Leonida Lari-Iorga
Leonida Lari-Iorga
Ședința Camerei Deputaților din 25 septembrie 2007
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.127/05-10-2007

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
20-02-2019
18-02-2019
15-02-2019 (comună)
15-02-2019
14-02-2019 (comună)
13-02-2019 (comună)
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2007 > 25-09-2007 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 25 septembrie 2007

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.9 Leonida Lari-Iorga - pledoarie pentru drepturile inalienabile ale românilor basarabeni și bucovineni;

 

Domnul Ioan Oltean:

  ................................................

O rog pe doamna deputat Lari Leonida Iorga să vorbească la microfon. Și se pregătește domnul deputat Kovács Attila, din partea Grupului parlamentar al minorității maghiare.

Doamna Leonida Lari-Iorga:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Nu aș fi crezut vreodată că în Parlamentul României voi fi nevoită să apăr drepturile inalienabile ale românilor basarabeni și bucovineni. Este o ironie diabolică sau, pur și simplu, istoria se repetă pe alt cerc. Îmi amintesc, exact cum vorbeam în Parlamentul Republicii Moldova și în Parlamentul U.R.S.S., în 1988-1989, despre drepturile națiunilor la limbă, istorie, învățământ, cultură, chiar și armată națională, iată că mă poticnesc de situația de a repeta aceleași lucruri și pe teritoriul așa-zis "prietenos", favorabil nouă, lipsiților de țară, nu din voia noastră, ce mai, pe teritoriul fraților de sânge.

Ce-i mai nou, în mizericordia în care sunt împinși să înoate frații din Basarabia și Bucovina, după aproape douăzeci de ani de o independență precară, e faptul absolut condamnabil că nu pot trece Prutul, la părinți și copii, în genere, la neamurile de același sânge.

Și nu că Uniunea Europeană, prin comisarii săi, ar face presiuni asupra autorităților românești în această privință, însă și unul dintre forurile cele mai înalte din România, și anume, Senatul, scade șansa românilor desțărați, de a fi precum sunt, români. În van, unii politicieni, în Parlament, adresează întrebări inutile domnului Barroso, cu privire la reunificare. Ce are a răspunde omul, când Senatul României a respins recent un proiect de lege, de fapt de modificare a legii cetățeniei pentru românii basarabeni și bucovineni, semnat de mai mulți parlamentari independenți, printre care și eu?

Este o vorbă în popor: "Fă ordine în casa ta, după aceea caută și la curțile vecinilor!" Adică, cum vine treaba? Ne înfoiem în fața domnului Barroso, care, o fi el un foarte bun diplomat, dar nu cunoaște istoria României mai bine ca noi.

Problema nu e la UE! Problema națională, nerezolvată încă din cauza lașilor sau a vânduților, este acasă! Cine le dă dreptul senatorilor români să voteze împotriva unui drept din naștere al celor născuți din părinți români, în felul acesta prelungind chinul martirilor căzuți sub tăvălugul unui pact comunisto-nazist? Ce i-a determinat pe domnii senatori să-i pună sub aceleași legi draconice în ce privește cetățenia română, ca pe străini, pe frații lor de sânge, despre care țin cuvântări false doar de trei ori pe an: la 1 Decembrie, la 27 martie, la 28 noiembrie, sacrele zile ale unirii Basarabiei, Bucovinei și Ardealului cu Țara Mamă?

Însă orice decizie strâmbă are consecințele sale la fel de strâmbe, dacă nu și mai rău. Să luăm câteva din ele.

În domeniul culturii, anume, publicațiile și instituțiile de creație din Basarabia și Bucovina, care au fost primele ce au optat pentru limba și istoria românilor, sunt uitate, toate ajutoarele din România îndreptându-se în direcții necunoscute.

În domeniul învățământului, din 2.500 de locuri destinate copiilor basarabeni, de exemplu, s-a ajuns la numai 522, din cauza vizelor. La fel, din 100 de burse destinate copiilor bucovineni s-au depus doar 20 de dosare, iarăși, din cauza vizelor și a anunțului prea întârziat pentru înscriere. Reiese că nu au fost obținute aceste burse de studii pentru copiii din Basarabia și Bucovina, din simplul motiv că părinții și copiii lor nu au putut trece Prutul, pentru a depune dosarele în Țara Mamă.

Ce să mai vorbim? Am venit aici pentru Unire, dar am găsit dezbinare și poftă searbădă de înavuțire! Se laudă unii politicieni cu credința în Dumnezeu și-i vedem prin biserici, mănăstiri, pe la mai poate sărbătorile, ca să dea bine la alegători! Marii asceți autohtoni locuiau și în găuri de șarpe și în chilioare în munte, dar erau mai aproape de Dumnezeu decât simandicoșii de pe acest pământ!

Slavă Domnului, totuși, țara noastră, România, a fost binecuvântată de Papa Ioan Paul al II-lea drept "Grădina Maicii Domnului"! Și așa este!, datorită poporului român, creștin prin excelență.

Ar fi bine să ne întoarcem cu adevărat fața către lumină, stimați colegi! Atunci vom înțelege că nu au dreptate acei care iau dreptul la identitate al fraților lor de suflet și de sânge! Să nu făptuim și noi ceea ce s-a întâmplat în cazul biblic cu Iosif și frații săi!

Mulțumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, doamnă Leonida Iorga.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 21 februarie 2019, 2:19
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro