Vasile Filip Soporan
Vasile Filip Soporan
Ședința Camerei Deputaților din 25 septembrie 2007
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.127/05-10-2007

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
15-02-2019 (comună)
15-02-2019
14-02-2019 (comună)
13-02-2019 (comună)
13-02-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2007 > 25-09-2007 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 25 septembrie 2007

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.11 Vasile Filip Soporan - declarație politică intitulată "Ce alegem: să muncim mai mult și să câștigăm mai puțin sau să echilibrăm veniturile financiare cu veniturile salariale?";

 

Domnul Ioan Oltean:

  ................................................

Domnul Vasile Soporan este rugat să poftească la microfon și se pregătește domnul deputat Andrian Mihei, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal.

Domnul Vasile Filip Soporan:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Aș dori să prezint declarația politică intitulată: "Ce alegem: să muncim mai mult și să câștigăm mai puțin sau să echilibrăm veniturile financiare cu veniturile salariale?"

Fără să am pretenția de a spune lucruri noi, consider că, în momentul de față, când scena politică se încălzește peste măsură, prioritățile cetățenilor sunt altele decât cele impuse, dinamic și abil, pentru a se produce o schimbare a priorităților la nivel individual și, prin însumare, o modificare a percepției colective.

Situația economică a României se îmbunătățește, lucru recunoscut de Putere și Opoziție ca fiind o situație favorabilă. Din păcate, această stare este însoțită de un dezechilibru la împărțirea resurselor rezultate, dezechilibru care produce două Românii diametral opuse.

Dacă am fi corecți - și am pretenția că suntem - am face o prezentare exactă și obiectivă a situației din România. Care, din păcate, prezintă următoarele caracteristici: nivelul de trai se situează la 37% din media celor 25 de state ale blocului comunitar; produsul intern brut pe locuitor este de 4.500 de euro, față de media de peste 27.000 de euro a Uniunii Europene, România fiind pe poziția a 26-a în cadrul Uniunii Europene, reușind să depășească numai Bulgaria (Ungaria are 8.900 de euro/locuitor, Polonia are 7.000 de euro/locuitor, iar Cehia are 11.000 de euro/locuitor); deficitul bugetar este programat, în 2007, la 2,8% din p.i.b., față de 1,7% în 2006 și 0,9% în 2005; estimarea de cont curent pe 2007 se ridică la 15,8 miliarde de euro, adică 13,4% din p.i.b., ritmul de creștere a deficitului de cont curent fiind de 98% în primele 7 luni ale anului; datoria externă pe termen lung și mediu urcase, la 31 iulie 2007, până la 32,7 miliarde de euro, cu 15,3% peste nivelul de la sfârșitul anului trecut; aproape jumătate dintre salariați - 43%, și aproape 10% din populația totală a României se află în zona direct productiv și aducătoare de valoare adăugată: construcții și industrie, restul fiind bugetari sau angajați din zona de servicii, practic, 10% din populația României susține restul populației.

Factura aderării la Uniunea Europeană se prezintă astfel: suma achitată către Uniunea Europeană este de 751 milioane de euro, până la sfârșitul anului suma se va ridica la 1,17 miliarde de euro, iar suma primită de la Uniunea Europeană la sfârșitul lunii august fiind de 343 milioane de euro, practic, deficitul calculat este de 408 milioane de euro.

Repatrierile de venituri au fost de 3,5 miliarde de euro, cu 1 miliard mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Producția de grâu recoltată până la data de 22 august 2007 a fost de numai 3 milioane de tone, cu 44% mai redusă decât cea de 5,4 milioane de tone în 2006. Dacă raportăm producția la consumul intern, rezultă o diferență de 2 milioane de tone, care va fi achiziționată cu 0,5 miliarde de euro.

România se află pe ultimul loc în ceea ce privește implementarea Strategiei de la Lisabona, plan care urmărește transformarea Uniunii Europene în cea mai competitivă forță economică a lunii până în 2010. Strategia urmărește implementarea a 14 indicatori în domenii diverse: cercetare, administrație, infrastructură, mediu de afaceri, piața muncii, îmbunătățirea calității vieții prin gestionarea durabilă a resurselor, pentru a crește nivelul competitivității economice la cel din Statele Unite ale Americii și Japonia.

Conform acestor indicatori și unui studiu al unei importante firme de specialitate, cea mai competitivă economie este cea a Danemarcei, notată cu 8,5, iar cea mai puțin competitivă economie este cea a României, notată cu 3,4.

Așteptările privind inflația au fost modificate de la 4,2% la 4,5%, mai ales după creșterea puternică a prețurilor produselor alimentare din luna august.

Estimarea privind exporturile României pe 2007 a fost revizuită în jos cu 0,4 miliarde de euro, iar cea privind importurile a fost majorată cu 1,68 miliarde de euro.

Numărul salariaților cu salarii mai mici decât pragul de risc de sărăcie depășește 1,4 milioane, aproape 40% din totalul salariaților.

Având în vedere faptul că dezechilibrul în repartizarea resurselor creează mari probleme dezvoltării durabile a României, dar confirmă, în același timp, falimentul politicii de dreapta și adevăratul comportament, cel de opunere la transferul veniturilor financiare spre veniturile salariale, în sensul că nu ne putem atinge de actuala repartiție a veniturilor, practic, competitivitatea rămâne neschimbată, dacă ar exista un acord real și eficient, în care creșterea salariilor ar putea să fie compensată printr-o scădere a profiturilor financiare. Astăzi, deținătorii de capital, profitând și de un mediu specific dezvoltărilor speculative, au încasat an de an dividende, care au crescut de câteva ori, în schimb, creșterea salariilor s-a situat, cu mari eforturi, la nivelul procentelor.

În situația în care puterea de cumpărare a salariaților din partea inferioară a ierarhiei, dar și a unei părți a păturii medii este insuficientă, iar prelungirea duratei muncii se opune creării a noi locuri de muncă, consider că este necesară, în regim de urgență, o echilibrare între veniturile financiare și veniturile salariale. Această reechilibrare nu este operabilă de la sine, ci este nevoie de o nouă atitudine a statului și de noi acțiuni ale salariaților.

Pentru realizarea acestui obiectiv esențial pentru România, pentru a nu mai avea situația dramatică prezentată anterior, propun colegilor parlamentari, și în perspectiva construcției și aprobării bugetului consolidat al României, câteva din măsurile posibile: condiționarea susținerii guvernamentale; stabilirea contribuțiilor în funcție de bilanțurile sociale; repartizarea echilibrată a veniturilor, lucru ce ar determina o producție mai mare și obținută în alt mod (încetinirea cursei pentru rentabilitatea imediată ar face posibilă și viabilă realizarea proiectelor pe termen lung în domeniul investițiilor, cercetării și formării pe baze durabile a forței de muncă); o reformă fiscală stabilind o reală progresivitate a impozitului pe venit și o taxă efectivă pe plusvaloare și avere.

Practic, cetățenii României trebuie să aleagă între situația de munci mai mult și a câștiga mai puțin și situația de a avea fundamentul dezvoltării, prin echilibrarea veniturilor financiare cu veniturile salariale.

Vă mulțumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

Am rugămintea, la următorii vorbitori, să încercați să vă înscrieți în limita celor 3 minute. E neplăcut să intervin și să vă întrerup; ca să dăm posibilitatea cât mai multor colegi să ia cuvântul.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 18 februarie 2019, 6:45
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro