Plen
Ședința Camerei Deputaților din 8 octombrie 2007
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.134/18-10-2007

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2007 > 08-10-2007 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 8 octombrie 2007

  Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților.  

Ședința a început la ora 16,22.

Lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de doamna Daniela Popa și domnul Ioan Munteanu, secretari.

   

Domnul Valer Dorneanu:

Bună ziua!

Permiteți-mi, doamnelor și domnilor deputați, să declar deschise lucrările ședinței de astăzi a Camerei Deputaților, anunțându-vă, potrivit obiceiului, că din totalul celor 326 de deputați și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 185 deputați, 141 de parlamentari lipsesc, din care 42 deputați participă la alte acțiuni parlamentare.

Dați-mi voie, pentru început, să vă informez, potrivit art.94 din Regulamentul Camerei Deputaților, asupra documentelor care v-au fost distribuite pentru această săptămână: ordinea de zi pentru ziua de luni 8 octombrie și marți 9 octombrie; programul de lucru pentru perioada 8-13 octombrie; informare cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare al Curții Constituționale; lista rapoartelor depuse în perioada 2 octombrie - 8 octombrie 2007 de comisiile permanente sesizate în fond; Sumarul privind conținutul fiecărui Monitor Oficial al României, Partea I.

 
In memoriam: Antonie Iorgovan.  

Distinși colegi,

Înainte de a intra în ordinea de zi, v-aș ruga să-mi permiteți un scurt moment in memoriam, dedicat distinsului nostru coleg, profesorul și senatorul Iorgovan, care, cum știți, a plecat în aceste zile în veșnicie, a plecat pe un drum stelar fără întoarcere, ne-a părăsit prematur, dar a plecat în slavă și în glorie, spun eu, că a plecat cu conștiința datoriei împlinite. A fost dintre acei puțin aleși ai neamului care, din 1990 și până în prezent, a pus cărămidă de cărămidă la construirea edificiului statului de drept.

S-a proclamat a fi un om al Cetății, dar a fost mai mult decât atât, a fost un stâlp atât în familie, cât și în instituțiile pe care le-a onorat, în Curtea Constituțională, în Senat, în Comisia Constituțională, la facultate.

A fost un om extrem de muncitor, un om meticulos, un om inepuizabil, niciodată nu s-a limitat să emită păreri, niciodată nu s-a limitat să pună rezoluții, a fost dintre acei care punea mâna pe condei și așternea pe hârtie materialele care trebuia elaborate.

A fost un om riguros, studios, obsedat parcă de puterea argumentelor. Niciodată n-a încercat să-și impună argumentele în fața celorlalți, fără a avea dreptate. A fost un om drept, a iubit adevărul și l-a aclamat de multe ori cu fermitate, cu duritate. De asta a fost uneori și incomod.

A fost un bun român, deși această noțiune tinde să cadă în desuetudine. Cu firea sa înflăcărată și cu sângele provenind și din ramura sârbească a familiei sale, s-a dedicat cu putere și cu forță slujirii limbii române și a tuturor valorilor fundamentale ale națiunii române.

Ca profesor a scris tomuri întregi de tratate, materiale, a format mii de studenți, a lăsat o carieră didactică de excepție. A construit institute, a fost ctitor de facultăți, a construit, în afară de Constituția inițială și de Legea de revizuire a Constituției, cadrul juridic pentru Contenciosul Administrativ.

A avut un renume, de părinte al Constituției, l-a binemeritat. Pentru că, fără el, dacă țineți minte cum se desfășurau lucrările Adunării Constituante ale birourile permanente, Constituția n-ar fi ieșit fără zbaterea lui, fără mobilizarea pe care a făcut-o în rândul oamenilor de știință care l-au înconjurat în acea comisie.

Mi-l amintesc cu dragoste de felul cum s-a comportat, de data aceasta ca și simplu membru al Comisiei pentru revizuirea Constituției, mi-l amintesc în disputele lui politice și constituționale care au fost adevărate modele de dezbateri parlamentare. S-a implicat ca om de știință, ca parlamentar în dezbaterile publice, în mass-media și a fost un catalizator. A fost dinte acei cu putere de convingere care a știut să explice cetățeanului român ce e statul de drept și cum se votează legile.

Remarcabilă rămâne și activitatea sa de avocat. Deși, unii au încercat să-i denigreze această activitate cu etichetări, a fost un avocat extraordinar, în primul rând al cauzelor aparent pierdute din cauza abuzurilor celor aflați la putere. A fost un avocat și al celor fără mijloace materiale. Am fost la el în birou, când veneau oameni necăjiți care n-ar fi putut să-i plătească onorariul unui avocat celebru. Cu toate acestea, i-a angajat și i-a ajutat să câștige.

Iată, stimați colegi, câteva dintre calitățile unui om care lasă în urma sa nu numai regretele și aprecierile colegilor, ale prietenilor, dar și respectul adversarilor și m-am bucurat astăzi de acest respect care i-a fost manifestat. A lăsat în urma sa chiar și remușcările unora dintre cei care în loc să-i aprecieze eforturile și contribuțiile majore au încercat să-l denigreze sau chiar să-l sancționeze.

Acesta a fost omul Antonie Iorgovan, a stat drept în fața vieții, în fața strâmbătăților vieții și, de aceea, permiteți-mi să ne rugăm lui Dumnezeu să-l aducă în rândul drepților, acolo unde îi este locul și să-i asigure liniștea de care poate n-a beneficiat întotdeauna, pacea și seninătatea.

Dumnezeu să-l odihnească și să păstrăm un moment de reculegere, așa cum dumneavoastră ați și început în deplin respect și în amintirea iubitului nostru coleg.

Vă mulțumesc.

     

(Se păstrează un moment de reculegere.)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc foarte mult.

 
Informare privind demisia domnului Petru Călian din Grupul parlamentar al Partidului Conservator.  

Intrând în ordinea de zi, urmează o procedură... Domnul Călian.

   

Domnul Petru Călian:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Vă anunț că, începând de astăzi, îmi înaintez demisia din Grupul parlamentar al Partidului Conservator și din Partidul Conservator, urmând ca să-mi desfășor activitatea, pentru că nu-mi place să fiu singur, lucrez în echipă, în grupul parlamentar al Partidului Democrat.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Să lăsăm surpriza acestei declarații comentariilor ulterioare și v-aș ruga să purcedem la parcurgerea ordinii de zi aflată pe mesele dumneavoastră astăzi.

 
Propunerea legislativă pentru modificarea Legii învățământului nr.84/1995, cu modificările și completările ulterioare (retrimisă comisiei).  

Propunerea legislativă pentru modificarea Legii învățământului nr.84/1995, cu modificările și completările ulterioare. Lege organică. A fost înscris pe ordinea de zi în condițiile art.37 lit.c) și art.86 alin.(2) din Regulamentul Camerei Deputaților.

Domnul Marton dorește să facă o intervenție, vizavi de această propunere legislativă.

   

Domnul Francisc Márton Árpád:

Atât pct.2, cât și pct.3 au fost puse pe ordinea de zi, pentru că este singura modalitate prin care putem acorda comisiei în loc de 45 de zile un termen de 60 de zile și inclusiv plenului. Deci, solicit să fie retrimise comisiei ambele proiecte de lege și să le dăm, adică nouă să ne dăm un răgaz de 60 de zile pentru adoptarea legii. A fost un consens în Biroul permanent pentru această soluție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Este adevărat, consensul acesta trebuie confirmat și de plen. Dacă cineva dorește să facă vreo intervenție în legătură cu această propunere? Doamna Olguța Vasilescu, președinta comisiei de învățământ.

 
   

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Domnule președinte,

Și comisia susține amânarea și discutarea, rediscutarea practic în comisie a acestor două legi pentru că nu a fost timpul disponibil ca să ajungem să facem și un raport. Dar, pe de altă parte, vreau să rog Biroul permanent să dea dovadă și pe viitor de aceeași solicitudine, atunci când vine vorba de proiectele de lege ale comisiei de învățământ, cu atât mai mult cu cât, săptămânal, o zi este iarăși blocată cu statutul minorităților și, din această cauză, nu avem timp să terminăm proiectele de lege. Nu avansăm nici cu statutul minorităților pentru că nu este voință politică, asta trebuie să se știe foarte clar, dar, pe de altă parte, nu putem să avansăm nici cu proiectele pe care le avem în comisie și activitatea noastră este practic aproape blocată.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Domnul Marton Arpad a făcut o propunere comună de restituire la comisie pentru două proiecte aflate pe ordinea de zi. Eu sunt obligat să le pun la vot separat, așadar supun întâi propunerea de a se restitui Comisiei pentru învățământ propunerea legislativă pentru modificarea Legii învățământului nr. 84/1995.

Cine este pentru?

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, s-a votat restituirea la comisie, termen, așa cum s-a solicitat, 30 octombrie.

Stimați colegi,

Din sinteza pe care eu am prezentat-o de dragul câștigării timpului, am vorbit de două momente. Întâi problema restituirii proiectului la comisie, dar pentru ca aceasta să poată lucra, trebuia să modificăm și termenul constituțional de 45 de zile într-un termen de 60 de zile. Deci, votul dumneavoastră, pe care l-ați exprimat, a fost și pentru trimiterea la comisie și pentru prelungirea termenului constituțional de la 45 de zile la 60 de zile, dată fiind complexitatea acestei legi.

 
Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.128 din 12 iulie 1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare (retrimisă comisiei).  

Aceeași situație pentru proiectul de la pct.3, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.128 din 12 iulie 1997 privind statutul personalului didactic cu modificările și completările ulterioare. Deci, și aici se propune prelungirea termenului constituțional la 60 de zile și restituirea propunerii la comisie pentru a întocmi un raport. Dacă sunteți de acord și, vă rog, de această dată să vă pronunțați prin vot electronic.

Pregătiți-vă cartelele și înregistrați-vă prezența.

Da, putem începe votul. Vă rog să vă pronunțați asupra propunerii de restituire a propunerii la comisie și de prelungire a termenului constituțional la 60 de zile. Vă rog să vă pronunțați cu cartela electronică.

   

S-au pronunțat 108 prezențe, 102 sunt pentru restituire la comisie și prelungirea termenului constituțional.

V-aș propune ca termenul de redactare al raportului să fie de 30 octombrie, pentru a putea să facem și dezbaterea în plen.

De acord? Comisiile? Da.

Stimați colegi,

Deci, după ce la pct.2 și 3 am votat restituirea propunerilor la comisie, v-aș ruga înainte de a trece la pct. 4, să dăm cuvântul pentru un moment ceremonial domnului deputat Aurel Vainer.

 
Evocarea zilei de 9 octombrie - Ziua Holocaustului în România.  

Domnul Aurel Vainer:

Stimate colegi, stimați colegi,

Domnule președinte,

Îngăduiți-mi să vă rețin atenția câteva momente, mâine 9 octombrie este ziua Holocaustului în România. Această zi s-a stabilit printr-o hotărâre a Guvernului din 2004 și este al treilea an când se comemorează în această formă. Holocaustul din România a fost analizat pe larg de o comisie internațională care a ajuns la anumite concluzii. Aceste concluzii, pe scurt, ar însemna următoarele. Holocaustul în România a existat și a constituit o pagină întunecată din istoria țării noastre. Din păcate, multe vieți omenești s-au pierdut în acei ani ai dictaturilor antonesciană și legionară când sute de mii de oameni au fost trimiși pe un drum fără întoarcere pentru singura vină de a fi evrei. Lucrul acesta, după cum știți, s-a întâmplat în mai multe țări din Europa, iar în România rezultatele au fost dintre cele mai cutremurătoare. E vorba de cifre, cifre care încă se mai discută, dar este vorba de o realitate. Evreii din Bucovina de Nord și din Moldova au fost deportați în Transnistria, au avut loc pogromuri antievreiești, pogromul de la Dorohoi din 1940, apoi pogromurile de la București și de la Iași, încheiate cu foarte multe victime omenești. A existat apoi în partea ocupată de Ungaria sub dominația maghiară deportarea masivă a evreilor din Transilvania de Nord. Toate acestea au însemnat suferințe fără margini. Sigur că este un lucru care nu ne poate face plăcere, în primul rând, ca oameni. Om omorât de un alt om pentru lipsa unei vine, dacă doriți, foarte ipotetică, datorită sângelui care curge în vine și în această privință aș mai aminti că în holocaust au pierit și un număr însemnat de romi, care au fost deportați în Transnistria.

Ceea ce aș dori să relev, în continuare, este rolul pozitiv, rolul de luat în seamă al Parlamentului României care a legiferat încriminarea acțiunilor xenofobe antisemite, rasiste și de propagare a ideilor unor persoane care au adus prejudicii păcii și umanității. Este un fapt foarte pozitiv, România fiind una din țările care a adoptat o astfel de legislație, apreciată pe plan internațional.

În al doilea rând, însă am vrut să spun că din păcate...nu este prima lege din România care...

   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg,

Eu am crezut că faceți doar un anunț, nu o evocare atât de întinsă care s-ar putea să creeze contrareacție. Lucrul acesta ar fi trebuit să-l faceți dimineața. Acum, să vă limitați la evocarea datei de mâine.

 
   

Domnul Aurel Vainer:

Bun, am evocat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Da. Domnul deputat Rus. Ceea ce anticipam.

V-aș ruga, domnule deputat, dacă sunt probleme de fond, lăsați-ne pentru intervenții politice.

 
   

Domnul Ioan Aurel Rus:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sigur nu suntem la declarații politice.

Un singur lucru trebuie să spunem, că dacă mâine este evocată ziua holocaustului, acesta s-a produs în România când nu românii conduceau această țară, când Guvernul lui Horty masacrase o grămadă de români în Ardealul istoric și despre care noi nu putem vorbi oricând, dar... Sigur că da, Raul Șorban încerca să spună acest lucru, poporul lui Israel a suferit atunci, respectăm memoria acestora, dar să nu uităm și de românii noștri masacrați în Transilvania în urma Dictatului de la Viena. (Aplauze)

 
Reexaminarea Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr.355/2007 (rămasă pentru votul final).  

Domnul Valer Dorneanu:

La pct.4, Reexaminarea Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.3/2000 privind organizarea și desfășurarea Referendumului, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale.

Vă reamintesc, stimați colegi, că a fost prezentat raportul Comisiei juridice de disciplină și imunități. Dacă nu mă înșel, au avut loc și dezbateri "Deci, dezbaterile generale s-au prezentat, a fost prezentat și raportul comisiei. Neexistând obiecții la raportul comisiei, urmează ca, potrivit prevederilor regulamentare, să meargă mâine la votul final.

Vă mulțumesc.

Reexaminarea Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr.666 din 16 iulie 2007 (rămasă pentru votul final).  

La pct.5, Reexaminarea Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.128/1997, privind statutul personalului didactic, ca urmare a deciziei Curții Constituționale nr.666 din 16 iulie 2007.

Rog Comisia juridică, de disciplină și imunități să prezinte raportul cu privire al cererea de reexaminare.

   

Domnul Sergiu Andon:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Onorat prezidiu,

Doamnelor și domnilor colegi,

În conformitate cu art.134 alin.1 din Regulamentul Camerei Deputaților republicat, Comisia juridică, de disciplină și imunități a reexaminat dispozițiile Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.128/1997 privind statutul personalului didactic, ca urmare a deciziei Curții Constituționale nr.666/16 iulie 2007.

În timpul dezbaterilor din comisie, care au avut loc în ședința din 26 septembrie 2007, s-a formulat un amendament la textul legii, încercându-se punerea ei în acord cu criticile de neconstituționalitate deja hotărâte de Curte și comisia, cu unanimitate de voturi, a hotărât să supună acest amendament plenului Camerei Deputaților spre adoptare. Amendamentul figurează ca anexă la raport și repet, din punctul de vedere al comisiei, critica de neconstituționalitate este astfel înlăturată. Comisia a lucrat în cvorum legal, iar legea în raport cu obiectul ei face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dintre dumneavoastră cineva dorește să participe la dezbateri generale cu privire la acest proiect? Nu.

Dacă în privința amendamentului pe care comisia l-a propus prin raportul său, aveți obiecțiuni? Nu sunt.

În asemenea condiții, vom supune legea cerută a fi reexaminată votului dumneavoastră mâine.

 
Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni (retrimisă comisiei).  

La nr.6, Reexaminarea la cererea președintelui, a Legii privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni.

Comisia pentru drepturile omului este invitată să prezinte raportul său.

   

Domnul Ion Sasu:

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a fost sesizată spre examinare cu Legea privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni. Această lege adoptată de Cameră și de Senat a fost trimisă spre promulgare președintelui care a cerut reexaminarea sa. Senatul, în calitate de prima Cameră sesizată, a respins cererea de reexaminare și a adoptat proiectul de lege privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni în ședința din 13 iunie.

În conformitate cu prevederile art.61 din Regulamentul Camerei Deputaților, membrii comisiei au reluat dezbaterile asupra legii, având în vedere considerentele cererii de reexaminare și proiectul de lege adoptat de Senat.

Din numărul total de 16 membri ai comisiei au fost prezenți la dezbateri 12 deputați. La lucrări a participat ca invitat din partea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni din partea Ministerului Afacerilor Externe, domnul secretar de stat Gheorghiu.

În urma dezbaterilor și a punctelor de vedere exprimate de către membrii comisiei și de către invitat s-a ajuns la concluzia că Departamentul pentru Românii de Pretutindeni are în prezent o structură funcțională, iar trecerea sa în subordinea Guvernului ar crea din nou situații de disfuncționalitate și, deci, acesta trebuie organizat ca instituție în coordonarea Ministerului Afacerilor Externe.

Față de cele exprimate mai sus, membrii comisiei au hotărât cu unanimitate de voturi respingerea cererii de reexaminare și propun plenului Camerei adoptarea proiectului de Lege privind sprijinul acorda românilor de pretutindeni cu amendamentele admise în anexă. Ele decurg din rămânerea Departamentului în cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

În raport de conținutul și de obiectul său, legea face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

La dezbateri generale domnul Titus Corlățeanu ar fi primul în ordinea partidelor. Și-a exprimat dorința și distinsa dumneavoastră colegă Olguța Vasilescu.

 
   

Domnul Titus Corlățean:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimate colege, stimați colegi,

Am avut onoarea să fie unul dintre inițiatorii acestui proiect de lege a cărei necesitate sunt convins că este împărtășită de toți colegii parlamentari care, de altfel, au participat la dezbaterile pe fond la momentul, să spunem, primei adoptări a proiectului de lege.

Senatul, așa cum s-a menționat mai devreme, a respins cererea de reexaminare, iar comisia sesizată, comisia competentă de la Camera Deputaților, a respins, de asemenea, cererea de reexaminare cu o excepție. Și, aici aș vrea să fac o precizare. Această excepție decurge din solicitarea de compromis, dacă doriți, formulată de conducerea Ministerului Afacerilor Externe, fiind invocate rațiuni de funcționalitate, acum la sfârșit de an, înaintea dezbaterilor pe buget și înainte de a începe un nou an. Vă spun cinstit că am primit această solicitare și deși rămân la credința mea că pe fond este nevoie de profilarea unei instituții care să aibă poziția, să aibă capacitatea, competențele de a coordona efortul mai multor instituții. Deci o instituție plasată în cadrul Guvernului, în subordinea primului ministru, pentru a avea puterea de a gestiona și de a coordona, încă o dată efortul, inclusiv de ordin bugetar, al tuturor instituțiilor care au în domeniul de competență activități în acest domeniu și ca inițiator și ca deputat, până la urmă, voi fi în final totuși tentat să nu resping această solicitare de compromis, deși pe fond sunt convins că mai devreme sau mai târziu va trebui să ajungem la soluția pe care am inclus-o în proiectul de lege votat de dumneavoastră acum câteva luni.

În măsura în care și membrii comisiei au constatat că sunt de părere că aceste amendamente respectiv, rămânerea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni la Ministerul de Externe și subsecvent și Centrul Eudoxiu Hurmuzachi, deci, în măsura în care membrii comisiei consideră că acește amendamente își pot avea izvorul în câteva din comentariile cuprinse în cererea de reexaminare a Președintelui României, n-am să resping amendamentele formulate. Voi susține ca formulă de compromis la acest stadiu raportul comisiei, și Grupul parlamentar al P.S.D., în consecință, va vota pentru aprobarea raportului comisiei.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Doamna Olguța Vasilescu, din partea Grupului parlamentar al P.R.M. și apoi doamna Leonida Lari.

 
   

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vreau să fim un pic atenți pentru că, de multe ori, noi, unele partide politice, am considerat că tot ce vine de la Președinție trebuie neapărat respins. Poate că de multe ori și președintele are dreptate și de data aceasta aș vrea să vă rog să întoarcem la comisie acest proiect de lege.

Am participat în urmă cu o lună la o dezbatere pe tema românilor din afara granițelor cu foarte mulți români din diaspora, cu foarte mulți români care sunt minoritari în jurul granițelor României și care au ridicat nenumărate probleme. Printre altele, ideea de bază care s-a ridicat acolo la Izvorul Mureșului, pentru că acolo a avut loc dezbaterea, era că cel mai prost pentru românii din afara granițelor este ca acest departament să fie în subordinea Ministerului de Externe, pentru că nu se întâmplă absolut nimic. Și vreau să vă spun că m-am confruntat și eu personal cu o asemenea situație, în sensul că am primit de la românii din Valea Timocului la comisie, din partea părinților unor copii de origine română, solicitarea de a se trimite acolo câțiva învățători români care să le predea acestora. Vă repet, solicitara venea din partea părinților. Niște părinți care, atât ei, cât și copiii lor nu mai au nume românești. Pentru că, după cum știți, preoții ortodocși din Serbia, dacă copiii au nume românești refuză să-i boteze în biserici, dar niște părinți care totuși vor să nu fie totuși deznaționalizați, copiii lor și să învețe în limba română.

Am găsit înțelegere la Ministerul Educației Naționale, vorbind cu domnul Cristian Adomniței. Însă ne-am dat seama că totul trebuia transferat la Ministerul de Externe. Și, din păcate, trebuie să vă spun că Ministerul de Externe se mișcă foarte prost în această direcție.

Aici are și, chiar mi-e destul de greu să o recunosc, trebuie să luăm lecții de la colegii noștri maghiari care se preocupă atât de puternic de soarta minorităților pe care le au în afara granițelor.

Noi nu facem aproape nimic pentru românii care sunt în afara granițelor, nici pentru diaspora, și am avut prilejul să discut cu foarte mulți români care sunt profesori universitari la universități din Statele Unite ale Americii, dar nici pentru românii care sunt săraci și sunt în satele de lângă granițele României.

În aceste condiții, eu v-aș ruga ca acest proiect de lege să îl discutăm cu maximă atenție. După îndelungi discuții pe care le-am avut la Grupul parlamentar, noi ne-am modificat votul, și, de aceea, rugămintea ar fi ca să încercăm să avem o discuție și în cadrul comisiei.

De asemenea, vreau să mai aduc în dezbatere un amendament care la vremea respectivă nu a fost votat, poate tocmai pentru că era susținut de președintele Traian Băsescu, în care se spunea foarte clar ce înseamnă români și, printre altele, în paranteză, se spunea cuțovlahi, istroromâni, meglenoromâni și așa mai departe. Pe mulți i-a deranjat acest amendament, dar eu consider că este un amendament care este absolut necesar. De ce? Pentru că avem aproape 800.000 de români care sunt în jurul granițelor României, în partea de sud și care nu sunt recunoscuți. Asta pentru că grecii, de exemplu, nu recunosc minoritățile.

Dacă noi am oficializa undeva într-o lege aceste lucruri, eu zic că ar fi obligație și pentru statul român ca să se preocupe de acești români aflați în afara granițelor.

Deci, rugămintea mea, din partea grupului parlamentar, ar fi să reîntoarcem acest proiect de lege la comisie și să-l discutăm cu mai mare atenție.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna deputat Leonida Lari. Și apoi domnul deputat Dragoș Dumitriu, din partea Partidului Conservator.

 
   

Domnul Leonida Lari Iorga:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Nu vreau să încep acum a face un istoric, mai lung sau mai scurt, în ce privește soarta românilor basarabeni, bucovineni sau românilor din Valea Timocului, sau a românilor din diaspora. Vreau să vă spun însă că în jurul granițelor României locuiesc în foarte grea sărăcie, amară sărăcie peste zece milioane de români. Asta ar fi jumătate din populația țării. Nu e de glumă. Și ce facem noi pentru dânșii?

Pe mine nu mă interesează cine a trimis acest proiect de lege la examinare sau la susținere. Pe mine nu mă interesează cum îl cheamă pe acel om, Mártón Árpád, Olguța Vasilescu, sau Traian Băsescu. Pe mine mă interesează să se facă dreptate pentru românii noștri, pentru că mai departe nu se poate în halul acesta. Vreau să vă spun, ca în anul 2007, nici într-un an nu au fost lăsați de izbeliște românii de pretutindeni. La Ministerul Afacerilor Externe, în cadrul acestui departament, condus de domnul Gheorghiu, nu s-a făcut absolut nimic. Mereu vin diverse plângeri, reclamații, cereri din Basarabia, ca și cum eu aș fi ambasador aici. Nu sunt ambasador, nici nu vreau să fiu, pentru că eu nu recunosc ambasada Republicii Moldova în România și nici ambasada României în Republica Moldova. Să fie clară treaba asta!

Vreau să vă spun că, la modul concret, dacă luăm faptele punct după punct, peste 2500 de copii din Basarabia și Bucovina, din Banatul sârbesc au rămas fără burse de studii. Din ce cauză? Din cauză că Departamentul Ministerului Afacerilor Externe nu s-a interesat de soarta lor. Nici chiar în cazul cu copiii noștri din nordul Bucovinei. Păi cu o zi înainte să te duci în partea cealaltă a țării noastre și să începi a căuta dosarele copiilor? Am în vedere pe cei de la departament!

La fel și cu românii din Basarabia. 2500 de copii nici până acum unii din ei nu au dreptul de vize, ca să vadă dacă au fost admiși sau nu au fost admiși în școlile din România. Hai să ne gândim împreună, dacă unora le e lene să gândească singuri. Să ne gândim împreună. Oare nu copiii aceștia sunt viitorii noștri români de bună credință? Care dacă noi nu reușim să facem reunificarea țării, vor reuși ei, învățând bine românește, cunoscând bine realitățile românești.

Eu rog să se ia în vedere ce au spus predecesorii, antevorbitorii mei, și să stăm strâmb și să analizăm drept și să găsim o cale a dreptății.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, doamna deputat.

Domnul deputat Dragoș Dumitriu.

 
   

Domnul Dragoș Petre Dumitriu:

Mulțumesc.

Într-adevăr, emoționantă luare de cuvânt a doamnei Leonida Lari. Eu voi fi mai succint în cele ce vreau să spun, în sensul că vedeți și dumneavoastră ce se întâmplă în jurul nostru. Într-adevăr, niciodată ca în acest an nu s-au întâmplat atâtea rele românilor de peste hotare și nu cred că este momentul ca acum să ne prefacem că nu vedem în jurul nostru decât pe Traian Băsescu.

Este o situație reală, concretă și nu cred că îi putem încredința unui minister condus de domnul "Yes, good by!" sau cum îl mai cheamă pe domnul Cioroianu, să-i încredințăm această sarcină atât de dificilă. Chiar mi se pare că în momentul de față Guvernul fuge de răspundere prin trecerea acestor probleme în sarcina exclusivă a Ministerului de Externe.

Repet, răspunderea pentru situația românilor de pretutindeni este a administrativului în întregimea sa, dar și a noastră și nu cred că trebuie să ne relaxăm gândindu-ne că niște diplomați, cu discursuri diplomatice, vor acoperi și vor peria acest adevăr crud. Românii care se află în afara granițelor au nevoie de ajutorul nostru. De aceea, ei trebuie să nu rămână în administrarea unui minister cum este actualul minister al externelor.

De aceea, și noi susținem reîntoarcerea acestei propuneri, acestei inițiative legislative la comisie.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Numindu-mă eu Valer, să fiu cavaler și să dau cuvântul unei doamne, doamnei profesor Andronescu. Apoi, domnul Slavomir Gvozdenovici. Apoi domnul Rădulescu. De data asta, în ordinea în care v-ați înscris.

 
   

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Nu-mi propusesem să iau cuvântul, dar am venit de aici, de la microfon, ca să nu rămânem cu ideea că nu se face nimic mai ales în domeniul învățământului pentru copiii românilor de peste graniță. Poate că nu facem suficient. Cu siguranță, am putea să facem mai mult. Dar vreau să știți că sunt mii de copii care anual vin în liceele din România, sunt mii de copii care anual vin în universitățile noastre, după ce au terminat liceul în România și-și continuă studiile aici.

Drama, și a noastră și a lor, este că nu reușim ca ei să se întoarcă acasă și de acolo de acasă să promoveze valorile neamului românesc și în felul acesta să fim și noi mai mulțumiți pentru lucrurile pe care le facem.

Sunt convinsă că și în această lege putem să scriem că putem să facem mai mult pentru ei. Și poate am făcut uneori și fără voia celor care sunt oficialitățile din țările respective care nu acceptau ca noi, România, să le oferim burse, ca noi, România, să-i școlim pe teritoriul românesc. Și totuși, lucrurile acestea s-au întâmplat, cu dificultăți pe care nu le-am trecut cu ușurință. Ar trebui poate să ne îndreptăm în mod special atenția spre Valea Timocului pe care, din păcate, am cam neglijat-o, și cu siguranță și prin această lege putem să adăugăm în plus și față de românii din celelalte zone din jurul României sau mai departe de România, să simtă că aici este acasă și, într-adevăr, să simtă și grija noastră față de ei.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Domnul Gvozdenovici din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale.

 
   

Domnul Gvozdenovici Slavomir:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Grupul parlamentar al minorităților susține să se retrimită la comisie această propunere și noi, poate mai mult decât alții, înțelegem aceste dureri și aceste greutăți, că și noi ne confruntăm cu multe dintre ele. Și susținând această propunere, totuși, i-aș ruga pe unii colegi dintre antevorbitori, nu dau numele, să fim un pic mai ponderați, mai atenți și, mai ales, mai corecți când susținem anumite informații, trebuie să le verificăm, să vedem cum stau lucrurile, pentru că dacă am lua-o așa, am putea să vă spunem de exemplu despre comunitatea sârbă din 10.000 de elevi între cele două războaie mondiale, din aproape 60 de școli cu clasele I-VIII, astăzi, avem numai două care și acestea două au pierdut statutul juridic și vedeți unde am ajuns. Sigur că noi dorim cu toții să ne păstrăm și demnitatea și limba, dar haideți să încercăm să numărăm corect, cum numărăm la noi în țară, așa să numărăm și la alții. Să nu avem două unități de măsură pentru aceeași problemă.

Mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Domnul Cristian Rădulescu, din partea Grupului parlamentar al P.D.

Urmează domnul Calimente din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal.

 
   

Domnul Cristian Rădulescu:

Stimați colegi,

Domnule președinte,

Nu voi intra în fond, deși fondul este foarte generos. Cauza românilor de pretutindeni e un subiect pe care putem să discutăm mult și trebuie să ne aplecăm. Cu atât mai mult cu cât românii de pretutindeni vor fi din ce în ce mai mulți. Acum e vorba, în fapt, de o problemă de procedură. Ne-au fost adresate anumite sugestii pe care, în marea lor majoritate, comisia și le-a însușit și ni le propune. Eu voi veni să spun de la bun început că sunt și eu de acord cu retrimiterea la comisie, fiindcă putem găsi o formulare și mai bună, nu numai fiindcă ce a venit de la comisie nu respectă chiar 100% ce a zis președintele, dar pentru exact acele probleme de eficiență referitoare la relația noastră corectă cu românii de pretutindeni.

În formula inițială era vorba de subordonarea la Cancelaria primului ministru, în formula care vine acum, de subordonare la Ministerul de Externe. Cum zice o zicală românească "Mi-ai făcut un mare bine: m-ai mutat de la umbră la soare!".

Sigur că subordonarea la Cancelaria primului-ministru nu prea este eficientă și chiar primul ministru Tăriceanu a spus că din punctul lui de vedere ar vrea cât mai multe din activitățile și domeniile care-i sunt subordonate sau sunt subordonate Cancelariei, să meargă înspre anumite zone de subordonare directă și concretă.

În cazul de față, nu cred că s-a ameliorat mult situația propunându-se să se meargă spre Ministerul de Externe și relația cu românii de pretutindeni să fie subordonată acestuia. Știm foarte bine că trebuie să existe și o relație de încredere și, în marea majoritate a cazurilor, românii de pretutindeni, unde or fi ei, colectivități, grupați, organizați sau individual, nu prea au încredere în abordarea strict funcționărească, administrativă, birocratică a Ministerului de Externe care, la rândul lui, și acesta, nu are de foarte multe ori o implicare așa mai apropiată și vede lucrurile strict pe hârtie și funcționărește.

Cred că poate fi găsită o formulă mai bună și pentru asta susținem și noi retrimiterea la comisie.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Calimente, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal.

Se pregătește domnul Adrian Moisoiu, din partea Grupul parlamentar al P.R.M.

 
   

Domnul Mihăiță Calimente:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sigur, antevorbitorii au ridicat o serie de probleme. Rețin însă că poziția pe care a exprimat-o doamna deputat Andronescu a fost o poziție corectă, în sensul în care sigur atât Ministerul de Externe, cât și Guvernul României, prin Ministerul Educației și Învățământului, au făcut o mulțime de lucruri pentru românii care se găsesc în afara granițelor țării. Și trebuie să facem o distincție netă între comunitățile românești istorice, care se găsesc de secole în apropierea granițelor actuale ale României, și românii din diaspora care au plecat voluntar din țară și se găsesc începând din Noua Zeelandă până în Alaska, probabil, deci peste tot în lume și pe care sigur că statului român îi este mai greu ca să-i urmărească și să-i ajute peste tot unde s-au deplasat.

Problema comunităților românești istorice din jurul frontierelor României este o problemă, într-adevăr, spinoasă, o problemă asupra căruia statul român în perioada interbelică s-a aplecat cu multă atenție, dar, din păcate, în perioada comunistă, această activitate a fost abandonată, pentru că făceam parte din același sistem cu țări frățești și n-a mai existat această preocupare pentru aceste comunități.

Exact în această perioadă, acestor comunități le-au fost tăiate foarte multe drepturi pe care le-au avut, aceste comunități au început să fie diminuate în recensămintele pe care diferitele țări le-au făcut și în această perioadă au fost desființate instituțiile de învățământ sau bisericile pe care statul român le-a construit în perioadele dinainte.

Această situație o întâlnim începând din Bulgaria și am aici un raport din 2000 al unei delegații care a făcut o vizită în Bulgaria și unde există de-a lungul Dunării și în Timocul bulgăresc, pentru că Timocul nu este numai în Serbia, este și în Bulgaria, sunt importante comunități românești, ei nici la această oră nu se numesc toți unitar români, unii sunt vlahi, alții sunt vlași. Aceeași situație se întâlnește și în Serbia. Eu am cumpărat chiar în zilele acesta dintr-un anticariat din București o hartă a Timocului editată în 1945, cu un recensământ făcut de către Guvernul sârb în 1921 și acolo se vede, cu toate că, probabil, nici acel recensământ nu a fost foarte bine realizat, marea masă de români care locuiau în acea perioadă în Timoc și sigur, lucrurile pot continua pe mai departe așa.

Eu cred că aici, pe de o parte, îi revine Guvernului sarcina de a continua aceste demersuri pentru susținerea acestor comunități, iar pe de altă parte, și grupurilor parlamentare sau parlamentarilor care vor să se implice în această activitate. Eu am avut de la tribuna acestui Parlament mai multe declarații politice privitor la situația românilor din Timoc. La Arad există Asociația învățătorilor din Timoc cu care eu colaborez. Asociația învățătorilor din Arad...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg,

Încercați să veniți la subiect că am senzația că vreți să faceți un raport al activității dumneavoastră în fața colegilor.

 
   

Domnul Mihăiță Calimente:

Dacă tratăm așa cum tratați dumneavoastră această problemă, rezultatul va fi în continuare cel pe care îl avem până acum și înseamnă că nu mai putem spune nimic în legătură cu această situație care se manifestă în continuare. Pentru că de la asemenea atitudini se ajunge probabil la felul în care sunt tratate comunitățile românești din afara țării, pentru că atunci când trebuie să spunem ceva despre ele, ne grăbim, n-avem voie să spunem, credem că ne facem reclamă personală și realitatea este cea care este.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Era doar dorința de a lăsa și alți colegi care și ei doresc să se exprime cu același interes ca și dumneavoastră.

 
   

Domnul Mihăiță Calimente:

Vroiam să spun doar că la Arad există o preocupare a învățătorilor de acolo care au adus grupe de copii pe care i-au învățat să scrie în limba română, cu alfabet latin, pentru prima dată, că noi am fost în Timoc și am luat legătura cu cei de acolo și cred că în acest fel vom reuși să ridicăm și nivelul cultural și să stabilim relații cu ei, fără să creăm suspiciune în țările respective, pentru că mulți au părerea sau cred că România vrea să revendice anumite teritorii și de aceea au această încrâncenare vizavi de aceste comunități românești.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Adrian Moisoiu. Și domnul Titus Corlățean. Și domnul Mihai Mălaimare.

V-aș ruga, după domnul Mihai Mălaimare, să încercăm să ne oprim, ca să putem supune votului propunerea care s-a făcut.

Aveți cuvântul, domnule Moisoiu.

 
   

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În primul rând, rezultă foarte clar că românii care trăiesc în jurul granițelor României este o problemă deosebit de importantă, pentru că nu sunt numai câțiva români, nu sunt sute de mii, ci sunt milioane de români care trăiesc în jurul granițelor României.

Pe de altă parte, eu vreau să analizez cuvintele: Ministerul Afacerilor Externe. Și vă rog pe dumneavoastră să vă gândiți: problemele românilor care trăiesc în afara granițelor României, rezolvarea lor este apanajul Ministerului Afacerilor Externe? Este o afacere aceasta? Am impresia că este greșit gândită. Adică, trebuie undeva să vedem cine are această responsabilitate ca să se gândească la românii care se află în afara granițelor României. Și, atunci, probabil că va veni un răspuns. Nu știu. Urmează ca în cadrul comisiei să se analizeze și să se vadă cu exactitate, poate că e vorba de Secretariatul general al Guvernului, poate că este Ministerul Culturii și Cultelor, dar, în orice caz, acest Departament al Românilor de Pretutindeni trebuie să se preocupe și să rezolve problemele românilor din afara granițelor României.

S-a făcut o propunere aici, o propunere care mi se pare deosebit de judicioasă, a colegei mele, a doamnei deputat Olguța Vasilescu care spunea că este clar, trebuie să mai analizăm. Problema este mult mai importantă și eu cred că nimeni dintre noi nu are interesul ca această propunere, această inițiativă legislativă să fie expediată printr-un vot care să nu fie suficient de bine fundamentat. N-avem de ce să ne grăbim. Ca atare, eu pot pune o întrebare domnului deputat Sasu: este comisia domniei sale atât de aglomerată în clipa aceasta încât n-ar mai avea încă tip ca să mai analizeze încă o dată acest subiect, dacă într-adevăr discuțiile de astăzi au fost pertinente?

Cred că s-ar putea găsi și un răspuns. Departe de mine de a jigni dacă este sau nu este, ci mă gândeam ca soluție în sine.

Și atunci, încă o dată revin, și cu asta vă mulțumesc pentru înțelegerea dumneavoastră, cred că este cazul ca să revenim la comisie și să analizăm în mod temeinic. Și același lucru îl propun chiar și colegului Corlățeanu, care știu că dânsul urmează la cuvânt, să gândească, strică cu ceva domnul coleg Corlățeanu sau nu strică ca această problemă să mai fie discutată? Știu că v-ați înscris la cuvânt și ați fost anunțat și ca atare chiar puteți să vă pronunțați în acest sens.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Mihai Mălaimare.

Urmează apoi domnul Titus Corlățean, după care, așa cum am obținut acordul dumneavoastră închidem lista, nu înainte de a-i da cuvântul domnului Sasu pentru a-și spune și punctul de vedere al comisiei cu privire la cererea de restituire la comisie a propunerii.

 
   

Domnul Adrian Mihai Mălaimare:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Cred că ne aflăm într-un moment oarecum istoric (permiteți-mi să zâmbesc un pic) faptul că Parlamentul, iată, preia o idee a Președintelui și mai mult, merge chiar mai departe decât ideile domniei sale. Poate că e un început de normalitate, poate că este un lucru pe care ar putea chiar să-l salutăm cu desăvârșire.

Eu aș vrea să-i mulțumesc doamnei deputat pentru propunerea pe care a făcut-o, dacă avem șansa să ne gândim un minut în plus la soarta românilor din jurul graniței, ar fi o crimă să n-o facem.

Cred că nu vom fi niciodată suficient de români dacă vom considera că problema românilor, a românismului, a românilor din jurul granițelor este o problemă încheiată.

Pe de altă parte, sigur, nu pot fi de acord cu faptul că apriori se judecă prezența Ministerului de Externe care are, probabil, știu eu, un anume tip de istorie nefericită în relația cu românii de pretutindeni. Acest proiect ar trebui să se întoarcă la comisie. Acest proiect ar trebui să beneficieze de gândirea noastră, a tuturor, și probabil că vom scoate un proiect bun, un proiect cu care să putem sta în fața românilor care așteaptă să simtă dincolo de granițele țării că sunt acasă, că sunt într-o familie.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Titus Corlățean.

 
   

Domnul Titus Corlățean:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință, și pentru îngăduința de a-mi da, pentru a doua oară cuvântul, astăzi.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Pasul pe care noi eram dispuși, la nivelul Grupului parlamentar al P.S.D., să-l facem înainte, era determinat nu dintr-un entuziasm, si o spun sincer acum, un entuziasm cu privire la calitatea extraordinară a muncii guvernamentale și a departamentului, în acest domeniu, în ultimii 3 ani. Departe de mine și departe de noi această situație. Au fost colegi care au menționat aici semnalele primite. N-aș vrea să vă menționez ce semnale am primit din comunitățile românești, inclusiv din Valea Timocului, în ultimii 3 ani.

Dorința noastră de deschidere spre o posibilă soluție de compromis era determinată de odiseea interminabilă a acestui proiect de lege. Și trebuie să știți că pentru prima oară în această țară s-a discutat despre necesitatea adoptării unui proiect de lege în 2000. A existat o nouă încercare în 2003 și 2004, când am trimis la Parlament proiectul de lege, s-a schimbat Puterea, și acel proiect de lege a fost pus în sertar, și tot așa.

Acest proiect de lege nu doar este necesar; cu fiecare săptămână și lună care trece, nefiind în vigoare această lege, din dorința, noi, de a face lucruri mai bune, în realitate provocăm mult mai mult rău.

În situația în care, și am constatat din intervențiile grupurilor parlamentare, că nu există o bază de compromis, și pentru a evita surprize la votul final, domnule președinte, pot susține propunerea retrimiterii la comisie, dar să fie un lucru foarte clar, și acesta trebuie să fie baza de acord: discutăm în termen de o săptămână, un termen scurt, în orice caz, cât va propune comisia, pe chestiunea respectivă. Pentru că dacă redeschidem celelalte puncte, vă asigur că ceea ce am dezbătut pe larg, în timp, la primul vot în plen, când am adoptat în unanimitate în Camera Deputaților, dacă redeschidem acele subiecte, nu știu unde ajungem.

Deci, discuția la comisie, dacă suntem de acord să retrimitem, să aibă loc cu privire la aspectele semnalate, unde plasăm Departamentul pentru românii de pretutindeni? Și eu vă spun, din experiența anterioară, scufundat într-un minister, funcționează mult mai greu. Când îi dai profilul și greutatea în cadrul Guvernului, poate coordona celelalte instituții, pe modelul maghiar, da, este adevărat, pe modelul maghiar, poate să funcționeze cu foarte bune rezultate. Și poate funcționa în relația cu partenerii externi cu greutate.

Discutăm pe acest punct și, eventual, cu privire la numele sub care românii sunt cunoscuți. Și acesta ar putea fi o chestiune, mai ales că figurează în cererea de reexaminare.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Și-a manifestat dorința, tot pentru procedură, domnul deputat Tabără, și v-aș ruga să-i permiteți să vorbească, mai ales că este foarte aproape de Valea Timocului.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Nu vreau să spun cine a dus primele legitimații pe Valea Timocului, că începe să fie istorie și facem istorie.

Vreau să vă spun însă un lucru, că problema aceasta a relațiilor cu românii de pretutindeni și din comunitățile românești nu este una nouă, din ultimii 4 - 5 - 6 - 7 ani, ci a fost de prin '90 pusă. Cred că ne-a lipsit suficient curaj ca să facem o lege și să ne afirmăm în acest domeniu, și să afirmăm niște relații normale cu aceste comunități.

Din acest motiv, cred că reexaminarea legii este bine venită, și să nu ne ferim de nicio instituție care poate să personalizeze relațiile speciale dintre țara-mamă și comunități.

Și dacă se va merge pe principiul departamentului, așa cum este în Ungaria, este foarte bine. Dar vreau să vă mai spun încă ceva: să facem și noi ceea ce face acest departament, și s-o facem cu curaj, și să le spunem și partenerilor noștri că ceea ce fac ei trebuie să facem și noi. Și să ne permită să facem și noi, pentru că este normal să ne susținem ceea ce nu ne-am susținut, pentru că n-am avut curajul, nici față de minoritatea românească sau aromână din Grecia, n-am avut nici față de cea din Albania, nici din Bulgaria, nici nicăieri. Am stat uneori ca un drapel undeva pus, într-un vârf de munte, fără ca cineva să-l acceseze.

Or, a reface un departament cu personalitate, personalizând aceste relații, cu suficiente surse financiare, cu un curaj, pentru că și acum, în relațiile cu Republica Moldova, nu se poate să nu ajungi să dai vizele într-un termen rezonabil, inclusiv pentru oamenii de știință, să poată participa la comuniuni științifice. Este inacceptabil dacă Statele Unite, într-un regim formidabil, îți permite să te duci la astfel de reuniuni, să nu poată să vină din Basarabia nici la mormântul lui Ștefan cel Mare, dar nu mai vorbesc de ce se întâmplă în relațiile cu elevii și cu intelectualii care vor să participe la manifestările din țară, și nu numai. Este ceva inacceptabil.

Eu vă spun: am primit zeci și sute de telefoane cu ocazia unor momente din Moldova, că nu se puteau da vizele. Și nu s-a putut discuta nici la Ministerul Afacerilor Externe, nici cu toți responsabilii, ca să poți să permiți să vină oamenii pentru astfel de manifestări.

Este bine să retrimitem, să construim o instituție cu adevărat trainică și cu putere de a revoluționa această relație, pentru că ea se impune inclusiv prin ceea ce înseamnă legislație internațională la această dată.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Are cuvântul doamna Olguța Vasilescu.

Dar, până vine dumneaei la tribună, v-aș ruga să vă pronunțați, încă o dată, dacă sunteți de acord pentru sistarea dezbaterilor?

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Un singur vor împotrivă.

Cu un singur vor împotrivă s-a adoptat sistarea dezbaterilor.

Aveți cuvântul, doamna deputat.

 
   

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Pe procedură, domnule președinte, aș vrea să susțin și eu ceea ce spunea mai devreme colegul Titus Corlățean: într-adevăr, aș dori, dacă se poate, într-o săptămână, și nu în 60 de zile, să se discute la comisie această cerere a președintelui, de reexaminare, și asta pentru că nu trebuie să uităm că vine bugetul și trebuie, obligatoriu, să formulăm amendamente și să vedem foarte clar unde se va situa până la urmă acest departament al românilor de pretutindeni?

A doua rugăminte, aș avea-o către președintele comisiei sesizate în fond, ca la aceste dezbateri să fie invitat și președintele Fundației Românilor de Pretutindeni. Cu siguranță, cei care îl vor audia in cadrul comisiei, vor afla multe lucruri și vor ști exact cu ce se confruntă românii din afara granițelor de ani de zile, și de ce ostilitate și ce greutăți au întâmpinat din partea Guvernului.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Există o intervenție pentru procedură, domnul deputat Rus.

După care, v-aș ruga să vă pregătiți cartelele pentru vot.

 
   

Domnul Ioan Aurel Rus:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Pentru statutul minorităților naționale, de un an și jumătate stăm blocați, o zi pe săptămână, trei comisii, și nu se limitează în timp problema asta.

Pe procedură, ca să fiu strict. În Regulamentul Camerei Deputaților se prevede că, dacă la o propunere legislativă sau la dezbaterea unui proiect de lege se solicită prezența ministrului, aceasta devine obligatorie, solicit la noi la comisie prezența ministrului de externe, să vedem exact ce avem de făcut, cum, unde o dăm, rămâne sub autoritatea premierului, o trecem la Ministerul de Externe, vedem unde o plasăm, în ce parte, pentru că este principalul răspunzător a tot ceea ce se întâmplă.

Aici am auzit că stau elevii și nu primesc vize și cursurile au început, aici am aflat alte disfuncționalități care se întâmplă la consulate și la ambasade, să nu trec mai departe și să spun de aventurile consulilor noștri din Australia și din Mexic, să nu vorbesc despre consulii care în altă parte sunt invitați să vină la întâlniri cu românii de pretutindeni și nu sunt prezenți nicăieri!

Și ca totuși să putem dezbate ceva, noi, cei de la Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale. Solicităm, deci, prezența ministrului de externe.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, sunteți deplin îndreptățiți prin Regulamentul Camerei și al comisiei, să-l invitați pe domnul ministru.

Rețineți și ceea ce a spus un coleg aici cu privire la invitarea președintelui Consiliului Mondial al Românilor.

Cu aceste precizări, supun votului dumneavoastră restituirea propunerii la comisie.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

 
   

Cu 98 voturi pentru și 3 voturi împotrivă, s-a adoptat propunerea de restituire.

Comisia va avea la dispoziție un termen de 7 zile pentru a reveni cu raportul în plen.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind modificarea și completarea Legii nr.31/2007 privind reorganizarea și funcționarea Academiei Oamenilor de Știință din România (rămasă pentru votul final).  

La pct.7 - Proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii nr.31/2007 privind reorganizarea și funcționarea Academiei Oamenilor de Știință din România.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport să-și ia locul cuvenit.

Dau cuvântul inițiatorului. Nu avem inițiator.

Comisia?

Deci, inițiatorii preferă să rămână anonimi, dar își susțin proiectul de lege.

Și doamna președinte Olguța Vasilescu, care susține și dânsa proiectul, și direct și ca anonim ...

   

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Și ca inițiator, dacă-mi permiteți, alături de Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport. Cred că toți colegii mei sunt inițiatori la acest proiect de lege.

Are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr.31/2007 privind reorganizarea și funcționarea Academiei Oamenilor de Știință din România, în scopul creșterii operativității decizionale și a exprimării autonomiei, atât în activitatea științifică, cât și în cea organizatorică.

Face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul a aprobat acest proiect de lege.

În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât cu unanimitatea voturilor celor prezenți adoptarea proiectului de lege, cu câteva amendamente pe care le aveți anexate în raport.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

La dezbateri generale, dacă dorește cineva să se înscrie? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Vă rog să urmăriți raportul.

La pct.1 din raport, urmăriți amendamentul comisiei cu privire la titlul legii. Nu sunt obiecțiuni. Adoptat.

Textul preambulului articolului unic rămâne nemodificat, în concepția comisiei.

Dacă dumneavoastră aveți obiecțiuni? Nu. Votat.

La art.5, urmăriți amendamentul nr.3. Nu sunt obiecțiuni.

Adoptat în unanimitate.

La pct.4, urmăriți, vă rog, amendamentul comisiei cu privire la art.7.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Adoptat amendamentul comisiei.

La art.8, urmăriți amendamentul nr.5. Nu sunt obiecțiuni.

Adoptat.

Prin amendamentul nr.6, comisia propune introducerea unui alineat nou, nr.(7). Vă rog să-l vedeți la pag.4. Nu sunt obiecțiuni.

Adoptat.

La art.9, comisia își păstrează textul.

Dacă dumneavoastră aveți obiecțiuni? Nu.

Votat textul inițial.

Prin amendamentul nr.8, comisia propune introducerea a trei noi alineate - (4), (5) și (6) la art.9. Dacă aveți obiecțiuni?

Votate toate în unanimitate.

Prin amendamentul nr. 9, comisia propune o modificare a art.11 alin. (2). Dacă aveți obiecțiuni?

Adoptat amendamentul.

La art.19 alin.(2), comisia nu are amendamente?

Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votat textul inițial.

Prin amendamentul nr.11, comisia propune introducerea unui alineat nou, la art.19, alin. (21). Dacă aveți obiecțiuni?

Adoptat în unanimitate.

Rog Grupul parlamentar al P.R.M.-ului să nu dialogheze peste scaunele goale cu colegii mei de la Grupul parlamentar al P.S.D.

Adoptat amendamentul nr.11.

Amendamentul nr.12, cu privire la art.20. Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Prin amendamentul nr.13, comisia propune introducerea a patru noi alineate la art.20. Dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Prin amendamentul nr.14, comisia propune introducerea unui alineat (3) la art.22. Dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt.

Adoptate în unanimitate.

Am parcurs textele legii.

Vot final mâine.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.196/2005 privind Fondul pentru mediu (rămas pentru votul final).  

La pct.8 - Proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.196/2005 privind fondul pentru mediu.

Dacă din partea inițiatorului este?

Rog Comisia pentru industrii și servicii să se pronunțe și dacă putem parcurge proiectul fără inițiator.

   

Domnul Iulian Iancu:

Da, sigur că da, domnule președinte.

Comisiile pentru industrii și servicii și cea pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic au fost sesizate, spre dezbaterea în fond, cu proiectul de lege menționat.

Aș vrea să subliniez că Senatul a adoptat proiectul de lege.

De asemenea, a obținut avizul Consiliului Legislativ.

Guvernul, însă, nu susține propunerea legislativă în forma prezentată.

Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice au avizat negativ proiectul de lege.

În fapt, acest proiect de lege propune modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.196/2005 privind fondul pentru mediu, în sensul eliminării taxelor pentru emisiile de poluanți din atmosferă, provenite de la surse mobile, prevăzute la art.9 alin. (1) lit.b) din acest act normativ.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru industrii și servicii, în majoritate, iar cei ai Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, în unanimitate, au propus adoptarea proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Reprezentantul Guvernului, prezent aici, dorește să intervină și să-și spună punctul de vedere, nefiind inițiator Guvernul.

V-aș ruga, stimată doamnă, să vă și prezentați, pentru stenogramă.

 
   

Doamna Lucia Ana Varga (secretar de stat, Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile):

Lucia Ana Varga, secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile.

Inițiativa legislativă are ca obiect de reglementare eliminarea taxelor pentru emisiile de poluanți în atmosferă provenite de la surse mobile.

Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative, deoarece se încalcă principiul "poluatorul plătește". În plus, din sumele colectate de Administrația Fondului pentru Mediu, se finanțează programul național de îmbunătățire a calității mediului prin realizarea de spații verzi în localități.

Adoptarea acestei inițiative legislative ar conduce la diminuarea fondurilor alocate pentru realizarea de parcuri în România.

Prin urmare, Guvernul nu susține această inițiativă.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dorește cineva să intervină?

Comisia?

Domnul Cristian Rădulescu, din partea Grupul parlamentar al P.D.

 
   

Domnul Cristian Rădulescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Ceea ce susține acum reprezentantul Guvernului pare logic. Mai devreme, însă, cu un minut, ni s-a spus că avizul a fost dat aproape în unanimitate de către Comisia pentru industrii și servicii, și în unanimitate de Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic.

La dezbaterile respective, oare, n-o fi fost acolo un reprezentant al Guvernului sau măcar unul dintre parlamentarii care susțin Guvernul? N-o fi fost acolo ca să susțină această poziție?!

Mi se pare că, într-adevăr, rar întâlnim o asemenea contrazicere între punctul de vedere al Parlamentului și punctul de vedere al Guvernului.

Aș vrea ca reprezentantul comisiei să ne clarifice această situație.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule președinte,

Stați, să-și exprime punctul de vedere și reprezentantul Partidului Național Liberal.

Poate va trebui să răspundă și unor opinii exprimate de dumnealui.

 
   

Domnul Emil Strungă:

Stimați colegi,

În numele Grupului parlamentar al PNL, susținem propunerea reprezentantului Guvernului de retrimitere la comisie, pentru că, după cum s-a văzut aici, atât din rapoarte, cât și din avize, rezultă o serie întreagă de neconcordanțe. Și chestiunea este cu referire la mediu. Taxa ce se prevede a fi eliminată, prevăzută în Legea pentru fondul pentru mediu, se aplică pentru toate autovehiculele care poluează, noi sau vechi. Nu poate fi eliminată cu atâta ușurință, fiind o taxă împotriva poluării, care are drept scop protecția mediului.

Adoptarea sub această formă a acestei propuneri legislative ar afecta negativ și nivelul veniturilor la fondul pentru mediu, respectiv la bugetul consolidat al statului.

În consecință, susținem întoarcerea acestui proiect de lege la comisie.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul președinte al Comisiei pentru industrii și servicii, Iulian Iancu.

 
   

Domnul Iulian Iancu:

Este un punct de vedere pe care, văd, Guvernul acum și-l susține în mod vehement. Însă în timpul dezbaterilor în comisii n-au fost în stare să argumenteze de ce la propunerea inițiatorului și la atenționarea acestuia, că avem de a face cu o dublă impozitare, iar ceea ce propunea domnia sa păstra, în continuare, respectiv taxă de protecția mediului, că asta ținteam în mod special, însă, se atenționa asupra dublei impozitări în fața comisiei.

De aici și votul - în unanimitate - la o comisie și - aproape în unanimitate - la cealaltă, iată, n-au putut să argumenteze, și aici, de asemenea, avem o argumentare sumară.

Prin urmare, comisiile își mențin punctul de vedere și propun plenului adoptarea în forma pe care a adoptat-o Senatul.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Distinse coleg, este perfect adevărat ce spuneți dumneavoastră în raport de felul cum s-au derulat lucrurile la cele două comisii.

În plen, însă, ați văzut reprezentantul Guvernului și reprezentantul unui grup parlamentar au solicitat restituirea la comisie.

Eu, n-am cum să nu supun votului dumneavoastră această propunere, ceea ce fac în prezent.

Vă rog să vă pronunțați prin vot electronic asupra retrimiterii la comisie a acestei propuneri legislative.

(Conform afișajului, se înregistrează 91 deputați prezenți, 45 voturi pentru, 43 împotrivă, 2 abțineri, un vot neexprimat.)

 
   

Există opinia exprimată de un grup parlamentar că sunt câțiva colegi care n-au votat, având în vedere rezultatul de egalitate.

Supun, din nou, votului dumneavoastră propunerea de restituire.

Vă rog, domnule Stanciu, învățați-ne cum să ieșim din impas, în situația de balotaj.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Onorat prezidiu,

Stimată doamnă secretar de stat,

Stimate doamne și stimați domni deputați,

Domnul Nicolăescu nu mai este, că am înțeles că trece la învățământ.

Domnule președinte,

Chestiunea este foarte simplă: dumneavoastră ați supus la vot retrimiterea la comisie. Sunt 90 de voturi - 45 cu 45. Nu, sunt 43 - 2 - și 45.

Domne, cel care n-a votat, n-a votat. Deci, fiecare a votat conform votului electronic. Deci, este 45 la 45.

Ca atare, domnule președinte, din moment ce propunerea nu a întrunit jumătate plus unu din voturi, a picat. Deci, nu are sens s-o mai întoarcem pe partea cealaltă, că oricât am stoarce-o, tot așa este.

Deci, a picat. Deci, nu merge la comisie, ci rămâne pentru plen.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Gabor. Ați venit mai târziu și n-ați participat la vot.

 
   

Domnul Gheorghe Gabor:

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu pot să fiu de acord cu propunerea colegului nostru, domnul profesor, pentru că din moment ce este un scor de egalitate - 45 la 45 - înseamnă meci nul.

Eu cred că este util, este bine să repetăm votul, și cer acest lucru în numele Grupului parlamentar al P.N.L., pentru ca să dăm posibilitatea și acelui coleg care nu a votat, să-și exprime punctul de vedere. El va fi cel care va înclina balanța într-un sens sau în altul.

De aceea, rugămintea mea este să repetăm votul.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Va trebui să-mi asum actul conducerii acestei ședințe.

Vă anunț că întrucât au votat 91 de colegi, și trebuiau 46, ca să fie vot pentru, și au fost 45, întrucât mai mulți colegi au zis că nu sunt toate voturile exprimate, întrucât este o lege importantă și este bine ca să existe un mai mare consens, eu supun din nou votului dumneavoastră - și vă rog să votați cu toții - propunerea de restituire la comisie.

 
   

Nu vorbiți în timpul exercitării votului.

Deci, rezultatul este elocvent și necontestabil: din 99, 50 au votat împotriva restituirii.

Proiectul rămâne pe ordinea de zi și va fi supus votului final mâine, în conformitate cu prevederile art.106 din Regulament.

 
Dezbateri asupra Propunerii legislative privind înființarea comunei Lompirt, prin reorganizarea comunei Șărmășag, județul Sălaj.  

Propunerea legislativă privind înființarea comunei Lompirt, prin reorganizarea comunei Șărmășag, județul Sălaj.

Suntem primă Cameră sesizată.

Termenul constituant se împlinește pe 17 octombrie.

Dacă inițiatorii doresc să intervină?

Vă rog, domnule deputat, susțineți-vă, pe scurt, propunerea, pentru a ne putea încadra în programul de lucru de azi.

   

Domnul Seres Denes:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Inițiativa legislativă s-a născut ca urmare a dorinței comunității locale de reînființare a comunei Lompirt, prin reorganizarea comunei Sărmășag.

Trebuie să fac mențiunea că până în '68 cele două comune au existat.

De asemenea, fac mențiunea că cele două comune reînființate îndeplinesc criteriile stabilite de Legea nr.351 privind rețeaua de localități și, respectiv, Legea nr.3 privind organizarea referendumului.

Pe această cale, mulțumesc colegilor din Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, care au votat în unanimitate adoptarea acestei inițiative.

Menționez că sunt de acord cu amendamentele formulate de comisie.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Înțeleg că este prezent reprezentantul Guvernului, care solicită să-și spună punctul de vedere.

Vă rog, domnule ministru.

 
   

Domnul Marin Pătuleanu (secretar de stat, Ministerul Internelor și Reformei Administrative):

Mulțumesc, domnule președinte.

Doresc să vă informez că din documentația noastră nu rezultă că la propunerea legislativă au fost atașate documentele care dovedesc că s-a întocmit planul cadastral atât pentru comuna rămasă după reorganizare, cât și pentru comuna care se propune spre înființare.

Și fiind o condiție prevăzută expres de Legea nr.351/2001, Guvernul nu susține această inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Reprezentantul Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic.

 
   

Domnul Constantin Traian Igaș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă a fost dezbătută în ședința din 25 septembrie 2007.

Prin obiectul de reglementare și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi, ceea ce dovedește, încă o dată, că acest guvern nu are susținere.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Cristian Rădulescu.

Apoi, doamna deputat Olguța Vasilescu.

 
   

Domnul Cristian Rădulescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Recunosc că n-am fost foarte tensionat de rezultatul lucrărilor comisiei asupra reînființării acestei localități. În general, sunt împotriva acestor mișcări administrativ-teritoriale, dacă ele nu sunt bine fundamentate.

Cu toate acestea, rezultatul unui referendum acolo, între locuitori, reprezintă pentru mine un vot suveran. Și, sigur, după aceea, trebuie completate și celelalte chestiuni birocratice prevăzute de către lege.

Ceea ce vreau eu să atrag atenția este că din nou trebuie să pun această întrebare: ori reprezentanții ministerului nu au avut deferența să fie la lucrările comisiei ori nu au avut puterea de convingere să le explice membrilor comisiei că legea existentă deja trebuie respectată și ea privește planuri cadastrale, ori unanimitatea membrilor comisiei au o problemă cu Guvernul. Că eu observ că și de această dată hotărârea comisiei a fost luată în unanimitate și e comisia de specialitate care știe bine legea. Ori există o problemă de comunicare între Guvern și comisie ori, mai rău, există o mare problemă de susținere, din moment ce totalitatea membrilor comisiei au votat împotriva unui punct de vedere pe care îl aud acum, al Guvernului.

Poate comisia ne deslușește și de această dată.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Doamna Olguța Vasilescu, căreia îi cer scuze că nu i-am dat cuvântul, deși domnul secretar Munteanu a insistat, eu am crezut că vă favorizează, de obicei, pentru că îl văzusem pentru domnul Rădulescu.

 
   

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Mi se pare normal, domnul Rădulescu este mult mai înalt decât mine.

Stimați colegi,

Grupul parlamentar al Partidului România Mare nu va vota acest proiect de lege, pentru că tinde să devină un sport parlamentar constituirea de comune. Practic, nu e săptămână de la Dumnezeu să nu avem câte o comună înființată. Și, asta, ca să nu mai vorbim că majoritatea inițiativelor vine de la colegii de la UDMR, de câte ori descoperă 3 unguri într-un sat, gata, fac satul respectiv comună. Deci, sub nicio formă nu vom susține acest proiect de lege.

Cu atât mai mult cu cât este convingător punctul de vedere al Guvernului, care, așa cum a precizat domnul secretar de stat, dovedește faptul că au fost sărite câteva etape.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Mircea Dușa, vicepreședintele Comisiei pentru administrație.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Domnule vicepreședinte,

Stimați colegi,

În ceea ce privește reorganizarea unităților administrativ-teritoriale, întotdeauna, Comisia de administrație a ținut cont de ceea ce dorește comunitatea. Dacă printr-un referendum s-a hotărât despărțirea celor două sate în două localități și este dorința localității și a comunității de acolo, ea trebuie respectată.

Sigur că punctul de vedere al Guvernului, prezentat de domnul secretar de stat, este un punct de vedere care s-a dat demult, între timp, la comisie au fost aduse toate documentele care privesc reorganizarea localității și acea hartă cadastrală, care privește grănițuirea între cele două localități, deci, s-au respectat între timp și prevederile Legii nr. 351 cu privire la reorganizarea localității.

De aceea, comisia a votat în unanimitate acest proiect de lege și a propus plenului Camerei să adopte acest proiect de lege.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Márton Árpád și, apoi, domnul deputat Calimente, din partea PNL-ului.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Nu o să mă refer la partea legată de o comunitate sau alta, a unui antevorbitor, ci mă refer la o altă idee, care mi se pare că nu prea e legată de însăși instituția Parlamentului.

Guvernul, conform uzanțelor și însuși principiului democrației, într-adevăr, este un produs și este susținut, în țările democratice - mă rog, există și altfel de state, mai există și președinți care doresc să avem astfel de state, unde sunt numiți de președinte sau de monarh - de obicei, guvernele sunt produsul Parlamentului și sunt sub control parlamentar. Asta au inventat englezii pe vremea respectivă, că, din când în când, se mai poate ca Parlamentul să fie de altă părere decât Guvernul. Aceasta nu înseamnă că nu are o susținere Guvernul respectiv sau că anumite legi venite de la Guvern nu sunt susținute, se mai fac și amendamente în Parlament.

Acea instituție care este de acord întru totul cu toate punctele de vedere ale Guvernului s-a chemat în România Marea Adunare Națională. Am depășit această fază.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

 
     

Doamna Lia Olguța Vasilescu (din sală):

Procedură!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Calimente a cerut cuvântul înaintea dumneavoastră, stimată doamnă. E adevărat că..., dar am apucat să-i dau cuvântul. O să mă trimiteți la Comisia de discriminare...

Aveți cuvântul, domnule Calimente.

 
   

Domnul Mihăiță Calimente:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sigur că întotdeauna când au loc asemenea inițiative legislative, de foarte multe ori, Guvernul nu a susținut aceste inițiative de înființare de noi comune sau de orașe, pentru că, de obicei, știți că ele cresc cheltuielile bugetare și principala cauză probabil că este aceasta. Dar, având în vedere că este voința comunității locale și, practic, în acest Parlament s-a creat deja această cutumă și noi am aprobat de fiecare dată, când comunitățile locale și-au exprimat dorința de a se despărți de alte comunități și au și îndeplinit toate cerințele legale, să fim de acord cu această dorință a comunităților locale.

Și în acest caz eu cred că trebuie să procedăm la fel. Și sunt perfect de acord că asta nu reflectă dacă Guvernul are sau nu are susținere, a devenit obsesia Partidului Democrat acest lucru și, de câte ori are ocazia, trebuie să atragă atenția că acest Guvern nu are susținere parlamentară.

Îi asigur pe domnii de la Partidul Democrat că acest Guvern are susținere parlamentară. Și, când vor fi domniile lor în stare să facă un Guvern, atunci, vom vedea ce susținere parlamentară va avea Guvernul domniilor lor.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Doamna deputat Olguța Vasilescu.

 
   

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Observ că UDMR-ul nu mai face parte din Guvern. Cel puțin, reprezentanții UDMR din Parlamentul României observ că nu susțin punctul de vedere al Guvernului. Ceea ce, într-adevăr, începe să devină o problemă pentru Guvern. Dar, pe de altă parte, s-ar putea să-l susțină alte partide politice, dacă nu va mai exista UDMR-ul, care să susțină acest Guvern.

Vreau să-i dau o replică unui antevorbitor de al meu. Nu am trăit pe vremea Marii Adunări Naționale sau, oricum, eram foarte, foarte mică, așa încât nu știu cum se discuta în Marea Adunare Națională, poate domnia sa poate să dea lecții altora, eu nu sunt capabilă să fac acest lucru.

Dar vreau să-i spun stimatului coleg că există o lege, pe care trebuie să o respectăm și noi, ca parlamentari, nu doar Guvernul. Or, reprezentantul Guvernului, aici, de față, a spus că nu s-au respectat etapele pentru a se constitui o nouă comună.

Ce facem noi, Parlamentul României, să înțeleg că încălcăm legea? Poate unii dintre noi încalcă legea, mai precis, colegii de la UDMR. Noi, cei de la PRM, nu dorim să încălcăm această lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc, doamnă Olguța Vasilescu.

Domnul secretar Ioan Munteanu și apoi domnul Seres, de la UDMR. Domnul secretar-deputat sau deputat-secretar? În ordinea în care o prezentați.

 
   

Domnul Ioan Munteanu:

Stimați colegi,

Spuneți deputat, vă rog frumos!

Deci, susțin ceea ce spunea doamna deputat Olguța Vasilescu. Și, chiar dacă o să se supere colegul meu Mircea Dușa, o să spun că, dacă nu sunt îndeplinite toate condițiile de referendum (prin referendum se înțelege că eu trebuie să am și documentația cadastrală a respectivei, atât a celei care se înființează, cât și a celei care a rămas din "mamă"). Or, acest lucru a venit la comisie și înțeleg că e corect, că a ajuns la comisie, dar înseamnă că n-au fost supuse referendumului.

Deci, nu sunt îndeplinite condițiile, după părerea mea. Poftim, ca să nu mai spun altceva, după părerea mea.

 
     

Domnul Adrian Moisoiu (din sală):

După lege, nu după părerea dumneavoastră!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule secretar..., domnule deputat Munteanu. Vă asigur că a vorbit foarte la obiect, că a fost prefect și cunoaște legislația.

Domnule deputat Seres, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Seres Denes:

Stimați colegi,

Spre liniștea doamnei colege, s-au respectat toate etapele impuse de lege. Inclusiv la Biroul permanent, s-a depus harta cadastrală, cu noua grănițuire a celor două comune. Și la comisia de specialitate s-a depus.

Deci, Guvernul este dezinformat, dacă afirmă aici că nu s-a depus harta cadastrală. Vă rog să vă informați și să veniți la ședințele comisiei și să consultați documentele depuse la comisie.

Stimați colegi,

S-a respectat toată procedura privind reînființarea celor două comune care au existat până în 1968. Și vă rog să mă credeți că nu se pune problema etnic.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Doriți să interveniți, domnule Stanciu? V-aș ruga să nu-l grăbiți și să nu-l perturbați, că, pe urmă, am eu probleme cu domnia sa, în circumscripția noastră comună.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne și stimați domni deputați,

Domnule ministru...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nicolăescu, v-aș ruga să precizați!

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

... și "tovarășu'" Nicolăescu,

Vă rog să-mi permiteți să-mi exprim nedumerirea asupra unui fapt. Distinsa noastră colegă, doamna președintă Vasilescu, a spus că acolo unde sunt 3 unguri se face o comună. Este deja o discriminare, dar, unde sunt 3 unguroaice, câte comune se fac? Era necesar să ne precizeze aceste detalii, având în vedere că s-ar putea înrăutăți situația etnică.

De aceea, cred, domnule președinte, pentru că distinsul reprezentant al Guvernului spune că nu este harta cadastrală, distinsul coleg Seres spune că este, și atunci, să o trimitem la comisie, să vadă împreună, și cei de la minister, și cei care spun că este și că nu este, că, de fapt, este ce a fost la început: o singură comună. Și așa să rămână.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul reprezentant al Guvernului și apoi reprezentantul comisiei.

Drept la replică? Da.

Domnule ministru, numai puțin, că dorește domnul Árpád un drept la replică, împotriva dezincriminării între sexe, probabil.

 
     

Doamna Lia Olguța Vasilescu (din sală):

Dar cine i-a rostit numele?

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Exact.

Și sper că doamna Cliveti va fi de acord ca colegul domniei sale să stea în fața Comisiei juridice, față de discursul pe care l-a făcut aici. Cred că este incalificabil modul în care domnia sa, de la microfonul acestei Camere, a vorbit despre femei și despre o etnie. Mi se pare că domnia sa trebuie să stea în fața Comisiei juridice pentru tot ceea ce a spus acum, aici.

Vă mulțumesc.

 
     

Doamna Lia Olguța Vasilescu (din sală):

Deci, unguroaicele contează!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

N-a pronunțat numele dumneavoastră, distinse coleg. (Domnului Anghel Stanciu)

Reprezentantul Guvernului și pe urmă închidem ședința, pentru că încep interpelările, care se transmit la radio.

 
   

Domnul Marin Pătuleanu:

Domnule președinte,

Eu am afirmat că de la documentația inițială lipsea planul cadastral. Chiar dacă documentația a fost completată ulterior cu planurile cadastrale, ele nu au fost aprobate prin referendum, așa cum prevede expres Legea nr. 351.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi, indiferent de ce afirmații pe fond s-au făcut aici, s-a făcut o propunere regulamentară, eu sunt obligat să supun votului dumneavoastră restituirea la comisie. Vă rog să vă pronunțați, cu cartelele.

Stimați colegi,

Opriți-vă puțin votul, pentru că reprezentantul comisiei are dreptul să-și spună părerea cu privire la această solicitare de restituire.

 
   

Domnul Constantin Traian Igaș:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Cu siguranță, comisia nu acceptă să fie retrimisă încă o dată pentru dezbatere în interiorul ei, deoarece, atunci când luăm în dezbatere o propunere legislativă, cu siguranță că ne aplecăm cu multă atenție și urmărim dacă există toată documentația bine întocmită și bine depusă. Și de această dată documentația a fost completă.

Dacă reprezentantul Guvernului nu a știut să urmărească toată procedura și nu a știut să urmărească cum au decurs toate etapele în comisie, nu este vina noastră, este vina dânsului. Așa cum vă spuneam, atâta timp cât, în unanimitate, repet, în unanimitate, s-a dat un raport favorabil, nu văd de ce trebuie să o trimitem înapoi la comisie.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Ați ascultat și motivația domnului deputat Stanciu și răspunsul comisiei, vă rog să vă pronunțați prin vot asupra propunerii de restituire a proiectului.

 
   

Propunerea de restituire la comisie a fost respinsă, cu 61 de voturi împotrivă, 17 pentru.

Întrerupem aici dezbaterile.

Mâine, vor continua dezbaterile pe textele propunerii legislative.

 
Primirea de răspunsuri la interpelările adresate primului-ministru și membrilor Guvernului:  

Urmează partea a doua a ședinței de astăzi, destinată răspunsurilor la întrebări și interpelări. După o scurtă pauză de trei minute, necesară schimbărilor de decor. (O scurtă pauză).

  Dan Constantin Mocănescu-Coloros

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Având în vedere că ședința se transmite la radio, v-aș ruga să luați locurile și în ordine să parcurgem această procedură de control parlamentar importantă.

Sunt prezenți, pentru a răspunde întrebărilor formulate de domnul Dan Mocănescu, Constantin Traian Igaș, Andrian Mihei-Andrian Mihei, de două ori, Dumitru Ioan, domnul ministru Nicolăescu, domnul secretar de stat Dacian Ciolos, dacă a venit, și doamna secretar de stat Lucia Ana Varga.

Domnului deputat independent Dan Mocănescu îi va răspunde domnul ministru Nicolăescu, cu privire la piscina cu apă de mare de la Policlinica balneară Mangalia.

Aveți cuvântul, domnule ministru.

   

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Răspunsul se adresează domnului deputat Dan Mocănescu și se referă la situația piscinei din cadrul Pavilionului B, Sanatoriul balnear și de recuperare Mangalia.

Managerul sanatoriului, doctorul Oleniuc Viorel, a dispus întreruperea utilizării piscinei cu apă de mare încălzită la 32-34o din cadrul Pavilionului B în urma unui studiu de rentabilitate efectuat, aceasta fiind una dintre măsurile luate în scopul eficientizării activității unității sanitare. Dar, ca pacienții să nu fie privați de procedura respectivă, s-a dispus efectuarea procedurii cu costuri reduse într-un bazin mai mic, tot cu apă de mare încălzită, bazin de care dispune unitatea.

Piscina de care este vorba nu este închisă definitiv. În urma licitației pentru combustibil desfășurată în 2007, s-a obținut un alt tip de combustibil, la un preț mai mic și cu putere calorică superioară, având drept consecință reducerea costurilor pentru funcționarea piscinei. În prezent, spațiile aferente piscinei se află în renovare, întrucât se degradaseră, nemaifiind reparate de foarte mulți ani.

În ceea ce privește transferul către o societate privată, vă informăm că Sanatoriul balnear și de recuperare Mangalia, prin managerul său, deține doar un drept de administrare a patrimoniului sanatoriului, conform contractului de management încheiat cu Ministerul Sănătății. Neavând drept de dispoziție, nu poate înstrăina sub nicio formă corpul de clădire în discuție.

De asemenea, Sanatoriul balnear și de recuperare Mangalia este declarat unitate sanitară de interes public național, conform Hotărârii de Guvern 1.106/2002, fiind înscris la pct. 12 din anexa 1, aflându-se în administrarea Ministerului Sănătății Publice, și aparține domeniului public al statului. Înstrăinarea patrimoniului este posibilă numai prin act normativ, respectiv, hotărâre de Guvern, după trecerea în domeniul privat al statului, conform Legii nr. 213/1998 cu modificările ulterioare.

Ca atare, domnule deputat, îngrijorarea dumneavoastră nu este întemeiată și cred că răspunsul pe care vi l-am dat este edificator.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Domnul deputat dorește să facă un scurt comentariu, de 1 minut, stimate coleg.

 
   

Domnul Dan Constantin Mocănescu-Coloros:

Mulțumesc foarte mult, domnule președinte, domnule ministru.

Nu m-ați încredințat numai pe mine, ci pe toți angajații și pacienții. Pentru că este un centru de mare prestigiu și, de la o vreme, cererea depășește capacitatea acestei policlinici. Eram îngrijorați pentru că această operațiune s-a petrecut în detrimentul altor proceduri, cum ar fi bazinele de sulf, care au fost dezafectate și au creat acolo o disfuncție majoră.

Dacă dumneavoastră sunteți convins, și m-ați convins și pe mine, că nu va fi înstrăinat acest obiectiv și că banii care au fost cheltuiți deja pentru reparații, o investiție importantă și cu o cerere mare, mai ales dinspre copii și bătrâni, cum am menționat acolo, atunci consider că răspunsul este mulțumitor pentru toată lumea.

Vă mulțumesc și eu, la rândul meu.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru Nicolăescu, la rândul său, are, potrivit regulamentului, un drept la comentariu.

 
   

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Simt nevoia să-i mai spun domnului deputat Mocănescu încă un lucru, eu am fost la acest sanatoriu în urmă cu circa o lună și vreau să vă spun că între data la care el a fost preluat de actualul manager și ce am văzut eu după aproximativ un an de zile, lucrurile sunt sensibil schimbate în bine. Ca atare, ministerul a decis să aloce fonduri suplimentare, ca întreaga bază de tratament să fie reabilitată, probabil că ați și văzut că o parte este deja reabilitată, se lucrează foarte mult. Și banii pe care i-am alocat în acest an vor fi suficienți ca întreaga bază să fie la standarde, așa cum este normal să fie, nefăcându-se, după cum toți știm, reparații de aproximativ 20 de ani. Iar în viitor ne gândim chiar la o extindere a bazei hoteliere, ca să putem să aducem cât mai mulți cetățeni, să beneficieze de acest tratament.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru, vă rog să rămâneți la pupitru, pentru a răspunde următoarei interpelări.

 
     

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Dacă e în sală domnul deputat.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vine acuși, m-a anunțat, până când formulați dumneavoastră răspunsul, dânsul va apare.

 
  Constantin Traian Igaș

Deci, veți răspunde interpelării domnului Constantin Traian Igaș cu privire la intervențiile în caz de calamități, dezastre, epidemii și alte situații speciale de la A.S.P. Arad.

   

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Domnul deputat Igaș era îngrijorat de faptul că nu este o persoană responsabilă din partea Autorității de Sănătate Publică din Arad care să gestioneze planul de intervenție în caz de calamități, epidemii, dezastre sau alte situații speciale. Drept pentru care, răspunsul nostru este foarte simplu:

Prin Ordinul ministrului sănătății publice 1.009/13.08.2007 doamna doctor Gabriela Țârle a fost încadrată, începând cu 15.08, în funcția publică de conducere de consilier I grad superior, în funcția de director executiv la Autoritatea de Sănătate Publică a Județului Arad, în urma concursului pe care l-a luat la Agenția Națională a Funcționarilor Publici. Doamna Țârle a realizat evaluarea situației existente în instituție și a identificat eventualele probleme ce trebuie rezolvate.

Drept pentru care a trecut la actualizarea planului de protecție civilă și, prin Dispoziția nr. 93/14.09.2007, a dispus modificarea componenței Comitetului pentru situații de urgență și Centrului operativ cu funcționare temporară, prin înlocuirea persoanelor cu funcții de conducere care nu mai ocupau această funcție cu persoanele care acum ocupă funcții în aparatul de stat din județul Arad. Drept pentru care s-a convocat și Comitetul pentru situații de urgență și Centrul operativ cu funcționare temporară, căruia i s-a stabilit ca sarcină actualizarea de urgență a planului de intervenție în caz de calamități, epidemii, dezastre sau alte situații speciale.

Consider că prin răspunsul pe care l-am dat situația, la Arad, este în conformitate cu prevederile legale.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Există un comentariu la acest răspuns, din partea celui care a făcut interpelarea. Poftiți, domnule deputat.

 
   

Domnul Constantin Traian Igaș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc, domnule ministru.

Se pare că până la urmă interpelarea pe care v-am adresat-o a fost benefică, am mai făcut un pas înainte, sper să facem mulți pași de acum înainte și puteți să vă așteptați și la alte interpelări, punctuale, și cât se poate de serioase.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru Nicolăescu are, la rândul domniei sale, dreptul la un comentariu.

 
   

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule deputat, să nu uitați dumneavoastră, că nici eu nu uit, că și eu sunt deputat și știu ce înseamnă să adresez o întrebare unui membru al Executivului și acela să-și îndeplinească obligațiile pe care le are. Vă garantez că, dacă veți mai face întrebări și interpelări, voi veni cu toată seriozitatea să vă răspund la ele.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Să înțeleg că vă place mai mult calitatea de deputat?

 
     

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Da, recunosc.

 
  Andrian-Sirojea Mihei

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea Ministerului Agriculturii, domnul Dacian Ciolos, dacă a venit? Vă rog să răspundeți.

Domnul Andrian Mihei este? Este.

V-aș ruga, domnule ministru, să răspundeți întrebării domnului Andrian Mihei cu privire la sistemele de irigații din Dobrogea.

   

Domnul Dacian Ciolos (secretar de stat, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Durabile):

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea vizează sistemul de irigații din Dobrogea și domnul deputat Andrian Mihei a specificat trei părți ale întrebării la care voi răspunde în cele ce urmează.

O primă parte a întrebării solicită informații vizavi de faptul dacă există în cadrul ministerului o situație clară asupra stării sistemelor de irigații din Dobrogea și asupra gradului lor de utilizare sau starea de degradare și posibilități de reparații.

Vreau să spun domnului deputat că, în cadrul Ministerului Agriculturii, instituția care acționează în domeniul sistemelor de irigații și îmbunătățiri funciare este Administrația Națională de Îmbunătățiri Funciare, care, totodată, lucrează foarte strâns cu organizațiile pentru îmbunătățiri funciare care sunt constituite la nivelul utilizatorilor de apă.

Vizavi de Regiunea Dobrogea, vreau să spun că pentru campania de irigații a anului 2007 Administrația de Îmbunătățiri Funciare a pregătit și pus în funcțiune suprafața de 69,9 mii ha, din care sunt coordonate de către organizații pentru îmbunătățiri funciare 43,7 mii ha.

În cadrul Proiectului de Reabilitare și Reformă a Sectorului de Irigații, se elaborează un studiu privind analiza economică a sistemelor de irigații, studiu care urmează să fie finalizat. Din datele preliminare pe care le-am avut la dispoziție la începutul lunii septembrie rezultă următoarele: că, pentru Dobrogea, suprafața terenurilor cu amenajări de irigații este de 598,6 mii ha și din acestea circa 265,6 mii ha sunt viabile economic, adică, repararea lor și întreținerea lor este rentabilă din punct de vedere economic pentru perioada următoare.

Suprafața terenurilor cu amenajări funcționale este de 69,9 mii ha, iar pentru 195,7 mii ha, deci, suprafața care mai rămâne de amenajat până la suprafața de 265,6 mii ha viabile economic, deci, pentru acestea se vor aloca fondurile necesare pentru repunerea în funcțiune și pentru aducerea la parametrii proiectați și pentru modernizare.

Pentru anul 2007, în baza Legii nr.138/2004 s-a asigurat, pentru aceste suprafețe, și baza infrastructurii lucrărilor de îmbunătățiri funciare, inclusiv a celor de irigații prin firme specializate de pază.

Referitor la a doua parte a întrebării, și anume, care sunt măsurile vizate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru refacerea sau pentru construirea unor noi sisteme de irigații, vreau să spun că, pe termen scurt, strategia prevede menținerea în funcțiune și creșterea gradului de utilizare a suprafeței pregătite și puse în funcțiune prin executarea de lucrări de întreținere și reparații care au în vedere întreținerea curentă și reparații la stații de bază, stații de repompare și stații de punere sub presiune, decolmatarea canalelor și refacerea pereelor degradate, finanțarea de la bugetul de stat în anul 2007 a lucrărilor de impermeabilizare a canalelor de aducțiune și reabilitare a stațiilor de pompare din cadrul obiectivelor de investiții Valea Carasu, completări și irigații Terasa Sinoe, iar, pentru continuarea în anul 2008 a lucrărilor menționate și pentru reabilitarea amenajării Valea Carasu - Nicolae Bălcescu, Ministerul Agriculturii a solicitat Ministerului Finanțelor suma de 18,5 milioane lei.

S-au elaborat, totodată, studii de prefezabilitate pentru mai multe amenajări din regiunea Dobrogea, sau părți de amenajări de irigații din domeniul public al statului, și anume, pentru Carasu-Bărăganu, pentru Carasu-Negru Vodă, Carasu-Movilița, Carasu-Biruința, Carasu-Mangalia Nord, Isaccea, Bei-Bugeac, Sarinasuf.

Studiile de fezabilitate pentru obiectivele la care s-au aprobat studiile de prefezabilitate vor fi finanțate din bugetul anului 2008, în limita fondurilor aprobate cu această destinație.

De asemenea, pentru 2008 s-au propus surse de finanțare pentru elaborarea documentației pentru faza studiului de fezabilitate la obiectivul de investiții. Reabilitarea și modernizarea amenajării de irigații Carasu-Basarabi, din județul Constanța.

În ce privește a treia parte a întrebării, și anume, care este gradul în care ministerul colaborează cu autoritățile locale județene și care sunt demersurile făcute pentru căutarea de soluții și rezolvarea acestor probleme, vreau să vă spun că, în conformitate cu Legea nr.138/2004, Ministerul Agriculturii, prin Administrația Națională de Îmbunătățiri Funciare, încurajează și stimulează crearea de organizații pentru Îmbunătățiri Funciare, acestea fiind principalul partener de lucru la nivel local al Ministerului Agriculturii.

În Sucursala teritorială Dobrogea, până la această dată, sunt înregistrate 54 de organizații de îmbunătățiri funciare care acoperă o suprafață de 101,745 hectare.

Ministerul Agriculturii, prin organismele sale la nivel de județe, colaborează, totodată, cu autoritățile locale, cu stațiunile de cercetare în cadrul ASAT și cu unitățile de administrare ale ANIF. Aceste structuri, de altfel, au și fost consultate în vederea fundamentării strategiei naționale pentru reducerea efectelor secetei, pe care Guvernul a aprobat-o prin Hotărârea de Guvern nr.923 din 2007 și prin care sunt prevăzute atribuțiile și responsabilitățile instituțiilor publice pentru reducerea efectelor secetei.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

S-ar părea că putem aștepta liniștiți următoarele secete, că avem un sistem de irigații complet.

Domnule Mihei, vă rog să vă pronunțați cu privire la răspunsul pe care l-ați primit.

 
   

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Îi mulțumesc ministerului pentru răspunsul pe care l-am primit. Cred că interpelarea a reprezentat un imbold pentru ei ca să se aplece cu mai multă, să zic, profunzime asupra problematicii. Cu toții știm că Dobrogea este supusă de foarte mult timp deșertificării. Din păcate, s-a accentuat și această încălzire globală, ceea ce a făcut ca în acest an să fie mai pregnantă seceta și cred că, cu toții, toate organismele statului ar trebui să încurajeze acest domeniu de activitate, știind că întreprinzătorul privat, fermierul, nu are capacitatea financiară, puterea financiară de a duce această bătălie împotriva secetei de unul singur. Și consider că ar trebui cu toții să depunem eforturi susținute pentru a combate deșertificarea, de a trece de la vorbe la fapte.

De aceea, cred că acele programe care sunt în faza de prefezabilitate ar trebui să prindă mai repede contur și să se finalizeze în programe reale pentru îmbunătățirea sistemului de irigații în Dobrogea.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Tot domnului Andrian Mihei urmează să-i răspundă la o întrebare doamna Lucia Ana Varga, cu privire la îndeplinirea obligațiilor contractuale de către operatorii plajelor litoralului românesc.

 
   

Doamna Lucia Ana Varga:

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră, vă comunicăm următoarele: comparativ cu anii anteriori, sezonul estival 2007 s-a dovedit, din punct de vedere turistic, vizibil rentabil pentru toți agenții economici și a fost perceput de turiști drept un sezon mai bun în comparație cu anii anteriori.

Acest lucru s-a datorat în special investițiilor făcute de operatorii de plajă conform prevederilor noii legislații elaborate în 2007, care a reglementat un management integrat eficient. Neajunsurile s-au datorat întârzierii aprobării planurilor de urbanism zonale care reglementează modul de amenajare a plajei. Cu toate că au fost îndeplinite condițiile impuse de consiliile locale în ce privește amenajarea plajei, Planul de Urbanism Zonal Constanța și Planul de Urbanism Zonal Mamaia nu au fost aprobate nici în acest moment. Astfel, s-a creat o situație nedorită, având ca repercusiuni unele deficiențe în utilizarea turistică a plajelor.

În ceea ce privește gradul în care operatorii și-au îndeplinit obligațiile contractuale asumate din contractele de închiriere, s-au efectuat rapoarte periodice asupra realizării planului investițional prevăzut în contractele operatorilor.

Există, totodată, o situație comparativă efectuată de Administrația Națională Apele Române care reflectă modul de gestionare a plajei înainte și după apariția noii legislații.

În plus, perioada 2006-2007 s-a dovedit a fi o perioadă de tranziție în utilizarea turistică a plajei, cu probleme preluate înainte de apariția Hotărârii de Guvern nr.241/2006, ce reglementează regimul juridic al plajelor ca bun public al statului, și anume, imposibilitatea demolării unor construcții pe plajă, întrucât au făcut obiectul unor litigii, inexistența cadastrului plajelor, diminuarea unor suprafețe de plajă pe unele sectoare, datorită fenomenului de eroziune.

A doua întrebare: măsurile luate împotriva construcțiilor ilegale pe plajă au fost notificate și, ulterior, amendarea operatorilor care nu au respectat legislația în vigoare privind regimul construcțiilor în conformitate cu Ordonanța de urgență nr.19/2006 și Legea zonei costiere, care aprobă Ordonanța de urgență nr.202/2002.

De asemenea, au fost trimise înștiințări către consiliile locale și Inspectoratul General de Stat în Construcții, care aveau, la rândul lor, obligația să pună în aplicare Legea nr.50 din 1991.

Ca măsuri pentru următorul sezon estival, Administrația Națională Apele Române, prin Direcția Apelor Dobrogea-Litoral, deja depune diligențe pentru obținerea avizării Planului de Urbanism Zonal.

În acest sens, se inițiază întâlniri cu reprezentanții primăriilor pentru reanalizarea documentațiilor ce stau la baza aprobării planurilor de urbanism zonal, cu respectarea prevederilor legale în ceea ce privește amenajarea turistică a plajei.

După avizarea planurilor de urbanism zonal, va fi verificată din nou situația construcțiilor în teren, după care, în funcție de situație, se va solicita demolarea construcțiilor ilegale, avându-se în vedere prevederile Legii nr.50 din 1991.

La întrebarea a treia: pentru o bună dezvoltare a turismului pe litoral, având experiența celor doi ani în privința închirierii sectoarelor de plajă, ministerul, prin Administrația Națională a Apelor Române, Direcția Apelor Dobrogea-Litoral, va iniția întâlniri între operatorii de plajă și reprezentanții agenților economici care desfășoară activități turistice în zona de plajă, în vederea înlăturării tuturor deficiențelor semnalate.

În același timp, este necesară și implicarea Autorității Naționale pentru Turism, care este principalul responsabil al promovării turismului pe litoralul românesc al Mării Negre.

În ceea ce privește solicitarea dumneavoastră de a furniza o copie certificată a caietului de sarcini întocmit pentru licitația publică privind închirierea plajelor, o să vă transmitem alăturat documentul.

În speranța că informațiile vă sunt utile, vă asigurăm de sprijinul nostru și, totodată, vă stăm la dispoziție pentru eventualele informații suplimentare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc, doamna secretar de stat.

Domnul deputat dorește să comenteze acest răspuns.

 
   

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Mulțumesc ministerului pentru acest răspuns.

Bineînțeles, dacă din punct de vedere turistic, soarele și această secetă, pe de altă parte, pentru agricultură a fost un an dezastruos, pentru turism a fost un an bun și putem să spunem că soarele anul acesta a atras turiștii pe litoralul românesc, nu aș vrea ca gunoaiele să-i gonească în 2008.

De aceea, am cerut ca să am și să pot să fac o comparație între ceea ce se întâmplă astăzi cu aceste plaje concesionate și ceea ar fi trebuit să se întâmple în conformitate cu caietele de sarcină, cu acele contracte, pentru că am plecat de la sesizările care au fost postate pe site-ul, care a funcționat așa cum a funcționat, al Apelor Române, Divizia Dobrogea-Litoral. Pentru că acolo, în aceleași zone, existau sesizări care se repetau și, dacă au fost repetate aceste sesizări, nu știu de ce nu s-au luat măsuri împotriva acelora care persistau în greșeală.

Bineînțeles, cred că semnalul acesta de alarmă este benefic pentru toată lumea, pentru că sezonul estival 2008 va începe, așa cum este, în 2008, și cred că de pe acum ar trebui să se inițieze aceste discuții cu cei care sunt implicați în mod direct și să se găsească și metodele de comunicare cu administrația municipiului Constanța referitor la Mamaia și poate, până la începerea noului sezon estival, veți găsi acele modalități prin care, într-adevăr, nu să stăm numai la mâna lui Dumnezeu să ne dea soare, ci și la mâna operatorilor care trebuie să-și îndeplinească acele condiții contractuale, iar autoritatea statului să fie deplină.

Vă mulțumesc.

 
Prezentarea pe scurt de către deputați a interpelărilor adresate membrilor Guvernului:  

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc.

Cu aceasta, am încheiat partea destinată răspunsurilor la întrebări, răspunsurilor orale, și trecem la prezentarea pe scurt a interpelărilor, pentru care răspunsurile vor fi primite într-o ședință viitoare.

Vă informez, stimați colegi, că au depus interpelări în scris domnii deputați Laurențiu Mironescu, Constantin Igaș, Anca Boagiu, Adrian Năstase, Aurel Vlădoiu, Minodora Cliveti, Ștefan Baban, Costache Mircea - domnul Baban spune că nu a depus-o în scris; este prezent și o susține -, Ionica Constanța Popescu, Eugen Bejinariu, Alecsandru Știucă, Ioan Cindrea, Claudiu Pop, Emilian Frâncu, Dragoș Dumitriu, Angela Buciu, Grațiela Iordache, Liviu Almășan, Vasile Pușcaș, Raluca Turcan, Mircea Ifrim - urmează să o susțină oral -, Ioan Stan și Mircia Giurgiu, prezent aici. Îl invit să se gândească la care dintre ele se va limita să o prezinte pe scurt, pentru că, potrivit regulamentului, poate prezenta o singură interpelare.

  Petru Călian

Pentru prezentarea pe scurt a interpelării, dau cuvântul domnului Petru Călian.

   

Domnul Petru Călian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Așa după cum v-am obișnuit, voi fi foarte operativ. Nu am decât 10 interpelări adresate diverșilor miniștri din Guvernul României și fac doar precizarea că solicit răspuns scris și verbal.

Vă mulțumesc.

 
  Adrian Moisoiu

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Ioan Țundrea. Nu este.

Domnul deputat Adrian Moisoiu.

   

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

Stimați colegi,

Astăzi am trei interpelări. Una se adresează domnului Cristian David, ministrul internelor și reformei administrative, și domnului Paul Păcuraru, ministrul muncii, familiei și egalității de șanse, și se referă la faptul că, în ultimul timp, presa - atât cea națională, cât și cea internațională - descrie cu lux de amănunte inventivitatea infractorilor, în majoritatea lor țigani, care săvârșesc fel de fel de infracțiuni, de la cele mai mărunte, până la cele mai cumplite, în străinătate sau chiar și în țară.

Și faptul că acest lucru a apărut într-o serie întreagă de localități ca: Bolintin Vale, enumăr numai câteva, Hădăreni - în județul Mureș, în municipiul Craiova, la Apața, în Vâlcele, Covasna, în ultimul timp, toate acestea arată, de fapt, o atingere a limitei suportabilității, cât și faptul că cetățenii locali, cetățenii din zonă amenință că, dacă nu se va face ordine, vor fi nevoiți să ia justiția în propria lor mână.

Domnilor miniștri,

Un alt aspect este faptul că această stare infracțională nu este numai în țară, ci este și în străinătate. Acolo, țiganii plecați din România în țările Uniunii Europene fac deservicii românilor onești care au plecat ca să muncească cinstit, pentru a câștiga o pâine și pentru ca, astfel, să-și servească familiile din țară. Este cazul Italiei, în ultimul timp.

Și, ca atare, vă rog să primesc răspuns asupra strategiei naționale prevăzute de ministerele care cu onoare sunt conduse de cei doi domni miniștri, în această direcție.

O a doua interpelare se adresează, de asemenea, unor persoane deosebite din nomenclatură - domnul Varujan Vosganian, ministrul economiei și finanțelor, și domnul Ilie Gavril Bolojan, secretarul general al Guvernului. Aș ruga să-mi dea niște date privind alocarea fondurilor publice în anul 2007, pentru o serie întreagă de o.n.g.-uri declarate ca fiind de utilitate publică, și anume: denumirea organizației, anul și actul normativ de declarare a utilității publice, scopul și obiectivele organizațiilor, cuantumul fondurilor alocate în anul 2007, obiectul și motivația pentru care au fost alocate fondurile, modul de decontare a sumelor primite - și aici este un fapt deosebit. Chiar doresc să știu cum anume se urmărește decontarea acestor sume, și nu pasând aceasta în seama Curții de Conturi și a altora, după care nimeni nu mai știe ce se face, dar în anul următor iar se cer bani în aceeași direcție, cât și o serie de fonduri în vederea susținerii intereselor statului român cu niște persoane particulare, ca de exemplu: cetățeanul Radu Duda, precum și pentru niște colegi de-ai noștri din Parlament - mă refer la Uniunea Democrată a Maghiarilor din România, unde să se indice foarte clar atât sursele de finanțare pe care le primesc de la bugetul de stat prin Fundația Comunitas, cât și ca organizație politică.

De asemenea, aș dori să fie completată aceasta și cu fondurile pe care le primesc societățile culturale, sau Uniunea Vatra Românească și Astra, dacă acestea beneficiază de alocații guvernamentale, precum și cuantumul acestora. Iar dacă nu beneficiază, de ce nu beneficiază.

Și, în sfârșit, o a treia interpelare se adresează domnului ministru Nicolăescu ...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg ...

 
   

Domnul Adrian Moisoiu:

Am să fiu foarte scurt ...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, nu, nu, dar era a treia interpelare. Că puteți prezenta pe scurt una. Deci, la a doua am tăcut din gură, dar dumneavoastră treceți la a treia.

 
   

Domnul Adrian Moisoiu:

Bun. A treia, domnule președinte, se referă la domnul Nicolăescu, ministrul sănătății publice, care adineauri a fost aici și care, în zilele trecute, a făcut o afirmație ce se referea la medici, și anume la tinerii medici de a rămâne în sistem dublul perioadei în care s-au specializat și a plăti niște despăgubiri substanțiale dacă aceștia doresc să profeseze în străinătate.

Domnule președinte,

Doresc să vă amintesc, dacă dumneavoastră nu cunoașteți situația, că, din păcate, eu m-am adresat domnului ministru Nicolăescu încă din luna februarie, sau martie pentru un tânăr chirurg, iar spitalele nu scot posturi la concurs. Păi, dacă spitalele nu scot posturi la concurs, tinerii medici specialiști nu pot să ocupe un post. Ce dorește domnul ministru? Ca aceștia să moară de foame cu diploma în mână, în România? Mă refer la acei medici care au trecut de perioada de rezidențiat, care sunt astăzi medici specialiști ca urmare a examenelor pe care le-au depus și pe care dânsul dorește să-i lege de glie, ca pe vremea unor iobăgii, ca pe vremuri mult apuse. Știți foarte bine poziția Partidului România Mare și a mea, în dorința de a trăi aici, în țară, - dar atunci îl rog pe domnul ministru să se gândească cum anume și să vină aici și să prezinte care sunt posibilitățile, care sunt modalitățile în care acum, și nu peste 4 ani, sau 5 ani, vrea dânsul să rezolve problema tinerilor medici.

Vă mulțumesc și mă scuzați.

 
  Emilian Valentin Frâncu

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Bogdan Ciucă, dacă este? Nu.

Domnul Ioan Aurel Rus? Nu este.

Domnul deputat Dumitru Avram? Nu este.

Domnul deputat Emilian Frâncu?

   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea se adresează domnului ministru al lucrărilor publice și locuințelor, domnul Borbély László, și se referă la compromiterea imaginii A.N.L.

Această interpelare a pornit de la articolele apărute în presă intitulate, de exemplu, "Cartierul secret al A.N.L.", sau "A.N.L. a construit vile ieftine pentru vip-uri". Toate aceste comentarii au ton acid, instituția respectivă fiind aspru criticată pentru faptul că un proiect care s-a vrut a fi în favoarea tinerilor fără locuințe s-a transformat în ceea ce ziariștii numesc drept "tun imobiliar" în folosul clientelei politice.

De aceea, solicit domnului ministru să-mi comunice cum s-a ajuns aici și ce măsuri se vor lua împotriva celor care au generat această situație. Solicit acest răspuns atât verbal, cât și în scris.

Vă mulțumesc.

 
  Dragoș Petre Dumitriu

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Dragoș Dumitriu.

   

Domnul Dragoș Petre Dumitriu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ca de obicei, interpelările mele au o țintă precisă. De data aceasta, este vorba de o tentativă a primarului municipiului Curtea de Argeș (liberal), de a vinde cel mai mare cinematograf din localitate, în condiții extrem de suspecte.

Practic, datele pe care le am de la câțiva consilieri locali care au făcut aceste declarații și în presa locală - au făcut declarații publice -, indică faptul că se intenționează organizarea unei licitații "dedicate", cum se spune, și anume, ca acest cinematograf să fie preluat de o firmă care, la ora actuală, are această incintă în concesiune.

Am adresat interpelarea atât ministrului internelor, cât și ministrului culturii, acesta din urmă fiind sesizat pentru că, într-o ședință anterioară a Consiliului local Curtea de Argeș, se intenționa transformarea acestui cinematograf într-un centru cultural atât de necesar municipiului, care să includă și bibliotecă, precum și alte activități culturale atât de firești într-un municipiu cu tradiția, cu istoria Curții de Argeș.

Cu amabilitatea dumneavoastră, domnule președinte, aș vrea să fac o atenționare, să profit de prezența mea la microfon în cadrul interpelării, să fac o atenționare către premierul Călin Popescu-Tăriceanu pentru faptul că am depus mai multe interpelări înaintea vacanței parlamentare și nu am primit răspuns.

Este vorba tot despre niște interpelări extrem de precise care vizează investițiile ce trebuiau făcute de Ministerul Sănătății și Ministerul Învățământului în zona Muscelului, deci în Câmpulung-Muscel și în comunele din proximitate, mai bine zis în unitățile sanitare, precum și în unitățile de învățământ, investiții care trebuiau să se regăsească până acum prin proiectul de buget, prin propunerile la Legea bugetului pe anul 2008. Nu am primit niciun răspuns și au trecut mai multe luni, depășindu-se, astfel, cu mult termenul legal de răspuns.

Vă mulțumesc.

 
  Angela Buciu

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna deputat Angela Buciu.

   

Doamna Angela Buciu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am o singură interpelare, pe care doresc s-o adresez domnului ministru al sănătății, Eugen Nicolăescu.

Doresc să supun atenției dumneavoastră o problemă pentru care mi s-a solicitat sprijinul în circumscripție, care este de interes național și a cărei rezolvare ar putea să prevină nefericirea multor familii.

Este vorba despre acordarea atenției cuvenite pentru aplicarea corectă și la nivel național a Programului PKU. Este o maladie gravă care, depistată la timp, poate fi tratată cu rezultate foarte bune - fenilcetonuria, care este una dintre puținele boli genetice în care dieta condiționează dezvoltarea psihică normală a copilului. Pentru ca un copil cu această boală să nu se transforme într-un oligofren, există două condiții esențiale: diagnosticarea în primele săptămâni de viață și asigurarea unui regim alimentar sărac în proteine, cu preparate dietetice.

Trebuie să menționăm că acești copii nu prezintă, la naștere, niciun fel de simptom, primele manifestări ale bolii - retardul - apărând în jurul vârstei de 4-5 luni, moment în care copilul nu mai prezintă achizițiile neuromotorii specifice vârstei, eventual pot apărea crize convulsive.

În Europa, frecvența fenilcetonuriei este de 1 la 10.000 de nou-născuți. La noi în țară, în județul Cluj, statisticile demonstrează o frecvență de 1 la 7.500 de nou-născuți și de 1 la 110, la copii cu retard neuromotor.

România este singura țară din Europa în care nu se efectuează testarea specifică fenilcetonuriei (PKU) tuturor nou-născuților, aceasta efectuându-se doar în 10 județe.

În județul Bihor, din cei 27 de copii diagnosticați cu această boală, doar 9 cazuri au fost depistate la naștere, 18 fiind diagnosticați în urma unor complicații neuropsihice ale bolii, iar sub tratament sunt doar 11. În județul Maramureș, au fost depistați 11 copii cu fenilcetonurie, din care la naștere numai trei copii, iar sub tratament se află doar patru copii.

Pentru a avea o imagine mai clară asupra situației dezastruoase în care ne aflăm, la Centrul de Diagnostic și Tratament al Fenilcetonuriei din Cluj-Napoca, au fost diagnosticate, în perioada 1976-2003, 54 de cazuri la naștere și 57 tardiv. Din totalul de 111 copii, doar 18 se află în tratament.

Este lesne de înțeles care este starea celor 93 de copii care suferă de această boală, unii dintre aceștia fiind filmați în casele de sănătate, devenind protagoniștii unor imagini ce au îngrozit Europa.

În urmă cu 32 de ani s-au început primele testări PKU în România. Între timp, zona de screening de testare a nou-născuților s-a restrâns, în loc să se extindă, iar procurarea laptelui special - fără conținut de fenilalanină - este o problemă, la Centru PKU din Cluj produsele dietetice necesare lipsind cu desăvârșire. În România, copiilor diagnosticați cu PKU le lipsesc preparatele dietetice, de care depinde dezvoltarea lor normală.

Aveți idee, domnule ministru, ce înseamnă să ai în brațe un copil cu fenilcetonurie și să nu ai lapte să-l hrănești, să nu ai făina necesară pentru pâine, precum și alte alimente de care depinde dezvoltarea lui normală?

Aveți idee, domnule ministru, ce înseamnă să-ți privești copilul și să te gândești dacă va putea să recupereze, dacă va putea fi normal sau cum ar fi fost dacă ar fi fost diagnosticul stabilit încă de la naștere?

Întrebările sunt retorice, firește, dar consider că avem datoria să ne pese și să tragem un semnal de alarmă.

Domnule ministru, se pun două probleme majore: efectuarea testării la naștere, la nivel național; acordarea sprijinului pentru procurarea alimentelor speciale, necesare dietei.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Distinsă colegă,

V-am așteptat cu foarte multă răbdare. V-aș reaminti că, procedural, trebuia să prezentați pe scurt obiectul interpelării.

Gândiți-vă că mai așteaptă și alți colegi și nu intră în program.

 
   

Doamna Angela Buciu:

Îmi cer scuze, dar nu știu de ce, mi s-a părut o chestiune de interes național, pe care, dacă o vor asculta cei care sunt interesați, s-ar putea să fie mai puțini copii care să ajungă oligofreni, dacă părinții lor vor ști unde și spre ce să se îndrepte.

Oricum, mă fac purtătorul de cuvânt al acestor solicitări, precum și al părinților, care, poate, nu vor afla niciodată că ar fi putut avea un copil normal, și nu un oligofren, dacă s-ar fi diagnosticat la timp această maladie.

Eu vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, este într-adevăr o problemă gravă, vă mulțumesc pentru înțelegerea de a asculta această prezentare.

 
  Valeriu Tabără

Domnul deputat Valeriu Tabără, și se pregătește domnul deputat Ștefan Baban.

   

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Nu vreau să abuzez de răbdarea dumneavoastră.

Foarte pe scurt, o primă interpelare se referă la modul cum sunt și se desfășoară la această dată programele SAPARD, respectiv Programul "Fermierul" și modul de finanțare al acestora, cu un exemplu tipic, al domnului Vișan Titu, din satul Bazoș, comuna Recaș, care, deși are semnat un astfel de program și un astfel de proiect, nu a fost finanțat nici până acum, cu toate demersurile făcute către sistemul financiar.

Îl întreb pe domnul ministru Remeș și îi cer să ne prezinte situația asigurării finanțării proiectelor din Programul "Fermierul" la nivel județean. Câte proiecte sunt aprobate? Câte proiecte au asigurată finanțarea și când a fost aprobată finanțarea respectivă? Și câte proiecte din aceste programe nu sunt finanțate la această dată.

Și o a doua interpelare este, de asemenea, un demers către domnul ministru Cristian David, ministrul internelor și reformei administrative, și se referă la situația din comuna Chevereșu Mare din județul Timiș; de fapt a unei anchete pe care am cerut-o în urmă cu doi ani de zile și al cărei răspuns nu l-am primit nici astăzi, nu l-au primit nici cetățenii de acolo; inclusiv a modului cum o astfel de anchetă a fost dusă de către Direcția juridică a Inspectoratului de Poliție Timiș și modul cum ea se materializează, pentru că este vorba de afaceri, se pare oneroase, cu terenuri, în detrimentul cetățenilor.

Solicit domnului ministru să verifice modul cum a fost făcută această anchetă și să ne dea un răspuns și mie și cetățenilor care au făcut demersuri către Biroul parlamentar.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

 
  Ștefan Baban

Domnul deputat Ștefan Baban.

   

Domnul Ștefan Baban:

Mulțumesc, domnule președinte, că m-ați găsit și pe mine pe listă.

Interpelarea este adresată domnului ministru Paul Păcuraru, ministrul muncii, familiei și egalității de șanse; în aceeași măsură doamnei inspector general de stat al Inspecției muncii, Mariana Basuc.

Stimulări diferite pentru activități similare

În '99 au fost aprobate o lege și o hotărâre de Guvern care reglementau organizarea și funcționarea Inspecției muncii, instituție centrală, cu atribuții de coordonare și control în domeniul relațiilor de muncă și al protecției muncii, care și-a început activitatea cu 01.01.2000.

În aceste acte normative se specifică că această instituție, inclusiv personalul încadrat ca inspectori de muncă, care sunt și funcționari publici, beneficiind de drepturile și incompatibilitățile acestui statut, are atribuții de control, putând aplica sancțiuni începând de la avertisment și terminând cu amenzi destul de usturătoare, având în vedere că se pot cumula mai multe abateri față de lege.

Paradoxal însă, de cuantumul amenzilor total sau procentual nu beneficiază nici Inspecția muncii și nici Ministerul Muncii, acestea fiind achitate și deci vărsate la Ministerul de Finanțe, minister care strânge toți banii din România, și de la populație, și de la agenții economici, și de la instituții publice, și beneficiază de un fond de stimulente pentru a-și stimula personalul, inclusiv cel din activitatea de control, dar și pentru a-și păstra funcționarii, fără multe persoane migratoare de la un loc de muncă la altul.

Arăt, în continuare, toate necazurile pe care le întâmpină, în general, acești inspectori și am să intru în subiect, domnule președinte.

Domnule ministru,

Doamna inspector general de stat,

Solicit răspunsurile dumneavoastră la următoarele întrebări.

De ce nu există nicio prevedere legală pentru ca pentru stimularea personalului Inspecției muncii să fie alocat până la 25% de exemplu, din cuantumul amenzilor încasate lunar? Sau, dacă există, de ce nu se aplică?

Doi. Care sunt măsurile de protecție reale pentru inspectorii de muncă din activitatea de control, atât în domeniul relațiilor de muncă, cât și al protecției muncii?

Trei. Doamna inspector general de stat, aveți cunoștință cu ce autoturisme se deplasează personalul Inspectoratului Teritorial de Muncă în teritoriu?

Totodată, ați vizitat, în ultimele șase luni, vreun sediu construit anul trecut sau anul acesta, cu banii Inspecției Muncii, ca să vedeți cu ochii dumneavoastră cum au fost îngropate miliarde de lei pe clădiri nefuncționale, construite de societăți "agreate" de inspectorii șefi? Iar când mă refer la agreate, știți foarte bine că este vorba doar de bani.

Vreau să atrag atenția că nu cunosc... - probabil că situația este în mai multe județe - eu mă refer aici în special la județele Botoșani, Suceava și Iași.

Vă mulțumesc pentru atenție și aștept răspuns.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule coleg.

 
  Mircea Ifrim

Are cuvântul domnul Mircea Ifrim. Domnul deputat Mircea Ifrim.

   

Domnul Mircea Ifrim:

Mulțumesc, domnule președinte.

În esență, această interpelare este adresată domnului prim-ministru și este legată de faptul că recunoașterea învățământului sanitar postliceal reprezintă o necesitate. În acest sens, s-au făcut demersurile necesare.

Mulțumesc primului-ministru că a promovat prin Guvern memorandumul în urma căruia să se completeze Directiva 1006 a Consiliului Europei, însă este inadmisibil ceea ce se întâmplă la Ministerul Învățământului și întreb: până când domnul Dumitru Miron va mai continua să fie secretar de stat în acest minister și solicit măsuri, măsuri pe care le-a solicitat până acum - de eliberarea sa din funcție - Federația Sindicatelor din Învățământ, Federația Universităților Particulare și alte persoane.

Eu mă leg de faptul că și-a permis să transmită o dezinformare crasă către Ministerul Sănătății, în sensul de a desființa acest învățământ postliceal, apelând la Infograma nr. 6419/07.07.2007, ceea ce este total inexact; în urma acestei infograme noi am demarat procesul de includere în Directiva Consiliului Europei a învățământului postliceal sanitar, care a fost omis de asemenea, în legislatura trecută, în mod deliberat, și nu vreau să intru în aceste amănunte.

De asemenea, este semnalat faptul că domnul Dumitru Miron face parte din structura ACIRAS-ului, suspendându-se, lăsând însă soția, ceea ce este incompatibilitate, ACIRAS-ul fiind plătit de Ministerul Învățământului, și putem continua seria acestor abuzuri și acestor lucruri incorecte care se produc, fapt pentru care solicităm primului-ministru, alături de alte organisme, eliberarea din funcție a acestui secretar de stat.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

 
  Mircia Giurgiu

Domnul deputat Mircia Giurgiu.

   

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă rog să-mi permiteți să prezint doar obiectul a două interpelări. Una este adresată domnului Tudor Chiuariu, ministrul justiției. Obiectul interpelării îl reprezintă stadiul cercetărilor efectuate de DNA în cazul unor membri ai conducerii Societății Române de Radiodifuziune, fapt care poate aduce grave prejudicii materiale instituției, datorită faptului că, în continuare, se derulează contracte păguboase pentru această instituție care folosește bani publici.

Și o altă interpelare este adresată domnului Călin Popescu-Tăriceanu, prim-ministru al Guvernului României. Obiectul interpelării îl reprezintă poziția oficială a domniei sale cu privire la articolele apărute în cotidiene de interes public, în care se semnala faptul că este partener de afaceri cu fostul șef al rezidenței de spionaj a Ungariei în România.

Vă mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

 
  Marian Sorin Paveliu

Domnul Paveliuc, îmi cer scuze că nu v-am văzut; am și întrebat unde sunteți.

Aveți cuvântul.

   

Domnul Marian Sorin Paveliu:

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Eugen Nicolăescu și am convingerea că este cunoscut cazul doamnei Daniela Manta, de aceea nici n-o să-i dau alte hârtii suplimentare, pentru că are suficiente la Ministerul Sănătății.

Vreau doar să-i solicit să vină în fața Parlamentului și să prezinte care este poziția instituției pe care o conduce față de acest pacient - grav bolnav de altfel, și probabil aflat în ultimele zile în care se mai poate mișca pe propriile picioare, datorită faptului că, din 2004, funcționarii Ministerului Sănătății au tot plimbat-o, în loc să-i acorde tratamentul, la care, consider că, cel puțin din actele pe care mi le-a prezentat, are dreptul.

Totodată, vreau ca domnul ministru să vină să prezinte Parlamentului care este sancțiunea administrativă pe care a dat-o sau pe care o va da funcționarilor din minister care au răspuns în scris, cu o insolență incredibilă, de o cruzime fără limite, dacă stăm și ne gândim că este vorba de un pacient extrem de bolnav, în care acești funcționari o trimit, pur și simplu, pe doamna Manta Daniela să se adreseze Instanței de judecată, pentru a primi satisfacție față de solicitările sale extrem de pertinente, de altfel.

Vreau să subliniez, și cu aceasta îmi închei interpelarea, faptul că acest caz este încă una din exemplificările faptului că, în spitalele din România, există multiple cazuri în care pacienții au tot dreptul de a primi tratamente, nu primesc aceste tratamente și rămân fără soluții. Iar la demersurile mele, inclusiv la proiectul de lege pentru ca medicamentele să fie rambursate în cazul în care spitalul nu le achiziționează, deși pacientul are dreptul, spuneam că opoziția domnului ministru la acest proiect de lege este complet nejustificată și cazul doamnei Manta este încă o dovadă elocventă pentru acest lucru.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, stimați colegi.

 
   

Lista deputaților care au prezentat pe scurt interpelările pentru ședința următoare s-a epuizat.

Vă doresc, stimați colegi, în interesul cetățenilor pe care-i reprezentați, să primiți răspunsurile favorabile pe care le așteptați.

Cu aceasta, dați-mi voie să declar închisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților.

Programul Camerei Deputaților se reia mâine la 8,30, cu intervenții politice, după care, de la ora 10,00, vor continua dezbaterile asupra proiectelor înscrise pe ordinea de zi și vot final.

Vă mulțumesc.

Seară bună!

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 19,00.

 
       

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti joi, 2 decembrie 2021, 10:12
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro