Plen
Ședința Camerei Deputaților din 8 octombrie 2007
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.134/18-10-2007

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
13-10-2021
12-10-2021
11-10-2021
05-10-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2007 > 08-10-2007 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 8 octombrie 2007

13. Primirea de răspunsuri la interpelările adresate primului-ministru și membrilor Guvernului:

   

Domnul Valer Dorneanu:

    ................................................
 

Urmează partea a doua a ședinței de astăzi, destinată răspunsurilor la întrebări și interpelări. După o scurtă pauză de trei minute, necesară schimbărilor de decor. (O scurtă pauză).

 
Dan Constantin Mocănescu-Coloros

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Având în vedere că ședința se transmite la radio, v-aș ruga să luați locurile și în ordine să parcurgem această procedură de control parlamentar importantă.

Sunt prezenți, pentru a răspunde întrebărilor formulate de domnul Dan Mocănescu, Constantin Traian Igaș, Andrian Mihei-Andrian Mihei, de două ori, Dumitru Ioan, domnul ministru Nicolăescu, domnul secretar de stat Dacian Ciolos, dacă a venit, și doamna secretar de stat Lucia Ana Varga.

Domnului deputat independent Dan Mocănescu îi va răspunde domnul ministru Nicolăescu, cu privire la piscina cu apă de mare de la Policlinica balneară Mangalia.

Aveți cuvântul, domnule ministru.

 

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Răspunsul se adresează domnului deputat Dan Mocănescu și se referă la situația piscinei din cadrul Pavilionului B, Sanatoriul balnear și de recuperare Mangalia.

Managerul sanatoriului, doctorul Oleniuc Viorel, a dispus întreruperea utilizării piscinei cu apă de mare încălzită la 32-34o din cadrul Pavilionului B în urma unui studiu de rentabilitate efectuat, aceasta fiind una dintre măsurile luate în scopul eficientizării activității unității sanitare. Dar, ca pacienții să nu fie privați de procedura respectivă, s-a dispus efectuarea procedurii cu costuri reduse într-un bazin mai mic, tot cu apă de mare încălzită, bazin de care dispune unitatea.

Piscina de care este vorba nu este închisă definitiv. În urma licitației pentru combustibil desfășurată în 2007, s-a obținut un alt tip de combustibil, la un preț mai mic și cu putere calorică superioară, având drept consecință reducerea costurilor pentru funcționarea piscinei. În prezent, spațiile aferente piscinei se află în renovare, întrucât se degradaseră, nemaifiind reparate de foarte mulți ani.

În ceea ce privește transferul către o societate privată, vă informăm că Sanatoriul balnear și de recuperare Mangalia, prin managerul său, deține doar un drept de administrare a patrimoniului sanatoriului, conform contractului de management încheiat cu Ministerul Sănătății. Neavând drept de dispoziție, nu poate înstrăina sub nicio formă corpul de clădire în discuție.

De asemenea, Sanatoriul balnear și de recuperare Mangalia este declarat unitate sanitară de interes public național, conform Hotărârii de Guvern 1.106/2002, fiind înscris la pct. 12 din anexa 1, aflându-se în administrarea Ministerului Sănătății Publice, și aparține domeniului public al statului. Înstrăinarea patrimoniului este posibilă numai prin act normativ, respectiv, hotărâre de Guvern, după trecerea în domeniul privat al statului, conform Legii nr. 213/1998 cu modificările ulterioare.

Ca atare, domnule deputat, îngrijorarea dumneavoastră nu este întemeiată și cred că răspunsul pe care vi l-am dat este edificator.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Domnul deputat dorește să facă un scurt comentariu, de 1 minut, stimate coleg.

 
 

Domnul Dan Constantin Mocănescu-Coloros:

Mulțumesc foarte mult, domnule președinte, domnule ministru.

Nu m-ați încredințat numai pe mine, ci pe toți angajații și pacienții. Pentru că este un centru de mare prestigiu și, de la o vreme, cererea depășește capacitatea acestei policlinici. Eram îngrijorați pentru că această operațiune s-a petrecut în detrimentul altor proceduri, cum ar fi bazinele de sulf, care au fost dezafectate și au creat acolo o disfuncție majoră.

Dacă dumneavoastră sunteți convins, și m-ați convins și pe mine, că nu va fi înstrăinat acest obiectiv și că banii care au fost cheltuiți deja pentru reparații, o investiție importantă și cu o cerere mare, mai ales dinspre copii și bătrâni, cum am menționat acolo, atunci consider că răspunsul este mulțumitor pentru toată lumea.

Vă mulțumesc și eu, la rândul meu.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru Nicolăescu, la rândul său, are, potrivit regulamentului, un drept la comentariu.

 
 

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Simt nevoia să-i mai spun domnului deputat Mocănescu încă un lucru, eu am fost la acest sanatoriu în urmă cu circa o lună și vreau să vă spun că între data la care el a fost preluat de actualul manager și ce am văzut eu după aproximativ un an de zile, lucrurile sunt sensibil schimbate în bine. Ca atare, ministerul a decis să aloce fonduri suplimentare, ca întreaga bază de tratament să fie reabilitată, probabil că ați și văzut că o parte este deja reabilitată, se lucrează foarte mult. Și banii pe care i-am alocat în acest an vor fi suficienți ca întreaga bază să fie la standarde, așa cum este normal să fie, nefăcându-se, după cum toți știm, reparații de aproximativ 20 de ani. Iar în viitor ne gândim chiar la o extindere a bazei hoteliere, ca să putem să aducem cât mai mulți cetățeni, să beneficieze de acest tratament.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru, vă rog să rămâneți la pupitru, pentru a răspunde următoarei interpelări.

 
   

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Dacă e în sală domnul deputat.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Vine acuși, m-a anunțat, până când formulați dumneavoastră răspunsul, dânsul va apare.

 
Constantin Traian Igaș

Deci, veți răspunde interpelării domnului Constantin Traian Igaș cu privire la intervențiile în caz de calamități, dezastre, epidemii și alte situații speciale de la A.S.P. Arad.

 

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Domnul deputat Igaș era îngrijorat de faptul că nu este o persoană responsabilă din partea Autorității de Sănătate Publică din Arad care să gestioneze planul de intervenție în caz de calamități, epidemii, dezastre sau alte situații speciale. Drept pentru care, răspunsul nostru este foarte simplu:

Prin Ordinul ministrului sănătății publice 1.009/13.08.2007 doamna doctor Gabriela Țârle a fost încadrată, începând cu 15.08, în funcția publică de conducere de consilier I grad superior, în funcția de director executiv la Autoritatea de Sănătate Publică a Județului Arad, în urma concursului pe care l-a luat la Agenția Națională a Funcționarilor Publici. Doamna Țârle a realizat evaluarea situației existente în instituție și a identificat eventualele probleme ce trebuie rezolvate.

Drept pentru care a trecut la actualizarea planului de protecție civilă și, prin Dispoziția nr. 93/14.09.2007, a dispus modificarea componenței Comitetului pentru situații de urgență și Centrului operativ cu funcționare temporară, prin înlocuirea persoanelor cu funcții de conducere care nu mai ocupau această funcție cu persoanele care acum ocupă funcții în aparatul de stat din județul Arad. Drept pentru care s-a convocat și Comitetul pentru situații de urgență și Centrul operativ cu funcționare temporară, căruia i s-a stabilit ca sarcină actualizarea de urgență a planului de intervenție în caz de calamități, epidemii, dezastre sau alte situații speciale.

Consider că prin răspunsul pe care l-am dat situația, la Arad, este în conformitate cu prevederile legale.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Există un comentariu la acest răspuns, din partea celui care a făcut interpelarea. Poftiți, domnule deputat.

 
 

Domnul Constantin Traian Igaș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc, domnule ministru.

Se pare că până la urmă interpelarea pe care v-am adresat-o a fost benefică, am mai făcut un pas înainte, sper să facem mulți pași de acum înainte și puteți să vă așteptați și la alte interpelări, punctuale, și cât se poate de serioase.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru Nicolăescu are, la rândul domniei sale, dreptul la un comentariu.

 
 

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule deputat, să nu uitați dumneavoastră, că nici eu nu uit, că și eu sunt deputat și știu ce înseamnă să adresez o întrebare unui membru al Executivului și acela să-și îndeplinească obligațiile pe care le are. Vă garantez că, dacă veți mai face întrebări și interpelări, voi veni cu toată seriozitatea să vă răspund la ele.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Să înțeleg că vă place mai mult calitatea de deputat?

 
   

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Da, recunosc.

 
Andrian-Sirojea Mihei

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea Ministerului Agriculturii, domnul Dacian Ciolos, dacă a venit? Vă rog să răspundeți.

Domnul Andrian Mihei este? Este.

V-aș ruga, domnule ministru, să răspundeți întrebării domnului Andrian Mihei cu privire la sistemele de irigații din Dobrogea.

 

Domnul Dacian Ciolos (secretar de stat, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Durabile):

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea vizează sistemul de irigații din Dobrogea și domnul deputat Andrian Mihei a specificat trei părți ale întrebării la care voi răspunde în cele ce urmează.

O primă parte a întrebării solicită informații vizavi de faptul dacă există în cadrul ministerului o situație clară asupra stării sistemelor de irigații din Dobrogea și asupra gradului lor de utilizare sau starea de degradare și posibilități de reparații.

Vreau să spun domnului deputat că, în cadrul Ministerului Agriculturii, instituția care acționează în domeniul sistemelor de irigații și îmbunătățiri funciare este Administrația Națională de Îmbunătățiri Funciare, care, totodată, lucrează foarte strâns cu organizațiile pentru îmbunătățiri funciare care sunt constituite la nivelul utilizatorilor de apă.

Vizavi de Regiunea Dobrogea, vreau să spun că pentru campania de irigații a anului 2007 Administrația de Îmbunătățiri Funciare a pregătit și pus în funcțiune suprafața de 69,9 mii ha, din care sunt coordonate de către organizații pentru îmbunătățiri funciare 43,7 mii ha.

În cadrul Proiectului de Reabilitare și Reformă a Sectorului de Irigații, se elaborează un studiu privind analiza economică a sistemelor de irigații, studiu care urmează să fie finalizat. Din datele preliminare pe care le-am avut la dispoziție la începutul lunii septembrie rezultă următoarele: că, pentru Dobrogea, suprafața terenurilor cu amenajări de irigații este de 598,6 mii ha și din acestea circa 265,6 mii ha sunt viabile economic, adică, repararea lor și întreținerea lor este rentabilă din punct de vedere economic pentru perioada următoare.

Suprafața terenurilor cu amenajări funcționale este de 69,9 mii ha, iar pentru 195,7 mii ha, deci, suprafața care mai rămâne de amenajat până la suprafața de 265,6 mii ha viabile economic, deci, pentru acestea se vor aloca fondurile necesare pentru repunerea în funcțiune și pentru aducerea la parametrii proiectați și pentru modernizare.

Pentru anul 2007, în baza Legii nr.138/2004 s-a asigurat, pentru aceste suprafețe, și baza infrastructurii lucrărilor de îmbunătățiri funciare, inclusiv a celor de irigații prin firme specializate de pază.

Referitor la a doua parte a întrebării, și anume, care sunt măsurile vizate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru refacerea sau pentru construirea unor noi sisteme de irigații, vreau să spun că, pe termen scurt, strategia prevede menținerea în funcțiune și creșterea gradului de utilizare a suprafeței pregătite și puse în funcțiune prin executarea de lucrări de întreținere și reparații care au în vedere întreținerea curentă și reparații la stații de bază, stații de repompare și stații de punere sub presiune, decolmatarea canalelor și refacerea pereelor degradate, finanțarea de la bugetul de stat în anul 2007 a lucrărilor de impermeabilizare a canalelor de aducțiune și reabilitare a stațiilor de pompare din cadrul obiectivelor de investiții Valea Carasu, completări și irigații Terasa Sinoe, iar, pentru continuarea în anul 2008 a lucrărilor menționate și pentru reabilitarea amenajării Valea Carasu - Nicolae Bălcescu, Ministerul Agriculturii a solicitat Ministerului Finanțelor suma de 18,5 milioane lei.

S-au elaborat, totodată, studii de prefezabilitate pentru mai multe amenajări din regiunea Dobrogea, sau părți de amenajări de irigații din domeniul public al statului, și anume, pentru Carasu-Bărăganu, pentru Carasu-Negru Vodă, Carasu-Movilița, Carasu-Biruința, Carasu-Mangalia Nord, Isaccea, Bei-Bugeac, Sarinasuf.

Studiile de fezabilitate pentru obiectivele la care s-au aprobat studiile de prefezabilitate vor fi finanțate din bugetul anului 2008, în limita fondurilor aprobate cu această destinație.

De asemenea, pentru 2008 s-au propus surse de finanțare pentru elaborarea documentației pentru faza studiului de fezabilitate la obiectivul de investiții. Reabilitarea și modernizarea amenajării de irigații Carasu-Basarabi, din județul Constanța.

În ce privește a treia parte a întrebării, și anume, care este gradul în care ministerul colaborează cu autoritățile locale județene și care sunt demersurile făcute pentru căutarea de soluții și rezolvarea acestor probleme, vreau să vă spun că, în conformitate cu Legea nr.138/2004, Ministerul Agriculturii, prin Administrația Națională de Îmbunătățiri Funciare, încurajează și stimulează crearea de organizații pentru Îmbunătățiri Funciare, acestea fiind principalul partener de lucru la nivel local al Ministerului Agriculturii.

În Sucursala teritorială Dobrogea, până la această dată, sunt înregistrate 54 de organizații de îmbunătățiri funciare care acoperă o suprafață de 101,745 hectare.

Ministerul Agriculturii, prin organismele sale la nivel de județe, colaborează, totodată, cu autoritățile locale, cu stațiunile de cercetare în cadrul ASAT și cu unitățile de administrare ale ANIF. Aceste structuri, de altfel, au și fost consultate în vederea fundamentării strategiei naționale pentru reducerea efectelor secetei, pe care Guvernul a aprobat-o prin Hotărârea de Guvern nr.923 din 2007 și prin care sunt prevăzute atribuțiile și responsabilitățile instituțiilor publice pentru reducerea efectelor secetei.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

S-ar părea că putem aștepta liniștiți următoarele secete, că avem un sistem de irigații complet.

Domnule Mihei, vă rog să vă pronunțați cu privire la răspunsul pe care l-ați primit.

 
 

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Îi mulțumesc ministerului pentru răspunsul pe care l-am primit. Cred că interpelarea a reprezentat un imbold pentru ei ca să se aplece cu mai multă, să zic, profunzime asupra problematicii. Cu toții știm că Dobrogea este supusă de foarte mult timp deșertificării. Din păcate, s-a accentuat și această încălzire globală, ceea ce a făcut ca în acest an să fie mai pregnantă seceta și cred că, cu toții, toate organismele statului ar trebui să încurajeze acest domeniu de activitate, știind că întreprinzătorul privat, fermierul, nu are capacitatea financiară, puterea financiară de a duce această bătălie împotriva secetei de unul singur. Și consider că ar trebui cu toții să depunem eforturi susținute pentru a combate deșertificarea, de a trece de la vorbe la fapte.

De aceea, cred că acele programe care sunt în faza de prefezabilitate ar trebui să prindă mai repede contur și să se finalizeze în programe reale pentru îmbunătățirea sistemului de irigații în Dobrogea.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Tot domnului Andrian Mihei urmează să-i răspundă la o întrebare doamna Lucia Ana Varga, cu privire la îndeplinirea obligațiilor contractuale de către operatorii plajelor litoralului românesc.

 
 

Doamna Lucia Ana Varga:

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră, vă comunicăm următoarele: comparativ cu anii anteriori, sezonul estival 2007 s-a dovedit, din punct de vedere turistic, vizibil rentabil pentru toți agenții economici și a fost perceput de turiști drept un sezon mai bun în comparație cu anii anteriori.

Acest lucru s-a datorat în special investițiilor făcute de operatorii de plajă conform prevederilor noii legislații elaborate în 2007, care a reglementat un management integrat eficient. Neajunsurile s-au datorat întârzierii aprobării planurilor de urbanism zonale care reglementează modul de amenajare a plajei. Cu toate că au fost îndeplinite condițiile impuse de consiliile locale în ce privește amenajarea plajei, Planul de Urbanism Zonal Constanța și Planul de Urbanism Zonal Mamaia nu au fost aprobate nici în acest moment. Astfel, s-a creat o situație nedorită, având ca repercusiuni unele deficiențe în utilizarea turistică a plajelor.

În ceea ce privește gradul în care operatorii și-au îndeplinit obligațiile contractuale asumate din contractele de închiriere, s-au efectuat rapoarte periodice asupra realizării planului investițional prevăzut în contractele operatorilor.

Există, totodată, o situație comparativă efectuată de Administrația Națională Apele Române care reflectă modul de gestionare a plajei înainte și după apariția noii legislații.

În plus, perioada 2006-2007 s-a dovedit a fi o perioadă de tranziție în utilizarea turistică a plajei, cu probleme preluate înainte de apariția Hotărârii de Guvern nr.241/2006, ce reglementează regimul juridic al plajelor ca bun public al statului, și anume, imposibilitatea demolării unor construcții pe plajă, întrucât au făcut obiectul unor litigii, inexistența cadastrului plajelor, diminuarea unor suprafețe de plajă pe unele sectoare, datorită fenomenului de eroziune.

A doua întrebare: măsurile luate împotriva construcțiilor ilegale pe plajă au fost notificate și, ulterior, amendarea operatorilor care nu au respectat legislația în vigoare privind regimul construcțiilor în conformitate cu Ordonanța de urgență nr.19/2006 și Legea zonei costiere, care aprobă Ordonanța de urgență nr.202/2002.

De asemenea, au fost trimise înștiințări către consiliile locale și Inspectoratul General de Stat în Construcții, care aveau, la rândul lor, obligația să pună în aplicare Legea nr.50 din 1991.

Ca măsuri pentru următorul sezon estival, Administrația Națională Apele Române, prin Direcția Apelor Dobrogea-Litoral, deja depune diligențe pentru obținerea avizării Planului de Urbanism Zonal.

În acest sens, se inițiază întâlniri cu reprezentanții primăriilor pentru reanalizarea documentațiilor ce stau la baza aprobării planurilor de urbanism zonal, cu respectarea prevederilor legale în ceea ce privește amenajarea turistică a plajei.

După avizarea planurilor de urbanism zonal, va fi verificată din nou situația construcțiilor în teren, după care, în funcție de situație, se va solicita demolarea construcțiilor ilegale, avându-se în vedere prevederile Legii nr.50 din 1991.

La întrebarea a treia: pentru o bună dezvoltare a turismului pe litoral, având experiența celor doi ani în privința închirierii sectoarelor de plajă, ministerul, prin Administrația Națională a Apelor Române, Direcția Apelor Dobrogea-Litoral, va iniția întâlniri între operatorii de plajă și reprezentanții agenților economici care desfășoară activități turistice în zona de plajă, în vederea înlăturării tuturor deficiențelor semnalate.

În același timp, este necesară și implicarea Autorității Naționale pentru Turism, care este principalul responsabil al promovării turismului pe litoralul românesc al Mării Negre.

În ceea ce privește solicitarea dumneavoastră de a furniza o copie certificată a caietului de sarcini întocmit pentru licitația publică privind închirierea plajelor, o să vă transmitem alăturat documentul.

În speranța că informațiile vă sunt utile, vă asigurăm de sprijinul nostru și, totodată, vă stăm la dispoziție pentru eventualele informații suplimentare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc, doamna secretar de stat.

Domnul deputat dorește să comenteze acest răspuns.

 
 

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Mulțumesc ministerului pentru acest răspuns.

Bineînțeles, dacă din punct de vedere turistic, soarele și această secetă, pe de altă parte, pentru agricultură a fost un an dezastruos, pentru turism a fost un an bun și putem să spunem că soarele anul acesta a atras turiștii pe litoralul românesc, nu aș vrea ca gunoaiele să-i gonească în 2008.

De aceea, am cerut ca să am și să pot să fac o comparație între ceea ce se întâmplă astăzi cu aceste plaje concesionate și ceea ar fi trebuit să se întâmple în conformitate cu caietele de sarcină, cu acele contracte, pentru că am plecat de la sesizările care au fost postate pe site-ul, care a funcționat așa cum a funcționat, al Apelor Române, Divizia Dobrogea-Litoral. Pentru că acolo, în aceleași zone, existau sesizări care se repetau și, dacă au fost repetate aceste sesizări, nu știu de ce nu s-au luat măsuri împotriva acelora care persistau în greșeală.

Bineînțeles, cred că semnalul acesta de alarmă este benefic pentru toată lumea, pentru că sezonul estival 2008 va începe, așa cum este, în 2008, și cred că de pe acum ar trebui să se inițieze aceste discuții cu cei care sunt implicați în mod direct și să se găsească și metodele de comunicare cu administrația municipiului Constanța referitor la Mamaia și poate, până la începerea noului sezon estival, veți găsi acele modalități prin care, într-adevăr, nu să stăm numai la mâna lui Dumnezeu să ne dea soare, ci și la mâna operatorilor care trebuie să-și îndeplinească acele condiții contractuale, iar autoritatea statului să fie deplină.

Vă mulțumesc.

 
     

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti vineri, 15 octombrie 2021, 23:49
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro