pentru care a fost investit. Atât Traian Băsescu, primarul ales în 2004, cât și succesorul său din 2005, Adriean Videanu, au beneficiat de un avantaj pe care nu l-a mai avut nici un alt primar-general a Bucureștiului: majoritate confortabilă în consiliul general, 4 primari de sector aparținând alianței care a câștigat alegerile - aș putea spune că inclusiv primarul sectorului 2, de altă culoare politică, nu a obstrucționat politica primăriei generale - și cinci consilii de sector majoritare. Ce și-ar putea dori mai mult un primar general?

Din păcate, edilul numărul unul al Bucureștiului, în loc să profite de conjunctura favorabilă în care și-a început activitatea (să nu uităm, de asemenea, că în 2005, Alianța DA se afla la guvernare - iar PD încă nu începuse torpilarea partenerului său politic, PNL - șeful statului provenea din partidul său), și-a canalizat energiile spre probleme străine contribuabilului, dar apropiate intereselor partidului său, ale clientelei politice a PD și ale sale personale.

Probleme deosebite există și în alte capitale, acte de corupție în materie de construcții imobiliare se întâlnesc și la case mai mari, dar se pare că în București orice limită a fost depășită. Despre firmele prietene, cele denumite generic ca aparținând grupului "Golden Blitz", nici nu mai vreau să amintesc. Presa a consumat tone de cerneală tipografică relatând despre atribuirea preferențială a contractelor de asfaltări. Televiziunile au prezentat zeci de reportaje cu firmele subcontractante ale lucrărilor de reabilitare a străzilor care mutau puținele utilaje de care dispuneau de la un punct de lucru la altul. Tot pe micile ecrane, românii au putut vedea că 90% din forța de muncă a acestor firme este necalificată, lipsesc specialiștii, iar programul de lucru este haotic.

Iată câteva explicații pentru întârzierea nepermisă a finalizării lucrărilor și a calității discutabile a produsului finit. Deci, semnale de alarmă au fost trase. Și deloc puține. Primarul-general al Capitalei nu a luat însă nici o măsură. În schimb, a inundat micile ecrane și paginile ziarelor cu un noian de promisiuni și cu "n" proiecte fanteziste. Nerealizabile și nerealizate. Cred că nici o capitală din Europa - sunt convins însă că aria geografică este mult mai extinsă - nu a fost supusă unei reborduiri, așa cum se întâmplă din 2005 în București. Întreaga presă urlă, spunând că este vorba de o megaafacere a primarului-general sau a firmelor apropiate lui, dar nu se schimbă nimic. Întreaga presă spune că schimbarea bordurilor reprezintă în cele mai multe situații o inutilitate care implică costuri mari, la fel de inutile, dar primarul-general își continuă nestingherit "opera". Cred că în nici o capitală civilizată nu s-a ajuns ca o firmă de salubritate cu o activitate neperformantă, după ce i s-a reziliat contractul, să trimită comando-uri de bătăuși care să agreseze lucrătorii firmei care i-a preluat lucrările. În acest caz, principala agresiune a fost îndreptată împotriva contribuabilului însă. Cred că în nici o capitală civilizată nu se sacrifică un parc - Bordei - dintr-o zonă lacustră, pentru a face loc unor proiecte imobiliare, deloc de strictă necesitate. În ambele situații, foarte grave, primarul-general nu intervine, dar este bănuit că susține interesele părților aflate în culpă.

La începutul lunii iulie, domnul Videanu a promis finalizarea a 70% din "șantierele rutiere" până la 30 august și a altor 20% până pe 20 septembrie. Ce am constatat: suntem pe 25 septembrie, și doar 10% din lucrări au fost finalizate. Pe 1 octombrie începe anul universitar. Traficul supraaglomerat din București va deveni și mai sufocant. Nu am auzit dinspre zona primăriei generale că s-a luat vreo măsură pentru a mai amortiza traficul infernal în care suntem obligați să conviețuim. Mai sunt 8 luni până la alegerile locale. Suntem ca și în ceasul al 12-lea. Primarul-general mai are o ultimă șansă să demonstreze că poate face ceva. Personal sunt pesimist. Nu mă aștept decât tot la promisiuni. Multe și neonorate.

Vă mulțumesc.

    Ion Stan - declarație politică intitulată «Strategia energetică a României - un document al demagogiei politice liberale între Ciocanul Băsescu și Nicovala Tăriceanu»;

Domnul Ion Stan:

Declarație politică: «Strategia energetică a României - un document al demagogiei politice liberale între "Ciocanul" Băsescu și "Nicovala" Tăriceanu»

După un deceniu de la aprobarea de către Guvernul Ciorbea a dezmembrării RENEL și a contractului pentru retehnologizarea "Porților de Fier II", ambele propuse de ministrul industriilor, Călin Popescu-Tăriceanu, Guvernul liberalo-udemerist prezidat de Călin Popescu-Tăriceanu a adoptat Strategia Energetică a României - 2007-2020.

Această punte peste timp este mai mult decât necesară.

Retehnologizarea "Porților de Fier II" a devenit între timp o scandaloasă afacere penală, instrumentată după ce președintele Băsescu a declarat război "băieților deștepți", care cumpără energie ieftină de la stat pentru a o vinde scump și a se îmbogăți pe seama consumatorilor, fără să miște un degete.

Acest tun liberal este patentul unor tineri liberali, temerari și întreprinzători, care i-au asigurat fostului ministru al industriilor, Călin Popescu-Tăriceanu, consultanță pentru păgubosul contract al retehnologizării "Porților de Fier II".

În 1997, Tăriceanu și Ciumara, împreună cu Radu Boroianu, ambasador în Elveția, au pus la cale atribuirea contractului de retehnologizare firmei elvețiene Sulzer Hydro, care trebuia să asigure și finanțarea.

Deși contractul a fost atribuit fără licitație, invocându-se iminența unor grave avarii, lucrările nu au fost începute până în 1999, când Sulzer Hydro a fost preluată de firmele austriece V.A. Teech și Alstom, iar guvernul român pus în situația de a avea alți parteneri, care au impus statului român preluarea integrală a obligațiilor de finanțare.

Liberalii care au fost implicați în afacere au fost promovați în consiliile de administrație ale unor companii ale Grupului Rompetrol, același care a generat, pe bună dreptate, supărarea președintelui Băsescu, deoarece favorita sa, Societatea "ALRO", protagonista episodului al II-lea din scandalul intervenționismului chiriașilor palatelor Victoria și Cotroceni pe piața energiei, subvenționa, în fapt, prețul ieftin al energiei cumpărate de Rompetrol de la Energy Holding.

Punct și de la capăt. Pe acest fundal al conflictelor grupurilor de interese fidele celor două importante personaje politice, la cererea imperativă a Președintelui României, o comisie prezidențială trebuia să elaboreze Strategia Securității Energetice a României.

Între timp, lucrurile au devenit mai confuze, iar numita strategie a fost elaborată de Ministerul Economiei și Finanțelor, în luna mai a.c. și adoptată de Guvern în ședința din 6 septembrie a.c.

Documentul sus-amintit are, în opinia analiștilor economici și a celor politici din tabăra liberală, numai calități. Chiar și unii critici ai Guvernului au acceptat că, în anumite privințe, strategia a depășit așteptările, obișnuite cu documente de slab nivel, incongruente și lipsite de aplicabilitate, în care Guvernul Tăriceanu se specializase.

Cum stau lucrurile în realitate? Poezia strategică guvernamentală este frumoasă și îi poate seduce pe naivii care nu cunosc tot ceea ce liberalii au ascuns în spatele "deciziilor strategice" pe care le conține documentul amintit. De când un document cu valoare programatică politică, cu un orizont de timp până în anul 2020, acoperă și decizii cu efecte practice, punctuale și cu destinatari evidenți?

Guvernul a hotărât să recompună fostul RENEL, sub forma unei Companii Energetice Naționale, răspunzătoare de implementarea strategiei, dar care să fie și privatizată, ceea ce induce deja o contradicție, deoarece atribuțiile Guvernului nu pot fi delegate unei companii private. Deocamdată Guvernul nu știe cum va constitui Compania Energetică Națională, ceea ce nu poate fi decât de natură să genereze serioase rezerve în legătură cu intențiile Guvernului.

Strategia păcătuiește însă prin profunde carențe de asigurare a resurselor de realizare a obiectivelor prevăzute, ceea ce ne face să credem că nu are la bază nici suficiente și temeinice studii și analize pregătitoare, și nici o cuprinzătoare și solidă expertiză din partea forurilor științifice cu competență în materie.

Independența energetică nu are asigurate premisele unui trend pozitiv. Pe de altă parte, se exportă energie în contul datoriilor atrase de contractul Tăriceanu-Ciumara-Boroianu, iar pe de altă parte, pentru întâia oară după 20 de ani, România este importatoare de energie electrică din Federația Rusă, prin intermediul Transnistriei (!) Aceasta în condițiile în care, în intervalul 2000-2005, dependențele de importuri au crescut de la 22,5 la 34%.

Un alt fapt recent vine să întărească problemele energetice foarte serioase cu care se confrunta România și care îi pot influența sensibil și politica externă. Rompetrol a devenit kazah! Să ne fie evident că în această afacere partea română nu a vândut, ci statul Kazahstan a cumpărat!

România este interesată în diversificarea aprovizionării, dar și Rusia este interesată să accentueze, nu să scadă dependența energetică a Uniunii Europene.

Afacerea Rompetrol a creat vâlvă într-o Românie vulnerabilă la tot ceea ce poate să-i mărească dependența față de Federația Rusă, fiindcă șansele noastre în raport cu poziția strategică a acesteia nu ne pot ajuta prea mult sau chiar deloc.

Impactul social asupra celor pete 8 milioane de consumatori casnici nu se anunță nici el prea fericit, din moment ce strategia elimină scenariile care au la bază un preț scăzut al energiei pe termen lung.

Din strategie nu rezultă nici o intenție de a institui echilibrul rezonabil între liberalizare, concurență și planificarea strategică a politicilor sociale, prin care să se realizeze protecția consumatorilor casnici, pe seama speculațiilor "băieților deștepți".

Prețurile energiei electrice la consumatorii casnici sunt premeditat umflate și pe seama unui sistem de tarifare voit complicat, greu de înțeles, tocmai pentru a se putea percepe costuri ridicate și greu de suportat.

Siguranța în exploatare a rețelelor de transport, distribuție și furnizare a energiei, în toate componentele sale, electrică, gaze naturale și termică este la un prag extrem de critic. Circa 80% din instalații sunt moștenirea "epocii de aur" a anilor '70!

Pentru reabilitare ar fi necesare cel puțin 7-8 miliarde de euro și lucrări de investiții de 5 până la 15 ani. În pofida faptului că aceste realități sunt cunoscute, orizontul depășirii lor este într-o incertitudine ce poate dinamita întreg eșafodajul securității energetice naționale.

După cum este previzibil, reclamațiile Partidului Democrat la Palatul Cotroceni în legătură cu Strategia Securității Energetice se întemeiază pe temerile reale ale conflictelor de interese generate și care pun în pericol afacerile "energeticienilor" partidului.

Un înțelept spunea că "una e să fii ciocan și să lovești și cu totul alta este să fii nicovală și să primești". Așteptăm cu interes direcția și intensitatea loviturilor "ciocanului" Băsescu pe "nicovala" Tăriceanu pentru modelarea, cu sau fără forjă, a Strategiei Securității Energetice a României.

Credem că documentul sus-amintit este mult prea important pentru securitatea națională a României, motiv pentru care Consiliul Suprem de Apărare a Țării trebuie să-l ia în dezbatere și să-l trimită spre adoptare Parlamentului, ceea ce ar trebui să devină regulă pentru toate strategiile de securitate. Mai cu seamă că ne lipsește un organism național de fundamentare și elaborare a strategiilor, acestea fiind, din păcate, nu rezultatul necesităților obiective, cât mai ales al intereselor conjuncturale ale clientelei guvernamentale.

    Dorinel Ursărescu - declarație politică intitulată Moțiunea de cenzură a PSD - ultimatum pentru domnul Geoană în fruntea partidului;

Domnul Dorinel Ursărescu:

Declarație politică: "Moțiunea de cenzură a PSD - ultimatum pentru domnul Geoană în fruntea partidului"

Doamnelor și domnilor,

Am intitulat astfel declarația mea politică deoarece într-un cuvânt consider că este o ultimă încercare a domnului Geoană de a se "pironi" în scaunul de președinte al PSD.

Cu ceva timp în urmă, așteptam cu toții o decizie înțeleaptă și o declarație politică pertinentă a conducerii fostului partid de guvernământ, în urma unei întâlniri "montane". Acolo s-au adus reproșuri amenințătoare pentru scaunul domnului Geoană și, pentru a mai obține ceva timp, președintele PSD a venit cu o găselniță: "Să introducem o moțiune de cenzută împotriva Guvernului Tăriceanu ". Toți PSD-iștii de marcă au aplaudat și vizat decizia, fără să se gândească o clipă că finalul putea fi neașteptat.

Domnul Geoană era fericit că a găsit consensul, iar colegii domniei sale erau fericiți că au găsit, în sfârșit, un motiv să îl înlăture de la conducerea PSD.

Ce înseamnă o moțiune de cenzură forțată pentru un partid ca PSD, care zilnic înregistrează căderi în sondaje, acum situându-se undeva la 16 - 17 %, din opțiunile electoratului ?

Ce înseamnă o moțiune de cenzură pentru un PSD care a demonstrat, în timpul celor patru ani de guvernare, că nu a făcut nimic pentru România, decât "Scandalul Autostrăzii Transilvania" și "Scandalul Fregatelor ", acestea fiind numai câteva exemple?

Ce înseamnă o moțiune de cenzură pentru un PSD care timp de patru ani, cât a stat la guvernare, a adoptat "strategia pumnului în gură", în ceea ce privește comunicarea?

Abia acum vedem că cele mai mari țepe financiare au fost "semnate" în spatele ușilor închise.

Vedem acum, aceeași așa-zisă transparență a PSD, reflectată în strategia de imagine, o strategie care a fost înțeleasă de către liderul Geoană prin apariții zilnice la televizor, cu spoturi publicitare gen "reclamă la detergent".

Problemele de imagine ale PSD au culminat cu acuzații și trimiteri subtile la adresa "greilor PSD", și mă refer la spusele lui Geoană că textul moțiunii îi va speria pe "PSD-iștii care au dosare grele".

Se pare că de la o zi la alta președinții de organizații PSD își dau seama că au făcut o greșeală atunci când au votat "cu domnul Geoană - Președinte", un lider de partid care, de când se află în fruntea PSD, a reușit performanța să aducă partidul la 16% din opțiunile electoratului.

Domnul Geoană și ai lui trebuie să înțeleagă, odată pentru totdeauna, că PSD "a fost și nu mai este".

Strategia de imagine a PSD a dus partidul în derizoriu, culminând cu această bâlbâială politică denumită "moțiune de cenzură".

Să faci peste noapte din PSD un partid de "oameni stilați", cum se consideră domnul Geoană, iar a doua zi să apari cu un discurs "gen Vanghelie" este o catastrofă politică. Să încerci să adopți o strategie gen Vasile Dâncu astăzi, iar a doua zi să te călăuzești după o idee gen Bogdan Teodorescu, este o sinucidere din punct de vedere politic.

Toate acestea nu demonstrează decât că PSD nu mai reprezintă o entitate politică în peisajul românesc.

Acest lucru demonstrează că PSD a devenit un "stol de păsări" gălăgioase care își spun zilnic: "eu cânt cel mai frumos". Măcar de ar cânta, nu să facă gălăgie "pe la colțuri de organizații locale".

Să depui o moțiune de cenzură care să incrimineze acțiunile de redresare a economiei și de creștere a nivelului de trai, după ce o guvernare PSD a dus toate acestea la un nivel apropiat de zero, reprezintă o acuzație adusă de fapt propriilor membri de partid - PSD, care au condus ministere și agenții, autori ai distrugerii speranței de mai bine a românilor.

Să depui o moțiune de cenzură prin care să te acuzi indirect, reprezintă o adevărată "strategie", pe care numai domnul Geoană și ai lui au putut să o conceapă.

Democrația care a domnit permanent în PSD a "triumfat" prin vocea domnului Geoană, care, văzându-se părăsit de "greii PSD", a declarat că vor fi excluși din partid toți acei membri care nu vor semna textul moțiunii.

Acesta este stilul de lucru al liderului PSD, stil incriminat de domnul Iliescu, cel care i-a reproșat că are mintea încețoșată de perspectiva de a deveni prim-ministru. Moțiunea de cenzură cu care acuză PSD este de fapt moțiunea de cenzură a domnului Geoană.

Cert este un lucru: dacă moțiunea cu care amenință PSD nu va trece de Parlament, cu siguranță va trece moțiunea contra lui Mircea Geoană, care va fi depusă de "gruparea Iliescu" și care va face ca actualul lider al PSD să plece din fruntea unui partid aflat într-o adevărată criză de imagine.

Vă mulțumesc.

    Emilian Valentin Frâncu - declarație politică intitulată Nu mai dați cu pietre în Cristian Adomniței;

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Declarație politică intitulată "Nu mai dați cu pietre în Cristian Adomniței."

Într-o declarație ce se dorea distrugătoare la adresa ministrului educației, cercetării și tineretului, președintele PSD, Mircea Geoană, vorbea despre faptul că un anumit număr de școli din mediul rural nu au obținut, anul acesta, autorizație sanitară de funcționare.

Desigur, este regretabil că lipsa apei curente și a unor grupuri sanitare adecvate duce la o asemenea situație, însă nu pot să nu remarc aici ipocrizia acuzelor aduse ministrului Adomniței, care îndeplinește acest mandat doar de câteva luni, predecesorii săi fiind membri ai altui partid.

În același timp, domnul Mircea Geoană nu ar trebui să uite că, în perioada 2001-2004, când țara era condusă de un guvern PSD, iar abramburelile făceau deliciul presei și coșmarul profesorilor, numărul școlilor care începeau anul de învățământ fără autorizație sanitară era mult, mult mai mare.

Fiind la modă să ataci un ministru care a încurcat numărul stelelor de pe drapelul Uniunii Europene, ceea ce l-a transformat (pe nedrept, totuși) într-un fel de verigă slabă a Executivului, atacat astăzi din toate părțile, primarul capitalei, domnul Adriean Videanu, a acuzat întârzierea decontărilor de fonduri pentru școli, aruncând pisica tot în ograda acestui ministru.

Domnul Videanu incriminează ceea ce el numește "birocrația excesivă" generată de introducerea controlului inspectoratelor școlare asupra organizării lucrărilor și cheltuirii banilor alocați de Guvern.

Cu siguranță că domnul Videanu este nemulțumit de faptul că acest control împiedică sifonarea fondurilor către firmele de casă ale Partidului Democrat, prin licitații aranjate și prin lucrări făcute de mântuială, ca în anii trecuți, pe vremea unor miniștri cu nume de rezonanță "mic(l)ă" și "hâr(d)âită".

Îi sfătuiesc pe cei doi domni să se abțină să mai dea cu pietre în ministrul Cristian Adomniței. Și, eventual, să-l caute la telefon pe președintele Traian Băsescu și să-i spună același lucru.

    Aurel Vlădoiu - declarație politică intitulată «În România cândva eminamente agrară, agricultura se stinge încet dar sigur»;

Domnul Aurel Vlădoiu:

Declarație politică intitulată «În România "eminamente agrară", agricultura se stinge încet dar sigur»

Toți banii care le rămân românilor după ce-și plătesc utilitățile sunt cheltuiți pe mâncare. Nu pentru toți românii este valabil ceea ce am spus. Doar pentru 80 %.

Dacă le rămân mai mulți bani, mănâncă mai bine. Dacă le rămân mai puțini, mănâncă mai puțin bine. Asta nu se întâmplă tot anul. Doar 6-7 luni pe an, adică din octombrie până în aprilie. Atât cât ține sezonul rece și locuințele trebuie încălzite.

CET-urile au anunțat că de la 1 octombrie vor începe furnizarea energiei termice. Tot de la 1 octombrie se anunță scumpirea uleiului cu 100% față de luna august. Floarea soarelui a fost puțină și de proastă calitate. De vină au fost seceta și inundațiile. Zahărul se va scumpi dor cu 10%. Margarina, cu 20%. Unii nutriționiști spun că oricum aceste alimente nu sunt foarte sănătoase și nu trebuie consumate în exces. Nici pâinea nu trebuie consumată în exces. Probabil nutriționiștii sunt mână în mână cu brutarii, aceștia din urmă anunțând deja majorarea prețului la pâine și la celelalte produse de panificație cu circa 40%. De vină nu sunt brutarii, ci grâul, al cărui preț, pe fondul unei recolte mai slabe și cantitativ și calitativ, a crescut necontrolat.

Lactatele vor fi mai scumpe cu 10-15%.

Inflația a pus deja în evidență creșterea prețurilor aplicate până acum de Institutul de Statistică, ritmul de creștere a prețurilor de consum al populației s-a triplat în luna august față de luna iulie.

La sfârșitul lunii iulie, valoarea pagubelor produse de secetă în agricultură, potrivit declarațiilor liderilor asociațiilor producătorilor agricoli din România, depășea 1,5 miliarde de euro.

Acestea fiind datele, se poate vorbi despre un adevărat dezastru în agricultură.

În primăvară, Comisia Națională de Prognoză estimase o creștere economică de 6,5%. Recoltele agricole, sub așteptările Comisiei Naționale de Prognoză, au determinat-o să-și revizuiască negativ estimările; creșterea economică va fi doar de 6,1%.

Peste 4 milioane de hectare din totalul suprafețelor cultivate au fost afectate de secetă, dintre care, mai mult de un milion de hectare au fost calamitate în procent de 100%.

Acestor necazuri provocate de secetă și absența sistemelor de irigații li se adaugă cele provocate de incompetența și indolența factorilor de decizie din Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și structurile subordonate acestuia. Auditul efectuat în vară de Comisia Europeană a reliefat mari neajunsuri în ceea ce privește parcelarea terenurilor. Aceasta ține în loc acordarea subvențiilor. În prezent, se desfășoară o altă analiză referitoare la cheltuirea banilor alocați. Responsabilii Comisiei Europene au fost cât se poate de conciși; după închiderea auditului aflat în desfășurare, Comisia Europeană ar putea activa clauza de salvgardare pe agricultură, aceasta însemnând, printre altele, reținerea a 25% din banii destinați agriculturii românești, până când Sistemul Integrat de Administrație și Control și Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură vor fi pe deplin funcționale.

Dacă aceasta va fi decizia oficialilor de la Bruxelles, oficialii de la București vor fi nevoiți să răspundă. Nu să dea explicații.

    Constantin Amarie - declarație politică intitulată Bugetul prognozat al Apărării periclitează siguranța statului;

Domnul Constantin Amarie:

"Bugetul prognozat al Apărării periclitează siguranța statului"

O vizită de lucru a Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a Camerei Deputaților făcută la Ministerul Apărării Naționale pe data de 29 august a.c. a fost practic un seminar de cinci ore, timp în care deputații, împreună cu structura de comandă a ministerului, au analizat: nivelul de realizare a programului pe anul în curs, cheltuirea bugetului alocat, prezența în teatrele de operațiuni, îndeplinirea angajamentelor asumate față de NATO și Uniunea Europeană, derularea programelor de achiziții majore a Ministerului Apărării Naționale, precum și modificările aduse de noul Proiect de Lege a organizării Ministerului Apărării.

Reuniunea a fost prezidată de președintele Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, deputatul Canacheu Costică, și ministrul de resort, Theodor Meleșcanu. A fost prezent și deputatul Cezar Preda - șeful Comisiei de control al SRI, alți deputați, reprezentând toate grupările parlamentare, și subsemnatul.

Prezentarea succintă și profesionistă făcută de responsabilii structurilor ministerului a oferit o imagine veridică a nivelului de îndeplinire a programului ministerului, în condițiile în care bugetul acordat pentru anul în curs a fost mai mic decât cel angajat odată cu intrarea României în NATO - adică 2,38% din p.i.b.

Indiferent ce domeniu s-ar aborda, pentru Ministerul Apărării rămâne aceeași gravă problemă - insuficiența bugetului propus pentru anul viitor - la o limită de 1,68% din p.i.b. până spre 1,75%.

Este de neînțeles abordarea de către guvernarea liberală a cuantumului bugetului Ministerul Apărării Naționale, în condițiile în care nu ne aflăm în situația de anul trecut, când ministrul de resort era un democrat - Sorin Frunzăverde.

Dacă atunci puteam înțelege că liberalii doreau să compromită printr-un buget insuficient performanța și profesionalismul lui Sorin Frunzăverde, astăzi nu este de înțeles această politică, în condițiile ministeriatului Meleșcanu. Anul trecut însă, s-a surmontat problema insuficienței bugetului Ministerului Apărării printr-un gest deosebit de solidaritate, în care Vasile Blaga, ministrul administrației și internelor, a cedat câteva procente colegului de la Apărare, reușindu-se să se aducă bugetul Apărării cu puțin peste 2% din p.i.b.

N-aș vrea să las impresia că chestiunea bugetului Apărării este doar una de amiciție între miniștri. Problema este cu mult mai gravă și pune în discuție capacitatea României de a se achita de obligațiile asumate față de NATO, înscrise în scrisoarea anexă a Tratatului de la Washington.

În condițiile alocării bugetului de 1,68% din p.i.b., România va trebui să renunțe la o serie de obligații asumate față de NATO, pe care această organizație contează, periclitând grav încrederea partenerilor noștri occidentali și poziția noastră în Alianță.

În acest context, apare clară legătura dintre declarațiile primului-ministru și ale altor lideri liberali în legătură cu o necesară retragere înainte de termen a trupelor românești de pe teatrele de operațiuni și puținătatea bugetului armatei.

Aceste acțiuni, oare, nu miros de departe a trădare a Alianței peste noapte? Și asta doar pentru a fi împotriva președintelui Traian Băsescu, susținător al îndeplinirii angajamentelor față de parteneri, criteriu al prestigiului de care se bucură armata în toate acțiunile internaționale și, implicit, România.

Evaluările făcute în teatrele de operațiuni au adus aprecieri unanime trupelor românești, singurele limitări fiind adresate înzestrării tehnice.

Dacă este voință politică, se găsesc și soluții; deputatul Cezar Preda propune scăderea cheltuielilor de mentenanță prin predarea către autoritățile locale a unităților dezafectate și mărirea, în acest fel, a bugetului Apărării.

O altă consecință a bugetului prognozat pentru Apărare este compromiterea pe termen îndelungat a înzestrării armatei cu tehnica necesară pentru a realiza compatibilizarea cu armatele aliate.

Nu este secret faptul că în armata română, doar mult hulitele fregate englezești sunt la nivel de reprezentare tehnică europeană, restul înzestrării ținând încă în mare măsură de nivelul de dotare al defunctului Tratat de la Varșovia.

În condițiile în care numai pentru 2008 sunt propuse 13 programe pentru înzestrare, în valoare totală de 9,4 - 11,6 miliarde euro, iar un avion Typhoon costă aproximativ 84 milioane de euro, 1,68% din p.i.b. pentru Apărare mi se pare de-a dreptul un atentat la securitatea țării. În condițiile în care până în anul următor vor mai fi disponibilizați circa 2500 de ofițeri cu grade superioare, iar recrutarea de soldați angajați nu merge chiar pe roate, din cauza lipsei de motivație în ce privește salarizarea, putem spune că neseriozitatea cu care Guvernul tratează problemele Apărării periclitează pe viitor capacitatea armatei române de a face față provocărilor tot mai mari și în ultimă instanță apărarea ființei națiunii române.

Oare să fi uitat liberalii deviza strămoșilor noștri romani: "Si vis pacem, para bellum?" Se pare că da.

    Filip Georgescu - evocarea împlinirii a 190 de ani de la nașterea lui Mihail Kogălniceanu;

Domnul Filip Georgescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În această lună, de început de toamnă și de nouă sesiune parlamentară se împlinesc 190 de ani de la nașterea lui Mihail Kogălniceanu, strălucit om politic democrat, remarcabil istoric, scriitor, ziarist și mare orator, calități în virtutea cărora a fost aureolat cu titlul de membru al Academiei Române.

Reîntors în țară după încheierea studiilor superioare pe care le-a urmat în Franța și Germania, a funcționat ca profesor de istorie la Academia Mihăileană din Iași, desfășurând, în același timp, o strălucită activitate în direcția dezvoltării învățământului în Moldova și pentru valorificarea unui număr cât mai mare de documente istorice, pe care le-a publicat între 1841-1845 în revista "Arhiva românească", înființată și condusă de el. Au văzut, astfel, lumina tiparului culegerile "Letopisețele Țării Moldovei" (3 volume), "Cronicile României" (3 volume), precum și alte valoroase lucrări în cadrul cărora își afirma ideile politice, strâns legate de mișcarea democratică și națională, precum și concepția sa despre istorie, potrivit căreia cunoașterea trecutului patriei constituie o chezășie a afirmării conștiinței naționale și a emancipării sociale a poporului român.

Concomitent, a editat revistele de orientare patriotică și democratică "Dacia literară" și "Propășirea - foaie științifică și literară", precum și ziarul "Steaua Dunării", publicație având un rol deosebit de important în lupta pentru unirea Principatelor.

Proeminent om politic, Mihail Kogălniceanu a fost prim-ministru al Moldovei (1860-1861), iar mai apoi premier al României (1863-1865), perioadă în care și-a adus o imensă contribuție la adoptarea unor legi de mare importanță pentru crearea statului nostru modern, cum au fost cele privind secularizarea averilor mănăstirești, desființarea obligațiilor feudale, reforma agrară, dezrobirea țiganilor, înființarea armatei naționale, reforma învățământului, a justiției și administrației și alte hotărâri pentru reglementarea activității în multe domenii ale vieții economico-sociale și politice.

În toată această perioadă, Mihail Kogălniceanu a constituit un adevărat pilon politic pe care domnitorul Cuza s-a sprijinit pentru înfăptuirea marilor sale reforme. De altfel, Kogălniceanu își exprimase admirația și prețuirea față de Alexandru Ioan Cuza și-l asigurase de întregul său sprijin încă din ziua urcării pe tron a celui care avea să întruchipeze în persoana sa nu numai înfăptuirea marelui vis al Unirii, dar și pe cel al renașterii patriei, adresându-i cuvinte izvorâte dintr-o profundă înțelepciune: "Prin înălțarea ta pe tronul lui Ștefan cel Mare s-a înălțat însăși naționalitatea română. Alegându-te pe tine Domn, am voit să arătăm lumii ceea ce toată țara dorește: la legi noi, om nou" (...) "Fii dar, omul epocii; fă ca legea să înlocuiască arbitrariul; fă ca legea să fie tare, iar Măria-Ta, ca Domn, fii bun, fii blând, fii bun mai ales cu aceia pentru care mai toți domnii trecuți au fost nepăsători și răi; fii simplu, Măria-Ta, fii domn-cetățean".

În perioada 1868-1878 a mai deținut câteva portofolii ministeriale, ultimul dintre ele fiind cel al afacerilor externe. În această din urmă calitate, Mihail Kogălniceanu și-a legat numele de actul proclamării independenței naționale de la 1877, declarând într-un memorabil discurs: "Nu am nici cea mai mică îndoială și frică de a declara în fața Reprezentanțiunii Naționale că noi suntem o națiune liberă și independentă".

Dar despre Mihail Kogălniceanu se spune că n-a făcut atâta politică, pe câtă istorie. Într-adevăr, de la redactarea programului mișcării revoluționare moldovene de la 1848, până la proclamarea independenței României, Mihail Kogălniceanu a fost martor și coautor al tuturor marilor momente de importanță capitală ale istoriei noastre, dovedindu-se un mare patriot și un adevărat campion al politicii instinctului național.

Profesor, istoric, literat, dramaturg, director de teatru, personalitate complexă, de o erudiție inegalabilă, Mihail Kogălniceanu a adus o contribuție de neprețuit la orientarea vieții noastre culturale și științifice.

S-a stins din viață în vara anului 1891, lăsând un gol imens în inimile a milioane și milioane de români.

Evocând împlinirea a 190 de ani de la nașterea unui asemenea strălucit înaintaș, se cuvine să-i aducem întregul nostru prinos, iar noi, politicienii, să ne străduim să-i fim demni urmași.

Vă mulțumesc pentru atenție.

    Gheorghe Chiper - declarație politică intitulată La secetă excesivă - condiții excesive pentru aprobarea dosarelor și plata despăgubirilor;

Domnul Gheorghe Chiper:

"La secetă excesivă - condiții excesive pentru aprobarea dosarelor și plata despăgubirilor"

Conform prevederilor legale, pentru întocmirea dosarelor privind acordarea despăgubirilor în caz de calamități naturale în agricultură este necesară o serie de acte doveditoare și îndeplinirea unor formalități care antrenează persoane și instituții, impunându-se alcătuirea unor comisii, în etape diferite, de la care în majoritatea cazurilor lipsesc unii reprezentanți desemnați de instituțiile deconcentrate ale statului sau de autoritățile locale.

În acest an, culturile agricole au fost afectate în mod serios de o secetă excesivă în întreaga țară, dar dosarele depuse de agricultori în vederea primirii de despăgubiri sunt destul de puține - sau chiar nesemnificative - raportate la suprafața mare de culturi distruse de acest fenomen.

Ce este și mai grav este faptul că și aceste dosare au fost în bună parte respinse, în unele județe numărul celor respinse fiind egal cu cele aprobate.

Cauza acestei stări de lucruri constă în posibilitatea factorilor implicați în aprobarea dosarelor de a invoca nedepunerea proceselor-verbale de atestare a calamității produse, incertitudinea și echivocul în ce privește determinarea "momentului de producere a fenomenului".

Se apelează astfel la lipsuri în respectarea producerii și la absența unor piese din dosar cu foarte multă ușurință, întrucât legea existentă nu are precizări clare privind urmările "secetei excesive, complexe, persistente în timp și care afectează terenurile neirigate".

De menționat că textul marcat și subliniat este preluat din legea actuală, fiind evidentă posibilitatea de a amâna comunicarea "producerii fenomenului" (alt text din lege) până la recoltare, când se pot evalua mai bine și pagubele.

Comisiile din unele județe, constituite special în acest scop, apreciază însă că acel "moment" trebuie să fie anterior recoltării și să fie atestat prin semnătură de către toți membrii comisiei, deși unii au primit dispoziția de a nu semna, pe motiv că nu instituția care o reprezintă este titulara acțiunii.

Iată, așadar, un întreg sistem de "argumente" care pot fi utilizate pentru respingerea dosarelor și anularea plăților în cazul acestor despăgubiri, fapt pentru care am pregătit un proiect de modificare și completare a legii, prin care să se aducă mai multă claritate reglementărilor referitoare la acest fenomen cu mari implicații pentru producătorii agricoli.

    Doina Micșunica Drețcanu - declarație politică având ca subiect populația României;

Doamna Doina Micșunica Drețcanu:

Aș dori să vă rețin astăzi atenția cu o problemă extrem de importantă: populația României.

În cursul săptămânii trecute, la Sibiu a avut loc Conferința Internațională pentru Populație și Dezvoltare, organizată de Fondul ONU pentru Populație, Senatul României și Primăria municipiului Sibiu. Evenimentul a ridicat o problemă care ar trebui să ne preocupe pe toți: "Populația României, încotro?"

Statisticile și prognozele prezentate au ca referință anul 2050, an în care România va avea 16 milioane de locuitori. Ultimele decenii au fost marcate printr-o scădere continuă și semnificativă a populației. Fără a fi un fenomen singular la nivel internațional, acest proces ar trebui să ne șocheze, mai ales prin dimensiunile și prin consecințele sociale pe termen mediu și lung.

Strategiile și măsurile existente la această dată în domeniul sănătății, educației, protecției sociale nu sunt corelate și convergente. Cele 11 tipuri de alocații familiale și ajutoare din fondul gestionat de Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse, reforma în sănătate mult lăudată, cât și cea în domeniul educației au ca rezultat o rată a mortalității infantile de 12,7/1000 de născuți, de două ori mai mare decât media europeană, rata abandonului școlar este de 23,6%, 40% din tinerii de 13 ani din mediul rural nu urmează nici o formă de învățământ, iar ce este și mai grav, 60.000 de copii cu părinții plecați din țară nu beneficiază de un sistem specific de asistență socială și educațională.

La toate acestea se adaugă emigrația ridicată a populației tinere și a femeilor, inexistența unor politici coerente de creare de locuri de muncă pentru tineri în mediul rural, dar și în orașele mici și mijlocii, locuințe pentru tinerele familii, locații educaționale pentru copii: creșe, grădinițe, învățământ cu programe extracurriculare, politici pentru vârsta mediană și pentru femeile casnice și nu în ultimul rând, o politică de imigrație.

Deși avem destule Strategii și Planuri Naționale, nu există la această dată o Strategie Națională pentru Populație și Dezvoltare. La Sibiu, Ministerul Muncii și Politicii Sociale al Bulgariei a dat lecții de bune practici, prezentându-ne Strategia Demografică a Bulgariei pentru 2006-2020.

În concluzie, cred că trebuie să aducem mai multă coerență în acest sistem de politici, strategii și planuri a căror finalitate trebuie să se resimtă pe piața demografică a României.

Trebuie să concentrăm toate acțiunile și să creăm un mecanism care să le aducă la convergență. Numai un mecanism legislativ concretizat printr-o Comisie specială comună celor două Camere, în care să se regăsească parlamentari din toate Comisiile permanente existente, comisii care au impact în domeniul demografic, ar putea analiza probleme atât de complexe și într-o viziune unică ar putea armoniza legislația din toate domeniile menționate, în așa fel încât rezultatele să fie într-adevăr relevante.

Stimate doamne și domni parlamentari,

Fac acest apel la dumneavoastră pentru a încerca să găsim poate și alte soluții, în așa fel încât semnalele de alarmă trase de specialiști de notorietate să aibă un răspuns responsabil și în sfera legislativului.

    Gheorghe Dragomir - declarație politică intitulată Școala, un pas important pe drumul integrării;

Domnul Gheorghe Dragomir:

Declarație politică: "Școala, un pas important pe drumul integrării"

Pe 17 septembrie 2007 s-a dat startul unui nou an școlar, pe care îl văd ca un început prielnic pentru generația ce va conduce poate destinele României peste 3 - 4 decenii.

Reforma, ce va intra în vigoare cât de curând, va duce la o creștere a calității actului educațional pentru că acum, mai mult ca oricând, nu ne putem permite să risipim inteligența copiilor noștri.

Dacă la nivelul județului Constanța am reușit să reabilităm un număr important de unități de învățământ preuniversitar, mai ales în mediul rural, unde primăriile nu au avut până acum fondurile necesare, din păcate, acest lucru nu s-a întâmplat în toate orașele și comunele din țară. Mai contează și ca autoritățile locale să fie interesate de problema sistemului de educație din localitatea de care răspund. Dar reabilitarea nu reprezintă decât începutul unui învățământ de calitate, ce trebuie structurat pe o solidă pregătire a cadrelor didactice, dar și pe o bază materială corespunzătoare unei țări din Uniunea Europeană.

Dezvoltarea infrastructurii unităților de învățământ a devenit în ultimul an o prioritate pentru guvernul PNL, dovadă fiind zecile de noi grădinițe și școli ce au fost construite sau sunt în curs de a fi construite la standarde europene, la care se adaugă programul de informatizare "Un laptop pentru fiecare elev din România" pe care noi, liberalii, l-am propus și îl dorim implementat cât mai repede.

Iată că, deși nu are o experiență îndelungată în domeniu, domnul ministru Cristian Adomniței a încercat și a reușit să schimbe, într-un timp foarte scurt, fața învechită a învățământului românesc, fapt care va aduce o mai bună desfășurare a activităților educaționale și, implicit, rezultate importante și net calitative în procesul desfășurat atât de elevi, cât și de cadrele didactice.

    Horea Dorin Uioreanu - declarație politică intitulată Îi respectăm pe români, construim Europa;

Domnul Horea Dorin Uioreanu:

Stimați colegi,

"Îi respectăm pe români, construim Europa"

Într-un moment de așa-zisă criză, în care fiecare își negociază pe la colțuri funcția într-un iluzoriu viitor guvern, PNL readuce în discuție o temă de care pare că suntem din ce în ce mai străini. Într-o Românie în care convorbirile private ale politicienilor devin obiect de studiu pentru serviciile secrete, într-o țară în care viitorul se negociază după modelul "Golden-șpriț", PNL nu a capitulat și a ales să promoveze un alt tip de politician.

Am ascultat și eu discursurile domnului Băsescu despre întinerirea clasei politice. Recunosc că, la un moment dat, chiar am crezut că se va ocupa de această temă și că va face din ea un obiectiv al mandatului său. Din păcate, domnul Băsescu este tare ocupat, precum bătrânii dintr-o reclamă la modă, cu privitul pe vizor. Marea parte a timpului președintele României este plină de negocieri în taină despre cum ar mai putea dărâma Guvernul Tăriceanu și de cum ar mai putea păta imaginea unui ministru, cel puțin unu pe zi.

În loc să cedeze, PNL s-a ambiționat și a lansat, săptămâna trecută, lista candidaților pentru Parlamentul European. Nu s-a vorbit prea mult despre acest eveniment, poate s-ar fi vorbit, dacă ar fi picat premierul pe scări. Ceea ce puțini au remarcat este că noi, liberalii din România, am decis să schimbăm clasa politică. Nu am trimis la Bruxelles persoane de care să ne fie rușine.

Un europarlamentar român de care să fim mândri va fi, fără îndoială, doamna Renate Weber, una dintre cele mai cunoscute apărătoare a drepturilor omului din România. Domnul Daniel Dăianu va avea, în mod sigur, un cuvânt de spus în domeniul dânsului de activitate, și anume finanțele. La fel îi pot caracteriza pe oricare dintre tinerii mei colegi care și-au asumat această sarcină atât de onorantă de a fi membru al Parlamentului European, în primul an de aderare a țării noastre la această structură. Sunt oameni nepătați de metehnele trecutului, persoane care au înțeles că politica mare trebuie să ia în considerare valori umane și să presupună un strop de decență.

PNL a luat în serios competiția pentru Parlamentul European. A înțeles că este un moment important, pe care nu-l putem irosi. Ne vom strădui să menținem discuția electorală pe teme care țin de viitorul european al României și să stăm departe de capcanele interne care ni se întind. A arăta Europei respectul care i se cuvine este cea mai bună atitudine prin care ne putem demonstra respectul față de electoratul român.

Vă mulțumesc pentru atenție.

    Ion Stan - declarație politică intitulată Nimic nou în politica externă a României - o concluzie surprinzătoare a președintelui Traian Băsescu la întâlnirea anuală cu ambasadorii și consulii generali ai României;

Domnul Ion Stan:

Declarație politică: «"Nimic nou în politica externă a României" - o concluzie surprinzătoare a președintelui Traian Băsescu la întâlnirea anuală cu ambasadorii și consulii generali ai României»

La întâlnirea anuală cu ambasadorii și consulii generali ai României, cetățeanul-președinte s-a prezentat cu un "discurs de serviciu", încropit parcă pe loc, fără logică structurală, conținutul și rigoarea specifice atât autorității funcției sale, dar mai cu seamă așteptărilor auditoriului. Un auditoriu prezumat a fi alcătuit din tot ceea ce România are mai bun, pentru a fi reprezentată în relațiile cu statele lumii.

Traian Băsescu a rostit un discurs anost, dezlânat și fără o tematică de idei care să exprime poziția României față de realitățile vieții politice internaționale. Era, de asemenea, de așteptat ca un astfel de moment să nu se epuizeze fără analiza tendințelor noilor centre de putere și a provocărilor generate de adresa mediului internațional de securitate.

Mai mult chiar, anticipându-și intenția expedierii întâlnirii în derizoriu, cetățeanul-președinte a concluzionat, de la bun început, că față de discursul său anterior de politică externă, rostit la începutul anului, "(...) nu a intervenit, în principal, nimic nou".

Credem că memoria a început să-i joace feste cetățeanului-președinte.

Doar cu numai câteva zile înaintea întâlnirii cu ambasadorii, Traian Băsescu a ieșit pentru întâia oară la scena declarațiilor belicoase la adresa puterii de la Chișinău, declarând amenințător: "Este ultima agresiune la adresa României orchestrată și vom răspunde extrem de dur, de data asta. S-a mers prea departe".

Peste numai două săptămâni, același vehement Traian Băsescu îi compătimea pe Voronin, pe primul său ministru și pe ministrul de externe de la Chișinău, găsindu-le scuze și spunând că nu ar dori să fie în locul lor sub presiunile Moscovei și ale Tiraspolului, care i-ar determina, chipurile, să-și piardă uzul rațiunii și să vadă negru în fața ochilor numai ce aud de români și România.

Dar până să se ajungă la ultima agresiune, în fapt cea mai recentă din partea pigmeilor de la Chișinău, la adresa României, relațiile româno-moldave au înregistrat evoluții extrem de sinuoase, condimentate cu grave ofense și atacuri la demnitate, ajungându-se până la provocări pe care România le-a suportat cu o resemnare pe care Voronin, după mintea și instructajul Moscovei, ar fi putut să o interpreteze ca vinovăție.

S-a acrit vinul de dar al neamului Voronin și nimic nu-i nou în relațiile externe ale României, cetățene-președinte?

Aproape concomitent cu reuniunea ambasadorilor, Rompetrolul a devenit kazah.

Consilierii și generalii din preajma cetățeanului-președinte au încasat perdafuri grele. Putin și Bush știau că Kazahstanul va cumpăra Rompetrolul, Băsescu, nu.

Așadar chiar nimic nou în politica externă a României?!

Nu fiindcă ar fi lipsit evenimentele, ci pentru că sistemele informativ-analitice diplomatic, al Serviciului de Informații Externe, și cele al Direcției Generale de Informații al Armatei ori nu mai există, ori nu mai lucrează pentru Președintele României. Dar pentru România?

La Washington, Londra, Uniunea Europeană și Moscova, cetățeanul-președinte nu a numit ambasadorii României. Vacanța la conducerea acestor misiuni diplomatice semnifică oare sictirul prezidențial față de "Axă", Uniunea Europeană și față de misiunea cap de pod și punte de legătură încredințată de prietenul Bush?

Cu asemenea notabile absențe de reprezentare diplomatică, chiar că s-ar putea să nici nu mai avem o politică externă serioasă.

În materie de reprezentare diplomatică a României, în locul diplomaților de carieră, cetățeanul-președinte a încercat să trimită să reprezinte România în "Axă" o garnitură de lăudaci prezidențiali, binecunoscuți vectori de influență, al căror partizanat politic era incompatibil cu exercitarea funcțiilor diplomatice.

Nu era aceasta, oare, o noutate în evoluția gândirii traian-băsesciene asupra probității și condiției de profesionalism a Corpului diplomatic al României?

Nu înțelegem de ce prilejul întâlnirii cu ambasadorii nu a fost folosit pentru a fi fixate coordonatele strategice ale relațiilor României cu țările vecine din partea cărora întâmpinăm frecvent ostilitate.

Contenciosul cu Ucraina a fost iarăși ascuns, precum gunoiul de către femeia puturoasă sub pat. Incapabil să-și aleagă drumul, oscilând între est și vest, puterea divizată și extremiștii divizați ai Ucrainei găsesc țapul ispășitor în România.

Pentru cetățeanul-președinte nu însemna nimic când mii de extremiști ucraineni țineau un miting violent-ostil în fața Ambasadei României de la Kiev, chiar în săptămâna când se întâlnea cu ambasadorii, iar sediul Consulatului României era ținta unor acte huliganice.

Lumea cunoaște o nouă dinamică a centrelor de putere. China, India, Brazilia sunt noile ținte ale diplomațiilor active.

Șefii statelor membre ale Grupului de la Shanghai, cu președintele Iranului observator, au asistat la prima aplicație militară ruso-chineză, declarativ și aparent antiteroristă. Importanța parteneriatului strategic ruso-chinez depășește cu mult spațiul asiatic, iar o eventuală cooptare a Iranului în Grupul de la Shanghai ar avea un greu impact asupra echilibrului geostrategic mondial.

De ce nu a abordat cetățeanul-președinte asemenea subiecte?!

Deși România este membră a Uniunii Europene și o prezență activă în Alianța N.A.T.O., politica sa externă nu dă semne că ar avea alte obiective decât cele de până la aderare și integrare.

De ce? Se poate răspunde public la o asemenea întrebare, cetățene-președinte?

Să încercăm să răspundem noi, prin ceea ce exprimă discursul Președintelui României la întâlnirea cu ambasadorii și consulii generali?

Jalnic și neavenit discurs! De la ideile-program ale alocuțiunii rostite după alegerea ca președinte, românii n-au mai auzit, de la Traian Băsescu, nimic interesant și serios în materie de politică externă. A fost numai un foc de paie?!

Constatăm că nu avem strategie de relații externe, fiindcă în locul unor instituții naționale oficiale care să se ocupe de studiile strategice de politică internațională, Guvernul finanțează un așa-zis Institut Cultural Român, care se ocupă de imaginea externă a directorului sau și a garniturii de aplaudaci ai puterii, a căror operă necunoscută în țară este publicată în ediții de lux peste hotare.

Patapievici, Pleșu, Dinescu, Liiceanu et comp. sunt livrați ca hrană spirituală românilor de pretutindeni, în vreme ce la Chișinău nu se permite dezvelirea unui bust al clasicului Liviu Rebreanu.

Românii de pretutindeni sunt faultați de la București, cetățene-președinte, inclusiv prin blocajul și lentoarea cu care "draga dumneavoastră Monica" a tratat proiectele legislative necesare apărării identității românilor din străinătate.

Unde sunt banii alocați sprijinirii comunităților românești de peste granițe, cine, cum și pe ce îi risipește?

De ce trimișii României peste hotare au o percepție constant eronată în raport cu realitățile cu care se confruntă congenerii noștri de pe alte meridiane.

Fiindcă politica externă a României este o continuă și nesfârșită improvizație! Iar dumneavoastră, cetățene-președinte, sunteți artizanul șef al acestei improvizații. Cea mai bună dovadă: execrabilul discurs, care nu merită nici măcar să facă obiectul unei atât de mari atenții.

Nu putem să nu facem o comparație. O comparație care nici nu are termen de referință în discursul președintelui.

La reuniunea anuală a ambasadorilor români a conferențiat, între alții, și Ministrul de Externe al Franței, care a făcut un adevărat tur de forță, abordând problemele cruciale ale vieții internaționale din perspectiva noii administrații prezidențiale franceze. A demonstrat că Franța are politică externă, că Franța are președinte, că Franța știe care-i sunt obiectivele și așteptările în relațiile sale internaționale.

Al nostru cetățean-președinte s-a lansat într-un monolog mai mult interior și retoric, mai mult administrativ și de tutelă măruntă, sâcâitoare și cazonă pe alocuri, cu indicații și reproșuri din categoria cațavenciană "din puțul gândirii" repetat asezonate cu teza de început a discursului reiterat ca un refren: "Așa cum v-am mai spus, nimic nou (...)"

Mai nou, nimic nou și la Cotroceni, cetățene-președinte...

    Horea Văsioiu - declarație politică cu titlul P.S.D. încă mai este la guvernare;

Domnul Horia Văsioiu:

"PSD încă mai este la guvernare"

Domnule președinte, doamnelor și domnilor

Nu va trece mult timp până când vom afla dacă Partidul Social Democrat și-a asumat cu claritate rolul de partid de opoziție sau își va continua stilul politic ubicuu cu care ne-a obișnuit până acum, de a fi, în același timp, declarativ doar, în opoziție și, prin pârghii ascunse, la guvernare.

Edificator în acest sens va fi votul pe care reprezentanții PSD îl vor da moțiunii de cenzură. Dacă moțiunea nu va trece de Parlament, este clar că PSD preferă gherila politică, prin care poate sprijini sau submina orice guvernare, funcție de interesele sale, de cele mai multe ori contrare interesului public.

Edificatoare în acest sens este perioada ce a trecut de la instalarea guvernului Tăriceanu 2, timp în care PSD a sprijinit un guvern minoritar de dreapta. A reușit astfel, fără nici o problemă, să promoveze proiecte legislative cu un pronunțat caracter de stânga, pe care și le-a asumat, în cel mai electoral mod posibil, în fața opiniei publice. Tot prin același baleiaj politic, PSD a obținut cele mai multe și consistente finanțări guvernamentale pentru proprii primari. În același timp, PSD vrea sa blocheze - dacă se poate până la următoarele alegeri parlamentare, cu atât mai bine pentru el -, proiectul Legii privind votul uninominal.

Pe de altă parte, PSD speculează vulnerabilitatea actualului guvern, mărindu-și de fiecare dată pretențiile. Când nu îi sunt satisfăcute, îi obstrucționează toate inițiativele, pentru a arăta clar cine controlează jocul. Își permite acest lucru prin grupurile parlamentare din Senat și Camera Deputaților, dar și prin armata fidelă, declarată pro PSD pe față sau sub acoperire, infiltrată peste tot. Este vorba despre directorii generali, directorii, șefii de servicii sau birouri din ministere, numiți de PSD în perioada 2000-2004. Lor li se adaugă unii directori de direcții deconcentrate, unii cu apartenență fățișă la PSD, alții doar cunoscuți ca partizani fervenți. Iar aceștia din urmă sunt toți sub umbrela subprefecților proveniți din secretarii generali ai prefecturilor, subprefecți ce poartă tot marca PSD.

De aceea, cred că doar votul pe care îl va da PSD propriei moțiuni de cenzură ne va arăta dacă acest partid - care trăiește semiclandestin, cu viză de flotant și pentru guvernare și pentru opoziție -, va avea tăria să-și asume o poziție tranșantă. Personal cred că acest lucru nu se va întâmpla curând, pentru că, prizonier între făina pe care o macină acum și slănina pe care sondajele de opinii o arată tot mai îndepărtată, va ezita să-și asume o carte de identitate.

    Ioan Munteanu - declarație politică intitulată Cine a omorât porcii din România?;

Domnul Ioan Munteanu:

Declarație politică "Cine a omorât porcii din România?"

Răspunsul la întrebare este unul singur: cel(sau cei) care a(u) comandat vaccinul folosit în tratamentul pestei porcine.

Se știa din declarațiile guvernanților că UE va livra gratuit României dozele necesare de vaccin. Dezinformare! În data de 7 august 2007, cu scadență în 6 septembrie, Comisia Europeană a emis o factură în valoare de 32 milioane euro pentru vaccinul gratuit (!?). Desigur, nu se va achita această factură, dar documentul respectiv va conduce la diminuarea finanțărilor pentru diverse programe din agricultură cu exact 32 milioane euro. Dar și mai grav este faptul că termenul de garanție a expirat încă din 2006, deci ni s-a facturat apă chioară!

Dacă s-ar fi folosit vaccinul românesc, eficiența ar fi fost de 100%, iar costurile totale de doar 3 milioane de euro, adică de 10 ori mai puțin. Și totuși, ANSUA, a recomandat, nu a impus, medicilor veterinari un vaccin scump, expirat, cu o eficiență de maximum 25%.

Am dori ca cineva dintre cei care au luat o asemenea hotărâre să binevoiască să vină aici, la tribună, și să ne explice cum de s-a ajuns în această situație. Cine a aranjat afacerea? Cât a câștigat? Cine a mai beneficiat de avantaje de pe urma acestei nenorociri? Mă îndoiesc că vom primi răspunsuri la aceste întrebări firești, atâta timp cât asemenea afaceri dubioase se derulează la nivel foarte înalt.

Putea să fie considerată o acțiune de succes dacă nenorocitul de vaccin și-ar fi făcut efectul și nu ar fi murit zeci de mii de porci în toată România. Atunci să fi auzit laude!

O asemenea situație generează, totuși, numeroase interpretări:

Interesul afacerii nu a fost doar câștigul material, ci și distrugerea sectorului de creștere a porcilor, cu efecte în timp, greu de anticipat astăzi, iar când vine vorba de șpagă, e și România de vânzare.

Vorbind despre falimentarea producătorilor români, e cazul să amintim și de gripa aviară care a consumat fonduri uriașe, fără vreo eficiență, dar cu grave consecințe economice pentru România; putem spune, fără teama de a greși, că nu e vorba doar de falimentare, ci de însăși siguranța alimentară a unei națiuni.

În ultima vreme, agricultura Românească are o contribuție din ce în ce mai redusă la constituirea p.i.b.; nu e vorba doar de cauzele obiective, secetă, inundații, cât mai ales de hoție, afaceri în pierdere, incompetență și șpagă.

Potrivit estimărilor Băncii Mondiale, România are un potențial agricol care poate asigura hrana pentru 80 milioane de consumatori; ce se întâmplă, de fapt, în acest sector vital al economiei?

La întâlnirea din plenul Parlamentului din această lună, președintele Comisie Europene, domnul Barroso, ne-a avertizat că există posibilitatea activării clauzei de salvgardare pentru agricultură, situație care ar genera imense pierderi și neplăceri.

Aș fi bucuros dacă aspectele semnalate de către mine l-ar determina pe președintele țării, domnul Traian Băsescu, să sesizeze CSAT și SRI, instituții capabile să cerceteze, să ia măsuri și să pună capăt abuzurilor care se produc pe fondul unor nenorociri.

Pentru că în spatele inundațiilor, al secetei, al îmbolnăvirii animalelor se fură, se fură și iar se fură.

    Ion Stan - declarație politică cu titlul «Strategia de politică externă un nou scenariu propagandistic și de imagine pregătit în laboratoarele demagogiei liberale»;

Domnul Ion Stan:

"Strategia de politică externă" - un nou scenariu propagandistic și de imagine pregătit în laboratoarele demagogiei liberale

A fost convocat, în zilele din urmă, Consiliul consultativ al Ministerului Afacerilor Externe. Foștii președinți ai Republicii, ex-miniștri de externe postdecembriști și alți membri ai "sfatului înțelepților" au fost solicitați să-și ofere consultanța în legătură cu proiectul documentului "Reperele pentru un deceniu de politică externă" pe care premierul și ministrul său de externe îl și văd ca viitoare strategie de politică externă a României.

Despre oportunitatea unei astfel de inițiative, e drept, tardive, numai de bine. În ceea ce privește însă lipsa de substanță strategică a eseului ministerial, vorba poetului național: "(...) de vrei, Doamne, să ne ierți".

În Declarația politică din 13 martie a.c. sub titlul: "Fără o politică și strategie de securitate națională viabilă și în absența unei diplomații responsabile și active, România riscă repetarea, în forme adaptate noului context geopolitic, a unor evenimente tragice ale istoriei", rețineam atenția asupra gravelor probleme ale crizei politicii externe și a diplomației României.

Nu întâmplător am raportat relațiile externe și diplomația domeniului integrator al securității naționale. Ceea ce așa-numita Strategie a Securității Naționale a României pare să nu fi realizat, din moment ce Ministerul Afacerilor Externe s-a aflat într-o continuă dezorientare, pe care încearcă a o redresa printr-o nouă și mai lungă programare a degringoladei, pe termen de 10 ani!

După cum se știe, fac parte activă din categoria celor 322 de parlamentari candidați la "Țeapa lui Băsescu". Aceasta nu mă împiedică însă să nu cred că a avut suficiente și întemeiate motive de a fi rezervat în numirea playboy-ului politic Adrian Cioroianu ca șef al diplomației României.

Actele și gesturile de până în prezent ale ministrului de externe aduc constant un deficit de imagine pentru care plătim un preț mult prea mare și imposibil de suportat: compromiterea politicii externe și decredibilizarea României ca actor al vieții internaționale.

Reperele prin care România se identifică mai nou în spațiul european sunt "spețele C.E.D.O" și ieșirile emfatice la rampă ale ministrului de externe ale cărui gafe au făcut să crească vizibilitatea negativă a Ministerului de Externe.

Relațiile României cu unii dintre vecinii săi evoluează parcă într-o logică a Războiului Rece. Perspectiva unui eșec al negocierilor privind delimitarea platoului continental și al zonelor exclusive din Marea Neagră este mai previzibilă după ce Ucraina a "transformat" Insula Șerpilor într-o așezare cu instituții care mimează susținerea activităților umane. Acolo există acum o firmă de bancă, una de poștă și alta de ... cabinet de obstetrică și ginecologie! Pare de domeniul umorului negru, dar asta este stratagema de demontare a argumentelor juridice ale României în procesul aflat pe rolul Tribunalului Internațional de la Haga.

În aceeași regie, după un scenariu moștenit de la "Tătucul Popoarelor" - Iosif Visarionovici Stalin (Djugasvili, alias "Koba" în operativele Ohranei țariste), puterea de la Chișinău are tot mai frecvente puseuri antiromânești, a căror vehemență belicoasă l-a pus pe picior de război, preț de o declarație de presă, și pe Traian Băsescu.

În timp ce Traian Băsescu se afla într-un turneu semiprivat în "Harcov (după unii occidentali "Kosovul României") și punea la cale diversiunile sale anti-U.D.M.R., în Ungaria apăreau noi organizații extremiste paramilitare "de apărare în eventualitatea agresiunilor din partea României". Obiectivele acestora vizează însă acțiunea transfrontalieră de împingere a liniei apărării către curbura interioară a Carpaților, cu unele enclave și în Moldova.

Deloc întâmplător, asemenea provocări, nesancționate de diplomația și propaganda oficială românească (care nu există!) devin complementare și coordonate cu excesele radicalilor maghiari, care fac tentative după tentative de a concretiza proclamațiile de autonomie a Ținutului Secuiesc.

Gestiunea ineficientă a problemelor create (de laboratoarele unor cancelarii europene) în Balcanii de Vest divizează nu numai punctele de vedere în cadrul Uniunii Europene și în Consiliul de Securitate al O.N.U., ci și coerența, și așa destul de fragilă și casantă, a corului pe trei voci al politicii externe al României.

În fața acestei încărcate - dar departe de a fi completă, agende de politică externă, transpare un fapt de o gravitate extremă: indecizia și lipsa de coordonare a principalelor voci politice, ceea ce a afectat și decăzut credibilitatea diplomației românești.

Ministrul de externe a denunțat declarații, atitudini și gesturi de politică externă a Președintelui României, aproape învinuindu-l de sabotarea eforturilor sale, prin populismul cu care s-a lansat în declarații nepotrivit la adresa Rusiei. Declarații care prea mult au semănat cu niște mingi ridicate la fileu unei Rusii în permanentă căutare de pretexte.

Convocat la comisiile de politică externă ale Parlamentului în legătură cu posibilele consecințe ale retrageri Rusiei din Tratatul forțelor Convenționale în Europa, în contextul situației din Kosovo, ministrul de externe Cioroianu a excelat prin incapacitatea susținerii unui punct de vedere ferm, clar și concis.

Mai mult chiar, în aparițiile sale publice pe aceleași subiecte, strâmtorat de superficialitatea pregătirii sale și de necunoașterea agendei politice și de securitate internațională, ministrul s-a pus în situații jenante și umilitoare, contrazicându-se de la o afirmație la alta.

O contradicție logică formală comite ministrul de externe și în eseul său strategic pentru următorul deceniu. Pe de o parte susține că: "România nu trebuie să aleagă între U.E. și S.U.A. (...) dar, pe de altă parte, precizează că: "Relația cu S.U.A. este pilonul principal al politicii noastre externe" în ambele situații omițând că România are de acum datoria de a se înscrie în proiectul de politică externă și securitate comună a Uniunii Europene. Ce "brand de țară" va avea României într-o asemenea ambiguitate strategică?

Strădaniile ministrului de externe de a intra în grațiile prezidențiale se întrec atunci când ne face cunoscut că "strategia are între premisele sale reorientarea către piețele economice din anii '70-'80", adică din gloriosul deceniu de aur a lui Nicolae Ceaușescu. O astfel de reorientare strategică nu poate semnifica decât lunga stagnare și regresul politicii externe, precum și incapacitatea valorificării oportunităților deschise de integrarea în U.E. și aderarea la N.A.T.O. România pare depășită de evenimente importante și acum încearcă să prindă din urmă trenurile pierdute.

"Reperele pentru un deceniu de politică externă", un document de peste 100 de pagini, este impropriu ca strategie. Este orice altceva. Compendiu de intenții. Declarație de principii. Amalgam pseudodoctrinar de teze redactate în limbaj de noua nomenclatură, pe care doritorii îl pot înțelege numai cu dicționare și alte îndreptare ajutătoare.

În nota cu care Guvernul Tăriceanu ne-a obișnuit, proiectul se anunță mai mult un nou scenariu demagogic de imagine, inclusiv pe seama devansării unui proiect similar al Administrației Prezidențiale, rătăcit printre anexele așa-zisei Strategii a Securității Naționale, care va constitui și baza de atac a mai noului demers.

    Ioan Ovidiu Silaghi - declarație politică intitulată Pentru P.D., interesul de partid nu ține cont de legalitate;

Domnul Ioan Ovidiu Silaghi:

"Pentru PD, interesul de partid nu ține cont de legalitate"

Președintele PD, Emil Boc, a anunțat, duminică, solicitarea formațiunii sale de modificare a regulamentului ședințelor comune în sensul folosirii - la moțiunea de cenzură - a votului prin apel uninominal, și nu a celui secret cu bile. Este surprinzător, la prima vedere, că președintele unui partid propune schimbarea unui regulament care datează de la începutul erei postdecembriste a parlamentarismului. Din 1992, în Parlamentul României au fost depuse și dezbătute 16 moțiuni de cenzură. Nouă dintre acestea au avut drept semnatari și reprezentanți ai Partidului Democrat. Niciodată vreun membru al acestei grupări politice nu a cerut modificarea regulamentului de votare. Nici măcar în perioada 2000-2004, când și domnul Boc era deputat.

Eu nu am să reiau afirmația domnului Geoană, care a declarat că Emil Boc are "idei năstrușnice". Am să prezint însă ce declarau mai marii Partidului Democrat, în noiembrie 2004, când se alegea președintele Senatului. "Ce înseamnă vot secret în bancă? Este un vot secret în bancă? Noi cerem un vot secret în adevăratul sens al cuvântului", spunea atunci Vasile Blaga. "Vă rugăm frumos să ne respectăm. Legea electorală care ne-a adus aici, în Senat, este o lege care definește foarte clar cum anume se petrece votul secret. Este contravenție dacă, într-adevăr, votul meu este văzut, este nul acel vot care nu are asigurat secretul", solicita de la microfonul Senatului, domnul Dan Cârlan.

O schimbare a regulamentului, un alt greu al Partidului Democrat, domnul Radu Berceanu nici nu o concepea. "În legătură cu votul secret, eu cred că ceea ce trebuie cu toții să acceptăm este că trebuie să se asigure condițiile ca votul să fie secret. Dacă cineva dorește să facă, din votul său, din secret nesecret și să i-l arate cuiva, probabil că acest lucru excede prevederilor care există în Regulamentul Senatului. Eu cred că, dacă acolo scrie vot secret, noi trebuie să respectăm acest lucru și m-am uitat în Regulamentul Senatului, nu trebuie schimbat nimic din ceea ce scrie în Regulament ca votul să fie, într-adevăr, secret" Este adevărat, atunci senatorii Partidului Democrat se băteau să obțină pentru domnul Berceanu, șefia acestei Camere. Atunci regulamentul coincidea cu interesul propriu de partid. Acum, când regulamentul nu mai coincide cu acest interes, reprezentanții Partidului Democrat vor să-l schimbe. Acest lucru se poate numi doar într-un singur fel: Partidul Democrat promovează doar politica propriului interes. Nu contează ce spune legea, sau interesul general.

Îmi pun o singură întrebare: Oare domnul Emil Boc și colegii săi care intenționează să propună modificarea regulamentului, nu roșesc dacă vor reciti aceste declarații?

PS: Domnul Boc, care este și jurist de profesie, ar trebui să nu uite că unul dintre principiile de bază din domeniul juridic, îl reprezintă cel al simetriei. Un Guvern este validat de Parlament prin vot secret. Principiul invocat solicită o procedură identică și în cazul moțiunii de cenzură, care este o cale de atac democratică împotriva guvernului. Deci, să nu mai inventăm soluții fanteziste, deoarece s-ar putea să frizeze ridicolul.

Domnului Boc nu i se pare anormal acum să schimbe regulile în timpul jocului!?

    Florin Iordache - declarație politică cu titlul D.N.A. - instrument politic folosit împotriva adversarilor politici;

Domnul Florin Iordache:

"D.N.A. - instrument politic folosit împotriva adversarilor politici"

Monica Macovei declara în 2005, când se modificau prin asumarea răspunderii guvernamentale legile care vizau organizarea în justiție, că "a fost înfăptuită o reformă structurală în justiție".

Prin reorganizările care au avut loc în numirile de la D.N.A. și trecerea propunerilor de numire de la C.S.M. care este "garantul independenței justiției" la ministrul justiției, s-a urmărit ca D.N.A. să devină instrument politic, folosit împotriva adversarilor politici.

Asistăm la un caz unic în lume, în care ministrul justiției este atacat de propriii săi procurori.

De ce ministrul Chiuariu începe să vorbească despre neregulile din D.N.A. abia acum? În momentul în care P.S.D.-ul critica "reforma în justiție", domnul Chiuariu era printre susținătorii acestei idei.

Iată că acum se constată că "reforma" înfăptuită a creat monștrii, iar unul din aceștia este DNA-ul care a devenit o armă politică. Se fac dosare la comandă, se ascultă telefoanele cu încălcarea gravă a legii cu un singur scop: anihilarea și eliminarea adversarilor politici.

    Mihai Cristian Apostolache - apel pentru susținerea propunerii legislative pentru recompensarea campionilor mondiali universitari;

Domnul Mihai Cristian Apostolache:

Stimați colegi,

În urmă cu aproape un an, am depus o propunere legislativă care are drept scop recompensarea campionilor mondiali universitari pentru performanța obținută prin acordarea unei rente viagere, într-un anumit cuantum.

Iată că ne aflăm în momentul în care această propunere a ajuns în etapa finală din procedura parlamentară, fiind înscrisă pe ordinea de zi a Camerei Deputaților la secțiunea vot final.

Tocmai din acest motiv am dorit să intervin astăzi, deoarece vreau să vă rog să susțineți în plen această inițiativă, realizând prin aceasta o reparație morală față de campionii mondiali universitari, a căror performanță a făcut să răsune numele României în plan mondial.

    Viorel Pupeză - declarație politică intitulată Cum poate P.S.D. să-și mențină coloana vertebrală;

Domnul Viorel Pupeză:

"Cum poate P.S.D. să-și mențină coloana vertebrală"

Oamenii pe care partidele îi promovează, prin votul electoratului, trebuie să aibă coloană vertebrală, să fie garanții respectului față de sine, comunitate și formațiunea care i-a propulsat.

Dar ce se întâmplă când chiar partidul își pierde verticalitatea, iar valoarea votului dat de electorat în 2004 este pusă în balanță cu elemente conjucturale și ținte false. Oscilațiile între diverse strategii și lipsa unor coordonate clare în relația cu partidele din opoziție și de la putere au menținut o stare de nesiguranță și frustrare deopotrivă în organizații și la nivel central. P.S.D. a optat pentru soluții conjuncturale, fără a avea însă o strategie pe termen lung.

Partidul Social Democrat este în prezent în căutarea identității. Schimbarea echipei de conducere, soluție considerată ca fiind singura viabilă, nu a produs modificări majore și nici nu a redresat partidul. Actuala conducere a fost preponderent preocupată să mențină un status quo decât să se concentreze asupra mandatului său și să impună P.S.D. pe un traseu nou.

Problema stângii românești nu trebuie și nici nu stă în disputa dintre câteva personalități din elita partidului. Social-democrația din România suferă pentru că a cedat la o serie de presiuni interne și externe. Adversarii politici critică P.S.D. pentru că nu ar fi înțeles și nici nu a adoptat trăsăturile unei "stângi occidentale", dar partidele socialiste și social-democrate din Franța, Germania, Spania, Italia sunt mult mai de stânga, prin fapte și nu prin cuvinte.

Toate aceste formațiuni moderne nu au trecut de la o concesie la alta, pentru a câștiga câteva voturi ale unor nemulțumiți de partidul de dreapta pentru care au votat la ultimele alegeri.

Un partid de stânga este unul al oamenilor simpli, muncitori, țărani, mici funcționari, pensionari, șomeri etc., care doresc să le fie promovate interesele, prin măsuri de protecție socială, prin programe de susținere a învățământului, sănătății, agriculturii. În momentul de față, aceștia nu se mai recunosc în P.S.D. și preferă să nu se mai ducă la vot.

Starea de incertitudine existentă la nivelul conducerii P.S.D., diversitatea scenariilor lansate de mass-media cu privire la evoluția acesteia s-au repercutat și asupra raportării P.S.D. în relația cu celelalte partide politice.

Speculații pe tema unei colaborări P.S.D.-P.D. în vederea înlăturării unei guvernări de dreapta pot aduce beneficii de imagine pe termen scurt ambelor partide, dar nu pot conduce la un proiect credibil pe termen lung.

Din această perspectivă, refacerea P.S.D. din interior este mult mai importantă și mai eficientă decât găsirea unor soluții prin cooptarea în diverse structuri și proiecte de alianță. P.S.D. ar fi trebuit să se afirme ca un veritabil partid de opoziție și să nu se implice în diverse proiecte de compromis politic ce presupun asumarea unei guvernări pe care nu o poate controla.

Mai este Partidul Social Democrat un partid independent la acest moment sau influențele unor moguli, grupuri de interese, licurici mai mari sau mai mici l-au transformat într-un organism tras pe sfoară?

    Niculae Bădălău - declarație politică intitulată Respectul față de pensionari, în cădere liberă;

Domnul Niculae Bădălău:

"Respectul față de pensionar, în cădere liberă"

Privatizarea Poștei Române și disprețul față de pensionari demonstrează încă o dată incapacitatea guvernării liberale.

Demararea privatizării Poștei Române consider că este o greșeală, având în vedere faptul că numai în Coasta de Fildeș (Cote d' Ivoire) există poștă privatizată.

Reducerea comisionului de distribuire a pensiilor va produce restructurări masive de circa 20% și astfel aproximativ 800 de salariați vor trebui disponibilizați ca urmare a desființării Direcțiilor de poștă Galați, Ploiești și Bacău.

Pensionarii au probleme de sănătate și soarta lor depinde în acest moment de hotărârile politicienilor. Care va fi modalitatea distribuirii pensiilor, mai ales în mediul rural? Dacă vor fi distribuite pe card pensiile vor fi afectate de comisionul de card cu ce valoare?

Sunt convins că în toată perioada de guvernare, atât liberalii cât și democrații, pentru a nu-și murdări pantofii scumpi, nu au fost decât în orașele mari, necunoscând problemele reale din rural. Dacă ar fi mers în comunele giurgiuvene, sunt convins că ar fi constatat în primul rând lipsa curentului electric, lipsa dispensarelor comunale, lipsa drumurilor civilizate. Și atunci de unde automate de card?

Și pensionarii sunt cetățeni ai acestei țări. Vă rugăm, respectați-le drepturile.

    Ioan Stan - comentariu legat de așa-zisa privatizare a Societății Naționale de Îmbunătățiri Funciare;

Domnul Ioan Stan:

Vreau să ne împărtășim împreună din zestrea de învățătură a neamului nostru, care zice, printre altele multe, "tot răul spre bine". Că poate așa vom învăța să deslușim noi înțelesuri din vechile înțelepciuni, așa cum o fac deja "băieții deștepți" întru chivernisirea propriilor buzunare.

Am pentru Domniile voastre un exemplu mai mult decât convingător care se concretizează într-o serie de manevre menite să determine declararea falimentului Societății Naționale de Îmbunătățiri Funciare - SNIF, mascate într-o mult trâmbițată intenție de privatizare.

"Băieții" de care vorbesc, buni cunoscători de folclor, înțeleg zicala de la care am plecat cu povestea în felul lor, ceva de genul "tot răul SNIF spre binele nostru", adică al cumpărătorilor din umbră care speră în decizia de lichidare.

De ce lichidare ? Pentru că o sumă de active funcționând ca un tot, scoasă la privatizare, costă de cel puțin două ori mai mult decât la vânzarea generată de faliment, când activele se vând bucată cu bucată. Așa că nu se "omoară" nimeni după privatizare!

Toate bune, chiar dacă deloc frumoase, dar ce te faci că s-a găsit cineva să strige în gura mare că patrimoniul SNIF, departe de a fi nimica toată, numai bun de lichidat, valorează peste 100 milioane de euro. Îndoindu-se de așa valori, președintele Administrației Domeniilor Statului, Daniel Drăgan, zice că abia încă nefăcuta disjuncție patrimonială între Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare - ANIF și SNIF va stabili adevărul. Și se va face disjuncția asta cândva, că doar Guvernul a decis privatizarea SNIF și pentru asta se străduiesc atâția "specialiști".

Numai că ex-directorul SNIF, Luigi Bergheș, concediat de sus-numitul președinte ADS și dat afară cu jandarmii din biroul pe care refuza să-l părăsească, declară că evaluarea s-a făcut, la cererea sa, de către trei companii independente acreditate de ANEVAR și angajate în urma unei licitații organizate de Bursa Română de Mărfuri pentru SNIF, încă din anul 2006. Fiecare dintre aceste trei companii a dat, separat, o valoare estimată a patrimoniului SNIF de peste 100 milioane de euro. Numai că în capitalul social al SNIF patrimoniul de tip imobiliar constând în 403 locații reprezentând terenuri și/sau clădiri, în mai multe orașe, nu figurează! În afara acestor valori imobiliare nu figurează în patrimoniu nici altele cum ar fi numeroase utilaje funcționale și foarte mult fier vechi.

Cu experiența tristă a celor trei programe de restructurare a activității SNIF depuse la tot atâția miniștri (Flutur, Motreanu, Remeș) și rămase fără răspuns deși vizau redresarea în vederea privatizării, fostul director al SNIF este convins că adoptarea de către Guvern a deciziei de privatizare este doar o manevră de tip "praf în ochi". Acest tertip permite guvernanților să transfere povestea SNIF în ograda justiției și, odată declarat falimentul, exonerarea de răspunderea falimentării cu bună știință. Nu știu ce va hotărî instanța !

Știu însă că dacă se va decide falimentul, speranța că bunuri în valoare de peste 100 milioane de euro, care există deși nu sunt înscrise în patrimoniu, vor putea fi acaparate la prețul de inventar, a fost, măcar, diminuată de afirmațiile lui Bergheș, de intervenția mea, de avertizarea pe această cale a ADS.

Și, cine știe, poate chiar vom fi reușit să intimidăm ceva "băieții deștepți"!

Iar dacă deciderea falimentului nu va putea fi împiedicată, măcar să putem, în final, afirma - tot răul "deștepților" spre binele statului!

    Ioan Țundrea - declarație politică despre nocivitatea pedismului, asemănat de doamna Doina Cornea cu ceaușismul și legionarismul;

Domnul Ioan Țundrea:

"Despre nocivitatea pedismului asemănat de doamna Doina Cornea cu ceaușismul și legionarimul"

Vă mulțumesc, doamnă Doina Cornea, pentru că sunteți din nou singura voce lucidă a intelectualității și vorbiți "României uitate și trădate" de intelectuali despre noua metastază numită pedism și care îi cuprinde în mod dramatic pe o parte din români.

Doina Cornea ne avertizează despre "setea" și dorința președintelui ca prin orice mijloace, inclusiv "uneltind intrigi pe care tot el le rezolvă", să dețină cât mai mult control asupra instituțiilor. Trimiterile prezidențiale la voința lui Dumnezeu îi aduc aminte Doinei Cornea de vremurile trecute, când le-a auzit rostite "și de Ceaușescu, și de legionari". "A fost comunist, a fost pe urmă pedist și acum e creștin-democrat, cu PD-ul împreună", a spus Cornea, adăugând că Băsescu a împrumutat doar metoda, nu și ideologia.

Și, totuși, pedismul a devenit în România postdecembristă cea mai tenebroasă castă politică în care "profesionalismul ipocriziei" este exersat ca într-un mecanism bolnav. Fizionomii masculine si feminine șablonate după un standard care se încadrează în eșalonul trei al pcr, schimonosite de ură și infatuare, trâmbițează bahic într-un cor strident aceeași manea din repertoriul de bodegă.

Aproape că mi se face din nou frică să mai trăiesc în România hidoșită de boci, cocoși, videni, sulfine, manțoci și toată fauna oligarhilor veritabili îmbogățiți din banii noștri, care fabrică în uzina dna, dosare celor care nu au ciocu mic, la fel ca în vremurile cele mai negre ale dejismului.

Vă mulțumesc.

    Lia Ardelean - declarație politică intitulată Sacrificii inutile în Armata Română;

Doamna Lia Ardelean:

"Sacrificii inutile în Armata Română"

O nouă dramă a cutremurat Armata Română, după decesul sublocotenentului (post-mortem) Ioan Grosaru, mort în timpul unei misiuni de patrulare în Irak. Lacrimi, durere, un ultim omagiu, declarații de condoleanțe, drapel coborât în bernă, avansare tardivă în grad. Toate acestea fără noimă. Armata română a plătit scump participarea la cele două războaie mondiale, iar ecourile morții miilor de combatanți nu au dispărut nici în zilele noastre.

Acum însă, consider că participarea bravilor noștri soldați în teatrele de operații nu se mai justifică absolut deloc. Cred că România și-a făcut datoria cu prisosință din acest punct de vedere. Am demonstrat că putem fi parteneri loiali țărilor membre NATO, că marile puteri ale lumii se pot baza pe noi, însă jertfele umane trebuie să înceteze într-un fel. Ioan Grosaru este al șaptelea militar român ucis în Irak și Afganistan, cărora li se adaugă, din 2004 până acum, alți 29 de răniți. Dacă până mai ieri moartea soldaților români era folosită de mai-marii țării în scop electoral, acum dispariția lor nu mai folosește nimănui, din moment ce nici președintele, nici premierul nu au catadicsit să vadă ultimul militar mort în Irak...

Pe fondul intenției tot mai multor state de a-și retrage trupele din teatrele de operații, sunt de părere că România trebuie să reflecteze mult mai serios asupra acestui demers. În plin proces de restructurare internă, Armata Română trebuie să fie mult mai concentrată pe derularea reformelor instituționale și pe creșterea gradului de profesionalism. Trebuie să urmărim mult mai mult performanța internă a Armatei, și abia apoi să ne ocupăm de misiuni de salvare a altor state, însă nu cu prețul unor vieți nevinovate.

Iată de ce reiterez ideea că România trebuie să-și retragă trupele din teatrele de operații, până nu vom fi nevoiți să avem mai multe sicrie decât militari...

    Marius Rogin - declarație politică cu titlul De veghe pentru pacea lumii!;

Domnul Marius Rogin:

"De veghe pentru pacea lumii!"

Doamnelor și domnilor deputați,

Săptămâna trecută, întreaga lume a sărbătorit pe 21 septembrie Ziua Internațională a Păcii. Începând din anul 1981, Adunarea Generală ONU a declarat oficial această sărbătoare, ca un semn de comemorare și de întărire a idealului de pace între toate popoarele și țările lumii. Cât de important e acest cuvânt? E foarte greu de exprimat în cuvinte. Într-o lume în care terorismul și cei care-l slujesc ajung să înspăimânte popoare întregi, ne dăm seama de importanța acestuia în fiecare zi, din ce în ce mai des.

Cu fiecare zi, aflăm că tot mai multe devin statele care dețin arme nucleare. Că suntem în pragul unei catastrofe ecologice și că din cauza ritmului alert de dezvoltare atins de unele state, suntem în prag de a ne distruge propriul habitat. Mediul înconjurător în care trăim și evoluăm. Că resursele de care avem nevoie, pe care le consumăm sunt în prag de a fi epuizate. Aflăm că, la nivel mondial, se atinge punctul în care armele de distrugere în masă au atins cel mai înalt prag din istorie. Aflăm despre existența armelor convenționale, biologice, chimice, nucleare, arme care sunt capabile de distrugeri imposibil de descris în cuvinte.

Tocmai în acest sens, o dată în an, cel puțin, măcar pe 21 septembrie, să ne amintim cât de importantă e pacea pentru noi, pentru copiii noștri, zi în care să invităm toate țările lumii la o încetare a focului și a violenței, o invitație către toate națiunile și popoarele să onoreze o întrerupere a ostilităților pentru toată durata acestei zile și a altora care vor urma.

E foarte greu să vorbești despre pace mai ales acolo unde există popoare aflate într-un conflict permanent. E foarte greu să vorbești despre pace celor din Afganistan, Irak, Pakistan, Liban, Palestina, Darfur, Somalia sau Cecenia care, cu regret trebuie să recunoaștem, nu prea au trăit altfel decât în mijlocul violenței. Ei sunt însă cei care pot cel mai bine explica importanța acesteia pentru oameni și cât rău poate aduce violența.

Cu toții ne dorim această pace. Pentru noi, pentru cei dragi și apropiați nouă, pentru cei care știm că nu o au. Nu cred că poate exista cineva care să nu dorească o globalizare a acesteia. E mai greu însă să o punem în practică. Iar cel mai greu e să explici copilului de ce tatăl său trebuie să plece pe meleagurile altei țări, să lupte și poate chiar să-și dea viața. Ce poți să-i spui? Decât că a plecat să lupte pentru pace.

Lucrul pe care noi îl putem pune în practică este acela de a invita popoarele aflate în conflict să încerce rezolvarea problemelor pe calea dialogului, la masa tratativelor, printr-o cale pașnică. Astăzi putem crea o lume mai bună, mai pașnică, mai dreaptă și susținătoare, putem crea o familie, o singură inimă numai împreună, numai prin dialog și prin reducerea acelor arme de distrugere în masă care ne amenință în fiecare zi existența. Dar nu doar prin puterea gândului, ci și a faptei.

    Mihăiță Calimente - declarație politică cu titlul D.N.A. - a doua Securitate;

Domnul Mihăiță Calimente:

"DNA - a doua Securitate"

Săptămâna care a trecut a fost una în care declarația ministrului justiției, Tudor Chiuariu "DNA - a doua Securitate", a făcut deliciul întregii mass - media.

Am discutat și eu cu alegătorii, apropiații și chiar prietenii mei foarte mult pe această temă. Cu toții am ajuns la concluzia că, din păcate, ministru Chiuariu chiar are dreptate.

Cum este oare posibil ca o instituție a statului de drept dintr-o țară membră a Uniunii Europene să aibă comportamentul și atitudinea unuia dintre cele mai odioase aparate de represiune din istoria omenirii? Iată că în România acest lucru este posibil. De ce? Pentru că cel care îmbracă în cel mai josnic mod haina Arhanghelului Mihail în lupta contra corupției - Președintele Traian Băsescu - este cel care coordonează, prin oameni impuși, DNA.

În România anului 2007, orice acțiune de pe scena politică sau din domeniul marii finanțe are în spate o amenințare cu un dosar penal pe anticorupție la DNA. La ordinele lui Băsescu, DNA deschide dosare unor politicieni adverși, unor înalți funcționari ai statului sau unor oameni de afaceri, dosare în care apoi nu se instrumentează niciun fel de probă luni întregi sau chiar ani. În această situație despre persoana implicată se spune că "are dosar penal" și în momentul în care respectivul are o atitudine "neprietenoasă" față de Băsescu, "corul bocitoarelor din presă" împreună cu așa-numiții intelectuali pornesc ofensiva mediatică împotriva "necredinciosului". Cazurile sunt multe în societatea românească și rețeta funcționează cu mare succes.

Oare asta înseamnă stat de drept? Oare pentru asta am sacrificat generațiile de după 1989, în sensul realizării reformelor necesare accederii României în UE? Pentru asta au murit în decembrie 1989 atâția tineri nevinovați?

Mă cutremur la gândul că România de astăzi, prin modul de comportament al unor domni precum Băsescu, Morar sau Țuluș, are caracterele unui stat polițienesc.

Justiția românească este la pământ, iar principalii săi călăi se numesc Băsescu, Macovei, Morar cu largul concurs al europeanului Frattini, care în rapoartele de țară introduce după bunul său plac pasaje utile camarilei de la București, contrazicându-și propriile concluzii care se regăsesc în același document.

    Mircia Giurgiu - declarație politică intitulată Și fără slujbă, și fără bani;

Domnul Mircia Giurgiu:

"Și fără slujbă, și fără bani"

În România de după 1989 a apărut un fenomen care a dat peste cap piața forței de muncă. Și anume: concedierile individuale sau în masă. Pentru ca tranziția să fie mai ușoară, au apărut o serie de acte normative care ofereau o protecție foștilor angajați, respectiv salariile compensatorii. Dar, implicit, a apărut și un alt fenomen anormal: cererea de concediere pentru a beneficia de banii oferiți de stat.

În cele mai multe cazuri de concedieri individuale sau colective, cel puțin în ultima perioadă, autoritățile par să ignore dreptul legal al salariaților de a beneficia de salariile compensatorii.

Astfel de cazuri s-au întâlnit în județul Cluj, dar, din nefericire, nu este singurul loc din țară unde foștii angajați se confruntă cu aceleași probleme. La Cluj, însă, situația este cu atât mai dramatică, cu cât la SC Somvetra SA Gherla era angajată majoritatea populației municipiului. În aceste condiții, oamenii au rămas chiar fără nicio sursă de venit și asta de mai bine de doi ani, fără ca în viitorul apropiat să se întrevadă vreo modificare în mai bine. La fel s-a întâmplat și la RATL Turda, Transurb Dej și RADP Cluj, unde oamenii au rămas pe drumuri, fără un loc de muncă și o sursă de venit pentru a-și întreține familiile.

În curând începe un nou an școlar, iar mulți dintre copiii foștilor salariați nu vor putea avea o uniformă nouă, un ghiozdan la fel ca al colegului de clasă sau, în cel mai rău caz, rechizite școlare. Toate acestea ar putea sta cu totul altfel dacă s-ar lua în considerare prevederile actelor normative în vigoare. Angajatorii celor pentru 1000 de oameni de la SC Somvetra SA Gherla, RATL Turda, Transurb Dej și RADP Cluj au depus în termen legal actele necesare pentru acordarea de salarii compensatorii, dar solicitările lor au rămas fără răspuns.

România este un stat de drept și membru al Uniunii Europene și, prin urmare, ar trebui ca legile să fie respectate. Totul depinde, însă, de autoritățile în drept pentru ca situația foștilor angajați să fie remediate.

    Miron Ignat - declarație politică dedicată deschiderii noului an școlar;

Domnul Miron Ignat:

Deschiderea noului an școlar

Stimate colege, stimați colegi,

Ziua de 15 septembrie este deja o zi clasică pentru români, mai cu seamă pentru copii, părinți și cadre didactice, ea reprezentând ziua ce marchează deschiderea noul an școlar.

Însă, în acest an, emoțiile elevilor și părinților, referitoare la incertitudinea începerii noului an școlar au fost mult mai mari față de ani precedenți. În ultimii zece ani, începutul anului școlar a adus pentru elevi și părinți tot felul de surprize. Astfel, elevii au ajuns ca în fiecare an, la 15 septembrie, să se ducă la școală fără să știe ce îi așteaptă.

Starea de îndoială a persistat până în ultimul moment, deoarece activitatea dascălilor putea fi perturbată de o serie de proteste justificate ale sindicatelor din învățământ, nemulțumite că nu au ajuns la un acord, în ciuda faptului că timp de o săptămână s-au purtat negocieri intense referitoare la salariile acestora.

La începerea noului an școlar, aproape un sfert din unitățile de învățământ din țară nu au fost pregătite, multe dintre ele neavând autorizații sanitare, deoarece nu au respectat normele de igienă și siguranță pentru elevi, iar mii de copii din capitală nu au început anul școlar la unitățile de învățământ la care au fost înscriși. Întrucât lucrările de reabilitare nu au fost încheiate, elevii au fost trimiși la alte școli. Pentru unii din elevi, clopoțelul a răsunat în corturi, în sălile Casei de căsătorii și în Căminele culturale. Situația este cu atât mai de neînțeles cu cât anul acesta au existat banii, Guvernul a alocat 1,5 miliarde de lei pentru reabilitarea școlilor.

O altă problemă cu care se confruntă unitățile de învățământ este lipsa acută a cadrelor didactice pregătite. Noul an școlar a debutat și sub auspiciile improvizației și incertitudinii. Se vor înlocui testele naționale cu teze cu subiect unic, se generalizează învățământul la zece ani, este obligatorie începerea școlii la vârsta de 6 ani, fapt care a creat nemulțumiri în rândul părinților.

Și pentru școlarii și elevii aparținând etniei rușilor lipoveni, pe care îi reprezint în Parlamentul României, această zi a fost încărcată de emoții și speranțe legate de posibilitatea studierii limbii materne și de aprofundarea culturii și tradiției strămoșești, pe care le promovăm și care reprezintă cartea noastră de vizită cea mai de preț.

Ca și multe alte unități de învățământ din țară, școlile din zona Dobrogei, unde studiază etnicii ruși lipoveni, necesită reparații. Aș enumera aici doar școlile din Periprava, Șfiștofca, Chilia Veche, care sunt într-o stare precară, acest lucru îngreunând foarte grav procesul educațional.

Comunitatea Rușilor Lipoveni din România a depus eforturi susținute pentru a deschide cabinete de limba rusă în Carcaliu, Slava Rusă, Slava Cercheză, Sarichioi, Jurilovca - localități unde studiază copiii ruși-lipoveni - dotate cu aparatură adecvată, precum calculatoare, televizoare, dvd-playere, dar și cu cărți, manuale și material educațional în limba rusă.

În ciuda eforturilor noastre de a asigura elevilor sprijinul necesar studierii limbii materne, încă ne confruntăm cu mentalitățile unor cadre didactice, care prezintă un comportament nu tocmai potrivit unui profesor, influențând copiii să nu mai studieze limba maternă.

În final, doresc să-mi exprim aprecierea pentru sprijinul acordat de Ministerul Educației și Cercetării prin editarea manualelor pentru elevii etnici ruși lipoveni, sprijin care a adus bucurie și zâmbete multor elevi dornici să învețe limba maternă.

Vă mulțumesc.

    Monalisa Găleteanu - declarație politică intitulată 1 Octombrie trist;

Doamna Monalisa Găleteanu:

"1 Octombrie trist"

Exercițiul unei guvernări dezastruoase continuă și, încetul cu încetul, așează peste România un văl cenușiu, transformând până și cele mai optimiste chipuri în unele triste, dezamăgite, derutate.

Deficiențele din învățământul universitar se perpetuează fără a stârni actualei Puteri îngrijorarea, interesul sau măcar dorința de a îndrepta lucrurile pe un făgaș normal, astfel încât preocuparea pentru tânăra generație să devină una prioritară.

Strădania studentului român de a intra la o facultate cu renume este răsplătită și anul acesta cu umilința șederii la cozi nesfârșite pentru a prinde un loc într-un cămin, unde îl va întâmpina, cel mai probabil, imaginea dezolantă a unui șantier părăsit. Neputincioși în fața haosului care a cuprins întregul sistem educațional, studenții mai puțin norocoși sunt siliți să accepte și varianta extrem de costisitoare a cazării într-un apartament închiriat de la particulari.

Amărăciunea lor este accentuată de schimbările prevăzute de actualul proiect al legii învățământului universitar, care îi privează pe studenți de subvențiile pentru transport, cantină și cămin, în condițiile în care aceste cheltuieli nu sunt suplinite de o majorare a burselor. Toate acestea sunt drepturi câștigate de studenți de-a lungul timpului prin proteste și pierderea lor ar însemna un uriaș pas înapoi, cu atât mai mult cu cât statutul României de stat european cu drepturi depline impune standarde ridicate în domeniul educației.

Desconsiderarea forței intelectuale reprezentată de studenți și profesori, lipsa de seriozitate în asumarea promisiunilor făcute lor și incoerența politică de care dau dovada actualii guvernanți converg către menținerea unei stări tensionate în societatea românească și duc inevitabil la degradarea acesteia.

    Paul Magheru - declarație politică intitulată Oradea riscă să devină un focar de conflict interetnic;

Domnul Paul Magheru:

"Oradea riscă să devină un focar de conflict interetnic!"

În ultima vreme, la Oradea s-au intensificat acțiunile îndreptate împotriva populației majoritare românești. În paralel cu scandalurile periodice din jurul terenului aparținând Bisericii Ortodoxe "Sfânta Treime", episcopul Laszlo Tokes a lansat o nouă serie de provocări la adresa sentimentelor naționale ale românilor orădeni. De această dată, instrumentul folosit e reprezentat de inscripțiile în limba maghiară.

Încă de anul trecut, Consiliul Local al municipiului Oradea a decis ca pe plăcuțele cu numele străzilor să fie scris, după denumirea în limba română, echivalentul maghiar al cuvântului "stradă" - "utca". Întrucât hotărârea coaliției majoritare PD-UDMR a rămas numai pe hârtie, nefiind încă pusă în practică, unii exponenți ai curentului radical din rândurile concitadinilor noștri de naționalitate maghiară au trecut la fapte. În cursul acestei veri, numeroase artere orădene au fost botezate cu nume maghiare, inclusiv cu acelea ale unor personaje de tristă amintire pentru românii transilvăneni. Folosind vopsea și șabloane, grupuri de tineri adepți ai liniei extremiste promovate de Laszlo Tokes au imprimat vechile denumiri din vremea ocupației maghiare pe străzile din zona centrală și pe principalele bulevarde ale municipiului.

Astfel, punctul zero al Oradiei - Piața Unirii - a devenit, peste noapte, "Szent Laszlo Ter", strada Moscovei s-a pricopsit cu numele lui Szilagyi Dezso, un fost ministru din timpul Imperiului Austro-Ungar, iar Bulevardul Ștefan cel Mare a primit numele lui Arpad. Și acestea sunt numai câteva exemple din puzderia de inscripții ce-a împânzit orașul. În ciuda semnalelor trase de presa locală și a sesizărilor venite din partea cetățenilor, autoritățile locale au tratat aceste fapte reprobabile cu o indiferență care, după cum ne arată faptele ulterioare, nu a făcut altceva decât să dea apă la moară extremiștilor.

Exact în urmă cu o săptămână, pe zidul bisericii reformate și pe cel al Centrului ecleziastic "Sulyok Istvan", ambele aflate în apropierea sediului Primăriei, au fost montate tăblițe cu numele străzii în limba maghiară. La scurt timp, cartierul orădean Episcopia a fost delimitat prin panouri inscripționate în română și în maghiară. Scandalul izbucnit a determinat Primăria să dispună îndepărtarea plăcuțelor. Momentul nu a fost lipsit de incidente, izbucnind o altercație între angajații de la Drumuri Orășenești și cei care și-au asumat rebotezarea străzilor, printre aceștia din urmă aflându-se și liderul Tineretului Maghiar Transilvănean, Nagy Jozsef Barna, un adept al separatismului promovat de Tokes. Deși tăblițele au fost, în cele din urmă, îndepărtate, au mai rămas zeci de clădiri pe care sunt vopsite denumirile așa-zis istorice ale respectivelor străzi.

Am constatat, pe tot parcursul acestor incidente, o pasivitate condamnabilă din partea instituțiilor abilitate să intervină. Mai mult, acestea au evitat să-și asume responsabilitățile ce le revin conform legislației în vigoare, pasându-și reciproc răspunderea. S-a văzut, însă, că toleranța lașă impulsionează pornirile antiromânești, ajungându-se ca fapte antisociale și ilegale, precum cele expuse mai sus, să fie săvârșite cu nonșalanță, ziua în amiaza mare, iar ulterior să fie revendicate deschis de autorii lor.

În aceste condiții, solicit autorităților locale și instituțiilor statului obligate să asigure respectarea legalității să intervină de urgență pentru a pune capăt acestor acțiuni iresponsabile, care lezează sensibilitatea românilor și contribuie la tensionarea climatului interetnic! Cu atât mai mult cu cât este de așteptat ca, pe fondul campaniei electorale, să asistăm la o escaladare a competiției între discursuri și acte extremiste. Un avertisment sever în acest sens îl constituie atât faptele acoliților lui Tokes de la Oradea, de săptămâna trecută, cât și declarația antinațională a lui Marko Bela, de sâmbătă, de la Cluj-Napoca, potrivit căreia România nu mai este un stat național. Dar nici n-a ajuns un sat fără câini, cum ar vrea unii!

    Petru Movilă - declarație politică intitulată Dragi clienți, încă guvernăm, cu drag, PNL;

Domnul Petru Movilă:

"Dragi clienți, încă guvernăm,

Cu drag, PNL!"

Doar 29 de furnizori de servicii sociale în Bacău, comparativ cu cei 146 existenți în Iași. 5188 de beneficiari de alocații monoparentale și 28.349 de alți beneficiari de alocații complementare în Bacău, față de 10.010 respectiv 35.477 din Iași. În Bacău sunt înregistrați un număr de 1.943 copii care primesc alocații pentru handicap, în Iași existând 2.272 de astfel de copii. Bacăului i s-au repartizat alocații de plasament pentru un număr de 1.300 de beneficiari, Iașiul având 2.545 de astfel de beneficiari. Și exemplele pot continua. Datele sunt extrase de pe site-urile instituțiilor de resort.

Dar împotriva evidențelor clare, Centrul Regional pentru Muncă și Protecție Socială a fost "donat" Bacăului. Mă întreb care au fost considerentele acestei alegeri? La domeniu experiență, Iașiul este cu mult înaintea Bacăului. Numărul inițiativelor legislative din domeniul muncii și protecției sociale este net în favoarea Iașiului. Același lucru este valabil și în ceea ce privește numărul proiectelor cu finanțare de la bugetul statului sau din fonduri Phare din domeniul asistenței sociale.

Un alt argument în favoarea Iașiului îl reprezintă volumul mare de credite bugetare pentru asistență socială derulat la Iași. Domnilor colegi, în pofida argumentelor prezentate, Bacăul a fost preferat în detrimentul Iașiului pentru a fi centru regional de muncă și protecție socială. De ce? La această întrebare ar putea răspunde cei care conduc ministerul de resort, dar și anumiți parlamentari de Bacău, supărați probabil de rolul pe care îl joacă Iașul în viața politică, economică, social-culturală a țării. Acestora din urmă le amintesc faptul că Iașul a fost dintotdeauna capitala Moldovei și va rămâne indiferent de ceea ce vor face ei.

Dacă statele Comunității Europene sunt cu mulți ani înaintea noastră din mai toate punctele de vedere, la fel și Iașiul față de Bacău. Nu te supăra, frate!

Vă mulțumesc.

    Radu Lambrino - declarație politică cu titlul Problema situației terenurilor agricole și a terenurilor cu destinația locuințe;

Domnul Radu Lambrino:

"Problema situației terenurilor agricole și a terenurilor cu destinația locuințe"

Doamnelor și domnilor deputați,

Cu două săptămâni în urmă, am semnalat într-o declarație politică riscurile la care sunt expuși tinerii care vor să își construiască o casă, riscuri despre care nu îi avertizează nimeni atunci când cumpără o parcelă de teren. Vorbeam în acea declarație despre modul cel puțin neclar în care suprafețe intense de teren arabil sunt scoase din circuitul agricol cu scopul transformării lor în zone rezidențiale. Atrăgeam atunci atenția asupra pericolului ca multe din planurile urbanistice zonale (P.U.Z.) în baza cărora s-a făcut scoaterea din circuitul agricol să rămână apoi doar pe hârtie, mulți dintre așa-zișii "dezvoltatori" dispărând pur și simplu după vânzarea parcelelor de teren din respectivul plan. Nimeni nu pare să mai fie răspunzător de punerea în aplicare a respectivului P.U.Z, nimeni nu mai este răspunzător pentru lipsa utilităților minime necesare viitorului cartier rezidențial.

Iată că zilele trecute aflăm din presă că situația este încă și mai gravă. Voi semnala pentru început următorul titlu apărut pe site-ul HotNews în data de 17 septembrie 2007: "România raportează cartiere de vile la Bruxelles în loc de terenuri agricole: Guvernul Tăriceanu riscă o sancțiune de 100 de milioane de euro". Despre ce este vorba în acest articol: "Un audit realizat în vara acestui an de către Comisia Europeană scotea la iveală probleme mari: unele suprafețe de teren agricol declarate pe harta digitală depășesc granițele țării sau pur și simplu nu mai sunt de actualitate, în locul culturilor agricole răsărind cartiere de vile pentru care UE, desigur, nu acordă subvenții."

Problema principală a Guvernului semnalată de auditul Comisiei Europene din această vară se referă la Sistemul de Identificare a Parcelelor Agricole și Sistemul de Informații Geografice (LPIS-GIS), sistem care ar fi trebuit să asigure identificarea clară a parcelelor de teren agricol pentru fiecare proprietar în parte, astfel încât viitoarele subvenții pentru agricultură din partea Uniunii Europene să ajungă în mod corect la beneficiarul acestora, adică la agricultor sau la fermier. Mai concret, se arată în raportul realizat în urma auditului că Sistemul de Identificare a Parcelelor Agricole și Sistemul de Informații realizat de Guvernul Tăriceanu este plin de erori. Cele mai grave erori se referă la raportarea unor suprafețe de teren agricol mai mari decât cele reale dar și la raportarea unor terenuri ca fiind agricole deși pe ele se află deja clădiri cu destinația locuințe în diferite faze de construcție.

Cred că amenințarea Comisiei Europene trebuie considerată cu toată îngrijorarea, căci sancțiunea de 100 de milioane de euro despre care se vorbește în titlul articolului este foarte probabilă în condițiile în care Guvernul Tăriceanu este nevoit să corecteze în ultimul ceas deficiențele unui sistem pentru care nu a făcut până acum aproape nimic pentru a-l face cu adevărat operațional. Căci ceea ce agravează și mai tare situația este faptul că acest sistem LPIS-GIS este doar un mecanism de evidență a acestor terenuri, un mecanism care, chiar admițând că va fi ajustat pe ultima sută de metri, va sucomba de îndată ce va trebui corelat cu celelalte sisteme de evidență.

Nu este permis ca în sistemul LPIS-GIS să figureze o situație, la Registrul agricol o altă situație iar la Cartea Funciară a altă situație. Comisia Europeană nu va accepta ca atunci când vine vorba de subvenții comunitare să fie declarată o suprafață (evident, mai mare, pentru a se primi o subvenție pe măsură), când vine vorba de registrul agricol să existe o altă suprafață (evident, mai mică, pentru a se plăti impozit mai puțin), iar la "Cartea funciară" să figureze de fapt un alt proprietar. Căci este știut faptul că în multe zone din Banat și Transilvania unde există un sistem de cadastru încă de dinainte de primul război mondial, oamenii nu au mai operat modificări în perioada comunistă pentru a nu fi taxați drept "chiaburi", majoritatea tranzacțiilor din zonele necolectivizate realizându-se doar în baza unei înțelegeri scrise, dacă nu chiar verbale între părți.

Situația scoaterii din circuitul agricol a numeroase terenuri intervine agravant în toată această problemă. Sunt nenumărate cazurile în județul Timiș în care tinerilor le sunt prezentate tot felul de planuri frumos colorate de cartiere rezidențiale și li se iau chiar banii de avans pentru o parcelă, când, în realitate, așa zisul dezvoltator de-abia este în faza identificării adevăratului proprietar al terenului agricol pentru care vrea să realizeze un P.U.Z.

Închei această declarație politică exprimându-mi speranța că, cel puțin în ceea ce privește situația județului Timiș, voi putea face mai transparentă situația acestor terenuri în momentul în care voi primi răspunsul la o întrebare adresată în acest sens domnului ministru Cristian David. Din păcate, după cum se vede și din raportul de audit al Comisiei Europene, îmi exprim temerea că nici aceste date oficiale deținute de Guvern nu mai sunt conforme cu realitatea și până când Guvernul nu va reuși să pună la punct o bază unică, integrată, de evidență atât a titularilor cât și a întinderii și destinației terenurilor fiecăruia, abuzurile și vinderea de iluzii către tinerii care doresc să își construiască o casă nu vor putea fi oprite.

    Rareș Șerban Mănescu - referiri la realizarea Programului național pentru construirea așezămintelor culturale;

Domnul Rareș Șerban Mănescu:

Stimați colegi,

Bugetul Ministerului Culturii și Cultelor a fost suplimentat, printr-o hotărâre adoptată de Executiv, în vederea finalizării primelor proiecte selectate în cadrul Programului național pentru construirea așezămintelor culturale. Astfel, Guvernul a alocat bani pentru construcția a 84 de cămine culturale. S-a decis alocarea sumei de 21,7 milioane lei pentru finalizarea lucrărilor de reabilitare pentru 84 de cămine culturale sau case de cultură din 29 de județe.

Prin această hotărâre se continuă Programul național pentru construirea așezămintelor culturale, care urmărește construirea de sedii pentru așezăminte culturale în mediul rural și mic urban, unde ele nu există, și reabilitarea celor existente.

Cu finanțarea alocată va fi posibilă finalizarea unui număr de 84 de așezări, ale căror proiecte au fost declarate eligibile în prima sesiune de selectare organizată în perioada iulie - august 2007. Dintre acestea, 28 vor fi terminate până la finele anului 2007, alte 14 vor fi finalizate până la sfârșitul lunii martie, iar celelalte au termen de predare la sfârșitul anului 2008.

Suntem convinși că aceste noi instituții vor contribui la proiectul de dezvoltare rurală.

    Ștefan Baban - declarație politică intitulată Cuvintele rasiste ale unui președinte;

Domnul Ștefan Baban:

"Cuvintele rasiste ale unui președinte..."

Toamna nu a adus liniștea mult dorită pe scena politică autohtonă. În timp ce P.S.D. încearcă cu disperare să avanseze o moțiune de cenzură, care ar însemna, de fapt, propria condamnare la moarte, în timp ce P.D. ba introduce, ba nu o altă moțiune de cenzură, președintele acestei țări dă tonul la topul gafelor de toamnă. Neputându-se abține, domnul Traian Băsescu își vede liniștit de viața lui, de ieșirile necontrolate, de greșelile repetate de strategie retorică, de năbădăile sale prezidențiale.

Nimic se pare că nu-l poate ține în frâu pe primul om al țării: nici blamarea politică a partidelor din România, inclusiv a celui care l-a propulsat în fruntea țării, mai profund sau mai puțin sesizabil de publicul amator, nici oprobriul public pentru cuvintele indecente adresate unei femei, în primul rând, și apoi ziaristă pe care a numit-o "țigancă împuțită", apoi "păsărică", confiscându-i și telefonul mobil, deși legea supremă a țării, Constituția, consfințește drepturi egale pentru toți cetățenii acestei țări, indiferent de funcția ocupată. Să-i amintim domnului președinte că nimeni nu e mai presus de lege. Ca atare, impetuosul, vulcanicul, nesăbuitul, nestăvilitul președinte continuă șirul gafelor prezidențiale, pedalând pe ideea discriminării rasiale și a intoleranței.

Proaspăt operat, președintele Băsescu, la externare, a început să aibă comportamentul unui om văduvit de ceva organe importante, care au și ele rostul lor. Fără să țină cont de faptul că este președintele tuturor românilor, indiferent de etnia din care fac parte aceștia, că ar trebui să aibă un comportament decent, să nu mai dea dovadă de rasism, pe Traian Băsescu l-a luat gura pe dinainte și într-un moment suspect de euforie, mulțumindu-i chirurgului care l-a operat și care, fie vorba între noi, și-a făcut datoria și și-a practicat cu profesionalism meseria, a mai făcut o discriminare, considerându-l pe acesta singurul armean cumsecade. Și asta în condițiile în care, sincer vorbind, nu cred că domnul președinte cunoaște foarte bine cultura, tradițiile și spiritualitatea armeană și cu atât mai puțin conaționalii armeni, ca să nu mai vorbim de poporul armean.

De fapt, domnul președinte Băsescu, a vrut să-și demonstreze gradul său de răutate, încercând să lovească din nou în tot ceea ce este liberal, adică în ministrul Vosganian, care, culmea, deține și un minister destul de important și care nu poate fi atacat pe altă cale. În ura sa contra P.N.L., domnul președinte devine un rasist, de fapt redevine unul obișnuit, care gafează la orice pas și în orice moment, nedându-și seama de urmările grosolăniilor sale.

Doar asta este soarta unui președinte: să uimească în fiecare zi cu ceva, să devină subiect de bârfă, să fie în centrul atenției, să stârnească oprobriul public și în final să nu mai fie ales.

    Constantin Traian Igaș - declarație politică cu titlul Justiție în casa hoțului;

Domnul Constantin Traian Igaș:

"Despre justiție în casa hoțului"

Doamnelor si domnilor deputați,

Exact acum un an, pe 25 septembrie 2006, a avut loc prezentarea de către Comisia Europeană a Raportului de monitorizare comun privind România și Bulgaria, care confirma data aderării României la Uniunea Europeană pentru ziua de 1 ianuarie 2007.

Eram atunci extrem de bucuroși, suntem și acum, de fapt, la fel de bucuroși să facem parte din această mare familie europeană. Numai că, în acest ultim an care a trecut de la momentul raportului, nu toate lucrurile care s-au desfășurat ne fac cinste în ochii europenilor.

Atunci eram foarte mândri, în mod special de tot ceea ce era legat de domeniul justiției. Evenimentele care au avut loc, în nod special datorită doamnei ministru Macovei, ne-au adus în fața Uniunii Europene acea încredere de care de mult nu mai beneficiam. Într-o țară în care nivelul corupției atinsese până în anul 2004 un nivel care speria occidentul, sfârșitul anului 2006 a adus România la un nivel pe care românul, cetățeanul simplu îl dorea de foarte mult timp. Am făcut atunci pași extrem de importanți. În lupta împotriva corupției la nivel înalt, România a înregistrat progrese semnificative atât în ceea ce privește desăvârșirea cadrului legislativ anticorupție, cât și în ceea ce privește stabilirea unei număr convingător de anchete penale nonpartizane în cazuri de mare corupție care s-au finalizat cu condamnări și trimiterea dosarelor în instanță. Direcția Națională Anticorupție (DNA) conduce în mod regulat anchete penale pe baza informațiilor primite de la organele publice de control, ceea ce este o dovadă a eficienței sporite a cadrului instituțional.

Astăzi avem un ministru al justiției anchetat de DNA. Cel care astăzi conduce justiția în România e cel care a și încălcat-o. Tot ceea ce am reușit să clădim pentru a ne alinia la nivelul cerințelor europene, astăzi se fărâmă prin sprijinul direct al domnului ministru Chiuariu. Rezultatul acestor fapte nu a întârziat să apară. În locul unei colaborări a ministrului justiției cu procurorii DNA-ului, acesta le-a declarat război, la puțin timp după ce aceștia au cerut Președinției avizul de începere a urmăririi penale împotriva domnului ministru. Dacă domnul ministru ar fi știut ce înseamnă onoarea, și-ar fi dat demult demisia de la conducerea unei instituții în care ești sau curat, sau pătat. Variante de mijloc nu trebuie să existe. Nu putem să venim în fața Uniunii Europene să vorbim despre eliminarea corupției de la nivel înalt din România, când tocmai unul dintre vârfuri este cercetat de procurori pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, în scopul obținerii unor foloase materiale pentru altul. Unde în altă țară, unde în Uniunea Europeană s-a mai pomenit ca un ministru, oricare ar fi fost domeniul în care activează, să fie anchetat și să nu-și prezinte a doua zi demisia de onoare? Nicăieri. Îl vedem în continuare pe ministrul Chiuariu stând bine pe scaun, sub umbra protectoare a domnului prim-ministru, pus pe demiteri împotriva acelora care au avut îndrăzneala de a-l ancheta.

E foarte greu să spunem în slujba cui activează domnul Chiuariu. Mai ușor cred că e să spunem împotriva cui activează el. Evident lucrează împotriva justiției. În mod clar nu o lasă să-și desfășoare activitatea într-un mod transparent.

Mai putem vorbi atunci de dreptate în casa hoțului?

Vă las pe dumneavoastră să răspundeți la această întrebare.

    Valeriu Ștefan Zgonea - declarație politică intitulată Zero la sută.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

«Guvernul "zero la sută"»

După trei ani de guvernare "portocalie" și la 6 luni de la instalarea Guvernului Tăriceanu II, în care singurele repere au fost incompetența, ineficiența, inconsecvența, intoleranța și demagogia, este momentul schimbării. Trebuie să deschidem calea spre o nouă formulă de guvernare, cu un nou program care să răspundă nevoilor unei țări europene, susținut de o majoritate parlamentară transparentă.

Rezultatele guvernării Tăriceanu sunt clare: o societate profund divizată și polarizată, "zero la sută" grad de absorbție a fondurilor europene, agricultura adusă în sapă de lemn, creșterea economică nu este sustenabilă, sistemul sanitar se află în comă, învățământul este bulversat, în justiție s-a reușit "performanța" de a transforma instituțiile independente ale puterii judecătorești în adevărate instrumente politice, iar în ceea ce privește politica externă a României, nu există nici strategie, nici viziune, fiind campioni la gafe diplomatice și relevând dimensiunea incompetenței.

În clipa de față, lozinca electorală "Să trăiți bine!" se dovedește a fi mai mult decât o glumă proastă pentru marea majoritate a românilor. În ultimii trei ani, România a evoluat spre un model de societate neeuropean, în care cei mai mulți se zbat să supraviețuiască în sărăcie, rezultatele dezvoltării fiind însușite de către o minoritate de 10 % din populație, privilegiată de guvernele dreptei, care se manifestă tot mai agresiv, în disprețul legii. Aceasta este România reală, pe care actualii guvernanți o ignoră cu bună știință.

Inițiativa PSD de creștere a pensiilor a fost respinsă în 2006 atât de Guvern cât și de Parlament. Doar insistența parlamentarilor social-democrați a determinat votul pentru actuala creștere a pensiilor.

Incompetența și disprețul guvernanților se văd mai ales în domeniul agriculturii, de la lipsa de preocupare privind pregătirea pentru accesarea fondurilor europene la proasta gestionare a crizelor provocate de secetă și inundații. În primăvara anului trecut, județul Dolj a fost afectat de inundații, efectele fiind catastrofale, autoritățile guvernamentale dovedindu-și incapacitatea și indiferența în gestionarea problemelor. În acest an, seceta prelungită a făcut ravagii, majoritatea culturilor agricole fiind calamitate, factorii de decizie, în pofida gravității situației, nereușind să găsească soluții de sprijin și de recuperare a pagubelor. Nu există o strategie pentru prevenirea și combaterea efectelor fenomenelor climaterice care au afectat țara noastră în ultimii ani.

Un aspect deosebit de grav, în contextul actual, în care România se confruntă cu cea mai mare secetă din ultimii 60 de ani: față de suprafața de 1,5 milioane de hectare pregătită pentru irigații de către Guvernul PSD, anul acesta au fost irigate doar câteva zeci de mii de hectare. Din cele peste 2,6 milioane de hectare afectate de secetă în acest an, s-au acordat despăgubiri doar pentru o suprafață sub 500.000 de hectare. Pentru culturile de primăvară - distruse în proporție de 80 la sută - nu s-a stabilit nicio despăgubire.

ZERO domină întreaga gestiune ministerială a activității din agricultură, de la competență și implicare până la sumele accesate din Fondul European pentru Dezvoltare Rurală, din Fondul European de Pescuit. ZERO este și nivelul sumelor accesate până în prezent din cele 272 milioane euro prevăzute pentru aplicarea măsurilor de piață pe acest an. Există serioase riscuri în ceea ce privește blocarea sau amânarea fondurilor pentru plățile directe de la Uniunea Europeană pentru anul 2007, dacă nu se acreditează "APIA".

Miza Moțiunii de cenzură inițiate de PSD nu este doar înlocuirea actualului guvern, ci schimbarea direcției de evoluție a României, de la capitalismul oligarhic și exclusivist la un model social european. Este șansa unui nou început, dincolo de orice jocuri politice interne.

     

- Pauză -

 
  Dezbaterea Proiectului de Lege privind declararea neaplicării Regulilor uniforme privind Contractul de Utilizare a Infrastructurii în Traficul Internațional Feroviar (CUI), a Regulilor uniforme privind Validarea Normelor Tehnice și Adoptarea Prescripțiilor Tehnice Uniforme aplicabile Materialului Feroviar destinat utilizării în Trafic Internațional (APTU) și a Regulilor uniforme privind Admiterea Tehnică a Materialului Feroviar utilizat în Trafic Internațional (ATMF), cuprinse în Apendicele E, F și respectiv G la Convenția privind transporturile internaționale feroviare (COTIF). (Rămas pentru votul final.)  

(Lucrările au fost conduse, în a doua parte, de domnul Valer Dorneanu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Dan Radu Rușanu și Ioan Munteanu, secretari.)

   

Domnul Valer Dorneanu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Permiteți-mi să declar deschisă cea de a doua parte a ședinței de astăzi, destinată dezbaterilor proiectelor legislative înscrise pe ordinea de zi.

Vă anunț că din cei 326 de deputați, și-au înregistrat prezența până în prezent 182, absenți fiind 144, din care 41 participă la alte acțiuni parlamentare.

Primul proiect înscris pe ordinea de zi de astăzi, pe care-l vom analiza, este cel de la pct.5 - Proiectul de Lege privind declararea neaplicării "Regulilor uniforme privind contractul de utilizare a infrastructurii în traficul internațional feroviar (CUI)", a "regulilor uniforme privind validarea normelor tehnice și adoptarea prescripțiilor tehnice uniforme aplicabile materialului feroviar destinat utilizării în traficul internațional"; lege ordinară.

Comisia pentru industrii și servicii este comisia care va prezenta raportul.

Inițiatorul este aici și are cuvântul, cu rugămintea de a se prezenta pentru stenogramă.

 
   

Domnul Septimiu Buzașu (secretar de stat, Ministerul Transporturilor):

Sunt secretar de stat Septimiu Buzașu.

Deoarece există posibilitatea apariției unor contradicții între Convenția privind transporturile internaționale feroviare - COTIF 1999 - și legislația națională în vigoare, care transpune acquis-ul comunitar, s-a elaborat acest proiect de lege care are ca obiect formularea unei declarații de neaplicare a "Regulilor uniforme privind contractul de utilizare a infrastructurii de trafic internațional feroviar" și a "regulilor uniforme privind validarea normelor tehnice și adoptarea prescripțiilor tehnice uniforme aplicabile materialului feroviar destinat utilizării în traficul internațional" și a "Regulilor uniforme privind Admiterea Tehnică a materialului feroviar utilizat în trafic internațional.

Această declarație va fi valabilă din anul 2009.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Are cuvântul reprezentantul comisiei.

 
   

Domnul Mircea Ciopraga:

Consiliul Legislativ a avizat proiectul de lege cu Avizul nr. 579/7 mai 2007, cu observații și propuneri preluate de către inițiator.

Proiectul de lege are ca obiect formularea în conformitate cu dispozițiile art. 42 paragraf 1 din Convenția privind transporturile feroviare, semnată la Berna, la 9 mai 1980, a unei declarații de neaplicare a Regulilor uniforme privind Contractul de Utilizare a Infrastructurii în Traficul Internațional Feroviar (CUI), a Regulilor uniforme privind Validarea Normelor Tehnice și Adoptarea Prescripțiilor Tehnice Uniforme aplicabile Materialului Feroviar destinat utilizării în Trafic Internațional și a Regulilor uniforme privind Admiterea Tehnică a Materialului Feroviar utilizat în Trafic Internațional.

Potrivit prevederilor art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaților, comisia a examinat proiectul de lege în ședința din 11 septembrie 2007.

La dezbaterea acestui proiect de lege, din totalul de 22 de membri ai comisiei au fost prezenți 20 de deputați.

În raport de obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru industrii și servicii a hotărât în unanimitate să propună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare proiectul în forma prezentată de inițiator.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Dacă cineva dintre dumneavoastră doriți să luați cuvântul în numele grupurilor parlamentare la dezbateri generale? Nu. În aceste condiții, nefiind amendamente, potrivit art. 106 din Regulamentul Camerei, proiectul va fi supus votului final la sfârșitul acestei zile.

La Punctul 6: Propunerea legislativă privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției.

Lege organică.

Vă reamintesc că, în acest caz, comisia a propus respingerea inițiativei; respingerea nu a fost aprobată la votul final din 19.09. Ca urmare, s-a hotărât dezbaterea pe articole într-o ședință ulterioară.

Comisia juridică, doriți să faceți vreo precizare? Inițiatorul, domnul Mircia Giurgiu, este aici? În lipsa inițiatorului, amânăm dezbaterea pentru altădată.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.60/2007 privind modificarea Ordonanței Guvernului nr. 46/1998 pentru stabilirea unor măsuri în vederea îndeplinirii obligațiilor asumate de România prin Aderarea la Convenția internațională EUROCONTROL privind cooperarea pentru securitatea navigației aeriene și la Acordul multilateral privind tarifele de rută (rămas pentru votul final).  

La Punctul 7: Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.60/2007 privind modificarea Ordonanței Guvernului nr. 46/1998 pentru stabilirea unor măsuri în vederea îndeplinirii obligațiilor asumate de România prin Aderarea la Convenția internațională EUROCONTROL privind cooperarea pentru securitatea navigației aeriene și la Acordul multilateral privind tarifele de rută.

Suntem în procedură de urgență.

Rog inițiatorul să prezinte proiectul pe scurt.

   

Domnul Septimiu Buzașu:

Proiectul de lege are ca obiect aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.60/2007 privind modificarea Ordonanței Guvernului nr. 46/1998 pentru stabilirea unor măsuri în vederea îndeplinirii obligațiilor asumate de România prin Aderarea la Convenția internațională EUROCONTROL privind cooperarea pentru securitatea navigației aeriene și la Acordul multilateral privind tarifele de rută aeriană, în sensul ca Regia Autonomă a Serviciilor de Trafic Aerian, aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor, urmează să funcționeze ca operator economic prestator de servicii de trafic aerian civil.

Urgența reglementării este motivată de necesitatea conformității cu prevederile art. 8 din Regulamentul Consiliului Europei 1794/2006.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Din partea comisiei, domnul deputat Mircea Ciopraga. V-aș ruga să prezentați raportul.

 
   

Domnul Mircea Ciopraga:

Consiliul Legislativ, cu Avizul 825/25.06.2007, a avizat favorabil proiectul de ordonanță de urgență, cu observații și propuneri care au fost preluate de inițiator.

Proiectul de lege are ca obiect aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.60/2007 privind modificarea Ordonanței Guvernului nr. 46/1998 pentru stabilirea unor măsuri în vederea îndeplinirii obligațiilor asumate de România prin Aderarea la Convenția internațională EUROCONTROL privind cooperarea pentru securitatea navigației aeriene și la Acordul multilateral privind tarifele de rută aeriană, în sensul ca Regia Autonomă a Serviciilor de Trafic Aerian, aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor, urmează să funcționeze ca operator economic prestator de servicii de trafic aerian civil.

Membrii Comisiei pentru industrii și servicii au examinat proiectul de lege în ședința din 11 septembrie 2007. La lucrările comisiei au participat, ca invitat, domnul Tanczos Barna, secretar de stat în Ministerul Transporturilor.

La lucrările comisiei au fost prezenți 20 de deputați din totalul de 22 de membri ai comisiei.

În conformitate cu prevederile art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată, Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

În raport de obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Domnule deputat, v-aș ruga să rămâneți să anticipăm timpii.

 
   

Domnul Mircea Ciopraga:

Timpii, două minute și un minut.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord, stimați colegi? Sigur, marcarea timpilor va urma după dezbaterile generale. Nu există obiecțiuni.

La dezbateri generale dacă dorește cineva să se înscrie? Nu.

Trecem, atunci, la dezbaterea proiectului. V-aș ruga să urmăriți raportul comisiei.

La titlul legii comisia nu are obiecțiuni. Dacă dumneavoastră aveți? Nu.

La articolul unic vă rog să urmăriți amendamentul 2. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 2? Adoptat amendamentul 2 potrivit propunerii comisiei.

La titlul ordonanței de urgență comisia nu are intervenții. Dacă aveți dumneavoastră? Votat în unanimitate.

Articol unic al ordonanței? Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

La punctul 1 din ordonanță, cel cu privire la modificarea art. 2 comisia nu are obiecțiuni. Nici dumneavoastră. Votat în unanimitate.

La punctul 2 privind abrogarea art. 3, dacă sunt obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate abrogarea.

La punctul 7 vă rog să urmăriți, comisia propune introducerea unui nou punct, punctul 3, care decide, dacă veți fi de acord și dumneavoastră, abrogarea art. 13. Urmăriți, vă rog, amendamentul 7 de la pagina 6. Adoptat acest amendament.

Am parcurs titlul legii și cuprinsul acesteia, precum și al ordonanței de urgență.

Vom supune votului final de astăzi proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței 60, ordonanță de urgență.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.71/2007 pentru aprobarea Contractului de Finanțare dintre România, Banca Europeană de Investiții și Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A., semnat la București, la data de 22 decembrie 2006 pentru finanțarea Proiectului privind reabilitarea drumurilor naționale etapa a VI-a (rămas pentru votul final).  

La Punctul 8: Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.71/2007 pentru aprobarea Contractului de Finanțare dintre România, Banca Europeană de Investiții și Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A., semnat la București, la data de 22 decembrie 2006 pentru finanțarea Proiectului privind reabilitarea drumurilor naționale etapa a VI - a.

Suntem în procedură de urgență.

Rog inițiatorul să prezinte proiectul pe scurt și apoi, în numele Comisiei pentru buget va prezenta raportul domnul secretar Dan Rușanu.

   

Domnul Septimiu Buzașu:

Da, domnule președinte, așa cum ați spus, proiectul de lege are ca obiect aprobarea Contractului de Finanțare dintre România, Banca Europeană de Investiții și C.N.A.D.N.R.

Programul de reabilitare a drumurilor naționale vizează aducerea rețelei de drumuri naționale la standarde europene. Această etapă, etapa a VI-a, se referă la reabilitarea unei rețele în lungime totală de 1100 de km, situate în N-E, centrul, N-V și Vestul României, drumuri naționale a căror capacitate de trafic este sub cea necesară derulării în condiții optime a traficului național și internațional.

Rambursarea împrumutului extern, împreună cu plata tuturor costurilor, va fi asigurată de la bugetul de stat, din sumele prevăzute anual cu această destinație în bugetul Ministerului Transporturilor.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Raportul comisiei va fi prezentat de domnul secretar Dan Rușanu.

 
   

Domnul Dan Radu Rușanu:

În urma analizei făcute de către Comisia pentru buget, finanțe, s-a elaborat un raport asupra proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.71/2007 pentru aprobarea Contractului de Finanțare dintre România, Banca Europeană de Investiții și Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A.

Finanțarea acestui împrumut a derivat din necesitatea îndeplinirii unui obiectiv principal al politicii de transport național. Această etapă de reabilitare a drumurilor se referă la reabilitarea unei rețele de drumuri naționale în lungime totală de aproximativ 1100 de km.

Finanțarea proiectului privind reabilitarea drumurilor în etapa a VI-a se va realiza: împrumut de la BEI - 450 de milioane de euro, contribuția Guvernului României - 537 de milioane de euro, iar costul total al proiectului, fără taxe și TVA, 987 de milioane de euro.

Tragerea sumelor din împrumut se va efectua până la data de 28 februarie 2010, în limita a 24 de tranșe, fiecare tranșă având o valoare echivalentă cu cel puțin 10 milioane de euro și maxim 40 de milioane.

Perioada de acordare a împrumutului este de 20 de ani, din care cinci ani perioada de grație. Rata dobânzii este dobânda BEI plus o marjă de 0,13 % pentru cheltuieli administrative ale băncii.

Proiectul urmează a fi implementat de Compania Națională de Autostrăzi, în calitate de agenție de implementare.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit art. 76 din Constituția României, republicată.

La dezbaterea în comisie au participat 23 de deputați din totalul de 27 de membri, iar raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Comisia propune supunerea spre dezbaterea și adoptarea plenului Camerei Deputaților a proiectului de lege cu amendamentele prezentate în anexă.

Timp de dezbatere cinci minute.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Dacă aveți obiecțiuni la timpul de dezbatere, stimați colegi? Nu. Adoptat acest timp de dezbateri, care va fi marcat după intervențiile eventuale ale dumneavoastră la dezbateri generale.

Dacă dorește cineva să participe? Domnul deputat Valeriu Tabără, din partea Grupului PD.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cred că nu se pune în discuție importanța unui astfel de act normativ și, mai ales, unul de susține al unui obiectiv de interes național.

Vreau să-mi exprim însă o anumită îngrijorare de modul cum, și la această dată, Ministerul Transporturilor și Compania Națională de Drumuri și Autostrăzi gestionează, de fapt, aceste lucrări și, mai ales, așezarea priorităților. Și de data aceasta aud, fără să fiu unul dintre cei care să fie supărați în totalitate că începem cu N-V țării, cu Estul ș.a.m.d.

Eu mă întreb: când acești bani, pe care-i avem la dispoziție de ani de zile, și împrumuturi, pe care le luăm pentru infrastructura României, se vor regăsi cu adevărat în drumuri cu funcționalitate și în autostrăzi. Pentru că, ceea ce este la această dată pe partea de vest a țării (și nu este vorba numai de drumul de la Timișoara la Lugoj sau de drumul de la Arad către Oradea ș.a.m.d.), este un dezastru național.

Or, eu cred că în cadrul acestor priorități și mai ales de finanțare, trebuie avute în vedere astfel de priorități și mai ales acolo unde rețeaua noastră se leagă direct cu cea europeană și acest lucru nu s-a făcut până acum.

Este o atenționare, de fapt, a companiei că trebuie să-și modifice strategia și mai ales obiectivele și, în același timp, cred sincer din semnalele pe care le avem din țară că și contractarea acestor obiective depășește de foarte multe ori acele sume care să satisfacă o dezvoltare și lucrări mai ieftine și mai eficiente.

Din păcate, până la această dată, nu s-a făcut acest lucru și, de cele mai multe ori, ne găsim în situația suspendării unor contracte, a unor lucrări de mare importanță, cu tot felul de justificări, iar reluarea lor este foarte mult întârziată.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul Dan Rușanu.

 
   

Domnul Dan Radu Rușanu:

Colegul nostru, domnul deputat Tabără, are mare dreptate și a spus un mare adevăr când a afirmat faptul că, în ultimii 15 ani, s-au investit foarte mulți bani în infrastructură, în special în drumuri, în drumuri rapide și în celelalte, bani care însă nu se regăsesc în calitatea acestor lucrări, în importanța lor, în volumul lor.

Aș propune Parlamentului să facem o analiză a activității miniștrilor transporturilor din ultimii 17 ani, care, așa cum spunea colegul Tabără, s-au ocupat de această infrastructură și să vedem cum s-au cheltuit banii, atât ai Guvernului, cât și ai Uniunii Europene, cât și ai altor organizații internaționale și cum se regăsesc ei astăzi în infrastructura României.

Aș propune Parlamentului să-i chemăm în fața noastră pe foștii miniștri ai transporturilor, ca să ne justifice toată această activitate și toate aceste fonduri investite în infrastructura României.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, domnule deputat Tabără.

Dacă mai dorește cineva să se înscrie din partea grupurilor parlamentare, vă rog să vă manifestați. Domnul Calimente, din partea PNL.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Nu voiam să dau un drept la replică, dar, pentru că discuția s-a dus spre o anumită zonă a miniștrilor, să știți, domnule secretar, domnule coleg, și cu toată stima v-o spun că pe mine mă îngrijorează afirmațiile actualului ministru al transporturilor. Mereu vizând în viitor, nu lucrările care se fac astăzi. Și, dacă vreți, până la urmă, cine vrea să se ducă și pe autostrada de la București până la Fundulea și să vadă dacă aceea este autostradă sau este altceva. Dar, mă rog, pe mine mă îngrijorează modul cum se pun problemele astăzi, în viitor. Nu este rău să se facă și astfel de analize, până la urmă este normal să se facă. Dar ce avem de astăzi încolo de făcut cu acești bani pe care noi îi primim este important să nu se mai facă ce s-a făcut până acum.

Și este important să vedem care sunt prioritățile noastre, de unde începem? Dinspre ruși sau dinspre Comunitatea Europeană? Aceasta este problema. Pentru că și autostrăzile ș.a.m.d., toate sunt așezate invers decât ar trebui să fie ca priorități absolute. Ungurii se găsesc cu autostrada la Szeget, iar noi ne găsim cu ea la - știu eu - la Halmeu, undeva în zona nu știu pe unde. Aceasta este problema gravă pe care o avem și mai ales faptul că s-au suspendat contractele de execuție a unor lucrări și de peste un an de zile ele nu sunt reluate. Repet: este vorba de Banat, este partea de vest a țării, care este mereu neglijată și neglijată în continuare, inclusiv în prioritățile care apar acum, în acest împrumut.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Ca să glumim puțin, Guvernul va fi foarte fericit să dea vina pe noi, pe parlamentari, că prelungim dezbaterea acestui proiect la nesfârșit.

Domnul Calimente.

 
   

Domnul Mihăiță Calimente:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Înclin să îi dau parțial dreptate domnului Tabără, în sensul în care, într-adevăr, partea de vest a țării, în special județele care fac contactul cu țările dinspre vest, au fost neglijate de miniștrii transporturilor de până acum. Și vreau să-i aduc aminte domnului Tabără că la Timișoara s-a întâmplat când domnul Băsescu, prin '98, ne-a spus să ne iasă autostrăzile din cap, că nu există numărul de mașini necesare pentru a se construi autostrăzi. Și eram toți prezenți, parlamentarii de atunci, acolo.

Eu personal am avut cu domnul Băsescu o dispută pentru podul de cale ferată de la Arad, care a fost construit în urmă cu o sută și ceva de ani și pe care l-am rugat să-l scoată în afara orașului Arad și n-a vrut și acum, județele Arad, Timiș și Caraș au primit notificări din partea Austriei pentru 70 de poduri care și-au încetat viața pentru că au fost construite cu o sută de ani în urmă.

Deci este clar că în această parte a țării, dacă nu erau imperialii, la ora aceasta nu aveam nici poduri, nici șosele și foarte multe lucruri care nu s-au mai construit și nu s-au mai făcut, pentru că erau bine făcute din urmă cu o sută și ceva de ani.

Cred că ceea ce a propus domnul secretar Rușanu este valabil, să facem o analiză și să vedem fiecare ministru al transporturilor ce activitate a depus, pentru ce s-a bătut și cei care au fost împotrivă să-i evidențiem și să le dăm un premiu, pentru că, în mare parte, datorită acelei politici făcute atunci suntem în situația de astăzi.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Sergiu Andon.

 
   

Domnul Sergiu Andon:

Mulțumesc, domnule președinte.

Cum era de așteptat, am ajuns să vedem și minunea de a introduce în bătălia politică până și gropile din drumuri. Dacă începem așa, bătălia va fi foarte lungă, poate războiul de 100 de ani, deoarece gropile din drumuri ne asigură muniție, cum poate - în mod sigur - niciun alt stat european nu dispune.

Am urcat însă la tribună ca să-mi exprim convingerea și a mea și a altor colegi ai Grupului parlamentar conservator că vina trebuie căutată nu numai în Executiv și nu numai în faptul că investițiile în infrastructură au făcut parte constant din tortul clientelar al partidelor aflate la putere. O parte de vină, o spun cu convingere, ne revine și nouă, parlamentarilor din toate legislaturile, inclusiv din această legislatură, mă vizez și pe mine ca posibil inițiator de legi, pentru că legislația în această materie are o serie întreagă de pete albe, de zone aproximative, plin de zone de plutire în principii vagi și nu asigură cel puțin trei condiții riguroase, de care să se lovească factorii executivi și factorii de execuție în domeniul drumurilor.

Le enumăr, ca să nu plutesc în generalități și cu asta îmi voi încheia cuvântul. Este vorba, cred eu că se impune o clasificare prin lege, în primul rând a categoriilor de drumuri nu numai după administratori, cum este în prezent, ci după starea lor reală; în al doilea rând poate o soluție mai îndrăzneață de a corela obligațiile contribuabililor (că noi am avut și taxă de drumuri și poate mai e, nu știu exact acum) cu ceea ce ei au efectiv la dispoziție, nefiind firesc să plătească impozite pentru drumuri și să-și rupă mașinile și rinichii în drumuri; și în al treilea, dar poate că în primul rând ca importanță, criterii juridice ferme pentru clauze de garanție din partea executanților de drumuri noi sau de întreținere.

Poate că este bine să reflectăm și la aceste teme și poate până la sfârșitul legislaturii să facem și noi ceva ca să nu mai fim țara drumurilor celor mai proaste.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, stimate coleg.

Știți cât vă respect, ați făcut o analiză perfectă, dar eu n-aș fi de acord cu dumneavoastră să partajăm chiar egal responsabilitatea pentru toate gropile din țară, care, în mare parte, aparține Guvernului, totuși.

Iertați-mă pentru această reflecție.

Aveți cuvântul, domnule Lakatos.

 
   

Domnul Lakatos Petru:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Când, într-o dezbatere, mulți au dreptate, dar numai parțial, atunci se impune ca anumite lucruri să fie puse la punct.

Domnul Tabără a avut pe undeva dreptate, dar numai pe un sfert, pentru că ungurii au construit autostrada și la nord, până la Debretin și dincolo, așa că noi, din Bihor și din Satu-Mare, solicităm în continuare, cât mai repede, autostrada Oradea - Brașov. Bineînțeles că, dacă ne raportăm la ceea ce s-a întâmplat în ultimii opt ani, atunci putem constata cu amărăciune că am ratat posibilitatea ca acum opt ani să fi început construirea acestor autostrăzi și, pe bună dreptate, spunea domnul Calimente că acest lucru se datorează opticii unora care au îndeplinit, la vremea respectivă, funcția de ministru al transporturilor. Dar este bine să învățăm din greșelile noastre, dacă nu învățăm din greșelile altora.

Propun să fiți și dumneavoastră de acord cât mai repede cu această inițiativă legislativă, în așa fel încât domnul președinte de ședință să nu fie nerăbdător și să punem vota chiar astăzi, la votul final.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, stimate coleg.

Mai dorește cineva să intervină?

Trecem la dezbaterea proiectului. Vă rog să urmăriți raportul.

La titlul proiectului de lege există un mic amendament de precizare mai exactă a denumirii contractului de finanțare. Dacă aveți obiecțiuni? Nu. Adoptat în unanimitate.

La punctul 2 din raport urmăriți aceeași precizare, mai exact tot terminologică, nu-i chiar aceeași ca la titlul. Dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate.

La titlul ordonanței de urgență, dacă aveți obiecțiuni? Votat în unanimitate.

La art. 1, 2, 3, 4, 5 din ordonanță, dacă sunt obiecțiuni? Nu. Votate toate în unanimitate.

Vom supune proiectul votului final la sfârșitul acestei zile.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului de securitate între Guvernul României și Guvernul Republicii Slovace privind protecția reciprocă a informațiilor clasificate, semnat la București, la 6 martie 2007 (rămas pentru votul final).  

Trecem la punctul 9, care se referă la Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de securitate între Guvernul României și Guvernul Republicii Slovace privind protecția reciprocă a informațiilor clasificate, semnat la București, la 6 martie 2007.

Raport comun, Comisia juridică și Comisia pentru apărare.

Inițiatorul îl rog să ia cuvântul și apoi din partea comisiilor reunite, domnul Timiș.

   

Domnul Sorin Eugen Constantinescu (director general adjunct ORNISS):

Sorin Constantinescu, prim adjunct al directorului general al ORNIS.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Obiectul prezentului acord de securitate îl constituie protecția reciprocă a informațiilor clasificate în cadrul unor activități ce presupun cooperarea directă între părțile contractante, încheierea și derularea unor contracte sau alte raporturi între structuri ale administrației publice sau persoane juridice de drept public și privat din statele părților contractante.

Părțile contractante au convenit că activitatea contractuală va constitui o parte importantă în cadrul cooperării bilaterale, sens în care au fost incluse în cuprinsul acordului dispoziții speciale referitoare la acest aspect.

Autoritățile naționale de securitate responsabile la nivel național pentru aplicarea Acordului de securitate și controlul tuturor aspectelor referitoare la acestea sunt: pentru partea română Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat - ORNISS, pentru partea slovacă Autoritatea Națională de Securitate.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Timiș, din partea Comisiei juridice, care va prezenta raportul comun și în numele Comisiei pentru apărare.

 
   

Domnul Ioan Timiș:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor deputați,

Suntem în prezența unui raport comun al celor două comisii menționate de domnul președinte pentru o lege de ratificare.

La această lege, Camera Deputaților este primă Cameră sesizată. Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege, iar obiectul de reglementare al acestui proiect de lege este ratificarea Acordului de securitate între Guvernul României și Guvernul Republicii Slovace privind protecția informațiilor clasificate.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât cu unanimitate de voturi să propună plenului adoptarea acestui proiect de lege sub rezerva înlocuirii, de către inițiator, datorită unor erori materiale, a paginii 13 din varianta în limba română a acordului.

Mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

La dezbateri generale dacă dorește cineva să intervină? Nu sunt doritori la dezbateri generale. Având în vedere că n-au fost făcute obiecții, nici amendamente...

Domnul Pușcă.

 
   

Domnul Mircea Valer Pușcă:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Având în vedere ceea ce raportorul comisiei a prezentat, și anume că raportul propune plenului spre adoptare Legea de ratificare a Acordului de securitate, cu o rezervă, și anume, înlocuirea unei pagini a acordului, respectiv varianta în română, înainte de a trimite la votul final, eu doresc să aflu care este poziția inițiatorului. Cu alte cuvinte, dacă inițiatorul își asumă sau nu recomandarea comisiei și va înlocui acea foaie, ca să știm cum votăm.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog, din partea inițiatorului, să precizați.

 
   

Domnul Sorin Eugen Constantinescu:

Ca inițiatori, suntem de acord și ne asumăm această modificare. Este vorba numai de o eroare de redactare.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Deci, ca să fim exacți, nu e vorba de o rezervă în sensul tratatelor internaționale.

Mai doriți să interveniți, domnule Timiș? Poftiți.

 
   

Domnul Ioan Timiș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Nu este vorba de o rezervă, așa cum a remarcat domnul președinte, în sensul prevăzut de regulamentul privind ratificarea tratatelor internaționale, ci este vorba doar de o greșeală de traducere în textul acordului.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc.

Cu această precizare, potrivit art.106 din Regulamentul Camerei, vom supune votului final la sfârșitul ședinței acest proiect.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului Multilateral între Comunitatea Europeană și Statele Sale Membre, Republica Albania, Bosnia și Herțegovina, Republica Bulgaria, Republica Croația, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Republica Islanda, Republica Muntenegru, Regatul Norvegiei, România, Republica Serbia și Misiunea Administrației Interimare a Organizației Națiunilor Unite în Kosovo privind înființarea unei Zone Europene Comune de Aviație, adoptat la Luxemburg la 9 iunie 2006 (rămas pentru votul final).  

La pct.10, Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului multilateral între Comunitatea Europeană și statele sale membre, Republica Albania, Bosnia și Herțegovina, Republica Bulgaria, Republica Croația, fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, Republica Islanda, Republica Muntenegru, Regatul Norvegiei, România, Republica Serbia și Misiunea Administrației Interimare a Organizației Națiunilor Unite în Kosovo privind înființarea unei zone europene comune de aviație, adoptat la Luxemburg la 9 iunie 2006.

E vorba de acordul multilateral.

Comisia pentru industrii și servicii este invitată...nu, nu, v-am invitat doar în sală, în banca dumneavoastră.

Întâi inițiatorul și apoi dumneavoastră. Am vrut să vă fac atent că urmați la cuvânt.

   

Domnul Septimiu Buzașu:

Obiectul de reglementare al acestui proiect de lege este ratificarea Acordului multilateral privind înființarea unei zone comune de aviație, adoptat la Luxemburg la 9 iunie 2006.

Acordul multilateral E.C.A.A., acest acord de zonă europeană comună de aviație este în esența lui un acord de piață și are drept scop legalizarea liberalizării acesteia, în condiții care să garanteze siguranța și securitatea operării, deci, protecția consumatorilor și a cetățenilor părților semnatare.

De asemenea, interesul major al comunității europene în vederea încheierii acestui acord îl reprezintă aspectele ce vizează managementul traficului aerian, în special extinderea conceptului "cer european unic" la state terțe față de Uniunea Europeană din zona Balcanilor de vest, facilitându-se astfel realizarea prin colaborare a obiectivelor și intereselor promovate de Comunitatea Europeană în acest context, siguranța și securitatea aeronautică.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat Mircea Ciopraga, v-aș ruga să prezentați raportul.

 
   

Domnul Mircea Ciopraga:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ cu nr.692 din 30 mai 2007.

Comisia pentru politică externă a avizat favorabil proiectul de lege cu PL-x 523 din 6 septembrie 2007.

Examinarea proiectului de lege a avut în ședința comisiei din data de 11 septembrie 2007.

La lucrări au fost prezenți 20 de deputați din totalul de 22 deputați, membri ai comisiei.

La dezbaterile asupra proiectului de lege au participat specialiști din cadrul Ministerului Transporturilor sub conducerea domnului secretar de stat Barna Tanczos.

Datorită unor neconcordanțe de traducere în limba română și a unor erori materiale, inițiatorul a prezentat paginile 2, 8, 10, 15, 19, 20, 23 și 35 ale textului tradus în limba română al acordului, paginile anexate în original la prezentul raport, și care înlocuiesc paginile corespunzătoare din forma înregistrată.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, în forma prezentată de Guvern.

Prin obiectul de reglementare și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Potrivit prevederilor Constituției României, republicată, camera decizională pentru acest proiect de lege este Senatul.

Timpii de dezbatere, domnule președinte, cinci minute dezbateri generale și două minute pe articole.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Păi nu suntem în prezența unei proceduri de urgență.

La dezbateri generale. Domnul Aurel Bentu.

Vă dau mielul. Domnul Dumitru Bentu.

 
   

Domnul Dumitru Bentu:

Îl primesc, domnule președinte. Mulțumesc.

Ne aflăm în contextul inițiativei "cer european unic" lansată în 2004 cu scopul de a reforma sistemul european de control al traficului aerian. Această inițiativă își propune reorganizarea spațiului aerian european, astfel încât să se reducă fragmentarea controlului traficului aerian și să se mărească eficiența și capacitatea sistemului de management al traficului respectiv.

În prezent, spațiul aerian este divizat conform granițelor naționale și fiecare stat are propriile reguli și aranjamente organizaționale. Fragmentarea acestuia compromite inevitabil eficiența și punctualitatea.

În 2006, Comunitatea Europeană și statele sale membre au semnat un acord multilateral general cu zece state vecine Uniunii Europene, creându-se spațiul aerian comun european, în cadrul căruia una dintre dispozițiile principale era extinderea cerului unic.

În prezent, cerul unic european a fost extins prin înglobarea spațiului aerian al Norvegiei, Islandei, Lichtenstein-ului și Elveției, fiind adoptat și aplicat în 38 de state europene și o țară africană, Marocul.

Având în vedere faptul că statele membre ale Uniunii Europene au devenit parte la acord, și România este membru al Uniunii Europene, a fost elaborat acest proiect de lege pentru ratificarea acordului multilateral respectiv și pe care Grupul parlamentar al Partidul Social Democrat îl va susține prin votul său.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Dacă mai dorește cineva să intervină din partea altor grupuri parlamentare. Nu.

Având în vedere că nu s-au făcut amendamente pe texte, urmează să adoptăm procedura prevăzută de art.106 din Regulament, care ne trimite la votul final, astăzi, la sfârșitul ședinței.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aderarea României la Protocolul din 1978 privind Convenția internațională din 1974 pentru ocrotirea vieții omenești pe mare (Convenția SOLAS), adoptat la Londra, la 17 februarie 1978, astfel cum acesta a fost modificat prin amendamentele din 1981, respectiv, 1988 (rămas pentru votul final).  

La pct.11, Proiectul de Lege privind aderarea României la Protocolul din 1978 privind Convenția internațională din 1974 pentru ocrotirea vieții omenești pe mare, protocol adoptat la Londra, la 17 februarie 1978.

Rog inițiatorul să prezinte proiectul și Comisia pentru industrii raportul.

   

Domnul Septimiu Buzașu:

Obiectul de reglementare al acestui proiect de lege este aderarea României la Protocolul privind Convenția Internațională pentru ocrotirea vieții omenești pe mare, Convenția SOLAS.

Politica de integrare europeană a României și considerente foarte importante precum îndeplinirea criteriului geografic și faptul că portul Constanța are datorită poziției și capacității sporite de trafic de mărfuri perspective deosebite de dezvoltare în viitor, fac obligatorie aderarea României la acest protocol SOLAS.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule președinte Iancu, vă rog să prezentați raportul.

 
   

Domnul Iulian Iancu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru industrii și servicii a fost sesizată pentru dezbaterea în fond cu proiect de lege menționat. Este vorba, în fapt, despre o conformitate în ce privește legislația noastră cu legislația comunitară, prin care este necesar ca România să adere la Protocolul din 1978 privind Convenția internațională din 1974 pentru ocrotirea vieții omenești pe mare, fapt ce va asigura și acceptarea ca membru cu drepturi depline la Memorandumul de înțelegere privind controlul statului portului, care are scopul de a stabili un sistem armonizat de control al navelor.

Comisia pentru politică externă a avizat favorabil proiectul de lege, iar membrii comisiei, în urma dezbaterilor, au hotărât să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, în forma prezentată de Guvern.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

La dezbateri generale dacă dorește cineva să intervină. Nu sunt intervenții.

Vă rog să constatați că și în acest caz ne aflăm în ipoteza reglementată de art.106 din Regulamentul Camerei Deputaților. (Domnul deputat Andrian Sirojea-Mihei dorește să intervină.)

Secretarul din partea dumneavoastră e al dumneavoastră. A zis să nu vă dau cuvântul. Poftiți!

Am întrebat, puteați să vă ridicați și să porniți încoace, dacă ați văzut că nu vă dau cuvântul.

 
   

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Cred că trebuie să salutăm această guvernare că se îngrijește ca un asemenea protocol... dacă am face un calcul simplu e vorba de 33 de ani, sau 29 de ani, sau 19 ani de la ultimul amendament, când cineva din Executiv își îndreaptă privirea și către această categorie, nu atât de numeroasă, cea a navigatorilor. Și putem să ne punem întrebarea: până acum, ocrotirea vieții omenești pe mare n-a fost o prioritate pentru guvernele care s-au succedat după 1989?

Din păcate, acest proiect vine destul de târziu, nu putem să-l mai aplicăm la flota existentă pentru că ea nu mai există și putem să ne exersăm, să ne antrenăm pe navele care fac escală în porturile românești. Cred că acest demers al Guvernului României este un demers premergător unui program de relansare a reconstrucției flotei care să arboreze pavilionul României.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Mulțumesc și pentru că ați vorbit despre ceea ce nu mai există.

 
     

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

Cu speranța că va mai exista.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nemaifiind ați colegi care doresc să intervină, o să supun votului final la sfârșitul ședinței acest proiect de lege, pentru că în raport, repet, nu există amendamente, nici admise, nici respinse.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aderarea Guvernului României la Acordul Internațional al Cafelei 2001, adoptat la 27 septembrie 2000, la Londra, prin Rezoluția nr.393 a Consiliului Internațional al Cafelei (rămas pentru votul final).  

La pct.12, Proiectul de Lege pentru aderarea Guvernului României la Acordul internațional al cafelei 2001, adoptat la 27 septembrie 2000 la Londra, prin Rezoluția nr.393 a Consiliului Internațional al Cafelei.

Lege ordinară.

Rog inițiatorul să-l prezinte și apoi Comisia pentru industrii să prezinte raportul.

   

Domnul Toke Istvan (secretar de stat, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul de lege prevede aderarea Guvernului României la Acordul internațional al cafelei 2001, adoptat la 27 septembrie 2000 la Londra, prin Rezoluția nr.393 a Consiliului Internațional al Cafelei. Organizația Internațională a Cafelei, cu sediul la Londra, este principala organizație interguvernamentală pentru cafea, reunind 74 de țări producătoare și consumatoare, cu scopul de a cunoaște provocările cu care se confruntă sectorul cafelei, prin intermediul cooperării internaționale.

Organizația Internațională a Cafelei a fost înființată în anul 1963, după adoptarea primului acord internațional al cafelei, care a suferit modificări succesive, până la intrarea în vigoare a noului acord, la 1 octombrie 2001.

Principalele obiective al acordului sunt: promovarea cooperării internaționale în domeniul cafelei, crearea unui cadru pentru consultări interguvernamentale și negocieri în domeniul cafelei, înființarea unei autorități pentru consultări, facilitarea extinderii și transparenței în comerțul internațional cu cafea, de a acționa ca un centru pentru strângerea, răspândirea și publicarea de informații economice și tehnice, statistice și studii.

Față de cele de mai sus, propunem spre adoptare proiectul de lege prezentat, privind aderarea României la Acordul Internațional al Cafelei.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Domnule președinte Iancu, vă rog să prezentați raportul Comisiei pentru industrii.

 
   

Domnul Iulian Iancu:

Stimați colegi,

Comisia pentru industrii și servicii a fost sesizată pentru dezbaterea în fond cu proiectul de lege menționat. În fapt, avem un acord care constituie un tratat internațional multilateral adoptat la nivel guvernamental, în numele statelor membre ale Organizației Națiunilor Unite, prin Rezoluția nr.393 a Consiliului Internațional al Cafelei, la care statul român urmează să devină parte și care intră sub incidența prevederilor art.19 alin.(1) din Legea nr.590 privind tratatele.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a avizat favorabil proiectul de lege, iar membrii comisiei, în urma dezbaterilor, au propus plenului Camerei Deputaților adoptarea, în forma prezentată de inițiator.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Dacă dorește cineva să intervină la dezbateri generale. E un subiect tentant. Nu doriți. Doriți pauză de cafea, nu să vorbiți despre cafea.

Vă rog să constatați, în situația în care nu există amendamente nici admise, nici respinse din raportul comisiei, vom proceda potrivit art.106 din Regulamentul Camerei Deputaților și vom trimite listei votului final acest proiect de lege, cu speranța că o dată aprobat acordul, în România vom servi numai cafea de cea mai bună calitate.

 
Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.161 din 19 aprilie 2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției (amânarea dezbaterilor).  

La pct.13, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.161 din 19 aprilie 2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției.

Lege organică. A existat din partea Comisiei juridice un raport de respingere.

Propunerea comisiei, de respingere, nu a fost adoptată la votul final din 19.IX., când s-a hotărât reluarea într-o ședință ulterioară a dezbaterii pe articole, ceea ce încercăm noi să facem acum. Nu înainte de a întreba dacă sunt prezenți inițiatorii. Nu sunt prezenți.

În atare situație, vom amâna dezbaterea.

Dezbaterea Propunerii legislative privind înființarea comunei Racșa, prin reorganizarea comunei Orașu Nou, județul Satu Mare (rămasă pentru votul final).  

La pct.14, Propunerea legislativă privind înființarea comunei Racșa, prin reorganizarea comunei Orașul Nou, județul Satu-Mare.

Lege organică.

Comisia pentru administrație a propus adoptarea.

Din partea Comisiei pentru administrație sau...? Inițiatorul. Vă rog.

   

Domnul Erdei-Doloczki Istvan:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Este vorba despre o inițiativă legislativă care vizează înființarea comunei Racșa, prin reorganizarea comunei Orașul Nou din județul Satu-Mare.

Comuna Orașul Nou, în momentul de față, este formată din 7 localități. Se extinde pe o arie foarte mare și are peste 6.000 de locuitori, mai exact, 6.877 de locuitori.

Prin referendumul organizat în acest an, locuitorii și-au exprimat dorința de a se reorganiza în două comune mari, fiindcă fiecare localitate, fiecare comună rezultată prin reorganizare o să aibă locuitori peste 3000 de oameni.

Țin să precizez că, cu ocazia referendumului, au fost stabilite și acceptate hotarele, zonele limitrofe ale unității teritoriale ale celor două comune și, totodată, comuna reorganizată deține toate dotările necesare, clădire pentru primărie, clădire pentru școală și clădire pentru poliție.

Pe această cale, țin să mulțumesc comisiei de specialitate care a susținut și a găsit amendamente bune, cu care sunt de acord.

Mulțumesc mult și vă rog să susțineți această inițiativă legislativă.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru administrație.

 
   

Domnul Constantin Traian Igaș:

Mulțumesc, domnule președinte.

La întocmirea raportului s-a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ, precum și punctul de vedere al Guvernului.

Prin obiectul de reglementare și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a examinat propunerea legislativă, documentația de susținere a acesteia și propune plenului Camerei Deputaților adoptarea acestui proiect legislativ.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul la dezbateri generale.

V-aș ruga să-mi permiteți mie, dintr-un motiv subiectiv.

 
   

Domnul Valer Dorneanu: (Domnul vicepreședinte Valer Dorneanu coboară la tribună.)

Stimați colegi,

Întâmplarea a făcut să asist la începerea anului școlar în această viitoare comună. Vă mărturisesc că am fost plăcut impresionat, o comună - zic deja că este o comună - de gospodari, are o așezare separată de Orașul Nou. Vreau să vă spun că deja aproape toată infrastructura pe care trebuie s-o aibă o comună, începând cu primăria, clădirile pentru postul de poliție, există deja, încât propunerea o socotesc binevenită și v-aș ruga și pe dumneavoastră să o votați.

 
   

Domnul Valer Dorneanu: (Domnul vicepreședinte Valer Dorneanu își reia locul la prezidiu.)

Din partea Guvernului.

 
   

Domnul Marin Pătuleanu (secretar de stat, Ministerul Internelor și Reformei Administrative):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Analizând documentația anexată propunerii legislative, reiese faptul că pentru nici una dintre comunele propuse a fi înființate nu sunt îndeplinite toate condițiile necesare pentru înființare, astfel cum sunt stabilite în Legea nr.351/2001.

Semnalăm în context că, în afara modului deficitar în care a fost întocmită documentația și lipsa avizului Institutului Național de Statistică, prin care să conferim veridicitate datelor înscrise la pozițiile 1, 2 și 3 din fișele prezentate de inițiatori, de asemenea, datele înscrise în fișa comunei propusă să fie înființată și în fișa comunei reorganizată, evidențiază faptul că nu sunt îndeplinite condițiile stabilite la pozițiile nr.6 și 7 din modelul de fișă pentru înființarea unei noi comune.

Pentru aceste motive, Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai dorește cineva să intervină.

Inițiatorul, eventual, să răspundă obiecțiilor Guvernului. Vă rog.

 
   

Domnul Erdei-Doloczki Istvan:

Domnule președinte de ședință,

Cred că este o eroare, fiindcă probabil că materialul care a ajuns pe masa Guvernului n-a fost complet, din pricina unor angajați ai Camerei Deputaților care, pur și simplu, spunând că nu au posibilitate să multiplice documentația, această documentație a ajuns, presupun eu, incompletă. Subliniez încă o dată, toate condițiile din Legea nr.351 sunt îndeplinite și acele fișe sunt vizate de direcția de statistică din județul Satu-Mare.

Pot să vă pun la dispoziție aceste documente.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Mircea Dușa, vicepreședinte al Comisiei pentru administrație.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Așa cum spunea domnul secretar de stat, inițial, n-au fost depuse toate documentele necesare pentru elaborarea și avizarea acestui proiect de lege. S-a dezbătut de trei ori la comisie. Ulterior, au fost aduse toate documentele. De aceea comisia a și propus Camerei Deputaților să adopte acest proiect de lege privind înființarea comunei Racșa.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege începând cu titlul acestuia. Urmăriți, vă rog, punctul 1 din raport, care are un mic amendament. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul comisiei. Nu. Adoptat titlul, în formularea comisiei.

La art.1, urmăriți amendamentul 2. Nu sunt obiecțiuni la amendamentul 2. art.1 al proiectului de lege, adoptat potrivit amendamentului 2.

La art.2 urmăriți amendamentul 3. Dacă aveți obiecțiuni. Nu. Adoptat art.2, potrivit formulării propuse de comisie prin amendamentul 3.

La art.3 din proiectul de lege, urmăriți amendamentul 4. nu sunt obiecțiuni. Adoptat art.3 în formularea amendamentului 4.

Art.4 din proiectul de lege. Urmăriți, vă rog, pct.5, amendamentul 5 al comisiei. Nu sunt obiecțiuni. Adoptat amendamentul 5. Se modifică corespunzător art.4.

V-aș ruga, tot la amendamentul 5, să vedeți pe pag.5, comisia mai propune un alineat, alin.4. Dacă aveți obiecțiuni. Nu. Adoptat acest amendament.

La pct.6, comisia propune un articol nou, art.5. Dacă aveți obiecțiuni. Nu. Adoptat art.5, nou.

La pct.7, comisia propune un articol nou, art.6. Dacă aveți obiecțiuni. Nu. Votat amendamentul.

La pct.8 din raport, comisia propune un amendament în sensul introducerii unui articol nou, 7. Dacă aveți obiecțiuni. Nu. Adoptat și art.7.

Prin ultimul amendament, 9, comisia propune un nou articol, 8 numerotat. Dacă aveți obiecțiuni. Nu. Adoptat și acest text.

Vom supune, stimați colegi, la sfârșitul zilei de astăzi, votului final această propunere.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției (rămasă pentru votul final).  

V-aș ruga, stimați colegi să-mi permiteți o revenire la pct.6. La propunerea mea, am amânat o propunere legislativă privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice. Am amânat-o pentru că nu erau inițiatorii. Întreb încă o dată dacă au venit, și dacă n-au venit, v-aș ruga să luăm totuși în dezbatere propunerea, pentru că expiră termenul constituțional la 25.IX.

Dau cuvântul Comisiei juridice pentru a prezenta raportul de respingere.

Nu e nimeni din partea Comisiei juridice? Domnul Timiș sau altcineva? Domnule Timiș, haideți că vă dăm noi un raport. E raport de respingere.

   

Domnul Ioan Timiș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Propunerea legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare abrogarea unor articole din Legea nr.161 din 2003 privind faptul că unii membrii ai Guvernului, secretarii de stat, subsecretarii și cei care ocupă funcții asimilate acestora să nu mai poată participa ca reprezentanți ai statului.

Cu prilejul dezbaterilor, membrii comisiei au reținut faptul că eliminarea art.82 alin.(2) din Legea nr.161/2003 nu mai poate fi făcută întrucât textul a fost deja abrogat prin Legea nr.96/2006, iar în ceea ce privește art.84 alin.(3), aceasta nu mai este oportună întrucât prin art.84 alin.(3) se prevede doar în mod excepțional o asemenea participare a acestor categorii de demnitari în adunările generale, doar atunci când Guvernul apreciază că este necesară participarea acestora în vederea susținerii unei activități de interes strategic.

În urma dezbaterilor, comisia a hotărât în unanimitate să supună plenului Camerei Deputaților respingerea propunerii legislative.

Mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dorește cineva să intervină, dacă a venit între timp inițiatorul? Nu.

Vom supune votului final propunerea de respingere astăzi.

 
     

Domnul Valer Mircea Pușcă (din sală):

Procedură.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog.

 
   

Domnul Valer Mircea Pușcă:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Cu toată deferența, eu vă supun atenției faptul că ordinea de zi, așa cum a fost prezentată, a fost votată, iar în ordinea de zi se spune, la această poziție, că propunerea legislativă urmează a fi discutată pe articole, pentru că într-o ședință precedentă s-a produs votul pe raportul comisiei, care cerea respingerea.

Cu alte cuvinte, domnule președinte, eu vă solicit să respectați ordinea de zi și să discutați prezenta propunere legislativă, așa cum pe ordinea de zi este trecută, pe articole, iar la votul final să supuneți spre aprobare proiectul de lege, pentru a se constata dacă întrunește votul necesar unei legi organice.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Domnul deputat are dreptate. Deci, avem propunerea de respingere și trebuia să procedăm la analiza fiecărui text, începând cu titlul acesteia.

Deci, vă rog să fiți atenți la poziția nr.6 "Propunerea legislativă privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției".

Ați reținut motivația propunerii de respingere a Comisiei juridice de disciplină și imunități.

Supun votului dumneavoastră titlul acestei legi.

V-aș ruga să vă înregistrați, întâi, prezența prin cartelele electronice, și să vă pronunțați asupra titlului proiectului de lege propus spre respingere de către comisie.

Nu vă pronunțați, stimați colegi, asupra legii sau a propunerii de respingere. Vă pronunțați direct asupra textului legii, prin da sau nu, sau abțineri. Deci, vorba e de titlu acum.

Vă rog să votați.

 
   

Titlul legii a fost votat cu 51 de voturi pentru.

 
     

Domnul Valer Mircea Pușcă (din sală):

Procedură.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog.

 
   

Domnul Valer Mircea Pușcă:

Domnule președinte,

Vă cer să vă pronunțați dacă votul a fost "pentru" sau "contra" titlului.

Dumneavoastră ne-ați spus că a fost votat cu 51 de voturi. Conform Regulamentului Camerei, pentru ca o decizie să fie adoptată, trebuie să existe mai mult de jumătate din numărul celor prezenți.

Prezenți au fost 102, iar mai mult de jumătate din 102 este 52.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mărturisesc că nu m-am uitat la prezenți, m-am uitat la câți pentru, câți împotrivă.

Corect, deci n-a fost votat titlul legii.

Articolul unic.

Vă rog să vă pronunțați asupra articolului unic, care dorește să modifice alin. (2) și (3) ale art.82 și 84.

 
   

Din numărul de 108, au votat 59 împotrivă, 45 pentru, 3 abțineri.

Nici articolul unic n-a fost votat.

Vom supune votului final.

 
     

Doamna Aurelia Vasile (din sală):

Rămâne la dezbaterile generale. Votăm la vot final. rămâne legea fără titlu? (Rumoare și vociferări.)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Aceasta este logica: n-a fost adoptat nici titlul, nici cuprinsul legii. V-am spus că aceasta este logica. Deci, n-ai ce să mai supui votului. Am avut un automatism, m-ați corectat. Și vedeți că sunt receptiv.

 
     

Domnul Marton Arpad Francisc (din sală):

Procedură.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi, chiar vorbim despre nimic.

Poftiți.

 
   

Domnul Marton Arpad Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Teoretic, dumneavoastră, și logic, aveți dreptate, și colegii noștri liberali. Numai că din punct de vedere al regulamentului, lucrurile nu stau așa. Trebuie să supuneți votului final, pentru că este o lege organică. Pe articole se votează doar cu majoritatea celor prezenți. Nu se cere nici măcar prezența obligatorie, de cvorum obligatoriu.

Ca atare, doar atunci se va considera picată această lege dacă nu întrunește la votul final votul organic. Deci, chiar fără conținut, trebuie să fie supus votului la prânz. Asta este, ilogic, dar regulamentar.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vedeți ce înseamnă să pui dosarul deoparte și să nu te mai uiți pe proiect? N-am văzut că este vorba de o lege organică. Eu pusesem dosarul deoparte. Aveți dreptate, stimate coleg.

Votul pe titlu și asupra articolului s-a dat în condițiile votului obișnuit, rezultat din numărul prezent, nu dintr-un cvorum anume. Legea trebuie admisă sau respinsă potrivit cvorumului necesar pentru legea organică.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.84/1995 privind învățământul (rămasă pentru votul final).  

La pct.15 - Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.84/1995 privind învățământul.

Suntem în prezența unui proiect de lege organic.

Rog Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport să se pregătească.

Dacă sunt autorii, să-și prezinte proiectul.

Domnul deputat Moisoiu.

   

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Venim în fața dumneavoastră cu un proiect care a întrunit sufragii aproape de la toate grupurile parlamentare aici, și anume: este vorba de editarea în format electronic a manualelor care se predau în clipa de față la școală, lucru pe care, până în clipa de față, Ministerul Educației și Cercetării nu l-a făcut.

S-a discutat în mod amănunțit și cu Comisia de informatică, nu știu, dar am impresia că domnul Pambuccian nu este în clipa de față aici, pentru că și dânsul este unul din inițiatori și aș dori să atrag atenția că această inițiativă este mai mult decât necesară în clipa de față. Adică, faptul că se pune la dispoziția elevilor, pe site-ul ministerului, deci, pe internet, posibilitatea ca astfel să se pregătească după diversele manuale alternative, faptul că se dă posibilitate profesorului să aleagă între diversele manuale alternative care ar exista la un moment dat, faptul că, în afară de internet, aceste manuale pot fi foarte bine și trecute pe C.D.-uri și, în felul acesta, puse la dispoziția elevilor și astfel aceștia au posibilitatea ca, oricând și oriunde, în vacanță și în orice moment, să aibă acces la ele, eu zic, așa cum și reprezentanta Ministerului Educației și Cercetării, la Comisia pentru învățământ, a declarat, că "este un proiect vizionar". Nu am pretenția că este" proiect vizionar", pentru că, în anul 2007, să nu ai manualele pe internet sau pe C.D., eu zic că, din contră, este o rămânere în urmă a noastră.

Știu că au fost și unii colegi, care au spus: "Domnule, nu este cazul, pentru că, în acest caz, s-ar supralegifera ceva. Nu știu... Adică, am în față și am venit la dumneavoastră cu un ziar din 21 septembrie, "Adevărul", deci, de acum două zile, unde se spune că: "La fiecare început de an, zeci de mii de elevi din clasele a XI-a și a XII-a se văd nevoiți să alerge după manuale. Aceasta, deoarece Ministerul Educației nu asigură manuale pentru elevii din învățământul obligatoriu, adică, până în clasa a X-a. Și dacă vor ca odraslele să termine liceul, părinții trebuie să scoată din buzunar, pentru cele 17 materii de studiu, aproape 300 de lei".

Ce să mai prezint aici? Că este și punctul de vedere al unei doamne, o nominalizez, pentru că este trecută în ziar, Mihaela Gună, președintele Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți din România, care ne-a declarat că profesorii ar trebui să anunțe din timp pentru ce manual optează.

 
     

Domnul Valer Mircea Pușcă (din sală):

Asta e declarație politică!

 
   

Domnul Adrian Moisoiu:

Nu e declarație politică, domnule deputat, și iertați-mă că am intrat în discuții cu dumneavoastră, deși ați provocat-o, ci este vorba despre o susținere a inițiativei legislative și aducerea tuturor argumentelor sau măcar a o parte din argumentele care sunt necesare pentru susținerea acestei inițiative parlamentare.

Aș dori să mai subliniez că editurile, la rândul lor, se eschivează, că nu au putut ca în timpul verii să editeze manuale și de abia până la sfârșitul lunii octombrie, undeva, în noiembrie, decembrie, vor putea să le expedieze la școli. Și, la urma urmei, e o întrebare, din ce vor învăța elevii până atunci și în continuare?

Avantajele editării manualelor școlare pe suport electronic sunt deosebite. Eu nu mai insist, din acest punct de vedere, poate, puțin mai târziu, în funcție de prezentarea punctelor de vedere ale unor colegi sau al ministerului. Dar cred că dumneavoastră sunteți de acord că România, în clipa de față, este datoare să se modernizeze și în ceea ce privește învățământul și aceasta se realizează prin această inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc pentru votul dumneavoastră favorabil.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Doamnă președintă Olguța Vasilescu, vă rog să prezentați raportul comisiei.

 
   

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare asigurarea manualelor școlare și în format electronic pentru întregul învățământ de stat obligatoriu și pentru elevii din învățământul secundar superior care provin din familii cu un venit lunar pe membru egal sau mai mic decât salariul de bază minim brut pe țară.

Face parte din categoria legilor organice.

Suntem primă Cameră sesizată.

Dezbaterile din comisie au evidențiat avantajele asigurării formatului electronic, atât pentru accesul la manuale, cât și în procesul didactic, precum și avantajele prezentării formatului electronic pe C.D.-uri sau online folosind internetul.

S-au luat în calcul și unele aspecte privind dreptul de autor și de copiere, care se pot lua în considerare chiar pe baza legislației existente în domeniu.

Cu 13 voturi pentru și 2 voturi împotrivă, comisia propune adoptarea acestei propuneri legislative, cu câteva amendamente, pe care le aveți formulate în raport.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

S-a petrecut o mică eroare. Când am întrebat dacă inițiatorul este prezent și dorește să ia cuvântul, a ridicat mâna domnul Moisoiu și am crezut că dânsul este inițiatorul. Inițiatorul este domnul Movilă. Sau sunteți împreună?

 
     

Domnul Petru Movilă (din sală):

Da.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Bun. Vă rog, domnule Movilă, să luați și dumneavoastră cuvântul.

 
   

Domnul Petru Movilă:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Nu sunt "relații transpartinice", colegii din dreapta, îi rog să comenteze mai puțin această colaborare. Sigur, cred că ar fi fost bine să vin și eu cu televizorul, de dimineață, pentru că, pe canalele de știri, au fost prezentate, chiar dimineață, emisiuni: "Copii, în București, cu manuale uzate, peste 50%", și atunci, sunt convins că am fi avut comentarii chiar la obiect și chiar pertinente, din partea unor colegi.

Proiectul de lege vine să asigure manuale școlare și pentru alte categorii, sunt copii cu dizabilități, sunt copii care învață la distanță. Este un proiect de lege bun, cred că trebuie susținut, că doar așa putem motiva Ministerul Învățământului, care are intenții în această direcție de foarte multă vreme, să treacă la practică.

Și Grupul parlamentar al Partidului Democrat va vota acest proiect de lege. Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să intervină? Domnul Andea. Să luăm după mărimea grupurilor.

 
   

Domnul Petru Andea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Comisia de învățământ a modificat substanțial litera acestei legi, reușind, nu neapărat paradoxal, să întărească spiritul acesteia. Fără îndoială că materialele pe suport electronic sunt, aș spune, în ghilimele, "o realitate virtuală" tot mai prezentă în procesul didactic și, fără discuție, așa cum s-a precizat, reprezintă un suport substanțial și serios pentru procesul didactic.

Este motivul pentru care, înțelegând și înclinația copiilor de a folosi mai mult suportul electronic decât cel pe hârtie, Grupul parlamentar al PSD susține această inițiativă, considerându-o benefică, și apreciază faptul că la acest început de an școlar și universitar supunem atenției dumneavoastră o propunere cu consecințe pozitive.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Pușcă, din partea Grupului PNL. Domnul Andea a vorbit din partea Grupului PSD.

 
   

Domnul Mircea Valer Pușcă:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Urmare a discuțiilor din Comisia de învățământ, știință, tineret și sport și a amendamentelor aduse la propunerea legislativă în cadrul acestei comisii, conform celor pe care dumneavoastră le puteți constata din raportul comisiei, urmare a poziției reprezentantului Ministerului Educației și Cercetării, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal sprijină acest proiect de lege în forma propusă de raportul comisiei, considerând că punerea la dispoziție, sub formă electronică a manualelor, prin grija organului central al administrației pe domeniu, și necesitatea unei viitoare legi privind dotarea elevilor din învățământul obligatoriu cu un laptop este o premisă de bună cunoaștere și bună informare a elevilor cu tot ceea ministerul aprobă ca manuale de studiu sau manuale alternative pentru obiectele de studiu.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea Grupului parlamentar al PRM, doamna Olguța Vasilescu. Și apoi domnul Dragoș Dumitriu, din partea Grupului Partidului Conservator, și domnul Vainer, din partea minorităților.

 
   

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Stimați colegi,

Eu am avut rețineri să semnez această inițiativă legislativă, însă formularea cu care a ieșit din Comisia de învățământ cred că este cea mai bună și cred că trebuie votată această inițiativă legislativă. Vreau să vă spun că am pornit de la o realitate, și anume, profesorilor nu li se asigură manuale școlare, practic, se asigură doar elevilor, pe suport de hârtie. Dar profesorii, dacă vor să se documenteze și să-și pregătească lecția, trebuie să cumpere manuale școlare din librării, pentru că nu le au.

De asemenea, profesorii mai au o foarte mare problemă, în sensul că, la ora actuală, după cum știți, există foarte multe manuale alternative. Or, ei, neavând acces la acestea și trebuind să le cumpere (ceea ce nu se întâmplă, pentru că aceste manuale costă destul de mult), nu au nici posibilitatea să le urmărească și să vadă care este cel mai bun, să le aleagă și, în consecință, să le recomande și elevilor.

În aceste condiții, noi ne-am gândit că, dacă aceste manuale școlare ar apărea pe site-ul Ministerului Educației și Cercetării, ar fi mult mai simplu pentru profesori, atât să-și pregătească lecția, cât și să-și aleagă manualele pe care să le recomande în continuare copiilor.

În plus, ne-am gândit că este un ajutor nesperat pentru copiii care pleacă în vacanță, care au acces la un internet, la un calculator, care nu își cară manualele școlare după ei, dar care vor să învețe pe perioada vacanței școlare, și atunci, este o facilitate în plus, pentru a avea acces la lecții.

Și, de asemenea, am luat în calcul și problema pe care ar avea-o editurile, pentru că acesta a fost argumentul suprem pe care l-a adus Ministerul Educației și Cercetării, că editurile ar putea pretinde drepturi de autor. Noi ne gândim la o chestiune, și anume, că există deja o lege a drepturilor de autor. Drepturile de autor s-au cedat deja Ministerului Educației și Cercetării, atunci când s-au primit bani pentru manualele școlare, deci, nu se mai poate ridica această problemă. Mai mult decât atât, manualele școlare sunt deja cumpărate de Ministerul Educației și Cercetării pe suport de hârtie în mod obligatoriu, pentru că ministerul trebuie să asigure aceste manuale pe suport de hârtie obligatoriu pentru școlari. Deci, practic, ei nu ar pierde niciun ban. Și, chiar dacă ar pierde, problema noastră nu este să protejăm editurile, problema noastră este să protejăm interesele elevilor și interesele profesorilor.

În aceste împrejurări, rugămintea ar fi, și din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, să votați acest proiect de lege, pentru că vine în sprijinul elevilor și profesorilor. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

E o lege foarte importantă, prezintă un mare interes, a început anul școlar, v-aș uita să vă uitați însă la ceas, la 12 începem o altă activitate și nu aș vrea să pierdem nici măcar cu o zi momentul în care vom adopta această lege. Și, din acest motiv, vă rog să fiți cât mai conciși în intervențiile dumneavoastră.

Domnul Dragoș Dumitriu.

 
   

Domnul Dragoș Petre Dumitriu:

Domnule președinte,

Îmi permit să vă contrazic, nu mi se pare chiar o lege foarte importantă, este o chestiune care putea fi reglementată chiar de minister. Ideea este bună, este generoasă, în primul rând, nu știu cât de bună, nu cred că este atât de ușor aplicabilă, exact datorită problemei copyright-ului. Doamna Vasilescu se referea la materialele tipărite, dar există și cazul în care se cere o retipărire, se cer tiraje suplimentare, și atunci, iarăși, nu știu cum rezolvăm această situație.

În privința profesorilor, care sunt săraci și nu au cum să cumpere nu știu câte manuale alternative, păi, există biblioteci și dacă vrei să consulți un manual alternativ, te adresezi bibliotecii și te uiți pe manualul respectiv fără să te coste niciun ban.

Chestiunea cu copiii, care, în vacanță, se duc și se uită pe nu știu câte manuale alternative ș.a.m.d., iarăși, mi se pare o chestie puțin de basm, așa.

Mai departe, copiii care sunt foarte săraci și nu au cum să-și cumpere manuale, dar, în schimb, au bani să-și cumpere calculator, ca să se uite pe C.D.-uri, sau au bani ca să se aboneze la internet. Știți, iarăși, sunt niște chestiuni... În fine...

Deci, repet, eu unul voi vota propunerea legislativă în cauză, dar, sincer, mă îndoiesc că este aplicabilă.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Eu mi-am permis să fac acea apreciere cu privire la importanța legii, plecând de la ce au spus colegii noștri din Comisia de învățământ, în a căror credibilitate nu am motive să nu cred, și de la ce au spus profesorii implicați în procesul de învățământ.

Are cuvântul doamna Olguța Vasilescu, din partea comisiei, de această dată.

 
   

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Domnule președinte,

Așa este când nu cunoști legislația în vigoare și vii să-ți dai cu presupusul de la tribuna Parlamentului. Vreau să vă spun că există deja în legislație posibilitatea ca profesorii să beneficieze de o anumită sumă pentru a-și achiziționa calculator.

Ne-am referit de asemenea la copyright și am ajuns la concluzia în comisie, studiind legea, având-o în față, că nu este niciun fel de problemă. De ce? Pentru că deja drepturile de autor au fost deja cedate Ministerului Educației și Cercetării, contra cost, atunci când s-a pus problema editării manualelor școlare, deci, iarăși, nu mai poate fi ridicată această problemă.

Este problema editurilor, de asemenea, dacă vor sau nu să editeze manuale școlare, nu le obligă nimeni. Oricum, sunt peste 20 de manuale alternative la câte o disciplină, așa că o reducere nu ar fi, până la urmă, nicio problemă, poate ar fi chiar benefică, dacă stăm să ne gândim foarte bine, având în vedere calitatea foarte proastă a unor manuale, din partea unor edituri.

Deci, din punctul nostru de vedere, legea vine ca o facilitate, nu costă Ministerul Educației și Cercetării, pentru că nu te costă nimic să pui pe site-ul lui niște manuale școlare. Dar, în același timp, trebuie să ne gândim la interesul, în primul rând, al elevilor și al profesorilor. Pentru că, vă repet, pentru cei care nu cunoașteți aceste lucruri, profesorii nu primesc manualele alternative. Nu primesc niciun manual alternativ. Ei trebuie să le cumpere din librărie. Și atunci, cred că este în interesul lor să le aibă pe toate pe site, să poată să aleagă. Pentru că, în funcție de opțiunea lor, se face o cerere către Ministerul Educației și Cercetării, ca să se cumpere și pentru copii. Și atunci, nu ne trezim în situația că unii profesori nu cunosc conținutul manualelor alternative și recomandă după ureche un anumit manual, care li se pare lor că sună mai bine sau care este al unei anumite edituri.

Dacă vreți, până la capăt să fiu foarte sinceră, cred că de multe ori se și elimină această posibilitate de alte partipriuri, ca să nu spun altfel, de alte jocuri de interese, cu anumite edituri.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Aurel Vainer s-a înscris de mult. Domnul Calimente, domnul Știucă.

 
   

Domnul Aurel Vainer:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Este o lege a mileniului trei, ne aflăm în mileniul trei și nu putem decât să susținem o astfel de intenție, de a pune pe internet, pe acces extrem de larg, manualele școlare.

V-aș mai da încă un argument, ne îndreptăm spre societatea cunoașterii și e bine să înlesnim cunoașterea pe canalele cele mai moderne și cele mai largi răspândite.

Încă un argument, dați-mi voie să spun că oameni care s-au format în învățământ cu ani și ani în urmă, pot, dacă butonează pe un calculator, să afle ce se mai învață și cum se învață în învățământul de astăzi.

După opinia mea, este o lege foarte utilă, binevenită pentru vremurile în care ne aflăm și pentru țintele pe care vrem să le atingem. Personal, susțin, și colegii mei, atâți cât sunt în sală, susțin această lege. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Domnul deputat Calimente, se pregătește domnul deputat Știucă. V-aș ruga, pe toți care urmați, să încercați să fiți cât mai conciși.

 
   

Domnul Mihăiță Calimente:

Scurt, domnule președinte.

Sigur, așa cum au spus și colegii mei din grupul parlamentar, noi susținem acest proiect de lege. Eu vroiam, mai mult, însă, pe procedură, într-un fel, să intervin, în sensul în care, aici, am auzit, și de la doamna președintă a comisiei, că s-a pronunțat că s-ar putea să fie suspiciuni...

Aș propune ca, de fiecare dată când în Camera Deputaților se dezbate un proiect de lege, un reprezentant al D.N.A.-ului să stea acolo, să ne dea aviz de legalitate. Și, în general, pe toate legile, D.N.A.-ul, de acum, să ne dea aviz de legalitate și să desființăm Consiliul Legislativ, ca să nu mai avem problemele pe care le avem în aceste zile.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, cred că ați spus-o la supărare, nu am cum să fac o asemenea propunere.

Domnul deputat Știucă.

 
   

Domnul Alecsandru Știucă:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Nu aș fi intervenit, dacă nu aș fi aflat un punct de vedere al unui coleg de al nostru, care se situează în afara realității învățământului. Un mare câștig al învățământului nostru îl reprezintă manualele alternative. Asta presupune posibilitatea de a opta pentru un manual.

Vă informez, stimați colegi, că această funcție a opțiunii, la ora actuală, în învățământul românesc, nu are efect, pentru că banii sunt limitați, resursele sunt limitate, manualele sunt luate într-un număr, în limita acestei sume, iar elevii nu pot opta pentru o variantă sau alta, ci pentru cele care sunt în școală, adică, o variantă sau două variante de manuale. Aceasta înseamnă limitarea accesului elevilor și al profesorilor la variantele și la temele care există în manualele alternative.

Eu cred că nu trebuie să avem nicio rezervă, acesta va fi viitorul, manualul virtual. E adevărat că la ora actuală acesta se adresează unui număr restrâns de copii, pentru că nu toți au posibilitățile, dar reprezintă o șansă, un pas spre ceea ce va trebui să devină realitate firească a învățământului românesc.

Voi susține această lege.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Epuizându-se dezbaterile generale, trecem la dezbaterea proiectului de lege, începând cu titlul acestuia. Vă rog să urmăriți raportul comisiei, care propune modificarea acestuia.

Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul comisiei? Nu. Votat în unanimitate.

La art. I, partea introductivă, comisia, prin pct. 2, are un amendament. Dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate.

La pct. 3, comisia propune amendarea art. 147 alin. (1), așa cum a fost propus de către inițiatori, urmăriți, vă rog, amendamentul 3. Adoptat textul comisiei.

Pentru alin. (2), comisia a propus eliminarea. Dacă aveți obiecțiuni la propunerea de eliminare? Nu. S-a eliminat textul alin. (2).

La alin. (3), aceeași propunere de eliminare, din partea comisiei. Dacă aveți obiecțiuni? Nu. Eliminat acest text.

Art. II al propunerii legislative este, de asemenea, ușor amendat de către comisie, pentru rigurozitatea denumirii legii, urmăriți amendamentul 4. Nu sunt obiecțiuni. Adoptat.

Vom supune legea votului final.

Aș ruga reprezentanții grupurilor parlamentare să-și invite toți colegii în sală, pentru că, la ora 12, avem o prezență importantă, Președintele Camerei Deputaților din Republica Chile, și vom face un mic intermezzo în dezbaterile de astăzi.

Până atunci, să continuăm.

La pct. 16, 17 și 18, nu avem încă rapoartele de la comisii.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.129/1992 privind protecția desenelor și modelelor industriale (rămas pentru votul final).  

Și atunci, ne vom opri la pct. 19, Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.129/1992 privind protecția desenelor și modelelor industriale.

Proiectul a fost respins de Senat.

Suntem în prezența unei legi organice.

Comisia noastră pentru industrii propune adoptarea.

Dau cuvântul inițiatorului și apoi domnului președinte al Comisiei pentru industrii, domnul deputat Iancu Iulian.

   

Domnul Alexandru Cristian Ștrenc (director general adjunct, Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul de lege are ca obiect modificarea și completarea Legii nr. nr.129/1992 privind protecția desenelor și modelelor industriale, cu modificările aduse în 2002 prin Legea nr. 585.

De la început, dorim să precizăm că în prezent protecția acordată desenelor și modelelor industriale este compatibilă cu normele comunitare în domeniu. Vă propunem aceste amendamente dat fiind obligațiile României de transpunere totală a Directivei 98/71 și adaptarea totală la regulamentele privind desenele și modelele industriale.

Câteva principale caracteristici ale amendamentelor pe care vi le supunem atenției: corecturi în terminologia utilizată în legislația națională în vigoare, în particular, eliminarea sintagmei "industrial" inclusiv în titlul legii, pentru a o compatibiliza cu directiva și regulamentul; fără a aduce modificări esențiale în procedura de acordare a certificatului de desen și model industrial, proiectul modifică unele termene pentru procedura de examinare, în scopul scurtării procedurii de eliberare a certificatului; de asemenea, introducem, datorită evoluțiilor recente, posibilitatea depunerii electronice a cererii de desen și model industrial; aducem, de asemenea, unele modificări în ceea ce privește perioada de protecție, care, în total, durează la fel, 25 de ani, dar, de la termenul inițial de 5 ani cu posibilitate de reînnoire, se propune termenul inițial de 10 ani cu posibilitate de reînnoire pe trei perioade succesive de 5 ani; și, în fine, dar nu în ultimul rând, poate chiar în primul rând, ca efect al aderării României la Uniunea Europeană, recunoașterea extinderii efectelor desenelor și modelelor industriale comunitare pe teritoriul României, proiectul de lege introduce dispoziții privind luarea în considerare.

Proiectul de act normativ a fost avizat în această formă de Consiliul Legislativ și s-a întocmit un raport favorabil, fără amendamente, de către Comisia economică.

De asemenea, am fost de acord cu amendamentele făcute de Comisia pentru industrii și servicii a Camerei Deputaților.

Din aceste considerente, vă rugăm respectuos să fiți de acord cu proiectul de lege în forma actuală, spre a fi supus adoptării plenului. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule președinte Iulian Iancu, vă rog să vă prezentați raportul.

 
   

Domnul Iulian Iancu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru industrii și servicii a fost sesizată pentru dezbaterea în fond cu proiectul de lege menționat. În fapt, este vorba despre un punct de vedere al dreptului comunitar, proiect de lege care se încadrează în acquis-ul comunitar ce stabilește politica privind regimul proprietății intelectuale, domeniu care s-a impus din ce în ce mai mult, determinat de apariția unor noi tehnici, tehnologii și servicii, precum și de extinderea și dinamizarea pieței interne.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât în unanimitate adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumim.

La dezbateri generale, dacă dorește cineva să intervină? Nu există solicitări.

Vă rog să urmăriți raportul comisiei. Și să fiți de acord ca atunci când vor intra în sală Președintele Camerei Deputaților din Republica Chile și președintele nostru să întrerupem puțin dezbaterile, pentru a-i permite distinsului nostru oaspete să se adreseze Camerei Deputaților.

La titlul legii și la art. 1 comisia nu a avut amendamente, dacă aveți dumneavoastră? Nu sunt. Votate în unanimitate.

La art. 1, comisia, de asemenea, nu are amendamente. Viu.

La art. 2, urmăriți amendamentul 5. Nu sunt obiecțiuni. Admis amendamentul 5, modificat art. 2.

La art. 3, vă rog să urmăriți amendamentul 6, care începe de la pag. 7. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 6? Nu. Modificat art. 3.

Art. 4. Comisia propune abrogarea acestuia prin amendamentul 7. Dacă aveți obiecțiuni la amendament? Nu. Adoptat amendamentul, abrogate art. 4, 6 și 7, nu numai 4, deci.

Îmi cer iertare, prin amendamentul 7, în proiectul de lege se propunea abrogarea art. 4, 6 și 7, comisia vă propune numai abrogarea art. 4.

Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 7? Nu. Votat în formula pe care v-am prezentat-o.

Prin amendamentul 8, comisia propune modificarea art. 5. Dacă aveți obiecțiuni? Art. 5 se modifică în mod corespunzător.

Prin amendamentul 9, comisia propune abrogarea art. 6. Nu sunt obiecțiuni. Se abrogă art. 6.

Prin amendamentul 10, se propune abrogarea art. 7. Se abrogă art. 7, nefiind obiecțiuni din partea dumneavoastră.

La art. 8, urmăriți amendamentul 11. Adoptat amendamentul 11.

Titlul cap. II. Urmăriți amendamentul 12. Adoptat titlul potrivit acestui amendament.

Art. 9. Urmăriți amendamentul 13, care se întinde de la pag. 10 până la pag. 12. Adoptat amendamentul 13, se modifică în mod corespunzător art. 9.

Art. 10. Urmăriți amendamentul 14, care începe la pag. 12 și merge până la pag. 13. Dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt. Modificat art. 10 potrivit amendamentului 14.

Art. 11. Urmăriți amendamentul 15. Adoptat amendamentul, modificat art. 11.

Art. 12. Urmăriți amendamentul 16. Adoptat amendamentul, se modifică în mod corespunzător art. 12.

La art. 13, urmăriți amendamentul 17. Adoptat amendamentul, modificat textul art. 13.

Art. 14. Urmăriți amendamentul 18. Adoptat amendamentul, se modifică în mod corespunzător art. 14.

Art. 15. Vă rog să urmăriți amendamentul 19. Adoptat acest amendament.

La art. 16, urmăriți amendamentul 20 de la pag. 18. Adoptat amendamentul.

Art. 17, amendamentul 21. Adoptat amendamentul.

Art. 18, amendamentul 22. Adoptat.

Art. 20, amendamentul 23.

O să se prezinte înalții oaspeți, vă rugăm să-i lăsăm să se așeze și pe urmă îi salutăm.

Urmăriți și art. 22, amendamentul 24, art. 23, amendamentul 25. Nu sunt obiecțiuni. Se adoptată.

Art. 24, amendamentul 26. Adoptat.

Art. 25, amendamentul 27. Adoptat.

Art. 26, amendamentul 28.

Art. 27. Urmăriți, vă rog, amendamentul de la pag. 23. Adoptat.

Amendamentul 29, dacă aveți obiecțiuni? Nu. Adoptat.

Amendamentul 30? Adoptat.

Amendamentul 31 cu privire la art. 28? Adoptat.

Amendamentul 32? Adoptat. Modificat textul art. 30.

Amendamentul 33? Urmăriți pag. 28. Adoptat.

Amendamentul 34? Adoptat.

Amendamentul 35?Adoptat.

Amendamentul 36? Adoptat.

Amendamentul 37? Adoptat.

Amendamentul 38? Adoptat.

Amendamentul 39? Adoptat.

Amendamentele 40, 41? Adoptate amândouă.

Amendamentul 42? Adoptat.

Amendamentul 43? Adoptat.

Amendamentul 44? Adoptat.

Amendamentul 45? Adoptat.

Amendamentul 46? Adoptat.

Amendamentul 47? Adoptat.

Ne oprim aici, la amendamentul 48.

 
Alocuțiunea domnului Patricio Walker Pricto, președintele Camerei Deputaților din Republica Chile.  

(Intră în sală membrii delegației Camerei Deputaților a Republicii Chile, însoțiți de domnul Bogdan Olteanu, președintele Camerei Deputaților.)

Stimați colegi,

Ne vizitează, și suntem onorați pentru acest lucru, o delegație a Camerei Deputaților din Republica Chile, condusă de domnul Patricio Walker, președintele acesteia. Să-l salutăm. (Aplauze. Deputații prezenți se ridică în picioare, pentru a-i saluta pe oaspeții chilieni.) Mulțumesc.

Domnul președinte Bogdan Olteanu îl va prezenta pe înaltul oaspete și, în acest scop, îi dau cuvântul.

   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Excelența Voastră, Domnule Președinte al Camerei Deputaților din Republica Chile,

Stimați oaspeți,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Avem onoarea și marea bucurie de a saluta vizita oficială în România a delegației parlamentare chiliene, condusă de domnul Patricio Walker Prieto, Președintele Camerei Deputaților din Republica Chile. (Aplauze.)

Urăm astăzi bun-venit unuia dintre cei mai tineri și mai activi președinți de Parlamente din lume, care, la numai 39 de ani, reprezintă cu succes statul chilian.

În 1998 este ales pentru prima dată deputat, urmând să obțină cu același succes încă două mandate succesive. La 20 martie 2007 este ales președinte al Camerei Deputaților a Parlamentului chilian, fapt pentru care îi adresăm acum felicitări și, din nou, bine ați venit, domnule președinte, în România! (Aplauze.)

Vizita de astăzi ne oferă prilejul pentru a transmite salutul nostru călduros reprezentanților Republicii Chile și poporului chilian.

Doresc să folosesc și acest prilej pentru a exprima încă o dată satisfacția părții române pentru convorbirile deosebit de constructive pe care le-am avut cu dumneavoastră, domnule președinte, și cu autoritățile chiliene, cu ocazia vizitei pe care am efectuat-o în vara aceasta în minunata dumneavoastră țară. Vă mulțumim pentru ospitalitatea, căldura și atenția cu care am fost primiți.

Vizita dumneavoastră ne oferă prilejul pentru a readuce în atenție obiectivele noastre comune, scopurile ce nu unesc, chiar dacă distanța geografică ne desparte. Am descoperit că suntem mult mai aproape, că avem similitudini, că obiectivele noastre converg.

Tocmai de aceea, astăzi afirm fără tăgadă că strângerea legăturilor parlamentare dintre România și Republica Chile trebuie văzută în contextul mult mai larg al dezvoltării relațiilor dintre Uniunea Europeană și America Latină. România este în momentul de față un partener de încredere al Republicii Chile în Uniunea Europeană, un factor de succes în fructificarea acordului de asociere pe care Chile îl are cu Uniunea.

Energia și dinamismul economic al celor două țări pot da forță demersului comun ce promovează comerțul liber și neîngrădit, libertățile și drepturile individuale, precum și unei acțiuni comune de luptă împotriva încălzirii globale, fenomen care afectează cele două țări în egală măsură. Astfel, Chile poate considera că are un nou prieten în cadrul Uniunii Europene, România poate fi privită ca o poartă de intrare a mesajelor și inițiativelor venite din Chile către Uniunea Europeană, iar țările noastre au aceleași idei privind comerțul internațional și vedem dezvoltarea economică bazată pe inițiativa privată.

De asemenea, pe lângă cadrul general de dezvoltare a relațiilor din cadrul Uniunii Europene, România și Chile trebuie să recunoască și să fructifice oportunitățile deschise de întărirea relațiilor bilaterale. Astfel, Portul Constanța și Marea Neagră pot reprezenta o cale de intrare a comerțului chilian în Europa Centrală și de Sud - Est, iar poziția geografică, influența politică și economică a Republicii Chile este un punct de atracție al comerțului românesc în America Latină.

Nu trebuie să uităm că cele două țări sunt state în plină dezvoltare. Putem învăța din experiența reciprocă, putem folosi expertiza fiecăreia în domenii de interes major, precum reforma sistemului de pensii, reforma învățământului sau reforma fiscală. Chile oferă o experiență bogată în aceste domenii, fiind statul care a implementat cu succes sistemul de pensii private, domeniu în care România se află acum în plină dezvoltare.

Domnule președinte,

Stimați invitați,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Vă propun să intensificăm eforturile noastre de cooperare bilaterală, atât în planul diplomației parlamentare, pentru a găsi o cale de acțiune comună în ceea ce privește protecția mediului și reducerea efectelor încălzirii globale. Este momentul ca în acest scop să construim alianțe ce transced interesele politice sau economice, alianțe care să urmărească binele comun al cetățenilor lumii.

Dacă vom construi separat sau dacă vom ignora amenințările asupra mediului înconjurător vom lăsa moștenire copiilor noștri o lume mistuită de secetă, cu anomalii climatice, în care omul se va adapta tot mai greu. Este momentul ca Europa și America Latină să contribuie decisiv la protejarea mediului înconjurător, să dovedim că România și Chile pot da forță unei acțiuni coerente.

În vederea atingerii obiectivelor comune pe care ni le propunem, diplomației parlamentare îi va reveni cu siguranță un rol esențial. De aceea subliniem o dată în plus necesitatea și utilitatea contactelor parlamentare bilaterale la nivelul conducerii forurilor legislative român și chilian, al comisiilor de specialitate, precum și al grupurilor parlamentare de prietenie.

Stimate domnule președinte,

Cu convingerea că vizita dumneavoastră în România va contribui la strângerea pe mai departe a colaborării dintre țările noastre, punând încă o dată în evidență importanța diplomației parlamentare pentru întărirea prieteniei dintre popoarele român și chilian, precum și pentru promovarea intereselor noastre comune, permiteți-mi ca, înainte de a vă invita să luați cuvântul, să vă înmânez Medalia Camerei Deputaților a Parlamentului României și să vă doresc bun venit! (Aplauze.)

(Domnul președinte Bogdan Olteanu îi înmânează medalia înaltului oaspete chilian. Cei doi președinți își strâng mâinile.) (Aplauze.)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Acum, stimați colegi, permiteți-mi să-l invit pe domnul președinte Patricio Walker să ne prezinte o scurtă alocuțiune.

 
   

Domnul Patricio Walker Prieto:

Excelența Voastră, Domnule Bogdan Olteanu,

Onorabili membri ai Parlamentului și membre ale Parlamentului,

Domnule ambasador al Chile,

(În limba română) Bună dimineața! (Aplauze.)

(În continuare, în limba spaniolă) Bună ziua!

Este o înaltă onoare să pot vorbi în fața Camerei Deputaților a României, vă mulțumesc profund pentru invitația pe care mi-a făcut-o domnul președinte în timpul vizitei sale în Chile. Și mulțumesc foarte mult și pentru această medalie, care ne umple de orgoliu pe toți chilienii.

Este bine pentru popoarele care ne-au dat un mandat ca reprezentanții lor să se întâlnească pentru a face schimb de experiență și a împărtăși ceea ce îi unește. Este bine ca într-o lume marcată de globalizare și interdependență parlamentarii din regiuni geografice atât de îndepărtate să ne întâlnim, pentru a împărtăși și a evalua problemele de care au parte cetățenii în general și cărora, de multe ori, trebuie să le dăm un răspuns concret.

Chile și România se află într-o lume care trăiește un proces din ce în ce mai intens de intercomunicare și interdependență și globalizare economică. Am venit să învățăm de la dumneavoastră, din procesul politic, economic și cultural pe care l-ați dezvoltat. Apreciem în mod profund ceea ce faceți în prezent și vă dorim să aveți un viitor prosper și promițător.

Țara mea are o strategie care este aprobată de principalii actori economici și sociali și care s-a dovedit de succes, deoarece deschiderea către economia globală a permis obținerea unor înalți indici de creștere, ceea ce a făcut să se reducă sărăcia de la 47% în 1989, la 13%, cât avem astăzi. Am dublat produsul intern brut în 16 ani.

Există un marcat consens național, când spunem că pentru o economie mică, precum cea chiliană, cel mai bun scenariu pentru îmbunătățirea condițiilor de creștere, muncă și bunăstare este integrarea cu grijă în curentele dinamice ale comerțului, finanțelor și tehnologiilor internaționale. În acest sens, acordurile de liber comerț permit reglementarea acestei integrări, care să ajute sectoarele cele mai sensibile să răspundă provocărilor pentru construcția de care avem nevoie.

În ultimii 17 ani am negociat acorduri de comerț liber cu cea mai mare parte a partenerilor noștri comerciali. Întâi, între 1990 și 1999, cu toate țările din America Latină și Canada, ceea ce înseamnă circa 30% din schimbul comercial al țării. Apoi, în 2002, s-au terminat negocierile cu Uniunea Europeană, Coreea și Statele Unite, iar în trimestrul I 2003 cu Asociația Europeană a Liberului Schimb. Astăzi, aproape 75% din comerțul exterior este reglementat de acordurile de liber comerț.

În plus, Chile a semnat aproape 50 de acorduri de promovare și protejare reciprocă a investițiilor, 37 de acorduri de transport aerian și 13 convenții pentru evitarea dublei impuneri. Și suntem interesați să finalizăm astfel de acorduri și cu România. Aceste negocieri, care impun o riguroasă gestiune macroeconomică și o stabilitate și întărire instituțională, au permis reducerea, încetul cu încetul, a vulnerabilității externe a economiei.

România, după ratificarea aderării, prin unanimitatea Parlamentului, a devenit, din 2007, membru cu drepturi depline al Uniunii Europene și a intrat în cel mai mare spațiu politic, economic și social din Europa, care se întinde de la Marea Neagră la Marea Nordului, unde circulă în mod liber persoane, capitaluri și tehnologii. Acestui spațiu îi aparținem împreună, în baza Tratatului de Asociere cu Uniunea Europeană, care ne deschide drumuri de înțelegere și cooperare în toate zonele de dezvoltare.

Împărtășim aceleași interese, în serviciul națiunilor noastre și, în particular, în serviciul cetățenilor noștri și al nevoilor lor. Suntem de acord să lucrăm împreună cu dumneavoastră pe tema mediului înconjurător și să ne angajăm în lupta împotriva încălzirii mediului. Și, de aceea, acceptăm cererea dumneavoastră, să colaborăm cu România în acest sens.

Relațiile noastre datează din 1911, prin stabilirea primului Consulat Onorific al Chile la București, iar, mai târziu, în 1925, s-a deschis prima ambasadă și a avut loc stabilirea formală a relațiilor diplomatice. Relațiile noastre s-au menținut atât de puternice încât, chiar și în cazul guvernului militar, nu au fost suspendate, așa cum s-a întâmplat cu restul țărilor din Europa de Est.

Domnule președinte,

România este cunoscută prin aportul său la cultura universală. Nume precum cel al antropologului și istoricului religiilor Mircea Eliade, dramaturgului Eugen Ionescu, scriitorului Emil Mihai Cioran, printre alții, au fost o mărturie clară a spiritului unui popor care nu a îngenunchiat în fața iraționalismului totalitar și a megalomaniei unui dictator și care, din decembrie 1989, și-a proclamat libertatea și dezvoltarea democratică, pe care noi o considerăm exemplară.

Cultura română derivă în mare parte din cea latină, cu adăugiri slave, maghiare, grecești, cu influență turcă. Poemele, poveștile populare, folclorul au avut un loc central în cultura română. Literatura română, arta și muzica au atins maturitatea în sec. al XIX-lea. Deși România a fost influențată și de tendințe occidentale divergente, cultura a rămas în mod fundamental română și a construit o identitate națională bogată.

Și noi, chilienii, suntem latini, deci, avem acest lucru în comun. Prin venele noastre curge sânge latin și spaniol.

Salut și modernitatea instituțiilor române. Astfel, Parlamentul, prin ratificarea în unanimitate a aderării, a făcut ca această țară, din 2007, să fie membră cu drepturi depline a Uniunii Europene.

Admirăm și indicii de creștere economică ridicați, care ating o creștere de aproape 5,5%.

Și, de asemenea, salutăm reforma sistemului de pensii, pe care o discutați astăzi. Noi, acum o lună, tocmai am aprobat o nouă reformă a pensiilor.

Din 1990, relațiile bilaterale cu țara mea au trecut printr-o întărire progresivă, ca rezultat al democratizării ambelor țări. De atunci, am avut vizitele fostului prim-ministru Petre Roman, în martie 1991, a secretarului de stat Gheorghe Tinca, în aprilie 1992, și, în mod special, vizita de stat pe care a efectuat-o Președintele Ion Iliescu în august 1993, în timpul primului său mandat. La aceste vizite trebuie să adăugăm vizitele miniștrilor de externe și ale membrilor Parlamentului în Chile, precum cea a Președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, în mai 2004.

De asemenea, cele mai înalte autorități chiliene au vizitat "Micul Paris", Bucureștiul. Au venit aici ministrul afacerilor externe al epocii, José Miguel Inssula, în iunie 1995, care, astăzi este secretar general al Organizației Statelor Americane, care a și semnat, cu acea ocazie, acordul de promovare și protejare reciprocă a investițiilor și a stabilit un mecanism de consultări politice între ambele țări; fostul ministru adjunct al apărării, Gabriel Gáspar; fostul ministru adjunct al afacerilor externe Cristian Barros; de asemenea, fostul președinte Andrés Sáldivar, al Senatului.

Fără îndoială că cele mai importante sunt vizitele la nivel de președinți de stat și, în cazul acesta este vorba de vizita fostului președinte Ricardo Lagos, în octombrie 2004, ocazie cu care s-au discutat teme ale agendei multilaterale, bilaterale, precum și pozițiile vizavi de Summitul Liderilor Progresiști, care a avut loc la Budapesta. Cu acea delegație a venit și fostul ministru de externe al Chile, Ignácio Walker, fratele meu mai mare, care mi-a vorbit de necesitatea de a aprofunda relațiile între statele noastre.

Diplomația parlamentară și-a ocupat, și ea, locul ei, pe care îl dezvoltăm în continuare. Trebuie să vă amintim vizita recentă în țara noastră a Președintelui Camerei Deputaților, domnul Bogdan Olteanu, între 29 iulie și 2 august anul acesta. Aceasta ne-a permis să avansăm în procesul de identificare a temelor politice de interes reciproc. Și trebuie să vă spun că discursul Președintelui Olteanu a fost foarte apreciat, atât de membrii Parlamentului, cât și de mediile de comunicare din țara noastră, a fost foarte bine primit de către membrii Parlamentului, președinția țării, de toată lumea.

Totuși, aceste relații politice ar trebui să ducă, în contrapartidă, la creșterea schimburilor comerciale. În 2006, exporturile chiliene către România au însemnat 11,9 milioane de dolari, din care 46% l-a reprezentat cuprul, restul fiind vin, carne și fructe. În ceea ce privește importurile din România, produsele românești care ajung în chile sunt anvelopele, produsele laminate din fier și produsele chimice.

Intrarea României în Uniunea Europeană ne dă ocazia să creștem volumul schimburilor, deci, astăzi, putem începe o agendă de lucru care să conducă la intensificarea relațiilor noastre. Chile are deplina disponibilitate în cooperarea în domenii de interes reciproc, în special în domeniul economic, al reformei și în ce privește modernizarea statului.

Chile este dispus să vă împărtășească experiența sa și să învețe de la dumneavoastră cum poți să fii un foarte bun partener. (Aplauze.)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Permiteți-mi să-i mulțumesc distinsului nostru oaspete, domnul Patricio Walker, să-l asigurăm că a produs o profundă impresie asupra noastră discursul domniei sale, ne-a cucerit prin aprecierile pe care le-a făcut la adresa României, prin buna cunoaștere a istoriei noastre, a valorilor noastre.

Îl asigurăm de aceleași sentimente față de Republica Chile, față de care ne leagă nu numai afinitatea latinității, ci multe alte lucruri, deși distanța dintre noi este mare. Îi împărtășim dorința de bună colaborare, de cooperare, îi împărtășim dorința de a intensifica rolul diplomației parlamentare pentru dezvoltarea și consolidarea relațiilor dintre statele noastre.

Domnule președinte Patricio Walker, vă mulțumim foarte mult și vă dorim în continuare o vizită nu numai plăcută, fructuoasă, dar și un sejur frumos, care să vă dea sentimentul prieteniei pe care românii îl au față de dumneavoastră. (Aplauze)

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.129/1992 privind protecția desenelor și modelelor industriale (rămas pentru votul final).  

Stimați colegi,

Permiteți-mi să reluăm dezbaterile. Mai avem încă 5 minute până la 12,30, când are loc votul final.

Ne-am oprit la amendamentul nr.48.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Amendamentul nr.49. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Amendamentul nr.50, cu privire la art.47. Votat amendamentul.

Amendamentul nr.51, privitor la art.48? Nu sunt obiecțiuni. Votat.

Amendamentul nr.52, cu privire la art.49. Nu sunt obiecțiuni. Votat.

Amendamentul nr.53, cu privire la art.51. Votat amendamentul, modificat textul.

Amendamentul nr.54. Votat amendamentul.

Amendamentul nr.55. Votat.

Amendamentul nr.56, cu privire la introducerea unui nou alineat la art.55.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Amendamentul nr.57. Votat în unanimitate.

Amendamentul nr.58. Votat în unanimitate.

Amendamentul nr.59. Votat în unanimitate.

Amendamentul nr.60. De fapt, aici nu avem un amendament; este pct.60 care propune păstrarea art.IV în aceeași formulă. Nu sunt obiecțiuni.

La pct.61, dacă aveți obiecțiuni? Comisia propune menținerea textului. Votat în unanimitate.

Vom supune votului final acest proiect de lege.

Dezbaterea Proiectului de Lege privind cerințele minime de siguranță pentru tunelurile situate pe secțiunile naționale ale Rețelei rutiere transeuropene (rămas pentru votul final).  

La pct.20 avem Proiectul de Lege privind cerințele minime de siguranță pentru tunelurile situate pe secțiunile naționale ale Rețelei rutiere transeuropene; lege ordinară.

Comisia pentru industrii și servicii să ia loc și reprezentantul Guvernului să prezinte acest proiect.

   

Domnul Septimiu Buzașu:

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare cerințele minime de siguranță pentru tunelurile situate pe secțiunile naționale ale Rețelei rutiere transeuropene.

Aceasta presupune o serie de măsuri, pornind de la geometria tunelului, modul în care este proiectat acesta, până la echipamentul de siguranță, indicatoare de circulație, gestionare a traficului, instruirea personalului.

În vederea menținerii unui echilibru între costurile mari pe care aceste măsuri le implică și necesitatea asigurării unui nivel minim de siguranță în operare, acest act normativ impune doar acele măsuri elementare de siguranță, fără de care utilizarea tunelurilor ar pune în continuare probleme serioase.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Iulian Iancu. Vă rog să prezentați, tot așa, pe scurt, proiectul.

 
   

Domnul Iulian Iancu:

Stimați colegi,

Comisia pentru industrii și servicii a fost sesizată pentru dezbaterea în fond.

Proiectul de lege transpune în legislația națională, prevederile Directivei nr.2004/1954 a Comisiei Europene privind cerințele minime de siguranță pentru tunelurile din Rețeaua rutieră transeuropeană.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Comisia juridică, de disciplină și imunități.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, în unanimitate, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege cu amendamente admise.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dorește cineva să participe la dezbateri generale?

Trecem la dezbaterea textelor legii.

Vă rog să urmăriți raportul comisiei.

La titlu, dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Art.1.

Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

La art.2, urmăriți amendamentul nr.3.

Votat amendamentul nr.3.

Urmăriți amendamentul nr.4, cu privire la art.3.

Amendamentul nr.4, cu privire la art.3, votat în unanimitate.

Amendamentul nr.5, cu privire la art.4.

O intervenție a domnului președinte Iancu.

 
   

Domnul Iulian Iancu:

Stimați colegi,

Doar o simplă modificare: s-a scăpat sintagma "națională" de la denumirea de autoritate administrativă.

Prin urmare, propunem, peste tot, în text, unde se va regăsi formula "autoritatea administrativă", să fie completată cu sintagma "națională".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Este o scăpare. Nici n-o mai supun votului. Rog staful tehnic să rețină.

La amendamentul nr.6? Votat în unanimitate.

Amendamentul nr.7, cu privire la art.6. Votat în unanimitate.

Amendamentul nr.8. Votat.

Amendamentul nr.9. Votat.

Amendamentul nr.10, cu privire la art.9. Nu sunt obiecțiuni. Din partea dumneavoastră? Nu sunt.

Pct.11, cu privire la art.10. Votat amendamentul.

Amendamentul nr.12, cu privire la art.11. Votat.

Amendamentul ...

Domnul președinte Iancu are o intervenție.

 
   

Domnul Iulian Iancu:

Da, o intervenție legată doar de completare pentru o claritate în text, simplificare și claritatea textului.

La art.12, pe pag.10, la finalul frazei - "prezentei legi", în loc de "își", continuăm cu "respectă dispozițiile acesteia".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Ați reținut.

Aveți obiecțiuni la această precizare de mai bună redactare? Nu.

Votat amendamentul nr.13, cu această observație.

Amendamentul nr.14, art.13. Votat.

Amendamentul nr.15, art.14. Votat.

Amendamentul nr.16, art.15. Votat.

Amendamentul nr.17, art.16. Votat.

Amendamentul nr.18, cu privire la art.17. Votat.

Amendamentul nr.19. Votat.

Pct.20. Urmăriți propunerea comisiei cu privire la Anexa nr.1. Adoptat.

Pct.21, Anexa nr.2.

Domnul deputat Iancu.

 
   

Domnul Iulian Iancu:

Domnule președinte, o ultimă intervenție - o eroare materială la Anexa nr.1. În text, în loc de "vehicule", vom scrie "lichide"; deci, "drenaj pentru lichide inflamabile și toxice".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

De acord, da?

Cu privire la Anexa nr.1, dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Anexa nr.2? Nu.

Am parcurs acest proiect de lege.

Îl vom supune votului final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea art.1 din Ordonanța Guvernului nr.63/2002 privind atribuirea sau schimbarea de denumiri (rămas pentru votul final).  

Stimați colegi,

Mai avem un singur proiect de adoptare. Celelalte proiecte înscrise pe ordinea de zi sunt de respingere.

V-aș ruga să fiți de acord să luăm și pct.21.

Rog Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic să prezinte raportul la Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea art.1 din Ordonanța Guvernului nr.63/2002.

   

Domnul Traian Constantin Igaș:

Consiliul Legislativ a avizat favorabil inițiativa legislativă. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea art.1 din Ordonanța Guvernului nr.63 din 2002 privind atribuirea sau schimbarea denumirii în sensul instituirii obligativității consultării pentru referendum a populației din unitățile administrativ-teritoriale.

Senatul a aprobat proiectul de lege în ședința din 13 iunie 2007.

Camera Deputaților este Cameră decizională, iar majoritatea membrilor comisiei susține aprobarea.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă, dintre dumneavoastră dorește cineva să participe la dezbateri generale? Nu.

Este și reprezentantul Guvernului, care dorește să intervină.

Poftiți, domnule ministru.

 
   

Domnul Marin Pătuleanu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Guvernul susține această inițiativă legislativă, cu două observații: una a fost preluată de comisie și înscrisă în textul proiectului de lege; insistăm la onorații deputați să preia și observația de la pct.2, întrucât propunerea legislativă cuprinde prevederi care vizează în mod direct autoritățile administrației publice locale, a căror punere în aplicare presupune și suportarea unor cheltuieli suplimentare din bugetele locale.

Având în vedere dispozițiile art.8 din Legea administrației publice nr.215/2001, republicată, semnalăm că, înainte de adoptarea oricărei decizii, ar trebui consultate structurile asociative ale autorităților administrației publice locale.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru, n-am înțeles. Propuneți vreo modificare a unui text?

 
   

Domnul Marin Pătuleanu:

Nu, domnule președinte. Deci, în punctul de vedere al Guvernului au fost două observații: una - cu privire la limitarea aplicabilității regulii referitoare la consultarea prin referendum și care a fost reținută de comisie și inclusă în textul proiectului de lege; și mai avem o observație cu privire la consultarea autorităților administrației, structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale, înainte de luarea unei decizii pe această linie.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Îl rog pe domnul vicepreședinte Mircea Dușa să ne spună ce se întâmplă cu această propunere, pentru că nu se regăsește în raportul comisiei.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Această inițiativă legislativă se referă la modul de schimbare de denumire a satelor. De exemplu, dacă se schimbă denumirea unui sat dintr-o comună, să nu se supună referendumului întregii comune denumirea acelui sat, ci numai satul care este în situația de a schimba denumirea.

Am ținut cont de observațiile făcute de Guvern. Sigur că dânșii mai propuneau ca, înainte de a adopta acest proiect de lege, să fie consultate și asociațiile, reprezentanții administrațiilor locale. Dar credem că este o inițiativă legislativă care vine în interesul administrației locale și elimină o barieră, aceea de a organiza referendum la nivelul întregii localități pentru a schimba denumirea unui sat.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule vicepreședinte, propunerea se regăsește în textul Senatului, deja. Ați operat ceea ce a propus Guvernul la Senat.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Exact, exact.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Bun. Ca să știe colegii noștri ce votează.

Stimați colegi,

Nefiind niciun fel de amendament, vom proceda potrivit art.106 din regulament, respectiv vom supune direct proiectul votului final, la sfârșitul listei de astăzi.

 
Supunerea la votul final:  

Am parcurs, până la această oră, care înseamnă sfârșitul programului de dezbateri și începerea votului final, 21 de proiecte, care vor constitui lista votului final de astăzi.

Rog staful tehnic să-mi prezinte lista și pe dumneavoastră, să vă pregătiți pentru vot. Rog liderii grupurilor parlamentare să-și invite toți colegii în sală și pe dumneavoastră vă rog să vă înregistrați prezența, ca să vedem cum stăm. Deci, am rugămintea, pentru toți colegii deputați, să-și înregistreze prezența.

Vă rog pe toți colegii să vă înregistrați prezența că, deocamdată, nu am ajuns nici la numărul de 182, câți ați semnat condica, și avem mai multe legi organice. Da, suntem aproape 200, vă rog încă un deputat, așa, să trecem de bariera psihologică.

Vă rog să mă urmăriți.

  Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului, semnat la București, la 6 septembrie 2006, la Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Coreea privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la București, la 7 august 1990; (adoptat).

La pct.1 avem Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului semnat la București, la 6 septembrie 2006, la Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Coreea privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la București, la 7 august 1990.

Suntem primă Cameră sesizată; lege ordinară.

Vă rog să vă pronunțați asupra acestui proiect.

Din 215 voturi exprimate, cu 211 voturi pentru, unul împotrivă, o abținere - adoptat.

  Proiectul de Lege pentru aderarea Guvernului României la Convenția Internațională privind Reglementarea Vânării Balenelor, adoptată la Washington, la 2 decembrie 1946 și la Protocolul la Convenția Internațională privind Reglementarea Vânării Balenelor, adoptat la Washington, la 19 noiembrie 1956; (adoptat).

Pct.2 - Proiectul de Lege pentru aderarea Guvernului României la Convenția Internațională privind Reglementarea Vânării Balenelor, adoptată la Washington, la 2 decembrie 1946 și la Protocolul la Convenția Internațională privind Reglementarea Vânării Balenelor, adoptat la Washington, la 19 noiembrie 1956.

Ecologiștii văd că protestează.

Vă rog să vă pronunțați prin vot. Este vorba de o lege ordinară. (Rumoare în sală)

Nu v-am dat cuvântul la explicarea votului, încă, pentru cei care vorbesc.

Din 219 voturi exprimate, 206 voturi pentru, 4 împotrivă și 7 abțineri - adoptat proiectul.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.61/2007 pentru reglementarea unor măsuri de punere în aplicare a Convenției privind constituirea Oficiului European de Poliție (Convenția EUROPOL); (adoptat).

Pct.3. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.61/2007 pentru reglementarea unor măsuri de punere în aplicare a Convenției privind constituirea Oficiului European de Poliție (Convenția EUROPOL); lege ordinară.

Vă rog să vă exprimați asupra acesteia.

Din 216 voturi exprimate, 211 voturi pentru, unul împotrivă, două abțineri - adoptat.

  Proiectul de Lege privind aprobarea aderării Consiliului Legislativ la Asociația Consiliilor de Stat și a Jurisdicțiilor Administrative Supreme din Uniunea Europeană; (adoptat).

Pct.4 - Proiectul de Lege privind aprobarea aderării Consiliului Legislativ la Asociația Consiliilor de Stat și a Jurisdicțiilor Administrative Supreme din Uniunea Europeană; lege ordinară.

Vă rog să vă pronunțați.

Din 219 voturi exprimate, 215 voturi pentru, niciun vot contra, o abținere - adoptat.

  Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între România și Republica Macedonia în domeniul asigurărilor sociale, semnat la București la 27 februarie 2006; (adoptat).

Pct.5 - Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între România și Republica Macedonia în domeniul asigurărilor sociale, semnat la București la 27 februarie 2006; lege ordinară.

Vă rog să vă pronunțați.

Din 220 de voturi exprimate, 207 voturi pentru, niciunul contra, două abțineri - adoptat.

  Legea pentru modificarea alin.(1) al art.9 din Legea contenciosului administrativ nr.554/2004, reexaminată ca urmare a deciziei Curții Constituționale nr.660 din 4 iulie 2007, publicată în M.Of.nr.525/2.VIII.2007; (adoptată).

Pct.6 - Legea pentru modificarea alin. (1) al art.2 din Legea contenciosului administrativ nr.554/2004, reexaminată ca urmare a deciziei Curții Constituționale nr.660 din 4 iulie 2007; lege organică.

Vă rog să vă pronunțați.

220 de voturi exprimate, 218 voturi pentru, niciun vot contra, două abțineri - adoptat.

  Proiectul de Lege pentru modificarea alin.(1) și (5) ale art.64 din Legea educației fizice și sportului nr.69/2000 (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie).

Pct.7 - Proiectul de Lege pentru modificarea alin. (1) și (5) ale art.64 din Legea educației fizice și sportului nr.69/2000; lege ordinară.

Vă rog să vă pronunțați.

Comisia a propus respingerea.

Deci, vă rog să vă pronunțați cu privire la respingerea acestui proiect de lege.

Propunerea de respingere a fost adoptată cu 138 voturi pentru, 67 s-au pronunțat împotriva respingerii, 4 abțineri.

   

La explicarea votului, domnul deputat Apostolache, din partea Grupului parlamentar al P.S.D.

 
   

Domnul Mihai Cristian Apostolache:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Care e și inițiatorul propunerii.

 
   

Domnul Mihai Cristian Apostolache:

Parlamentarii P.S.D. au votat împotriva propunerii comisiei, deoarece consideră în continuare faptul că sportivii campioni mondiali universitari merită, datorită eforturilor depuse, să primească la rândul lor renta viageră aferentă campionilor mondiali.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

 
  Propunerea legislativă privind modificarea și completarea art.101 din Legea nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic (adoptată propunerea de respingere).

La pct.8 - Propunerea legislativă privind modificarea și completarea art.101 din legea nr.128/1997 privind statutul personalului didactic.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a propus respingerea.

Vă rog să vă pronunțați asupra propunerii comisiei; lege organică.

S-a adoptat propunerea de respingere cu 205 voturi pentru, 7 împotrivă, 4 abțineri.

  Proiectul de Lege pentru modificarea alin. (3) al art.17 din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății; (adoptat).

9. Proiectul de lege pentru modificarea alin.(3) al art. 17 din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Lege organică.

Vă rog să vă pronunțați.

Din 221 voturi exprimate, 165 pentru, 51 împotrivă, 4 abțineri. Adoptat.

   

Domnul deputat Crăciunescu, din partea Grupului PNL, dorește să explice votul.

Voci din sală:

Nu este adoptat.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Cum să nu fie adoptat? 165 de voturi, am spus.

 
   

Domnul Grigore Crăciunescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să fiți atenți.

 
   

Domnul Grigore Crăciunescu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal n-a votat acest proiect de lege din următoarele considerente. Sănătatea are nevoie de specialiști și, pentru ca medicii să ajungă specialiști trebuie să treacă prin rezidențiat. Legea nr.95 privind reforma în sănătate a prevăzut ca acele locuințe construite prin ANL pentru medicii rezidenți să fie acordate numai medicilor rezidenți. Dacă aprobam acest proiect de lege care spunea că se pot atribui locuințe și pentru tineri specialiști din domeniul de sănătate, asta înseamnă medici specialiști, înseamnă asistenți, tehnicieni, laboranți. Și, la un moment dat, s-ar fi blocat, s-ar fi ocupat aceste locuințe pentru rezidenți și ei nu ar mai avea unde să locuiască. Deci am făcut o lege specială pentru această categorie de medici pentru că sunt cel mai puțin remunerați, au veniturile cele mai mici și, uneori, rezidențiatul ține, pentru anumite specialități, șapte sau opt ani.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Din partea Grupului PD dorește să explice votul domnul deputat Petru Movilă.

 
   

Domnul Petru Movilă:

Domnule președinte, mulțumesc, și mulțumesc tuturor celor care au susținut acest proiect de lege care nu face decât să coreleze denumirile programelor pe care le derulează Agenția Națională pentru Locuințe pentru medici rezidenți și tineri specialiști din sistemul de sănătate și dăm o mână de ajutor sistemului de sănătate ca să asigure locuințe la un preț mic, chirii mici, tuturor specialiștilor din sănătate, nu numai unora, după cum se trezesc cei care conduc azi sistemul de sănătate.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.36/2007 pentru abrogarea Legii nr.476/2003 privind aprobarea taxei de notificare a prelucrărilor de date cu caracter personal, care cad sub incidența Legii nr.677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date; (adoptat).

V-aș ruga să faceți liniște pentru a putea parcurge în continuare lista de vot.

Punctul următor, 10, proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.36/2007 pentru abrogarea Legii nr. 476/2003 privind aprobarea taxei de notificare a prelucrărilor de date cu caracter personal, care cad sub incidența Legii nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date.

Lege ordinară.

Vă rog să vă pronunțați.

Din 217 voturi exprimate, 204 pentru, 6 împotrivă, 5 abțineri. Adoptat proiectul.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.34/2007 pentru completarea Legii nr.3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului; (adoptat).

11. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.34/2007 pentru completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului.

Lege organică. Suntem Cameră decizională.

Vă rog să vă pronunțați.

Din 216 voturi exprimate, 211 pentru, 3 împotrivă, nicio abținere. Adoptat.

  Legea pentru completarea art.10 din Legea învățământului nr.84/1995, reexaminată ca urmare a cererii Președintelui României; (adoptată).

12. Legea pentru completarea art.10 din Legea învățământului nr.84/1995, reexaminată ca urmare a cererii președintelui României.

Lege organică.

Vă rog să vă pronunțați.

223 voturi exprimate, 215 pentru, 2 împotrivă, 4 abțineri. Adoptată.

  Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.495/2004 privind salarizarea și alte drepturi bănești ale personalului din administrația centrală a Ministerului Afacerilor Externe și de la misiunile diplomatice, oficiile consulare și institutele culturale românești din străinătate, reexaminată ca urmare a cererii Președintelui României; (adoptată).

13. Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 495/2004 privind salarizarea și alte drepturi bănești ale personalului din administrația centrală a Ministerului Afacerilor Externe și de la misiunile diplomatice, oficiile consulare și institutele culturale românești din străinătate, reexaminată ca urmare a cererii președintelui României.

Lege ordinară. Cameră decizională.

Vă rog să vă pronunțați.

Din 216 voturi exprimate, 154 pentru, 56 împotrivă, 4 abțineri. Fiind vorba de o lege ordinară, s-a adoptat.

  Proiectul de Hotărâre referitoare la raportul Subcomisiei de anchetă parlamentară privind cercetarea legalității retrocedării Castelului Bran și a procedurii de scoatere la vânzare a acestuia; (adoptat).

Punctul 14. Proiectul de hotărâre referitoare la raportul subcomisiei de anchetă parlamentară privind cercetarea legalității retrocedării Castelului Bran și a procedurii de scoatere la vânzare a acestuia.

Vă rog să vă pronunțați.

Din 223 voturi exprimate, 159 pentru adoptarea raportului, 56 împotrivă, 4 abțineri. S-a adoptat raportul. (Grupul parlamentar al PRM aplaudă.)

     

Domnul Marcu Tudor (din bancă):

Parlamentul a învins mafia!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Calimente. V-aș ruga să începeți istoria ceva mai devreme, că data trecută ați început-o tocmai de la teutoni.

 
   

Domnul Mihăiță Calimente:

Explicarea votului, domnule președinte, nu despre ceea ce nu se știa.

Grupul Partidului Național Liberal, respectându-și programul de guvernare, respectă proprietatea și este pentru restituirea acesteia, spre deosebire de colegii noștri, care au fost cu noi la guvernare, au avut același program, dar nu mai respectă nimic și pe nimeni.

Cred că, ceea ce s-a votat aici, oricum, va avea un alt sfârșit în justiție și îmi mențin propunerea pe care am făcut-o, ca daunele materiale pe care statul român le va suferi în urma votului exprimat, să fie recuperate de la cei care au votat astăzi în favoarea acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc. (Vociferări din partea Grupului parlamentar al PRM.)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna deputat Aurelia, pentru că este doamnă, și apoi domnul deputat Merce.

 
   

Doamna Aurelia Vasile:

Grupul parlamentar a votat pentru adoptarea acestei hotărâri a comisiei, privind vânzarea castelului Bran, și vreau să îi spun colegului meu că, dacă este de imputat, să plătească cei care au încălcat legea și care au înstrăinat un bun al întregului popor. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PRM.)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Merce, vă rog să luați cuvântul.

 
   

Domnul Ilie Merce:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vreau să mulțumesc, în mod sincer, colegilor care au votat acest raport și proiectul de hotărâre a subcomisiei de anchetă și să atrag atenția totuși că este un semnal de alarmă pozitiv, că totuși lucrurile încep să se îndrepte și că din ce în ce mai mulți colegi parlamentari rămân captivi armurii de partid antinațional și am asistat la scene de acest gen și la luări de poziții de acest gen din partea unui coleg a cărui soartă, personal, eu o deplâng.

Vă mulțumesc. (Aplauze și vociferări din partea Grupului parlamentar al PRM.)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Árpád Márton.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

În sesiunea actuală, în Parlamentul României se află doar o singură formațiune politică, care din '90 s-a declarat a fi de centru dreapta, care este membră a Partidului Popular European.

Ca atare, am votat în consecință, împotriva acestei hotărâri, care, așa cum antevorbitorul a spus mai înainte, denotă o întorsătură spre o situație dinainte de '89 sau de la începutul anilor '90. Declarațiile de la acest microfon denotă același spirit.

Îmi pare foarte rău însă că unii dintre colegii noștri, care, în acest interval de timp, în această sesiune, au devenit membri în Partidul Popular European, - tocmai la București s-a discutat posibilitatea ca domniile lor să acceadă în acest for de dreapta unde, printre altele, s-au enunțat niște suspiciuni cum că n-ar avea o poziție tranșantă de dreapta în domeniul retrocedărilor -, prin votul dat astăzi, denotă faptul că n-au ce căuta în această formațiune, ci locul lor este, firesc, acolo unde a fost, în stânga, pentru că votul dat astăzi de către domniilor lor este un vot firesc unui partid de stânga.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea dreaptă a sălii.)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

V-aș ruga să păstrați liniștea în sală, să-l ascultăm pe domnul deputat Ujeniuc; se pregătește domnul Dragoș Dumitriu și apoi ... lăsăm lista deschisă.

 
   

Domnul Dragoș Ujeniuc:

Stimați colegi,

Supărarea domnilor colegi de la Partidul Național Liberal și de la UDMR este oarecum justificată. Pentru că, iată, în mod sigur, noi am votat astăzi, cei care am votat pentru raport, am făcut-o din motive diferite.

N-am să fiu de acord cu motivarea, explicarea votului făcută de doamna Aura Vasile, care a apelat la sintagma "avut al întregului popor", ceea ce este străin cauzei în discuție, nici explicației date de domnul Merce.

Am să vă spun că aici, problema este una strict profesională, juridică. Proprietatea nu se pune în discuție, dreptul de retrocedare nu se pune în discuție, cred că așa trebuie tratată problema, însă amatorismul cu care s-a procedat la retrocedare și la punerea în vânzare este cel care a dus la votul, cel puțin al meu și al nostru, de astăzi. Pentru că am studiat cu atenție raportul și am observat ceea ce vă spun încă o dată: se desprinde că este vorba de amatorism; multe contradicții în ceea ce privește calitatea celor care au cerut retrocedarea, multe contradicții în ceea ce privește acceptarea succesiunii de către aceștia, deci totul s-a făcut în grabă, fără respectarea strictă a legii.

Este nevoie de întocmirea unui dosar pentru asemenea retrocedare de profesioniști, cu respectarea tuturor cerințelor legii și atunci, fără îndoială că soarta Castelului Bran nu va mai putea fi discutată de diletanți în probleme juridice. Adică noi, cu toții, putem fi diletanți; eu nu sunt specialist în materie de retrocedări, dar cert este că, din ceea ce s-a întâmplat cu această retrocedare, rezultă clar faptul că s-a procedat cu amatorism, și nu cu profesionalism.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Dragoș Dumitriu, domnul Titus Corlățean se pregătește.

 
     

Domnul Marcu Tudor (din bancă):

Tot ei? Ujeniuc în numele cui a vorbit?

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Fiecare grup are dreptul să-și explice votul final, stimați colegi.

Domnul Ujeniuc s-a pronunțat în numele independenților; eu am înțeles că a avut mandat de la colegii domniei sale.

Haideți, că mă obligați să prelungesc programul de lucru.

 
   

Domnul Dragoș Petre Dumitriu:

Stimați colegi,

Cine a citit raportul și a votat în cunoștință de cauză, evident, a votat pentru. La fel am votat și eu și colegii conservatori care au fost în sală.

În același timp, cei care cred că această cauză a fost pe muchie de cuțit, cred că nu se puteau aștepta de la niște parlamentari români să țină cu altcineva decât cu românii. Cei care au ținut cu cauze ale unor case de avocați sau a unor case nobiliare străine de poporul român n-au decât să sufere consecințele la vot.

În final, aș dori să le mulțumesc domnilor Tudor Mohora, președinte al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor și domnului deputat democrat Dumitru Puchianu, pentru curajul de a fi mers până la capăt cu această anchetă, această primă anchetă care are un rezultat final.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Titus Corlățean.

 
     

Domnul Marcu Tudor (din bancă):

M-a făcut diletant, am dreptul la replică. Acum liberalii, PSD-ul a vorbit.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vorbește în numele grupului. Doamna Aura Vasile a dat o replică.

 
   

Domnul Titus Corlățean:

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat a votat pentru adoptarea raportului comisiei și, așa cum spunea colegul mai devreme, este prima comisie care-și finalizează un raport privind o anchetă și este un lucru de subliniat.

Noi am votat pentru, pentru două argumente.

Unu: programul de guvernare al dreptei, la care au contribuit în egală măsură și PNL și PD și ceea ce constituie acum PLD, nu poate constitui pretext pentru încălcarea legii și a Constituției, în primul rând a art. 136 din Constituție.

În al doilea rând, dacă vorbim de dreapta și de stânga, ca social-democrați o spunem foarte clar: retrocedarea în natură, subliniez, în natură, fără discernământ, mai ales a unor obiective de patrimoniu național, care în speță ar fi trebuit să rămână la nivelul comunității locale, și vorbim de Castelul Bran, este o chestiune pe care noi, ca social-democrați, nu o putem accepta.

Pentru aceste motive, suntem de acord cu ceea ce comisia sugerează, ca instituțiile competente ale statului să se sesizeze și, încă o dată, Grupul social-democrat a avut perfectă dreptate să voteze în favoarea raportului comisiei.

Mulțumesc. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PSD.)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Drept la replică domnului Mohora, președintele comisiei, cu privire la calificativele care s-au făcut la adresa ...

 
   

Domnul Tudor Mohora:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Promit să fiu foarte scurt.

S-au spus, pe parcursul acestor zile, foarte multe lucruri. Eu aș vrea să subliniez în fața dumneavoastră în primul rând buna- credință pe care toți membrii subcomisiei de anchetă și membrii comisiei pe care o conduc au manifestat-o pe parcursul acestei cercetări.

Noi nu am făcut, așa cum s-a produs în plen, o dezbatere politizată, deși am fi putut; am tratat această chestiune din prisma strictă a respectării legii. Și trebuie să fie foarte clar: cred că demersul nostru este o provocare pe care o lansăm, pentru că legislativul în sine nu poate să facă o reparație în această operă de încălcare a legilor, el poate să atragă atenția instituțiilor care au fost nominalizate în cadrul hotărârii care a devenit astăzi, prin votul dumneavoastră din proiectul pe care l-am propus, hotărâre, poate să atragă atenția autorităților publice nominalizate să facă lumină în acest caz, spre folosul, așa cum spunea un coleg de-al meu, tuturor părților, inclusiv al moștenitorilor care au pretins acest bun.

Din această perspectivă mai vreau să fac o singură precizare. Pe domnii, care aici au spus că nu s-a votat raportul, îi rog să citească cu atenție punctul 1 al hotărârii, care precizează clar: "Se aprobă raportul subcomisiei de anchetă."

Domnilor, măcar în situații din acestea delicate, puneți mâna pe carte și citiți!

Vă mulțumesc foarte mult. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PSD.)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Tot un drept la replică, domnul Puchianu, președintele subcomisiei.

V-aș ruga să fiți conciși, stimați colegi, pentru că mai avem încă 15 proiecte de votat.

 
   

Domnul Ioan Dumitru Puchianu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Nu este un drept la replică, este, de fapt, o poziționare în care aș răspunde poate la întrebările multora dintre dumneavoastră; ce a dorit, în fapt, acest raport?

Acest raport a dorit și, în momentul de față, prin votul pe care l-ați dat, a realizat repunerea în legalitate și trimiterea hotărârii spre soluționare autorităților competente.

În rest, vorbind de poziționarea Partidului Democrat, un singur lucru vreau să spun, Partidul Democrat și eu personal, cât și colegii mei n-am avut în vedere decât respectarea legii. Am spus-o și în timpul dezbaterilor. Niciunul dintre colegi nu are ca idee și nu susține cumva o naționalizare sau să fie împotriva restituirii.

Dar, fac mențiunea că nu putem vorbi de acte reparatorii, care vin și încalcă legea, chiar și legea supremă, Constituția României.

De aceea, mulțumesc încă o dată tuturor autorităților și celor care au lucrat ca, în final să avem acest raport.

Vă mulțumesc tuturor.

Mulțumesc. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PSD.)

 
  Proiectul de Lege privind declararea neaplicării Regulilor uniforme privind Contractul de Utilizare a Infrastructurii în Traficul Internațional Feroviar (CUI), a Regulilor uniforme privind Validarea Normelor Tehnice și Adoptarea Prescripțiilor Tehnice Uniforme aplicabile Materialului Feroviar destinat utilizării în Trafic Internațional (APTU) și a Regulilor uniforme privind Admiterea Tehnică a Materialului Feroviar utilizat în Trafic Internațional (ATMF), cuprinse în Apendicele E, F și respectiv G la Convenția privind transporturile internaționale feroviare (COTIF); (adoptat).

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Următorul proiect pe care vi-l supun votului dumneavoastră: 15, Proiectul de Lege privind declararea neaplicării "Regulilor uniforme privind Contractul de Utilizare a Infrastructurii în Traficul Internațional Feroviar (CUI)", a "Regulilor uniforme privind Validarea Normelor Tehnice și Adoptarea Prescripțiilor Tehnice Uniforme aplicabile Materialului Feroviar destinat utilizării în Trafic Internațional (APTU)" și a "Regulilor uniforme privind Admiterea Tehnică a Materialului Feroviar utilizat în Trafic Internațional (ATMF)", cuprinse în Apendicele E, F și respectiv G la Convenția privind transporturile internaționale feroviare

Cine este pentru? Pardon, vă rog să votați cum doriți: pentru, împotrivă sau vă abțineri.

Din 202 voturi exprimate - văd că au plecat vreo 15 colegi, 199 pentru, niciun vot contra, o abținere. S-a adoptat.

   

V-aș ruga, șefii grupurilor parlamentare, să vă păstrați colegii în sală, pentru că mai avem legi organice.

 
  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.60/2007 privind modificarea Ordonanței Guvernului nr. 46/1998 pentru stabilirea unor măsuri în vederea îndeplinirii obligațiilor asumate de România prin Aderarea la Convenția internațională EUROCONTROL privind cooperarea pentru securitatea navigației aeriene și la Acordul multilateral privind tarifele de rută aeriană; (adoptat).

16. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.60/2007 privind modificarea Ordonanței Guvernului nr. 46/1998 pentru stabilirea unor măsuri în vederea îndeplinirii obligațiilor asumate de România prin Aderarea la Convenția internațională EUROCONTROL.

Lege ordinară.

Vă rog să votați.

Din 207 voturi exprimate, 206 pentru, niciun vot contra, nicio abținere, votat.

Celui care a observat că am sărit un rând îi spun că într-adevăr l-am sărit, dar am observat că ați înțeles despre ce este vorba.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.71/2007 pentru aprobarea Contractului de Finanțare dintre România, Banca Europeană de Investiții și Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. pentru finanțarea Proiectului privind reabilitarea drumurilor naționale etapa a VI<B>-</B>a, semnat la București, la data de 22 decembrie 2006; (adoptat).

17. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.71/2007 pentru aprobarea Contractului de Finanțare dintre România, Banca Europeană de Investiții și Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. pentru finanțarea Proiectului privind reabilitarea drumurilor naționale etapa a VI - a, semnat la București, la data de 22 decembrie 2006.

Lege ordinară.

Vă rog să vă pronunțați.

204 voturi exprimate, 202 pentru, niciun vot contra, o abținere. Adoptat.

  Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de securitate între Guvernul României și Guvernul Republicii Slovace privind protecția reciprocă a informațiilor clasificate, semnat la București, la 6 martie 2007; (adoptat).

18. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de securitate între Guvernul României și Guvernul Republicii Slovace privind protecția reciprocă a informațiilor clasificate, semnat la București la 6 martie 2007.

Din 204 voturi exprimate, 202 pentru, niciunul contra, o abținere și unul anulat. Adoptat.

  Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului Multilateral între Comunitatea Europeană și Statele Sale Membre, Republica Albania, Bosnia și Herțegovina, Republica Bulgaria, Republica Croația, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Republica Islanda, Republica Muntenegru, Regatul Norvegiei, România, Republica Serbia și Misiunea Administrației Interimare a Organizației Națiunilor Unite în Kosovo privind înființarea unei Zone Europene Comune de Aviație, adoptat la Luxemburg la 9 iunie 2006; (adoptat).

19. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului Multilateral între Comunitatea Europeană și Statele Sale Membre, Republica Albania, Bosnia și Herțegovina, Republica Bulgaria, Republica Croația, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Republica Islanda, Republica Muntenegru, Regatul Norvegiei, România, Republica Serbia și Misiunea Administrației Interimare a Organizației Națiunilor Unite în Kosovo privind înființarea unei Zone Europene Comune de Aviație, adoptat la Luxemburg la 9 iunie 2006.

Lege ordinară.

Suntem primă Cameră sesizată.

Vă rog să vă pronunțați.

Din 202 voturi exprimate, 199 pentru, un vot împotrivă, o abținere. Adoptat.

  Proiectul de Lege privind aderarea României la Protocolul din 1978 privind Convenția internațională din 1974 pentru ocrotirea vieții omenești pe mare (Convenția SOLAS), adoptat la Londra, la 17 februarie 1978, astfel cum acesta a fost modificat prin amendamentele din 1981, respectiv, 1988; (adoptat).

20. Proiectul de Lege pentru aderarea României la Protocolul din 1978 privind Convenția internațională din 1974 pentru ocrotirea vieții omenești pe mare (Convenția SOLAS), adoptat la Londra, la 17 februarie 1978, astfel cum acesta a fost modificat prin amendamentele din 1981, respectiv, 1988.

"Acesta", că este protocol; de fapt "aceasta" era, că este convenție, nu este protocol. Se mai întâmplă greșeli de tipar și în ultima fază a dezbaterilor.

Vă rog să vă pronunțați prin vot, avem în față o lege ordinară.

Din 204 voturi exprimate, 200 pentru, 2 abțineri, niciun vot contra, 2 s-au pierdut. Adoptat.

  Proiectul de Lege pentru aderarea Guvernului României la Acordul Internațional al Cafelei 2001, adoptat la 27 septembrie 2000, la Londra, prin Rezoluția nr.393 a Consiliului Internațional al Cafelei; (adoptată).

21. Proiectul de Lege pentru aderarea Guvernului României la Acordul Internațional al Cafelei 2001, adoptat la 27 septembrie 2000, la Londra, prin Rezoluția nr.393 a Consiliului Internațional al Cafelei.

Lege ordinară.

Din 199 voturi exprimate, 194 pentru, 5 abțineri. Adoptat.

La fiecare lege pierdem câte un deputat.

  Propunerea legislativă privind înființarea comunei Racșa, județul Satu Mare prin reorganizarea comunei Orașu Nou; (adoptată).

22. Propunerea legislativă privind înființarea comunei Racșa, prin reorganizarea comunei Orașu Nou, județul Satu Mare.

Lege organică.

Vă rog să vă pronunțați.

Din 203 voturi exprimate, 185 pentru, 16 împotrivă, o abținere. S-a adoptat.

  Propunerea legislativă privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției (nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru respingere);

23. Propunerea legislativă privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției.

Lege organică.

Se propune respingerea acestei propuneri de către comisie.

Vă rog să pronunțați asupra propunerii de respingere.

   

Domnul Mircea Valer Pușcă:

Domnule președinte,

Exact cum ați discutat la plen, conform ordinea de zi, se supune adoptarea, ca să se constate dacă există un număr suficient de voturi pentru susținere. Inclusiv titlul și articolele au fost supuse spre adoptare.

Deci urmează să supuneți adoptarea. Nu puteți să supuneți respingerea, atâta vreme cât plenul s-a pronunțat o dată pentru respingere. Citiți, vă rog, ordinea de zi.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg,

Iarăși discutăm despre nimic. N-am spus: se supune votului propunerea comisiei de respingere.

Având în vedere că a fost respins și titlul și cuprinsul, cum mă puteți obliga să supun votului propunerea de adoptare?

Vă rog, domnule Márton, dumneavoastră sunteți doctor și în actorie și în regulamente.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Dacă dumneavoastră supuneți votului respingerea, atunci, fiind un vot organic, dacă nu va întruni numărul de voturi necesar respingerii legii, atunci iarăși se va reîntoarce ca să o dezbatem, așa prevede regulamentul nostru. Este ilogic, dar singura formă regulamentară prin care putem să scăpăm de ea, este s-o supuneți votului pentru că nu va întruni numărul de voturi organic și atunci legea se consideră picată.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg,

Există o contradicție chiar între ceea ce ați spus dumneavoastră în intervenția anterioară, care a fost corectă, și ce spuneți acum. Doar dacă era vorba de propunerea comisiei procedam așa. Aici, potrivit Regulamentului, s-a respins propunerea respingerii și am trecut la dezbaterea pe texte, s-au respins și titlul și conținutul și atunci...

Mai dorește cineva să intervină?

Dacă vreți, supun votului și respingerea și adoptarea, ca să nu ne mai certăm pe... Chiar, serios, noi ne certăm pentru nimic.

Supun votului respingerea, în condiții de lege organică.

Vă rog să vă pronunțați.

(Conform afișajului, se înregistrează 195 deputați prezenți, 115 voturi pentru, 71 împotrivă, 6 abțineri, 3 voturi neexprimate.)

 
   

Grupul UDMR a vrut să demonstreze că are dreptate. Dar eu v-am propus să supun votului și propunerea de adoptare, să vedem...

Vă rog, domnule Marton.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Acest vot a întrunit 115 voturi. Au fost 75 împotrivă. Dacă Grupul UDMR are acest număr de deputați, foarte mult m-ar încânta.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Am vorbit în perspectivă. Când se va uni UDMR-ul cu...

Din sală:

...cu P.N.L.-ul.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Ați spus-o dumneavoastră.

Poftiți, domnule deputat. Președintele Comisiei pentru Regulament, ca să ne scoată din încurcătură.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Stimați colegi,

Noi când am modificat Regulamentul, mai țineți minte că am avut dezbateri foarte mari pe sintagma "respingerea respingerii". Este logic că în condițiile în care grupurile parlamentare, care sunt grupuri politice, n-au ajuns la un anumit consens ca să creeze o anumită majoritate, cum e cazul în speță...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog insistent, mai avem numai trei proiecte și pierdem cvorumul.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Bun. Explic după ce se termină cu votul, domnule președinte.

Problema este că acest proiect acum se reîntoarce la comisie pentru un nou raport.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Asta e soluția.

 
  Propunerea legislativă pentru modificarea art.174 din Legea învățământului; (adoptată).

24. Propunerea legislativă pentru modificarea art.174 din Legea învățământului.

Lege organică.

Vă rog să vă pronunțați.

Din 192 voturi exprimate, sunt 190 voturi pentru, unul împotrivă și o abținere. Adoptată.

  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.129/1992 privind protecția desenelor și modelelor industriale; (adoptat).

25. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.129/1992 privind protecția desenelor și modelelor industriale.

Lege organică.

Vă rog să vă pronunțați.

193 voturi exprimate, 190 pentru, unul împotrivă, 2 abțineri. Adoptat.

  Proiectul de Lege privind cerințele minime de siguranță pentru tunelurile situate pe secțiunile naționale ale Rețelei rutiere transeuropene; (adoptat).

26. Proiectul de Lege privind cerințele minime de siguranță pentru tunelurile situate pe secțiunile naționale ale rețelei rutiere transeuropene.

Lege ordinară.

Vă rog să vă pronunțați.

198 voturi exprimate, 196 voturi pentru, unul contra, nici o abținere. S-a adoptat.

  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea art.1 din Ordonanța Guvernului nr.63/2002 privind atribuirea sau schimbarea de denumiri; (adoptat).

27. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea art.1 din Ordonanța Guvernului nr.63/2002 privind atribuirea sau schimbarea de denumiri.

Lege ordinară.

Vă rog să vă pronunțați.

196 voturi exprimate, 192 voturi pentru, 2 voturi împotrivă, 2 abținere. Adoptat proiectul.

Vă mulțumesc.

   

Declar ședința închisă. Ne revedem joi, dacă nu cumva Biroul permanent spune altceva. Se prezintă moțiunea, n-are ce să spună. După-amiază, lucrări în comisii.

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 13,20.

 
       

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 21 februarie 2019, 23:54
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro